R?zboiul Civil Rus s-a desf??urat ?ntre 1917 ?i 1923. Dup? succesul Revolu?

iei R
use, noul guvern bol?evic al Rusiei a semnat pacea cu Germania la Brest-Litovsk,
tratatul de pace fiind ratificat pe 6 martie 1918. Acest tratat de pace era sin
gura op?iune, deoarece armata rus? era ?ntr-o stare haotic? ?i de total? indisci
plin? atunci c?nd Germania a atacat ?n februarie 1918, de?i vechea armata ?arist
? fusese reorganizat? ?n ianuarie ca "Armata Ro?ie a Muncitorilor ?i ??ranilor".
Acest tratat a unit un num?r de grupuri antibol?evice din Rusia sau din afara ei
, s? ac?ioneza ?mpotriva noului regim. De exemplu, Winston Churchill a declarat
c? bol?evismul trebuie "str?ns de g?t ?n leag?n".
Cuprins [ascunde]
1 Privire de ansamblu
2 Desf??urarea evenimentelor
3 Reorganizarea Armatei Ro?ii
4 Consecin?e
5 Note
6 Vezi ?i
Privire de ansamblu[modificare | modificare surs?]
R?zboiul s-a dus ?n principal ?ntre "Ro?ii", care erau comuni?tii ?i revolu?iona
rii, ?i "Albii", care erau monarhi?tii, conservatorii, liberalii ?i sociali?tii
care se opuneau Revolu?iei bol?evice. A mai existat un grup al na?ionali?tilor ?
i anarhi?tilor cunoscu?i ca "Verzii", sau ceva mai t?rziu cunoscu?i ?i ca "Negri
i", care au jucat un rol mai pu?in ?nsemnat ?n r?zboi, care i-au h?r?uit at?t pe
Albi c?t ?i pe Ro?ii, iar uneori s-au b?tut ?ntre ei. ?n plus, Antanta ?i alte
c?teva ??ri au intervenit de partea Albilor[necesit? citare], ceea ce a agravat
r?zboiul civil.
Ro?u Frontierele la 1921
Portocaliu Zona controlat? de bol?evici, noiembrie 1918
Albastru- Avansarea maxim? a "Albilor"
R?zboiul s-a purtat pe trei fronturi principale: cel estic, cel sudic ?i cel de
nord-vest. R?zboiul poate fi ?mp?r?it ?n mare ?n trei perioade.
Prima perioad? a r?zboiului a durat de la Revolu?ie p?n? la Armisti?iu. Conflict
ul a ?nceput cu grupuri de ru?i dezertori, principala for?? fiind proasp?ta form
at? Armata Voluntarilor ?n regiuna r?ului Don, c?rora li s-a al?turat mai t?rziu
, ?n Siberia, Legiunea Ceh?. ?n r?s?rit, existau de asemenea dou? administra?ii
antibol?evice, Komuch ?n Samara ?i guvernul na?ionalist siberian aflat ?n Omsk.
Cea mai mare parte a luptelor din aceast? perioad? a fost sporadic?, implic?nd n
umai mici grupuri, ?n mijlocul unei scene strategice care se schimba pe zi ce tr
ece. Printre cei implica?i ?n lupt? s-au aflat Legiunea Ceh?, sau Cehii Albi (, Bieloc
i), polonezii din Divizia a 5-a de Pu?ca?i Polonezi ?i unit??ile bol?evice Pu?ca
?ii Ro?ii Letoni ( ,Krasnie Lati?skie strelki).
A doua perioad? a r?zboiului a fost perioada hot?r?toare ?i a durat numai din ma
rtie p?n? ?n noiembrie 1919. La ?nceput, armatele Albilor au avansat cu succes d
inspre sud (sub conducerea lui Anton Denikin), dinspre nord-vest (sub conducerea
lui Nicolai Nicolaevici Iudenici) ?i dinspre est (sub conducerea lui Alexandr V
asilevici Kolceak), reu?ind s? ?mping? ?napoi nou-formata Armat? Ro?ie, croindu-
?i drum c?tre Moscova. Dar Lev Tro?ki a reu?it s? reformeze Armata Ro?ie, a opri
t ?naintarea lui Kolceak ?n iunie, iar pe Denikin ?i pe Iudenici i-a respins ?n
octombrie. Puterea de lupt? a lui Kolceak ?i a lui Denikin a fost distrus? aproa
pe simultan pe la mijlocul lunii noiembrie.
