-Dan Drosu Saguna- drept fiscal (editia a 5 a) editura CHbeck

-Legislatia: codul fiscal , codul de procedura fiscala , legea evaziunii fiscale(241/2005),

ordonanta guvernamentala nr 75/2001 care reglementeaza cazierul fiscal

-Notitele de curs

-Notitele de seminar

Notiuni introductive privind dreptul fiscal

1)Def dreptului fiscal

2)principiile care guverneaza dreptul fiscal

3)Izvoarele dreptului fiscal

4)Raporturile juridice fiscale (obiect,subiecte,continut)

Dreptul fiscal face parte din ramura dreptului public.Aceasta disciplina este doar o parte
(importanta) a dreptului financiar,de aceea putem sa afirmam ca relatia dintre dreptul financiar
si dreptul fiscal este o relatie de la parte la intreg.

Dreptul fiscal cuprinde un ansamblu de acte normative care reglementeaza relatiile de

impunere ce se nasc ,modifica si se sting intre stat pe de o parte si contribuabili pe de alta parte
in procesul de administrare al impozitelor si taxelor.

Prin conceptul de administrare a impozitelor si taxelor,un conceput nou introdus prin codul de
procedura fiscala,intelegem :

1.inregistrarea fiscala a contribuabililor

2.declararea impozitelor si taxelor

3.colectarea impozitelor si taxelor(de la incasare si pana la executare silita)

4.urmarirea verificarii incasarii impozitelor si taxelor la termenele si in cuantumul prevazut de

lege

5.contenciosului fiscal posibilitatea contribuabililor de a formula contestatii atat pe cale

administrativa ,cat si pe cale jurisdictionala a actelor administrativ-fiscale

2) Principiile dreptului fiscal

Le regasim in dispozitiile art.3 din codul fiscal.

1.Principiul neutralitatii masurilor fiscale

Presupune conditii egale pentru investitiile si capitalurile romanesti si straine.Potrivit acestui

principiu investitorii indiferent ca sunt romani sau straini trebuie sa beneficieze de un tratament
egal.

2.Principiul certitudinii impunerii

Potrivit acestui principiu toate normele juridice fiscale trebuie sa fie clare,suple,precise,sa nu
lase loc de interpretari.

3.Principiul echitatii fiscale

Potrivit caruia impunerea veniturilor contribuabililor trebuie sa se faca in functie de marimea

acestora.

4.Principiul eficientei impunerii

Presupune o stabilitate pe termen lung a normelor juridice fiscale,a legilor fiscale.

Pt seminar: Numarul de modificari legislative aduse codului fiscal si codului de procedura

fiscala.

Identificati acte normative care reglementeaza, in secundar ,raporturi juridice fiscale.

3)Izvoarele dreptului fiscal

Izvoare comune: -Constitutia Romaniei-in art 56 avem reglementata o indatorire cetateneasca, a

tuturor persoanelor care realizeaza venituri si/sau detini bunuri impozabile sau taxabile, de a
contribui cu sume de bani sub forma impozitelor si taxelor la bugetul public national.

-codul civil

-codul de procedura civila

-legea contenciosului administrativ

Izvoarele specifice:

-Codul Fiscal (legea 571/2003) (www.mfinante.ro sau www.anaf.ro )

-Codul de procedura fiscala ( ordonanta guvernamentala nr 92/2003)

Ambele coduri au intrat in vigoare la data de 1 ianuarie 2004.

-reglementarile secundare in materia dreptului fiscal: norme metodologice ,instructiuni,ordine
fie ale Ministrului Finantelor Publice ,fie ordine ale presedintelui Agentiei Nationale de
Administrare Fiscala

-deciziile comisiei fiscale centrale

Comisia fiscala centrala este o institutie publica la nivel central subordonata Ministerului
Finantelor Publice care are rolul de a aplica in mod unitar atat dispozitiile de drept substantial
fiscal ,cat si dispozitiile de drept procedural fiscal de catre toate organele fiscale infiintate pe
teritoriul Romaniei.

Aceste decizii au putere obligatorie doar pentru organele fiscale,ele putand fi desfiintate de
catre instantele judecatoresti in cadrul unor actiuni judiciare promovate de catre persoanele
fizice sau juridice interesate.

4)Raporturile juridice fiscale

Nu exista nicio reglementare legala privind conceptul de raport de drept material fiscal si nici
privind conceptul de raport de drept procedural fiscal.

Raporturile juridice fiscale sunt relatiile de impunere care se nasc intre stat si contribuabili in
procesul administrarii impozitelor si taxelor.

Analizand dispozitiile art 1,16,21 din Codul de procedura fiscala putem trage concluzia ca
obiectul si subiectele raporturilor de drept substantial fiscal si cele de drept procedural fiscal
sunt comune.Insa,continutul acestor raporturi, care este format din drepturi si obligatii, este
diferit.

Subiectele si obiectul ( din dr financiar)

Contribuabilul are o relatie directa cu organul fiscal.Legiuitorul insa ii ofera contribuabilului

posibilitatea de a conlucra prin intermediul unui imputernicit fiscal.

Imputernicirea fiscala(din carte )

In relatia cu organul fiscal anumite persoane nu se pot reprezenta singure.In atare situatii
instanta de judecata la cererea contribuabilului sau la cererea organului fiscal competent (din
oficiu sau la cerere se face aceasta numire)va numi un CURATOR FISCAL.

CURATORUL FISCAL poate sa fie orice persoana pe care instanta de judecata o

desemneaza.Activitatea pe care o desfasoara curatorul fiscal este remunerata ,iar remuneratia
este suportata de catre contribuabil.
Situatiile in care este obligat a fi numit un curator fiscal sunt urm:

-minoritatea/starea de minoritate a contribuabilului

-starea de boala a contribuabilului

-starea de batranete a contribuabilului

-handicapul /handicapurile de care poate suferi un contribuabil

-cand nu este cunoscut domiciliul fiscal al contribuabilului

-situatia contribuabilului care are un domiciliu legal in strainatate

Fiscalitate si politica fiscala

1)Conceptele de sistem fiscal si fiscalitate.Notiune.nivel si structura

2)Politica fiscala :

-definitia politicii fiscale

-sfera politicii fiscale

-interventionismul fiscal

-conditionarea fiscala a finantarii deficitului fiscal

-aparatul fiscal

-principiile politicii fiscale

Sistemul fiscal este format din multitudinea de impozite,taxe,prelevari si contributii datorate de

persoanele care realizeaza venituri sau detin bunuri din categoria celor impozabile sau
taxabile.Foarte des,insa,in loc de sistemul fiscal,se foloseste termenul de fiscalitate.

Fiscalitatea este formata din totalitatea impozitelor si taxelor instituite si reglementate prin acte
normative fiscale. Fiscalitatea este defapt dreptul pozitiv fiscal.(acte normative in vigoare care
reglementeaza veniturile fiscale)

Nivelul fiscalitatii reprezinta coordonata pe verticala a fiscalitatii, pe cand structura fiscalitatii

reprezinta coordonata pe orizontala.

Prin nivel al fiscalitatii intelegem marimea impozitelor si taxelor. Ex: cota unica(un procent de
16% care se aplica atat asupra veniturilor realizate de catre persoane fizice ,cat si asupra
profitului realizat de catre persoanele juridice)

Nivelul fiscalitatii este influentat de multi factori:

-raportul dintre proprietatea publica si proprietatea privata dintr-un stat > este cunoscut ca la o
crestere a proprietatii publice statul urmeaza sa creasca nivelul fiscalitatii

-dimensiunea evaziunii fiscale

-desele modificari legislative fiscale

La acelasi procent al produsului intern brut povara fiscala este mai mare cu cat creste numarul
de locuitori asupra caruia se aplica procentul din produsul intern brut.

Structura fiscalitatii este reprezentata de diversitatea sau multitudinea de impozite si

taxe.Structura fiscalitatii inseamna numarul de impozite si taxe care sunt reglementate printr-un
sistem legislativ fiscal.

Politica fiscala este formata dintr-un ansamblu de norme ,mijloace si instrumente prin care
statul isi apropie resursele banesti necesare indeplinirii sarcinilor si functiilor sale.Face parte din
politica financiara.

Sfera politicii fiscale:

Se afla in stransa legatura cu politica economica a statului,cu politica monetara,cu politica

valutara si cu politica sociala a unui stat.

Stricto sensu,politica fiscala nu este altceva decat politica alocativa a statului ca parte integranta
a politicii bugetare.

Un loc aparte in relatia dintre politica fiscala si politica economica il ocupa politicile
sectoriale(industrie,agricultura,comert etc).

Categorii de politici fiscale. Interventionismul fiscal

Avem 3 tipuri de politici fiscale.

1.politici fiscale circumscrise interventionismului fiscal acest tip de politici formuleaza si

instituie impozite si taxe prin care se urmareste de ex : dezvoltarea unor ramuri din economie
sau acordarea unor avantaje fiscale de genul scutirilor sau exonerarilor de la plata impozitelor si
taxelor

2.politica fiscala de neutralitate este acea politica care sustine ca impozitele si taxele nu
produc niciun fel de efecte in ceea ce priveste economia unui stat

3.politicile fiscale neinterventioniste nu mai sunt specifice perioadei moderne

Teoria keynisiana - autorul teoriei John M. Keynes

Keynes porneste la analiza politicii fiscale in perioade de criza pe care le traverseaza statele,cand
productivitatea muncii este scazuta,cand rata pauperizarii este mica ,cand rata somajului este
mica.Pornind de la aceste imprejurari: la o crestere a cheltuielilor fiscale (la o anumita crestere )
se obtine o crestere a multiplicatorului fiscal in conditiile in care la o reducere a impozitelor si
taxelor incasarile ar fi mai mici decat se preconizeaza.
Prin multiplicator al cheltuielilor fiscale intelegem suma bruta a cheltuielilor publice pe care o
regasim in legea bugetara anuala.

Prin multiplicator fiscal vom intelege suma bruta a veniturilor publice care este prevazuta in
legea bugetara anuala.(incasarile totale din impozite si taxe)

Conditionarea fiscala a finantarii deficitului fiscal

Ortodoxia financiara a impus ani la rand un echilibru aproape perfect intre veniturile publice si
cheltuielile publice.

Aceasta regula impusa inca din timpul economiei centralizate(planificate) ,cand totul era mult
mai usor pentru ca statul incasa toate veniturile realizate de catre intreprinderile de stat, a fost
rasturnata in anii de dupa evenimentele din 1989 ,deoarece guvernele care s-au succedat au
formulat politici fiscale bazate pe deficit fiscal,bugetar.

Aparatul fiscal

Este parte integranta a aparatului financiar, el este format din totalitatea organelor fiscale ,atat
la nivel central,cat si la nivel local,care au sarcini in privinta administrarii impozitelor si
taxelor.Nu este decat o parte a organelor de specialitate cu atributii in domeniul finantelor
publice.

La nivel central organul de specialitate este Ministerul Finantelor Publice.In subordinea sa,tot la
nivel central,este Agentia Nationala de Administrare Fiscala.(ANAF)

In plan local ambele organe au institutii la nivel de judet,municipiu,sectoare ale municipiului

Bucuresti,oras si comuna.(din cursul la financiar)

Principiile care guverneaza politica fiscala

Aceste principii pornesc/sunt formulate de la maximele formulate de Adam Smith.

1.Principiul impunerii echitabile

Cum este corect: egalitate in fata impozitului sau egalitate prin impozit ?

Egalitatea in fata impozitului porneste de la stindardul(lozinca) revolutiei franceze .Din aceasta

perspectiva prin egalitate in fata impozitului se inteleg aceleasi impozite si taxe pentru toate
persoanele fizice sau juridice care realizeaza venituri pe teritoriul unui stat. Aceeasi egalitate in
fata impozitului presupune acelasi tratament fiscal ,acelasi nivel al fiscalitatii pentru toate
categoriile de investitori.Din aceasta perspectiva marimea veniturilor realizate de o
persoana(fizica sau juridica)nu trebuie sa influenteze marimea taxelor si impozitelor pe care o
are de platit.

Egalitatea prin impozit presupune o sarcina fiscala diferita de la persoana la persoana raportat
la veniturile pe care le realizeaza.Concluzia este ca impunerea de acest gen presupune un
tratament fiscal diferit al persoanelor bogate fata de persoanele mai putin bogate, un tratament
fiscal diferit de la o zona la alta sau un tratament fiscal diferit al celibatarilor fata de persoanele
casatorite si cu copii.

