Sunteți pe pagina 1din 22

Istoria mătăsii (istoria

sericiculturii).
Începând din cele mai vechi timpuri și până în epoca modernă, baza de materii prime
textile a fost formată practic numai din fibre naturale, ca cele din lână, bumbac, in, cânepă și
altele. Din aceste fibre filabile s-au obținut, mai întâi prin toarcere și mai târziu prin filare,
utilizând mașini adecvate, fire alcătuite din fibre de lungimi relativ mici.

Paralel cu fibrele filabile, menționate mai sus, omul a găsit în natura o alta materie primă
textilă, care nu necesita o filare propriu-zisă; aceasta este mătasea naturala sau borangicul.
Caracterizată prin mare finețe, rezistență mecanică bună și o strălucire deosebită, această materie
primă face parte din seria fibrelor proteice naturale, alături de lână, păruri etc.

Mătasea naturală este elaborată sub forma filamentară de larvele unor fluturi, capabile
de a ,,fila" fibre foarte fine din filamente deosebit de lungi. Acestea sunt transformate prin
asamblare și răsucire, în fire de mătase, care constituie materie prima pentru secțiile de tricotaje
și țesătorii de mătase naturală. Aceste fire filamentare se diferențiază de firele rezultate prin filari
mecanice are fibrelor relativ scurte, prin aceea ca în alcătuirea lor intră filamente de lungimi
foarte mari, ajungând practic până la 600-800 m sau mai mult.

Patria mătăsii naturale o reprezintă China. Cercetătorii istorici au descoperit articole


confecționate din mătase naturală, cărora li se atribuie o vechime de 4700 ani. Ținând seama că
era neolitică începe cu circa 6000 ani înaintea erei creștine se poate aprecia că preocupările
chinezilor în vederea obținerii mătăsii naturale depășește 6000 ani.

După părerea dr. ing. Paul Rochas, mătasea naturala a existat înaintea existenței omului și
înaintea apariției oilor. Părerea se bazează pe faptul ca fluturele de mătase de dud, din specia
Bombyx mori, face parte din clasa mare a insectelor, avându-și originea în timpuri preistorice.
Arta creșterii viermelui de mătase și utilizarea mătăsii este atribuită tinerei prințese
chineze Si-Ling-Schi. Există părerea că viermele de mătase a fost observat prima dată de prințesa
Lai-Tsu. Aceasta, la sugestia unui sfetnic bătrân s-a culcat lângă tulpina unui dud bătrân, cu
coroana bogata, unde foșnete deosebite i-au atras atenția. Ea zări o omidă neobișnuită, cenușie,
care mânca frunze de dud. La lumina razelor solare ea observă și un fir neobișnuit de subțire și
strălucitor, care venea chiar din gura omizii; era firul viermelui de mătase. Prințesa Si-Ling-Schi
a depanat pentru prima dată firul minunat al unui cocon sălbatic, găsit sub un dud. Ea a introdus
cultivarea duzilor, creșterea viermilor de mătase din specia Bombyx mori și depanarea mătăsii pe
mosoare. Tot ea a inventat vârtelnița pentru mătase. Ea a observat că în apă clocotită, gogoșile
viermilor de mătase se desfac în filamente, transformabile în fire.
Mătasea naturala însa se folosea de către chinezi nu numai pentru îmbrăcăminte, ci în
scurtă vreme ea a devenit utilă pentru fabricarea covoarelor de perete, decoruri religioase,
ornamentări interioare, picturi etc.

Pentru chinezii vechi, sericicultura a devenit o preocupare sacră ce constituia un


secret, protejat prin decrete imperiale. Divulgarea acestui secret se pedepsea cu moartea. Timp
de aproximativ 30 de secole ei au știut să păstreze acest secret biologic, cât și producția și
comerțul cu mătase naturală. Chinezii aduceau stofele de mătase pe piețele din Turkistanul
Oriental, unde negustorii mediteraneeni veneau sa le cumpere.

În antichitate, grecii și romanii foloseau mătasea naturală, mai ales pentru articole de
îmbrăcăminte destinate împăraților și nobililor. Această provenea însă tot din țările Asiei și era
cumpărată la preț deosebit de ridicat, fiind plătită cu greutatea ei în aur. În anul 165, la curtea
împăratului chinez Huan-Ti sosește prima misiune din partea împăratului roman Marc Aureliu,
pentru tratative de cumpărare a unor cantități mari de mătăsuri, prețurile însă erau greu
accesibile.

După aproximativ 3000 de ani, acest secret al creșterii și exploatării viermilor de mătase,
așa precum era firesc, s-a răspândit treptat, mai întâi la câteva țări asiatice ca: Japonia, India,
Persia și mai târziu în Imperiul Roman.

Masuri sanitar veterinare


Spatiile de crestere a viermilor vor avea la intrare filtru - prag
(dezinfector). Zilnic se va face dezinfectia aleelor de furajare si a filtrului
prag cu solutie de formol 4% si lapte de var 20%.

Dupa iesirea larvelor din somn, inainte de prima masa, se vor


pulveriza fin larvele cu solutie de formol 1% (50 ml / larvele provenite din 10
grame oua).