A treia perioad? a r?zboiului a fost ?ndelungatul asediu al for?elor Albilor din
Crimeea. Piotr Nicolaievici Wrangel a adunat r?m??i?ele armatelor lui Denikin ?
i ?i-au fortificat pozi?iile ?n Crimeea. Au ap?rat aceste pozi?ii p?n? c?nd Arma
ta Ro?ie s-a ?ntors din Polonia, unde luptase ?n R?zboiul Polono-Sovietic ?ncep?
nd din 1919. C?nd toat? for?a Armatei Ro?ii a fost arncat? asupra Albilor, ace?t
ia din urm? au fost rapid cople?i?i ?i for?ele r?mase au fost evacuate la Consta
ntinopol ?n noiembrie 1920.
Desf??urarea evenimentelor[modificare | modificare surs?]
Prima ?ncercare de a smulge puterea din m?inile bol?evicilor a fost f?cut? de Ke
renski ?nc? din octombrie 1917. A fost sprijinit? de rebeliunea iuncherilor din
Petrograd, dar aceste ?ncerc?ri au fost repede ?nfr?nte de G?rzile Ro?ii.
Anglia, Fran?a, Canada, Statele Unite ?i alte 17 puteri au intervenit ?n r?zboiu
l civil de partea Albilor. Dup? ce Alia?ii au ?nvins Puterile Centrale ?n noiemb
rie 1918, au continuat interven?ia ?n r?zboiul ?mpotriva comuni?tilor, pentru a
pre?nt?mpina ceea ce ei se temeau c? poate deveni Revolu?ia Socialist? Mondial?.
Lenin a fost surprins de izbucnirea r?zboiului civil ?i la ?nceput a subestimat
propor?iile for?elor care se ridicaser? ?mpotriva noii sale ??ri. Primele succe
se din zona Donului l-a f?cut s? fie prea ?ncrez?tor.
Grupurile ini?iale care se ridicaser? ?mpotriva comuni?tilor erau reprezentate ?
n principal de generali contrarevolu?ionari ?i armatele locale de cazaci care ju
raser? credin?? Guvernului Provizoriu. Printre cei mai importan?i conduc?tori s-
au num?rat: Alexei Maximovici Kaledin (cazacii de pe Don), Alexander Dutov (Caza
cii din Orenburg) ?i Grigori Mihailovici Semenov (Cazacii din Baikal).
?n noiembrie, generalul Mihail Vasilevici Alexeev, fostul Comandant Suprem ?aris
t, a ?nceput s? organizeze Armata a Voluntar?.( Dobrovolceskaia Armia) ?n
al?turat ?n decembrie Lavr Gheorghevici Kornilov, Denikin ?i al?ii. Ajuta?i de K
aledin, au cucerit Rostovul ?n decembrie.
?ns? cazacii nu erau foarte dornici de lupt? ?i c?nd a ?nceput contraofensiva so
vietic? sub conducerea lui Vladimir Alexandrovici Antonov-Ovseenko, cazacii au d
ezertat ?n mas? din unit??ile lui Kaledin, care s-a sinucis. For?ele lui Antonov
au recucerit rapid Rostovul ?i p?n? la sf?r?itul lui martie 1918 a fost proclam
at? Republica Sovietic? de pe Don. Armata Voluntar? a fost evacuat? ?n februarie
?i a sc?pat ?n Kuban, unde s-a unit cu cazacii din zon?. For?ele lor reunite au
?ncercat s? cucereasc? Jekaterinodar, dar f?r? succes. Kornilov a fost ucis pe
13 aprilie ?ntr-un bombardament de artilerie, iar comanda a fost luat? de Deniki
n, care s-a retras spre Don. Aici, sovietele reu?iser? s? c??tige antipatia popu
la?iei locale, iar Armata Voluntar? a g?sit astfel noi recru?i.
Afi? de propagand? al Armatei Albe ?nf??i??ndu-l pe Tro?ki drept "Diavol jid?nes
c". Textul scris deasupra spune: "Pace ?i libertate ?n Sovdepia [1]".
De-abia ?n prim?vara anului 1918 men?evicii ?i socialist-revolu?ionarii s-au al?
turat luptelor armate. La ?nceput, ei s-au opus r?sturn?rii prin puterea armelor
a bol?evicilor, dar semnarea tratatului de pace ?i stabilirea unor m?suri dure,
dictatoriale, le-au schimbat op?iunile.
Ei erau un pericol poten?ial, deoarece aveau o oarecare sus?inere popular? ?i au
toritatea dat? de c??tigarea alegerilor din 1918 pentru Adunarea Constituant? Ru
s?. Ei aveau totu?i nevoie ?i de sprijin militar. O ?ncercare f?cut? de socialis
t-revolu?ionari de a recruta trupe letone s-a dovedit a fi un dezastru. Norocul
lor a fost Legiunea Ceh?, care s-a dovedit mai de ?ncredere pentru "contrarevolu
?ia democratic?".
