CURS DE LIMBA GREACA

CURSUL 1
SCURT ISTORIC AL LIMBII GRECESTI
Introducere
Limba greaca scrisa exista deja in sec 13 iH. Provine din familia lingvistica indo-europeana.
1. Limba greaca clasica
Este limba lui Homer din poeziile epice Iliada si Odiseia. Greaca claisca isi cunoaste perioada de apogeu
intre sec. 8 si 6 iH. Este foarte dezvoltata atat gramatical cat is lexic, dar si din punct de vedere al puterii ei
literar-expresive. Forta ei picturala este recunsocuta.
Dialecte:
Ionic+Attic (atic): are doua ramificatii
Ionic: este limba lui Homer si Herodot
Atic: este limba lui Eschil (Aischylos), Sofocle, Euripide, Aristofan. Centrul acestui dialict este Atena.
Doric: este limba Spartei, Italiei de sud, a Corintului si Rodosului. Dialectul doric este folosit de Pindar (cel mai
renumit poet liric al periadei clasice) si Teocrit (poet al periadei incipiente greco-elenistice).
Eolian-Aiol: vorbit in insula Lesbos si in Tesalia. Este limba lui Sappho si Anacreon.
2. Limba greaca a periadei eleniste
Deja din sec 5 iH dialectul atic devine prepoderent, castiga suprematia prin comertul putenic al Atenei cu toate
provinciile grecesti. Devine generalizata si uzitata in toate teritoriile grecesti. De aici provine numele de limba
comuna- atica, sau limba koine atic. Concomitent cu aceasta expansiune limba koine atic trece printr-o
simplificare progresiva.
Variante ale limbii koine:
1

2.1. Alexandru cel Mare: si apoi diadochii-generalii lui au contribuit la cristalizarea unei limbi eleniste.
Perioada aceasta se numeste elenista (sfarsitul sec 4 iH 3 dH). Limba greaca elenica provine din dialectul
koine atic. Acesta trece printr-un proces de simplificare si mai radicala in perioada elenista. Si asa devine
mijlocul culturii eline in toata lumea stapania de Alexandru cel Mare. Cunoscuta sub numele de limba
comuna sau koine, ea se impune in toate domeniile vietii sociale, culturale, politice, religioase din
imperiul elenist al lui Alexandru.
2.2. Septuaginta, simbolul ei este LXX. Este limba greaca elenista pe care o avem in traducerea VT in greacakoine. Ea reflecta si reprezinta o faza de tranzitie in dezvoltarea limbii eleniste koine, si va deveni baza
limbii grecesti a NT.
2.3. Noul Testament: Limba NT este o utilizare a limbii LXX adaptata la nevoile si circumstantele vietii lui
Isus Hristos si a apostolilor scriitori. Prezinta deosebiri calitative, gamaticale, stilistice, sintactice de la un
scriitor la altul. Marcu si Apocalipsa sunt cele mai puti rafinate. Luca, Faptele Apostolilor, Iacov si 2 Petru
au fost scrise intr-un koine elevat si sofisticat, in timp ce Ep c. Evrei prezinta cel mai select limbaj retoric
koine. Ev lui Ioan manifesta cel mai simplu, dar nu simplist, si accesibil limbaj. Pavel este creative,
independent, dinamic, original si spontan. Creaza noi expresii nemaiintalnite in koine.
2.4. Literatura Patristica/Crestina: Limba greaca elenista domina crestinismul pana in sec. 4 dH cand
Scripturile sunt traduse in lb nationale, latina preluand rolul lb internationale. Asemenea traduceri sunt
deci in latina, siriaca, coptica, armeana, etc.

CURSUL 2
ALFABETUL, SEMNE DE PUNCTUATIE
SI ALTE SEMNE SPECIFICE
Alfabetul: are 24 de litere sau foneme, si deci este o scriere fonetica cu asemanari intre acestea si
literele din alfabetul latin. Ambele alfebete provin din cel fenician. Interesant ca si alfabetul ebraic s-a
dezvoltat din cel fenician. In toate scrierile antice, la origine, se gaseste scrierea cu majuscule.
Manuscrisele NT au o categorie aparte numite MSS majsulcare. Din sec. 10 dH a aparut o alta forma de
scriere, numita cursiva sau minusculara, a NT. Azi se foloseste scrierea cursiva, cu minuscule. Doar
numele/substantivele proprii, prima litera a paragrafelor si citarile incep cu litere mari sau majuscule.
Pentru inceputul unei propozitii in interiorul paragrafului nu se folosesc litere majuscule. Cu toate
acestea studentul trebuie sa cunoasca foarte bine atat literele majuscule cat si cele mici din alfabetul
grecesc.

 Iata alfabetul si transliterarea in latina

Numele

Majuscule

Minuscule

Transliterare

literelor
1. Alfa
2. Beta
3. Gamma
4. Delta
5. Epsilon
6. Zeta
7. Eta
8.Theta
9. Iota
10. Kappa
11. Lambda
12. Mi
13. Ni
14. Xi
15. Omicron
16. Pi
17. Rho
s18. Sigma
19. Tau
20. psilon
21. Fi/Phi
22. Chi
23. Psi
24. Omega

latina
a
b
g
d
e
z
e
th
i
k
l
m
n
x
o
p
r
s
t
u/y
ph
ch
Ps
o

Note

lung

ksi

finalis
u sau

lung

 Observatii
Anumite consonante asezate dupa cum ar fi in forma de fac ca sa fie pronuntata n, ca
in ;angelos.
se pronunta z daca este la inceputul cuvantului si dz daca este in interiorul unui cuvant: ,,
Se cunosc doua forme in scris ale literei s: siacesta din urma fiind sigma finalis, adica forma in care se
scrie cand se afla la sfarsitul cuvantului.
se scrie u in transliterare latina doar cand se afla intr-un diftong: v, euangelion.
Vocale si diftongi
Vocale: se cunosc 7 vocale:

Scurte:
4.1.2. Lungi:
4.1.3. Semivocale: uneori functioneaza ca scurte alteori ca lungi:

Diftongi: sunt tot 7:

v,v,;`,v,v,v,

Consoane: se categorizeaza dupa modul, gradul si locul formarii sunetelor

Locul formarii:
Labiale:
Dentale:
Guturale:
Gradul formarii
Lichide
Continue

Nazale

 Semne de punctuatie: doua semne se disting atunci cand un cuvant incepe cu o vocala sau un diftong,
ori cu un
Spirit lin (spiritus lenis), care nu se pronunta; in scris apare ca o paranteza convexa, ), pusa deasupra
vocalei initiale sau deasupra celei de a doua vocale dintr-un diftong.
6.2. Spirit aspru (spiritus asper) se pronunta h; in scris apare ca o paranteza concava (.
6.2.1. Spiritula aspru pus pe in general nu se pronunta:
6.1.2. Ambele spirite se pun inainte de o litera majuscula la inceputul cuvantului.
6.3. Virgula: ca in romana
6.4. Punct: ca in romana
6.5. Semnul intrebarii: este punct-si-virgula (;) plasata la sfaritul propozitiei
6.6. Un punct pus in partea superioara a ultimului cuvant intr-o propozitie functioneaza ca : ori ; din
limba romana.
Iota subscrisa (iota subscriptum, i.s.)
Este o reminiscenta a unui diftong
Nu se pronunta, dar in scris este obligatorie
Substantivele in cazul dativ si verbele contrase au i.s. Exemple: lo,gw|, avrch/|
Se scrie sub ultima litera
In transliterare se pune in paranteza dupa cuvantul astfel transliterat
Semne diacritice
Apostrof: () indica omiterea unei vocale finale dupa care urmeaza un alt cuvant care incepe cu o vocala sau un
diftong:
Trema (diaresis): () doua puncte deasupra unei vocale. Acestea indica nevoia pronuntarii distincte si separate a
doua vocale alaturate dar care nu constitue un diftong.
Coronis (), un apostrof care are functia sa indice combinarea a doua cuvinte intr-unul singur cu pierderea unei
sau a mai multe litere/vocale intermediare: v,,v,ca in engleza Im, were.
Accentele in greaca sunt de 3 feluri si se pun pe una din ultimele trei silabe ale unui cuvant:
Ascutit (acut): /
Grav: \
Circumflex: ~
6

 Importanta accentelor
-

In citire: se accentuiaza silaba respectiva

In identificarea sensului unui cuvant: de exemplu =tu esti;vdaca

Accentele s-au inventat prin anul 200 iH, cu scopul ajutorarii strainilor in pronuntarea corecta a
cuvintelor. Ele indicau mai mult intonatia decat accentul in sine.

