?n antichitate teritoriul Moldovei era locuit de daci, care mai apoi au fost cuc eri?i de romani. De?

i teritoriul viitoarei Moldove nu a fost ocupat de romani, c u excep?ia regiunilor de sud, procesul de romanizare s-a realizat datorit? leg?t urilor economice dintre dacii romaniza?i ?i dacii liberi. Dup? retragerea roman? contactul dintre noua popula?ie romanizat? cu dacii liberi s-a intensificat acc eler?nd procesul de romanizare ?i fomarea poporului rom?n. Totu?i teritoriul a f ost puternic afectat de invazia go?ilor, hunilor, gepizilor, avarilor, slavilor, t?tarilor, ceea ce a marcat istoria Moldovei din secolele IV - XII. ?n 1359 se ?nfiin?a ?ara Moldovei care se afl? sub suzeranitatea sau influen?a politic? a R egatului Ungar, Regatului Polonez ?i Imperiului Otoman. ?n 1775, Imperiul Otoman cedeaz? partea de nord-vest a Moldovei (denumit? ulterior Bucovina), Imperiului Habsburgic, iar ?n 1812, ?n urma r?zboiului ruso-turc din 1806-1812, partea de est, teritoriul interfluviului Prut - Nistru, este anexat de Imperiul Rus, fom?n d o nou? gubernie cu denumirea de Basarabia. ?n 1859 Principatul Moldovei se une ?te cu ?ara Rom?neasc? ?ntr-un singur stat, numit ulterior Rom?nia. Basarabia se une?te cu Rom?nia ?n 1918, dar este cedat? Uniunii Sovietice ?n 1940, pentru a constitui, ?mpreun? cu RASSM, Republica Sovietic? Socialist? Moldoveneasc?. Acea st? republic? ??i declar? independen?a la 27 august 1991 cu numele Republica Mol dova. Cuprins [ascunde] 1 Etimologie 2 Istoria timpurie 3 Istoria medieval? 4 Expansiunea ruseasc? 5 Marea Unire 6 Al doilea R?zboi Mondial 7 Galerie de steme 8 Cartografie istoric? 9 Vezi ?i 10 Note 11 Bibliografie suplimentar? 12 Leg?turi externe Etimologie[modificare | modificare surs?] Numele de Moldova vine de la r?ul cu acela?i nume, pe valea c?ruia s-a format pr imul nucleu al noului voievodat. Exist? mai multe teorii asupra originii numelui de Moldova. Potrivit cronicilor medievale, numele r?ului ar veni de la Molda, c ??eaua voievodului maramure?ean Drago?. Istoricii Constantin C. Giurescu ?i Dinu C. Giurescu sunt de p?rere c? numele de Moldova vine de la molid[1]. O alt? teo rie, socotit? fantezist? printre filologi, sus?ine c? numele s?u deriv? de la cu vintele din limba dacic? (nescris? p?n? in prezent) molta (adica, "multum" din l atin?) ?i dava (cetate sau ap? "acva->ava->dava"), de la care ar veni numele (ne -atestat) de Muldava (vezi "Moldova" veche ?i nou? de la Dun?re). Bogdan Petriceicu Hasdeu ?i majoritatea filologilor ?i istoricilor rom?ni sus?in c? denumirile r?ului ?i principatului provin din termenul de origine germanic? mulde (adic? "scobitur?", "carier?" sau "culoar de scurgere"), Moldova veche ?i nou? de la Dun?re av?nd aceea?i provenien??. O minoritate afirm? c? denumirea ar fi fost dat? de bastarni, dar ea nu apare ?n documente dec?t ?n secolul XIV, od at? cu sosirea ?n zon? a me?terilor mineri sa?i ?i cu apari?ia cet??ii Baia, pri ma capital? a voievodului Drago?, cetate a c?rui nume ?nseamn? ?n rom?na arhaic? acela?i lucru ca ?i "mulde" ?n germana veche. Potrivit Enciclopediei Cugetarea, sub denumirea de Moldova este cunoscut? ?i de str?ini (Moldau, Moldavie, Moldavia...). Apare deasemenea sub numele de Ruso-Vla hia, adic? "?ara rom?neasc? dinspre ru?i", prin analogie cu Ungro-Vlahia, anume "?ara rom?neasc? dinspre unguri". ?n ?ara Rom?neasc?, Muntenia mai era numit? ?i Megali-Vlahia, Valachia Maior sau Grosse Valachei, iar Oltenia: Mikri-Vlahia, V alachia Minor sau Kleine Valachei. ?n portulanele genoveze de la Muzeul Na?ional al H?r?ilor ?i C?r?ii Vechi din Bucure?ti, Moldova mai apare ?i sub numele de V elacia Bogdana, ?n timp ce Transilvania apare sub numele de Velacia Interiore ia r ?ara Rom?neasc? sub numele de Velacia Bassaraba.