Legiunea Ceh? f?cuse parte din vechea armat? ?arist?, iar ?n octombrie 1917 num?
ra aproximativ 30.000 de oameni, cei mai mul?i fo?ti prizonieri de r?zboi ?i dez
ertori din armata Austro-Ungar?. ?ncuraja?i de Tom?s Masaryk, Legiunea a fost re
denumit? Corpurile de armat? ceho-slovace care aveau ca scop continuarea luptelo
r cu Germania.
O ?n?elegere cu guvernul sovietic de evacuare a Corpurilor de armat? ceho-slovac
e pe calea apei, (cu ?mbarcarea din portul Vladivostok), a c?zut, atunci c?nd s-
a ?ncercat dezarmarea lor. Legiunea Ceh? s-a r?sculat ?n iunie 1918 la Celiabins
k. ?n numai o lun?, cehoslovacii controlau cea mai mare parte a vestului Siberie
i ?i zone ?ntinse ale regiunilor r?ului Volga ?i a mun?ilor Ural. P?n? ?n august
, ei au reu?it s?-?i extind? controlul ?i mai mult, izol?nd Siberia de restul Ru
siei ?i ?mpiedic?nd aprovizionarea Moscovei cu pre?iosul gr?u din zon?.
Men?evicii ?i socialist-revolu?ionarii au sprijinit ac?iunile ??ranilor ?mpotriv
a controlului sovietic asupra rezervelor de hran?. ?n mai 1918, cu sprijinul ceh
oslovacilor, ei au cucerit Samara ?i Saratov, pun?nd bazele Comitetului Membrilo
r Adun?rii Constituante (, Komuch). P?n? ?n iulie, autoritatea Komuch se extindea asu
pra celei mai mari p?r?i a zonelor controlate de cehoslovaci. Ei aveau inten?ia
de a redeschide conflictul cu Germania ?i au ?nceput s?-?i formeze propria Armat
? popular?. Au ?nceput, de asemenea, s? introduc? propriile reforme socialiste,
dar f?r? schimb?rile economice nepopulare pe care le urm?reau sovietele.
S-au mai format "guverne" na?ionaliste ?i conservatoare ale ba?kirilor, k?rg?zil
or ?it?tarilor ?i de asemenea s-a format un Guvern Regional al Siberiei la Omsk.
?n septembrie 1918, guvernele antisovietice s-au ?nt?lnit la Ufa ?i au c?zut de
acord s? formeze un nou 'Guvern Provizoriu' ?n Omsk, av?nd o conducere colectiv
? (Directorat) format? din cinci membri: trei socialist-revolu?ionari, (Avxentie
v, Bold?rev ?i Zenzinov) ?i doi cade?i din parteaPartidului Constitu?ional Democ
ratic Rus, (Vinogradov ?i Volgogodskii).
Noul guvern a ajuns repede sub influen?a Guvernului Regional Siberian ?i a noulu
i s?u Ministru de R?zboi, Contraamiralul Alexandr Vasilevici Kolceak. Pe 18 noie
mbrie, o lovitur? de stat l-a consacrat pe Kolceak ca dictator. Membrii Director
atului au fost aresta?i, iar Kolceak s-a autopromovat la gradul de Amiral ?i s-a
autoproclamat "Conduc?torul Suprem".
Pentru sovietici, aceast? schimbare nu a fost ?n principal o problem? militar?,
ci o victorie politic?, deoarece confirma c? oponen?ii lor sunt ni?te reac?ionar
i antidemocratici. Dar Kolceak s-a dovedit un comandant militar priceput. Dup? r
eorganizarea Armatei Populare, for?ele lui au reu?it cucerirea ora?ului Perm ?i
?i-au extins controlul ?n teritoriul sovietic.
?n teritoriul controlat de soviete, dup? al cincilea Congres al Sovietelor din i
ulie, doi sociali?ti-revolu?ionari de st?nga Iakov Bliumkin ?i Nicolai Andreiev
l-au asasinat pe ambasadorul Germaniei la Moscova, contele Mirbach, ?ntr-o ?ncer
care de a-i provoca pe germani s? re?nceap? ostilit??ile. Al?i socialist-revolu?
ionari de st?nga au capturat c??iva bol?evici de frunte ?i au ?ncercat s? ridice
unit??ile militare ale Armatei Ro?ii ?mpotriva regimului sovietic.
