Tema

Strofa 12:
Imaginea auditiva: „Vom vorbi-n intunecime/Grija noastra n-aib-o nime”
sugereaza crearea unui spatiu securizant, unde indragostitii pot evada din cotidian
prin intermediul cadrului natural noctorun.
Versul „Cui ce-i pasa ca-mi esti drag?” constituie o interogatie retorica,
iubita evidentiind dragostea pe care o poarta pentru poet.
Ideea centrala este izolarea cuplului fata de lume si trairea momentelor in
singuratatea oferita de spatiul natural ideal.

Strofa 13:
Comparatia: „Ca un stalp eu stam in luna” surprinde sentimentul de
mirare al indragostitului fata de frumusetea si senzualitatea iubitei, dar anticipeaza si
melancolia despartirii.
Epitetul in inversiune din secventa „albastra-mi dulce floare” descrie
imaginea inocenta, angelica a iubitei, exprimand iubirea indragostitului.
Ideea centrala a strofei este admiratia si uimirea manifestata de
indragostit fata de iubita sa.

Strofa 14:
Epitetul „dulce” sugereaza iubirea poetului fata de iubita, fiind asemuita
cu o minune din perspectiva sa.
Repetitia: „Floare-albastra! Floare-albastra!...” urmata de punctele de
suspensie descrie sentimentele tristete si melancolie in urma despartirii, durerea
acceptarii acaparandu-i fiinta acestuia.
Ultima strofa aduce in discutie ideea despartirii si suprimarea iubirii,
accentuata de contrastul dintre spatiul oniric in care se afla poetul si realitatea.