Se invata impreuna cu forma de vocabular al unui cuvant

Regulile de accentuare
11.1. Accentul poat fi pe una dintre ultimele trei silabe ale unui cuvant: pe ultima, penultima sau pe
antepenultima.
11.2. Accent ascutit /acut/ poate sta pe oricare dintre ultimele trei silabe. Pe ultima silaba poate sta daca nui urmeaza un cuvant cu accent propriu. Deci avem accent ascutit pe ultima silaba a unui cuvant daca
cuvantul respective este ultimul in propozitie, sau daca ii urmeaz un punct, virgula, semn de intrebare, sau
doua punte.
- Accent ascutit poate sta pe penultima silaba daca ultima silaba este lunga si neaccentuata. ,
- El poate sta pe antepenultima daca ultima silaba este scurta, indiferent daca penultima este scurta sau
lunga. ;v,
11.3. Accent grav poate sta doar pe ultima silaba, si anume in cazul in care urmeaza un alt cuvant cu accent
propriu dupa cuvantul cu accent grav. `v..avpo,stoloj
Accent circumflex poate sta doar pe ultima sau penultima silaba daca acestea sunt silabe lungi. Pe
ultima, daca silaba este lunga: v//Pe penultima, daca silaba este lunga si cu conditia ca
ultima silaba sa fie scurta: //
Cuvintele enclitice cuvinte care se lipesc de cuvantul precedent isi pierd accentul, care se muta pe
cuvantul precedent: .;,
Observatie
In cazul verbelor, accentul tinde sa se plaseze atat de departe de ultima silaba cat ii permit regulile de
accentuare de mai sus. Exceptie fiind unele forme ale verbelor la aorist 2.
Exercitii
12.1. Memorizati alfabetul
12.2. Transliterati din scrierea latina in greaca si invers textul de pe foaia de exercitiu sau primele zece
versete din Ioan 1.
12.3. Citire cu glas tare: Ioan 1

12.4. Vocabular: fiecare lectie va avea un numar oarecare de cuvinte. Ele trebuie memorizate pentru ocazia
urmatoare
CURSUL 3
CONJUGAREA VERBELOR LA PREZENT SI VIITOR,
INDICATIV, ACTIV

Verbele la timpul prezent indicativ activ:

Verbele se termina or in -sau in -la pers. 1 singular (sg). Acestea sunt terminatiile formei de vocabular
ale verbelor. Deci avem doua tipuri de baza in cazul verbelor in greaca: verbe in -si verbe in -

Verbe in -conjugarea lor se face prin adaugarea terminatiilor la radacina verbala: radacina +
terminatie: ,

Sg.
1. ,dezleg
2. ,dezlegi
3. ,dezleaga

Pl.
,dezlegam
,dezlegati
,dezleaga

Terminatiile la prezent, indicativ, activ

Sg.
1. -
2. -
3. -

Pl.
-()
-
-

Vocalele de legatura la pers. 1 si 2 pl. nu afecteaza sensul cuvantului si deci vom invata impreuna cu
terminatiile respective, desi trebuie sa fim constienti ca ele nu fac parte din terminatia insasi. Vocala de
legatura este intodeauna omicron) cand terminatia incepe in In rest avem ca vocala de
legatura.
Pronumele personal nu se aseaza in fata verbului de conjugat. Cand totusi se aseaza, este un caz de
accentuare, un fapt care trebuie sa fie luat in seama atunci cand exegetam textul. v.,
Traducerea: timpul prezent in greaca este un timp continuu, adica actiunea verbului este fie liniara
___________ fie repetativa ....................................

Verbe -Sunt subcatergorii ale verbelor -

Verbe -,iubesc
Sg.
/
/
/

Pl.
/
/
/

Reguli de contractii in cazul verbelor -

vocala lunga sau diftong = dispare

2.2. Verbe -v,iubesc
Sg.
v/
v|/
v|/

Pl.
v/
v/
v/

Reguli de contractie la verbele -

orice combinatie fonetica ce contine iota = |cu iota subscriptum)

2.3. Verbe -,= a revela, a face cunoscut
Sg.
/
/
/

Pl.
/
/
/

 Reguli de contractie la verbele -

vocala lunga =
vocala scurta sau =
combinatii fonetice cu iota =

Timpul viitor, indicativ, activ

1. Semnul de recunoastere a timpului viitor este pusa intre radacina si terminatiile de mai sus ale
timpului prezent, indicativ, activ ale verbului, asa dupa cum urmeaza:
Sg.
,
,
,

Pl.
,
,
,

Daca radacina verbului se termina cu una din consoanele urmatoare, din cauza sigmei timpului viitor si
aceste consoane se produc urmatoarele modificari ale formei viitorului verbelor respective:
Guturale: ;[a avea, voi avea
1.1.2. Labiale: ,,a vedea, voi vedea
Dentale: ,,a convinge, voi convinge
1.1.4. Daca radacina verbului se termina intr-o consoana lichida, sau atunci dispare:
Exemple:
,/v,v/in aceste cazuri ne dam seama ca este o forma a
viitorului pe baza aluziilor care ni se dau, cum ar fi schimbarea accentului in forma de viitor sau pierderea unei
consoane in cazul consoanelor duple si schimbarea accentului.
1.2. Verbele -daca radacina se termina in acesta din urma se prelungeste in sub influenta dupa cum
urmeaza: ,exceptie: ,,chem, voi chema

10

Traducerea viitorului: trei functii importante ale viitorului:

1.3.1. Denota o actiune in perspectiva.
1.3.2. Se foloseste pentru comunicarea unei porunci, functie imperativa: Lc 1:31.
1.3.3. Exprima adevaruri general acceptate, si se numeste viitorul gnomic (h` ,minte, ratiune, sediul
judecati, sugestie, sfat, maxima).
III. Verbul v,eu sunt, la prezent indicativ, activ
Este verb in - , dar se declina aparte, dupa cum urmeaza:
Sg.
v,
=
v,

Pl.
v,
;
v,

1. Observatie: este foarte important sa se puna accentul circumflex pe pers. a 2-a sg. avand in vedere ca acelasi
cuvant fara accent inseamna cu totul altceva, si anume vdaca.
V. Adverbe de negatie
vnu,
se utilizeaza doar cu verbe la modul indicativ;
precede cuvantul pe care il defineste: v,
daca cuvantul care ii urmeaza incepe cu o vocala atunci vse schimba in vca in cazul
negatieivv,
inainte de un spirit aspru, vse schimba in vca in v`,nu pregatesc
2. ,nu
2.1. se utilizeaza cu toate celelalte moduri gramaticale, conjuctiv, optativ, imperativ.

11

V. Analiza gramaticala a verbului

1. Studentul va trebui sa fie in stare sa identifice urmatoarele sapte elemente ale unei analize gramaticale: verb,
timp, mod, diateza, persoana, numar, forma de vocabular.
1.1. Exemplu: ,verb, prezent, indicativ, activ, persoana 1-a, plural, de la ,sa se foloseasca
prescurtarile elementelor analitice dupa cum urmeaza: prez., ind., act., pers. 1, pl., de la ,.
VI. Exercitii
1. Vocabular
2. Traducere in romana
3. Traducere in greaca
VII. Vocabular
;= conduc

v,cer, intreb

v,ascult;

,spun o

,botez

,arunc

aud
,vad;

blasfemie
,scriu

,invati/predau

privesc
,laud,

`,pregatesc

v,mananc

glorific, slavesc
;am, posed

`,gasesc,

,= caut

descoperi
,ma uit, vad,

,cunosc
v,ridic, inalt
v,binecuvintez

,vindec

,predic,

,judec

,spun

privesc
,dezleg, eliberez

propovaduiesc
,primesc, iau

,conving; ma

,trimit

,raman

,cred
,marturisesc,

incred, pun increderea

,salvez, mantui
,ma pocaiesc

,chem
,urasc

,vorbesc, spun
,fac; creez;

v,iubesc

constituiesc
v, anunt,

dau martuire
,pazesc, tin,

,iubesc, sunt

pastrez

dragut; sarut

vestesc, spun o veste

CURSUL 4

DECLINAREA SUBSTANTIVELOR: DECLINAREA A 2-a

ARTICOLUL HOTARAT

12

1. Declinrea a 2-a: o tratam inainte de celelalte declinari ale substantivelor pentru ca are cele mai regulate
forme si, de asemenea, pentru ca numeric vorbind substantivele de declinarea a 2-a sunt cele mai
frecvente in NT.
Substantivele de declinarea a 2-a pot fi masculine, feminine sau neutre; cele mai multe sunt masculine si neutre.
Semnul de recunoastere al substantivelor de declinarea a 2-a masculin si feminin este terminatia: -oj ca la
lo,goj, oi;koj, o`do,j sau la neutru on, ca la e;rgon.
Sunt si alte forme de substantive de declinarea a 2-a cum ar fi cele contrase de tip -eo si -oo masculine si
neutre (ex. ceima,rrouj = parau si ovstou/n = os) dar din cauza numarului lor mic nu ne referim la ele
acum, ci pe parcursul procesului de insusire a limbii grecesti, atunci cand incidental ne vom intalni ce acestea in
textele pe care le vom traduce.
2. Substantive masculine si feminine de decl. a 2-a: lo,goj = cuvant, o`do,j = drum
Sg.
N. lo,goj = cuvant
G. lo,gou = al,ai,

Pl.
lo,goi
lo,gwn

Sg.
o`do,j
o`dou/

Pl.
o`doi,
o`dw/n

a, ale cuvantului
D. lo,gw| =

lo,goij

o`dw/|

o`doi/j

cuvantului
A. lo,gon = pe

lo,gouj

o`do,n

o`dou,j

cuvant
V. lo,ge = oh

lo,goi

o`de,

o`doi,

cuvantule!