Preventiv se aplica tratamente cu antibiotice - cloramfenicol 1% (2-3


ml la 10 grame larve) sau tetraciclina (3-4 grame la 10 grame larve). Aceste
antibiotice se administreaza pe frunza de dud in cantitate mica, care sa poata fi consumata in
intregime de catre larve. Tratamentele se aplica din 6 in 6 ore, in varsta a IV - a, ziua a patra,
dupa schimbarea asternutului.

Alte masuri: prevenirea intoxicatiilor; prevenirea atacului de sobolani, soareci, furnici,


pasari, insecte. Se interzice, in hrana larvelor, administrarea lastarilor de dud infestati cu omida
paroasa (Hyphantria cunea).
Controlul sanitar-veterinar al larvelor in varstele adulte se efectueaza obligatoriu pe baza
de examen clinic, precum si pe baza de controlului microscopic, prin sondaje in varstele a IV -a
si a V- a de catre medicul veterinar inspector de stat al circumscriptiei veterinare teritoriale.

Ingogosarea larvelor
Dupa parcurgerea varstei a V-a, larva atinge lungimea de 6-7 cm si greutatea de 4-5
grame. Larvele devin transparente, si la sa in urma lor fir de matase.

Sesizarea inceputului ingogosarii are o mare importanta, deorece neasigurandu-se


imediat materialul de ingogosare, larvele migreaza, pierzand matasea, construiesc gogosi mici
in strat sau depun matasea sub forma de covor, cea ce este o mare pierdere pentru productie.

Cunoscand bine simptomele ingogosirii si aceste particularitati, se instituie obligativitatea


de a organiza imediat conditii optime de ingogosare.

Neglijandu-se, uneori aceasta etapa, se obtine gogosi de slaba calitate si putine.

Inainte de aseza materialul de ingogosire se schimba asternutul, iar in timpul urzirii


gogosilor, temperatura cea mai indicata este de 23 grade C, umiditatea de 65% si o foarte buna
aerisire.

Nu trebuie ca larvele sa fie deranjate, deoarece intrerup urzirea, cauta alt loc pentru
ingogosare si pierd matasea.

Urzirea gogosilor dureaza 3 zile.

Materialele de ingogosare trebuie sa fie suficiente si asezate din timp si treptat pe


stelaje, pentru ca larvele sa nu se ingramadeasca si sa urzeazsca gogosi duble.

Ca material de ingogosare pot fi folosite graterele de lemn, arici din plastic sau paie si in
completare, ramuri de stejar, maturica, talas, paie. Materiale de ingogosare se aduna cu 7 zile
de ingogosare pentru a se usca. Prin folosirea in stare verde se ajunge la patarea gogosilor.

Gratarele duble din lemn se confectioneaza din resturi de sipci cu distante egale intre
ele. Gratarul are doua sipci parale de 55 cm lungime si 3 cm latime, peste care se bat sipci mai
subtiri, la distante egale de 3 cm. Sipcile din randul al doilea trebuie sa se intercaleze intre
spatiile dintre sipcile primului rand. Pentru larvele rezultate dintr-un gram de oua viermi de
matase se vor calcula minim 5 gratare.

In timpul ingogosarii, unul dintre factorii care influenteaza calitatea gogosilor este lumina.
Nu este indicat nici o lumina prea puternica si nici intuneric prea dens. La lumina puterica
lungimea firului va fi mai mica si rezulta multa scama, iar la intuneric gogoasa este urzita rar.
Lumina difuza trebuie sa cada uniform pe toate partile tufelor.
Larvele ramase in urma se muta separat pe stelaje si sunt hranite in continuare.
Schimbarea sternutului se face zilnic, pentru a mentine conditii bune de curatenie si aerisire
permanenta.

Momentul optim de recoltare a gogosilor se determina incercand "sunetul gogosi" prin


scuturare sau taind cateva gogoase pentru a se constata transformarea larvelor in crisalide.
Intarzirea recoltarii duce la apartia fluturilor si la perforarea gogosilor.

Recoltarea gogosilor de matase se incepe cu stelajul de jos, pentru ca larvele moarte sa


nu cada pe gogosi si sa nu le degradeze. Se culeg mai intai cadavrele, gogosile neterminate si
cele patate, pentru a se evita degradarea celor curate.

Daca s-au folosit la ingogosare tufe, maracini, talas, paie, acestea se ard imediat iar
gratarele se trec prin flacara.

Dupa recoltare gogosile se curata de resturi, se claseaza si se valorifica.

Importanta cresterii viermilor de matase:


Speciile de viermi de matase crescute in Romania sunt: Bombyx Mori si Phylosamia
Ricini. Aceste specii se adapteaza conditiilor climaterice din tara noastra. Valorifica eficient
proteina din frunza de dud pentru obtinerea gogosilor crude de viermi de matase.

Cresterea viermilor de matase reprezinta o ramura importanta a zootehniei cu vechi


traditii in tara noastra, indeosebi pentru calitatiile deosebite ale firului de matase care este
considerat ”fibra de lux” a industriei textile.