2.Principiul politicii financiare

Orice stat atunci cand propune introducerea unui impozit nou trebuie sa urmareasca ca
respectivul impozit sa aibe:

- un randament fiscal ridicat

-sa fie stabil

-sa fie elastic

Atunci cand un impozit reuseste sa intruneasca aceste 3 particularitati se cheama ca este un

impozit ideal,adica el este un impozit universal ,platit de toate persoanele care realizeaza
veniturile care fac obiectul impunerii.De asemenea,acest impozit este un impozit nesusceptibil
de evaziune fiscala. Ex: impozitul care se apropie cel mai mult de aceste caracteristici este
impozitul pe veniturile salariale

Randament fiscal ridicat intelegem un numar cat se poate de mare de platitori

Impozit stabil intelegem acel impozit care nu este influentat de conjunctura economica a unui
stat

Impozit elastic este acel impozit care poate sa creasca sau sa descreasca in functie de marimea
cheltuielilor publice

3.Principiul politicii economice

Prin introducerea unor impozite si taxe noi statele pot influenta pozitiv sau negativ desfasurarea
unor activitati atat la nivel macroeconomic, cat si la nivel microeconomic.Daca un stat doreste
sa promoveze o ramura a economiei atunci prin parghiile sale,instrumentele sale fiscale poate
sa incurajeze sau dimpotriva sa descurajeze respectiva ramura. Tot prin impozite si taxe statul
poate sa incurajeze /descurajeze productia autohtona. Cu toate ca in Romania nu exista taxe
vamale de export, prin manevrarea tarifului vamal de import al Romaniei statul poarta
raspunderea uriasa pentru incurajarea sau desfasurarea anumitor activitati.
 Ex: deducerile fiscale deduceri de care pot beneficia persoanele care realizeaza anumite
venituri din salarii.

Conceptii traditionale si moderne privind impunerea

Dreptul de impune intr-un stat este un drept regalian.Cu toate acestea,de-a lungul timpului au
fost formulate cateva teorii/conceptii privind dreptul regalian al statului de a impune.

1.Teoria organica (sec 19-20 de catre filosofi germani;exponentul principal Hegel) dreptul
statului de a impune se naste insasi din natura omeneasca,dreptul de a impune nu este altceva
decat un produs necesar pentru dezvoltare

2.Teoria contractului social formulata de Thomas Hobbs

3.Teoria echivalentei

4.Teoria sacrificiului
Teoria echivalentei:

- A fost emis de Adam Smith continuat de Montesque const in faptul c impozitele nu

reprezint altceva decat pretul serviciilor prestate de ctre stat.

Teoria sacrificiului:

- i se mai spune teoria datoriei cu mentinea ca impozitul reprezint o datorie a

cetteanului fat de stat. *!nu trebuie s fie confundat cu asa numitul impozit al sangelui care
nu este altceva decat datoria pe care orice cettean o are de a-si apra tara.

Elementele comune ale veniturilor publice

1.Denumirea venitului public

Veniturile publice se regsesc atat in legislatie cat si in practica sub urmtoarele denumiri:
impozit, tax, contributii, prelevri, vrsminte si altele.

Natura juridic a unui venit public nu rezult din denumirea acestuia, ci din trsturile sau
particularittile venitului. De ex.TVA -> natura juridic a acestei taxe este aceea a unui impozit
indirect.

Ex. Accizele-> din denumire nu ne putem da seama ce tip de natur juridica => este vorba de un
impozit indirect.

2.Debitorul sau subiectul sau platitorul venitului public

Debiterul este indeobste cunoscut c toate persoanele fizice si juridice care realizeaz venituri
din categoria celor impozabile sau taxabile au calitatea de contribuabil sau debitor fat de
bugetul statului.

Sunt situatii in care din ratiuni din tehnic legislativ-cotabil-fiscal, exist o distinctie clar
intre.. calitatea de debitor si cea de pltitor.
 Calitatea de pltitor o au tertele persoane, altele decat debitorii, care au atributii de stabilire,
incasare si vrsare a impozitelor.

Ex. O editur poate avea calitatea de pltitor in situatia in care intre firm si un scriitor se
incheie un contract prin care editura se oblig s tipreasc cartea scris de ctre scriitor.
Drepturile de autor vor fi incasate, evident, de ctre scriitor, ins impozitul pentru veniturile
rezultate din drepturile de autor va fi pltit de ctre firm si va fi suportat de ctre contribuabil,
adic de ctre scriitor.

3.Obiectul impozabil si materia impozabil

Obiectul impozabil este reprezentat de ctre totalitatea bunurilor mobile si imobile care fac
parte din categoria celor impozabile sau taxabile.

Ex.bunurile imobile pot fi constructii, constructii si terenuri, numai terenuri, iar din
categ.bunurilor mobile cel mai des intalnite sunt autoturismele.

Materia impozabil este reprezentat de ctre VENITURI de orice tip.

: *Considerati c persoana fizic poate s fac obiect al impuneri*(posibil intrebare examen)?

R: Da. Persoana fizic poate s fac obiect al impunerii.

Ex. Impozitul pe celibat din perioada comunist.

Ex. Taxa de sedere in statiune.

4.Unitatea de evaluare

Unitatea de evaluare exprim cuantumul bnesc unitar in care se exprim veniturile publice.
Acest elemnet tehnic se refer, in fapt, la cotele fixe si/procentuale cu ajutorul crora exprimm
nivelul impozitelor si taxelor. In ceea ce priveste cotele procentuale, vom retine ca acestea pot fi
progresive, regresive si porportionale.

Ex.in ceea ce privete cotele fixe taxa judiciar de timbru pentru legalizarea unei hotrari
judecatoresti, contribuabilul va plti o tax exprimat in cot fix si anume 5 lei/exemplat.
 In ceea ce priveste cotele procentuale, cele mai multe impozite in Romania sunt progresive,
adic cu cat baza de impunere(materie impozabil) este mai mare cu atat impozitul pe care il
pltim este mai mare.

Tem seminar: Identificati un impozit sau o taxa regresiva, adica impozitul sau taxa s fie
invers porportional fat de baza de impunere.

5.Unitatea de impunere

Unitatea de impunere reprezint elementul cu ajutorul cruia se exprim valoarea obiectului

sau a materiei impozabile. Pentru venituri unitatea de impunere este leul. Pentru un teren
agricol unitatea de impunere este hectarul, iar pentru constructii metrul ptrat.

6.Asieta

Asieta(modalitatea de asezare a impozitului) dup cum ii spune denumirea, cu ajutorul

acestui element, organele fiscale identific baza de impunere, subiectul, dar si conditiile de
plat si de executare a venitului public.

Existc dou modalitti prin care se ajeaz impozitele:

A) o evaluare indirect, care se face cu ajutorul elementelor exterioare de ctre organele

fiscale:

a) impunerea forfetar prin intermediul creia contribuabilul va achita un impozit fix,

stabilit de ctre legiuitor, fr niciun fel de legtur cu rezultatele activitatii pe care le
desfsoar.

b) Evaluarea administrativ efectuat de ctre organele fiscale

B) evaluarea direct este cel mai adesea intalnit sub urmtoarele forme:

a) metoda declaratiei de impunere fcut de contribuabil

b) metoda impunerii pe baza declaratiei fcut de terte persoane

ex. Unittile angajatoare atunci cand calculeaz impozitele pe salarii.

7.Perceperea sau incasarea veniturilor publice

 Impozitele si taxele pot fi incasate in numerar, in conturi, prin mandat postal, prin internet
banking(mai nou) si prin aplicarea si anularea de timbre mobile. Aceste timbre mobile sunt atat
fiscale, cat si judiciare, in prezent cele judiciare sunt abrogate.

8.Termenul de plat

Termenul de plat este elementul care modific data de la care sau pan la care trebuie
achitat venitul public, astfel impozitele si taxele pot fi achitate anual, semestrial, trimestrial sau
lunar. De asemenea, sunt situatii in care se stabileste o zi fix, o dat anume pan la care se pot
plti impozitele si taxele. Indiferent de modalitatea sub care este prezentat termenul de plat
acesta coincide cu exigibilitatea obligatiei fiscale, adic termenul de plat ne indic nou ca si
contribuabili, data la care devine scadent obligatia de plat.

9.Inlesnirile fiscale.Drepturile si obligatiile debitorilor

In cea ce priveste inlesnirile fiscale, legiuitorul are posibilitatea, caci nu este un element
obligatoriu, s stabileasc anumite categorii de inlesniri fiscale cum ar fi:

- scutirile si/sau reducerile de la plata impozitelor si taxelor, inlesniri care reduc sau elimin
datoria pe care o au contribuabili fat de bugetul de stat.

- amanrile si/sau esalonrile de la plata impozitelor si taxelor sunt inlesniri sau facilitti care
amana sau intarzie momentul exigibilittii obligatiei contribuabilului fat de buget, intarzierea
momentului pltii pe scurt.

- reesalonrile sunt facilitti fiscale, nereglementate in legislatia fiscal, ele sunt doar o creatie a
practicii fiscale, mai exact o prcti a Ministerului Finantelor Publice.

Dac primele 4 categorii reesalonrile au fost aplicate pe o perioad de timp care s-a intins
pan la 5 ani calendaristici.

In ceea ce priveste drepturile si obligatiile debitorilor, aceste obligatii sunt expres prevzute
in legea fiscal si se stabilesc in mod diferentiat in functie de obiectul impunerii.

Tema2 seminar: Ce prere aveti dvs.despre esalonri

10.Rspunderea juridic a debitorilor

 Debitorii rspund juridic pentru neplata la termenul si in cuantumul prevzut de lege prin
umrtoarele forme:

[*] rspunderea patrimonial:

- rspunderea civil delictual

- rspunderea juridic administrativ

- rspunderea juridic penal ex.pt neplata taxelor si impozitelor -> infractiunea de evaziune
fiscal.

11.Calificarea venitului public

Acest element determin locul de vrsare intr-un anume tip de buget al veniturilor publice.

venituri publice in plan local, aceste venituri se vars doar in bugetele locale ex.taxa
asupra mijl.de transporturi.

Veniturile publice centrale, acele venituri care se vars in bugetul central al statului, cum
ar fi impozitul pe profit, TVA, taxele vamale.

Veniturile publice care au dubl calificare, in sensul c ele se vars in bugetul central al
statului, ins cote defalcate din acest impozit sunt apoi redirectionate ctre bugetele locale.
Ex.impozitul pe venituri.

Obligatia fiscal

Def: Obligatia fiscal este o obligatie juridic stabilit in mod unilateral de ctre stat in sarcina
persoanelor fizice sau juridice pentru veniturile si/sau bunurile impozabile sau taxabile pe care o
au fat de bugetul de stat. Obligatia fiscal, spun unii autori, reprezint continutul fundamental
al raporturilor juridice fiscalle.
 Obligatia fiscal reprezinta continutul fundamental al raporului de drept substantial fiscal sau
al raportului de drept procedural fiscal?

Natura juridic a obligatiei fiscale:

Obligatia fiscal este o obligatie de a face si este o obligatie propter in rem.

Curs 4- 10.3.2015
 Exicibilitatea obligatiei fiscale

Parcticularitatile obligatiei fiscale:

-orice obligatie fiscala particularieaza prin :

1. izvorul obligatiei fiscale

2. benificiarul obligatiei fiscale

3. forma obligatiei fiscale

4.conditii de stabilire si executare o obligatiei fiscale

5. modificarea obligatiei fiscale

6. stingerea obligatiei fiscale

1. Izorul obligatiei fiscale actul normative cu caractere de lege (legea)

2. Beneficiarul ogligatiei fiscale intreaga societate

3. Forma de obligatiei fiscale obligatia fiscala va avea intotdeauna o forma baneasca, in

trecut obligatiile fiscale sa platea in natura.

4. Conditiile de stabilire si executare o obligatiei fiscale- sunt dinferite de la un impozit la

altul , fiind reglementate in mod individual prin lege.

5. Modificarea obligatiei fiscale se cunosc 4 exceptii de la regula potrivit careia , obligatia

fiscala odata individualizata nu mai poate fi schimbata:

A. Modificarea elementelor care au stat la baza stabiliri impunerii

B. Modificarea situatiei juridice a contribuabilului

C. Modificarea termenelor de plata prin acordarea de catre organele fiscale.

D. Modificarea insusi a actului normativ

6. Stingerea obligatiei fiscal : se stinge prin: - plata , compensarea, restituirea de sume,

cesiunea creantelor fiscale ale contribuabilului , anularea obligatiilor fiscale , scaderea sau
insolvabilitatea , prescriptia , darea in plata, executarea silita.

Tipul de creanta fiscala :

art.110 din codul de procedura fiscal , individualizarea unei obligatii fiscale se face prin emiterea
de catre organele fiscale competente a titlului de creanta fiscal.

Definitie titlul de crenta fiscala este un act juridic fiscal emis in mod unilateral de catre stat
prin organelle fiscale , prin care se stabileste intinderea obligatiei de plata a contribuabilului

Particularitatile titlului de crente fiscale :

1. Este un act declarativ de drepturi si obligatii

2. Titlul de creanta fiscala este un act juridic executoriu prin el insusi

3. Titlul de creanta fiscala poate fi contestat atat intr-o procedura administrativa cat si intr-
o procedura jurisdictionala.

1. Act declarative- Prin lege se instituie impozite si taxe ceea ce ne duce la concluzia ca din
acest moment, orice persoana fizica sau juridical are vocatia generala de a plati impozite si taxe
pentru veniturile pe care le realizeaza sau bunurile pe care le detine.
Titulul de creanta fiscala- nu este un act constitutive de drepturi si obligatii intrucat prin acesta
se consolideaza un drept subiectiv preexistent in lege.

2. Titlul de creanta fiscal ca act juridic executoriu: -daca la scadenta contribuabilul nu achita
de buna voie impozitul, oraganul fiscal este obligat sa declanseze procedura de executare silita ,
fara indeplinirea nici unei alte formalitati.