13

 Substantive neutre de decl. a 2-a: e;rgon = munca, fapta

N.
G.
D.
A.
V.

Sg.
e;rgon
e;rgou
e;rgw|
e;rgon
e;rgon

Pl.
e;rga
e;rgwn
e;rgoij
e;rga
e;rga

Terminatiile substantivelor de declinarea a 2-a

N.
G.
D.
A.
V.

Sg./M si F

w|

Pl./M si F

Sg. Neutru

w|

Pl. Neutru

Articolul hotarat, masculin, feminin si neutru: declinare

N.
G.
D.
A.

Sg. M
o`
tou/
tw|/
to,n

Sg. F
h`
th/j
th/|
th,n

Sg. N
to,
tou/
tw/|
to,

A.
G.
D.
A.

Pl. M
oi`
tw/n
toi/j
tou,j

Pl. F
ai`
tw/n
tai/j
ta,j

Pl. N
ta,
tw/n
toi/j
ta,

14

 In greaca nu exita articol nehotaran. Lipsa articolului hotarat de dinaintea unui substative inseaman in
mod implicit prezenta articului nehotarat, adica la traducere se pune articolul nehotarat in limba in care
se face traducerea. De exemplu: lo,goj = un cuvant, cuvant la plural niste cuvinte.
Din punct de vedere exegetic este important sa notam ca lipsa articolului hotarat poate sa insemne ca
autorul subliniaza calitatea, esenta, sau caracteristica de baza a entitatii desemnate de substantivul
respectiv.
Substantivele precedate de articol hotarat se numesc cu termenul tehnic arthrous (de la a;rqron =
articol); iar cele nearticulate se numesc anarthrous.
Articolul hotarat se acorda cu substantivul in gen, numar si caz.
Substantivele masculine, feminine si neutre se invata totdeauna impreuna cu articolul hotarat, la genul
respectiv, in cazul N.,singular: aceasta fiind forma de dictionar al substativelor. Motivul pentru care un
substantiv se invata impreuna cu articolul hotarat este ca articolul hotarat ne ajuta sa identificam genul
substantivului.
De exemplu: pe baza terminatiei substantivului o`do,j noi am fi tentati sa spunem ca el este de genul
masculin avand in vedere ca terminatia -este specifica substatnivelor masculine. Insa faptul ca se
cere invatarea lor impreuna cu articolul hotarat ne ajuta sa stim ca in acest caz avem de a face cu un
substativ feminin al carui articol este h`. Deci se invata impreuna: h` o`do,j.
Substantivul se declina de regula impreuna cu articolul hotarat, dupa cum urmaneza: o` lo,goj =
cuvantul (masc.) si to. dw/ron = darul, cadoul (neutru)
N.
G.

Sg. M
N
o` lo,goj
to. dw/ron
tou/ lo,gou tou/

Pl. M
oi` lo,goi
tw/n lo,gwn

N
ta. dw/ra
tw/n

D.

dw,rou
tw/| lo,gw|

dw,rwn
toi/j lo,goij

toi/j dw,roij

A.

dw,rw|
to.n lo,gon to.

tw/|

tou.j lo,gouj

ta. dw/ra

dw/ron

15

 Ca un exercitiu in clasa, declinati articolul hot. cu substantivul feminin h` parqe,noj = domnisoara,

virgina, fata tanara.
Cand doua substantive articulate cu art. hot. sunt legate cu verbul a fi, deci ambele substantive sunt in
cazul N, nu este clar care este subiectul si care e complementul. Exemplu: o` lo,goj evsti.n o`
Qeo,j. Propozita aceasta poate fi tradusa fie Cuvantul este Dumnezeu. sau Dumnezeu este
Cuvantul. In asemena cazuri complementul isi pierde art. hot.: Qeo.j evsti.n o` lo,goj. Singura
traducere posibila: Cuvantul este Dumnezeu.
4. Raportul semantic dintre subiect si complementul direct/obiect in cadrul unei propozitii; adica relatia dintre
cazurile N si A.
4.1.

In greaca terminatiile cazurilor substantivelor determina intelesul unei propozitii si nu ordinea

sau topica cuvintelor in propozitie.

4.2.

Exemple:

avnqrw,poi ble,pousin avgge,louj Niste oameni vad (niste) ingeri.

avgge,louj ble,pousin avnqrw,poi Desi topica subiectului si al complementului s-a schimbat,

traducerea ramane aceeasi.
oi` avnqrw,poi ble,pousin touj avgge,louj Oamenii vad ingerii.

4.3.

Ordinea cuvintelor in propozitie nu este rigida. In general ordinea este urmatoarea: predicatsubiect-complement: ble,pei a;nqrwpoj avpo,stolon.

4.4.

Daca ordinea de mai sus este schimbata, aceasta se face cu intentia de a accentua importanta
ideii exprimate de primul cuvant: avpo,stolon ble,pei a;nqrwpoj.

5. Regual generala a acordului in numar dintre subiect si predicat spune ca ele se acorda in numar.
5.1.

Exceptie fiind substantivele neutre care pot prezenta un dezacord in numar dintre ele si verbul
sau predicatul din propozita respectiva: Exp.: ta. paidi,a eu`ri,skei ta. bi,blia) Copiii gaseste
cartile/Biblia. In romana este incorect sa se faca un asemena dezacord de numar, dar nu si in greaca.

16

6. Substantivul propriu o` Ihsou/j se declina diferit desi este de decl. a 2-a:

Nu se declina decat la sigular
o` Ihsou/j
tou/ Ihsou/
tw/| Ihsou/
to.n Ihsou/n
Ihsou/

N.
G.
D.
A.
V.

7. Functiile cazurilor substantivelor

7.1.

Genitiv:

Relatia de posesiune sau proprietate: oi;koj avnqrw,pou sau avnqrw,pou oi;koj.

Relatia de originare sau genitiv al sursei: a;gw dou/lon oi;kou.

Genitiv partitiv, exprima o parte din total: tij tw/n maqhtw/n (Luca 11:1).

Pozitia gentivului este plasarea lui dupa substantivul pe care il determina: eivmi. dou/loj Qeou/.

Daca pozitia este inversata, se face cu intentia accentuarii ideii desemnate de substantivul in G: eivmi.
Qeou/ dou/loj.

7.2.

Dativ

Completment indirect: le,gw tw|/ avdelfw/|

Dativ locativ: avgrw/| in camp

Dativ instrumental: lo,gw| prin cuvant

Dativ al avantajului personal: tw|/ law|/ pentru popor/in favoarea poporului (Luca 1:68)

Dativ temporal/temporis: pa,saij tai/j h`me,raij (Luca 1:75)

8. Exercitii
8.1.

Vocabular

8.2.

Traducere in romana

8.3.

Traducere in graca

8.4.

Analiza gramaticala

17

9. Vocabular
wv
o` lo,goj
o`
o`
o`
o`
o`
o`
o`

no,moj
ovfqalmo,j
Israh,l
Farisai/oj
Cristo,j
potamo,j

presbu,teroj
o` to,poj
o` fi,loj
o` fo,boj

Oh!
cuvant[ul]

o` a;ggeloj
o`

inger; mesager
[om] pacatos

lege
ochi
Israel
fariseu
Hristos
rau
om in varsta;

a`martwlo,j
o` avgro,j
o` a;nemoj
o` a;rtoj
o` avdelfo,j
o` dia,boloj
o` dou/loj
o` a;nqrwpoj

camp
vant; briza
paine
frate
Diavolul
rob, sclav
om, fiinta

o` h[lioj
o` Qeo,j
o`

umana
soare
Dumnezeu
apostol

prezbiter
loc
prieten
frica

avpo,stoloj
o` karpo,j
o` misqo,j
o` dia,konoj
o` nao,j

fruct; rod

o`

invatator

plata, rasplata
diacon
templu,

dida,skaloj
o` oi=koj
o` oi=noj
o` evcqro,j

casa
vin
dusman, inamic

(sanctuarul
o` ouvrano,j
o` qa,natoj
o` o;cloj

interior)
cer
moarte
gloata,

o` ko,smoj
o` stauro,j
o` ui`o,j

cosmos, lume
cruce
fiu

o` qro,noj
o` peirasmo,j
o` kairo,j

multime
tron
ispita
timp, ocazie

o` K/ku,rioj
o` lao,j
o` cro,noj

Domnul/domn
popor (ales)
timp (istoric)

o` lepro,j
h` o`do,j
to. dw/ron
to.

