ANATOMIA

 Anatomia este una din ramurile stiintei

biologice si se ocupa cu studiul formei
si structurii organiasmelor vii.
 Metoda folosita pentru evidentierea
diferitelor componente ale organismului
este cea de “taiere metodica” si este
denumita prin verbul latin dissecare ( a
diseca, a desface, a disocia).
 Anatomia descriptiva – se
refera la descrierea formatiunilor
evidentiate sub aspectul culorii,
formei dimensiunii, consistenta,
pozitie, mod de prindere;
 Anatomia macroscopica se
refera la evidentierea formatiunilor
cu ajutorul instrumentelor uzuale
( bisturiu, pensa, foarfeca), folosind
ca mijloc de perceptie ochiul liber si
lupa;
 Anatomia comparativa –
studiaza formatiunile la mai multe
specii de animale folosind ca element
de analiza comparatia, evidentiindu-
se astfel diferite similitudini sau
diferente;
 Anatomia veterinara – care a
aparaut in cadrul dezvoltarii medicinii
veterinare ca o necesitate a studiului
formei si structurii organiasmului
animalelor domestice
 Anatomia speciala – care se
ocupa de o anumita specie (ex
hipotomia, kinotomia,
antropotomia);
 Anatomia radiologica,
tomografica, ecografica –
se refera la studiul formatiunilor din
interiorul organismului animal
folosind procedee de la cele mai
vechi ( radiografia) pana la cele mai
noi ( ecograful si screeningul
tomografic).
 Anatomia pe animalul viu –
reprezinta studiul neregularitatilor de pe
suprafata organismului viu si cunoasterea
formatiunilor anatomice care genereaza
aceste proieminente sau depresiuni. Acest
studiu ajuta la formarea deprinderii de a
delimita regiuni anatomice, de a evidentia
si aborda pe animalul viu formatiuni
vasculare, nervoase si limfatice, tendoane,
muschi, ligamente si zone de ascultatie si
percutie a diverselor organe interne
 Anatomia topografica – care
se ocupa de studiul formatiunilor
anatomice pe regiuni.
 OBIECTUL DE STUDIU AL ANATOMIEI
VETERINARE
 In cadrul anatomiei veterinare sunt
studiate animalele domestice. Acestea
fac parte din doua clase ale
vertebratelor:
 I. clasa mamiferelor
 II. clasa pasarilor
 Din clasa mamiferelor se vor studia
reprezentanti ai supraordinelor:
A. Ungulata
B. Carnivora
C. Glires
 A. Ungulate au doua ordine
Perissodactyla si Artiodactyla
 Perissodactyla - familia Equidae
animale mezaxonice monodactil
 Artiodactyla – subordinele Ruminantia
animale paraxonice- bidactile
 Suiformes –tetradactile – suinele –
porcul domestic
 Rumegatoarele au ca si subfamilii
- bovidae
- ovidae
 Din subfamilia bovidae fac parte
taurul si vaca
 Din subfamilia ovidae fac parte oaia -
berbecul, capra si tapul
 B. Carnivorele – familia canidae si
felidae si de interes pentru medicina
veterinara sunt cainele si pisica -
animale pentadactile
 C. Glires - ordinele Logomorpha si
Rodentia
 Logomorfa – iepurele de casa
 Rodentia – rozatoarele folosite ca
animale de experienta
 Dupa modul de sprijin al membrelor
pe sol animalele se clasifica in
animale –unguligrade, digitigrade, si
plantigrade.
Din clasa pasarilor se studiaza trei
ordine:
- Galiformes,

- Anseriformes,

- Columbiformes
 Ordinele galliformes – gaina
domestica si curcanul (pui nidifugi)
 Ordinul Anserifirmes – rata
domestica si gasca domestica ( pui
nidifugi)
 Ordinal columbiformes – porumbelul
( pui nidicoli)
 TERMINOLOGIA GENERALA DE
ORIENTARE
 Pentru a putea descrie diverse
formatiuni anatomice se folosesc ca
instrument de lucru o serie de planuri
imaginare ce traverseaza corpul si il
segmenteaza in jumatati egale.

 Terminologia folosita in anatomia

veterinara se refera la animalele in
pozitie patrupeda pentru mamifere si in
pozitia bipeda pentru pasari.
 Planul median imparte corpul in
doua jumatati dreapta si stanga.
 Multitudinea de planuri paralele sunt
considerate planuri paramediane.
Apropierea de planul median este
denumita prin adjectivul medial,
indepartarea de acest plan se
desemneaza prin termenul lateral.
 Pentru membre axial si abaxial;
 Planul transversal este un plan
perpendicular pe axul longitudinal al
corpului
 Termenii folositi sunt: cranial si
caudal, anterior si posterior, rostral
si aboral
 Planul orizontal este un plan
perpendicular atat pe planul median
cat si pe planul transversal fiind
situat paralel cu solul.
 Termenii folositi sunt: dorsal si
ventral, proximal si distal, palmar si
plantar, superior si inferior,
superficial si profound, extern si
intern
 Desemnarea oblicitatii: se face
folosid o combinatie de doua
adjective ce arata punctual unde se
ajunge cu trasarea liniei imaginare.
Ex: humerusul oblicitate ventro-
caudala
 ORGANISMUL CA SISTEM
BIOLOGIC
 organismul animal prezinta o
integralitate care este rezultatul
interactiunii dintre partile componente
ale sistemului cat si dintre sistem si
mediul ambient.
Organism – aparate, sisteme
organe – tesuturi - celule
 Aparatele sunt grupari de organe care
reprezinta o functionalitate comuna insa
contin structuri diferite care au si origine
embrionara diferita ( aparatul digestiv);
 Sistemele sunt grupuri de organe care au
aceiasi functie si aceiasi origine deoarece
sunt alcatuite din acelasi tip de tesut
(sistemul nervos).
 APARATUL LOCOMOTOR
 Sustinerea si mobilitatea in mediul ambient sunt
insusiri de baza ale organismelor vii. Toate
formatiunile care participa la sustinerea si la
deplasarea organismului in mediul ambiant
constituie aparatul locomotor.
 Corpul unui vertebrat este constituit din corp
denumit – SOMA, care are parte ventrala denumita
hiposoma si o parte dorsala denumita episoma. In
prelungirea craniala a somei se afla gatul si capul
iar in cea caudala coada. Pentru a se putea deplasa
se dezvolta membrele. Animalele domestice
studiate au patru membre doua anterioare si doua
posterioare.
 Marimea si forma corpului unui
vertebrat este determinata de
caracteristicile de conformatie ale
scheletului care il compune.
 Scheletul este reprezentat de totalitatea
oaselor articulate intre ele. Oasele sunt
articulate intre ele putand face miscari mai
ample sau mai putin ample si sunt miscate de
catre muschi.
 Oasele si articulatiiile constituie partea pasiva
a aparatului locomotor iar muschii reprezinta
partea activa a acestuia. Aceste componente
se studiaza separat in cele trei capitole
destinate studiului aparatului locomotor:
Osteologia, Artrologia si Miologia.
OSTEOLOGIA
 Oasele prezinta caracteristici generale: Densitate,

rigiditate, rezistena si elasticitate. In stare

proaspata au o culoare alb galbuie.
 Oasele ofera suprafata de insertie pentru muschi,

protejeaza organe cu structura fragile, reprezinta

un deposit de substante minerale.
 Ca si restul organelor din componenta unor aparate

si sisteme oasele suporta o evolutie filogenetica cu

refrire la forma, proportii, pozitie si numar. Orice
aparitie sau disparitie a unor componente osoase in
timp se realizeaza sub efectul adaptattiv al speciei
la mediul ambient.
 CONFORMATIA OASELOR
 Osul lung
 Osul lat
 Osul scurt
 Neregularitati de suprafata ale
oaselor
 Proeminente
 Cavitati
Ele pot fi: articulare sau
nearticulare
 STRUCTURA OASELOR
 au o structura complexa care
presupune UN METABOLISM
PROPRIU. Astfel in organismul viu ele
sunt constituite ca adevarate organe.
In structura lor se gaseste:
 Tesut osos, tesut cartilaginos, tesut
fibros ( periost, endost) maduva
osoasa, vase si nervi.
 Tesutul osos

 Este alcatuit din celule osoase si

substanta fundamentala.
 Celulele sunt denumite osteocite sunt
celule care prezinta pe suprafata o
multitudine de prelulngiri filiforme.
 Substanta fundamentala reprezinta
produsul de secretie al osteocitului; in
compozitia ei intra substante organice
( 1/3) si substante minerale ( 2/3).
 Subst. organice sunt reprezentate de
oseina
 Subst. minerale sunt reprezentate de
fosfatul tricalcic (85%), carbonatul
de calciu ( 10%), fosfatul de
magneziu, florurile de calciu si
magneziu saruri de sodiu si siliciu in
mai mica proportie.
 Pasarile au oase care prezinta o
duritate mai mare din acest motiv
fiind casante. In caz de fracturi se
formeaza numeroase eschile.
 Fibrele de colagen sunt inglobate in
substanta fundamentala si sunt
elemente specializate in rezistenta
osului la actiuni mecanice
 Tipuri de tes osos:

 Tesut osos compact -la oasele lungi

formeaza diafiza osului iar la oasele
late lama osoasa externa si interna.
 La nivelul diafizei osului lung tesutul
osos compact este dispus sub forma
lamelor osoase dispuse concentric
care formeaza sistemul fundamental
extern acesta este situat imediat sub
periost fiind atasat de el prin fibre de
colagen periostale denumite fibre
Sharpey. La interiorul osului exista
sistemul fundamental intern care
este captusit de endost.
 Este alcatuit din osteoni alipiti intre
ei. Acestia au o forma cilindrica si
contin in interior un canal Havers.
Acest canal este ocupat de vase de
sange si nervi care formeaza
maduva haversiana
 Fiecare canal havers este inconjurat de
lamele concentrice iar intre lamele sunt
cavitati mici denumite lacune care
adapostesc osteocitele. De la fiecare
lacuna pleaca canalicule care asigura
comunicarea cu lacunele vecine . in aceste
canalicule se gasesc prelulngiri ale
osteocitelor. Lamele ososase reprezinta de
fapt substanta fundamentala secretata de
osteocite impreuna cu fibrele de colagen.
Canalele Havers sunt unite intre ele prin
canalele Volkmann dispuse oblic.
 Tesut Osos spongios
 Se gaseste la nivelul epifizelor osului lung si
intre tablele osoase ale oaselor late si
scurte. Este format din o multime de lamele
ososase intretaiate in diferite moduri pentru
a forma o retea complexa. Aceste lame se
numesc trabecule si ele delimiteaza niste
spatii denumite areole. Areolele contin vase
de sange si nervi care formeaza maduva
osoasa. La oasele late acest tesut ocupa
zona dintre lamele osoase, aceasta fiind
denumita diploe.
 PERIOSTUL
 Membrana conjunctiva fibro-elastica.
 Imbraca toate oasele la exterior mai putin
zonele articulare
 La interior prezinta un strat osteogen format
din celule denumite osteoblaste care secreta
substanta fundamentala determinand
cresterea in grosime a osului.
 Stratul extern este o retea fibroelastica. Cu
acest strat se intretes tendoanele muschilor
si ligamentele articulare, fasciculele de fibre
colagene patrund in substanta fundamentala
si raman acolo incluse in ea prin procesul de
osificare ( fibrele Sharpey).
 Periostul este irigat si inervat prin
intermediul lui ajungand vasele de sange
si nervii care ocupa canalele Havers si
Volkmann. In grosimea lui se gasesc si o
suma de corpusculi senzitivi care au rolul
in asigurarea sensibilitatii vibratorii.
 Endostul captuseste sistemul fundamnetal
intern si este de asemenea o membrana
conjunctivo elastica acesta fiind si un
invelis pentru maduva osoasa care ocupa
cavitatea medulara.
 Tesutul cartilaginos
 Este reprezentat de cartilaj hialin - felexibil,
elastic, de culoare albastrie laptoasa ce se
taie usor cu cutitul.
 Cartilajele sunt acoperite de pericondru la
suprafata. Structural este format din celule
numite condrocite, lipsite de prelungiri si din
substanta fundamentala secretata de
condrocite. Substanta fundamentala contine
mici lacune in care se gasesc condrocitele
acestea se numesc condroplaste. In
substanta fundamentala se gasesc si fibre
de colagen ca element de rezistenta. Nu
contine vase de sange hranindu-se prin
imbibitie.
 In timpul dezvoltarii embrionare o
mare parte din oase se dezvolta
initial dupa un model cartilaginos
care se osifica treptat. La adult
raman zone neosificate in regiunea
metafizelor si in regiunile articulare -
cartilajul epifizar (articular).
 Cartilajul articular tapeteaza
suprafetele osoase ale oaselor, are
suprafata neteda lucioasa si este
lipsit de pericondru. Este foarte bine
angrenat cu suprafata osului datorita
fbrelor de colagen care sunt
inglobate in substanta fundamentala
a osului. La periferia articulatiei
cavitare si in centrul suprafetelor
articulare prezinta grosimea maxima.
 Cartilajul epifizar este cartilajul de
crestere fiind situat la nivelul
metafizei oaselor lungi de el
depinzand cresterea in lungime a
osului. La animalele adulte acest
cartilaj se osifica si oasele nu mai
cresc in lungime.
 Maduva osoasa
 Este alcatuita din o retea
tridimensionala de fibre reticulare in
ochiurile careia se gasesc celule fixe si
mobile. Se gaseste in canalul medular,
in areole, in canalele Havers si in
canalele Volkman.
Este de trei feluri: rosie, galbena,
cenusie.
 Rosie- rol hematoformator- celulele sale
mobile produc hematiile si granulocitele
 Galbena - inlocuirea celulelor
hematoformatoare cu celule adipoase la
animalul adult
 Cenusie – tes. conj reticular, celulele
mobile si adipocitele dispar din acest
motiv avand o consistenta gelatinoasa
fluida. Este prezenta normal in oasele fetei
si a boltii craniene (in mod patologic in
alte oase in stari de senilitate si de
casexie).
 DEZVOLTAREA OASELOR
 OSTEOGENEZA este un proces complex care
incepe in perioada timpurie a embrionului.
Oasele se dezvolta din mezoderm care este
foita mijlocie a primordiului embrionar.
 Celulele mezenchimale migratoare sunt cele
care se aglomereaza conform modelului
genetic al individului pentru a forma
primordiile viitoarelor oase.
 Transformarea acestor primordii in piese
osoase se face pe doua cai:
 prin osificare desmala;
 prin osificare condrala.
 Osificarea desmala ( de membrana)
 Osificarea primara reprezinta formarea unui os in
cadrul unui primordiu mezenchimal. Celeulele
mezenchimale se aglomereaza se angreneaza intre
ele prin intermediul prelungirilor filiforme, se divid
mitotic si se transforma in osteoblaste. Acestea
secreta substanta fundamentala care le va
inconjura si apoi se vor transforma in osteocitele
care sunt adapostite de lacunele tesutului osos nou
format.
 Aceste celule vor genera compactele osoase ale
oaselor late ( oasele fetei.
 Osificarea secundara este reprezentata de
remanierea tesutului osos format si transformarea
acestuia in tesut osos spongios dand nastere zonei
dintre tablele osoase numita diploe.
 Condesnsarile periferice mezenchimale dau nastere
periostului care va incepe si el sa produca tes. osos.
 Osificarea condrala ( de inlocuire )
reprezinta formarea tesutului
cartilaginos din primordiile
mezenchimale care se osifica ulterior.
 Este de doua tipuri:
 Pericondrala
 Encondrala
 osificare pericondrala - transformarea
celulelor cartilaginoase ( condrocitele) de
la suprafata modelului cartilaginos in
osteocite care vor secreta substanta
fundamentala sub forma lamelelor osoase
cu aspect circular care inconjoara modelul
cartilaginos ca un manson. Aceasta
crestere se produce de la centru catre
periferie ( crestere apozitionala). Fiecare
lamela are forma cilindrica. Astfel ia
nastere diafiza oaselor lungi si unele oase
late ( spata).
 Osificarea encondrala – are loc la nivelul
interiorului diafizelor si epifizelor oaselor
lugi, in oasele scurte si in oasele late.
Paralel cu osificarea pericondrala
condrocitele din interiorul modelului
cartilaginos degenereaza, matricea din
jurul lor este rezorbita si astfel se
formeaza lacunele. In aceste lacune
migreaza de la periferia osului din periost
muguri conjunctivo- vasculari cu rol
osteogen. Unele celule devin condroclaste
altele osteoblaste.
 Condroclastele au rolul de a distuge
matricea cartilaginoasa pentru a
forma numeroasele lacune. Acestea
lacune se umplu cu osteoblaste si
incepe procesul de osificare care se
intinde catre extremitatile diafizei.
Aceasta este centrul de osificarea
primara.
 La nivelul epifizelor oselor lungi se
formeaza dupa acelasi tipic centrul
secundar de osificare sau nucleii
epifizari. Aceasta crestere se produce
in sens radiar formandu-se
trabeculele si areolele tesutului osos
spongios.
 In structura oaselor ramane mult timp
tesut cartilaginos de crestere cantonat
in zonele metafizei oaselor lung.
Acesta este responsabil de cresterea in
lungime a diafizei oaselor lungi si are
forma unui disc cartilaginos interpus
intre epifiza si diafiza. Odata cu
osificarea acestui disc inceteaza si
cresterea osului.
 La pasari nu exista centrii de
osificare secundara sau centrii
epifizari, oasele cresc pe baza
dezvoltarii catre extremitatile osului
a centrului osos primar de la nivelul
diafizei. Nu exista cartilaje epifizare
decat la nivelul tibiotarsului si
tarsometatarsului.
 CRESTEREA OASELOR
 oasele lungi prezinta o crestere in lungime
si o crestere in grosime
 Cresterea in grosime se datoreaza
activitatii osteogene a periostului – acesta
produce lamele sistemului fundamental
extern prin cresterea apozitionala
 Cresterea in lungime se datoreaza
cartilajului de crestere cantonat in zona
metafizara a oaselor lungi – cand acesta
se osifica osul isi inceteraza cresterea
 CENTURA SCAPULARA LA
PASARILE DOMESTICE
 SPATA, CLAVICULA, CORACOID
 Spata – os lat cu o forma de iatagan
pozitionata paralel fata de coloana
vertebrala.
 Extremitatea caudala se ingusteaza
ajungand pana in dreptul coxalului
 Extremitatea craniala este latita
prezentand tubercul coracoidian, acromion,
suprafata de articulare pentru humerus
 Coracoidul – os lung, puternic, pneumatizat
 Pozitie oblica ventro-caudal
 extremitatea scapulara prezinta suprafata
de articulare pentru humerus care
impreuna cu suprafata omonima a spetei
formeaza cavitatea glenoida a centurii
scapulare
 Extremitatea sternala este latita si se
articuleaza cu sternul prin intermediul
suprafetei de articulare sternale
 Clavicula – are forma unei baghete
subtiri si recurbate avand convexitatea
orientata cranial
 La extremitatea sternala cele doua oase
se sudeaza si formeaza o proeminenta
denumita hipoclavicula
 Extremitatea scapulara - epiclavicula -
se articuleaza cu spata si coracoidul
rezultand gaura triosoasa
 La galinacee claviculele sudate au forma
literei “V” iar la palmipede forma literei
“U”
CENTURA SCAPULARA
CENTURA SCAPULARA LA
MAMIFERELE DOMESTICE
SPATA
Os lat- forma triunghilara,
asezat oblic ventro-cranial
 fata mediala

 Margini – craniala,
caudala si dorsala
 Unghiuri – caudal, cranial
si articular
Fata laterala –
 Spina scapulara

 Fosa supraspinoasa

 Fosa infraspinoasa

Fata mediala
 Fosa subscapulara

 Suprafetele dintate
 Marginea dorsala ofera suport de
insertie pentru cartilajul spetei la
speciile la care acest cartilaj exista
( exceptand cainele si pisica)
 Marginea craniala este convexa
prezentand catre unghiul articular
incizura spetei
 Marginea caudala este rectilinie sau
usor concava
 Spina capulara prezinta tuberozitatea
spinei scapulare si poate prezenta
acromion si paraacromion
 Caviatatea glenoida este situata la
nivelul unghiului articular al spetei
avand diametrul mare dispus sagital
( exceptie iepurele) si o forma
eliptica
 Coracoidul - este asimilat spetei sub
forma unui centru secundar de osificare
fiind marcat de procesul coracoid
 Clavicula – este prezenta sub forma
unei intersectii fibroase claviculare in
grosimea muschiului brahiocefalic. La
pisica si iepure poate sa apara o piesa
osoasa recurbata in grosimea acestui
muschi
 CENTURA PELVINA
 Este formata din 3 oase:
 Ilium ( piesa dorsala)
 Ischium (piesa ventrala)
 Pubis (piesa ventrala)
- Prin unirea acestor oase la nivelul simfizei ischiopubiene
rezulta un singur os – coxalul
-
Cele trei oase participa la formarea fosei acetabulare.
- Aceasta este situata la jumatatea fetei laterale a coxalului.
Este prevazuta cu o suprafata de articulare semilunara
separata de o incizura a acetabulei
-
Pubisul si ischiul delimiteaza gaura obturata
 ILIUM
 Corpul iliumului- are aspectul unui os lung
prezentand cavitate medulara; marginea sa
dorsala formeaza marea icizura ischiadica

 Paleta iliaca- are aspect triunghiular la

ungulate si patrulater la carnivore si iepure
Prezinta doua fete si trei unghiuri:

 Fata laterala - fosa gluteana

 Fata mediala –suprafata auriculara
 Unghiul extern tuberos- unghiul
soldului (poate prezenta 4 spine cal)
 Unghiul intern -unghiul crupei
 Creasta iliaca leaga unghiul extern
de unghiul intern
 PUBISUL
Prezinta: un corp si doua ramuri
Corpul formeaza cavitatea
acetabulara
Ramurile delimiteaza gaura obturata si
participa la formarea simfizei
Pe marginea craniala se afla: creasta
pectinee ornata de eminenta
iliopubiana
 ISCHIUMUL
prezinta : corp si o ramura foarte
latita.
corpul este situat lateral si participa la formarea
acetabulei
ramura este latita avand aspect patrulater
 Unghiul extern este tuberos ( cu forme
variate in functie de specie)
 Marginea laterala este concava si
formeaza mica incizura ischiadica
 Marginea mediala formeaza
simfiza
 Marginea craniala delimiteaza
gaura obturata
 PASARI:
- Lipseste simfiza
- Apare: - gaura acetabulara
- gaura iliosciatica
- fisurile ischiopubiene
- ILIUMUL : portiune preacetabulara cu o fosa
gluteana concava
- Portiune postacetabulara cu o fata dorsala
convexa
- Gaura acetabulara prezinta anterior un tubercul
preacetabular si posterior un antitrohanter
- ISCHIUL are un corp si o aripa care se gaseste
lateral delimitata de ilium prin creasta
dorsolaterala. Delimiteaza gaura iliosciatica ,
gaura obturata si fereastra puboischiadica
- PUBISUL are aspectul unei baghete subtiri
recurbate
HUMERUSUL LA PASARI
pozitie orizontala
 corpul este recurbat ( marginea

concava dirijata ventral)

 Capul este alungit in sens vertical

 Tubercul mare ventral ( continuat

cu creasta bicipitala)
 Tubercul mic dorsal

 Distal are doi condili: unul dorsal

radial si unul ventral ulnar

 STILOPODIUL TORACAL
HUMERUSUL
 Os lung asezat oblic ventro-caudal
 Extremitatea proximala – cap articular
- tubercul mare
- tubercul mic
- sant intertubercular
 Corpul – creasta humerala ( tuberozitatea deltoidiana)
- tuberozitatea muschiului mare rotund
- creasta epicondilului lateral si medial
-santul humeral
-tuberozitatea muschiului mic rotund
- suprafata infraspinata
 Extremitatea distalala : - condil ( lateral)
-trohlee ( medial)
-epicondil lateral
-epicondil medial
-fosa olecraniana
 STILOPODIUL PELVIN
FEMURUL - os lung asezat oblic ventro-cranial
FEMURUL - os lung asezat oblic ventro-cranial
 Proximal: - cap femural asezat medial accidentat
de fosa capului femural
- trohanter mare
- creasta trohanterica
 Corpul - trohanter mic