Firul de matase naturala are o conductibilitate termica scazuta,


rezistenta ridicata (este de 12 ori mai rezistent decat firul artificial) si se
incarca cu electricitate mai putin decat firele artificiale. Datorita acestor
proprietati este folosit in :

• Confectionarea parasutelor, fiind usoare, rezistente si elastice;


• Confectionarea sitelor de morarit;
• Izolarea unor conductori in industria electronica;
• Confectionarea atei chirurgicale (setolina); avand proprietatea de a
se absorbi.

Crisalidele care se obţin dupa filarea gogosilor sunt considerate furaje foarte valoroase
pentru pesti, porci , pasari datorita continutului mare de grasime 20- 22% si proteine. In
industrie, crisalidele se folosesc la obtinerea sapunurilor de lux si a produselor cosmetice. Din
crisalidele vii se obtine o substanta citostatica utilizata in medicină.

Sarcina (cleiul matasii) care rezulta in urma filarii gogosilor serveste la prepararea unor
cleiuri speciale, a peliculei cinematografice si la prepararea unor solutii pentru protejarea
obiectelor de arta în special a picturilor.

Un extract embrionar din ouale fluturilor de matase ” HUMANOFORT BOMBYX ” este


folosit in insuficienta hepatica si sexuala, anemii, obezitate, surmenaj fizic si intelectual.

Afaceri cu viermi de matase


Afacerea cu viermi de matase consta in organizarea unei crescatorii intensive de viermi
de matase cu capital privat destinata productiei de gogosi de matase. Exploatarea viermelui de
matase este cu un risc minim si un efort redus.

Avantajele exploatarii viermelui de matase sunt:

Cheltuieli relativ mici cu material biologic si echipare tehnologica;

Spaţiu redus (magazii, grajduri, hale) din gospodarie.

Asigurarea unui ciclu rapid a fondurilor banesti, prin ciclu scurt 32-35 zile pentru producerea
unei serii de gogosi de matase;

Intercalarea lucrarilor pentru cresterea viermilor de matase in perioade mai putin aglomerate ale
muncilor agricole.

Sericicultura poate deveni in gospodariiile taranesti ca o sursa de venit atat din vanzarea
gogosilor cat si din prelucrarea in gospodarie a firelor de matase prin dezvoltarea unui comert
artizanal cu produse din matase naturala ca: ii, costume traditionale romanesti, macrame.

Sericicultura este o ocupatie a tuturor varstelor dar in special a femeilor, batranilor si


copiilor din satele noastre. Prin dimensiunile sale economice, sociale si prin funcţiile sale
ecologice, sectorul cresterii viermilor de matase constituie prin traditie o avutie natională.
Amelioararea genetica a viermilor de matase
Procesul de ameliorare la specia Bombyx mori este destul de anevoios.

In obiectivul ameliorarii viermilor de matase intra urmatoarele categorii de caractere:

• Caractere de productie (productia de gogosi si cantitatea de matase raportata pe gramul


de oua;
• Caractere de reproductie (prolificitate si fecundate);
• Caractere de viabilitate in cele 4 stadii ale ciclului evolutiv;
• Caractere morfologice (dimensiunea si culoarea oualor, culoarea tegumentuluilarvelor,
prezenta semnelor larvare, forma si culoarea gogosilor)

La indemana fermierului poate fi selectia, respectiv retinerea pentru reproductia a


indivizilor cei mai corespunzatori (greutatea gogosilor crude, continutul de matase).

Parametrii tehnici cuprinsi in programul de ameliorare a vermilor de matase sunt


urmatorii:

• Productia de gogosi: 40 kg / 1 cutie larve (20 000 larve);


• Perioada larvara: 26 de zile;
• Greutatea medie a gogosii crude: 2,2 grame;
• Greutatea incartamentului: 0,500 grame;
• Continutul in matase: 24 %;
• Lungimea fibrei: 1350 m;
• Finetea fibrei: denyer.

Ajutorul se acorda crescatorilor de viermi de matase care au obtinut cutiile cu oua de


viermi de matase de la un operator autorizat si care, dupa finalizarea cu succes a cresterii, au
livrat gogosile tot unui operator autorizat. Valoarea stabilita de Uniunea Europeana pentru cutia
cu oua de viermi de matase este de133,26 euro.

BAZA LEGALA
Sunt reglementarile comunitare si nationale specifice domeniului:

• Regulamentul Consiliului (CE) nr. 922/1972 din 2 mai 1972 de stabilire a normelor
generale de acordare a sprijinului pentru crescatorii de viermi de matase;
• Regulamentul Consiliului (CE) nr. 668/1974 din 28 martie 1974 de modificare a
Regulamentului (CE) nr. 922/1972;
• Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1544/2006 privind masurile speciale de incurajare a
cresterii viermilor de matase;
• Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1744/2006 privind regulile detaliate pentru sprijinul
acordat crescatorilor de viermi de matase;
• Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1496/1977 din 4 iulie 1977 privind comunicarile intre
Statele Membre si Comisia Europeana in sectorul viermilor de matase;
• Regulamentul Consiliului (CE) nr. 822/1976 din 7 aprilie 1976 privind conditiile si
procedura de recunoastere a gruparilor producatorilor de viermi de matase;
• Regulamentul Consiliului (CE) nr.707/1976 din 25 martie privind recunosterea gruparilor
producatorilor de viermi de matase.