(oportun)
om lepros
drum
dar, cadou,
veste buna,

h` e;rhmoj
h` parqe,noj
to. e;rgon
to. i`ero,n

pustiu, desert
virgina, fata
munca, fapta
templu (tot)

euvagge,lion

evanghelie

18

CURSUL 5
SUBSTANTIVELE DE DECLINAREA 1-A
1. Semnele de recunoastere a decl. 1-a sunt terminatia a sau h, in N, singular, feminin. La masculin,
semnele de recunoastere a decl. 1-a sunt terminatiile aj -hj, in N, singular. Exceptie de la regula fiind
substantivele contrase care sunt foarte putine in NT si ca atare le vom aminti cand le intalnim in text (h`
mna/ mina = 100 de drachme; [si ca greutate sau suma]).
2. Majoritatea substantivelor de decl. 1-a este feminina.
3. Ca si in cazul decl. A 2-a, genul substantivului se distinge mai usor pe baza art. hot.
4. Substantivele feminine: se recunosc pe baza teminatiilor : -a, -h
4.1. Cele cu terminatia alfa se impart in alfa pur si alfa impur.
4.1.1.a. Declinarea 1-a in alfa pur: Substantivele ale caror radacina se termina in e, i sau in r dupa care
urmneaza terminatia feminina -a, se numesc apur. Exemple: h` h`me,ra, h` avlh,qeia, h`
leitourgi,a, h` qea,.
N.
G.
D.
A.
V.

Sg.
Term. a-pur
h` h`me,ra
-a
th/j h`me,raj
-aj
th|/ h`me,ra|
-a|
th.n h`me,ran
-an
h`me,ra
-a

Pl.
Term. a-pur
ai` h`me,rai
-ai
tw/n h`merw/n
-wn
tai/j h`me,raij
-aij
ta.j h`me,raj
-aj
h`me,rai
-ai

N.
G.
D.
A.
V.

Sg.
h` avlh,qeia
th/j avlh,qeiaj
th|/ avlhqei,a|
th.n avlh,qeian
avlh,qeia

Pl.
ai` avlhqei,ai
tw/n avlhqei,wn
tai/j avlhqei,aij
ta.j avlh,qeiaj
avlhqei,ai

4.1.1.b. Declinarea 1-a in alfa impur: Substantivele ale caror radacina se termina in alte foneme/litere
decat e, i sau r dupa care urmeaza terminatia a se numesc aimpur. Exemple: h` do,xa, h` glw/ssa.
Sg.
Term. a-impur
h` glw/ssa
-a
th/j glw,sshj
-hj
th|/ glw,ssh|
-h|
th.n glw,ssan
-an
glw/ssa
-a

N.
G.
D.
A.
V.
-

Pl.
Term. a-impur
ai` glw,ssai
-ai
tw/n glwssw/n
-wn
tai/j glw,ssaij
-aij
ta.j glw,ssaj
-aj
glw,ssai
-ai

Ca un exercitiu, sa se decline h` do,xa

19

4.2. Declinarea substantivelor feminine cu terminatia in -h:

Exemple: h` avrch,, h` avga,ph, h` grafh,
Sg.
Term. subs. -h
h` avrch,
-h
th/j avrch/j
-hj
th/| avrch/|
-h|
th.n avrch,n
-hn
avrch,
-h

N.
G.
D.
A.
V.

Pl.
Term. subs. -h
ai` avrcai,
-ai
tw/n avrcw/n
-wn
tai/j avrcai/j
-aij
ta,j avrca,j
-aj
avrcai,
-ai

Sa se decline, ca un exercitiu, si substantivele: h` avga,ph, h` grafh,

Sa se faca o comparatie intre terminatiile subst. in alfa impur si eta.

5. Declinarea 1-a a substantivelor masculine cu term.: -hj, -aj

5.1. Incepem cu substantivele majoritare hj
Exemple: o` profh,thj o` maqhth,j
N.
G.
D.
A.
V.

Sg.
Term. subs. -hj
o` profh,thj
-hj
tou/ profh,tou
-ou
tw/| profh,th|
-h|
to.n profh,thn
-hn
[wv# profh,ta
-a

Pl.
Term. subs. -hj
oi` profh/tai
-ai
tw/n profhtw/n
-wn
toi/j profh,taij
-aij
tou.j profh,taj
-aj
profh/tai
-ai

5.2. Declinarea 1-a substantivelor masculine cu terminatia: -aj

Exemplu: o` neani,aj

N.
G.
D.
A.
V.

Sg.
Term. subs. -aj
o` neani,aj
-aj
tou/ neani,ou
-ou
tw/| neani,a|
-a|
to.n neani,an
-an
neani,a
-a

Pl.
Term. subs. -aj
oi` neani,ai
-ai
tw/n neaniw/n
-wn
toi/j neani,aij
-aij
tou.j neani,aj
-aj
neani,ai
-ai

- O exceptie de la regual de mai sus a subst. masculine in aj este Satana/j care are aceeasi terminatii la
toate cazurile mai putin in cazul G, unde term. este a.

N.
G.
D.
A.
V.

Sg.
o` satana/j
tou/ satana/
tw/| satana|/
to.n satana/n
satana/

Pl.

NU ARE!

20

6. Prepozitii
6.1. Prepozitii care atrag un singur caz gramatical; acestea cer totdeauna un caz anume, fie G, D, sau A:
6.1.1. avpo, + G: de la, sugereaza indepartare, separare [ablativ].
ilustratia sagetii indica idea de indepartare de la casuta
Exemplu: a;gomen tou.j profh,taj avpo. tou/ vIhsou/)
6.1.2. eivj + A si pro,j + A: exprima apropiere, miscare spre, inspre sau inauntru. Vezi ilustratiile de mai
jos:
pro,j + A = la, spre: a;gw dou,louj pro.j to.n Qeo,n)
eivj + A = in, [idea de patrundere dinamica in ceva, undeva] Vezi ca varful sagetii din
ilustratia de mai jos este in interiorul casutei!
ba,llomen to.n li,qon eivj oi=kon)

6.1.3. evk + G: din, idea separarii, dar nu este o indepartare de la ci din ceva/cineva. Vezi ilustratia cu
sageata pornind dinauntrul casutei si varful este in afare ei.
a;geij tou.j maqhta.j evk tou/ i`erou/)

6.1.4. evvn + D: in idea de static, a fi in repaus. Vezi ilustratia cu punctul care sta in interiourl casutei.
evgw, eivmi evn tw|/ oi=kw|)

7. Exercitii
7.1. Vocabular
7.2. Traducere in romana
7.3. Traducere greaca
7.3. Exercitii aditionale: Tipei
8. Vocabular
h` avlh,qeia
h` a`marti,a

adevar[ul]
pacat

h` parrhsi,a
h` sofi,a

indrazneala, curaj
intelepciune
21

h`
h`
h`
h`

basilei,a
diakoni,a
evkklhsi,a
evxousi,a

imparatie, domnie
slujire, diaconie
biserica
autoritate, putere,
putinta, capacitate
h` evpiqumi,a
dorinta, pofta
h` h`me,ra
zi
h` kardi,a
inima
h` marturi,a
marturie
h` oivki,a $o` (F) casuta, (M)
casa
oi=koj%

h`
h`
h`
h`

swthri,a
cara,
w[ra
glw/ssa

mantuire, salvare
bucurie
ora
limba

h`
h`
h`
h`
h`

do,xa
qa,lassa
avga,ph
avrch,
gh/

h`
h`
h`
h`

scriere, scriptura
legamant
invatatura
neprihanire,
dreptate
pace
lege
scrisoare, epistola

h`
h`
h`
h`

kefalh,
ovrgh,
parabolh,
peritomh,

slava, glorie
mare (engl.: sea)
dragoste, iubire
inceput; demnitar
pamant,
sol,
teritoriu (si ca
planeta)
cap
mnie
parabola, ilustratie
circumciziune

viata (si spirituala),

existenta
suflare, respiratie,
viata,
suflet,
individ, sentiment
sat; regiune
nor

h` fwnh,

grafh,
diaqh,kh
didach,
dikaiosu,nh

h` eivrh,nh
h` evntolh,
h` evpistolh,
h` zwh,
h` yuch,
h` kw,mh
h` nefalh,
h` timh,

h` proseuch,
h` sunagwgh,
h` u`pomenh,

rugaciune
sinagoga, adunare
rabdare;
perseverenta
sunet, voce

h` fulakh,

inchisoare,
pazitor

h` avdiki,a
h` genea,

h` qu,ra
h` qusi,a

nedreptate
nastere, generatie,
cursul vietii
fagaduinta,
promisiune
usa
jertfa

h` crei,a
h` ch,ra
o` maqhth,j

nevoie
vaduva
ucenic

o` profh,thj
o` stratiw,thj
o` neani,aj
to. musth,rion

profet
soldat
tanar;
secret,
(revelat)
copil

onoare;
pret;
valoare
h` meta,noia
pocainta
h` parousi,a
venire (a 2-a venire
a lui Isus); a fi
prezent
h` pe,tra
stanca
h` vIerousalh,m Ierusalim (ebraism)
$ta.(
h`% Ierusalim
`Ieroso,luma
o` telw,nhj
vames
o` u`pokrith,j
(om) ipocrit
o` Messi,aj
Mesia
to. avrgu,rion
argint; bani

