Caini si catei de rasa

SIMTURILE CAINELUI
Motivat de ratiuni diferite de cele pe care le experimentam noi, cainele se afla intrun conflict intre ceea ce ar trebui, in mod instinctiv, sa faca si ceea ce ii cerem
noi. Daca ne dorim sa modificam sistemul de valori si importanta instinctuala a
modului in care cainele se comporta in situatii bazate pe reguli umane, va trebui
sa recompensam si sa sporim recompensa atunci cand ne asculta pe noi,
stavilind pornirea naturala de a face cu totul altceva ori de a pedepsi fizic sau
verbal cainele. Un caine care este lasat liber prin curte isi va saluta cu bucurie
familia, atunci cand membrii acesteia se intorc acasa. Modul natural in care un
caine saluta revenirea grupei este sa sara si sa-i linga pe botic pe cei reveniti
(informatie genetica ce isi are radacina in comportamentul puilor care, astfel,
provocau regurgitarea hranei de catre parintii intorsi de la vanatoare). Faptul ca
afara este noroi, ca ploua sau ca stapanii sunt imbracati pentru o ocazie mai
speciala, nu va modifica deloc comportamentul cainelui. Si iata ca ceea ce pana
mai ieri era permis si chiar incurajat, acum, cand labele murdaresc hainele curate,
cainele este certat sau, mai rau, bruscat sau batut. Pentru a tempera pornirea
exuberanta a caineleui de a trata "ca un caine" situatia, dresajul se impune a fi
inceput inca de la varsta de 2 luni. Si chiar daca raspunsul la o asemenea
problema este un banal SEZI sau ASTEAPTA (pentru executia caruia cainele
primeste mangaierea mult asteptata), veti constata cu surprindere cata dificultate
prezinta stavilirea elanului unui pui hotarat sa va dea binete. Pentru a fi capabili
sa educam un caine sau pur si simplu sa-l apreciem ca fiind ceea ce este, se
impune sa facem o calatorie intr-o lume senzoriala diferita - Lumea simturilor
cainelui - pentru a intelege cum percepe cainele si, mai ales, cum raspunde la
viata din jurul sau.
Vazul
Vazul este un simt care ajunge la nivel optim anatomo-functional abia la
varsta de 4 luni. Pana la aceasta varsta, puiul vede neclar, iar daca incepeti
predresajul mai devreme de aceasta varsta, oferiti puiului sansa sa vada mingea
sau carpa, repetand miscarea de stimulare, in situatia in care acesta nu o
sesizeaza de la inceput. Sub nici o forma nu se corecteaza un pui sau un caine
adult pentru ca observa cu intarziere sau chiar nu vede un obiect in miscare.
Pentru a intelege modul in care cainele vede, trebuie stiut faptul ca celulele
receptoare din retina sunt de 2 tipuri - bastonase si conuri. Bastonasele
inregistreaza in alb-negru nivelele scazute de lumina si sunt necesare pentru
vederea pe timpul noptii. Prin dilatarea pupilei, ochiul permite ca o cantitate mai
mare de lumina sa ajunga la retina. Se constata, astfel, ca un caine vede bine
atunci cand lumina este slaba, dar nu vede deloc atunci cand intunericul este
profund. Celelalte receptoare, numite conuri, sunt necesare pentru vederea
colorata si in lumina. Pana nu demult s-a sustinut ipoteza ca vederea cainelui

este limitata la alb-negru si nuante de gri. Recente experimente, insa, au scos la