Sovietele au reu?it s? ?nfr?ng? revoltele locale organizate de sociali?ti-revolu
?ionari ?i de anarhi?ti. Lenin personal s-a scuzat pentru asasinat, de?i represa
lii germane erau pu?in probabile datorit? luptelor de pe Frontul de Vest. S-au e
fectuat arest?ri ?n mas? ale socialist-revolu?ionarilor ?i, dup? ?nc? dou? acte
teroriste din 30 august, asasinarea pre?edintelui CEKA din Petrograd, Moisei Uri
?ki, ?i r?nirea lui Lenin, a fost dezl?n?uit? "Teroarea Ro?ie". Men?evicii ?i so
cialist-revolu?ionarii au fost exclu?i din soviete ?i orice persoan? suspect? de
activit??i contrarevolu?ionare a fost ?ntemni?at? sau executat? f?r? judecat?.
Reorganizarea Armatei Ro?ii[modificare | modificare surs?]
Dup? insuccesele ?n lupta cu trupele germane, Armata Ro?ie a fost reorganizat? s
ub comanda noului Consiliu Militar Revolu?ionar condus de Lev Tro?ki. Unit??ile
militare pestri?e au fost omogenizate, iar fo?tii ofi?eri au fost re?ncadra?i ?n
armat? ca "speciali?ti militari". ?n mai 1918, a fost reintrodus serviciul mili
tar obligatoriu, din cauza num?rului foarte sc?zut de militari ?nrola?i numai 45
0.000 de oameni. ?n iulie, comandan?ii din armata au fost epura?i, cu scopul de
a ?nceta promovarea ofi?erilor a c?ror singur? calitate era cea de membru de par
tid ?i de a ?ncadra unit??ile cu ofi?eri experimenta?i, forma?i ?n perioada prer
evolu?ionar?. ?n septembrie, Tro?ki a fost numit ?ef al noului Consiliu Militar
Revolu?ionar al Republicii, cu puteri nelimitate.
Consecin?e[modificare | modificare surs?]
La sf?r?itul R?zboiului Civil, Rusia Sovietic? era vl?guit? ?i ruinat?. Seceta d
in 1920 ?i 1921 ?i foametea din 1921 au ?nr?ut??it dezastrul. R?zboiul a provoca
t aproximativ 9 milioane de victime, numai dup? c??iva ani de la nes?ngeroasa Re
volu?ie din Octombrie. Alte milioane de oameni au fost ucise prin efectele indir
ecte ale r?zboiului.
Mai multe milioane de oameni au p?r?sit Rusia cu Generalul Wrangel, prin Orientu
l ?ndep?rtat, sau pe alte c?i pentru a sc?pa de ravagiile r?zboiului, de foamete
sau de excesele vreuneia dintre fac?iunile aflate ?n lupt?. Printre ace?ti emig
ran?i s-au aflat numero?i oameni ?nv??a?i ?i bine califica?i.
Comunismul de R?zboi a salvat guvernul sovietic pe durata r?zboiului civil, dar
cea mai mare parte a economiei Rusiei s-a pr?bu?it la un nivel nemai?nt?lnit p?n
? atunci. Industria privat? ?i comer?ul particular au fost scoase ?n afara legii
, iar statul proasp?t ?nfiin?at (?i instabil pe deasupra) nu a putut conduce eco
nomia la scar? na?ional?. S-a estimat c? produc?ia total? a minelor ?i fabricilo
r s-a pr?bu?it la 20% din produc?ia de dinainte de r?zboi, iar ?n alte sectoare
importante s-au v?zut sc?deri ?i mai mari. De exemplu produc?ia de bumbac a sc?z
ut la 5%, iar cea de fier la 2% din cea de dinainte de r?zboi.
??ranii au r?spuns la rechizi?ii prin refuzul de a mai lucra p?m?ntul. P?n? ?n 1
921, suprafa?a cultivat? a sc?zut la 62% fat? de perioada ?arist?, iar recoltele
reprezentau numai 37% din ceea ce era normal s? se ob?in?. Num?rul cailor a sc?
zut de la 35 de milioane ?n 1916 la 24 de milioane ?n 1920, iar num?rul vitelor
a sc?zut de la 58 de milioane la numai 37 de milioane. Rata de schimb a dolarulu
i a sc?zut de la 2 ruble ?n 1914 la 1.200 ruble ?n 1920.
De?i Rusia a reu?it s? se refac? ?i chiar s? ob?in? cre?teri extrem de rapide ?n
vremea lui Stalin, efectele combinate ale primului r?zboi mondial ?i ale R?zboi
ului Civil au l?sat urme de ne?ters ?n societatea ruseasc? ?i au avut un efect c
ontinuu asupra regimului sovietic.