h` evpaggeli,a

to. bibli,on(h` sul, carte; (papirus)

bi,bloj

to.
paidi,on( te,kno
n
to. ploi/on
barca, luntre
to. poth,rion
ceasca, potir

to. daimo,nion
to. de,ndron

demon
pom, copac

garda,

mister

22

to. i`ma,tion
to. mnhmei,on
to. shmei/on
to. sune,drion

manta, roba, haina to. pro,baton

(exterioara)
mormant
to. pro,swpon
semn
to. sa,bbaton
sinedriu;
tribunal

oaie
faa
sabat;
religios

festival

adunare,

23

CURSUL 6
ADJECTIVE DE DECLINAREA 1-A SI A 2-A
1. Consideratii generale
Adjectivele se acorda cu substantivul pe care il califica in gen, numar si caz.
Adjectivele au in general trei terminatii: masculine, feminine si neutre.
Sunt adjective care au doar doua terminatii: cele masculine si feminine avand aceeasi terminatii, iar cele neutre
au terminatii separate.
Adjectivele se invata cu toate cele trei, respectiv doua, terminatii. Acestea sunt terminatiile la singualar, N, si
constituie forma de dictionar al adjectivelor.
2. Declinarea adjectivelor: avgaqo,j( &h,( &o,n
Teminatiile in M, F, N sunt: &o,j( &h,( &o,n. Bineinteles ca accentele pot fi in alta parte decat pe terminatiile
adjectivelor, ca in acest caz.
Declinarea in M si N se face dupa paradigma declinarii a 2-a a substativelor, iar in F se face dupa paradigma
declianrii 1-a a substantivelor, asa dupa cum urmeaza:
Sg.
N.
G.
D.
A.
V.

M
avgaqo,j
avgaqou/
avgaqw/|
avgaqo,n
avgaqe,

F
avgaqh,
avgaqh/j
avgaqh/|
avgaqh,n
N.

N
avgaqo,n
avgaqou/
avgaqw/|
avgaqo,n
N.

Pl.
N.
G.
D.
A.
V.

M
avgaqoi,
avgaqw/n
avgaqoi/j
avgaqou,j
N.

F
avgaqai,
avgaqw/n
avgaqai/j
avgaqa,j
N.

N
avgaqa,
avgaqw/n
avgaqoi/j
avgaqa,
N.

2.3. Declinarea adjectivelor ale caror radacina se temina in una din vocalele a( e( i sau r( la F, singular si
plural, se face dupa paradigma apur, dupa cum urmeaza:
Sg.
N.
G.
D.
A.
V.

M
a[gioj
a`gi,ou
a`gi,w|
a[gion
a[gie

F
a`gi,a
a`gi,aj
a`gi,a|
a`gi,an

N
a[gion
a`gi,ou
a`gi,w|
a[gion

Pl.
N.
G.
D.
A.
V.

M
a[gioi
a`gi,wn
a`gi,oij
a`gi,ouj
N.

F
a[giai
a`gi,wn
a`gi,aij
a`gi,aj
N.

N
a[gia
a`gi,wn
a`gi,oij
a[gia
N.
24

Ce un exercitiu, declinati: mikro,j( &a,( &o,n

Un exemplu a unui adjective cu doua terminatii: adu,natoj( &on. M si F se declina impreuna dupa
paradigma lo,goj a declinarii a 2-a.
Sg.
N.
G.
D.
A.
V.

M
avdu,natoj
&ou
&w|
-on
-e

F
identic cu M
avdu,natoj
-

N
avdu,naton
ou
w|
on
N.

3. Folosirea sau functia adjectivelor in propozitie: au trei functii sau folosiri:

Atributiva: avgaqo.j profh,thj) profh,thj avgaqo,j) Adjectivul poate sta inainte sau dupa substantiv. De
regula sta inainte de substantiv, exceptie fiind intentia de accentuare (emfatic), cand se aseaza dupa substantiv,
ca in cazul al doilea de mai sus.
Poate sta in pozitie (ascriptiva) atributiva, adica intre art. hot. si substantiv: o` avgaqo.j a;nqrwpoj.
Se cunoaste si pozitia (restrictiv) atributiva, cand art. hot. se repeta si substantivul se aseaza emfatic inainte de
adjectiv, ca in cazul: o` poimh,n o` kalo,j)
ATENTIE: Adjectivele in pozitie atributiva nu pot sta fara art. hot. daca substantivul pe care il determina are art.
hot.
Predicativa: o` a;nqrwpoj avgaqo,j) avgaqo.j o` a;nqrwpoj)
Cand adjectivul nu are art. hot. si substantivul are art. hot., atunci vorbim de pozita predicativa a adjectivelor.
In pozitia predicativa, adjectivele totdeauna au functie predicativa. Se traduc cu punerea verbului copulativ
este intre substantiv si adjectiv chiar daca in greaca nu apare verbul a fi (eivmi,), ca in o` a;nqrwpoj
avgaqo,j)Omul este bun.
Deosebirea intre pozitia predicativa si cea atributiva a adjectivelor se face pe baza prezentei sau a lipsei art. hot.
de dinaintea adjectivului. Un exercitiu de recunoastere: avgaqo,j o` maqhth,j $evstin%) h` kalh.
gunh,)
Substantivala: oi` avgaqoi,,( oamenii buni; ai` avgaqai, femeile bune; ta. avgaqa, lucrurile
bune.
Functia substantivala a adjectivelor, ca si in lb. romana, poate fi realizata prin simpla adaugare a art. hotarat in
genul si la numarul respective pentru a substantiviza adjectivul. In romana avem, de exemplu, inteleptul, de
la adjectivul intelept. o` sofo,j)
4. Exercitii:
Vocabular
Traducere in romana
Traducere in greaca

25

5. Vocabular
avgaqo,j, &h,
&o,n
avgaphto,j( &h,
&o,n
a;lloj( &h &on
dunato,j( &h,
&o,n
e[kastoj( &h
&on
e;scatoj( &h
&on
kaino,j( &h,
&o,n
kako,j( &h,
&o,n
kalo,j( &h, &o,n

iubit

i`kano,j, &h,
sufficient; destul
&o,n
loipo,j, &h, &o,n rest; ramasita

alt, alta
puternic; posibil

me,soj, &h &on de/din mijloc

ovli,goj, &h &on putin; mic

fiecare

sarac

ultimul

ptwco,j, &h,
&o,n
tuflo,j, &h, &o,n

nou

i;dioj( &a, &on

propriu; specific

rau, urat

liber

bun

orb

sofo,j( &h, &o,n

intelept

tri,toj h on
a[gioj( &a, &on

al treilea
sfant; sacru

a;xioj( &a &on

deu,teroj( &a
&on

demn, vrednic
al doilea

di,kaioj( &a
&on
e[teroj( &a &on
ivscuro,j( &a,
&o,n
maka,rioj( &a
&on
mikro,j( &a,
&o,n
nekro,j( &a,
&o,n
neo,j( &a, &o,n
ponhro,j( &a,
&o,n
de,

drept, just

evleu,qeroj( &a
&on
kaqaro,j( &a,
&o,n
palaio,j( &a,
&o,n
plou,sioj( &a
&on
o[moioj( &a
&on
avdu,natoj( &o
n
aivw,nioj( &on
avka,qartoj( &o
n
a;pistoj( &on
o`
vIwa,nhj( vIwa,
nnhj
o` baptisth,j

altul; diferit
puternic

o` evrga,thj
o` krith,j

lucrator, muncitor
judecator

binecuvantat,
fericit
mic; putin

o`
vAndre,aj( &ou
o` vHli,aj( &ou

Andrei

mort

o` vIou,daj( &a

Iuda (G. doric)

nou
rau

ga,r
ou=n

caci; pentru ca
deoarece; deci

dar; si

a;ra

deaceea; asadar,

bun, frumos

mo,noj( &h &on singur[ul]; doar

pisto,j( &h,
credincios, fidel
&o,n
prw/toj( &h &on primul

curat
vechi
bogat
identic
imposibil
etern, vesnic
necurat
necredincios
Ioan
Botezatorul

Ilie

26

oude,

si nu, nici nu

oi` loipoi,

deci
ramasita, ceilalti

27

CURSUL 7
CONJUGAREA VERBELOR LA TIMPUL IMPERFECT SI
AORIST, INDICATIV, ACTIV
I. IMPERFECTUL, INDICATIV, ACTIV
1. Consideratii generale:
Atat timpul imperfect cat si aorist la modul indicativ exprima o actiune in trecut. De notat: Aoristul, doar la
modul indicativ exrpima o actiune in trecut. In celelalte moduri exprima de regula timpul prezent.
Indicatorul timpului trecut in greaca este morfemul timpului trecut, denumit augment care este un prefix atasat
la verb. Augmentul este un e&)
Augmentul se pune doar la modul indicativ imperfect si aorist.
2. Imperfectul indicativ activ al verbului lu,w( e;luon dezlegam
Sg. aug+rad+term.
Term.
1. e lu on = e;luon
&on
2. e;luej
&ej
3. e;lue$n%
&e