iveala faptul ca ochiul cainelui poate distinge cateva culori. Faptul ca ochii unui
caine stralucesc in lumina farurilor masinii se datoreaza stratului opac, numit
tapetum lucidum, aflat in spatele celulelor receptoare, strat care reflecta lumina.
Cainii au o vedere bi-oculara si o mica adancime a campului vizual. Focalizarea
unei imagini este mai eficienta la rasele cu ochii plasati frontal (precum
Canicheul), fata de cei cu ochii plasati lateral (cum ar fi Setterii sau Retrieverii).
Extrem de patrunzatori fata de cele mai imperceptibile modificari ale mediului si
avand o vedere periferica exceptionala, cainii sunt eficienti in citirea vizuala a
teritoriului si chiar a starilor emotionale ale oamenilor. Acuratetea vazului la caine
este suficienta pentru a recompune in imagini transmisia TV de norma
europeana, care are 625 de linii pe cadru. Cu alte cuvinte, cainii din Europa pot
urmari un program TV fara probleme, pe cand cei din SUA, unde se transmite cu
numai 525 de linii pe cadru, vad doar puncte si linii in miscare.
Auzul
Mobilitatea urechilor cainelui ii permite acestuia sa scaneze mediul si sa
localizeze sunete. S-a constatat ca un caine poate localiza un sunet in 6 sutimi de
secunda, iar daca o singura ureche poate fi folosita, initial, pentru a localiza
sunetul, ambele urechi capteaza, mai apoi, numarul maxim de unde sonore. Cainii
pot auzi la o distanta de 4 ori mai mare decat omul, insa sunt mult mai "fini" in
detectarea frecventelor inalte. Acuratetea auzului la caine se intinde pe
aproximativ 8 octave si jumatate, iar Pavlov a atras atentia ca un caine poate
distinge tonalitati separate de numai o optime de ton. Dealtfel, folosirea diferitelor
tonalitati in dresaj este mai mult decat benefica, acesta fiind primul pas in
eliminarea acordarii recompensei cu mancare. Interdictia NU sau FUI se da
intotdeauna pe un ton grav, adoptand o atitudine usor distanta, iar recompensa
BRAVO se da pe un ton inalt, vesel, aproape ca o invitatie la joaca. Aceasta
maniera de lucru oglindeste intarirea pozitiva a unui anumit tip de comportament.
Iar daca viteza de reactie a stapanului este buna si interdictia vine atunci cand
cainele este pe cale sa comita o "infractiune" sau chiar in timpul actiunii
respective, folosirea tonalitatii joase va avea efectul scontat. Pentru a-i intari
increderea in sine, cainelui i se ofera un BRAVO vesel, pe un ton inalt, de indata
ce inceteaza, macar si pentru o secunda, actiunea pentru care a fost amendat. Cel
mai usor, diferentele de tonalitate se impun, pentru prima data, atunci cand vrem
sa interzicem cainelui accesul intr-o camera. Dealtfel, distingerea diferentelor de
tonalitate este dovedita de toti cainii care recunosc zgomotul motorului masinii
stapanului, dintre atatea altele. Tot pe acuratetea auzului se bazeaza si comenzile
date cu ajutorul fluierelor care emit ultrasunete.

