PISICA

OBSERVARE

Prof. Inv. Presc. Georgeta-Melania Iordan

Pisica este un mamifer care are lapte pentru hrănirea puilor, blana sau par
si este carnivor.
ALCATUIRE ALCATUIRE
CAPUL
 OCHII

Pupile contractate – agresivitate ofensivă, bucurie;

•Pupile dilatate Aspectul fosforescent al ochilor săi pe un întuneric

•–nervoasă, relativ se datorează unui strat de celule ale retinei,
•supusă, numite tapetum lucidum, care acţionează ca o
•agresivitate defensivă, oglindă şi reflectă lumina, care trece prin retină o a
• jucăușă; doua oară, dublând astfel acuitatea vizuală a
acesteia în întuneric.
Văzul
Intensitatea luminii influenţează forma pupilei:de la o simplă linie dreaptă în lumină, aceasta se
dilată într-un cerc perfect în condiţii de semiîntuneric. Contrar unei credinţe răspândite, pisica este
incapabilă de a vedea în întuneric deplin, totuşi vede mult mai bine decât oamenii în timpul nopţii. În
schimb, pisica nu percepe culorile sau mişcarea la fel ca noi: se pare că ea nu percepe culoarea roşie şi că în general,
nu prea distinge detaliile. Un obiect în mişcare (ca de exemplu un soricel), îi apare mult mai clar decât un obiect static.
URECHILE PISICII

URECHILE PISICII arată ca bucăţi de piele triunghiulare si sunt de fapt foarte specializate şi reglate
fiind mult mai bune ca a omului.

„Auzul pisicii”
Auzul pisicii este foarte sensibil , pavilionul fiecărei urechi poate pivota în mod independent,
pentru a localiza originea unui zgomot. Alături de auz, urechile felinelor sunt făcute pentru
vânătoare, pitulare şi comunicare .
Mirosul
Simţul mirosului la pisică este de două ori mai dezvoltat decât al omului şi are o importanţă
majoră în viaţa socială a felinei, în delimitarea teritoriului. De altfel, mirosul este mijlocul de a
verifica dacă hrana nu îi este alterată sau otrăvită. Pisica are douăzeci de milioane de
terminaţii nervoase olfactive, faţă de doar cinci milioane la om.
Gustul
Limba pisicii
Simţul gustului este dezvoltat la pisică, totuşi mai slab decât la om. Spre deosebire de câine,
gustul pisicii este situat la extremitatea limbii, fapt care îi permite să guste fără să înghită.
Sensibilă la gustul amar, acru sau sărat, ea nu simte gustul dulce.
Mustatile pisicilor sunt de fapt fire de par foarte groase, doisprezece la numar pe fiecare
latura a botului, langa nas, dar ele pot fi prezente pe obraji, deasupra ochilor ca niste
sprancene, sau chiar pe membre.
Mustatile
1. Expun starile interioare ale pisicii
Asa cum coada, ochii si urechile pot indica starea pisicii, la fel de
expresive sunt si mustatile atunci cand invatam limbajul corporal
al pisicii. Daca observam ca mustatile pisicii sunt tinute ridicate
si par a fi intr-o stare de alerta, trebuie sa stim ca in acel
moment aceasta este speriata de ceva sau este suparata, dar
daca acestea par neutre putem deduce ca pisica este relaxata si
multumita
2. Le ajuta sa vaneze
Astfel, pisicile din ziua de azi care sunt nevoite sa-si gaseasca si
sa-si vaneze prada, cum sunt cele ce locuiesc la casa sau cele
abandonate pe strada, pot simti vibratii la nivelul mustatilor
sau curenti de aer care le indica in ce directie se afla prada si
cat de aproape sunt de aceasta.
3. Le ajuta sa-si mentina echilibrul
Mustatile le pot ajuta sa se localizeze in timp si spatiu si au un
rol deosebit atunci cand pisicile cad si trebuie sa se orienteze
pentru a ateriza in picioare.
4. Comunica cu alte pisici si cu stapanii
Cu ajutorul mustatilor si a atingerii fata de alte pisici sau de
stapan, pisica isi poate manifesta afectiunea fata de acestia si
poate prelua informatii fata de starea lor. Ele se pot rupe
uneori din diferite cauze si pot cadea la fel ca orice alt fir atunci
cand imbatraneste, dar vor creste altele noi, de aceeasi culoare
sau cu o culoare diferita.
MEMBRELE
 Coada