BENEFICIARI
Sprijinului este acordat crescătorilor de viermi de mătase care
îndeplinesc următoarele condiţii:

• Tin Jurnalul Crescatorului;


• Achizitioneaza cutiile cu oua de viermi de matase de la un
operator autorizat iar dupa finalizarea cu succes a cresterii,
livreaza gogosile tot unui operator autorizat;
• Desfasoara activitatea de crestere pe teritoriul Romaniei;
• Asigura conditii minime de crestere: spatii, hrana,
temperatura, umiditate, lumina, forta de munca, hartie de
asternut, materiale de ingogosare etc;
• Au in posesie baza de hranire (plantatii de dud);
• Se supun controlului efectuat de catre unitatile specializate in producerea oualor de
viermi de matase (operatorii autorizati).

PRODUSE ELIGIBILE:

• Cutia cu oua de viermi de matase care contine o cantitate minima de 20.000 de oua bune
pentru incubat, iar in urma cresterii viermilor de matase se obtine o cantitate minim
acceptată de 20 kilograme gogosi;

• Anul de crestere al viermilor de matase incepe la 1 aprilie, in fiecare an calendaristic, si se


sfarseste la 31 martie, in urmatorul an calendaristic.
PLATA SPRIJINULUI
Beneficiarii depun cererea la sucursalele judetene ale APIA pana la data de 30 noiembrie a
anului de crestere si, prin exceptie, mai tarziu, in caz de forta majora, astfel:

• cand cererea pentru sprijin a fost depusa pana la 31 decembrie, in anul de crestere, aceasta
cerere incepe sa fie pusa in aplicare, dar sprijinul este redus la 2/3 din totalul specificat in
cererea pentru sprijin;

• cand cerea pentru sprijin a fost depusa pana la 31 ianuarie, in anul de crestere, aceasta cerere
incepe sa fie pusa in aplicare, dar sprijinul este redus la 1/3 din totalul specificat in cererea
pentru sprijin.

Fiecare crescator de viermi de matase poate inainta o singura cerere pentru sprijin, intr-un
an de crestere.

Cererea va fi depusa cu respectarea metodologiei de intocmire a dosarului.

Plata sprijinului trebuie sa fie facuta, in termen de patru luni, incepand de la data aprobarii
cererii pentru sprijin.

Infiintarea unei crescatorii de viermi de matase


Pentru infiintarea unei crescatorii de viermi de matase este nevoie
de o investitie de 14.000-15.000 de euro, rata profitabilitatii fiind de 20 la suta, mai ales daca
avem in vedere ca perioada de crestere se desfasoara intre lunile mai-august si pot fi crescute
doua serii de viermi de matase.

Cu o incapere bine aerisita cu geamurile orientate catre nord-est, doua hectare de teren
cultivate cu duzi si un kilogram de oua de viermi de matase se poate porni o afacere profitabila
avand in vedere ca un hectar de plantatie de dud este suficient pentru cresterea a 100 grame
de oua/serie.

Afacerea poate porni cumparand un kilogram de oua, adica 1.000 cutii a 10 grame, pe
care sa le creasca si sa distribuie larvele altor 50-100 de crescatori. Avand in vedere ca o cutie
de oua costa 6 euro si contine 20.000 larve viabile, se poate spune ca este o afacere foarte
buna". Pentru o cutie de 10 grame de oua este necesar un spatiu de 30 de metri patrati, iar pe
un hectar de teren pot fi plantati circa 8.000 de puieti de dud.

Dintr-un gram de oua se pot obtine aproximativ doua kilograme de gogosi, iar pentru
cresterea unui gram de oua de viermi de matase sunt necesare 35-40 kilograme de frunze de
dud.
O posibilitate pentru investitori este accesarea Programului National de Dezvoltare
Rurala Se pot elabora proiecte in euro pentru construirea, modernizarea si extinderea cladirilor
operationale si a utilitatilor pentru procesarea produselor de matase, dar si pentru infiintarea de
plantatii de duzi.

O unitate care a solicitat fonduri europene este firma, Sericulum Ideea Bacau, cu un
proiect Sapard de 30.000 euro. Dupa un singur an de activate unitatea a avut profit.

In Romania sunt cateva sute de crescatori de viermi de matase si care primesc


materialic biologic de la Sericarom SA Bucuresti.

Preturile practicate pe piata romaneasca sunt de 600 euro/kg pentru ouale de viermi de
matase, si de maxim 30 euro/kg pentru gogosile de matase, iar pentru firul de matase naturala -
30 dolari pe kilogram.

Durata unui ciclu complet de productie este de 55-60 de zile, iar pe parcursul unui
an se pot realiza 2 serii de crestere de viermi de matase.

Succesiune activitatilor
Succesiune activitatilor dintru ciclu este urmatoarea:

• incubatia oualor 13-14 zile;


• cresterea larvelor 28-30 de zile;
• ingogosarea si recoltarea gogosilor 10-11 zile;
• curatenia si dezinfectia spatiilor 4-5 zile.