- trohanter III
- fosa trohanterica
- buza laterala
- buza mediala
- fosa supracondiliana
- tuberozitatile supracondiliene ( laterala si
mediala)
 Distal – trohlee ( cranial

- condili dispusi caudal separati prin fosa

intercondiliana, fiecare condil prezinta epicondili pe fetele
excentrice.
FEMUR – PASARI
se articuleaza cu ambele oase ale
gambei
 capul articular este multifatetat

 gatul are o suprafata articulara

antitrohanterica
 corpul este curbat

 distal are o trohlee cu buzele egale

care se continua cu doi condili. Condilul

lateral este prevazut cu o suprafata
suplimentara de articulare cu fibula
 Zeugopodiul toracal
 Radiusul si ulna reprezinta baza anatomica a
regiunii antebratului
 Sunt oase lungi
 Radiusul este osul principal
 Oasele la mamifere sunt situate in pozitia de
pronatie ( rotirea radiusului si incrucisarea
ulnei)
 Pozitia in care oasele sunt dispuse paralel se
numeste supinatie ( radiusul lateral si ulna
medial)
 Miscari de supinatie pot realiza
carnivorele (cainele 20°, pisica 80°)
 Omul poate realiza cea mai ampla
miscare de supinatie – 180°
RADIUSUL este os lung asezat vertical
 Extremitatea proximala:
-cavitati glenoide
-Gatul radiusului
-Tuberozitate radiala
-tuberozitate proximo-laterala
-circumferinta radiala sau doua/trei
suprafete plane
Corpul - aplatizat fata dorsala convexa
fata palmara plana, trei santuri de
alunecare tendinoasa
Distal - doua fosete urmate de doi condili
- procesul stiloid radial si procesul
stiloid ulnar
ULNA
 Extremitatea proximala –

olecranul prezinta: tuberozitatea

olecranului, ciocul olecranului,
incizura semilunara trohleara,
incizura radiala ( sau fatete plane pentru
art. cu radiusul)
 Corpul se comporta diferit in functie de specie
Distal poate perezenta un proces stiloid
Delimiteaza cu radiusul unul sau doua spatii
interosoase antebrahiale
 Radius si ulna la pasari
 Ulna este mai dezvoltata decat radiusul
 Oasele sunt paralele; radiusul este situat dorsal si

ulna ventral
 RADIUSUL – are forma unei baghete subtiri

cilindrice si rectilinii ( proximal are o cavitate glenoida,

iar distal o suprafata articulara carpiana si una ulnara )
 ULNA – recurbata ( convexitatea ventral)

proximal – olecran scurt si o cavitate

glenoida
corpul prezinta proeminente reduse
distal – trohlee carpiana
Intre oase se afla un larg spatiu interosos antebrahial
 Rotula
 Este un os scurt inglobat in grosimea tendonului
muschiului cvadriceps femural
 Are forma diferita in functie de specie:
 Cal – forma patrulatera
 Rumegatoare – contur trunghiular
 Porc – aplatizata in sens transversal prezentand un
puternic tubercul rotulian pe fata craniala
 Caine – catel de usturoi
 Pisica – sambure de mar
 Iepure – ingusta
 Pasare – aplatizata prezentand pe fata craniala un
sant
 ZEUGOPODIUL PELVIN
 TIBIA si FIBULA
cele doua oase sunt asezate oblic ventrocaudal
Intre cele doua oase se delimiteaza un spatiu
interosos gambier
TIBIA – extremitatea proximala:
- Suprafata articulara reprezentata prin doi condili

unul lateral si unul medial

- Formatiuni nearticulare: aria intercondiliana

craniala, centrala si caudala, eminenta

intercondiliana cu doi tuberculi intercondilieni
- Conturul proximal: tuberozitatea tibiei ( cranial),

santul extensor, creasta tibiei, tuberozitatea

mediala si tuberozitatea laterala
- Corpul tibiei – cresta tibiei, suprafata poplitee

- Extremitatea distala – cohlee

- maleola laterala, maleola mediala

FIBULA – este diferita in functie de specie
 ZEUGOPODIUL PELVIN LA
PASARI
 Atat fibula cat si tibia se articuleaza cu femurul
 Extremitatea distala a tibiei a inglobat si piesa
proximala a tarsului rezultand osul tibiotars.
 Acesta este un os lung si puternic care
depaseste in dimensiuni femurul
Proximal - doi condili, creasta rotuliana
Corpul – creasta fibulara, santul extensor
Distal – doi condili dispusi craniali si o trohlee
dispusa caudal
FIBULA – este reprezentata numai de
extremitatea proximala si de un corp acicular
care se sudeaza la corpul tibiei.
 BAZIPODIUL TORACAL
MAMIFERE
 REGIUNEA CARPIANA este formata din oase scurte asezate
pe doua randuri.
Osele se articuleaza proximal cu oasele antebratului si distal
cu oasele metacarpiene
Randul proximal:
- osul accesoriu al carpului – pisiform;
- osul ulnar – piramidal;
- osul intermediar – semilunar
- osul radial – scafoid
Randul distal:
- Osul IV si V – unciform
- Osul III – capitat
- Osul II – trapezoid
- Osul I - trapez
 Iepure – apare osul central
 Carnivore - osul scafolunar

( osul central+scafoid+semilunar), iar in

randul distal apar oasele
sesamoidiene – facoid si oasle
sesamoidiene palmare
 Porc – trapez sub forma

rudimentara
 Rumegatoare – capitatotrapezoid

 Cal - trapez in 10% din cazuri

 BAZIPODIUL TORACAL LA
PASARI
 Oasle au suferit modificari numerice
datorita specializarii membrelor
toracale pentru zbor si a transformarii
acestora in aripi.
 Astfel randul distal este inglobat la
extremitatea proximala a
metacarpului rezultand osul
carpometacarpian, iar randul proximal
este format din doua oase: osul radial
al carpului si osul ulnar al carpului
 BAZIPODIUL PELVIN LA
MAMIFERE
 Acest grup de oase scurte denumite
oase tarsiene sunt asezate pe doua
randuri numarul lor variind in functie
de gradul de specializare a membului
pelvin.
 Oasle se articuleaza proximal cu oasele
gambei si distal cu oasle metatarsiene.
 Sunt asezate pe doua randuri si la
toate mamiferele persista osul central
asezat intre acestea.
 Randul proximal:
 - osul fibular al tarsului – calcaneu
 - osul tibial al tarsului- astragal
 Osul central - scafoid
 Randul distal:
 Oasle tarsiene IV si V – cuboid
 Osul tarsian III – cuneiform lateral
 Osul tarsian II – cuneiformul
intermediar
 Osul tarsian I – cuneiformul medial
Prin sudarea oaselor intre ele rezulta
osul mare cuneiform si osul mic
cuneiform. Oasele se sudeaza diferit
in functie de specie.
 Cal – cuneiformul
medial+intermediar formeaza
micul cuneiform
 Rumegatoare - cuneiformul
lateral +intermediar formeaza
marele cuneiform iar cuboidul
se sudeaza cu scafoidul
rezultand osul cuboscafoid
 la carnivore si porc cele trei
oase sunt independente
 BAZIPODIUL PELVIN LA
PASARI
 Oasele s-au redus pana la disparitie
 Oasle din randul proximal au fost
asimilate tibiei si au format
tibiotarsul iar osul central si oasle
distale au fost asimilate metatarsului
formandu-se osul tarsometatars
 METAPODIUL TORACIC LA
MAMIFERE
Oasle metacarpienele corespund numarului de degete
functionale ale speciei ( generic sunt cinci oase
metacarpiene) ele suferind modificari numerice si de
dezvoltare in functie de specie:

 Cal exista un singur os metacarpian principal III care

corespunde unicului deget si doua oase metacarpiene
secundare II si IV care sunt atasate la extremitatea
proximala a acestuia:
Rumegatoare sunt doua oase principale III si IV care sunt
sudate partial intre ele ( cavitatea medulara este independenta si
etremitatile distale) existand un singur os rudimentar V atasat la
extremitatea proximala a metacarpianului IV:

porc exista patru oase metacarpiene II,III,IV si V. dintre acestea

doua sunt principale corespunzand degetelor principale( III si IV)
iar doua sunt secundare ( II si V) degetele coespunzatoare se
sprijina pe sol doar daca acesta este moale (noroios)

Carnivore si iepure sunt 5 oase metacarpiene, metacarpianul I

fiind redus
Osele metacarpiene principale sunt oase lungi
care au cavitate medulara, fiecare prezentand o
extremitate proximala un corp si o extremitate
distala
 Extremitatea proximala: suprafete
articulare ondulate pentru randul
distal de oase carpine. Pe conturul
extremitatii se gasesc suprafete de
articulare pentru oasele
metacarpiene secundare
 Extremitatea distala are suprafata de
articulare pentru extremitatea
proximala a falangei proximale
reprezentata prin doi condili separati
de un relief median
 Corpul este fie aplatizat cu fata
dorsala convexa iar fata palmara
plana ( cal si rumegatoare) fie
cilindroid (suine, carnivore si iepure):
la rumegatoare limita dintre oasele
metacarpiene principale este data de
santul longitudinal dorsal si palmar
care se termina la nivelul orificiilor
canalelor metacarpiene proximal si
distal
 METAPODIUL TORACAL LA
PASARI
 Oasele sunt sudate intre ele. Prin asimilarea oaselor
carpiene distale se formeaza osul carpometacarpian.
la formarea lui concura trei oase metacarpiene:
- osul I – metacarpianul degetului mare:
- osul II – metacarpianul mare:
- osul III – metacarpianul mic
Extremitatea proximala are suprafata de articulare
pentru oasele carpiene – trohlea carpiana
Metacarpianul I are forma unui proces scurt atasat la
extremitatea proximala a met. II
Corpul apartine met II si III , intre aceste oase
existand un spatiu intermetacarpian larg
Extremitatea distala are doua suprafete de articulare
pentru falangele degetului II si III.
 METAPODIUL PELVIN LA
MAMIFERE
Oasele sunt asemanatoare cu metacarpienele
existand totusi unele deosebiri:
 corpul metatarsienelor la ungulate este
cilindroid sau patratic fiind in acelasi timp mai
lung
 Iepure si pisica dispare metatarsianul I
 Caine acesta este prezent si uneori poate fi
urmat si de falange( pinten)
 Rumegatoarele nu mai au metatarsian
rudimentar V
 METAPODIUL PELVIN LA
PASARI
Prin reunirea tarsienelor si a
metatarsienelor II,III,IV rezulta
osul tarsometatars.
Metatarsianul I este independent
articulandu-se cu
tarsometatarsul si cu falanga
proximala a degetului I prin
intermediul unei trohlei
 Extremitatea proximala:
- Doua cavitati glenoide separate prin eminenta
intercondiliana:
- Hipotarsul care prezinta creste hipotarsiene
ce separa santuri hipotarsiene

 Corpul are aspect patrulater este strabatut pe

fata dorsala de santul extensor iar pe fata
mediopalmara are fosa pentru metatarsianul I
si procesul pintenului sub forma unei
proieminente conice

