Alfabetul Latin

Realizat de Scripnic Lăcrămioara

Grupa M2010
Profesor Cravcenco Svetlana
 “Non est Medicina sine lingua Latina”
“Omne initium difficile
est”
“Consuetudo est altera natura”

“Homo est mundi pars”

“VENI, VIDI, VICI”

 Cuprins:
1)Alfabetul latin
2)Diftongi
3)Consoane
4)Accentul
5)Cantitatea silabelor
6)Despartirea in silabe
Alfabetul latin, cunoscut și
ca alfabetul roman, este un sistem
de scriere folosit prima dată de
către romani, ca să scrie în latină.
Alfabetul latin derivă din alfabetul
grec arhaic, alfabetul grec derivând
din abjadul fenician, care la rândul
său derivă din hieroglifele egiptene.
Romanii timpurii au adoptat
majoritatea literelor alfabetului grec
arhaic și câteva litere din alfabetul
etrusc, cu timpul adăugându-i
modificări el devenid cu timpul
alfabetul latin din prezent.
Alfabetul latin stă la baza alfabetului românesc actual, cu unele
deosebiri; el cuprinde 23 de semne grafice : Aa , Bb, Cc, Dd, Ee, Ff,
Gg, Hh, Ii, Kk, Ll, Mm, Nn, Oo, Pp, Qq, Rr, Ss, Tt, Vu, Xx, Yy, Zz.
Literele Yy şi Zz au fost introduse mai tîrziu, datorită influenţei
greceşti, iar Jj şi v au fost utilizate începînd cu perioada Renaşterii
pentru a indica valoarea consonantică a fonemelor i şi u.

În latina clasică, pronunţarea celor cinci vocale, a, e, i, o şi u se

diferenţiaza prin apertură, timbru/calitate, durată/cantitate;
astfel, ele se clasifică în vocale:
* mediale/centrale (a),
* anterioare/prepalatale (e, i)
* posterioare/postpalatale (o, u);
Pronunţarea vocalelor comportă distincţia închis/deschis şi opoziţia de
durată/cantitate.
Diftongii
* Vocalele a, e, şi o au format diftongi cu semivocalele i şi u; ei puteau fi descendenţi: ai, ei, oi, au, eu, ou sau ascendenţi:
ia, ie, io, ua, ue, uo. În latina clasică, diftongii descendenţi ae(= ai), au, eu, oe(=oi) şi ui s-au păstrat datorită influenţei
greceşti; ei se pronunţau după cum urmează: ae ca ai: mensae (masă) /mensai/; au ca au: aureus (auriu); eu ca eu: Europa
; oe ca oi: proelium (luptă).

Observaţii:
- mai tîrziu ae şi oe s-au citit e;
- ae şi oe pot fi şi vocale în hiat şi se notează cu trenă: aër, poëtica.
Consoanele
* După modul de articulare, consoanele se împart în două mari grupe: --
oclusive (surde: p, t, c, qu, sonore: b, d, g, gu şi sonante: m,n)
-constrictive/fricative (surde: f, s, h şi sonante: r, l).
După locul de articulare, ele pot fi:
- bilabiale: p, b, m;
- labio-dentale: f; dentale: t, d, n, s, l, r;
- labiovelare: qu, gu; velare: c, g.

Accentul depinde de cantitatea silabelor, determinată de felul vocalelor (lungi

sau scurte). Cuvintele formate din trei sau mai multe silabe au accentul pe
penultima silabă, dacă aceasta este lungă: Románus, virtútes.
Dacă penultima silabă este scurtă, accentul este pe antepenultima: hómine,
haruspices.
În cuvintele formate din două silabe accentul cade pe prima silabă: vólo, dólus.
Cînd cuvîntul are în componenţa sa o particulă enclitică, accentul cade pe silaba
care precede enclitica: Senatus Populúsque Romanus.
Cantitatea silabelor

În latina clasică nu există nici un semn pentru a indica cantitatea vocalelor şi a silabelor. Cantitatea
vocalei/silabei este determinată de natura şi de poziţia în cuvînt.
•Sînt lungi silabele care conţin vocale lungi prin natura lor: laudāre, venīre sau diftongi: āurum,
dāemon, pōena.
*Sînt lungi prin poziţie vocalele urmate de două consoane sau de o consoană dublă care formează o
silabă închisă (terminată în consoană): ancīlla, autūmnus, pedēstris.
*Sînt scurte silabele deschise (terminate în vocală) care conţin vocale scurte fie prin natură, fie prin
poziţie (cînd vocala este urmată de altă vocală): filĭa, proelĭum.

Despărţirea în silabe
O consoană între două vocale face silabă cu a doua vocală: mi-les. Două consoane între două vocale
se împart în mod egal între cele două vocale: mag-nus; mit-to.
Excepţie face grupul format din muta cum liquida, cînd cele două consoane fac silabă cu a doua
vocală: ma-tris.
Trei consoane între două vocale se despart astfel: prima consoană cu prima vocală, iar celelalte două
consoane cu a doua vocală: ob-scu-rus.
 Bibliografie

• Cartea de limba Latina si bazele tehnologiei medicale

• Suport de curs la limba Latina-UHB
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Alfabetul_latin