3. Contestarea : - orice contribuabil care este nemultumit de obligatia de plata

stabilita,individualizata prin titlu de creanta fiscala are posibilitatea sa formuleze mai intai o
contestatie pe cale administrativa intemaiata pe disp. Art.205 si urmatoarele din codul de
procedura fiscala . Daca este nemultumit de decizia organului insarcinat cu solutionarea
contestatiei are posibilitatea sa formuleze o noua contestatie pe cale jurisidictionala intr-un
termen de 30 de zile (azi) fie la tribunal sau la Curtea de Apel , in functie de obiectul chemarii in
judecata.

Formele de titluri de crenta fiscala:

1. Titluri de creante fiscale explicite.

2. Titluri de crente fiscale implicite.

Titlul de creanta fiscala explicit-definitie- este un act juridic administrative fiscal care cuprinde
numai drepturi si obligatii de natura fiscala

Titlul implicite-definitie este un act juridic unilateral-cuprinde in principal drepturi si obligatii de

alta natura de cat cele fiscale si in subisidiar cuprinde drepturi si obligatii de natura fiscal

Titluri de creante fiscal explicit : Exemple:

1. Decizia de impunere- este acel titlu de creanta fiscala explicit care se intocmeste de
organul fiscal competent dupa inregistrarea declaratiei de depunere a contribuabilului: v-a
reflecta obligatiile de plata pe care le are contribuabilul conform propriei sale declaratii.
2. Deciziile de calcul creante accesorii (DCC)- se intocmesc in cazul neplatii la termenele si
in cuantumul prevazute lege de taxe si impozite.

Implicite:

1. Procesul verbal de constatare si sanctionare contraventinala :

2. tatul de plata: cuprind drepturi si obligatii de natura salariala si in subsidiar drepturi si

obligatii de natura fiscala cu ar fi : stabilirea impozitului pe salariu , precum si a tuturor celorlalte
contributii pe care le datoreaza salariatul : exemplu CAS.

Intrebare examen : Ordonanta procurorului titlu de creanta fiscala implicit.

EXIGIBILITATEA OBLIGATIEI FISCALE:

Obligatiile fiscale devin exigibile la termenele de plata care sunt stabilite in mod expres prin
lege. Sunt insa situatii in care exigibilitatea obligatiei fiscale nu este determinate de legiuitor ,
aceasta urmand a se face prin acte normative cu o forta juridical inferioara legii si anume : prin
ordine ale ministrului Finantelor Publice.

O situatie particulara : rezulta din stabilirea obligatiilor de plata ca urmare a efectuarii

controalelor financiare ; in aceste situatii particulare obligatia de plata rezulta in functie de data
comunicarii actului de control financiar . Astfel distingem doua situatii:

1. Atunci cand actul de control de financiar se comunica intre data de 1 si 15 a lunii

termenul de plata pentru obligatia fiscala este pana la data de 5 ale lunii urmatoare.

2. Actul de control financiar se comunica intre data 16 si 31 a lunii in curs , termenul de

plata este pana la data de 20 ale lunii urmatoare. Pentru neplata impozitelor si taxelor la
termenele indicate mai sus sau aratate in lege , contribuabilul v-a raspunde juridic din punct de
vedere patrimonial. Ajungera la scadenta a obligatiilor fiscale si neplata acestora, chiar daca
sumele sunt contestate obligatia de plata nu se suspenda
CREANTELE ACCESORII :

Definitie : sunt drepturi patrimoniale care constau pe de o parte in incasarea de dobanzi ,

penalitati de intarziere si/sau majorari de intarziere de catre stat sip e de alta parte in incasarea
de dobanzi de catre contribuabil in cazul compensarii sau restituirii de sume.

Forme de creante fiscal accesorii :

1. Sunt creantele accesorii la care are dreptul statul pentru neplata la termenele si in
cuantumul prevazut de lege de catre contribuabil a impozitelor si taxelor .

2. Sunt creantele fiscal accesorii la care este indreptatit contribuabilul: observam o

inegalitate intre stat si contribuabil , deoarece statul incaseaza 2 tipuri de creante accesorii
(dobanzile si penalitatile de intarziere) , iar contribuabilul are dreptul doar la dobonzi ; aceasta
inegalitate rezulta din pozitia partilor in raporturile juridice fiscale.

Creantele accesorii datorate de contribuabil :

1. In functie de locul de varsare : Dobanzile si penalitatile de intarziere care se platesc

numai bugetului central si bugetului asigurarilor centrale de stat.

2. Majorarile de intarziere : se varsa in bugetele locale : Exemplu: NICIODATA NU V-om

confunda majorarile de intarziere cu amenda . Majorarea de intarziere este o sanctiune
specifica dreptului financiar pe care contribuabilul o achita daca nu plateste la termen si in
cauntum impozitele si taxele locale.

Dobanzile reprezinta prejudiciul la care este indreptatit statul pentru neplata impozitelor
si taxelor care se varsa in bugetul central si bugetul asigurarilor sociale de stat .

Dobanda este de 0.03 pe fiecare zi de intarziere si el se aplica incepand cu ziua urmatoare

termenului de plata sau scadentei si pana la data achitarii sumelor de plata.
Penalitatea de intarziere : reprezinta o sanctiune specifica raporturilor juridice fiscal la care este
tinut contribuabilul pentru neplata impozitelor si taxelor datorate. Astazi nivelul penalitatilor de
intarziere este de 0.02/100 pe fiacare zi de intarziere , porneste in urmtoare zi dupa scadenta.

Majorarile de intaziere: nivelul majorarii este de 2 procente din creanta principala , se calculeaza
lunar sau pentru fiecare fractiune din luna .

Nivelul dobonzii pentru contribuabil : Creantele accesorii la care are dreptul contribuabilul .
Aceste creante accesorii nu se acorda din oficiu ci doar la cererea contribuabilului.

Principii generale de stabilire si aplicare a creantelor fiscale accesorii :

1. Creantele fiscale accesorii se stabilesc prin documente emise de organele fiscal

competente(decizii de calcul creante accesorii).

2. Nu se datoreaza creante fiscale accesorii pentru sume reprezentand amenzi,cheltuieli de

executare silita si creante accesorii.
Stingerea obligatiei fiscale

Modalitati de stingere:

1.Plata

Este modalitatea comuna si cea mai des intalnita atat in materie fiscala, cat si in dreptul comun.

Plata reprezinta achitarea de buna voie,voluntara a obligatiilor fiscale pe care debitorul le

datoreaza catre bugetul general consolidat al statului.

Astazi,temeiul de drept al acestei modalitati este prevazut in dispozitiile art 114 si 115 din codul
de procedura fiscala.

Incepand cu intrarea in vigoare a codului de procedura fiscala dispozitiile legale referitoare la

plata au fost regandite tinand cont de contextul economic,social si politic in care Romania se
afla in anul 2004.Pentru prima data s-a stipulat ca debitorii vor vira datoriile intr-un CONT
UNIC.Distribuirea sumelor virate in contul unic se face de organele fiscale competente intr-o
anumita ordine daca debitorul sau contribuabilul nu a specificat ce tip de impozit,taxa sau
contributie doreste sa stinga prin efectuarea respectivei plati.

In situatia in care sumele de bani virate de debitor nu sunt suficiente organul fiscal va stinge
creantele fiscale in urmatoarea ordine:

1)impozitele si taxele cu retinere la sursa/stopaj la sursa

2)creantele fiscale principale

3)creantele fiscale accesorii

Modalitatile de plata:

1)plata in numerar efectuata prin intermediul in special a trezoreriilor prin intermediul

directiilor de impozite si taxe locale (prin serviciul de casierie) si prin alte organe cu atributii in
incasarea impozitelor si taxelor ->momentul platii: este data inscrisa pe documentul care se
elibereaza de unitatile specializate

2)plata prin mandatul postal -> momentul platii: data platii este data inscrisa pe mandatul postal

3)plata prin decontare bancara(modalitate indirecta) ->momentul platii: data platii este ziua
debitarii contului contribuabilului;bancile au obligatia sa efectueze decontarile bancare in
maximum 3 zile lucratoare de la data autorizarii tranzactiei de catre debitor;in aceste conditii de
multe ori impozitele si taxele se sting cu o intarziere de 1 ,2 sau mai multe zile
lucratoare;intrebarea este cine suporta creantele accesorii pentru intarzierea platii efectuate
prin decontare bancara?Raspunsul : debitorul(contribuabilul)este cel care suporta si acesta are
la indemana actiunea in regres impotriva bancii pt recuperarea sumelor de bani platite cu titlu
de creante accesorii(si pt 4 ,5 )

4)plata prin intermediul cardurilor bancare

5)plata prin intermediul mijloacelor electronice internet banking

6)plata prin aplicare si anulare de timbre fiscale mobile ->momentul platii: data documentului
pe care se aplica timbrul fiscale

Ordinea de stingere a datoriilor: Un contribuabil achita integral impozitele si taxele pe care le

datoreaza.Daca sumele de bani nu sunt suficiente si daca debitorul nu a specificat pe
documentul de plata care anume impozit sau taxa doreste sa o stinga organul fiscal competent
va opera stingerea obligatiilor fiscale in urmatoarea ordine:

1)va stinge sumele de plata din luna curenta aferente graficului de plata pt care s-a acordat
esalonarea la plata,iar apoi va stinge creantele accesorii aferente acestei sume

2)se sting creantele fiscale principale si creantele fiscale accesorii in ordinea vechimii acestora

3)se sting sumele de bani aferente celorlalte luni din graficul de plata pt care s-a acordat
inlesnirea fiscala,precum si accesoriile acestora

4)se sting obligatiile fiscale viitoare ale contribuabilului

2.Compensarea

Este o modalitate comuna cu compensatia ca modalitate de stingere a obligatiilor civile.

Compensarea ca modalitate de stingere a obligatiilor fiscale intervine doar in acele situatii in

care debitorul achita impozite si taxe mai mari decat cele legal datorate sau nelegal datorate.

Compensarea presupune stingerea a 2 sau mai multe creante reciproce reprezentate pe de o

parte de drepturile patrimoniale ale statului constand in incasarea de impozite,taxe si contributii
si pe de alta parte de drepturile patrimoniale ale contribuabililor reprezentate de restituiri de
sume si/sau rambursari de taxe pe valoare adaugata,pana la stingerea celei mai mici dintre ele.

Aceasta intervine intre creante fiscale datorate aceluiasi tip de buget sau fond si doar in
subsidiar dupa ce au fost acoperite acestea se pot stinge cu creante datorate altui buget/fond.

Compensarea opereaza fie din oficiu (din initiativa organului fiscal competent),fie la cererea
contribuabilului.Ordinea in care se sting creantele fiscale este aceeasi cu cea de la plata.(de
detaliat la examen exact ca la plata)
Decizia prin care organul fiscal competent opereaza compensarea creantelor fiscale trebuie sa
fie comunicata contribuabilului in termen de 7 zile.

3.Restituirea de sume

A fost introdusa pt prima data in legislatia procedural-fiscala in 2004 prin acelasi cod de
procedura fiscala.

Restituirile de sume sunt alternative ca si procedura cu compensarea.Toate restituirile de sume

se fac numai la cererea contribuabilului,iar organul fiscal competent are obligatia de a solutiona
cererea debitorului intr-un termen de 45 de zile(art.70 cod procedura fiscala).

Situatii in care se pot cere restituirile de sume:

->cand nu exista un titlu de creanta fiscala

->cand titlul de creanta fiscala cuprinde calcule eronate ale obligatiilor fiscale

->debitorul face o plata mai mare decat cea prevazuta in titlul de creanta fiscala

->prin hotarari judecatoresti sau acte ale altor organe competente debitorul este indreptatit la
anumite sume de bani

->aplicarea eronata a prevederilor legale

->sumele de bani care rezulta din valorificarea bunurilor confiscate precum si valorificarea
bunurilor care fac obiectul executarii silite

Debitorul este indreptatit sa solicite dobanzi pentru plata cu intarziere a sumelor care fac
obiectul restituirilor de sume.

4.Anularea obligatiilor fiscale

Aceasta poate sa fie facuta prin intermediul unor acte normative cu aplicabilitate
generala,situatie in care ne aflam in fata unei veritabile AMNISTII FISCALE,fie prin intermediul
unor acte normative cu caracter individual.

Amnistia fiscala nu este altceva decat un act de clementa al statului care priveste iertarea de
datorii a contribuabililor.Amnistia fiscala poate sa se refere fie la anumite categorii de
contribuabili ,fie la anumite obligatii fiscale.

Anularea obligatiilor fiscale prin acte normative cu caracter individual este reglementata prin
dispozitiile art 178 din codul de procedura fiscala. Conducatorul unui organ fiscal poate decide
anularea datoriilor unui contribuabil daca constata ca cheltuielile de executare silita,exclusiv
cheltuielile cu posta,sunt mai mici decat datoria acestuia(a debitorului)are posibilitatea sa emita
o decizie de anulare a obligatiei fiscale.Plafonul/limita maxima in prezent este de 40 de lei
,acesta putand fi modificat prin hotarare de Guvern raportat la rata inflatiei.