 Extremitatea distala prezinta o individualizare

a extremitatilor distale ce compun osul sub
forma a trei trohlei prin care fiecare os se
articuleaza cu falangele corespunzatoare.
 ACROPODIUL LA MAMIFERE
 Acropodiul este reprezentat de
falange, ele formand baza anatomica
a degetelor. Generic sunt cinci
degete numerotate de la I la V.
degetul I este degetul mare el avand
in compozitie doua falange falanga
proximala si falanga distala. Restul
degetelor sunt formate din cate trei
falange, proximala, mijlocie si distala
 Cal sprijinul se face pe un singur
deget (III), fiind animal monodactil.
Falanga proximala are aspectul unui
os lung avand canal medular un
corp si doua extremitati, proximala
si distala; falanga distala are forma
unei prisme triunghiulare formand
baza anatomica a copitei:
 Rumegatoarele au doua degete fiind
animale bidactile
 Porcul este tetradactil
 Carnivorele si iepurele sunt
pentadactile – totusi sprijinul pe sol
se face numai pe patru degete,
degetul I fiind scurt si retras
proximal.
 ACROPODIUL TORACAL LA
PASARI
 pasarile au trei degete la nivelul aripii – I,II
si III:
- Degetul I are o singura falanga de forma
ascutita
- Degetul II are doua falange una proximala
sub forma unei lame de cutit si una distala
sub forma unei piramide triunghiulare
alungite:
- Degetul III are o sigura falanga de forma
ascutita
 ACROPODIUL PELVIN LA
MAMIFERE
 Se remarca prin reducerea numarului
de degete astfel incat la pisica si
iepure se constata disparitia dgetului
I (acesta fiind prezent la caine).
 La cal falanga distala este mai
ingusta
 ACROPODIUL PELVIN LA
PASARI
 Exista patru degete I,II,III,IV
 Degetul I are doua falange si este

situat caudal, degetul II are trei

falange, degetul III are patru falange,
degetul IV are cinci falange.
 Sunt clasificate in:

falange proximale
falange intermediare
falange distale - gheara
OASELE TRUNCHIULUI
La formarea trunchiului concura oase
scurte denumite vertebre, articulate
intre ele intr-o piesa unica denumita
coloana vertebrala care este dispusa in
plan dorsal, oase alungite denumite
coaste care delimiteaza lateral cusca
toracica si din piesa osoasa ventrala
denumita stern
 Prezenta unui schelet axial imprima
mentinerea formei alungite a
corpului si a simetriei bilaterale a
acestuia.
 Cea mai primitiva forma de schelet
axial apare la AMPHYOXUS, la care
un grup de celule care provin din
mezoderm se concentreaza si
formeaza o tija care are
caracteristicile celulelor ce o compun
fiind flexibila si in acelasi timp rigida.
Aceasta tija formeaza NOTOCORDUL
 La SELACIENI – pestii cartilaginosi-
tija notocordului este formata dintr-
o insiruire de piese cartilaginoase
care prezinta un arc dorsal ce
protejeaza maduva spinarii si un arc
ventral care protejeaza aorta,
formand arcul hemal
 TELEOSTEENI – acestea sunt
vertebrate superioare iar piesele
cartilaginose se transforma in piese
osoase denumite vertebre.
 La mamifere vertebrele sunt legate
intre ele prin intermediul discurilor
intervertebrale- acestea sunt
formatiuni fibrocartilaginoase ce
contin in structura lor un vestigiu al
notocordului primitiv sub forma
nucleului pulpos
 Succesiunea pieselor osoase dorsale
legate intre ele prin intermediul
discurilor vertebrale formeaza
coloana vertebrala sau rahisul care
adaposteste maduva spinarii.
Prezenta discurilor intervertebrale ii
confera coloanei vertebrale un mare
grad de flexibilitate.
 Coastele apar initial tot la pesti, la care
intre segmentele musculaturii peretelui
lateral al corpului se diferentiaza piese
osoase alungite paralele intre ele dispuse
metameric in prelungirea pieselor osase
ale coloanei vertebrale.
 La reptile acestea se termina liber in
peretii laterali ai trunchiului si servesc la
locomotie
 La soparle extremitatile libere ale unora
dintre coaste se unesc la o piesa osoasa
ventrala care formeaza- sternul- astfel
cusca toracica este gata formata
 Cusca toracica are rolul de proteja
pulmonii si cordul
 Costele prezinta suprafete de
insertie pentru musculatura peretelui
toracic care intervin activ in procesul
de respiratie- inspiratie respectiv
expiratie-
 Coloana Vertebrala
Este situata in partea dorsala a
corpului in planul median si formeaza
axa centrala a scheletului.
Prezinta urmatoarele regiuni
- Cervicala
- Toracala
- Lombara
- Sacrala
- Coccigiana
Vertebra tip
 este o vertebra imaginara care prezinta caracteristicile
generale ale vertebrelor dar si partiularitati specifice unor
anumite regiuni
 O vertebra prezinta un corp vertebral si un arc vertebral
 Corpul vertebrei poate avea aspect cilindroid aplatizat fie
dorso-ventral fie latero-lateral. Cranial si caudal prezinta
suprafata articulara care prin intermediul discurilor se
articuleaza cu vertebrele vecine.
Dupa forma suprafetelor articulare se deosebesc vertebre:
 Opistocelice ( convexe cranial)
 Amficelice ( concave la extremitati)
 Amfiplatiene (plane)
 Procelice (concave cranial)
 Amficirtiene (convexe la extremitati)
 Heterocelice ( selare)
 In regiunea toracala pe corp se gaseste
atat la extremitatea craniala cat si la
extremitatea caudala suprafata de
articulare costala – foseta articulara
craniala si foseta articulara caudala
 Cele doua fosete reunite formeaza o
cavitate articulara destinate
articulatiei capului coastei
 Ventral corpul poate avea o creasta
ventrala
 Dorsal corpul delimiteaza planseul gaurii
vertebrale pe suprafata caruia se afla o
zona rugoasa sub forma unor triunghiuri
isoscele unite prin varfuri
 Arcul vertebrei- este situat in partea dorsala si alaturi de corp
delimiteaza gaura vertebrala.
 Succesiunea formarii sale:
- pediculii arcului vertebral - care sunt delimitati atat cranial
cat si caudal prin intermediul incizurilor vertebrale craniale si
caudale
- lamele arcului vertebral
 De pe arc se detaseaza urmatoarele procese:

- Spinoase
- Transverse
- Mamilare
- Articulare
- Accesorii

Spatiul liber dintre doua arcuri formeaza spatiul intrearcuat

Vetebrele cervicale
 Se caracterizeaza prin forma

deosebita a primelor doua vertebre :

atlasul si axisul
 la mamifere – 7 vertebre

 La pasari -13 -18 vertebre

Vertebrele toracale
 Mamifere: -18 - cal

-13 - rumegatoare,
carnivore
- 13 –
Porc - 13-18
- 12 – iepure
 Se caracterizeaza prin dezvoltarea

exagerata a proceselor spinoase

Procesele spinoase
•cresc in lungime pana la T3
–T6 unde ating un maxim
dupa care descresc pentru ca
ultimele sa aiba aceiasi
inaltime
•sunt inclinate caudal pana la
penultima vetebra sau
antepenultima care este
veriticala( anticlinala) dupa
care sunt dispuse oblic in
sens cranial
 Vertebrele
lombare in numar
de 6 la ungulate si
7 la carnivore si
iepure participa la
formarea tavanului
cavitatii
abdominale
 Vertebrele
scrale se unesc
formand osul sacru
( 5 cal si vaca, 4
oaie, porc,iepure, 3
carnivore
 Vertebrele caudale – in jur de 20 participa
la formarea cozii numarul acestora fiind
diferit in functie de specie;
 Caracteristica acestor vertebre este legata
de faptul ca ele de-a lungul regiunii isi
pierd expansiunile arcului vertebral pana
la disparitia lor ramanand astfel la
extremitatea cozii doar corpul vertebrei
Coloana vertebrala la pasari
 Vertebrele cervicale formeaza un gat lung

sub forma literei “S”. Numarul vertebrelor

este diferit in functie de specie ( 13-14
gaina, 13-16 curcan, 17-18 gasca, 12-13
porumbel)
 Atlasul are forma inelara

 Axisul are un proces odontoid cu multiple

fatete articulare astfel ca mobilitatea este

ingradita intre cele doua oase
 Celelalte vertebre cervicale sunt de tip

heterocelic ( extremitatea craniala

concava transversal si convexa
dorsoventral)
 Intre regiunea cervicala si cea toracala
esxista 1-3 vertebre de tranzitie –
vertebrele cervico-dorsale
 Vertebrele toracale T2-T5 se unesc pentru
a forma NOTARIUL osul dorsal
 Vertebrele toracale ( ultimele), lombare,
sacrale si caudale ( 15-16) se unesc si
formeaza SINSACRUL
 Sinsacrul se articuleaza cu cele doua
coxale articulatie care in timp se
osifica formand tavanul bazinului
 Reg coccigiana este formata din cinci
vertebre articulate mobil intre ele.
 Procesul spinos este bitubeculat
 Se incheie cu o piesa osoasa
rezultata din fuziunea a cinci sase
vertebre- PIGOSTILUL
 Coastele
 Sunt oase alungite situate pe partea laterala
a trunchiului situate intre coloana vertebrala
si stern. Ele sunt perechi si sunt in numar
egal cu numarul de vertebre toracale.
 O coasta are doua portiuni, una situata
dorsal- coasta osoasa- si una situata
ventral coasta cartilaginoasa – cartilajul
costal
 La jonctiunea dintre cele doua portiuni se
afla un unghi obtuz: unghiul costo-
condral sau genunchiul coastei
Conformatie:
 extremitatea dorsala
- capul coastei
- gatul coastei

 corpul coastei
-tuberculul coastei
-unghiul coastei
-santul coastei

 extremitatea ventrala este

bombata si prezinta o
escavatie pentru articularea
cu cartilajul costal.
 La acest nivel se afla
genunchiul coastei
Clasificare - coaste adevarate sau
sternale
- coaste false sau asternale
- coaste flotante
Numarul perechilor de coaste in seria
mamiferelor domestice:
 Cal - 18 perechi ( 8 si 10, 1fl)

 Rumegatoare – 13 perechi ( 8st, 5

ast,1fl)
 Porc – 14 -15 perechi ( 7st, 7/8 ast,

1fl)
 Carnivore - 13 perechi ( 9st, 4 ast,

1fl)
 Iepure – 12 perechi ( 7st, 5 ast)
 Coastele la pasari
 Portiunea cartilajului
coastei este osificata:
- Coasta dorsala
- Coasta ventrala (se
articuleaza sinovial cu
procesele costale ale
sternului)
 Corpul coastei este
aplatizat, pe marginea
caudala a lui se afla
procesul unciform
STERNUL
 este situat in partea ventrala in planul

median al corpului fiind legat de coloana

vertebrala prin intermediul coastelor
 Este format din sternebre unite intre ele

prin intermediul unor cartilaje

 Cal si rumegatoare – 7

 Porc- 6

 Carnivore - 8 sau 9

 Iepure-6 sau 7
 Sternul este
format din
sternebre
articulate intre ele
prin intermediul
cartilajelor care se
pot osifica
 prezinta
urmatoarele
portiuni:
- Manubriul sternal
- Corpul sternului
- Procesul xifoid
STERNUL LA PASARI
 Corpul sternului prezinta pe fata ventrala carena

sternala
 De o parte si de alta se gasesc procesele cranio-

laterale, procesele costale, procesele toracale si

caudo-laterale abdominale
 Aceste procese delimiteaza incizuri sternale

laterala si mediala
 Galiforme – corpul este ingust

 Anseriforme – corpul este latit si prezinta doar

procesele caudo-laterale
 Corpul prezinta cranial episternul care la

galiforme este strabatut de gaura episternala

 Oasele capului
 Sunt oase late care au rolul de protectie
a sistemului nervos central si a
extremitatii anterioare a tubului digestiv
si a aparatului respirator
 Oasele sunt articulate intre ele prin

intermediul articulatiilor fibroase ( care

se pot osifica)
Totalitatea oaselor – capul osos –
 Masivul facial

 Neurocraniul –(craniul propriu-zis)

 Craniul

 Este format din:

 - oase de acoperire (osificare de
membrana)
 - oasele bazei craniului ( osificare
condrala de inlociure)
 Ciclostomi – craniul este in intregime cartilaginos
- condrocraniul si are forma unui tub –
Paleocraniul in jurul acestuia se dezvolta si
capsule destinate protejarii organelor de simt-
capsule olfactive, optice si labirintice
 Selacieni volumul encefalului creste si inglobeaza
si o parte din segmentele cervicale – neocraniul
 Teleosteeni – apar oasele de inlocuire
 Amfibii – apar goluri intre oase prin reorganizarea
paleocraniului si neocraniului – fontanele
 Reptile in locul fontanelelor din zona boltii apar
oasele de acoperire – osificare de membrana
 Mamifere si pasari craniul primordial ramane
numai in zona bezei craniului
Oasele bazei craniului
 bazioccipital,

 sfenoid,

 etmoid,

 portiunea pietroasa a temporalului

Oasele de acoperire
 parietalele,

 frontalele,

 portiunile solzoase ale oaselor temporale,

 interparietalul

 solzul occipitalului
 Masivul facial
Oasele fetei au doua origini:
1. Oase de inlocuire a cartilajului capsule
olfactive – (etmoidul, volutele etmoidale, cornetii
nazali); Cartilajul septului nazal este vestigiu al capsulei
olfactive
Oase desmale – lacrimale, nazale, vomerul