Sucesiunea activitatiilor in seria I, care detine 70% din productia anuala:

• incubatia oualor 20.04-3.05;


• cresterea larvelor 4.05-2.06;
• ingogosarea si recoltarea gogosilor 3.06-14.06;
• curatenia si dezinfectia spatiilor 15.06-19.06.

Sucesiunea activitatiilor in seria II, care detine 30% din productia anuala:

• incubatia oualor 15.07-24.07;


• cresterea larvelor 25.07-23.08;
• ingogosarea si recoltarea gogosilor 24.08-2.09;
• curatenia si dezinfectia spatiilor 3.09-6.09
Productii si consumuri
Productii si consumuri in sistem gospodaresc si micro exploatatie (cu 0,5 ha duzi):

• productie medie de gogosi (seria I si II): 30+20= 50 kg; 240+60=300 kg;


• consumul de oua de viermi de matase (seria I si II): 1+1 = 2 cutii; 8 +3 =11 cutii;
• necesarul de suprafata utila de crestere: 27 mp; 220 mp;
• necesarul de suprafata construibila: 15 mp; 110 mp;
• consumul mediu de frunze de dud: 25 kg frunza si 650 kg lasari; 200 kg frunza si 7200
kg lastari;
• stelaje de crestere 2 m/1 m: 20 buc; 120 buc;
• gratare de lemn (100 x 2 x 25 cm) de ingogosare: 50 buc; 400 buc;
• hartie de asternut: 5 kg; 50 kg;
• hartie perforata sau plasa de material plastic: 20 mp; 200 mp;
• formol: 1l; 5l;
• soda caustica: 1kg; 20 kg;
• var: 2 kg; 50 kg
• termometre: 1 buc; 4 buc

Modulul sericicol familial


Exploatarea "modulului sericicol familial" ofera posibilitatea crescatorului de a utiliza un
inventar sericicol simplu, eficient si ieftin.

"Modulul sericicol familial" este constituit din totalitatea dispozitivelor mobile si inmobile
in cresterea viermilor de matase, pe intreaga perioada de intretinere (de la incubatie pana la
ingogosare). Dispozitivele (paturile de crestere) sunt constituite conform normativelor, din
material lemnos, dar se pot face si din materiale metalice sau plastice. Paturile de crestere
pentru "modulul sericicol familial" sunt usor de asamblat, prezinta elemente mobile adaptabile la
orice tip de constructie, sunt usoare, se pot depozita in spatii restranse oferind posibilitate
crescatorului de a utiliza si in alte scopuri incaperea dupa aceea.

In "modulul sericicol familial" temperatura se asigura prin metode uzuale (sobe,


calorifere, aeroterme) iar umiditatea prin asezarea unor vase pe sursele de caldura, sau
recipiente cu apa amplasate in camere. Cantitatea de frunze pentru hrana este dependenta de
cantitatea de oua luata in crestere.

Larvele de varsta I - III


Transferul larvelor in spatiile de crestere se face prin
impachetarea acestora, impreuna cu frunza tocata, in hartie de
ambalaj, sau asezarea pe tavi confectionate din materiale usoare pe care crescatorul le are la
indemana.
Cresterea larvelor tinere se executa in spatii destinate larvelor de varsta I-III.

Spatiile de crestere mai intai sunt pregatite prin dezinfectare cu formol 4%, sulfat de
cupru 5%, varuire si dotarea cu stelaje de crestere dezinfectate sicuratate.

Se recomanda ca temperatura sa fie constatanta si sa nu existe variatii mai mari de 1- 3


grade C in 24 de ore.

Atunci cand exista temperatura si umiditate ridicata, frunzele si excremetele


fermenteaza impreuna si devin focare de infectie.

Cand exista temperatura si umiditate scazuta se prelungeste perioada larvara, creste


riscul imbolnavirilor iar pofta de mancare scade simtitor.

Larvele de varsta I si II au nevoie de temperatura de 26-27 grade C, si umiditate a de


80-85%.

Larvele de varsta III au nevoie de temperatura de 25-26 grade C, si umiditate a de 75-


80%.

Hranirea. Frunzele se pastreaza in incaperi cu temperatura de 10-15 grade C, si


umiditatea de 75%. Frunzele se recolteaza intregi prin ciupire, fara sa fie strivite si dimineata pe
racoare. Se culeg in cosuri mari. Frunzele culese pe ploaie se scutura bine de apa si se
zvanta.Frunzele se toaca cu ajutorul cutitului de bucatarie in suvite subtiri de 0,5 cm pentru
larvele de varsta I, 1-2 cm pentru varsta II si 2-3 cm pentru varsta III.

Rarirea si schimbarea asternutului. Pentru asigurarea unei densitati optime a larvelor


se efectueaza rarirea acestora odata cu schimbarea asternutului. Larvele se muta impreuna cu
hartia perforata pe suprafete de crestere libera.

