Reîncarnare

Reîncarnarea este conceptul filozofic sau religios prin care un aspect al unei
ființe vii începe o nouă viață într-un alt corp fizic sau o formă diferită după fiecare
moarte biologică.
Cercetatorii efectueaza de peste 45 de ani studii despre reincarnare
in cadrul Universitatii din Virginia si au identificat sute de copii care isi amintesc si
vorbesc despre vietile anterioare pe care le-au trait. Ian Stevenson a inceput aceste
cercetari pe vremea cand era presedinte al Departamentului de Psihiatrie. Punctul de
plecare al acestor cercetari a fost in anul 1961 cand dr. Steveson a aflat despre
existenta in India a 5 cazuri de copii mici care pretindeau ca isi amintesc vietile
anterioare si a decis sa mearga acolo sa investigheze aceste povesti. Putin mai tarziu a
descoperit acest “fenomen” al copiilor capabili sa-si aminteasca existente anterioare.
Atunci cand povestesc despre a viata trecuta, tendinta lor este sa vorbeasca
despre sfarsitul acelei vieti. Conform acestor studii despre reincarnare aproape 75%
dintre ei dau detaliii cu privire la moartea acelui corp fizic. De asemenea, mult mai
frecvent vorbesc despre oameni prezenti la sfarsitul acelei vieti, decat despre cei din
prima parte. 20% dintre acesti copii dau detalii inclusive despre perioada dintre vieti.
Unii spun ca au mai stat o vreme observand planul fizic si pot sa-si aminteasca
ritualurile de inmormantare ale acelui corp sau evenimentele imediat ulterioare in
familia din care au facut parte. O parte dintre acesti copii povestesc despre taramuri
precum “raiul” in care au intalnit diverse finite (aceste povesti sunt asemanatoare cu
povestirile celor care au trait diverse experiente de moarte clinica)
Dar dr. Stevenson nu s-a oprit aici cu cercetările. Tot el a descoperit încă o
caracteristică cel puţin interesantă menită să confirme teoria reîncarnării. La mulţi
dintre aceiaşi copii cu amintiri din vieţi trecute a constatat prezenţa surprinzătoare a
unor semne din naştere pe trupuri în zone ce corespundeau exact cu răni fatale care
le-au fost produse în momentul morţii. Un exemplu în acest sens este al unui baieţel
turc de 11 ani, care îşi amintea că a murit fiind împuşcat în cap accidental de un vecin
în încarnarea anterioară. Surprinzător, copilul să născuse cu urechea dreaptă puternic
deformată, care imita destul de fidel ranile decedatului, un fapt confirmat mai târziu
de registre medicale şi chiar de fotografii obţinute cu greu de dr. Stevenson în timpul
investigărilor. Iar cazul nu este unul izolat între cele cercetate de psihiatru; semne pe
piele şi chiar degete lipsă au putut fi asociate cu răniri suferite în vieţile trecute de
micii pacienţi. Într-un caz, doctorul a descoperit chiar semne din naştere care se
potriveau cu intrarea şi ieşirea unui glonte din capul unui subiect ucis prin împuşcare.
Şansele ca ceva de acest fel să se întâmple accidental sunt infime, iar dr. Stevenson
deţine un număr de asemenea cazuri în registrele sale.
Hobby-uri, interese şi obsesii
Mulţi dintre noi manifestăm încă din copilărie o afinitate faţă de anumite
obiecte, locuri sau activităţi, pe care le transformăm uneori în hobby-uri de o viaţă şi
chiar în obsesii. De unde vin ele? Cum se face că cineva este din primii ani de viaţă
„intelectuală”, o persoană este extrem de interesată despre al Primul Război Mondial,
spre exemplu? Sau de ce dezvoltă un copil, ori un tânăr, o pasiune pentru o ţară
străină pe care nu a vizitat-o niciodată şi cu care nici nu are vreo conexiune evidentă?
Pot fi puse şi aceste aplecări tot în seama unor ecouri ale unei încarnări
anterioare? Este Războiul Mondial pur şi simplu un subiect fascinant, sau în viaţa
trecută entuziastul acestui eveniment poate a participat la lupte? Este tânărul atras de
ţara străină pentru că agrează limba, cultura, obiceiurile şi istoria acesteia, sau e mai
mult de atât? Sunt şanse ca, deşi să nu ne amintim de o existenţă anterioară, să
rămânem în această viaţă cu urme ale experienţelor şi intereselor celor care poate am
fost cândva. Reîncarnarea este doar un răspuns posibil, dar demn de luat în calcul. Nu
se ştie cât dintr-o eventuală viaţă anterioară aducem cu noi în existenţa curentă, fie şi
în cele mai subtile şi subconştiente feluri, dar e posibil ca acest trecut neacceptat al
sufletului să fie mult mai legat de prezentul şi de viitorul nostru decât ne imaginăm.