2. Transformarea piselor cartilaginoase ale

aparatului branhial:
 primul arc branhial ( arcul mandibular- V)
- dorsal - osul patrat ( os de inlocuire), incisivul, maxilarul,
palatinul, pterigoidul, zigomaticul
- ventral – articularul, mandibularul
 La pasari osul patrat reprezinta o piesa
importanta in cadrul articulatiei
temporomandibulare. Acesta are trei
procese pe care se insera musculatura
care determina coborarea valvei inferioare
si ridicarea valvei superioare.
 Articularul se sudeaza la mandibular
formand baza anatomica a valvei
inferioare a ciocului
 La mamifere osul patrat si
articularul parasesc aparatul
de prehensiune si se
integreaza in urechea medie
devenind: osul patrat -
nicovala si articularul-
ciocanasul
 Al doilea arc branhial
 Arcul hioidian ( VII)
 - segmentul dorsal - columela
(pasari)
 - scarita
( mamifere)
 - segmentul ventral - cartilajele
hioidiene
 Al treilea arc branhial
 bazihioidul si tirohioidul ( IX)

 Al patrulea si al cincilea arc formeaza

cartilajele laringiene ( X)
 Artrologia

 Studiul legaturilor dintre piesele

osoase si cartilaginoase care
alcatuiesc scheletul animal. Acestea
formeaza elementele pasive ale
aparatului locomotor
 Articulatii fibroase
 Articulatii cartilaginoase
 Articulatii sinoviale
 ARTICULATIILE FIBROASE
 SINARTROZE
 - Sutura – dintata, solzoasa,
foliata, plana
 - Sindesmoza
 - Gomfoza
 ARTICULATIILE
CARTILAGINOASE
 Amfiartroze;
 Sincondroze: - primare ( baza
craniului)
 - secundare ( discul
intervertebral)

 Sinfize – sinfiza ischiopubiana

 ARTICULATIILE SINOVIALE
 Suprafete de
articulare
 Capsula articulara
- ligamentul capsular
- membrana sinoviala
 Cavitatea articulara
 Formatiuni
complementare
 - discul articular
 - meniscul articular
 - muschiul articular
 Mobilitatea:
 - alunecare
 - unghiulara
 - circumductia
 - rotatia
 Clasificarea
 Dupa numarul de oase:
 - simple
 - compuse
 Dupa forma suprafetelor:
 - plana
 - sferoidala
 - elipsoidala
 - ginglima
 - condiliana
 - trohoida
 - in “ sa”
 - in “sanie”
 MIOLOGIA
 Este capitolul din anatomie care prezinta
componenta activa a aparatului locomotor
reprezentata de musculatura scheletului
 Muschii sunt alcatuiti din mai multe fibre
musculare striate care se prind prin intermediul
componentei fibroase pe diferite oase. Principala
caracteristica o reprezinta contractibilitatea.
 Prin scurtarea muschilor se realizeaza mobilitatea
dintre oase, imprimand prin insumarea miscarilor
locomotia animalului. Musculatura participa activ
la mentinerea posturii statice a animalului
 Conformatia muschilor
 Muschiul are trei portiuni:
- cap
- corp
- Coada
- Corpul este format din fibre musculare
striate (elemente active)
- Capul si coada sunt formate din
componente fibroase (tendoane,
aponevroze) care se insera pe oase
( elemente pasive).
Muschii pot fi:
 Simpli (cand cele trei componete sunt
unice )
 Compusi ( cand o componenta este
multipla)
Muschii simpli pot fi:
- fuziformi

- lati

- penati

- semipenati

- Flabeliformi
Muschii copusi pot fi:
- Biceps

- Triceps

- Cvadriceps

- Digastrici

- Poligastrici

- O categorie aparte o constituie muschii

circulari care se gasesc in jurul orificiilor
naturale unde formeaza sfincterele striate
( voluntare)
 STRUCTURA:
- fibre musculare striate
- tes. Conjunctiv

- Vase si nervi

Tesutul conjunctiv
formeaza:
- Epimisiu (separa

muschii)
- Perimisiu ( delimiteaza

fascicule musculare)
- Endomisiu

( delimiteaa fibrele
musculare)
 Tendoanele sunt
formate din fascicule
fibroase iinvelite in:
 Epitendon

 Peritendon

 Endotendon

insertia pe os se face
prin intretesectarea
partiala a fibrelor
tendinoase cu tesutul
fibros al periostului
iar restul fibrelor
patrund in tes osos
pentru a forma
fibrele Sharpey
 Muschii sunt bine irigati si inervati
avand un metabolism foarte ridicat.
 Tendoanele sunt slab irigate dar sunt
bine inervate ( senzitiv)
 Nervii sunt reprezentati prin fibre
motorii dat si prin fibre senzitive si
vegetative
 Culoarea Muschilor
 Muschii au culoare diferita, culoarea lor fiind
in stransa legatura cu posibilitatea de a se
contracta:
- Fibra musculara rosie – mioglobina –
pigment respirator ( slow fibers)
- Fibra musculara alba – actomiozina – fibrile
musculare ( fast fibres)
Muschii au in compozitie ambele categorii de
fibre dar in functie de predominanta lor se
imprima culoarea muschiului.
 FORMATIUNI AUXILIARE
 FASCIA
 LIGAMENTUL INELAR
 TEACA FIBROASA
 TEACA SINOVIALA,
 BURSA SINOVIALA,
 TROHLEA MUSCULARA
 Rolul fasciilor este de a facilita activitatea
musculara limitand pierderile de energie.
 FASCIA – se formeaza din tes.conjunctiv
perimuscular in urma actiunilor mecanice
ale muschiului – fibrele de colagen ii
imprima aspectul sidefiu alb. Daca in
componenta ei sunt si fibre elastice atunci
culoarea este galbena.
 Fasciile prin clivare formeaza septuri
intermusculare si loji musculare sau teci.
 Exista si muschi tensori ai fasciilor.
 LIGAMENTUL INELAR
se formeaza din grosimea
fasciei acolo unde
presiunea muschiului este
mare. Rolul este acela de a
se opune indepartarii
tendonului de raza ososasa

 TEACA FIBROASA – se
formeaza tot prin
ingrosarea fasciei pe o
portiune mai intinsa
rezultand un tunel osteo-
fibros prin care aluneca
tendonul cu ajutorul unei
teci sinoviale
 TEACA SINOVIALA – rezulta din
tesutul conjunctiv peritendinos care se
organizeaza sub forma a doua foite –
una interna si una externa- ce
delimiteaza o cavitate sinoviala in care
se gaseste lichid sinovial ce faciliteaza
alunecarea tendonului prin tecile
fibroase.
 BURSA SINOVIALA- sac sinovial
aplatizat care se formeaza in grosimea
tes. Conj. Peritendinos numai in
zonele in care tendonul trece peste
eminente osoase fixe si dure.
 TROHLEA MUSCULARA – un dispozitiv
fibros prin care aluneca un tendon
avand rolul de a schimba directia de
tractiune a acestuia.
 ROLUL MUSCHILOR
 Muschii au o insertie fixa ( originea) si o
insertie mobila ( insertia) – in functie de
actiunea lor fata de unghiurile osoase pot
fi : flexori sau extensori
 Alte miscari:
- abductie, adductie
- Pronatia si supinatia
- Dilatatori, coboratori,tensori,rotatori,
retractori, protractori…
 MUSCHII MEMBRULUI TORACAL

- MUSCHII SPETEI
- Muschii laterali ai spetei
- M. deltoid- forma triunghiulara –
1. Originea cranial pe tuberozitatea spinei
scapulare prin intermediul fasciei
scapulare si pe unghiul caudal al spetei.
2. Insertia pe tuberozitatea deltoidiana.
3. Rol – flexor al bratului cand actioneaza
sinergic cu m. mare rotund
 M. supraspinos -
 Originea – pe unghiul cranial al spetei,
cartilajul spetei, spina scapulara, fosa
supraspinoasa.
 Insertia- tendon bifid pe tuberculul
mare si mic al humerusului, fascia
prebrahiala.
 Rol - extensor al bratului si tensor al
fasciei prebrahiale.
 M. infraspinos
 Originea: cartilajul spetei, unghiul
caudal al spetei, spina scapulara,
fosa infraspinoasa,
 Insertia: suprafata infraspinata cu
un tendon care aluneca peste
convexitatea tuberculului mare cu
ajutorul unei burse sinoviale.
 Rol: poate accentua miscarea de
flexie sau de extensie a bratului in
functie de pozitia pe care o are
articulatia scapulohumerala la
inceputul contractiei sale
 Muschiul mic rotund
 Originea: pe marginea caudala a
spetei in dreptul gatului spetei;
 Insertia: pe suprafata micului rotund
 Rol: flexor al bratului
 Muschii mediali ai spetei:
 M. subscapular -
 Originea: fosa subscapulara;
 Insertia: tuberculul mic al humerusului cu
un tendon care aluneca peste
convexitatea acestuia cu ajutorul unei
burse sinoviale.
 Rol: ca si m. infraspinos rolul sau depinde
de pozitia articulatiei scapulohumerala
putand fi extensor sau flexor al bratului.
 M. mare rotund
 Originea: pe unghiul caudal al spetei;
 Insertia: prin intermediul unui tendon
impreuna cu muschiul mare dorsal pe
tuberozitatea m. mare rotund.
 Rol: flexor al bratului cand actioneaza
sinergic cu m. deltoid
 M. coracobrahial
 Originea: procesul coracoid al spetei
 Insertia: portiunea superficiala sub
tuberozitatea m. mare rotund si cu
portiunea profunda deasupra acestei
tuberozitati
 Rol: aductor al bratului si usor rotator
din afara spre inauntru al bratului.
 M. articular
 Originea se afla pe marginea caudala a
spetei proximal fata de marginea
cavitatii glenoide;
 Insertia: pe capsula articulara si cu un
tendon fin pe gatul capului humeral;
 Rol: tensor al capsulei articulare
 MUSCHII BRATULUI
 MUSCHII CRANIALI AI BRATULUI
 M. biceps brahial
 Origine: tuberozitatea supraglenoidala a
spetei prin intermediul unui tendon care
aluneca peste santul intertubercular cu
ajutorul unei burse sinoviale
 Insertia: tuberozitatea radiala, prin
intermediul bridei bicepsului pe muschiul
extensor carporadial cu al carui tendon
fuzioneaza
 Rol: flexor al antebratului si extensor al
articulatiei scapulohumerale
 M. brahial
 Origine: pe corpul humerusului sub
capul articular. Corpul are un traseu
spiralat ocupand santul cu acelasi
nume al osului humerus
 Insertia: fata caudala a extremitatii
proximale a radiusului cu un tendon
care trece pe sub ligamentul colateral
medial al articulatiei cotului
 Rol – extensor al bratului si flexor al
antebratului.
 Muschii caudali ai bratului
 M. triceps:
 Origine: pe unghiul caudal al spetei, pe
creasta tricipitala, pe fata mediala a corpului
humeral sub tuberozitatea m. mare rotund
 Insertia: tuberozitatea olecranului
 Rol: extensor al antebratului cand membrul
este in suspensie sau propulsor cand
membrul este in sprijin si flexor al bratului