?n Evul Mediu, Moldova era ?mp?r?it? ?n ?ara de Sus ?i ?ara de Jos. Din ?ara de Jos f?cea parte ?i Basarabia veche (Bugeacul turcesc), care apar?inuse ini?ial M unteniei, de la care ??i trage numele (?ara Rom?neasc? apare ini?ial sub numele de Basarabia, dup? familia ?ntemeietoare, a?a cum Moldova apare sub numele de Bo gdania, dup? numele voievodului maramure?ean Bogdan I, care a proclamat independ en?a voievodatului fa?? de Ungaria). Scaunul Moldovei a fost pe r?nd la Baia ?i la Siret (sec. 14), la Suceava (sec. 15) ?i ?nsf?r?it la Ia?i (din sec. 16), pe m?sur? ce invaziile t?tarilor sc?deau ?n frecven?? ?i violen??[2]. Stema Moldovei era ini?ial un cap de bour (Bos taurus primigenius), care, dup? d ispari?ia timpurie a acestui animal, a fost ?nlocuit treptat prin capul de zimbr u (Bison bonasus), la r?ndul lui disp?rut prin secolul XVIII[3]. Istoria timpurie[modificare | modificare surs?]

Machet? a a?ez?rii ?nt?rite slavo-rom?ne timpurie de la Echim?u?i (sec XII). The territories of the Bolohoveni. Teritoriul locuit de Bolohoveni dup? A.V. Boldur. Popula?ia b??tina?? a Moldovei se trage din triburile daco-getice romanizate. Pe rioada de ocupa?ie roman? a Daciei ?i a litoralului pontic p?n? la Olbia (?n zil ele noastre Transilvania, Oltenia, Dobrogea ?i Bugeacul) a creat o nou? cultur? prin romanizarea de c?tre coloni?tii romani a popula?iei locale. Dup? ce Imperiu l Roman s-a retras din nordul Dun?rii ?n 271 d.Hr., o mul?ime de popoare migrato are au trecut prin aceast? regiune : hunii, go?ii, slavii, avarii, bulgarii, ia? ii, hazarii, maghiarii, pecinegii, cumanii ?i t?tarii. Dar popula?ia romanizat?, refugiat? ?n ?inuturile muntoase sau p?duroase cum ar fi Carpa?ii, Codrul sau M ?cinul, a revenit treptat spre ?esuri, pe m?sur? ce invaziile se r?reau, ?n timp ce statele sedentare cre?tine?ti se consolidau. Astfel, s-a amestecat cu migrat orii Slavi (dintre care cei mai cunoscu?i sunt An?ii, Tiver?ii ?i Ulicii ) ?i Ir anici (dintre care cei mai cunoscu?i sunt Ia?ii ) pe care i-a asimilat. ?n secol ul XIII, Moldova se g?sea ?n zona de influen?? a cumanilor (apoi a t?tarilor) si religios sub influenta principatelor Gali?iei ?i Vol?niei, fiind ?mp?r?it? ?n m ici cnezate locale ca cel de la Onutu (l?ng? Hotin), cel al cet??ii Hansca (?n ? inutul L?pu?nei), sau cel al B?rladnicilor (cu capitala la B?rlad). Ia?ii (popor iranic ?nrudit cu actualii Ose?i din Caucaz) st?p?neau centrul ??rii, capitala lor, Aski, fiind numit? ?n cronici Civitas iassiorum (azi Ia?i)[4]. Valea Nistru lui ?i Bugeacul erau st?p?nite de t?tari. Primele men?iuni despre o popula?ie probabil par?ial rom?neasc? ?n zona Moldovei (secolul XIII) sunt cele referitoare la bolohoveni, denumire apropiat? de voloh ?i wloh, denumiri date de slavi rom?nilor. A.V. Boldur a identificat aceast? po pula?ie cu rom?nii.