Coada este o parte foarte importantă a corpului pisicii. În primul rând, ea o

ajută să se deplaseze ușor și să își mențină balansul. Coada permite pisicii să
meargă pe suprafețe înguste, menținând în același timp direcția și balansul,
ajutând-o să aterizeze în siguranță atunci când are de făcut sărituri lungi.
SINTEZA
ALCATUIRE
Comportamente Torsul
Încă din primele zile de viaţă, puiul de pisică
toarce în timpul suptului, iar mama îi
răspunde. Ea toarce din plăcere, la fel de bine
ca în suferinţă: stresată, rănită sau chiar
muribundă, o auzim torcând. Cel mai des, ea
toarce pentru a-şi exprima dependenţa; faţă de
mamă la naştere, faţă de om mai târziu, când
este bolnavă sau când este mângâiată.
Pisicile se spală folosindu-şi limba. În
cazul în care o pisică nu poate ajunge la
zona unde doreşte să se
Spălatul spele, aceasta îşi va linge laba şi o va
trece peste locul unde nu poate să
ajungă.
Uneori, pisicile se spală una pe alta.

HRANA PISICA
Cu toate ca majoritatea pisicilor domestice nu trebuie sa-si prinda hrana, instinctul lor este de a vana.
Nasul sensibil detecteaza rapid hrana.
Datorita picioarelor lor cu pernite moi, ele isi pot urmari prada fara sa fie observate, pana cand sunt
destul de aproape pentru a sari. Prind prada cu ghearele si o omoara cu o muscatura puternica, in mod
obisnuit la ceafa, rupand gatul victimei.
Chiar si o pisica domestica are instinctele de vanatoare ale rudelor sale salbatice. Deseori pisicile se
joaca cu prada lor, in loc sa o omoare imediat. Ele vaneaza de obicei noaptea, prinzand soareci, pasari
mici si insecte.
Pisicile evita multe mirosuri, adica nu mananca orice. In general pisica se fereste de mancarurile cu otet,
lamaie, citrice si tot ce este intepator, acru, amar, vinuri, banane, praf de copt, etc.
 Curiozități despre pisici •Nu trebuie să apuci o pisică de ceafă.
•Numai mama ei știe cumtrebuie să o apuce că să nu
o rănească.

O pisica naște în medie 1-8 pui, de 2-3 ori pe an.

Cu cât vorbești mai des cu pisica ta, cu atât își va
răspunde mai des.
Pisicuțele încep să viseze de la vârstă de o
săptămâna.
•Lanternă sau laserul sunt jucăriile preferate ale
pisicii.
•Pisicile nu simt gustul dulce.
•Spre deosebire de alte animale, pisicile merg pe
vârfuri.
Pisicile flămânde vor face un strigăt de urgenţă sau un sunet de mieunat
Pisicile torc atunci când acestea par să fie mulţumite, dar ele, de asemenea, torc atunci
când nasc, se simt rău, alăptează, sunt rănite, sau sunt într-o situaţie stresantă.
Pisicile obișnuiesc să meargă tiptil, pe pernuțe, în special atunci când încearcă să vâneze.
Pisicile au nevoie să zgârie, fiind procesul prin care se îndepărtează straturile inutile ale
ţesutului cornos care constituie ghearele. Prin întindere se exersează muşchii, încheieturile
Şi tendoanele.Dacă pisica zgârie mobila din casă, înseamnă că are nevoie de o suprafaţă pe care
să îşi ascută ghearele. Pentru a elimina această problemă, stăpânii pot achiziţiona suprafeţe
de ascuţit ghearele, poziţionându-le în locuri cu cel mai mare interes pentru pisici.