 M. tensor al fasciei antebrahiale
 Origine: pe unghiul caudal al spetei
 Insertia: pe fascia antebrahiala si pe fata
mediala a olecranului;
 Rol: tensor al fasciei antebrahiale
 M. anconeu:
 Originea: pe humerus deasupra fosei
olecraniene pe care o acopera
 Insertia: pe tuberozitatea olecraniana
 Rol - auxiliar al miscarii de extensie a
antebratului
 MUSCHII ANTEBRATULUI
 MUSCHII CRANIALI AI ANTEBRATULUI
 M. extensor carporadial
 origine: creasta epicondilului lateral sau
supracondiliana, fascia prebrahiala
 Insertie: tuberozitatea dorso-mediala a metacarpului
principal.
 Corpul sau este situat in loja antebrahiala craniala iar
tendonul sau trece printr-un compartiment propriu al
tecii precarpiene cu o teaca sinoviala proprie. Pe corpul
muschiului se insera brida bicepsului.
Peste tendonul muschiului trece tendonul m. abductor
lung al degetului mare.
 Rol: extensor la articulatiei antebrahio-carpo-
metacarpiene. Tendonul sau participa in cadrul
aparatului pasiv la fixarea acestei articulatii.
 M abductor lung al degetului mare
 Origine: lateral in treimea mijlocie a
interliniei radioulnare. Tendonul sau
aplatizat, incruciseaza tendonul m.
extensor carporadial si trece prin
compartimentul cel mai medial al tecilor
precarpiene
 Insertie: extremitatea proximala a
metacarpului secundar medial
 Rol extensor al articulatiei antebrahio-
carpo-metacarpiene.
 Muschiul extensor digital comun
 Origine: creasta epicondilului lateral,
ligamentul colateral al articulatiei
cotului, tuberozitatea radiala laterala.
 Tendonul sau este destinat extensiei
degetului III. Alaturi de tendonul
principal se gasesc doua tendoane ale
muschilor rudimentari Thiernesse ( II)
si Phillips ( IV, V)
 Insertia – eminenta extensoare a
falangei a III-a
 M. extensor digital lateral
 Origine: ligamentul colateral lateral,
tuberozitatea radiala laterala, pe
marginea laterala a radiusului
 Insertie: tendonul sau se uneste cu
tendonul m. extensor digital comun in
treimea mijlocie a metacarpului sau pe
fata dorso-laterala a falangei
proximale si apoi pe tendonul
muschiului
 Rol – extensor al degetului III
 MUSCHI CAUDALI AI
ANTEBRATULUI
 MUSCHIUL EXTENSOR CARPOULNAR cu
rol de flexor
 Origine – epicondilul lateral
 Insertia – tendon bifurcat, unul scurt pe
pisiform si unul lung pe extremitatea
proximala a metacarpului rudimentar
lateral
 Rol: deoarece la cal a migrat spre
partea caudala a antebratului are rol de
flexor al carpului si metacarpului
 MUSCHIUL FLEXOR CARPOULNAR
 Origine: portiunea humerala se prinde
pe epicondilul medial al humerusului,
iar portiunea ulnara pe fata mediala a
olecranului,
 Insertia: tendonul sau se insera pe
extremitatea proximala a pisiformului
 Rol: flexor al autopodiului
 Muschiul flexor carporadial
 Originea – pe fata mediala a
articulatiei humeroradioulnare
(ligamentul colateral medial), pe fata
mediala a radiusului
 Insertia – metacarpul secundar

medial
 Rol – flexor al articulatiei antebrahio-

carpo-metacarpiene
M. FLEXOR DIGITAL SUPERFICIAL
 Originea: pe epicondilul medial

corpul are forma unei prizme triunghiulare, este

strabatut de numeroase fascicule fibroase si este
situat intr-un jgheab delimitat de portiunea
humerala a muschiului flexor digital profund;
 Insertia: tendonul muschiului dupa ce primeste
brida radiala traverseaza marea teaca postcarpiana
impreuna cu tendonul m. flexor profund folosind o
teca sinoviala dubla, proximal fata de bulet
formeaza un inel prin care trece tendonul m. flexor
profund, apoi travereaza marea teaca
postsesamofalangiana si se insera bifurcat pe
marele burelet glenoidal
 Rol: flexor al degetului. Brida radiala are rol in
aparatul pasiv
 M. FLEXOR DIGITAL PROFUND
 Originea: portiunea humerala pe epicondilul
medial; portiunea ulnara pe fata mediala a
olecranului; portiunea radiala pe fata caudala a
radiusului. Tendoanele celor trei portiuni se unesc
deasupra regiunii carpiene intr-un tendon unic care
traverseaza teaca postcarpiana mare cu ajutorul
unei teci sinoviale duble.
 Insertia: pe creasta semilunara a falangei distale
unde tendonul sau se lateste pentru a forma
aponevroza palmara. Inainte de a se insera pe
falanga distala tendonul trimite o insertie de traiect
( falanga II) a unei formatiuni fibroase – lama
transversa
 Aponevroza palmara este dublata de fascia de
intarire a aponevrozei palmare care se insera
bifurcat pe extremitatea distala a falangei
proximale.
 Rol:Flexor al falangelor
 MUSCHII AUTOPODIULUI
 Muschii interososi: lateral, medial si median
 M. interosos median este cel mai dezvoltat fiind
reprezentat numai din portiunea tendinoasa
lipsindu-i portiunea carnoasa.
 Originea – pe ligamentul capsular palmar al
articulatiei antebrahio-carpo-metacarpiana si pe
extremitatea proximala a metacarpului principal
 Insertia; tendon bifurcat pe fata abaxiala a
marilor sesamoizi. O parte din fibre se continua
ventro cranial cu bridele interososului median
care se unesc cu tendonul m. extesor digital
comun.
 Muschiul face parte din aparatul pasiv avand rolul
de a sustine buletul
 M. interososi lateral si medial isi au
originea pe extremitatea proximala a
metacarpienelor secundare iar distal
tendoanele lor se unesc cu tendonul
m. interosos median.
 M. lumbricali – sunt muschi redusi de
forma penata, situati pe partea
laterala intre tendoanele m. flexori in
regiunea metapodiului
 Tecile carpiene
 Tecile precarpiene dorsale: in numar de trei:
una mediala ( tendonul m. abductor lung al
degetului mare); doua dorsale- ( tendoanele
muschilor extensor carporadial si extensor
digital comun.
 Tecile carpiene laterale in numar de doua una
craniala pentru tendonul m. extensor digital
lateral si una caudala pentru tendonul m.
extensor carpoulnar cu rol de flexor.
 Tecile carpiene palmare in numar de doua:
marea teaca postcarpiana si mica teaca
postcarpiana
 TECILE SESAMOIDIENE
 MAREA TEACA SESAMOIDIANA – este situata intre
marii sesamoizi si lama transversa. Are doi pereti: unul
posterior
 Peretele posterior este reprezentat de fascia post-sesamo-
falangiana care este ingrosata si se prinde cu cate trei perechi
de bride de: fetele abaxiale ale marilor sesamoizi
 falanga proximala pe extremitatea proximala si pe cea distala
 Peretele anterior reprezentat de scutul proximal si de
ligamentele sesamoidiene si marele burelet glenoidal.
 Lama transversa formeaza planseul marii teci sesamoidiene
 Prin marea teaca trec tendoanele muschilor flexori superficial
si profund
 Teaca sinoviala mare are un fund de
sac proximal care este vizibil pe fata
palmara intre m. interosos median si
marii sesamoizi si un fund de sac
distal care este situat intre bridele
distale ale fasciei sesamoidiene si
bridele fasciei de intarire a
aponevrozei palmare
 MICA TEACA SESAMOIDIANA are doi
pereti unul posterior format din fascia
de intarire a aponevrozei palmare si
unul anterior format din micul burelet
glenoidal, ligamentul
ungulosesamoidian. Tendonul
muschiului flexor digital profund
foloseste o bursa podotrohleara pentru
a aluneca peste micul sesamoid.
 Teaca sinoviala mica are doua funduri
de sac unul proximal si unul distal
 APARATUL PASIV
 Este format din o serie de formatiuni
fibroase care au rolul de a se opune
inchiderii unghiurilor dintre oase in timpul
repaosului.
 Aceste formatiuni sunt:
 cranial - tendonul m. biceps brahial, Brida
bicepsului, tendonul m. extensor
carporadial;
 caudal – m. interosos median,
ligamentele sesamoidiene drept si
oblic, tendoanele m. flexor digital
superficial si flexor digital profund,
fascia de intarire a aponevrozei
palmare, brida radiala si brida
carpiana.
MUSCHII MEMBRULUI PELVIN
 MUSCHII BAZINULUI
 MUSCHII COAPSEI
 MUSCHII GAMBEI
 MUSCHII BAZINULUI
Muschi care se insera pe coxal si pe femur
pe extremitatea proximala a acestuia
 Muschii gluteeni

