Lant trofic Rețele trofice

Piramidă trofică
 Majoritatea organismelor, cu excepția celor
autotrofe, trăiesc unele pe seama altora, fiind
consumatori, dar în același timp sunt și hrană
pentru alte organisme.
În ecosistem, hrana circulă de la producători la
consumatori fitofagi si consumatori zoofagi.
Relatii trofice in ecosisteme Intre vietuitoarele
care alcatuiesc biocenoza unui ecosistem se
stabilesc diferite relatii dintre care cele mai
importante sunt relatiile de nutritie.
Fiecare ecosistem cuprinde 3categorii:
 Așezând organismele în linie, în ordinea în care
sunt mâncate unele de altele. se obține un lanț în
care hrana circulă într-un singur sens.
Calea de circulație a materiei și energiei între
nivelurile trofice succesive se numește lanț trofic.
El este consecința relațiilor trofice care se
stabilesc între indivizii nivelurilor trofice
succesive.
Lanțuri și
rețele trofice
 Lanțul trofic este un șir de verigi
care se succed de la producători până
la ultimul consumator. Fiecare verigă
reprezintă o specie.După tipul de
ecosistem, lanțurile trofice pot fi
terestre și acvatice.
Consumatorii:
 După timpul de activitate al
diferitelor specii, lanțurile trofice sunt
diurne și nocturne.
 În unele lanțuri trofice, prima
verigă o constituie materialul
organic mort, de origine vegetală
sau animală, urmată de verigile
animalelor saprofage și zoofage.
(exemplu: frunze moarte – râmă –
cârtiță).
 Numărul verigilor
într-un lanț trofic este
variabil; frecvent sunt 3-
5 verigi, rareori
ajungând la un număr
mai mare.
Acest număr este
limitat datorită mai
multor factori dintre care
amintim:
Nu toată hrana
(substanța) dintr-o verigă
trofică este transferată la
veriga următoare; o
parte este neutilizabilă,
altă parte neasimilată,
iar altă parte se pierde
prin respirație;
 Volumul limitat al
cantității de substanțe
minerale care pătrund
în veriga inițială și care
depind de resursele
minerale din sol;
Dimensiunea hranei
(de exemplu, o balenă
sau elefant nu pot fi
înghițite de alte
animale);
 Creșterea consumului de
energie spre capătul
lanțului trofic (animalele
zoofage consumă mai
multă energie pentru a
obține prada decât
animalele fitofage, iar
acestea, consumă mai
multă energie decât
producătorii).
Într-un lanț trofic se
constată creșterea
dimensiunilor
consumatorilor spre
capătul lor.
 În mai multe lanțuri trofice intră și omul, care poate
fi:
Consumator din ultima verigă (de exemplu plante –
animale domestice- om, sau prin consumul de pește,
omul încheie unele lanțuri trofice)
Consumator dintr-o verigă intermediară, următoarea
verigă fiind constituită din diferiți paraziți la om (viermi
paraziți, țânțari etc)
 În ecosistemele
antropizate, datorită
intervenției omului,
lanțurile trofice sunt mult
mai scurte decât cele
naturale, deoarece dispar
o serie de verigi (insecte
dăunătoare, păsări care se
hrănesc cu acestea,
animale care nu-și mai
găsesc un adăpost prin
distrugerea unor plante).
 Într-un ecosistem,
lanțurile trofice nu sunt
izolate unele de altele.
Ele se întretaie în
anumite puncte de contact
sau noduri.
În aceste noduri se
găsesc specii care consumă
hrană diferită și de aceea
pot funcționa în două sau
mai multe lanțuri trofice
(de exemplu, o plantă de
grâu este consumată de
insecte, dar și de diferite
mamifere; bufnița se
hrănește cu păsări, dar și
cu mamifere mici).
 Datorită întretăierii lanțurilor trofice,
biocenoza se prezintă ca o rețea.
Ea se numește rețea trofică.
Într-o rețea trofică sunt lanțurile trofice
principale, alcătuite din specii dominante ca
număr și lanțuri trofice secundare, conectate
între ele prin diferite verigi.
 Concluzie :Într-o rețea trofică circulația
substanței nu este liniară ca într-un lanț trofic, ci
descrie un ciclu trofic, în care toate lanțurile trofice
se închid și se reunesc prin descompunători după
schema:
 Rețelele trofice dintr-un ecosistem vin în contact și cu
ecosistemele vecine (de exemplu rețeaua trofică a unei
pajiști de câmpie și cea a unei monoculturi).
În zona de contact se constată un număr mare de specii
care sunt active în ambele rețele (de exemplu pe malul
unui lac cuibăresc numeroase păsări care se hrănesc cu
pește).
Piramida trofică este
reprezentarea grafică a
raporturilor cantitative
dintre nivelurile trofice.
Nivelurile trofice
reprezintă totalitatea
organismelor cu aceeași
funcție trofică.