Pl.
Term.
evlu,omen
&omen
evlu,ete
E;luon

&ete
&on

3. Observatii
Terminatiile la singular pers. 1-a si pl. pers. a 3-a sunt identice; contextul sintactic ajuta la identificarea
persoanei.
Traducerea imperfectului: verbul la imperfect exprima o actiune liniara sau repetativa continua in trecut:
__________-----------------.
Imperfectul este fromat din:
Augment
Radacina verbului
Terminatie
4. Conjugarea verbelor contrase la imperfect, ind., act.: &ew( &aw( &ow
Sg.
1.
2.
3.

aug+rad+term
e ! file! on evfi,loun
evfi,leij
evfi,lei$n%

Pl.
evfilou/men
evfilei/te
evfi,loun

5. Observatie:
Se aplica regulile de contractie deja invatate.
De asemena, regulile de contractie se aplica si la conjugarea verbelor: aw si -ow.
Ca un exercitiu, sa se conjuge verbele: tima,w( plhro,w
Sg.
1. evtima!on evti,mwn
2. evti,maj

Pl.
evtimw/men
evtima/te
28

3.

evti,ma$n%

Sg.
1. evplh,roun
2. evplh,rouj
3. evplh,rou$n%

evti,mwn
Pl.
evplhrou/men
evplhrou/te
evplh,roun

6. Regulile de lungire a vocalelor initiale sub influenta augmentului

Verbele care incep cu vocala (sau diftong) vor prezenta o lungire a vocalei initiale din cauza augmentului e,
dupa cum urmeaza:
ah
eh
ow

ai h|
ei h|
oi w|

au hu
eu hu (uneori neschimbat)

Exercitii de augmentare (doar la pers. 1-a sing.):

avkou,w( evgei,rw( aivte,w( oivkodome,w( eu`ri,skw:
avkou,w
h;kouon

evgei,rw
h;geiron

aivte,w
h|;toun

oivkodome,w
wv|
kodo,moun

eu`ri,skw
hu[riskon

7. Observatii:
Augmentare neregulata: e;cw ei=con
Verbele compuse dintr-un prefix prepozitional si un verb formeaza imperfectul prin asezearea augmentului intre
prepozitie si verb. Exemple:
avpa,gw( avpo, ! a;gw ap ! e ! a;gw a;phgon
avpolu,w avpe,luon
evkba,llw evxe,ballon: k de la evk devine x sub infulenta augmentului e.
II. AORISTUL, INDICATIV, ACTIV
1. Aoristul 1 (Unu)
Semnul de recunoastere al aor. 1 este sufixul: -sa
Deoarece aoristul indicativ este un timp trecut, el are ca si imperfectul indicativ un augment e.
Exemplu: lu,w e ! lu ! sa e;lusa: am dezlegat
Sg.
Term.
Pl.
Term.
&sa
evlu,samen
&samen
1. e;lusa
&saj
evlu,sate
&sate
2. e;lusaj
&se
e;lusan
&san
3. e;luse$n%
Traducerea sau sensul aoristului: din punc de vedere al actiunii verbului, aroistul exprima un actio instans, o
actiune punctiforma care are loc in trectut, dar al carei durata instantanee totusi are un predecent:
Faptul ca actiunea verbului, actio verbi, a avut loc in mod sigur este mai important decat timpul actiunii, in
limba greaca. Tempus verbi, timpul verbului, exprima relatia temporala intre cel care relateaza despre o actiune
a subiectului si actiunea in sine. Deci, timpul trecut, tempus praeteritum, in geaca exprima faptul ca o actiune a
avut loc inainte de timpul cand povestitorul sau scriitorul ne da o relatare despre ea.
29

Actio verbi, actiunea verbului, exprima starea, durata, felul si modul actiunii savarsite de subiect. Din acest
motiv, in limba greaca actiunea verbului este mai imprtanta decat timpul verbului, un fapt de care trebuie sa
tinem cont atunci cand exegetam un text.
Aoristul este des utilizat ca timpul povestirii evenimetelor trecute.
Amalgamare: aor. 1
Verbele ale caror radacina se termina in consonante guturale, labiale sau dentale formeaza aor. 1 asemenea
viitorului in felul urmator:
- guturale: k( g( c ! sa xa
- labiale: b( p( f ! sa ya
- dentale: d( q( t ! sa sa
- Exemple: khru,ssw( e ! radacina verbulului khruk ! sa evkh,ruxa
- Exercitii: ble,pw( pei,qw( gra,fw( goggu,zw
2. Aoristul 2 (doi)
Terminatiile aor. 2 sunt identice cu cele ale imperfectului: &on( &ej( &e$n%( &omen( &ete( &on.
Are augmentul e( ca si aor. 1 si imperfectul.
Deosebirea dintre imperfect si aor. 2 se face pe baza radacinii verbului. In cazul aor. 2 radacina verbului sufera o
schimbare usor perceptibila.
Radacina din care se formeaza imperfectul se numeste radacina timpului prezent.
Radacina din care se formeaza aor. 2 se numeste radacina verbala.
Aor. 2 nu are morfemul &sa( specific aor. 1.
Exemple de radacini ale timpului prezent si radacina verbala:
lei,pw( radacina timpului prezent din care se formeaza imperfectul este leip&( radacina verbala din care
se formeaza aor. 2 este lip&.
Sg.
1.
2.
3.
Pl.
1.
2.
3.

Aor. 2
e;lipon
e;lipej
e;lipe$n%
evli,pomen
evli,pete
e;lipon

Sg. Imperfect
e;leipon
e;leipej
e;leipe$n%
Pl.
evlei,pomen
evlei,pete
e;leipon

Exemple si exercitii:
2.8.1. a`marta,nw
- radacina prezentului: a`martan&( h`ma,rtanon (imperf.)
- radacina verbala: a`mart&( h[marton (aor. 2)
2.8.2. eu`ri,skw
- radacina prezentului: eu`risk&( eu[riskon
- radacina verbala: eu`r&( eu[ron
Observatii:
30

2.9.1. Radacina verbala de la ginw,skw este gno&. Omicron se prelungeste in omega dand urmatoarea
forma a radacinii verbale din care se formeaza aor. 2: gnw&
Sg.
1.
2.
3.
Pl.
1.
2.
3.

e;gnwn
e;gnwj
e;gnw
e;gnwmen
e;gnwte
e;gnwsan
-

La persoana a 3-a plural, verbul acesta are o terminatie neregulata in sensul ca a imprumutat particula
&sa si, de fapt, toata terminatia pers. a 3-a, pl., de la aor. 1.

2.9.2. Radacinile verbului o`ra,w sunt multiple, si are forme separate pentru timpul prezent, aorist si viitor,
dupa cum urmeaza:
-

radacina prezentului: o`ra&( evw,rwn (imperf.)

radacina aor. 2: ivd&( ei=don( ei=dej( ei=de$n%
( ei;domen/ei;damen( ei;dete/ei;date( ei=don/ ei=dan: radacina originala a fost id& (a
vedea)( cu litera digamma care se pronunta v, de aici video in limbile moderne. In NT, terminatiile
acestui verb sunt, cu precadere, de aor. 1.
radacina viitorului: ovp&

2.9.3. Asemenea cazului de mai sus, verbul le,gw isi formeaza aor. 2 dintr-o radacina cu totul diferita:
ivp&( ei=pon, ei=pa, (ambele sunt la pers. 1-a sing.) are terminatii si de la aor.1, mai ales in NT.
2.9.4. Verbul a;gw isi formeaza aor. 2 prin reduplicarea silabiei initiale la care se adauga augmentul. Acesta
se numeste dubla augmentare: e ! ag ! ag ! on h;gagon (h=gon imperf.).
2.9.5. Iata cele mai frecvente verbe care au aor. 2 in NT:
a;gw( h;gagon
e;cw( e;scon
pi,nw( e;pion
a`marta,nw( h[ katalei,pw( kap pi,ptw( e;peson
marton
e,lipon
avpoqnh,skw( a lamba,nw( e;la feu,gw( e;fugon
vpe,qanon
bon
ba,llw( e;balon
manqa,nw( e;m evsqi,w( e;fago
aqon
n
eu`ri,skw( eu[r pa,scw( e;paqo o`ra,w( ei=don
on
n
III. SENSURILE IMPERFECTULUI SI ALE AORISTULUI

fe,rw( h;negkon
le,gw( ei=pon
e;rcomai( h=lq
on( h=lqa

1. Imperfectul are patru uzante generale:

Imperfectul progresiv: exprima o actiune contiuna sau repetativa in trecut.
Imperfectul obiceiului (habitual): exprima o actiune legata de o obisnuinta in trecut. Luca 23:34
Imperfect tentativ: exprima o actiune tentativa in trecut (incercam sa...).
Imperfect initiativ: exprima o actiune initiata in trecut (incepeam sa...).
31

