Cpuele sau ixodidele (Ixodida) sunt un ordin de acarieni ectoparazii

ai reptilelor, psrilor i mamiferelor, cu mod de hrnire obligatoriu hematofag i intermitent, i cu o

importan deosebit din punct de vedere medical i veterinar [1]. neptura cpuelor poate determina
leziuni grave ale tegumentului, unele specii pot provoca paralizii, iar alte specii servesc ca vectori pentru
diverse microorganisme transmind tifosul, boala Lyme, febra recurent etc. Ordinul ixodidelor cuprinde
896 de specii clasificate n trei familii:

argasidele sau cpuele moi (Argasidae),

ixodidele sau cpue tari (Ixodidae) i

nutalielidele (Nuttalliellidae).

n Romnia au fost identificate 27 specii de cpue, Ixodes ricinus fiind cea mai frecvent specie.
Cpuele au un corp acarian tipic, turtit dorso-ventral, dar care a fost adaptat la via a ectoparazitar.
Spre deosebire de insecte, cpuele nu au cap, antene, torace sau abdomen

[2][3]

. Corpul este mprit

ntr-o regiune anterioar,capitulul sau gnatosoma, i o regiune posterioar, idiosoma, care constituie
restul corpului. Capitulul sau gnatosoma, se compune dintr-o regiune posterioar, baza capitulului, i o
regiune anterioar, piesele bucale care sunt formate de palpi, chelicere i hipostom. Idiosoma este
compus din plci numite scuturi. Idiosoma este mprit n podosom care poart 4 perechi de
picioare la aduli (trei la larve) i orificiile genitale i opistosom, care se afl posterior de picioarele IV
i poart placa spiracular i orificiu anal. Partea superioar a idiosomei este acoperit de scutul dorsal.
La unele specii de ixodide, pe marginea scutului dorsal se gsesc cte o pereche de ochi.
Cpuele sunt cei mai mari acarieni, avnd o lungime de 230 mm, n funcie de specie i stadiu de
via. Dimorfismul sexual este bine dezvoltat la cpuele tari, masculii fiind de obicei mai mici dect
femelele.[4]