Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Facultatea de Medicina Veterinara

Specializarea: Controlul si Expertiza Produselor Alimentare

Stațiunea Didactică Belciugatele

Ferma Moara Domnească

Student: Bragaru Olguta-Elena

Prof. Coord.: Sef lucr. Dr. Purdoiu Letitia
Anul al III lea; Grupa 4301
 Scurt Istoric

Domnitorul Țării Românești, Șerban Vodă Cantacuzino (1640-1688), a stăpânit prin

cumpărare din anul 1671 și până la moartea sa Moșia Stoenești cu o suprafață de 650 stânjeni.
Acesta aflat în trecere, a cerut să se construiască în vadul vechi al râului Pasărea o moară de apă
pentru localnici.
Moara de apă a fost motivul schimbării denumirii străvechiului sat Moșneni – Stoenești în
Moara Domnească.
În această zonă pitorească, Zoița Cantacuzino o strănepoată din partea fiului Domnitorului

Șerban Vodă Cantacuzino și moștenitoarea moșiei Stoenești, a ridicat localnicilor din Moara

Domnească în perioada ÎnaltPreaSfințitului Grigore – Mitropolitul UngroVlahiei, o modestă

bisericuță din lemn cu hramul Sfântului Ierarh Nicolae. Ulterior acesasta a fost abandonată, sătenii

preferând impunătoarea Mănăstire Pasărea aflată în apropiere.

Ulterior în 1817, un grup de cerdincioși au construit o altă biserică pe locul celei vechi, din

caramidă de această dată, care a intrat în grija soților Mavros.

În anul 1852, Moara Domnesca se afla în proprietatea generalului Nicolae Mavros și a soției sale

Sevasta Alexandrina Șuțu, o familie cu rol determinat în dezvoltarea viitoarei localități Moara

Domnească.

Biserica de astăzi refăcută în anul 1909, de către Paulina Kontzebue adăpostește osemintele

generalului Pavel Kiseleff și ale soției sale Lidia.

Fiica generalului Nicolae Mavros, Paulina Mavros a fost maritată cu consulul Ernest de Kontzebue,

ministru plenipotențiar al Rusiei la Washington, domiciliul lor de la Moara Domnească fiind gazda

multor personalități ale vremii.

Consulul era văr primar cu generalul Pavel Kiseleff, un oaspete permanent al resedinței de la Moara

Domnească.

În urma războiului din Crimeea, ofițerul și scriitorul rus Lev Nicolaevici Tolstoi, rudă și

prieten apropiat cu consulul Kontzebue, a fost exilat din motive politice un an și jumătate și a locuit

la Moara Domnească ca oaspete al familiei Kontzebue în reședința care se găsește și astăzi în

incinta fermei, fiind unul din punctele de atracție.

 Tot în Moara Domnească, soția generalului de divizie Kontzebue, Lidia (fosta Suhanova),

sculptoriță, a executat Monumentul Eroilor Aviatori din București, monument de referință pentru

București.

În acest loc plin de încărcătură istorică, unde s-au perindat multe personalități ale timpului,

inclusiv perioada interbelică, situate pe strada Kontzebue, nr. 10, într-un cadru pitoresc, străbătută

de 16 ha luciu de apă, se află ferma Moara Domnească.

 Depozitul frigorific

Suprafața de teren aflată în exploatarea fermei vegetale este de aproximativ 250 ha, unde

sunt cultivate, respectând asolamentele, culturi de grâu, triticale, mazăre, floarea soarelui, porumb,

rapiță și lucernă.

Sunt semănate o serie de soiuri și hibrizi de la majoritatea firmelor producătoare de semințe

de pe piața, tocmai pentru a urmări evoluția acestora pe zona de S-E a Câmpiei Române.

De asemenea, ferma deține o suprafață de teren de 21 ha unde sunt amplasate experiențele

catedrelor de Fitotehnie, Agrotehnică, Pășuni și Fânețe, Mecanizare, etc. Aici cadrele didactice,

studenții, masteranzii și doctoranzii urmăresc și testează soiuri și hibrizi cu aplicații în practică

agricolă utilizând cele mai eficiente și moderne tehnologii.

În ansamblu ferma este complexă, atât din punct de vedere al culturilor prezente cât și din

punct de vedere al diversității lucrărilor agricole, ceea ce permite desfășurarea în condiții decente a

perioadei de practică a studenților.

Acest lucru permite inginerilor în devenire să asimileze informații și tehnici agricole noi,

moderne care să îi ajute în cariera aleasă.

 Obtinerea sucului de mere

Merele se pot pastra in depozite ventilate natural sau mecanic,in depozite frigorifeice,sau in
atmosfera controlata. Temperatura optima de pastrare este de 3-4°C iar UR 85-90%. Pastrarea in
atmosfera controlata se face in prezenta de 3% O2 si 2-4% CO2.
Merele se industrializeaza sub forma de compot,suc,gem,marmelada,creme,prin fermentare
se obtine vin de mere ,otet si otet de mere.Prin distilarea vinului sau a tescovinei fermentate se
obtine rachiul de mere,din tescovina nefermentata rezultat de la obtinera sucului se fabrica paectina.