Asternutul nu se schimba la varsa I, ci se schimba la varsta II si la varsta III si doar o


singura data. La schimbarea asternutului se foloseste hartie perforata de 5 mm/varsta II si de 8
mm/varsta III. Schimbarea asternutului se face dimineata. Se aseaza hartia perforata sau plasa
din material plastic peste larve. Se imprastie frunzele de dud. Si dupa aproximativ o ora se muta
pe suprafata de crestere curata. Apoi astenutul vechi este indepartat si dus la platforma de
gunoi sau este ars.

Ingrijirea larvelor pe timpul somnurilor. In decursul celor cinci faze de larva sunt trei
somnuri cu o durata de 20-24 de ore. In aceste somnuri are loc naparlirea. Pe perioada
somnului larvele nu se hranesc si nu se deranjeaza.

In aceasta perioad de somn , temperatura se ridica cu un grad iar umiditatea se reduce


cu 5%. Se evita formearea unor curenti de aer prea puternici in incapere. Prima hranire se face
cand cca. 90% din larve au iesit din somn.
Larvele de varsta IV -V (adulte)
In aceasta perioda, larvele se caracterizeaza prin consum mare de frunze, aproximativ
80% din necesarul de frunze pe intreaga perioda larvara, iar gradul de consumabilitatea este de
65 - 75% din frunza administrata.

Larvele au deasemenea o rezistenta redusa fata de temperatura peste 28 grade C,


umiditatea peste 75% si aerisirea defectuoasa.

Valorificarea hranei este mai scazuta fata de larvele tinere.

Cresterea larvelor adulte se face numai in spatii dotate corespunzator si atestate de


medicul veterinar, prin ridicarea probelor sanitare din fiecare spatiu de crestere.

Prima etapa de pregatire a spatiilor de crestere consta in repararea partilor deteriorate


(acoperis, captuseli interioare, usi, ferestre, stelaje), inclusiv cosuri de nuiele, masini si utilaje.

In halele cu pardoseala de pamant se executa o dezinfectie a solului, dupa care se va


executa sapatura cu cazmaua. La terminarea lucrarii se mai face o dezinfectie a solului, a
peretilor si plafonului halei.

Inainte de populare se executa dezinfectia, dezinsectia si deratizarea.

Cresterea larvelor adulte se efectueaza cu frunza intreag sau cu lastari erbacei.


Recoltarea frunzelor se face pe timp racoros, iar transportul se face cu remorci hipo si auto care
au fost dezinfectate su curatate.

Este interzis stocarea frunzelor mai mult de o jumatate de ora dupa recoltarea din
plantatie.

Administrarea hranei se face de cel putin patru ori pe zi. Asezarea frunzelor peste larve,
se face cu multa atentie si sa le acopere bine. Lastarii se aseaza perpendicular la masa
urmatoare, pentru a aerisi straturile si a rarii larvele pe verticala.

Consumul cel mai mare se realizeaza din ziua a cincea a varstei V, cand larvele
mananca cu lacomie si acumuleaza matasa in organism.

La varsta IV (aproximativ 5 zile) asternutul se schimba o data iar la varsta V asternutul


se schimba de cate ori este nevoie. La furajare cu frunza intreaga, pentru schimbarea
asternutului se foloseste hartie perforata cu orificii de 13 mm.

Rarirea larvelor se face asigurandu-se 3 metri cubi de spatiu pentru larvele rezultate
dintr-un gram de viermi de matase.

Se asigura o umiditate in spatiu de 65-70%. In zilele ploioase se va introduce sub stalaje


var nestins. Spatiile se vor aerisi si ziua si noaptea. In zilele calduroase geamurile si usile pe
partea umbrita trebuie sa fie in permanenta deschise.
Dupa cele 36-48 ore de somn dintre varstele IV si V larvele ies regenerate. Pe durata
somnului se sisteaza furajarea in totalitate si se preseaza praf de var pentru a se usca
asternutul.

Hranirea dupa iesirea din somn se efectueaza cand 90% din larve au naparlit.

Dupa parcurgerea varstei a V (aproximativ 9 zile), larvele ajung la ingogosare, devind


transparente, cu o nuanta translucida, se retrag la marginea stelajelor, si cauta trei puncte de
sprijin pentru urzit, lasand in urma lor fir de matase. In aceasta perioda se face ultimul schimb
de asternut si se aseaza materialul de ingogosire.

Viermele de matase este singura insecta domisticita pana acum. Numele stiintific este
Bombyx mori. Face parte din ordinul Lepidopterelor (fluturi). Toate speciile care produc matase
au o metamorfoza completa compus din patru stadii: ou, larva, crisalida (pupa) si fluture.

Oul
O femela depune aproximativ 680 de oua.

Stadiul de ou dureaza circa 120-300 zile la rasele cu o


singura generatie pe an si 14 zile la rasele cu mai multe generatii
pe an.

In medie un ou cantareste 0,5 mg si masoara 1,5 mm


lungime.

Intr-un gram sunt aproximativ 1600-2000 de oua.

Larva
Larva denumita uzual, dar impropriu, viermele de matase,
iese din ouale fecundate dupa o scurta perioada de incubatie
(clocire).

Are o culoare inchisa, datorita unor perisori desi si negri.


Pe masura ce larvele cresc, perisorii de pe corp dispar,
tegumentul se intinde si capata o culoare alba sidefie, fie
pigmentata in functie de rasa.