[5] ?n secolul XIV, Ungaria ?i-a extins influen?a ?n aceast? zon? ?i me?terii s?i sa?i au creat ni?te fortifica?ii ?n apropierea r?ului Trotu ? (?n Rom?nia de azi) ?i ?n zona Neam?ului (Baia sau Mulda) din cauza deselor in vazii t?tare. ?n 1347, regele Ungariei, Ludovic I, trece ?i invinge pe t?tari la r?s?rit de Carpa?i (dupa Pavel Parasca si alti istorici [6] b?t?lia cu t?tarii a avut loc ?n 1285 ?n timpul lui Vladislav al IV-lea zis Cumanul, care a domnit ?ntre 1272-1290), si ?l las? pe unul dintre participan?ii la campanie, Drago? I, cneaz ?n Maramure?, ca voievod a unei m?rci ?mpotriva t?tarilor : Moldova (?n m aghiar? Moldva). Mai t?rziu, ?n 1359, un alt cneaz din Maramure?, Bogdan I, trec e ?n Moldova, ?l alung? pe nepotul lui Drago?, Balc, ?i declar? independen?a Mol dovei. Bogdan I a domnit p?n? la 1363, ?n timp ce Balc s-a ?ntors ?n Maramure? l ?ng? v?rul s?u Drag. Urma?ii lui Bogdan I au unificat sub st?p?nirea lor tot ter itoriul dintre Carpa?i, Nistru, Dun?re ?i mare, stabilind ?n calea t?tarilor tab ere de osta?i secui, de la care au r?mas denumirile de Miklosh?ly (Micl?u?eni), V?rh?ly (Orhei), Kis-Jen? (Chi?in?u) ?i Csupor (Ciub?rciu, azi Ciobruci).[4]. Istoria medieval?[modificare | modificare surs?] Pe vremea lui Drago? I, Moldova nu dep??ea ?inutul dintre Carpa?i, r?urile Cerem

u? ?i Siret, de o parte ?i de alta a r?ului Moldova. Urma?ii s?i ?i-au ?ntins st ?p?nirea mai ales spre sud ?i est, astfel c? la ?nsc?unarea lui Bogdan I din Dol ha, Moldova era cuprins? ?ntre: la nord ?i est Nistrul, hotar cu Polonia, cu Lit uania ?i cu t?tarii, la vest Mun?ii Carpa?i, hotar cu Transilvania, iar la sud o linie leg?nd Carpa?ii de Marea Neagr?, trec?nd mai jos de Bac?u, B?rlad, Gote?t i, S?rata ?i Cod?e?ti (la sud de Cetatea-Alb?): hotar cu ?ara Rom?neasc?. Sub do mnia lui Roman I, care se intitula Domn de la munte p?n? la mare , Moldova se extin se spre nord (Pocu?ia) ?i peste Nistru (Dub?sari, de la "dubasele" rotunde cu ca re barcagii treceau fluviul, transport?nd persoane ?i m?rfuri)[2]. Sub domnia lu i Alexandru cel Bun Pocu?ia ?i reveni Poloniei, dar ?n schimb ?ara Rom?neasc? ?i ced? Moldovei ?inutul de la Dun?re la mare, cu excep?ia Chiliei, a p?r?ii de di ncolo de Trotu? ?i a ?inutului Putnei, pe care le va lua un nepot al lui Alexand ru cel Bun dar ?i v?r al lui Vlad ?epe?, anume : ?tefan cel Mare. Moldova a ajun s atunci la ?ntinderea ?i puterea ei maxim?. ?tefan cel Mare, ?mpreun? cu armata sa de boieri ?i r?ze?i a luptat cu succes at?t ?mpotriva invaziilor turce?ti, m aghiare ?i poloneze, c?t ?i ?mpotriva celor t?tare. ?tefan, cel mai vestit domnitor moldovean, a luptat ?n 36 de b?t?lii majore, bir uind de 34 de ori ?i termin?nd doar dou? nedecis. ?tefan a r?mas pe tron ?n timp ce adversarii au p?r?sit ?ara cu pierderi foarte mari. De altfel, ?n evul mediu , atunci c?nd un domnitor pierdea o lupt? ?n propria ?ar?, ori era ucis, ori era alungat peste hotare, ?i pleca ?n pribegie. La sf?r?itul domniei sale, independ en?a Moldovei era nesigur?, din cauza pericolului turcesc. Pentru a poteja indep enden?a ??rii, ?tefan a fost nevoit s? le cedeze turcilor Chilia, Cetatea Alb? ( principalele porturi ale Moldovei) ?i Insula ?erpilor. Urm?ndu-i domni mai slabi, ce s-au aflat mai mult sau mai pu?in sub tutela boier imii, Moldova a dec?zut ?i a s?r?cit: nu mai avea flot?, comer?ul era periclitat , iar armata, ini?ial compus? din mo?neni ?i r?ze?i capabili s? lupte ?nd?rjit p entru p?m?ntul lor, a fost treptat ?nlocuit? prin trupe de mercenari albanezi sa u