TITLU: Orgoliu DATARE: 1905 MATERIAL: Bronz patinat TEHNICĂ: Turnare, procedeul „ceară pierdută” DESCRIERE: Modelată în manieră romantică, în anul 1905, în atelierul său de la Paris din Place de la Bourse nr. 10, lucrarea figurează într-o fotografie documentară ce prezintă un colţ al atelierului. Este prima sculptură turnată în bronz de către Constantin Brâncuşi, în tehnica "ceară pierdută", la atelierul Adrien A. Hébrard. Capul unei tinere, foarte probabil reprezentând un studiu de expresie, reprezintă un exercițiu academic obișnuit - acela de a portretiza o expresie facială. Primul gips a fost executat după natură și a fost expus la
Salonul de toamnă, în 1906. Versiunea actuală, reprezentând expresia finală a
temei, ne pune în fața unui modelaj mult mai personalizat. Asemănarea cu modelul este mai atenuată în favoarea unui subtil portret psihologic, realizat prin surprinderea intensității privirii, a atitudinii grave, nota dominantă fiind dată de exprimarea siguranței de sine a personajului. Asimetria evidentă în realizarea părului - există o zonă atent finisată, iar una care păstreză în mod vizibil gestul modelajului - face mai ușor perceptibilă vitalitatea întregii figuri. S-a susținut că redarea acelor striații delicate reprezentând firele părului pot fi puse în legătură cu tehnica de execuție a ultimei lucrări aparținând lui Medardo Rosso, și anume Ecce Puer. Portretul este realizat în planuri ample, suprafețele finisate creând un suport pe care lumina îl îmbracă neuniform, creând alternanțe fine de străluciri și umbre. Lucrarea figureză în patrimoiul Muzeului de Artă Craiova din august 1954; din 1956 a fost expusă permanent în cadrul Galeriei Naţionale, iar din 1964 în cadrul Cabinetului Constantin Brâncuşi.