Corpul larvei are o forma cilindrica, cu aspect inelat, iar lungimea corpului atinge 6-8 cm.

Stadiul de larva are o durata de 26-31 de zile.


Stadiul de larva prezinta importanta practica pentru crescator datorita faptului ca
in acest stadiu se realizeaza productia sub forma gogosilor de matase.

Secretia matasii se realizeaza cu ajutorul unui aparatulului sericigen format din glande
sericigene, presa si filiera. Fibra de matase este lichida si se intareste doar dupa iesirea ei prin
filiere in mediul exterior. Presa si filiera au rolul de a regla grosimea fibrei de matase.

Secretia matasii este influentata in principal de cantitatea si de calitatea frunzei de dud


administrata larvelor.

Sericina reprezinta 20-30 % din greutatea fibrelor si constituie substanta care lipeste
fibrele de matase.

Pe langa sericina si fibroina in compozitia matasii mai intra substante minerale si


pigmenti care dau culoarea alba, galbena sau alte nuate, gogosii.
Crisalida (pupa)
Crisalida se formeaza la 2-3 zile dupa ce larva si-a terminat depunerea firului cu care si-
a urzit gogoasa.

Acest stadiu dureaza 10-14 zile, in functie de rasa.

In ultimele zile ale stadiului de crisalida, tegumentul ei se usuca treptat si se desprinde


de corp, dupa care in locul crisalidei apare fluturele care iese din invelisul crisalidei si se prinde
cu piciorele de captuseala interna a gogosii.

Fluture
Fluturele este ultimul stadiu din ciclul evolutiv al viermelui
de matase si are ca unica functie perpetuarea speciei. Acesta
elimina prin orificiul bucal o saliva alcalina care inmoaie peretele
gogosii la unul din capetele ei si facandu-si loc cu piciorele si cu
capul, formeaza un orificiu princare iese afara. In primele zile
apar in mod obisnuit masculii.

Imperecherea dureaza doua trei ore, iar depunerea


oualor dureaza aproximativ doua zile. Fluturii masculi traiesc
circa 10 zile, iar cei femeli cu doua trei zile mai mult.

Fluturele nu se hraneste in perioada ei de viata decat cu


rezervele stocate in stadiul de larva.
Viermii de matase si-au mancat malaiul
Romania, altadata tara cu traditie in producerea de matase, nu mai face
fata concurentei cu preturile de dumping ale chinezilor. La ora actuala,
sericicultura autohtona se rezuma la o singura firma de profil, ocupata cu
precadere cu pastrarea patrimoniului genetic si cu reproducerea
materialului biologic.
GABRIEL PREDA

Dupa 1990, sericicultura a


cunoscut un declin
accentuat, productia actuala
de gogosi de matase
insemnand aproximativ 0,1%
raportat la cea din 1989, de
1.894 de tone. Aceasta
situatie a fost generata de
defrisarea suprafetelor cu
duzi ca urmare a retrocedarii
terenurilor. Astfel, din cele
aproximativ 5.000 de hectare
cu plantatii intensive cu duzi
pitici existente in anul 1989,
au mai ramas numai circa 100 hectare. Incetarea activitatii a 19 societati
comerciale din cele 20 existente in 1991, lipsa retelei (centrelor) zonale de
distributie a oualor de viermi de matase si de colectare a gogosilor au fost tot
atatea motive pentru care s-a ajuns la aceasta situatie de criza. TARA FARA
TESATORII. In momentul de fata, in Romania, tara traditionala in producerea de
matase, nu se mai arata nimeni interesat de acest sector. “Ne gasim in situatia
posibilitatii producerii matasii, a puietilor, insa nu avem posibilitatea colectarii si
prelucrarii acesteia“, ne-a declarat Dumitru Dogaru, directorul Sericarom SA, unica
firma de profil din Romania. Multi se imbraca in haine de matase naturala, insa
putini cunosc faptul ca in tara nu mai exista tesatorii. Firmele care mai produc
articole vestimentare din astfel de material prefera sa cumpere tesaturi de matase
din import, din China in special, de calitate mai proasta, dar care sunt
comercializate la preturi de dumping. “Select“, ultima tesatorie specializata in
prelucrarea matasii, s-a privatizat si si-a schimbat domeniul de activitate. De
asemenea, “Matasea populara“, care apartine Armatei si folosea matasea pentru
producerea de parasute, s-a reprofilat pe fibra sintetica.

Preocuparile din acest sector vizeaza pastrarea patrimoniului genetic si


reproducerea materialului biologic. Inainte de 1990, statisticile internationale plasau
Romania, stat fondator al Comisiei Sericicole Internationale, pe locul sase in lume si
pe locul doi in Europa la productia de gogosi de matase. In prezent, prin Sericarom,
detinem ca patrimoniu genetic 65 de rase de viermi de matase si 59 de soiuri de
duzi, din care unele sunt unice in lume.