Trasportul
Se poate realize: cu vaporul,trenul,autovehiculul;se face in ladite de dierite tipuri,in functie
de natura produsului.In ultimul timp,in diferite tari s-a extins transportul in cisterne cu apa;prin
aceazta metoda se realizeaza reducerea perisabilitatii si a fortei de munca pentru manipulare si se
realizeaza in acelasi timpeconomii inseminate datorita eliminarii laditelor.
Receptie

Receptia materiei prime se face atat din punct de vedere calitativa cat si cantitativa.
Receptia cantitativa- se face cu ajutorul basculei la intarea in fabrica.
Receptia calitativa – se stabileste daca materia prima corespunde standardelor sau normelor
interne;din fiecare lot trebuie sa se ia o proba medie sa se duca la laborator pentru a i se face analiza
de calitate.
Depozitare
Depozitare materiei prime se face in functie de natura produsului:
 - pentru 1-2 zile se folosesc rampe de depozitare a materiei prime,formata dintr-o pardosea
de beton,cu o inclinare de 1-2°,pentru a se asigura scurgerea apei de spalare si protejate de un
acoperis din azbociment; nu se admite acoperirea cu tabla deoarece, fiind buna conducatoare de
caldura nu realizeaza o izolare calorica a materiei.
- materia prima se depoziteaza in ladite asezate in stive astfei incat sa se asigure o buna
ventilatie.
Sortarea
Fructele se sorteaza in vedera indepartarii fructelor alterate (mucegaite, fermentate,
putrezite); se vor indeparta din fructe portiunile alterate si strivite mai ales acele portiuni care au
capatat culoarea bruna (oxidate). La aceasta faza, principiul de baza este sa se indeparteze toate
fructele si portiunile din fructe care se pot conserva ca atare in stare proaspata.
Spalarea fructelor
Se realizeaza cu apa potabila și se efectueaza cu scopul indepartarii de pe suprafata fructelor
impuritatile cum ar fi:pamantul, nisipul, resturile vegetale si de microorganisme.Este foarte
important ca fructele sa fie bine spalate de substantele cu care au fost tratate in livezi.
Zdobirea
Fructele se zdrobesc pentru inlesnirea extragerii sucului.Deoarece la executarea acestei
operatii se cere sa se evite tinerea in contact prelungit al fructelor zdrobite cu aerul ;se recomanda
ca zdrobirea fructelor sa se faca numai pe masura trecerii lor in faza urmatoare de prelucrare.
 Presare
Zdrobire de fructe se poate presa la rece,imediat ce a fost obtinuta sau dupa ce a fost supusa
unui tratament termic.Operatia de presare decurge astfel:se porneste lent,urmarindu-se o curgere
continua si lenta de suc,astfel cand se forteaza presarea de la inceput,curgera sucului inceteaza
foarte repede,datorita inchiderii,blocarii canaleleor de masa de zdrobitura prin care scurge sucul.
Tescovina
Tescovina ramasa dupa presarea zdrobiturii unor specii de fructe cum sunt cele de
visine,mere,pere,fructe de padure,contin inca multe substante nutritive valorose.Aacestea pot fi
recuperate de asemenea sub forma de suc amestcand tescovina cu puțina apa pana acopera
suprafata.Se mai poate imbunatati si procentul de substanta care se extrge din tescovina;folosirea
apei calde in locul celei reci si reducand durata de contact pentru a nu lasa suficient timp
microorganismelor,mai ales drojdiile sa inceapa sa fermenteze lichidul.
Suc de mere
O atentie deosebita trebuie sa se dea fenomenului de brunificare la care sunt supuse merele.
La un minut dupa zdrobire merele incep sa se brunifice si cu timpul brunificarea se
accelereaza.Pentru oprirea brunificariinu e suficient sa se evite numai contactul cu aerul,deoarece
merele contin 4% O2 fata de volumul fructelor care pot provoca brunarea.Totusi nu e bine si se
supune complet continutul cu O2 deoarece sucul care se obtine prezinta culoarea foarte deschisă
aprope verzuie.Impidicare brunificarii se realizeaza prin:-inactivarea enzimelor in urma unei
pasteurizari rapide.
 Pasteurizare
Pasteurizare este operatia care are drept scop distrugerea majoritatii microorganismelor si in
particular a bacteriilor patogene nesporulate prznte in produs,cu cea mai mica pierdere pozibila a
calitatii senzoriale ale aceștia.
Limpezirea sucurilor
La limpezirea sucurilor sunt folosite enzimele pectolitice. Ele se obtin prin cultivarea
mucegaiurilor:Aspergilius,Penicilium,medii de tarate si mac de mere.Se realizeaza prin actiunea
pectozei asupra pectinei din sucuri.Pentru a avea o actiune pectica este nevoie ca rapotrul dintre
pectina si pectoza sa fie de 3:1.
Filtrarea
Dupa operatia de limpezire , sucurile de fructe nu sunt perfect limpezite;de aceea este
necesara filtrarea care asigura transparenta si stabilitatea produsului. Ca materiale filtrante se
folosesc panza,celuloza,azbestul si pamantul de infuzorii.Sucurile de fructe se filtreaza la
temperatura camerei sau la rece, iar uneori se practica o incalzire de 50..60°C,pentru accelerarea
procesului de filtrare.
 Racire
Produsul trebuie sa se raceasca imediat.racirea se face pana a 30-40°C,cu scopul de a
preveni transformarile degradative indelungat;in cazul racirii lente in are care poate provoca o
infectare cu microorganisme.
Dozarea
Umplerea recipientelor trebuie facuta cu o aproximatie de 1-2%.se realizeaza manualul sau
cu ajutorul masinilor speciale de umplut pentru umplerea manuala se folosesc benzi de umplere
confectionate din cauciuc.
Masinile de umplut se clasifica :
-masini de umplut produse fluide;
-masini de umplut produse vascoase;
-masini universale,care dozeaza produsele granulare si lichidul de umplere.
Inchiderea
Inchiderea ermetica are o importanta deosebita,deoarece influenteaza in ce mai mare masura
procentul de rebutiri.

Sfârșit