 Muschii profunzi ai bazinului

 Acesti muschi sunt inveliti in fascia

superficiala gluteana care este in

continuare directa in sens cranial cu fascia
superficiala a trunchiului si in sens caudal
cu fascia superficiala a cozii
 MUSCHIUL GLUTEU
SUPERFICIAL
 Are forma literei “V”
 Originea – ramura dorso-mediala pe fata
profunda a fasciei gluteene si pe unghiul intern al
ilumului; ramura ventro-laterala se insera pe
unghiul extern al ilumului in comun cu m. tensor
al fasciei lata
 Insertia – ambele portiuni se unesc distal si prin
intermediul unui tendon latit comun se insera pe
trohanterul al III-lea. In sens caudal aponevroza
se continua pe sub muschiul biceps femural pana
pe tuberozitatea ischiadica pe care se insera dupa
ce se uneste cu fascia lata.
 Rol – flexor al coapsei
 MUSCHIUL GLUTEU
MIJLOCIU
 Originea – jumatatea mediala a paletei iliace
ligamentul sciatic si ligamentul sacroiliac dorsal.
Masa musculara depaseste in sens cranial creasta
iliaca ocupand o depresiune in zona lombara unde
participa la formarea masei comune.
 Insertia – un tendon puternic pe trohanterul mare
 Rol – extensor al coapsei, deplaseaza membrul
posterior in sens caudal cand acesta este ridicat
 MUSCHIUL PIRIFORM
 Este un muschi constituit ditr-o parte
din fibrele musculare caudale ale
muschiului gluteu mijlociu care
depasesc in sens caudal trohanterul
mare si se insera pe creasta
intertrohanterica.
MUSCHIUL GLUTEU ACCESORIU
 ORIGINEA – partea laterala a paletei
iliace
 INSERTIA – pe convexitatea
trohanterului mare
 ROL – EXTENSOR AL COAPSEI
 MUSCHIUL GLUTEU PROFUND
 ORIGINEA – creasta sciatica
 INSERTIA – pe fata mediala a
convexitatii trohanterului mare
 ROL – extensor al coapsei
 MUSCHII PROFUNZI AI
BAZINULUI
 MUSCHIUL OBTURATOR INTERN
Are doua portiuni – flabeliforma si semipenata
ORIGINEA – pe marginea gaurii obturate
pentru prima portiune si pe fata endopelvina
a corpului iliumului pentru a doua portiune
INSERTIA – cele doua portiuni se unesc si se
insera in fosa trohanterica
ROL- auxiliar in extensia coapsei
 MUSCHII GEMENI
 Sunt in numar de doi fiind situati de o
parte si de alta a tendonului
muschiului obturator intern.
 ORIGINEA – pe corpul ischiului in jurul
micii gauri ischiadice
 INSERTIA – impreuna cu tendonul
oturatorului intern in fosa trohanterica
 ROL – auxiliar extensor
MUSCHIUL OTURATOR EXTERN
 ORIGINEA – in jurul gaurii obturate
pe fata exopelvina. Are forma conica,
baza conica astupa gaura obturata
 INSERTIA - tendonul se insera tot in
fosa trohanterica
 ROL - aductie
MUSCHIUL PATRATUL FEMURAL
 ORIGINEA – pe fata exopelvina a
ischiului
 INSERTIA – pe fata caudala a
corpului femurului imediat sub fosa
trohanterica
 ROL – extensor al coapsei
 Muschiul articular
 Este situat in contact cu peretele
fibros al capsulei articulare pe fata
cranio-laterala a acesteia.
 Originea – pe corpul ilimului
 Insertia – distal fata de capul
articular al femurului
 Rol – tensor al capsulei articulare
 MUSCHII COAPSEI
 Sunt muschi voluminosi care isi au
originea pe coxal si pe femur si se
insera pe femur si pe tibie. Prin
intermediul bridelor (biceps si
semitendinos) ajung sa se insere si
pe jaret (coarda jaretului)
 Muschii sunt inveliti de doua fascii –
fascia lata si fascia femurala mediala
 MUSCHII CRANIALI AI COAPSEI
 MUSCHIUL CVADRICEPS – patru portiuni
1. M. Drept femural - originea in doua fosete
musculara pe ilium cranial fata de acetabula
avand un tendon bifid
2. M. Vast lateral - originea pe fata laterala a
corpului femurului
3. M. Vast medial – originea pe fata mediala a
corpului femurului
4. M. Vast intermediar – originea pe fata craniala a
corpului femurului
INSERTIA - prin intermediul unui tendon puternic
comun pe rotula.
ROL – EXTENSOR AL GAMBEI
MUSCHIUL TENSOR AL FASCIEI
LATA
 ORIGINEA – unghiul extern al iliului
 INSERTIA – aponevroza sa se uneste
cu fascia lata pe care se insera.
 ROL – tensor al fasciei late si indirect
flexor al articulatiei coxofemurale si
extensor al articulatiei grasetului.
 MUSCHII CAUDO-LATERALI AI
COAPSEI
 Muschii formeaza grupa muschilor
cabratori
 MUSCHIUL BICEPS FEMURAL prezinta doua
portiuni, una craniala mai voluminoasa si
una caudala mai subtire.
 ORIGINEA
 portiunea craniala pe ultimele trei procese
spinoase sacrale, creasta sacrala laterala,
ligamentul sciatic, faccia cocigiana, fascia
gluteana, tuberozitatea ischiadica;
 portiunea caudala – tuberozitatea
ischiadica
 INSERTIA
 Portiunea craniala – pe rotula si ligamentul
rotulian lateral
 Portiunea caudala – pe fascia gambiera
prin intermediul unei aponevroze din care
se detaseaza brida bicepsului care intra in
alcatuirea corzii jaretului astfel ajungand
pana la tuberozitatea calcaneului
 ROL
 Portiunea craniala produce extensia
articulatiilor coxo-femurala si
femuro-tibio-rotuliana
 Portiunea caudala participa la flexia
articulatiei femuro-tibio-rotuliana iar
prin brida bicepsului produce
extensia autopodiului
 MUSCHIUL SEMITENDINOS
 ORIGINEA – pe procesele spinoase si transverse
ale primelor vertebre coccgiene, fascia coccigiana
si ligamentul sciatic, tuberozitatea ischiadica
 Contribuie la formarea profilului caudal al coapsei
 INSERTIA – cu un tendon aplatizat ajunge pe
creasta tibiei
 Din partea caudala a tendonului se detaseaza un
manunchi de fibre care formeaza brida muschiului
semitendinos prin intermediul careia participa la
formarea corzii jaretului asemanator m. biceps
 Cei doi muschi pe fata caudo-laterala a
coapsei sunt separati prin intermediul unui
sant vertical denumit linia de mizerie
 ROL – cand membrul este in sprijin
produce extensia articulatiei coxofemurale,
grasetului si jaretului fiind astfel un
propulsor al trunchiului
 Cand membrul este in suspensie se
produce flexarea articulatiei grasetului
devenind un puternic muschi cabrator
 MUSCHIUL SEMIMEMBRANOS este situat
caudo –medial fiind acoperit pe fata
mediala a coapsei de muschiul gratios
 ORIGINE – vertebrele coccigiene,
ligamentul sciatic, tuberozitatea ischiadica
 INSERTIA – pe epicondilul medial,
ligamentul colateral medial al articulatiei
grasetului si condilul medial al tibiei
 ROL – extensor al coapsei, propulsor si
cabrator
 MUSCHII MEDIALI AI COAPSEI
 Sunt muschi asezati pe doua straturi
 Startul superficial: m. croitor si m. gratios
 Stratul profund: m. pectineu, m. aductor
mare si m. aductor mic
 Intre muschii croitor, gratios si pectineu se
delimiteaza un spatiu muscular de forma
triunghiulara denumit trigonul femural
 Intreaga musculatura este acoperita de
fascia femurala mediala dublata de lama
femurala ( aponevroza m. oblic extern al
abdomenului)
 M. croitor – are forma alungita
 Originea - bifurcat pe fascia
lomboiliaca si pe tendonul m. mic
psoas
 Insertia – impreuna cu aponevroza
m. gratios se insera pe ligamentul
rotulian medial si pe fascia gambiera
 Rol – flexor al coapsei si extensor al
articulatiei grasetului
 M. gratios – este un muschi puternic de
forma patrulatera
 Originea – pe sifiza ischiopubiana prin
intermediul unei aponevroze comune cu
muschiul simetric. La acest nivel se afla
inelul muschiului gratios care se prezinta
sub forma unei sparturi in aponevroza
gratiosului. Prin acest inel trece vena
pudenda externa
 Insertia – ligamentul rotulian medial si
fascia gambiera mediala
 Rol - aductor al coapsei
 M. pectineu – forma conica cu baza
dispusa proximal
 Originea – creasta pectinee si
tendonul prepubian, fata ventrala a
pubisului
 Insertia – in jumatatea distala a
corpului femural pe buza mediala a
fetei aspre
 Rol – flexor al coapsei si aductor al
acesteia
 M. aductor mare – este cel mai voluminos
din grupa muschilor profunzi
 Originea – fata ventrala a ischilui si pe
aponevroza muschilor gratiosi
 Insertia – pe femur fata mediala, pe
ligamentul colateral medial al articulatiei
femuro-tibiale
 Rol – aductor si flexor al coapsei
 In dreptul gaurii de nutritie a femurului o
zona perforata alungita – inelul muschiului
aductor – prin care trec vasele femurale
catre spatiul popliteu
 M. aductor mic
 Originea – pe fata ventrala a
pubisului, aponevroza impara a
muschilor gratiosi
 Insertia – pe fata mediala a corpului
femurului proximal fata de gaura de
nutritie
 Rol - aductor si flexor al coapsei
 MUSCHII GAMBEI
 Intrega musculatura a gambei este acoperita de
fascia gambiera propriu-zisa
 Aceasta este dublata pe fata cranio-laterala de
fascia gambiera superficiala si in partea caudala
de fascia gambiera profunda. Ambele formatiuni
sunt prelungiri ale fasciei lata.
 Fascia se prinde pe creasta tibiei si pe fata
mediala a acesteia unde fuzioneaza cu periostul
astfel delimitandu-se trei teci ocupate de
musculatura gambiera: teaca laterala, teca
craniala si teaca caudala
 In portiunea craniala fascia prezinta o intaritura
sub forma ligamentului inelar tibial destinat
contentiei tendoanelor muschilor din grupa
cranio-laterla
 Musculatura gambei este
sistematizata in muschi cranio-
laterali si muschi caudali
 Ambele grupe musculare contin
muschi cu actiune proximala si
muschi cu actiune distala
 M. tibial cranial – muschi cranial cu
actiune proximala
 Originea – condilul lateral si pe fata
laterala a tuberozitatii tibiei, ca si pe fibula
 Insertia – tendon bifurcat prin ramura
metatarsiana pe extremitatea proximala a
metatarsului principal si prin ramura
cuneana pe micul cuneiform. Tendonul
strabate ligamentul inelar tibial
 Rol – flexor al autopodiului
 M. al treilea fibular – face parte din grupa
muschilor craniali cu actiune proximala, la
cal este reprezentat numai de prtiunea
fibroasa a sa, aceasta in treimea distala a
gambei fuzioneaza cu muschiul tibial
cranial
 Originea – condilul lateral al femurului
(foseta extensoare)
 Insertia – bifurcat prin ramura
metatarsiana pe extremitatea proximala a
metatarsianului principal si prin ramura
cuboidiana pe osul cuboid
 Si tendonul acestui muschi este
contentionat de ligamnetul inelar tibial
 Rol – aparatul pasiv
 Muschiul extensor digital lung – muschi
cranial cu actiune distala
 Originea – fosa extensoare a condilului
femural impreuna cu m. al treilea fibular.
Ambii muschi trec prin santul extensor al
tibiei, apoi tendonul sau strabate
ligamentul inelar tibial, teaca pretarsiana
craniala, ligamnetul inelar tarsian si
impreuna cu tendonul m. extensor digital
lateral ligamentul inelar metatarsian. In
treimea mijlocie a metatarssului tendonul
fuzioneaza cu tendonul m. extensor digital
lateral
 Insertia – eminenta extensoare a falangei
distale
 Rol – extensor al falangelor
 M. extensor digital lateral – muschi lateral
cu actiune distala
 Originea – pe fibula si ligamentul colateral
lateral. Corpul muschiului ocupa loja
laterala delimitata de fascia gambiera
propriu-zisa
 Inseritia – tendonul sau strabate teca
tarsiana laterala si ligamentul inelar
metatarsian. Tendonul sau fuzioneaza in
treimea mijlocie a metatarsului cu
tendonul m. extensor digital lung.
 Rol - extensor al falangelor si flexor al al
articulatiei jaretului
 M. triceps sural – muschi caudal cu
actiune proximala
 Este format din doi muschi gastrocnemieni
lateral si medial si din muschiul solear
 Mm. gastrocnemieni - Originea pe
tuberozitatile supracondiliene laterala si
mediala a femurului
 M. solear – originea pe extremitatea
proximala a fibulei
 Tendoanele celor trei muschi se unesc si
formeaza tendonul muschiului triceps sural
– tendonul lui Achile - care ia parte la
formarea corzii jaretului si care se insera
pe tuberozitatea calcaneului.
 Muschiul popliteu – muschi caudal profund
al gambei
 Originea – prin intermediul unui tendon in
fosa muschiului popliteu. Tendonul
strabate in sens distal spatiul dintre
ligamentul colateral lateral al articulatiei si
meniscul lateral si se continua cu
portiunea musculara
 Insertia – suprafata triunghilara proximala
pana la linia muschiului popliteu pe fata
caudala a tibiei
 Rol – flexor al gambei
 M. flexor digital superficial – muschi
caudal cu actiune distala. La cal are o
portiune musculara foarte redusa fiind
aproape in intregime tendinos. Tendonul
sau contribuie la formarea corzii jaretului
 Originea – fosa supracondiliana a
femurului
 Insertia – tendonul sau este acoperit in
portiunea proximala de muschii
gastocnemieni pentru ca in jumatatea
distala sa devina superficial incrucisand
caudo-lateral tendonul lui Achile, apoi
trece peste tuberozitatea calcaneului cu
ajutorul unei calote si se continua in teca
post-tarsiana superficiala. Distal se insera
pe marele burelet glenoidal bifurcat la fel
ca la membrul anterior.
 M . Flexor digital profund – este un muschi
caudal cu actiune distala
 Este format din muschiul flexor digital
lateral, flexor digital medial si muschiul
tibial caudal
 Rol – flexor al falangelor
 M. flexor digital lateral are originea pe fata
caudala a tibiei sub linia muschiului
popliteu si pe fibula.
 tendonul sau fuzioneaza deasupra tarsului
cu tendonul muschiului tibial caudal
impreuna trecand prin teaca post-tarsiana
profunda, in treimea proximala a
metatarsului fuzioneaza si cu tendonul
muschiului flexor digital medial si cu brida
tarsiana apoi strabate teaca mare si mica
postsesamofalangiana la fel ca membrul
anterior.
 M. flexor digital medial - corpul are aspect
fuziform
 Originea – pe fata caudala a tibiei sub
condilul lateral
 Insertia – tendonul sau strabate teaca
posttarsiana si se uneste in regiunea
metatarsiana cu tendoanele muschilor
flexor digital lateral si tibial caudal alaturi
de acestia formand tendonul muschiului
flexor digital profund
 Rol – flexor al falangelor
 M . Tibial caudal – originea pe
condilul lateral al tibiei si pe
extremitatea proximala a acesteia,
corpul sau acopera partial muschiul
flexor digital lateral iar tendonul se
uneste deasupra tarsului la tendonul
acestuia.
 Tecile tarsiene
 Teca pretarsiana – prin aceasta trec
tendoanele muschilor tibial cranial, fibular
al treilea si extensor lung al falangelor
 Teca tarsiana laterala – pentru tendonul
m. extensor digital lateral
 Teca post-tarsiana superficiala – pentru
tendonul muschiului flexor digital
superficial
 Teaca post-tarsiana profunda prin care
aluneca tendonul m. flexor profund
 Teaca tarsiana mediala – pentu tendonul
muschiului flexor digital medial
 Ligamnetele inelare
 Reprezinta ingrosari ale fasciei gambiere
in regiunea cranio-laterala cu rol de
contentie pentru tendoanele muschilor
craniali ai gambei
 Ligamentul inelar tibial – are rol de
contentie pentru tendoanele muschilor
tibial cranial, fibular al treilea si extensorul
digital lung
 Ligamentul inelar tarsian – este strabatut
de tendonul m. extensor digital lateral
 Ligamentul inelar metatarsian – ofera
actiune contentiva pentru tendonul
muschilor extensor digital lateral si
extensor digital lung
Aparatul pasiv al membrului pelvin
 Cranial – muschiul al treilea fibular
 Caudal – muschiul flexor digital superficial
 Aceste corzi fibroase puternice au rolul de
a face interdependente articulatiile
grasetului si jaretului – orice miscare de la
nivelul grasetului este acompaniata de o
miscare in acelasi sens si cu aceeasi
amplitudine la nivelul jaretului
 Muschiul pielos
 Este un muschi lat cuprins in grosimea
fasciei superficiale a trunchiului gatului si
capului imediat sub piele de a carei fata
interna adera.
 Fascia superficiala a trunchiului la cal si
rumegatoare adera de procesele spinoase
ale vertebrelor lombare si toracale astfel
ca pielea la acest nivel este imobila spre
deosebire de carnivore si leporide la care
este mobila
 Muschiul pielos al trunchiului
 Este cel mai intins muschi pielos, are
fibrele orientate orizontal, este cel
mai dezvoltat la pisica, impreuna cu
fascia superficiala formeaza baza
anatomica a pliului iei si musculatura
preputului
 M. pielos omobrahial
 Este situat pe fata laterala a spetei si
are fibrele dispuse vertical. La nivelul
unghiului caudal al spetei se continua
cu muschiul pielos al trunchiului
 M. Pielos al gatului
 La cal se insera pe manubriul sternal,
ocupa fata ventro-laterala a gatului
acoperind jgheabul jugular si
musculatura ventarala a gatului
 La rumegatoare se insera doar pe
fascia superficiala a gatului
 Caine si pisica muschiul este
dezvoltat si pe fata dorsala a gatului
formand PLATISMA
 M. Pielos al capului
 Este putin dezvoltat la cal. Fibrele
sale sunt incluse in fascia superficiala
a capului trecand peste fata laterala
a laringelui si a parotidei si fata
ventro-laterala a maseterului.
 Se insera pe comisura buzelor unde
formeaza m. risorius
 Rol – tremurator al pielii
 Muschii capului
 Muschii pielosi ai botului
1. m. orbicular al buzelor – este
format din doua benzi musculare
care se reunesc la nivelul
comisurilor. Formeaza baza
anatomica a buzelor superioara si
inferioara
Rol – apropierea buzelor
2. Muschiul buccinator – este format din
doua portiuni una molara situata aboral
si una buccinatorie situata rostral.
 Portiunea bucala – are forma unui
muschi penat prezentand un rafeu fibros
pe care se insera fibre musculare dorsale
provenite de pe maxilar si fibre
musculare ventrale provenite de pe
mandibula
 Portiunea molara – prezinta fibrele dispuse
longitudinal. Originea muschiului este pe
tuberozitatea maxilara iar insertia lui se
afla pe comisura buzelor
 Rol – formeaza baza anatomica a obrajilor
fara a fi un muschi masticator intervine
asupra bolului alimentar directionandu-l
catre tablele dentare pentru a triturat
3. Muschiul coborator al buzei inferioare
Este alcatuit din fibre musculare
longitudinale
 Originea – tuberozitatea maxilara