5.Scaderea/insolvabilitatea

Scaderea opereaza in mod distinct dupa cum debitorul este persoana fizica sau persoana
juridica.Operatiunea de scadere insa,este aceeasi in sensul ca datoriile debitorului indiferent ca
este persoana fizica sau juridica sunt scoase din registrul curent si trecute intr-un registru special
dupa care sunt urmarite in termenul de prescriptie general de 5 ani ,iar la sfarsitul celor 5 ani
datoriile sunt sterse definitiv din registrele organului fiscal.

Pentru contribuabilul persoana fizica stingerea obligatiei fiscale prin scadere opereaza in
urmatoarele situatii:

-cand debitorul a decedat caz in care trebuie prezentat organului fiscal competent un certificat
de deces sau o hotarare judecatoreasca de declarare a mortii

-disparitia debitorului trebuie constatata prin hotarare judecatoreasca

-debitorul are datorii mai mari decat veniturile sau bunurile pe care le detine,si care fac parte
din categoria celor urmaribile valoarea veniturilor si a bunurilor este mai mica decat valoarea
creantei datorata statului

In cazul debitorului sau contribuabilului persoana juridica stingerea prin scadere poate opera
doar in 2 situatii:

-intrarea in procedura de insolventa a debitorului persoana juridica NU trebuie sa confundam

starea de incapacitate de plata a debitorului pers juridica cu starea de insolventa (intrebare
posibila la examen: incapacitate de plata)

Prin incapacitate de plata intelegem situatia debitorului de a nu isi putea acoperi datoriile din
lipsa lichiditatilor financiare (veniturile si creantele viitoare ale acestuia sunt mai mici decat
datoriile).

Insolventa =insolvabilitate

6.Prescriptia dreptului statului de a cere executarea silita.Prescriptia dreptului debitorului de a

cere compensarea sau restituirea de sume

a)prescriptia dreptului statului de a incepe executarea silita

b)prescriptia debitorului de a solicita compensarea si/sau restituirea de sume

termenul in ambele situatii termenul de prescriptie este de 5 ani de zile,iar el incepe sa curga
fie de la data de 1 ianuarie a anului urmator in care s-a nascut dreptul statului de a incepe
executarea silita,fie de la data de 1 ianuarie a anului urmator in care s-a nascut dreptul
debitorului de a cere compensarea si/sau restituirea de sume

Cauzele de suspendare a cursului prescriptiei:

1)se aplica toate cauzele de suspendare din dreptul comun

2)cursul prescriptiei se suspenda pe toata durata valabilitatii acordarii inlesnirilor fiscale

3)pe toata perioada de timp cat debitorul isi sustrage veniturile si bunurile de la
urmarire/executare silita

4)cauza stabilita de instanta de judecata prin hotarari judecatoresti sau prin alte acte
administrative de catre alte organe fiscale competente

Cauzele de intrerupere a cursului prescriptiei:

1)din dreptul comun

2)recunoasterea voluntara a datoriei de catre debitor

-plata voluntara

3)la data efectuarii unui act de executare silita (in cadrul procedurii de executare silita)

Ca si in dreptul comun, si in materie fiscala efectele juridice ale prescriptiei extinctive sunt 2:

1)se stinge dreptul statului de a obtine executarea silita

2)debitorul nu mai are obligatia de a respecta procedurii de executare silita

Plata obligatiilor fiscale dupa implinirea termenului de prescriptie NU da posibilitatea

debitorului de a mai solicita restituirea de sume.

!!Tema seminar: recapitulam prescriptia extinctiva si cazurile de suspendare,intrerupere

7.Executarea silita

*Modalittile de executare silit pot fi intrebri de 3 puncte*

Procedura de executare silit:

 Statul prin intermediul organului de executare competent va declansa procedura de executare
silit dac in momentul exigibilittii obligatiei fiscale, debitorul, nu-si achit de bun voie
sumele de bani pe care le datoreaz bugetului general consolidat al statului. Pentru aceasta este
necesar s fie indeplinite in mod cumulativ 3 conditii:

1.Titlul de creant fiscal s devin un titlu executoriu; Titlul executoriu trebuie s cuprind pe
lang elementele generale ale actului administrativ fiscal si alte elemente speciale, particulare
cum ar fi: codul de identificare fiscal al debitorului(CIF), domiciliul sau sediul debitorului, suma
si natura creantelor datorate, termenul si organul unde debitorul poate depune contestatia.

2.Creanta fiscal s fie exigibil(s ajung la termen), indiferent dac este principal sau
accesorie.

3.S nu se fi prescris dreptul statului de a cere si obtine executarea silit(termenul general de 5

ani).

!Statul va urmri veniturile si bunurile, atat mobile cat si imobile, ale debitorului intr-o limit
maxim de 150% din valoarea creantei fiscale datorate la care se adaug si cheltuielile de
executare silit.

Participanti la executarea silit sunt statul prin apartul fiscal si debitorul. Alturi de acesti doi
participanti mai are calitate de participant si instanta de judecat.

Organele de executare sunt:

1.Pentru creantele datoratep pt/bigetul de stat si bugetul asigurarilor sociale, organele de

executare sunt: ANAF si uittile subordonate acesteia precum si directiile de specialitate din
cadrul directiilor regionale generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti.

2.Pentru creantele datorate bugetelor locale, organele de executare sunt reprezentate, la fel, de
directiile de specialitate ale directiilor de impozite si taxe locale, care la randul lor functioneaz
pe lang Consiliile locale(DITL).

3.Pentru creantele datorate in vam, organele de executare sunt reprezentate de ctre

autoritatea national a vmilor si unittile subordonate acestora.

Din punct de vedere al competentei teritoriale avem o regul si anume: Organul de executare
din raza teritorial in care isi are domiciliul fiscal debitorul este competent s coordoneze
intreaga procedur de executare silit. De la aceast regul avem, ins si exceptii si anume in
ipoteza in care debitorul are bunuri urmribile in alte localitti decat cea de resedint fiscal,
executarea silit va fi efectuat, in principal, de organul de organul de executare din raza
teritorial in care se gsesc cele mai multe bunuri urmribile. Dac nu poate fi determinat o
astfel de valoare, atunci organul de executare competent este tot cel din raza teritorial in care
isi gaseste domicliul fiscal debitorul.

Pluralitate de debitori solidari:

In ceea ce priveste pluralitatea de debitor Coordonarea intregii activitti de executare silit va

fi efectuat de organul de executare din raza teritorial a debitorului despre care exist cele mai
multe indicii c ar avea bunuri si venituri urmribile.

In cazul in care avem debitori care se afl in coproprietate comun:

In aceast ipotez procedura de executare silit poate fi declansat numai dup o iesire din
indiviziune care poate fi fcut de catre instanta de judecat fie pe cale a dreptului
comun( situatie in care poate fi urmrit chiar sulta) fie chiar in cadrul executrii silite.

Organele de executare au ca atributie principal identificarea debitorilor precum si

identificarea veniturilor si bunurilor care pot face obiectul executrii silite potrivit legii. Cu
aceast ocazie organele de executare pot identifica o pluralitate de debitori.

In cazul pluralitatii de debitori avem o ordine de preferint prevzut in Codul de procedur

fiscal. Potrivit acestei ordine de preferint, statul are dreptul s incaseze creantele fiscale
numai dup ce au fost stinse urmtoarele categorii de creante:

- Creantele reprezentate de cheltuielile de executare silit, precum si de cheltuielile

efectuate cu administrarea bunurilor care au fcut obiectul executrii silite

- Creantele reprezentate de obligatiile de intretinere ale debitorului

- Creantele reprezentate de veniturile salariale sau orice alt indemizatie asimilat

salariului

- In ultimul rand se tsting creantele reprezentate de impozite, taxe si alte sume datorate
bugetului consolidat al statului

Executorii fiscali:

- Sunt angajati cu carte de munc ai organelor de executare.

- Sunt functionari publici(se supun legii functionarilor publici)

- Atributiile lor sunt precis determinate in Codul de procedur fiscal

Propirea:

O prim particularitate a acestei modalitti este acea c este o modalitate direct de

executare silit, este acea c avem 3 subiecte:

1.Creditorul umrritor care este statul;

2.Debitorul urmrit care este contribuabilul;

3.Tertul poprit (debitorul debitorului);

Prin poprire se urmresc toate veniturile si disponibilittile bnesti in lei si/sau valut, titlurile
de valoare, orice alte bunuri mobile incorporale detinute de contribuabil sau de debitorii
acestuia( tertii popriti).

Din categoria veniturilor (neurmribile) realizate de persoanele fizice care nu pot forma
obiectul popririi enumerm:

- Veniturile salariale pot fi urmrite pan la limita maxim a unei treimi

!In situatia in care avem pluralitate de creditori, veniturile salariale pot fi urmrite pana la
din suma total;

- Sumele de bani reprezentate ajutoarele sociale: ajutorul de deces, indemnizatia de

nastere de crestere a copilului;

- Bursele de studiu;

- Diurnele;

- Sumele de bani reprezentate de credite nerambursabile si finantri externe provenite de

la institutii si organizatii atat nationale cat si internationale;

In ipoteza in care avem venituri in valut, conversia se va face de ctre bnci la cursul bancii
nationale din ziua pltii.

Etape:

1.Propirea debuteaz intotdeauna prin emiterea unui document care poart denumirea de
instiintare de plat/somatie.
2.Dup ce s-a emis somatia, in termen de 5 zile, tertul propit(de cele mai multe oria aceasta
calitate o au bncile), s rspund organului de executare competent si s-i spun dac are
venituri. Daca tertul poprit nu raspunde in acest termen poate fi tras la raspundere juridica,
inclusiv penala.

3.Indisponibilizarea sumelor de bani care fac obiectul popririi.

Atat tertul poprit cat si debitorul precum si orice alt persoan interesat pot formula in
termen de 15 zile contestatie la executarea silit.

Din punct de vedere material, judectoria este instata competent s judece contestatia.

Competenta teritorial->judectoria din raza teritorial in care isi are domiciliul fiscal/sediul
fiscal debitorul sau tertul poprit.

Instanta de judecata la cererea partii interesate poate solicita suspendarea executrii silite, cu
mentiunea c nu se aplic dispozitiile privind suspendarea provizorie din dreptul comun.

Contestatia se judec cu precdere de ctre instante, iar hot.jud.poate fi atacat cu atacat la

sectiunea de contencios administrativ a tribunalului din raza teritorial din raza teritorial in
care isi are domiciliul debitorul/tertul poprit.

Urmrirea silit mobiliar:

Dac statul nu-si indestuleaza creanta prin intermediul porpirii va recurge la urmrirea silit
mobiliar.

Bunuri neurmribile:

- Bunurile necesare pregtirii profesionale continue si bunurile necesare desfsurrii unei

activitti profesionale independente in msura in care debitorul nu detine dou sau mai multe
astfel de bunuri.

- Bunurile de uz personal ale debitorului si familiei sale precum si bunurile de uz casnic

doar dac debitorul nu detine dou sau mai multe astfel de bunuri.

- Alimentele necesare traiului debitorului si familiei sale pe lunile de iarn in termen de

dou luni
- Combustibilul necesar inclzirii debitorului si familiei sale pe o perioad de 3 luni de
iarn

- Obiectele de cult, scrisorile de familie si altele asemene.

Etape:

1.Intocmirea somatiei si comunicarea acesteia debitorului;

2.Identificarea si evaluarea bunurilor mobile.

Evaluarea urmeaz s fie efectuat fie de ctre evaluatorii proprii ai organelor de executare fie
de ctre evaluatori independenti.

In msura in care bunul supus evalurii a suferit degradri din vina debitorului, acel bun mobil
poate fi supus unei noi reevaluri.

3.Indisponibilizarea bunurilor mobile urmribile prin procedura sechestrului asigurtor.

Aceste bunuri pot fi lsate fie in custodia statului, in custodia debitorului sau in custodia unei
terte persoane, care va fi remunerat dup caz.

4.Valorificarea bunurilor mobile urmribile.

Aceast valorficare poate fi efectuat prin diferite modalitti, modalitati lasate la libera
apreciere a participantilor la aceast valorificare si anume:

- Vanzarea acestor bunuri prin consignatie

- Vanzarea bunurilor prin metoda licitatiei

- Prin intelegerea prtilor

- Prin vanzare direct

- Precum si orice alte modalitate prevzut de lege este acceptat

Contestatia:

In princiiu, regulile sunt aceleasi ca la poprire cu exceptia competentei teritoriale care este in
raza in care se afl bunurile mobiliare urmribile sau din raza teritorial unde isi are sediul
organul de executare coordonator.
 Urmarirea silita imobiliara:

Si aceast modalitate este o modalitate indirecta de executare silita la care statul apeleaza
daca nu si-a indestulat creanta prin poprire si executare mobiliar silit.

Toate bunurile imobile ale contribuabililor persoane fizice si/sau juridice sunt supuse urmririi
silite cu urmtoarea exceptie:

- Bunul imobil al debitorului persoan fizic in care locuieste impreun cu familia sa dac
acesta este singurlul bun imobil pe care il detine<spatiul minim de locuit este exceptat de la
executare>.