2. Aoristul, exprimand o actiune punctiforma, are trei aspecte semantice:

Aor. al constatarii: actiunea este vazuta in totalitatea ei, ca in Ioan 2:20, Templul acesta a fost construita in 46
de ani.
Aorist incipient: accentuieaza momentul incipient al actiunii, ca in Rom. 14:9, Hristos a murit si a inviat.
Punctiform al mortii si al invireii.
Aor. concluziv: priveste actiunea din punctul de vedere al concluziei ei, ca in Filipeni 4:11, M-am deprins sa
fiu multumit cu starea in care ma gasesc.
Aoristul este folosit foarte des in NT, asadar cand un imperfect este preferat fata de aorist, atunci este nevoie sa
dam cuvenita atentie motivatiei autorului de a folosi un imperfect in loc de aorist. Un exemplu ar fi concludent
aici: Gal. 1:13-14:
Ati auzit [hvkou,sate, aor. conclusiv] ... cum prigoneam [evdi,wkon, imperf. habitual] biserica lui
Dumnezeu si o devastam [evpo,rqoun, imperf. tentativ, incercam sa o prapadesc], si cum avansam
[proe,kopton, imperf. progresiv] in religia iudaista, depasind in zel pe multi din neamul meu.
IV. TIPURI DE AUGMENTARE
1. Augmentul silabic: Un verb care incepe cu o consoana primeste augmentul e si in felul acesta se
inmulteste cu o silaba.
2. Augmentul temporal: este cazul cand verbul incepe cu o vocala scurta care se prelungeste datorita
influentei augmentului.
3. Augmentul zero: atunci cand verbul incepe cu o vocala lunga sau diftong, augmentul poate fi invizibil,
adica nu se face nici o prelungire a vocalei lungi sau a diftongului, de aici numele de augment zero:
eivrhneu,w eivrhneu,on.
4. Augmentul dublu: unele verbe primesc un dublu augment prin reduplicarea primei silabe la care se
adauga augmentul: h;gagon.
5. Augmentul neregulat: cum am vazut deja ca verbul e;cw formeaza atat imperfectul cat si aoristul intrun mod neregulat: ei;con( e;scon.
V. IMPERFECTUL INDICATIV AL VERBULUI VEIMI,
Sg.
1.
2.
3.
Pl.
1.
2.
3.

Imperf.: eivmi,
h;mhn
h=j( h=sqa
h=n
h=men( h;meqa
h=te
h=san
VI. Exercitii
1. Vocabular
2. Traducere in romana
VII. Vocabular

avpa,gw
suna,gw

indepartez (ma)
adun (laolalta)

prosfe,rw
u`pakou,w ! D

aduc, ofer
ascult (in sens de
32

u`pavgw
fe,rw
qnh,skw
avpoqnh,skw
avpolu,w
evkba,llw
evndu,w
pa,scw
perisseu,w
cai,rw

ma indepartez
duc, car, transport
mor
mor
eliberez
arunc afara, trimit
afara
imbrac (ma)
sufar
am din belsug, am
abundent
ma bucur

avnaginw,skw
evpiginw,skw
paralamba,nw
avnoi,gw
dida,skw
diw,kw

supunere)
Citesc
recunosc, percep
primesc
deschid
Invati, predau
persecut, urmaresc

klai,w
pisteu,w ! D
profhteu,w

Plang
Cred
profetizez

feu,gw

fug, dezertez

33

CURSUL 8
PREPOZITII SI PRONUME DEMONSTRATIVE
I.

PREPOZITII

1. Prepozitii care cer/atrag doua cazuri gramaticale

di,a + G prin, Expemplu: prin mare, dia. Qala,sshj
di,a + A din cauza (ca): din cauza Domnului, dia. to.n Ku,rion
kata, + G impotriva, impotriva legii, kata. no,mou
kata, + A potrivit cu, in acord cu, dupa, dupa Marcu, kata. Ma,rkon
meta, + G cu, cu Domnul, meta. tou/ Kuri,ou
meta, + A dupa, dupa moarte, meta. qa,naton
peri, + G despre, despre evanghelie, peri. euvaggeli,ou
peri, + A in jurul, in peajma, in preajma marii, peri. qala,ssan
u`pe,r + G pentru, pentru pacat[ul], u`pe.r th/j a`marti,aj
u`pe,r + A deasupra, peste, deasupra pamantului, u`pe.r th.n gh,n
u`po, + G prin, de catre, de, de Domnul, u`po. tou/ Kuri,ou
u`po, + A sub, dedesubt, sub pamant, u`po. th.n gh,n
2. Prepozitii cu trei cazuri gramaticale
evpi, ! G pe, evpi. gh/j
evpi, ! D pe, --- gh/|
evpi, ! A pe, --- gh,n
In NT aceasta prepozitie si-a pierdut deosebirea semantica de aceea in toate cele trei cazuri are acelasi sens.
Aici s-a dat doar sensul de baza, dar exista si alte sensuri ale prepozitiei in combinatie cu cele trei cazuri.
para, ! G de la, de la Dumnezeu, para. tou/ Qeou/
para, ! D cu, cu Dumnezeu, para. tw|/ Qew|/
para, ! A alatur, langa, pe langa, langa mare, para. th.n qa,lassan
3. Observatii:
Multe prepozitii au functii locative, directionale sau orientative. Vezi diagrama.
Alte prepozitii: pro, + G inainte [locativ, temporal, metaforic]; avna, ! A sus, in sus, prin, intre.
In afara de peri, si pro, , prepozitiile isi pierd vocala finala daca substantivul pe care il determina incepe tot cu
o vocala. Vocala pierduta va fi inlocuita de un apostrof. Exemple: avpo, ! avdelfou/ avp avdelfou/)
Daca substantivul incepe cu o vocala care are spirit aspru si daca prepozitia care il precede se termina intr-o
dentala sau labiala, iata ce modificare a dentalei sau a labialei are loc:
- t q( meq o`do,n de la meta,; p f( avf a`marti,aj de la avpo,.

34

II.

PRENUMELE DEMONSTRATIV

1. ou-toj( au[th( tou/to: acesta, aceasta, acesta. Au forme pentru masculine, feminine si neutru, ca
si adjectivele, si se declina dupa modelul adjectivelor, adica: decl. a 2-a in masculin si neutru, si
declinarea 1-a la feminine.
Sg.
N.
G.
D.
A.
Pl.
N.
G.
D.
A.

ou=toj
tou,tou
tou,tw|
tou/ton

au[th
tau,thj
tau,th|
tau,thn

tou/to
tou,tou
tou,tw|
tou/to

ou-toi
tou,twn
tou,toij
tou,touj

au-tai
tou,twn
tau,taij
tau,taj

tau/ta
tou,twn
tou,toij
tau/ta

2. evkei/noj( &h( &o: acela, aceea, acela

Sg.
N.
G.
D.
A.
Pl.
N.
G.
D.
A.

M
evkei/noj
evkei,nou
evkei,nw|
evkei/non

F
evkei,nh
evkei,nhj
evkei,nh|
evkei,nhn

N
evkei/no
evkei,nou
evkei,nw|
evkei/no

evkei/noi
evkei,nwn
evkei,noij
evkei,nouj

evkei/nai
evkei,nwn
evkei,naij
evkei,naj

evkei/na
evkei,nwn
evkei,noij
evkei/na

Observatii:
Spre deosebire de adjective, pronumele demostative au o terminatie aparte pentru neutru, singular, N, si anume:
in loc de on ca la adjective, terminatia este omicron fara n: tou/to( evkei/no
Substantivul la care se refera un pronume demonstrative are de regula articol hotarat, dupa cum urmeaza:
tou/to to. pro,baton sau to. pro,baton tou/to, aceasta oaie.
Pronumele demonstrativ trebuie asezat totdeauna in pozitie predicativa, adica, sa nu fie pus intre articol hotarat
si substantiv.
Pronumele demonstrativ se acorda cu substantivul in gen, numar si caz.

35

3. Declinarea adjectivului o[loj( &h( &on, tot, intreg (de aici: holistic)
Se declina ca un adjectiv care are toate cele trei terminatii regulate: -oj( &h( &on
Se pune in pozitie predicativa
Sg.
N.
G.
D.
A.
Pl.
N.
G.
D.
A.

o[loj
o[lou
o[lw|
o[lon

o[lh
o[lhj
o[lh|
o[lhn

o[lon
o[lou
o[lw|
o[lon

o[loi
o[lwn
o[loij
o[louj

o[lai
o[lwn
o[laij
o[laj

o[la
o[lwn
o[loij
o[la

4. Exercitii
Vocabular
Traducerea in romana
Tradcerea in greaca
5. Vocabular
avnti, ! G
pro, ! G
su,n ! D

in loc de; pentru

inainte
cu, impreuna

de,w
diakone,w ! D
doke,w

katoike,w
parakale,w

locuiesc
invit, rog, indemn,
incurajez, mangai
merg, umblu
ma inchin
fac rau, ranesc, fac
nedreptate, calc o
lege
il, ii urmez; merg
dupa (acoliti!)
sunt slab; sunt
bolnav
ma casatoresc; dau
in casatorie (cand e
vorba de femei)

evlee,w
euvcariste,w

peripate,w
proskune,w ! D
avdike,w
avkolouqe,w !
D
avsqene,w
game,w( gami,
zw

krate,w
oivkodome,w
fwne,w

leg
slujesc, servesc
ma gandesc; mi se
pare (de la a-i
parea; docetism)
imi este mila
multumesc; dau
multumire
stapanesc
construiesc, zidesc
chem.

u`pakou,w ! D

ma supun, ascult

pisteu,w ! D

cred

evvxwqe,w

scot afara, dau

afara, exmatriculez

36

CURSUL 9
PRONUMELE PERSONAL, REFLEXIV SI RECIPROC
I. Pronumele personal
1. Declinarea pronumelui personal: persoana 1-a: evgw,
Sg.
N
G
D
A

evgw,
evmou/( mou
evmoi,( moi
evme,( me

Pl.
h`mei/j
h`mw/n
h`mi/n
h`ma/j

Observatii
-

Persoana 1-a nu are vocativ.