maghiari, pe m?sur? ce ?erbia deposeda ??ranii ?i-i lega de glie. ?n aceste co ndi?ii, Moldova a c?zut sub influen?a puterii otomane ?n 1512, devenind un stat tributar al Imperiului Otoman pentru urm?torii 300 de ani. Pe l?ng? plata tribut ului c?tre Imperiul Otoman, Moldova a mai pierdut ?i teritorii: ?inuturile ?intu lui, Lung?i ?i Tighinei ?ntre 1534 ?i 1538 (de atunci ?ncoace numite Bugeac, Tig hina fiind numit? Bender), ?inutul Hotinului ?n 1713 ?i n 1775, Imperiul Otoman cedeaz? partea de nord-vest a Moldovei (ce avea sa fie cunoscut? sub numele de B ucovina). Pe deasupra, interven?ia ?n alegerea conduc?torilor Moldovei a autorit ??ilor otomane a redus treptat independen?a voievodatului, care a trebuit s? suf ere ?i numeroase invazii turce?ti, t?t?re?ti ?i ruse?ti. Dintre domnii care i-au urmat lui ?tefan cel Mare, s-au eviden?iat pozitiv doar patru: Petru Rare?, Alexandru L?pu?neanu, Vasile Lupu ?i Dimitrie Cantemir. Expansiunea ruseasc?[modificare | modificare surs?]

Monumentul din Ia?i (1875) dedicat domnitorului Grigore al III-lea Ghica care a pl?tit cu via?a pentru opozi?ia sa fa?? de cedarea Bucovinei Dup? ce, ?n 1775, partea de nord-vest a Moldovei (ce avea sa fie cunoscut? sub n umele de Bucovina) a fost cedat? Imperiului Habsburgic, ?n 1792, prin Tratatul d e la Ia?i, Imperiul Otoman a fost for?at s? cedeze ?i teritoriile de?inute ?n re giunea care acum se nume?te Transnistria, c?tre Imperiul Rus. Astfel, Imperiul R us a ajuns s? aib? o frontier? comun? cu Moldova. Dup? r?zboiul ruso-turc din 18 06, prin Tratatul de la Bucure?ti din 1812 Imperiul Rus anex? trei noi teritorii : ?inuturile turce?ti Hotin ?i Bugeac, ?i ?inutul moldovenesc dintre Prut ?i Nis tru. Bugeac era un nume turcesc: ?n rom?ne?te, precum ?i ?n toate h?r?ile europe ne, teritoriul Bugeacului figura sub numele de Basarabia (dup? numele domnitorul ui muntean Basarab I care ?i biruise acolo pe t?tari ?n 1328 ?i 1331). Imperiul Rus a preluat numele de Basarabia pentru a desemna ?ntreg teritoriul anexat ?n 1 812, de la Hotin la mare, organizat ?ntr-o nou? gubernie, cu capitala la Chi?in? u (care, p?n? atunci, fusese un mic t?rg din ?inutul L?pu?na)[7]. Dup? ?nfr?ngerea ru?ilor din R?zboiul Crimeii (1853-1856), Tratatul de la Paris

stipula ca Moldova (?i ?ara Rom?neasc?) s? fie puse sub garan?ia colectiv? a cel or ?apte puteri str?ine care au semnat tratatul de retrocedare a Sudului Basarab iei c?tre Moldova, adic? a ocolurilor Cahul, Bolgrad ?i Ismail. ?n 1859 Principa tul Moldovei s-a unit cu ?ara Rom?neasc?, prin alegerea unui singur domn pentru ambele principate, ?n persoana lui Alexandru Ioan Cuza, pun?nd astfel baza statu lui modern Rom?nia. Prin Tratatul de la Berlin din 1878, guvernul rom?n a fost nevoit s? cedeze din nou sudul Basarabiei c?tre Imperiul Rus. Acesta a considerat gubernia Basarabiei ca un ?inut agricol produc?tor de cereale, tutun, struguri, vite ?i cai, a cons truit c?i ferate care duceau aceste produc?ii la Odesa, ?i a cl?dit ora?e ruse?t i (populate ?i de mul?i Evrei ?i Armeni) pe l?ng? vechile t?rguri moldovene?ti a le B?l?ilor, Orheiului, Chi?in?ului ?i Tighinei. ?n Bugeac, Rusia a procedat la schimb?ri de popula?ii ?i de denumiri, alung?nd turcii ?i t?tarii spre Imperiul otoman, iar rom?nii moldoveni spre Rom?nia, ?nlocuindu-i cu g?g?u?i ?i bulgari v eni?i din sudul Dun?rii, cu nem?i veni?i din ?vabia ?i din W?rtemberg, cu Elve?i eni din Valais (la ?aba), cu ru?i ?i ucraineni desigur, ?n timp ce localit??i ca Frumoasa, Obluci?a, Tighina, Ciub?rciu, Zoreni, Cetatea Alb? sau Cod?e?ti erau desemnate de preferin?? prin numirile lor turce?ti, t?t?re?ti sau ruse?ti de Kag ul, Izmail, Bender, Ciobruci, Staroselie, Akkerman sau Katorga. Mai la nord, col onizarea ruseasc?, mai ales la ora?e, nu a afectat prea mult satele, r?mase comp act moldovene, iar numirile au fost rusificate, dar nu schimbate (Orgheiov ?i Ki ?iniov pentru Orhei ?i Chi?in?u)[7]. Marea Unire[modificare | modificare surs?] Realizarea Marii Uniri, prin unirea Basarabiei, Bucovinei ?i Transilvaniei cu Ve chiul Regat, a fost rezultatul ac?iunii rom?nilor ?n conjunctura favorabil? dato rat? primului r?zboi mondial, c?nd Sfatul ??rii din Basarabia, Consiliul na?iona l al Bucovinei ?i cel al Rom?nilor din Transilvania, Banat, Cri?ana ?i Maramure? au decis unirea cu Rom?nia. Unirea acestor teritorii a fost posibil? mul?umit? afirm?rii treptate a sentimentului rom?nesc at?t ?n ?mp?r??iile Austro-Ungariei ?i a Rusiei, c?t ?i ?n "principatele dun?rene" (cum se spunea atunci) ale Moldov ei ?i ??rii Rom?ne?ti. Puterile europene au acceptat-o ?n contextul afirm?rii in terna?ionale a principiului autodetermin?rii na?ionalit??ilor, care a dominat ?n Europa la sf?r?itul primului r?zboi mondial. ?n cadrul "marii Uniri" a Rom?niei , ?i Moldova ?i-a rec?p?tat unitatea, pentru prima oar? de la 1484 ?ncoace, prin alipirea Moldovei dintre Carpa?i ?i Prut cu Bucovina ?i cu Moldova dintre Prut ?i Nistru (proclam?nd independen?a fa?a de Rusia, Sfatul ??rii alesese numele de Moldova ?n locul celui de Basarabia, pentru a sublinia unitatea vechiului voiev odat)[8]. De notat c? anumite legi democratice, cum ar fi reforma agrar? sau dre ptul de vot pentru femei, votate ?nc? din 1918 ?n Basarabia ?i Bucovina, au fost extinse ulterior (?n 1923) la toat? Rom?nia, mul?umit? ac?iunii deputa?ilor mol doveni[7]. Pierderile umane suportate de basarabeni ?n intervalul 22 iunie 1941 - 9 mai 194 5 se compun din circa 50-80 de mii de evrei deceda?i ca urmare a holocaustului[9 ], mai ales ?n jumat?tatea a doua a anului 1941, 110 mii de rom?ni basarabeni, d eceda?i pe frontul de vest antihitlerist mai ales ?n anii 1944-1945[10] ?i 5 mii de basarabeni (din circa 10000 de participan?i), deceda?i ca osta?i ai armatei rom?ne pe frontul de est, mai ales ?n anii 1941-1944. Al doilea R?zboi Mondial[modificare | modificare surs?] ?n 1940, ?n contextul pactului ?ntre Hitler ?i Stalin, Rom?nia a pierdut teritor ii at?t ?n est c?t ?i ?n vest: ?n iunie 1940, dup? ce a ?naintat un ultimatum Ro m?niei, Uniunea Sovietic? a anexat Basarabia, Bucovina de nord ?i ?inutul Her?a din Moldova dintre Carpa?i ?i Prut. Dou? treimi din Basarabia au fost combinate cu Transnistria (o mic? parte din URSS), pentru a forma RSS Moldoveneasc?. Restu l a fost oferit RSS Ucrainene. Prin Dictatul (Arbitrajul) de la Viena, Romania accept? ?n august 1940 s? cedeze Ungariei partea de nord a Transilvaniei ?n schimbul garan?iilor de securitate g ermano-italiene. De asemenea, prin Tratatul de la Craiova, sudul Dobrogei (Cadri laterul) a fost cedat Bulgariei. Pentru a recupera teritoriile ocupate de URSS,