Etape:

Aceleasi ca si la urmrirea silit mobiliar, cu mentiunea c persoana careia ii este dat in

administrare bunul imobil sechestrat poart denumirea de custode-asigurtor.

Contestatia:

Aceeasi procedur ca mai sus.

Competenta teritorial-> cea din raza teritorial in care se gseste bunul imobil care face
obiectul executrii silite.

!Statul poate folosi succesiv sau concomitent cele 3 modalitti de executrii silite in vederea
indestulrii creantei.

!Executarea silit in materie fiscal nu se perimeaz.

1. Impozitul pe profit

2. Impozitul pe veniturile microintreprinderilor

3. Impozitul pe reprezentantele straine

1.Impozitul pe profit

Profitul este rezultatul conlucrarii a doi factori respectiv factorul capital si factorul munca.

Profitul este rezultatul unei activitati economice desfasurata de catre agentii economici legal
infiintati pe teritoriul unui stat.

Categorii de profit : net, brut.

Prin profit impozabil se intelege diferenta dintre veniturile realizate din desfasurarea activitatilor
legale si cheltuielile realizate pentru obtinerea acestor venituri.

Natura juridica : asemenea unui impozit direct (rol extrem de important alaturi de celelalte
impozite directe) - contribuabilii au dubla calitate, de platitori dar si de persoane care suporta
povara fiscala.

Contribuabili:

a) Toate persoanele juridice romane ( companiile nationale, regiile autonome indiferent de

modalitatea de subordonare, atat cele locale cat si cele nationale, toate societatile comerciale
indiferent de forma de proprietate (publica/privata) si indiferent de modalitatea de organizare,
institutiile de credit, institutiile financiare, asociatiile, fundatiile) aceste persoane juridice
platesc impozit pe profit pentru profitul care rezulta din orice sursa de pe teritoriul tarii noastre
precum si din strainatate.

b) Persoanele juridice straine - persoanele juridice care au sediul in strainatate si care au fost
infiintate potrivit legii statelor respective. Aceste persoane juridice straine sunt contribuabile
pentru profitul realizat sau rezultat din exercitarea unei activitati aferente unui sediu permanent
pe sediul Romaniei.

c) Asocierile fara personalitate juridica dintre persoanele juridice straine si persoanele fizice
nerezident.

d) Asocierile fara personalitate juridica dintre persoane juridice romane si persoane fizice
straine.

e) Persoanele juridice straine care realizeaza profit din transferul proprietatilor imobiliare pe
teritoriul Romaniei precum si din cesiunea si/sau transferul actiunilor pe care le detin la alte
personae juridice romane.

f) Persoanele juridice care au sediul social pe teritoriul Romaniei si care sunt infiintate potrivit
legislatiei europene.
Categorii de contribuabili exceptati de la impozitul pe profit

- Trezoreria statului

- Banca Nationala a Romaniei

- Institutiile publice pentru fondurile publice derulate in conformitate cu legile speciale

L500/2002 si L273/2006.

- Institutiile de invatamant superior.

- Institutiile de cult pentru proftul realizat din activitatiile proprii.

Unitatea de evaluare

- unitatea de impunere este leul, toate platile impozitului pe profit se fac in lei.

-anul calendaristic coincide cu anul fiscal

Determinarea profitului impozabil :

PI = veniturile impozabile - cheltuielile deductibile - veniturile neimpozabile +chelt. neductibile

Veniturile impozabile sunt reprezentate de totalitatea veniturilor rezultate din desfasurarea unei
activitati economice legale de catre o societate comerciala in legatura cu scopul pentru care a
fost infiintata aceasta.

Veniturile neimpozabile sunt reprezentate de acele venituri care datorita interesului public chiar
daca au fost realizate in scopul pentru care a fost infiintata societatea comerciala ele se deduc
din impozitul pe profit. Ex :dividendele incasate de la persoanele juridice romane precum si de
la personaele juridice straine.

Cheltuielile trei categorii :

1. Cheltuieli deductibile integral

Sunt reprezentate de acele cheltuieli necesare si utile pentru obtinerea veniturilor impozabile.Ex
: cheltuielile pentru pregatirea si perfectionarea personalului , cheltuielile legate de protectia
muncii si pentru prevenirea accidentelor de munca, cheltuielile de publicitate si reclama, samd.

2. Cheltuieli deductibile limitat

Doar intr-o limita stabilita prin lege putem sa deducem anumite categorii de cheltuieli. Ex:
cheltuielile de protocol(limita a 2% care se aplica la diferenta dintre veniturile impozabile si
cheltuielile deductibile), cheltuielile cu dobanzile si diferentele de curs valutar, cheltuielile cu
amortizarea (amortizare degresiva, amortizare viniara, amortizare accelarata).

3. Cheltuieli nedeductibile

Acele sume de bani cheltuite de agentii economici care sunt considerate cheltuieli voluptorii
(constructia unei case de vacanta de catre asociatul unei societati).

Obligatiile contribuabililor

- obligatia de declarare si sa plateasca impozitului pe profit - contribuabilii au obligatia sa

declare si sa achite impozitul pe profit pana la data de 25 a lunii urmatoare pentru trimestrele
1,2,3.

Exceptii : contribuabilii care realizeaza profit din agricultura care au obligatia de a declara si plati
impozitul pe profit pana la data de 25 februarie a anului urmator pentru cultura realizata.

Incepand cu anul 2013 contribuabilii au posibilitatea sa opteze pentru platile anticipate care
urmeaza sa se faca trimestrial pentru profitul care urmeaza sa fie realizat, odata ce a fost facuta
acea optiune contribuabilul este obligat ca pe durata de 2 ani fiscali sa respecte aceasta regula.

- contribuabilii au obligatia sa declare impozitul anual pana la data de 25 martie....a

anului urmator pentru care s-a realizat profitul.

Calificarea este un venit care se varsa in bugetul de stat.

2.Impozitul pe veniturile realizate de microintreprinderi

Toate persoanele juridice care doresc sa plateasca acest impozit trebuie sa indeplineasca in mod
cumulativ urmatoarele conditii :

a) capital - poate sa fie numai privat, statul si autoritatile locale nu pot avea calitatea de asociati
sau actionari intr-o societate comerciala.

b) numarul de angajati-obligatoriu ca o mircrointreprindere sa aiba un numar deangajati de la 1-

9. In prezent este abrogata.

c) obiectul de activitate - pot fi microintreprinderi toate societatile comerciale mai putin cele
care realizeaza venituri din desfasurarea activitatilor bancare a societatilor de asigurare si
reasigurare, a societatilor care au ca obiect pietele de capital precum si activitatile de
consultanta si management care sa nu depaseasca limita a 80% din totalul veniturilor realizate
de aceasta( poate fi calificata ca microintreprindere o societate comerciala care are ca obiect de
activitate consultanta si managementul si ale caror venituri sa fie de maxim 20% din veniturile
realizate.)

d) cifra de afaceri - nu trebuie in prezent sa depaseasca plafonul sau echivalentul in lei de

65.000 euro. Ex : din 2004 si pana acum a fost de 100.000 de euro.

Cota pe impozit a veniturilor provenite din microintreprinderi este de 3% acesta se aplica la

profitul brut realizat de catre contribuabil.

Contribuabilii pot opta pentru a fi calificati ... inca de la infiintarea societatii comerciale odata cu
cererea de inregistrare la registrul comertului. Cei care au optat pentru acest regim juridic vor
avea obligatia sa anunte organul fiscal competent in maxim 30 de zile de la data la care nu mai
indeplinesc conditiile cumulative cerute de lege.

Contribuabilii care au optat pentru plata impozitului pe profit de 16% au posibilitatea sa opteze
pentru plata impozitului pe veniturile microintreprinderilor incepand cu data de 1 ianuarie a
anului urmator in care s-au indeplinit cerintele cumulative.

3.Impozitul pe veniturile realizate de catre reprezentantele persoanelor juridice straine.

Pe teritoriul Romaniei, Ministerul economiei este singura entitate care are dreptul sa autorizeze
infiintarea si functionarea de reprezentante ale persoanelor juridice straine. Dupa obtinerea
acestei autorizatii, reprezentantele urmeaza sa fie inregistrate la registrul comertului din raza
teritoriala unde-si au sediul. Aceste reprezentante nu au personalitate juridica deci nu au
calitatea de agenti sau operatori economici. Unicul scop pentru care au fost infiintate este acela
de a intermedia relatiile comerciale dintre societatea-mama si persoanele juridice straine.
Reprezentantelor le este interzis sa desfasoare fapte de comert.

Reprezentantele au obligatia de a plati anual o suma fixa reprezentata de echivalentul in lei la

cursul BNR din ziua platii aferente sumei de 4.000 euro. Acest impozit se declara odata pe an iar
plata se face in doua transe anuale si anume pana la data de 15 iunie respectiv 15 decembrie a
anului fiscal. Obligatia de declarare se face pana la data de 25 martie a anului fiscal urmator.

Taxa pe valoare adaugata

1.scurte consideratiuni de ordin istoric cu privire la introducerea taxei pe valoare adaugata in

lume si apoi in Romania

2.Definitia tva-ului
3.Natura juridica

4.Sfera de cuprindere a tva-ului (care sunt operatiunile impozabile)

5.Mecanismul tva-ului sau decontul de tva.cotele de tva

6.faptul generator si exigibilitatea taxei pe valoare adaugata

7.regimul fiscal aplicabil operatiunilor impozabile(inlesnirile fiscale). Dreptul de deducere

8.Persoanele impozabile(platitorii de tva)

9.Obligatiile platitorilor de tva

Pt prima data tva-ul a fost pusa in practica in urma cu 50 de ani,promotorul acestui impozit a
fost presedintele /directorul autoritatii fiscale si a fost introdusa in Franta in anul 1968.Toate
statele din piata comuna au aderat la tva in preajma anilor 1977,1980.

In prezent un numar de aprox 140 de state aplica aceasta taxa.In SUA nu exista tva,cu toate ca s-
ar vrea sa se introduca acest impozit.

Piata comuna=organizatie economica din care au facut parte toate statele din Europa de Vest

In Romania pt prima data tva-ul a fost introdusa prin ordonanta guvernamentala 3 din anul
1992.Acest act normativ a fost abrogat prin OG nr 17 din 2000, OG 17 din 2000 a fost abrogata
de legea 345 din 2002,iar aceasta lege a fost abrogata de codul fiscal (legea 571 din
2003).Inainte de tva a existat impozitul pe circulatia marfurilor,care era tot un impozit direct, era
un impozit in cascada.

Taxa pe valoare adaugata este un impozit indirect,unic,cu plata fractionata avand o cota fixa care
se aplica la valoarea adaugata pe fiecare treapta a circuitului economic.

Avantajele TVA:

Introducerea TVA-ului prezinta avantaje pt stat intrucat tva-ului are un randament fiscal ridicat
(cota standard de tva este de 24%),este un impozit elastic (propunerile actualului Guvern sunt
de a reduce cota standard la 20% incepand cu 1 iunie),este un impozit stabil(indiferent de
fluctuatiile economice).TVA-ul pune in valoare principiul egalitatii in fata impozitului,si nu
principiul egalitatii prin impunere. TVA-ul este un veritabil impozit asupra consumului.

Sfera de cuprindere a TVA-ului (operatiuni impozabile):

In sfera de cuprindere a TVA-ului intra urm categorii de operatiuni impozabile:

1.livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii

2.importul de bunuri

3.achizitiile intracomunitare de bunuri,mijloace de transport noi si produse accizabile

Pt a fi calificata o operatiuni impozabila ,o livrare de bunuri si/sau prestare de servicii aceasta

trebuie sa indeplineasca in mod cumulativ urmatoarele conditii:

1.livrarea de bunuri si/sau prestarea de servicii sa fie cu plata

2.locul operatiunilor impozabile este considerat a fi pe teritoriul Romaniei

3.livrarea de bunuri si/sau prestarea de servicii trebuie sa fie realizata de o persoana impozabila

4.livrarea de bunuri si /sau prestarea de servicii sa rezulte din una din urmatoarele activitati:
activitati ale producatorilor, prestari de servicii,activitati de comert,activitati agricole,activitati
ale profesiilor libere,exploatarea bunurilor mobile corporale,activitatile extraactive.

Aceste 4 conditii trebuie indeplinite cumulativ.

Subiectele impozabile(pers impozabile):

Regula este aceea ca orice persoana fizica sau juridica care desfasoara o activitate din cele
definite mai sus intr-o maniera independenta si in orice loc are calitatea de persoana
impozabila,respectiv de persoana platitoare de TVA.

De regula institutiile publice,nu au calitatea de persoane impozabile pt activitatile desfasurate in

calitatea lor de autoritati publice,atat la nivel central ,cat si la nivel local.Cu titlu de exceptie
,institutiile publice chiar daca incaseaza comisioane,redevente,taxe sau orice altfel de plati pt
activitatile desfasurate vor fi calificate ca persoane impozabile daca acele activitati produc
concurenta neloiala operatorilor economici. Toate institutiile publice care desfasoara activitati
precum furnizarea de energie electrica,gaze,apa,transport etc sunt calificate ca persoane
impozabile.