Mirosul

Mirosul este un simt care la caine este de 40 de ori mai dezvoltat decat la om.
Cu peste 220 de milioane de receptori, mirosurile devin adevarate armonii in
nasul cainelui, iar memoria lor ramane pe tot parcursul vietii acestuia. Mirosul
este de natura sa influenteze comportamentul si psihologia cainelui, principalul
mod de comunicare si socializare fiind chiar mirosul. Comunicarea prin miros
este mediata de elemente chimice produse de caini, care se numesc feromoni.
Feromonii sunt prezenti in saliva, fecale, urina, vagin si secretiile acestuia,
glandele perianale si intr-o glanda situata in regiunea dorsala a cozii. Feromonii
unui caine pot influenta imediat reactiile comportamentale ale altor caini,
excitandu-i sau inhibandu-i pe termen lung. Fecalele cainilor actioneaza ca
adevarate carti de vizita pentru alti caini, oferind informatii despre sex si pozitia
sociala. Un ritual de socializare, de prezentare reciproca, este adulmecarea zonei
anale, atunci cand 2 caini se intalnesc. Indiferent de pozitia sociala, cainii se lasa
mirositi, ramanand nemiscati, trecand apoi si ei la investigarea celuilalt. In urma
unui experiment efectuat in SUA, s-a constatat ca un numar mare de caini au
evitat sa intre intr-un cabinet veterinar, unde un caine intr-o stare de alarma a
emis o substanta prin glandele anale, dar ca acelasi numar de masculi au intrat,
de indata ce locul a fost sprayat cu o secretie a unei femele in calduri. La fel de
importanta este si mirosirea marcajelor cu urina, insa acestea atrag dupa sine
nevoia de a "amprenta" locul deja marcat, iar cainii mai agresivi pot lua in paza
teritoriul respectiv. S-a constatat o reducere considerabila a provocarilor sau
chiar a atacurilor asupra altor caini, atunci cand s-a interzis masculului sa ude
fiecare colt, fiecare tufis sau copac. Se impune, bineinteles, plimbarea cainelui in
lesa si, concomitent, inceperea unui program de educare. Capacitatea cainelui de
a analiza si interpreta mirosul tine de dotarea naturala a acestuia. Narile mobile ii
permit sa determine directia mirosului, iar analizarea se face prin adulmecare. Am
vazut cu totii cum adulmeca un caine - intrerupandu-si respiratia normala.
Adulmecarea se face in serii succesive, iar daca in respiratia normala aerul
inhalat merge in plamani, prin adulmecare aerul ramane in "culoarele" nazale,
unde forma foselor nazale creeaza fluxuri de aer, care fac ca particulele de miros
sa se loveasca de receptori. Aceasta calitate senzationala a cainelui a fost folosita
in serviciile de paza, prin formarea cainilor de urma. Succesul cainelui in
urmarirea unui miros poate fi sporit prin expunerea repetata la acel miros, in
cadrul unei pregatiri specializate, cat si prin administrarea unei cantitati mici de
cofeina. Abilitatea cainelui poate creste astfel de peste 10 ori. De asemenea,
conditiile climaterice avantajeaza, uneori, prelucrarea unei urme, ideal fiind
amurgul zilei, timp in care temperatura solului este putin mai mare decat cea a
aerului. Cainii pot distinge mirosul diferitelor secretii provenind de la sub-brat,
palma sau talpa piciorului ale unei singure persoane, iar in urma unor
experimente, s-a constatat ca acestia pot detecta prin miros starile emotionale ale
oamenilor. Cel mai buni caini de urma sunt cei din rasa Bloodhound, iar aici par
sa exceleze masculii, mai mult ca sigur datorita faptului ca adulmecatul este mult
mai des practicat in comportamentul teritorial si sexual.
Ceasul biologic al cainelui

Cu totii stim cat de exact poate fi ceasul biologic al cainelui. Daca ora de masa
este 10, iar stapanul intarzie sa hraneasca cainele, acesta isi va face simtita
prezenta venind langa stapan, dovedindu-se mai activ, cerand atentie si uneori
vocalizand. Cainii isi formeaza obiceiuri, iar acestea sunt reglate conform
ceasurilor lor biologice. Capacitatea cainilor de a-si adapta ceasurile biologice
dupa stilul nostru de viata merge pana la acuratetea de 1 minut la 24 de ore. Daca
un caine are un program fix, dupa care toate activitatile din viata lui sunt reglate,
se formeaza ceea ce se numeste Ritmul Organismului. De asemenea, cainii au
capacitatea de a se autoregla la evenimente ciclice care apar la intervale de ore,
zile sau chiar luni. Cainii aflati in pensiuni, care sunt vizitati periodic de stapanii
lor, devin mai activi sau mananca mai putin in zilele de vizita. Constatand
importanta mentinerii unui ritm, este bine ca un program de educatie sa aiba in
vedere faptul ca dimineata cainii sunt foarte activi, hranindu-se si marcand
teritorii, stand mult timp in picioare. In a doua jumatate a zilei, vor dormi (iar acest
somn este de o mare importanta, el ajutand la refacerea organismului), iar restul
timpului il petrec stand, fie in picioare, fie pe jos. De preferat ar fi ca programul de
educatie sa aiba cel putin o sedinta de 10 minute dimineata. In situatia in care
programul de dresaj este planificat pentru dupa-amiaza, cainele ar trebui sa fie
odihnit, insa fara sa i se fi dat de mancare cu cel putin 3-4 ore inainte! Existenta
ceasului biologic explica si starea de neliniste pe care cainele o arata atunci cand
intervin schimbari majore in programul obisnuit. Un caine cu care se lucreaza
disciplina stimulata, intr-un program de 2-3 sedinte pe zi, se va adapta la acest
program, cu conditia ca sedintele de lucru sa aiba loc la aceeasi ora, zilnic.
Pentru un progres real, daca regulile impuse sunt respectate de catre familie, o
singura sedinta de 10-20 de minute pe zi va fi suficienta.