TESUT

URI
Lecție pentru clasa a X-a

ANIMA
Profesor: Albulescu Claudia
TESUTURILE VEGETALE -
recapitulare
• Țesuturi embrionare = MERISTEME – alcătuite din celule care se divid intens
→ Meristeme apicale
→ Meristeme intercalare
→ Meristeme laterale

B. Țesuturi definitive – alcătuite din celule care NU se mai divid

→ Țesuturi de apărare (ex. epiderma)
→ Țesuturi fundamentale (ex. țesutul asimilator, ț. de depozitare, ț. acvifer, ț. aerifer)
→ Țesuturi mecanice (ex. colenchim, sclerenchim)
→ Țesuturi conducătoare (vase lemnoase și vase liberiene)
→ Țesuturi secretoare
2. TESUTURILE ANIMALE
Clasificare după rol:
A. Ț. epiteliale
B. Ț. conjunctive
C. Ț. muscular
D. Ț. nervos
A. TESUTURILE EPITELIALE
→ Rol: protecție, secreție de substanțe sau recepție a unor stimuli
→ Este un țesut nevascularizat
→ Se clasifică în 3 categorii, după rol:
a. Epitelii de acoperire
→ Acoperă toată suprafața corpului și căptușește organele interne
→ Ex: epiderma, mucoasele
A. TESUTURILE EPITELIALE
b. Epitelii glandulare
→ Formate din celule care produc și elimină diferite substanțe
→ Împreună cu țesutul conjunctiv, vase de sânge și nervi formează GLANDE
(endocrine, exocrine sau mixte)
A. TESUTURILE EPITELIALE
c. Epitelii senzoriale
→ Formate din celule care au capacitatea de a recepționa stimuli
→ Intră în alcătuirea organelor de simț
B. TESUTURILE CONJUNCTIVE
→ Sunt foarte variate, cu multiple roluri: susținere, hrănire, protecție etc.
→ Alcătuite din: - substanță fundamentală
- celule conjunctive
- fibre conjunctive
• După natura substanței fundamentale, ț. conjunctive pot fi:
B. TESUTURILE CONJUNCTIVE
a. Ț. conjunctive moi
→ Ț. conjunctiv lax – leagă diferite părți ale organelor
→ Ț. conjunctiv adipos – acumulează grăsimi; ex: în hipoderm
→ Ț. conjunctiv reticulat – produce elementele figurate al sângelui; ex: în măduva roșie
a oaselor
B. TESUTURILE CONJUNCTIVE
b. Ț. conjunctiv semidur (cartilaginos)
→ NU este vascularizat
→ Se găsește în: cartilajele costale, laringe, trahee, epiglotă, discurile intervertebrale,
ligamente, pavilionul urechii etc.
B. TESUTURILE CONJUNCTIVE
c. Ț. conjunctiv dur (osos)
→ Substanța fundamentală este dură (impregnată cu săruri de Ca și P)
→ Poate fi de 2 tipuri: - ț. osos compact (în diafiza osului lung)
- ț. osos spongios (în epifizele oaselor lungi)
B. TESUTURILE CONJUNCTIVE
d. Ț. conjunctiv fluid = sângele
→ Tip particular de țesut conjunctiv
→ Reprezintă 7-8% din greutatea corpului
→ Este format din: - plasmă – 90% apă + 10% substanțe minerale și organice
- elemente figurate – ERITROCITE (globule roșii)
- LEUCOCITE (globule albe)
- TROMBOCITE (plachete sangvine)
C. TESUTUL MUSCULAR
→ Alcătuit din celule alungite numite fibre musculare
→ Celulele au capacitatea de a se contracta
→ Poate fi de 3 tipuri: - ț. muscular striat (formează mușchii scheletici)
- ț. muscular neted (formează mușchii netezi, din pereții
organelor interne și ai vaselor de sânge)
- ț. muscular striat de tip cardiac (formează mușchiul inimii)
 C. TESUTUL NERVOS
→ Intră în alcătuirea organelor nervoase (ex. creier, măduva spinării)
→ Format din: - neuroni – formați din → corp celular – membrană, citoplasmă și nucleu
→ prelungiri – dendrite (numeroase, scurte)
- axon (unic, lung)
- celule gliale – de 10 ori mai numeroase decât neuronii
- se divid
- au multiple roluri: susțin neuronii, îi hrănesc, fagocitează
neuronii îmbătrâniți/morți, secretă teaca de mielină etc.