Mecanismul TVA-ului

In circuitul economic agentii economici pot avea o dubla calitate :de furnizori si de beneficiari.In
fiecare din aceste calitati agentii economici fie au obligatia de plata a acestui impozit indirect(in
cazul achizitiilor de bunuri si/sau prestari de servicii),fie au datoria de a colecta ,adica de a
incasa acest impozit indirect de la alte persoane impozabile. TVA-ul pe care o are de platit o
persoana impozabila este diferenta dintre TVA aferenta operatiunilor impozabile si TVA aferenta
achizitiilor de bunuri si/sau servicii.

TVA de plata= TVA colectat TVA deductibil

Acest calcul se reflecta intr-un document care se numeste decontul de TVA.In acest document
se inscriu in 2 coloane distincte TVA-ul colectat si TVA-ul deductibil urmand ca diferenta sa
constituie rezultatul decontului de TVA.Acest rezultat poate sa fie pozitiv sau negativ.Daca este
pozitiv rezulta ca platitorul de TVA are obligatia de a achita impozitul la bugetul statului.Daca
rezultatul este negativ platitorul de TVA este indreptatit sa solicite rambursarea TVA-ului daca
suma inscrisa in decont este de cel putin 5000 de lei.

In materie de TVA faptul generator si exigibilitatea TVA sunt concomitente.Platitorii de TVA au

obligatia de a calcula si varsa acest impozit la bugetul statului la data livrarii de bunuri si/sau
prestarii de servicii.

Sunt prevazute in Codul Fiscal 2 exceptii de la aceasta regula:

1.exigibilitatea anticipata a TVA-ului ; ex: se intampla sa platim anticipat atunci cand un agent
economic incaseaza un pret pt livrarea unui bun sau incaseaza un tarif pt prestarea unui serviciu
fara ca livrarea de bunuri si/sau prestarea de servicii sa fi fost realizata

2.exigibilitatea TVA-ului este determinata de alte elemente decat faptul generator ; ex:
depunerii declaratiei vamale de import cand odata cu plata datoriilor vamale (taxele vamale de
import)are loc si plata TVA-ului

Cotele de TVA

In prezent Codul Fiscal reglementeaza 3 cote de taxa pe valoare adaugata : cota standard de TVA
de 24%.

A doua cota este cota redusa de 9% care se aplica urmatoarelor operatiuni impozabile : livrarile
de carti ,manuale,ziare,reviste ; livrarile de produse medicale ortopedice;livrarile de
medicamente de uz uman si veterinar;intrarile in muzee etc.

A 3 a cota este cota redusa de 5% care se aplica livrarilor de bunuri imobile (formate fie numai
din constructie,fie numai din terenuri,fie atat constructie cat si teren)ca parte integranta a
politicii sociale.

Regimul fiscal aplicabil operatiunilor impozabile

Operatiunile impozabile se clasifica astfel:

1.ca operatiuni taxabile

2.operatiuni scutite de la plata TVA-ului cu drept de deducere in aceasta situatie pers

impozabile nu au obligatia de a plati TVA,dar au dreptul la deducere a TVA-ului platita la
achizitiile de bunuri si/sau servicii ; ex:operatorii economici care au ca obiect de activitate
transportul international

3.operatiuni scutite de TVA si fara drept de deducere ; ex: spitalizarea ,ingrijirilor

medicale,prestarilor de servicii acordate de medicii dentisti,transporturile de organe

4.operatiuni de import care sunt scutite de plata TVA-ului; ex:livrarile de bunuri si prestarile de
servicii efectuate de misiunile diplomatice si oficiile consulare

Obligatiile platitorilor de TVA

1.de a se inregistra dpdv fiscal ca platitori de TVA in conformitate cu dispozitiile art 153 din
Codul Fiscal;de indata ce se inregistreaza au dreptul sa primeasca ; toate pers care realizeaza o
cifra de afaceri egala sau mai mare cu suma de 65.000 de euro (transformata in lei sa nu
depaseasca suma de 220.000 de lei) sunt obligate sa se inregistreze ca platitori de TVA.In
schimb,inca de la infiintare socieatile comerciale au posibilitatea sa opteze pt acest regim fiscal
de platitori de TVA.

Intr-o prima situatie pers impozabile care declara ca nu vor realiza intr-un an fiscal venituri in
suma de 65.000 de euro beneficiaza de regimul special de neplatitor de TVA.

O a doua situatie este cea a pers impozabile care declara ca nu vor avea o cifra de afaceri mai
mare de 65.000 de euro ,dar care opteaza pt a fi platitor de TVA.

2.au obligatia de a isi tine evidentele contabile in conformitate cu toate normele si legile
contabilitatii

3.obligatia de depunere a decontului de TVA la termenele prevazute de lege; Astfel,regula este

aceea ca perioada fiscala coincide cu luna calendaristica.Exista si cateva exceptii care stabilesc
ca TVA-ul se calculeaza si se plateste trimestrial si semestrial.

Decontul de TVA trebuie sa fie depus si TVA achitata pana la data de 25 a lunii urmatoare in care
s-au efectuat livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii.Depunerea cu intarziere a decontului
de TVA si plata intarziata a acestui impozit atrag dobanzile si penalitatile de intarziere.
Taxa pe valoare adugat

Taxa pe valoare adugat, pentru prima data a fost, in urm cu 50 de ani, promotorul acestui
impozit fiind presedinte autroitatii fiscale din acele vremuri, in Franta pentru prima dat oficial
in 1968, apoi toate statele din piata comun au aderat la taxa pe valoare adugat in preajma
anilor 1977-1980.

In prezent, un numr de aproximativ 140 de state aplic aceast tax (impozit indirect). Cu
toate c in europa este foarte popular aceast tax, in SUA nu se aplic, cu toate c din 2008-
2009 B.Obama s-a exprimat in privinta adgrii acestei taxe. Argumentul principal al
americanilor in privinta acestei taxe fiind c proprietatea public ar creste in detrimentul
propriettii private.

In Romania, pentru prima data, TVA a fost introdus prin OG nr.3 din 1992, aceasta a fost
abrogat prin OG 17/2000, aceasta fiind abrogat de OG 345/2002 care la randul ei a fost
abrogat de Codul fiscal.

Inainte de TVA, in Romania a fost reglementat impozitul pe circulatia marfurilor, acesta fiind
un impozit cascad, care intr-un final a fost abrogat de TVA.

Def:

TVA este un impozit indirect, unic, cu plat fractionat avand o cot fix care se aplic la
valoarea adugat pe fiecare treapt a circuitului economic.

Circuitul mrfurilor(circuitul economic)

P-R-S-C

...poza...

!Natura juridic a TVA nu este aceea de tax bugetar, este aceea de impozit indirect.

Avantaje:

Introducerea TVA, cel putin in Ro., prezint avantaje pentru stat intrucat TVA are un
randament fiscal ridicat(cota standard de TVA este de 24%) este un impozit, in acelasi timp,
elastic <propunerile actualului guvern este de a reduce de la 1 iunie cota la 20%>, TVA este un
impozit stabil (indiferent de fluctuatiile economice).

TVA pune in valoare principiul egalittii in fata ipozitului,ci nu prinicipiul egalittii prin ipunere.

TVA este un veritabil impozit asupra consumului.

Sfera de cuprindere:

In sfera de cuprindere a taxei pe valoare adugat intr urmtoarele categorii:

1. Livrarile de bunuri si/sau prestri de servicii;

Pentru a fi calificat o operatiune de livrare bunuri si/sau prestare servicii aceasta trebuie s
indeplineasc in mod cumulativ urmtoarele conditii:

a) Livrarea de bunuri si/sau prestarea de servicii s fie cu plat(titlu oneros)

b) Locul operatiunilor impozabile este considerat a fi pe teritoriul Romaniei

c) Livrarea de bunuri si/sau prestarea de servicii trebuie s fie realizate de o persoan

impozabil

d) Livrarea de bunuri si/sau prestarea de servicii s rezulte din una din urmtoarele
activitti:

- activitti ale productorilor(productie)

- prestri de servicii

- consum sau activitti de comert

- activitti agricole

- activitti ale profesiilor libere,

- exploatarea bunurilor mobile corporale

- activittile extractive.

2.Importul de bunuri;

3.Achizitiile intracomunitare de bunuri, mijloace de transport noi si produse accizabile;

Subiectele impozabile:

Regula este aceea ca orice persoana fizica sau juridica care desfasoara o activitate din cele
definite mai sus, intr-o maniera independenta si in orice loc are calitatea de persoana impozabil,
respectiv de persoana platitoare de taxa pe valoare adaugata.

De regul, institutiile publice nu au calitatea de persoane impozabile pentru activittile

desfsurate in calitatea lor de autoritti publice, atat la nivel central cat si la nivel local. Cu titlu
de exceptie, institutiile publice, chiar dac incaseaz comisioane, redevente, taxe sau orice altfel
de plti pentru activittile desfsurate vor fi calificate ca persoane impozabile dac acele
activitti produc concurent neloial operatorilor economici.

Mai exist si o alt exceptie, si anume, toate institutiile publice care desfsoar activitti
precum furnizare ap, gaze, trasport, energie s.a.m.d. sunt calificate ca persoane impozabile.

Mecanismul taxei pe valoare adugat:

In circuitul economic agentii economici pot avea o dubl calitate, de furnizor(F) si de

beneficiar(B). In fiecare din aceste calitti, agentii economici, fie au obligatia de plat a acestui
impozit indirect( in cazul achizitiei de bunuri si/sau prestri de servicii), fie au datoria de a incasa
aceste impozit indirect de la alte persoane impozabile. Cu alte cuvinte, TVA pe care o are de
pltit o persoan este diferenta dintre TVA aferent operatiunilor impozabile si TVA aferent
achizitiilor de bunuri si/sau servicii.

TVA de plata = TVA colectat TVA deductibil

Acest calcul aritmetic se regaseste intr-un deocument numit decontul de TVA. In acest
document se regasesc in dou coloane distincte TVA colectat si TVA deductibil urmand ca
diferenta sa fie rezultatul decontului de TVA care poate fi pozitiv sau negativ. Dac este pozitiv
rezult c pltitorul de TVA are obligatia de a achita impozitul la bugetul statului. Daca este
negativ, pltitorul de TVA este indrepttit s solicite rambursarea TVA(s incaseze el bani de la
stat) dac suma inscris in decont este de cel putin 5000 de lei.

Faptul generator si exigibilitatea tva:

 Faptul generator si exigibilitatea tva sunt concomitente. Cu alte cuvinte, pltitorii de TVA au
obligatia de a calcula si vrsa acest impozit la bugetul statului la data livrrii de bunuri si/sau
prestrii de servicii (aceasta este regula).

Exceptii:

1.Exigibilitatea anticipat a TVA

Ex. Se intampl s pltim anticipat atunci cand un agent economic incaseaz un pret pentru
livrarea unui bun sau incaseaz un tarif pentru prestarea unui serviciu fr ca livrarea de bunuri
si/sau prestarea de servicii s fi fost realizat.

2.In cazul in care exigibilitatea TVA este determinat de alte elemente decat faptul generator.

Ex.Depunerea declaratiei vamale de import cand odat cu plata datoriilor vamale (taxele vamale
de import) are loc si plata TVA.

Cotele de TVA:

In prezent Codul fiscal reglementeaz trei cote de taxe pe valoare adugat:

1.Cota standard de 24% care se aplic la baza de impozitare

2.Cota redus de 9% care se aplic urmtoarelor operatiuni impozabile care au ca activitati:

- livrrile de carti manuale, ziare, reviste;

- livrrile de produse medicale ortopedice;

- livrrile de medicamente de uz uman si veterinar;

- intrrile in muzee, grdini zoologice, teatre, etc.;

3.Cota redus de 5% care se aplic livrrilor din bunuri imobile (formate din constructie, din
teren si constructie...) ca parte integrant a politicii sociale.

Ex. Prima cas, extinderea de cmine de btrani.

Regimul fiscal aplicabil operatiunilor impozabile:

Operatiunile impozabile se clasific astfel:

1.Operatiuni taxabile

2.Operatiuni scutite de la plate TVA (operatiuni scutite cu drept de deducere). In aceast situatie
persoanele impozabile nu au obligatia de a plti tax pe valoare adugat, dar au dreptul la
deducere a tva pltit la achizitiile de bunuri si/sau servicii.

Ex.operatorii economici care au ca activitate trasportul international, constructiile reabilitrilor

si modernizrilor lcasurilor de cult.

3.Operatiunile scutite de tva si fr drept de deducere

Ex.spitalizarea, ingirjirile medicale, prestrile de servicii acordate de medicii dentisti, al

trasportului de organe s.a.m.d.

4.Operatiunile de import care sunt scutite de plata tva.

Ex.livrrile de servicii efectuate de serviciile diplomatice si serviciile militare.

Obligatiile pltitorilor de tva:

1.Obligatia de a se inregistra din punct de vedere fiscal ca pltitori de tva in conformitate cu

dispozitiile art.153 Cod fiscal. Din dat ce aceste persoane se inregistreaz, au dreptul s
primeasc codul de pltitor de tva.