impreuna cu portiunea molara a

muschiului buccinator
 Insertia – tendon care se uneste cu

tendonul muschiului congener se insera in

motul barbiei
 Rol – coborator ala buzei inferioare
 Muschiul mentonier – fibre musculare dispersate
care au originea pe fata labiala a portiunii incisive
a mandibulei si insertia pe nucleul conjunctivo -
adipos al motului barbiei
 Rol – incretirea pieli in regiunea motului barbiei
 Muschii incisivi sunt situati si superior si inferior
pe fata profunda a muschiului orbicular al buzelor
acoperiti de mucoasa labiala.
 Originea pe fetele labiale ale incisivului si
mandibulei. M. incisivii superiori se insera pe fata
mediala a m. orbicular iar m. incisivi inferiori pe
motul barbiei
 Rol – ridicator respectiv coborator al buzelor si in
acelasi timp apropie buzele de arcadele osoase
intervenind activ in procesul “suptului”
4. Muschiul zigomatic
Se prezinta sub forma unei bandelete
fine care are originea pe fascia
maseterica sub creasta faciala si
insertia pe comisura buzelor si
insertia pe arcada zigomatica
Rol – retractia comisurii buzelor
 Muschiul ridicator al buzei superioare
 Originea – pe fata laterala a osului maxilar
 Insertia – tendon care se orienteaza oblic
in sens dorso-rostrala spere varful nasului
unde se uneste cu tendonul muschiului
simetric formand o aponevroza ce aluneca
peste varful nasului si ajunge in buza
superioara
 Rol – ridicator al buzei superioare
6. Muschiul canin – face parte din grupa
muschilor pielosi grupati in jurul narilor
 Originea – pe fata laterala a osului maxilar

printr-un tendon
 Insertia – pe aripa laterala a narii

 Rol – dilatator al narii

Muschiul trece printre cele doua portiuni

ale muschiului ridicator nazolabial
 7. Muschiul ridicator nazo – labial
 originea – pe fascia epicraniana
 Insertia – bifurcat pe aripa laterala a
narii si pe buza superioara
 Rol – ridicator al buzei superioare si
dilatator al narii
 Muschiul dilatator apical al narii
 Fibrele musculare sunt dispuse
treansversal avand originea pe
cartilajele alare si insertia pe
cartilajul nazal si pe buza superioara
 Rol – dilatator al narilor
Muschii grupati in jurul pavilionului
urechii
 Muschi auriculari rostrali
 Muschi auriculari dorsali
 Muschi auriculari caudali
 Muschi auriculari ventrali
 Muschii auriculari rostrali
 Muschiul scutolo - auricular superficial
 Originea pe cartilajul scutular si insertia pe
pavilionul urechii.
 Rol – muschi al “atentiei”
 Muschiul scutulo - auricular profund
 Originea pe cartilajul scutiform si insertia
pe cartilajul pavilionului urechii.
Fasciculele musculare se intretaie sub
forma literei “X”
 Rol – rotirea urechii in sens opus
precedentului, lateral si caudal.
 Muschiul fronto-scutular
 Originea – linia temporala a osului
frontal
 Insertia pe cartilajul scutiform
 Rol – trage de cartilaj in sens rostral
si il fixeaza
 Muschiul zigomato – scutular
 Originea – procesul zigomatic al
osului frontal
 Inserita – pe cartilajul scutiform
 Rol- trage de cartilaj in sens rostral
si lateral
 Muschiul zigomato-auricular
 Originea – arcada zigomatica

 Insertia - cartilajul pavilionului

urechii
Rol – roteste pavilionul urechii cu
deschiderea inainte – muschi al
atentiei
 Muschii auriculari dorsali
 Muschiul inter-scutular – este dispus
transversal
 Originea – pe creasta sagitala
externa
 Insertia – cartilajul scutiform
 Rol- deplaseaza cartilajul scutiform in
sens medial
 Muschiul parieto - auricular
 Originea – creasta sagitala externa
 Insertia – cartilajul pavilionului
 Rol – aductor al pavilionului
 Muschii auriculari caudal
 Muschiul cervico - scutular
 Originea - creasta sagitala externa si
pe protuberanta occipitala externa
 Insertia – cartilajul scutular
 Rol fixeaza cartilajul scutular
 Muschii cervico - auriculari – sunt in numar
de trei: superficial, mijlociu si profund
 Originea – coarda ligamentului cervical
unde muschii se insera suprapus
 Insertia - cartilajul pavilionului urechii in
evantai cel superficial se insera pe fata
mediala iar ceilati doi pe fata laterala
 Rol – ridicator al urechii – muschiul
superficial si rotirea in sens latero-cudal si
apleaca pavilionul urechii – muschii
“ rautatii”
 Muschii auriculari ventrali
 Muschiul parotido auricular
 Originea pe fascia parotidiana
laterala
 Insertia - pavilionul urechii pe fata
laterala
 Rol - abductor al urechii
 Muschiul stilo - auricular
 Originea – fata externa a conductului
auditiv extern
 Insertia – baza cartilajului
pavilionului
 Rol – scurtarea conductului auditiv
extern cartilaginos
 Muschii masticatori
 Dupa rolul lor acesti muschi sunt
clasificati in muschi ridicatori ai
mandibulei si muschi coboratori ai
mandibulei
 Muschii actioneaza asupra singurei
articulatii mobile a capului:
articulatia temporo-mandibulara
 Muschii ridicatori ai mandibulei

 Muschiul maseter – este puternic cu

numeroase intersectii fibroase
 Originea – creasta faciala prin portiunea
superficiala, arcada zigomatica prin
portiunea profunda
 Insertia marginea mandibulei de la
incizura vaselor faciale si pana in
apropierea articulatiei temporo-
mandibulare si pe toata fosa maseterica
 Rol – ridicator al mandibulei
 Muschiul temporal
 Originea - toata fosa temporala si
fosa orbitala
 Insertia – procesul coronoid al
mandibulei
 Rol – ridicator al mandibulei
 Muschiul pterigoidian lateral
 Originea – fata laterala a procesului
pterigoidian
 Insertia – depresiunea pterigoidiana
a mandibulei
 Rol deplaseaza mandibula in sens
lateral
 Muschiul pterigoidian medial
 Originea – marginea procesului
pterigoidian al osului sfenoid si pe
osul pterigoidian
 Insertia – fosa pterigoidiana a
mandibulei
 Rol - ridicator al mandibulei
Muschi coborator al mandibulei
 Muschiul digastric - este un muschi care
prezinta doua burti musculare
 Originea - procesul paracondilar al
occipitalului
 Insertia - ramura recurbata a mandibulei
marginea ventrala
 Muschiul occipito-mandibular ete specific la
cal fiind o portiune a muschiului digastric
care se insera pe ramura recurbata a
mandibulei in portiune acaudala
 Rol – coborator al mandibulei
 Muschii abdominali ventro-
laterali
 Muschiul oblic extern
 Muschiul oblic intern
 Muschiul drept abdominal
 Muschiul transvers al abdomenului
 M. oblic extern al abdomenului

 Origine – dintaturi pe fata laterala a

coastelor. Fibrele musculare sunt
orientate oblic ventro-caudal
 Insertie – prin intermediul
aponevrozei pe lina alba.
 Oblic intern al abdomenului
 Origine – unghiul extern al iliului.
 Insertia – linia alba prin intermediul
aponevrozei si pe ultima coasta caz
in care formeaza baza anatomica
culmii regiunii flancului – Coarda
flancului.
Muschiul drept abdominal
 Origine – pubis

 Insertia – apendicele xifoidian

 Corpul muscular este strabatut de

mai multe intersesctii fibroase

muschiul fiind poligastric
 Muschiul este cuprins intre

aponevrozele tesute ale oblicilor pe

fata ventrala si a muschiului
transvers abdominal pe partea
dorsala
 Muschiul transvers al abdomenului
 Origine - prin intermediul unor
dintaturi pe fata mediala a coastelor
 Insertie – prin intermediul
aponevrozei pe linia alba
 Linia alba – este o formatiune
anatomica aflata pe fata ventrala a
abdomenului intre pubis si stern la
formarea carei contribuie
aponevrozele tesute ale muschilor
oblic extern si intren al abdomenului
si aponevroza muschiului transvers
al abdomenului. La mijlocul liniei albe
se afla cicatricea ombilicala. La
ierbivore aponevrozele muschilor
oblici sunt dublati de tunica elastica
 Canalul inghinal – este o formatiune
anatomica formata in rgiunea
inghinala de catre muschiul oblic
extern al abdomenului si muschiul
oblic intern al abdomenului,
 Acesta prezinta un inel superficial
( aponevroza m. oblic extern) si un
inel profund ( oblic extern = oblic
intern) vezi schema curs