Rom?nia a intrat ?n cel de-al doilea r?zboi mondial de partea nem?ilor ?n iunie 1941. ?n timpul celui de-al doilea r?zboi mondial, situa?ia Basarabiei ?i a locuitoril or s?i este ambigu?: cet??eni ?i ?inut al Rom?niei, eliberat de sub ocupa?ia sov ietic? ? sau cet??eni ?i ?inut al URSS, ocupat de for?ele Rom?niei, la celebrul ?ndemn al lui Ion Antonescu: "Osta?i, v? ordon, trece?i Prutul" ? Totul depinde de punctul de vedere. Ast?zi cet??enii mai v?rstnici ai republicii Moldova, care au luptat, unii ?n armata Rom?niei, al?ii ?n armata sovietic?, au acelea?i drep turi de fo?ti combatan?i. Dup? dreptul interna?ional ?ns?, ?n m?sura ?n care Rom ?nia a cedat c?tre URSS Basarabia la 28 iunie 1940, aceasta este socotit? ca un "teritoriu sovietic ocupat". Revenirea la Rom?nia nu a durat dec?t trei ani, deo arece la 15 martie 1944 (la nord de Chi?in?u) ?i la 23 august 1944 (la sud de Ch i?in?u) armata sovietic? a ocupat-o pentru a doua oar?. De notat c? ?ntre aceste dou? date, frontul a fost sta?ionar, fiindc? sovieticii aveau cuno?tin?? de tra tativele opozan?ilor regimului Antonescu cu Alia?ii, ?i a?teptau lini?ti?i ca Ro m?nia s? treac? de partea Alia?ilor[11]. La 23 august 1944, o lovitur? de stat dat? de Regele Mihai, cu sprjinul partidel or istorice ?i al armatei, a destituit dictatura lui Antonescu ?i a pus armata R om?niei de partea Alia?ilor. Timp de aproape trei s?pt?m?ni, Rom?nia a luptat gr eu ?n b?t?liile cu germanii din ?ar?, ?n timp ce armata sovietic? a continuat s? o socotesc? ?ar? inamic? p?n? la armisti?iul acordat abia ?n 12 septembrie 1944 . ?n acest crunt r?stimp, un osta? rom?n putea fi ucis, r?nit sau f?cut prizonie r at?t de for?ele germane, c?t ?i de cele sovietice, care bombardau ?i jefuiau ? ara deopotriv?. Dup? armisti?iu cu Alia?ii, for?ele rom?ne au fost subordonate c omandamentului celor sovietice, cu care au luptat ?mpreun? ?n ofensivele din Tra nsilvania, Ungaria ?i Cehoslovacia. Mul?umit? acestei contribu?ii de partea Alia?ilor, la sf?r?itul celui de-al doil ea r?zboi mondial, nordul Transilvaniei a revenit Rom?niei. Dar Bucovina de nord , Basarabia, ?inutul Her?a ?i sudul Dobrogei (Cadrilaterul) au r?mas pierdute. R SS Moldoveneasc? a devenit independent? abia ?n 1991, sub numele de Republica Mo ldova, dar partizanii apropierii sau unirii cu Rom?nia (guvernul Mircea Druc) au reu?it, prin declara?iile lor neprietene?ti la adresa minorit??ilor conlocuitoa re (o treime din popula?ie) s? st?rneasc? ?mpotriva lor un larg front anti-rom?n esc, ?i prin ?ov?ielile lor (unire sau independen?? ?) s? piard? ?ncrederea aleg ?torilor, iar dup? ani de ostilitate inter-etnic?, au c??tigat ?n final comuni?t ii pro-ru?i. Din anul 2009 ?n Republica Moldova la guvernare se afl? Alian?a pen tru Integrare European?, alc?tuit? din trei partide democratice, care aspir? la integrarea ??rii ?n Uniunea European? ?i revenirea ei la civiliza?ia ?i valorile europene.