Toate persoanele care realizeaz o cifr de afaceri egal sau mai mare cu suma de 65.000 de
euro ( transformat in lei s nu depseasc 220.000 de lei) sunt obligate s se inregistreze ca
pltitori de tva, in schimb, inc de la infiitare societtile comerciale, au posibilitatea s opteze
pentru acest regim fiscal de pltitor de tva.

Intr-o prim situatie persoanele impozabile care declar c nu vor realiza intr-un an fiscal
venituri in sum de 65.000 de euro beneficiaz de regimul special de nepltitor de tva.

O a doua situatie este cea a persoanelor care declar c nu vor avea venituri mai mari de
65.000 de eura dar care opteaz pentru a fi pltitori de tva.

In afara acestor obligatii persoanele pltitoare de tva au obligatia de a tine evident contabil.

CIF/CUI Cod TVA ->acest cod se identific prin initialele ,,RO

3.Obligatia depunerii decontului de tva in termenele prevzute de lege astfel, regula este acea
c perioada fiscal coincide cu luna calendaristic.

Decontul de tva trebuie s fie depus si tva achitat pan la data de 25 a lunii urmtoare in
care s-au efectuat livrrile de bunuri si/sua prestrii de servicii.

Plata cu intarziere a tva atrag accesoriile cuvenite.

Curs fiscal 11 28.04.2015

Impozitele si taxele locale sunt instituite si reglementate in Codul Fiscal adoptat in decembrie
2003.

Impozitele si taxele locale sunt:

1. Impozitul si taxa pe cladiri

2. Impozitul si taxa pe teren

3. Taxa asupra mijloacelor de transport

4. Impozitul pe spectacole

5. Taxa pentru eliberarea certificatelor si autorizatiilor eliberate de catre primarii si

consiliile locale

6. Taxa pentru afisaj si reclama publicitara

7. Taxele speciale ( fac parte din taxele parafiscale )

8. Alte taxe ( ex: taxa de divort administrativa )

Impozitul si taxa pe cladiri

Natura juridica: este cea a unui impozit direct deoarece avem o identitate intre cele doua
persoane .
Cine sunt platitorii: sunt toate persoanele fizice si/sau juridice care detin in proprietate o cladire
pe teritoriul RO.

Prin cladire intelegem orice constructie aflata la suprafata terenului si/sau subterana care are in
mod obligatoriu acoperis si pereti.

Din categoria contribuabililor fac parte si persoanele fizice sau juridice care concesioneaza,
inchiriaza, primesc spre folosinta sau in administrare cladiri care se afla in proprietatea statului
sau a unuitatilor administrativ-teritoriale. Ei vor achita o taxa pe cladire care se va stabili si se va
achita in aceleasi conditii ca si impozitul pe cladiri.

Categorii de scutiri ( inlesniri fiscale):

1. Este legata de obiectul impunerii toate institutiile publice si private de invatamant

preuniversitar si universitar de stat sunt exceptate de la plata impozitului pe cladiri cu exceptia
spatiilor sau a incaperilor in care se desfasoara activitati economice. Toate cladirile care se afla
in proprietatea statului sunt exceptate de la plata impozitului pe cladiri cu exceptia spatiilor sau
a incaperilor in care se desfasoara activitati economice.

2. Calitatea debitorului sau scutiri privind subiectele impunerii. O prima categorie de scutiri
sunt cele speciale toate persoanele beneficiare ale decretului Legii118/1990 sa primeasca
indemnizatie daca au o cladire in proprietate pe care o folosesc drept locuinta sunt scutite de la
plata impozitului pe cladire. Legea 189/2000 care acorda indemnizatii persoanelor persecutate
in regimul comunist si care au facut obiectul stramutarii fortate din Bulgaria in Romania si de pe
alte teritorii. O a doua categorie sunt asa numitele facilitati administrative fiecare consiliu local
are posibilitatea sa stabileasca prin hotarari de consiliu local ca anumite persoane sa fie scutite
de la plata impozitului pe cladiri. Ex: cazurile speciale, sociale etc. Calitatea de debitor o are
locatarul cu titlu de exceptie daca contractul inceteaza inainte, calitatea de debitor o va avea
locatorul. Cladirile care se afla in proprietatea a 2 sau mai multe persoane, calitatea de debitor o
va avea fiecare dintre copropietari proportional cu cota parte pe care o detine din cladire, iar in
cazul in care nu este indicata cota, coproprietarii vor achita in mod egal impozitul pe cladire.

Modalitatea de asezare a impozitului

In cazul contribuabililor persoane fizice, impozitul pe cladiri se stabileste prin aplicarea unei cote
de 0,1% la valoarea impozabila a cladirii.

Valoarea impozabila a cladirii se stabileste in functie de 3 criterii:

1. Suprafata desfasurata a constructiei

2. Rangul localitatii in care se afla cladirea

3. Zona din localitate in care se afla situata cladirea

In cazul contribuabililor persoane juridice vor plati un impozit pe cladire prin aplicarea unei cote
intre 0,25% si 1,5% la valoarea impozabila a cladirii. Aceasta cota se stabileste in mod autonom
de catre consiliul local pe teritoriul caruia se afla cladirea. In cazul cladirilor aflate in
proprietatea persoanelor juridice, valoarea impozabila coincide cu valoarea de inventar a
cladirii.

Prin valoare de inventar se intelege valoarea intrarii in patrimoniul respectivei entitati juridice
( este valoarea inscrisa in contabilitatea firmei).

Persoanele juridice au obligatia ca la o anumita perioada de timp sa isi reevalueze activele

formate din constructii. In situatia unui control, daca o persoana juridica este gasita ca nu si-a
reevaluat in ultimii 3 ani calendaristici constructia, impozitul pe cladire se va majora cu 20%.

Ce se intampla daca un contribuabil persoana fizica are in proprietate 2, 3 sau mai multe cladiri?
vor plati un impozit pe cladire majorat cu:

a. 65% pentru a 2a cladire in afara locuintei

b. 150% pentru a 3 cladire

c. 300% mai mult pentru a 4a, a5a si a n cladire

Proprietarul a 2 sau mai multe cladiri are o dubla obligatie:

1. Pe de o parte este obligat sa intocmeasca si sa depuna o declaratie speciala la

compartimentul de specialitate din cadrul Directia de Taxe si Impozite Locale din raza teritoriala
unde isi are sediul fiscal

2. Pe de alta parte sa intocmeasca si sa depuna aceeasi declaratie speciala la Directia de

Taxe si Impozite Locale din raza teritoriala in care se gaseste cladirea.

Termentul de plata
Impozitul pe cladiri este un impozit care se plateste in 2 rate egale:

1. Primul termen are scadenta in data de 31 martie a anului fiscal

2. Al 2-lea termen are scadenta la data de 30 septembrie a anului fiscal

Legiuitorul a stabilit ca toti contribuabilii care aleg sa-si achite integral impozitul pe cladiri pana
la data de 31 martie inclusiv, vor primi o bonificatie de maxim 10% din valoarea impoztului
datorat.

In situatia in care la scadentele contribuabilii nu isi indeplinesc obligatia de plata, incep sa curga
majorarile de intarziere care se calculeaza la nivelul a 2 procente pe fiecare zi de intarziere.

Calificarea impozitului

Impozitul pe cladiri are natura juridica a unui impozit loca, locul de varsare al acestui impozit
fiind bugetul unitatii administrativ teritoriala din raza teritoriala unde se gaseste situata cladirea.

Impozitul si taxa pe teren.

Deosebiri fata de impozitul si taxa pe cladire : Obiectul impunerii este terenul nu cladirea.
Cotele sunt diferite.

Toate persoanele care mostenesc cladiri prin mostenire legala, chiar daca sunt 2 sau mai multe,
sunt scutite de la plata impozitului.

Taxa asupra mijloacelor de transport

Natura juridica este tot de impozit pe profit

Cine plateste taxa - orice persoana care are in proprietate un mijloc de transport are obligatia sa
achite la bugetul local din raza teritorialaunde isi are sediul fiscal.

In ceea ce priveste statul ele sunt scutite de la plata taxei asupra mijloacelor de transport.

In functie de obiectul impunerii sunt scutite de la aceasta taxa toate persoanele care au in
proprietate un mijloc de transport adaptat handicapului locomotor de care sufera.

Plata se face in acelasi fel ca mai sus.

Valoarea de impunere, cotele, cateva scutiri sunt diferite fata de cele de mai sus!!!

Curs fiscal 11 8.05.2015

Inspectia fiscala

Ordine de zi:

Temei de drept

Definitia inspectiei fiscale

Subiectele raporturilor juridice de inspectie fiscala ( 2 categorii de subiecte, organele de

inspectie fiscala si subiectele supuse inspectiei fiscale)

Atributiile organelor inspectiei fiscale

Drepturi si obligatii dintre cele mai importante ale persoanelor controlate

Formele, procedurile si metodele de control

Durata intinderii inspectiei fiscale

Locul si timpul desfasurarii inspectiei fiscale

Desfasurarea propriu-zisa a inspectiei fiscale

Actele de inspectie fiscala

Temeiul de drept

Inspectia fiscala este reglementata in CPF.

In trecut nu exista inspectie fiscala, exista ceea ce se numeste si astazi si anume control
financiar.

Controlul financiar era exercitat in mod exclusiv de Garda Financiara in conformitate cu

dispozitiile Legii 30/1991 privind controlul financiar in RO si organizarea si functionarea Garzii
Financiare din RO.

Aceasta lege a fost de nenumarate ori modificata, ea nu este abrogata, ea fiind in vigoare si
astazi.
Inspectia fiscala, astazi, este o parte a controlulu financiar din RO si ea vizeaza verificarea
bazelor de impunere, verificarea indeplinirii cu exactitate a obliigatiilor fiscale ale
contribuabililor, verificarea depunerii in termenul prevazut de lege a declaratiilor fiscale,
verificarea respectarii disciplinei financiare si stabilirea eventualelor diferente de plata de
creantele fiscale principale si accesorii.

Subiectele raporturilor de inspectie fiscala

Ca orice raport juridic fiscal, avem 2 subiecte:

1. Organele de inspectie fiscala:

a. ANAF

b. Directiile de specialitate cu atributii de inspectie fiscala din cadrul directiilor de impozite

si taxe locale care functioneaza pe langa Primarie

c. Orice alte autoritati care au atributii de incasare a impozitelor, taxelor, contributiilor etc
care se varsa in bugetul general consolidat al statului

ANAF are competenta generala, materiala si teritoriala asupra tuturor subiectelor controlate de
pe intreg teritoriul RO.

Directiile de specialitate din cadrul directiilor de impozite si taxe locale (DITL) au o competenta
materiala si teritoriala doar cu privire la impozitele si taxele locale si la contribuabilii care au
datoria sa verse in bugetele locale aceste impozite si taxe.

Atributiile tuturor organelor de inspectie fiscala

O prima categorie vizeaza constatarea si investogarea fiscala a tuturor actelor si faptelor

contribuabilului care au legatura cu activitatea economica desfasurata de aceasta

A doua categorie vizeaza analiza si evaluarea informatiilor si datelor fiscale

A treia categorie vizeaza sanctionarea faptelor ilicite cu privire la nerespectarea disciplinei

financiar, fiscale si in stabilirea a eventualelor diferente de plata de creante principale si
accesorii.
2. Persoanele controlate aceste persoane sunt orice persoana fizica si juridica ( indiferent
de forma de proprietate si modul de organizare) care isi exercita activitatea economica pe
teritoriul statului si care au calitatea de contribuabil.

In ceea ce priveste selectarea persoanelor controlate exista o procedura stabilita prin OPANAF,
procedura de selectare a contribuabililor este definitiva si nu poate sa fie contestata de
persoanele care au fost selectate pentru o anumita insepctie fiscala.

In procedura de selectare a contribuabililor se tine cont de urmatoarele criterii:

a. Un prim crtieriu vizeaza importanta strategica nationala, regionala sau locala a

contribuabilului

b. Un al doilea criteriu vizeaza rezultatele activitatii economice financiar-contabile ( nu

trebuie sa ai datorii fiscale, in cazul in care ai esti primul vizat)

c. Un al treilea criteriu vizeaza eventualele facilitati si inlesniri legale

d. Un al patrulea criteriu daca contribuabilul face obiectul unor programe de restructurare

economica

Drepturile si obligatiile persoanelor controlate

Drepturile:

Cele mai importante drepturi constau in:

1. Dreptul de a fi informat permanent in timpul desfasurarii inspectiei fiscale, de

constatarile retinute de catre inspectorii fiscali

2. Dreptul contribuabilului de a beneficia de asistenta de specialitate inclusiv de asistenta

juridica

3. Dreptul contribuabilului de a formula un punct de vedere asupra constatarilor in timpul

inspectiei fiscale

4. Dreptul contribuabilului de a formula contestatii atat pe cale administrativa, cat si pe

cale jurisdictionala impotriva actelor de inspectie fiscala.
Obligatiile:

1. De a se prezenta la locul unde urmeaza sa se desfasoare inspectia fiscala si sa puna la

dispozitia inspectorilor fiscali toate documentele financiar-contabile care au relevanta si
legatura cu obiectivele controlului

2. De a permite accesul insectorilor fiscali in incinta sediilor principale si a punctelor de

lucru unde isi desfasoara activitatea economica

3. Contribuabilul este obligat sa puna la dispozitia inspectorilor fiscali un spatiu de lucru

adecvat

4. Aceea de a permite accesul fara anuntare prealabila atunci cand ne aflam in fata
controlului INOPINAT.

Formele, procedurile si metodele de control

Formele :

1. Inspectia fiscala generala

2. Inspectia fiscala partiala

Inspectia fiscala generala are ca obiect verificarea tuturor obligatiilor fiscale ale contribuabilului
selectat pe o perioada de timp determinata.