Piramidele pot fi
clasificate astfel:

•piramidele numerelor
•piramidele biomaselor
•piramidele energiei
 Piramida trofică :
I-Primul nivel trofic  2- Al doilea nivel trofic
Soarele este considerat sursa Organismele situate în acest
întregii energii conținute în nivel sunt numite
orice lanț alimentar. Din acest consumatori primari și
motiv, plantele sunt situate în sunt cei mai mari
primul nivel, care iau lumină și consumatori din cadrul
energie din Soare pentru a oricărui ecosistem. Acest
produce alimente prin procesul nivel include toate
de fotosinteză.Plantele sunt la organismele care se
cel mai scăzut nivel trofic, hrănesc direct cu ceea ce
deoarece acestea pot produc plantele.
transforma doar o procente din
energia solară în energie Animalele din acest nivel
chimică. Acest lucru le conferă sunt de obicei erbivore.
cea mai mică parte a lanțului Acestea pot fi insecte,
alimentar, deoarece acestea nu rumegătoare, omizi și
pot furniza suficiente materii animale de pășunat
organice la nivelul următor.
 Piramida trofică:
 Al treilea nivel trofic Al patrulea nivel trofic
În cadrul acestei etape, În al patrulea nivel trofic sunt
se clasifică consumatorii terțiari, considerați
consumatorii prădători majori. Aceste
secundari, care se organisme se hrănesc cu speciile
hrănesc cu organisme clasificate în al treilea nivel trofic.
aparținând celui de-al Aceste organisme se găsesc în cea
doilea nivel trofic și cu mai înaltă parte a Piramidei
materii prime de altă Ecologice și sunt recunoscute ca
natură. având puține sau nici un dușman
natural. Ei sunt "șefii"
Acestea se numesc ecosistemului lor. Fiind prădători,
carnivore și, de obicei, se hrănesc doar cu pradă. Barajele
includ prădători de sunt animale pe care consumatorii
dimensiuni medii, cum terțiari trebuie să le vâneze și să le
ar fi pisicile, reptilele și ucidă pentru a le hrăni. Ființele
unele mamifere umane pot fi, de asemenea,
acvatice numite prădători.
Piramidă trofică a biomasei – reflectă ponderea
biomasei descrescânde de la producători spre
consumatori.

Piramidă trofică numerică – reflectă ponderea

numerică descrescândă de la consumatorii
primari spre cei terţiari.

Piramida trofică energetică – reflectă ponderea

energiei descrescânde de la producători spre
consumatori.
 Piramida trofică:
5- Cel de-al cincilea nivel trofic
Există un al cincilea nivel trofic în
care se găsesc toate organismele
detritivore. Acestea sunt
responsabile pentru consumarea
rămășițelor rămase de alți
consumatori. Ei sunt considerați
călcători, deoarece se hrănesc cu
materii organice descompuse.
La acest nivel sunt vulturi, viermi și
crabi. Există și alte detritivoare care
îndeplinesc funcții de
descompunere a materiei în
schimbul energiei pentru a
supraviețui. Aceste descompuneri
sunt în principal microorganisme
cum ar fi bacterii și ciuperci și sunt
responsabile pentru reluarea
ciclului de viață.
Concluzie :
Există mai puțină energie la
niveluri trofice mai
ridicate, deoarece, de
obicei, există mai puțini
consumatori terțiari. În
același mod, organismele
din cea mai mare parte a
piramidei ecologice sunt de
obicei cele mai mari, dar și
cele mai puțin numeroase
din cadrul ecosistemelor.
Această proporție mai mică a
indivizilor dintr-o populație
este definită de un volum
mai mic de biomasă, adică
masa totală conținută de
fiecare nivel al Piramidei
Ecologice
Transformarea energiei
Energia trece de la un nivel la altul în cadrul lanțului
alimentar. Fluxul său natural trece de la cea mai joasă parte
a piramidei ecologice până la cea mai înaltă parte a
acesteia.
Cu toate acestea, se estimează că numai zece procente din
energia situată într-un singur nivel trece la următoarea.
Acest fenomen, împreună cu cel al biomasei, explică de ce
nivelele trofice sunt clasificate piramidal, deoarece la
niveluri mai ridicate concentrația de energie și biomasă
este întotdeauna mai mică.
La fiecare nivel, 90% din energia rămasă este folosită
pentru procesele metabolice. Asta este, este livrat înapoi la
ecosistem ca o temperatură.
Această pierdere de energie explică de ce există aproape
întotdeauna doar patru niveluri trofice, deoarece de obicei
nu există suficientă energie pentru a susține niveluri
suplimentare
Reflexie :Să alcătuim o reţea trofică indicând, prin săgeţi,
toate legăturile trofice posibile. Să identificăm categoriile trofice
din reţea şi să delimităm organismele ce aparţin fiecărei
categorii trofice.
Analizează reţelele trofice din imagini şi identifică,
în fiecare, veriga care face parte dintr-un număr
maximal de lanţuri trofice.