CHINEZARII. Fiindca nu exista posibilitatea prelucrarii firului de matase in tesatorii,


se incearca exportarea productiei. Aici, problemele vin in primul rand din partea
concurentei neloiale a Chinei, care practica un pret pe kilogramul de gogosi de
matase de 17 dolari. Pe piata externa, un kilogram de gogosi de matase costa 30,32
dolari, iar costul minim practicat de Romania este de 24 dolari. Mai jos de acesta nu
se mai poate vorbi de profit. In asemenea situatie, desi inferioara calitativ, este
preferata matasea chinezeasca. In ultima perioada, Sericarom exporta oua de
viermi de matase in Grecia, tara aflata in curs de dezvoltare in acest domeniu,
obtinand pe kilogramul de oua un pret de 600 euro. Pe piata interna, pentru
valorificarea gogosilor de matase, pretul de vanzare catre centrele de colectare
este de 100.000 lei/kilogram, crescatorilor fiindu-le acordata si o subventie de
20.000 lei/kilogram.

STIMULARE. Ministerul Agriculturii a propus acordarea unei subventii de 400.000


lei/cutia de 10 grame de oua de viermi de matase producatorilor agricoli care
livreaza minimum 20 kilograme de gogosi crude pentru fiecare cutie de 10 grame.
Cu toate ca ploile si timpul racoros din lunile mai si iunie anul curent au fost
nefavorabile cresterii viermilor de matase, sunt crescatori care au obtinut peste 20
de kilograme de gogosi crude pe cutie, stabilit prin legislatie. Exista, de asemenea,
fonduri SAPARD alocate sericiculturii. Sprijinul financiar acordat consta in
construirea, modernizarea si extinderea cladirilor operationale si a utilitatilor pentru
producerea, uscarea si procesarea produselor de matase; achizitionarea de
echipamente si unelte noi pentru cresterea viermilor, procesarea si marketingul
produselor de matase la nivelul firmei; infiintarea de plantatii de duzi, cuprinzand
achizitionarea materialului saditor si plantarea acestuia. S-a alocat de asemenea,
suma de 1.287,5 milioane de lei de la bugetul de stat pe anul 2004, destinata
finantarii unor cheltuieli pentru protejarea patrimoniului genetic al viermilor de
matase.

“Incet, incet, incepe sa se miste ceva. Pana in 2003 nu mai pomenea nimeni de
sericicultura. Pentru anul viitor se prevede marirea fondurilor alocate cercetarii si,
pentru prima oara, se vor da subventii pentru cultivarea unei plantatii de dud de
minimum jumatate de hectar“, a mai spus Dumitru Dogaru.

In vederea adoptarii si implementarii acquis-ului comunitar in sectorul cresterii


viermilor de matase, la Ministerul Agriculturii a avut loc, in perioada 9-11 decembrie
2003, reuniunea TAIEX cu expertii Uniunii Europene privind instruirea specialistilor
romani si prezentarea reglementarilor Uniunii Europene pentru sericicultura. S-a
ajuns la concluzia ca, in zona Balcanilor (zona cu potential sericicol), sa se realizeze
un proiect comun pentru infiintarea si functionarea unei “banci de gene“ si
ameliorarea soiurilor de dud. Pentru locatia acestei actiuni sansa mare o are
Romania, avand cel mai mare potential in acest domeniu. “Exista in momentul de
fata tot mai multi doritori sa puna pe picioare o crescatorie de viermi de matase.
Situatia aceasta se datoreaza si faptului ca materialul biologic este pus gratuit la
dispozitia crescatorilor“, a adaugat Dumitru Dogaru.

PARAMETRII AFACERII
Conform datelor oferite de Dumitru Dogaru, pentru infiintarea unei crescatorii e
nevoie de o cladire sau o incapere care sa poata fi aerisita si care sa nu fie umeda,
sa aiba ferestrele orientate spre nord-est. Pentru o cutie de 10 grame de oua este
necesar un spatiu de 30 de metri patrati. Pe un hectar de teren pot fi plantati circa
8.000 de puieti de dud, care se comercializeaza intre 35.000 si 50.000 lei bucata.
Un hectar de plantatie de dud este suficient pentru cresterea a 100 de grame de
oua/serie. Perioada de crestere se desfasoara intre lunile mai-august si pot fi
crescute doua serii de viermi de matase. De la iesirea din ou pana la urzirea gogosii
viermele are nevoie de 35-40 de zile, dupa care urmeaza un timp optim de recoltare
de aproximativ trei zile. Urzirea gogosii este facuta in 72 de ore, dupa care urmeaza
alte patru zile pentru intarirea acestora. In total sunt cinci faze de crestere,
despartite prin patru perioade de somn.

Dintr-un gram de oua se pot obtine aproximativ 2 kilograme de gogosi, iar pentru
cresterea unui gram de oua de viermi de matase sunt necesare 35-40 kilograme de
frunze. Matasea naturala, ca si produsele obtinute din ea au in prezent aplicabilitate
nu numai in domeniul textil, firul de matase folosindu-se in electronica, in industria
de panificatie, in aeronautica si in chirurgie.
Bibliografie: http://www.gazetadeagricultura.info/index.php?
option=com_content&view=category&layout=blog&id=74&Itemid=129

http://www.phg.ro/stire.php?cat_id=13&id=6981