Inspectia fiscala partiala are ca obiect de verificare una sau mai multe obligatii fiscale pe o
perioada de timp determinata.

In timpul inspectiei fiscale, inspectorul fiscal are posibilitatea de a transforma o inspectie fiscala
partiala in una generala.
Proceduri de control:

1. Controlul INOPINAT

2. Controlul INCRUCISAT

Controlul INOPINAT se desfasoara fara anuntarea prealabila a contribuabilului selectat si vizeaza

actiuni de verificare faptica si scriptica a activitatii economice desfasurate.

Controlul INCRUCISAT presupune verificarea simultana a operatiunilor unui contribuabil ce a

fost selectat impreuna cu toti furnizorii sau achizitorii de bunuri sau servicii cu care acesta
colaboreaza.

Metodele de control:

1. Controlul prin sondaj

2. Controlul electronic

Controlul prin sondaj presupune o verificare selectiva actelor si faptelor desfasurate de un

contribuabil

Controlul electronic presupune verificarea tuturor informatiilor stocate electronic de

contribuabil a surselor de stocare s.a.m.d.

Intinderea inspectiei fiscale

Intinderea inspectiei fiscale reprezinta perioada de timp supusa analizei inspectorilor fiscali,
astfel:

1. La nivelul contribuabililor mari, de regula inspectia fiscala incepe de la data terminarii

ultimei inspectii fiscale in interiorul termenului de prescriptie de 5 ani. Echipa de inspectori
fiscali nu poate sa zaboveasca mai mult de 6 luni

2. Alti contribuabili, inspectia fiscala vizeaza de regula perioada ultimilor 3 ani calculata de
la data expirarii depunerilor declaratiilor fiscale in interiorul termenului de prescriptie de 5 ani.
Cu toate acestea, inspectia fiscala poate sa vizeze o perioada de maxim 5 ani atunci cand exista
indicii cum ca s-au sustras de la plata obligatiilor fiscale, ca au modificat bazele de impunere, ca
nu au depus declaratiile fiscale sau nu le-au depus in termen. Echipa de inspectori fiscali nu
poate sa zaboveasca o perioada mai mare de 3 luni.
Locul si timpul desfasurarii inspectiei fiscale

De regula, inspectia fiscala se desfasoara la sediul subiectului controlat. Contribuabilul are

obligatia sa puna la dispozitie un spatiu adecvat care inseamna nu numai un spatiu de lucru, dar
si logistica de care are nevoie echipa de inspectie fiscala.

Atunci cand se constata ca nu sunt indeplinite aceste minine cerinte de catre contribuabilul
controlat, inspectia fiscala se poate desfasura si la sediul organului de inspectie fiscala.

In ceea ce priveste programul de lucru al inspectiei fiscale, de regula activitatea de inspectie

fiscala se desfasoara in timpul programului de lucru al contribuabilului controlat cu exceptii.

Desfasurarea inspectiei fiscale

Inspectia fiscala debuteaza prin intocmirea de catre organul fiscal a unui document care poarta
denumirea AVIZ DE INSPECTIE FISCALA.

Dupa ce s-a intocmis avizul, inspectia are obligatia de a il instiinta pe contribuabil cu cel putin 30
de zile inainte de a purcede la inspecia fiscala in cazul contribuabililor mari si cu cel putin 15 zile
inainte in cazul celorlalte categorii de contribuabili.

Contribuabilul are posibilitatea o singura data in timpul inspectiei fiscale sa ceara amanarea
datei de incepere a inspectiei fiscale pentru motive temeinic justificate.

Avizul de inspectie fiscala trebuie sa intruneasca toate conditiile de forma si de fond ale actului
administrativ fiscal.

Avizul de inspectie fiscala cuprinde in mod obligatoriu cateva elemente si anume:

- Data de incepere a inspectiei fiscale

- Membrii echipei de inspectie fiscala si numele acestora

- Obiectivele inspectiei fiscale

- Temeiul de drept

- Durata de timp

- Etc
Reguli generale de inspectie fiscala:

Dupa ce s-a comunicat avizul, echipa de inspectori fiscali se prezinta la sediul contribuabilului
selectat unde isi desfasoara activitatea propriu-zisa de verificare.

Intreaga activitate de inspectie fiscala se bazeaza pe principii cum ar fi:

- Principiul unicitatii

- Principiul autonomiei

- Principiul transparentei

- Etc

Inspectia fiscala se desfasoara dupa un program anual, trimestrial, lunar si saptamanal stabilit
prin ordin al presedintelui ANAF.

Pe toata durata desfasurarii inspectiei fiscale, inspectorii fiscali au obligatia de a nu tulbura

desfasurarea activitatii derulate de catre contribuabil.

Actele de inspectie fiscala

Organele de inspectie fiscala au posibilitatea sa emita anumite acte de inspectie fiscala.

Primul act de inspectie fiscala s.n raport de inspectie fiscala se intocmeste in mod obligatoriu
la finalul activitatii de inspectie fiscala si cuprinde o serie de elemente

Al doilea act decizii de nemodificare a bazei de impunere, reimplicit sunt decizii de nestabilire
de eventuale diferente de plata.

Al treilea act deciziile de stabilire a diferentelor de plata atat pentru creantele principale, cat si
creantele accesorii.

Organele de inspectie fiscala au obligatia sa sesizeze organele de urmarire penala atunci cand
constata eventuale prejudicii aduse bugetului general consolidat al statului si atunci cand
constata ca faptele intrunesc elementele constitutive ale infractiunii.
Organele de urmarire penala nu au posibilitatea legala de a solicita organelor de inspectie
fiscala sa efectueze constatari si analize fiscale ale activitatii fiscale ale unor persoane suspecte
in dosarele pe care le instrumenteaza. Este interzis organelor fiscale sa efectueze un control
pentru a ii demonstra unui procuror sau unui politist ca acolo exista un prejudiciu. ( mai pe
scurt)

Impotriva raportului de inspectie fiscala precum si a deciziilor de impunere privind constatarea

unor diferente de plata in plus, contribuabilul are posibilitatatea sa formuleze contestatie pe
cale administrativa in temeiul dispozitiilor art.205 si urmatoarele din CPF.

Evaziunea fiscala

Pentru prima data evaziunea fiscala a fost incriminata prin legea 87/1994 privind combaterea
actelor si faptelor de evaziune fiscala.In perioada 1990-1994 nu a existat niciun act normativ
care sa incrimineze evaziunea.In prezent legea 87/1994 a fost abrogata prin legea
241/2005.Aceasta lege este sediul materiei ce reglementeaza regimul juridic actual al evaziunii
fiscale.Cele mai importante modificari facute de aceasta lege vizeaza excluderea raspunderii
civile contractuale existente in legea 87/1994.

Singura forma de raspundere juridica reglementata azi este raspunderea juridica penala.

Def !!! Evaziunea fiscala reprezinta modalitatea de sustragere de la plata

impozitelor,taxelor,prelevarilor,contributiilor si varsamintelor datorate de contribuabil bugetului
general consolidat al statului.

1.Evaziunea fiscala legala reprezinta actiunea contribuabilului de a ocoli legea,imprejurare

care face ca faptele de sustragere de la plata impozitelor si taxelor sa fie tolerate de stat.

Orice fapta de evaziune fiscala legala NU ATRAGE nicio forma de raspundere juridica a
contribuabilului.

Cauze ale evaziunii fiscale legale:

-imperfectiunea legii

-inarvertentele legii

-educatia cetateneasca

-educatia fiscala a contribuabilului

Modalitati de evaziune fiscala legala

-crearea unor societati offshore(departe de tarm)pe teritoriul unor state care sunt catalogate
drept paradisuri fiscale.Paradisuri fiscale parti din teritoriul unui stat in care fiscalitatea este
extrem de redusa sau ea nu exista

-folosirea in limitele prevederilor legale a unor sume de bani pentru donatiile

filantropice,indiferent daca acestea au fost sau nu realizate

-folosirea in limitele prevederilor legale orientate catre protocol ,publicitate

-practica societatilor comerciale de a investi in achizitii de utilaje si echipamente cu simplul scop

de a beneficia de scutirea de la plata impozitului pe profit

-infiintarea societatilor oculte dintre membrii unei familii cu unicul scop de a diminua impozitul
pe profit

-deschiderea de conturi bancare pe numele minorilor in vederea constituirii de impozite

bancare

2.Evaziunea fiscala frauduloasa(Frauda fiscala)

Este incriminata prin dispozitiile legii 241/2005.

Nu exista o definitie legala data fraudei fiscale.

Putem aprecia ca frauda fiscala reprezinta orice fapta de sustragere cu intentie directa sau
indirecta prin mijloace ilegale de la plata taxelor si impozitelor.

Cauze de evaziune fiscala frauduloasa:

-lipsa educatiei fiscale a contribuabililor

-lipsa de obiectivitate sau excesul de zel al organului de inspectie fiscala

Modalitati:

Cele mai intalnite sunt cele practicate de societatile comerciale cu ocazia inregistrarii datelor
contabile.

a)tinerea evidentelor contabile in doua registre ,unul public care este fals si al doilea care este
secret,dar este cel adevarat-contabilitatea dubla.

b)inregistrarea eronata a datelor in contabilitatea proprie a agentului economic

c)falsificarea bilantului
d)vanzarea unor bunuri si/sau prestarea de servicii fara eliberarea unei facturi fiscale

e)de a emite facturi fiscale fara sa aiba loc o vanzare??? de bunuri/prestarea unor servicii

f)disimularea obiectului impozabil

Regimul juridic actual

Legea 241/2005 actualizata in mai 2014

Cap I dispozitii generale,cuprinde definirea unor termeni cum ar fi : bugetul statului,bugetele

publice locale,obligatia fiscala,contribuabil etc.

Cap II Infractiuni sunt enumerate toate faptele de evaziune fiscala frauduloase calificate drept
infractiuni.

Refuzul contribuabilului in calitatea sa de persoana contribuabila de a pune la dispozitia

organelor fiscale datele si informatiile financiar contabile este infractiune.

Cap III in prezent se intituleaza Cauze de reducere a pedepselor.Interdictii si decaderi

Acest capitol a fost intitulatcauze de nepedepsire si reducere a pedepselor au prevazut pe o

perioada scurta ca evazionistul care va restitui integral sumele de bani care au facut obiectul
evaziunii vor fi sanctionati fie administrativ,fie cu amenda judiciara.

Legiuitorul a prevazut ca evazionistul care are de restituit 100.000 de euro ,daca va restitui
integral,sanctiunea va fi una cu amenda.

Au ramas prevederile care stipuleaza reducerea la jumatate a pedepsei prevazute in lege daca
contribuabilul evazionist acopera integral pretentiile partii constituite civil.

Pedeapsa cea mai grava -12 ani

Cap IV Dispozitii finale

Cazierul fiscal

-a fost instituit prin dispozitiile O.G 275/2001 privind organizarea si functionarea cazierului fiscal
in Romania

-a fost gandit in 2001 ca un instrument de combatere a actelor si faptelor de evaziune fiscala

fiind organizat atat la nivel central,cat si la nivel local

Cazierul fiscal este un instrument de intarire a ........deoarece in el se inscriu date precum:

1.sanctiunile pentru faptele de nerespectare a legislatiei vamale si a legislatiei financiar fiscale
contabile

2.Masurile de executare silita care se aplica contribuabililor ce au savarsit fapte de eludare a

legislatiei vamale si a legislatiei financiar fiscale contabile

Atat sanctiunile cat si masurile de executare silita se inscriu in baza hotararii judecatoresti
ramase definitive si irevocabile.

Solicitarea unui cazier fiscal este obligatorie:

a)cu ocazia infiintarii societatii comerciale

b)cu ocazia inlocuirii unor acte de cesiune a unor actiuni sau parti sociale

Certificatul de cazier fiscal trebuie eliberat de autoritatile competente (control M.F.P local-
directiile generale regionale de MFP precum si autoritatile Finantelor Publice la nivel
judetean)de indata.

-acesta este valabil 30 de zile incepand cu data emiterii sau doar cu data eliberarii

Solicitarea se face online cu plata sumei de 20 de lei.

Orice contribuabil are posibilitatea sa ceara rectificarea datelor inscrise in cazierul fiscal.Aceasta
rectificare poate sta la baza unei modificari survenite ca urmare a abrogarii unor texte de lege
care incriminau,ca urmare a intervenirii prescriptiei,etc.

Cererile de rectificare pot fi respinse ,ocazie cu care contribuabilul poate formula in termen de
30 de zile o contestatie care se judeca de catre Tribunalul din raza teritoriala unde isi are
domiciliul fiscal.

Contestatia e scutita de taxa de timbru,iar hotararea pronuntata de tribunal NU poate fi atacata.