La G, D, A are forme mai lungi care sunt forme emfatice si are si forme scurte care se numesc forme
enclitice care nu au accent propriu ci isi transmit accentul cuvantului precedent.
Formele scurte sunt cele ne-emfatice.

2. Pronumele personal persoana a 2-a: su,

Sg.
N
G
D
A
V

Pl.
u`mei/j
u`mw/n
u`mi/n
u`ma/j
u`mei/j

su,
sou/
soi,
se,
su,
2.1. Observatii
-

N si V sunt indentice.
Formele emfatice la G, D, A au accent. Aceleasi forme cand nu au accent sunt forme enclitice.

3. Pronumele personal persoana a 3-a: auvto,j( auvth,( auvto,

Sg.
N
G
D
A
Pl.
N
G
D
A

M.

F.

N.

auvto,j
auvtou/
auvtw|/
auvto,n

auvth,
auvth/j
auvth|/
auvth,n

auvto,
auvtou/
auvtw|/
auvto,

auvtoi,
auvtw/n
auvtoi/j
auvtou,j

auvtai,
auvtw/n
auvtai/j
auvta,j

auvta,
auvtw/n
auvtoi/j
auvta,

37

3.1. Observatii
-

Pronumele personal persoana a 3-a se declina potrivit paradigmei adjectivelor, si anume: 2-1-2.
In genul N. este ca si pronumele demonstrativ, adica ii lipseste n din terminatia in cazul N, singular.
Nu are forme in vocative.

4. Caracteristicile pronumelui personal in greaca:

Se acorda cu substantivul pe care il inlocuieste in gen si numar, dar cazul depinde de functia pe care o
indeplineste in propozitie.
Exemplu: ble,pw to.n Ku,rion kai. ginw,skw auvto,n) Aici se acorda in gen, numar si caz.
ble,pw to.n Ku,rion kai. piesteu,w auvtw/|) In acest caz este o discrepanta intre cazul pronumelui
personal care este in D si cazul substantivului la care se refera, Kyrios, care este in A.
In greaca, subiectul putand fi inclus si subinteles din terminatia verbului care are functia sintactica de predicat,
pronumele personal nu se specifica ci se subintelege. Atunci, insa, cand se vrea o accentuare a subiectului care
face actiunea, pronumele se specifica.
Exemplu: pe,mpw to.n avpo,stolon pro.j to.n lao.n)
evgw. pe,mpw)))
Pentru exprimarea relatiei de posesiune se foloseste pronumele personal la G, si de regula se folosec formele
enclitice: to. qe,lhma, sou) Vedeti ca substantivul are doua accente, a doua fiind cel primit de la forma
enclitica a pronumelui personal persoana a 2-a.
Formele emfatice se folosesc de regula dupa prepozitii: avp evmou/( evk sou/( evn evmoi,) Exceptie
fiind pro,j me)
5. Folosirea speciala a pronumelui personal persoana a 3-a: auvto,j
-

Are doua uzante speciale foarte importante:

Uzanta adjectivala: se pune in pozitie atributiva, deci intre articolul hotarat si substantiv, si se traduce cu
acelasi, aceiasi. Exemplu: o` auvto.j Ku,rioj sw,zei to.n lao.n auvtou/) Acelasi Domn salveaza pe
poporul Sau sau o` Ku,rioj o` auvto,j ( Acelasi Domn.
Folosirea intensiva: prenumele personal sta fara articol hotarat, si se traduce cu insusi, insasi. Exemplu:
auvto.j o` Ku,rioj (o` Ku,rioj auvto.j) sw,zei to.n lao.n auvtou/) Insusi Domnul mantuie/salveaza
pe poporul Sau.
Folosirea lui auvto,j cu alte pronume personale: auvto.j evgw. le,gw u`mi/n( o[ti u`mei/j evste o`
lao.j tou/ Weou/) Eu insumi spun sau auvto.j le,gw))) sau auvtoi. le,gomen))) noi insine
spunem

38

II. Pronumele reflexive

1. Pronumele reflexiv are forme doar la persona a 3-a, si se refera totdeauna la subiect, deaceea nu are
forme la N.
Sg.
G
D
A
Pl.
G
D
A

M.
e`autou/ a, al lui
insusi
e`autw|/ lui insusi
e`auto,n pe el insusi

F.
e`auth/j a, al ei
insasi
e`auth|/
e`auth,n

e`autw/n
e`autoi/j
e`autou,j

e`autw/n
e`autai/j
e`auta,j

N.
e`autou/
e`autw|/
e`auto,
e`autw,n
e`autoi/j
e`auta,

1. Exemple: o` vIhsou/j evpeginw,ske tou/to evn e`autw|/) Isus sesiza/percepea lucrul acesta in
sine Insusi.
III. Declinarea adjectivului a;lloj( a;llh( a;llo( altul, alta, alt
-

este sinonim cu e[teroj

Se declina ca pronumele demonstrative evkei/noj, adica nu are -n la neutru singular N.
Spre deosebire de prenumele demonstrative, a;lloj se pune in pozitie atributiva. De exemplu: to. a;llo
pro,baton cealalta oaie)

IV. Declinarea pronumelui reciproc: avllh,louj( unul pe altul

-

Nu are forme pentru N, nici pentru singular.

Se vor prezenta doar formele din NT:

G avllh,lwn unul altuia, unii altora

D avllh,loij unul la altul, unii la altii
A a,llh,louj unul pe altul, unii pe altii
-

Exemple:
filou/men avllh,louj( ne iubim (reciproc), unul pe altul
oi` filoi, evsmen avllh,lwn ,suntem prietenii unii altora
gra,fomen evpistola.j avllh,loij ne scriem (reciproc), unul altuia, unul la altul

V. Exercitii
1. Exemple biblice ale folosirii pronumelui personal
1. Ioan 6:35
6. Ioan 17:4
11. Ioan 14:11

2. Luca 4:41
7. Ioan 4:29
12. Ioan 1:42

3. Ioan 19:7
8. 1Cor. 15:51
13. Ioan 1:25

4. Matei 1:21
9. Fapte 10:26
14. 1Cor. 12:6

5. Ioan 15:3
10. Apoc. 21:3
15. Ioan 11:25

2. Vocabular
39

evgw,
su,
auvto,j( &h,
( &o,

eu
tu
el, ea, el

h`mei/j
u`mei/j
a;lloj( &h( &o

noi
voi
altul, alta, alt

40

CURSUL 10
CONJUGAREA VERBELOR LA TIMPUL PERFECT
SI PLUPERFECT INDICATIV, ACTIV
I.

Timpul perfect 1, indicativ, active

1. Preliminarii
Semnul perfectului 1 este sufixul &ka (asemanari cu terminatiile aoristului 1)
Un alt semn de recunoastere al perfectului in general este prima silaba care se reduplica
Reduplicarea primei silabe a verbului de conjugat are loc dupa cum urmeaza: se ia consoana initiala a verbuli la
care se adauga vocala &e
Exemplificare: luvw le ! lu ! ka = le,luka
Sg.
1
2
3

levluka

& ka

le,lukaj
& kaj
le,luke(n%
& ke

Pl. lelu,kamen

& kamen

lelu,kate
& kate
lelu,kasi(n% & kasi

2. Observatii: sunt trei exceptii de la regula reduplicarii de mai sus

Daca verbul incepte cu o consoana aspiranta, q( f( c( la reduplicare se pune consoana neaspiranta care-i
corespude aspirantei respective, dupa cum urmeaza: q t* f p* c k( file,w pefi,lhka*
qerapeu,w teqera,peuka* cwre,w kecwrh,ka. [ma retrag, dau loc, inaintez, ajung, fac
loc]
Daca radacina verbala incepe cu o consoana dubla, cum ar fi z( x( y( sau cu doua consoane una langa alta,
reduplicarea se face prin simpla atasare a unei vocale e la radacina verbala. Exemple: zhte,w evzh,thka*
ginw,skw gnw&( e;gnwka)
- Este si o exceptie de la aceasta reduplicare speciala, si anume, daca consoana initiala este urmata de l
sau r, reduplicarea va fi regulamentara, dupa cum urmeaza: krate,w kekra,thka* klhronome,w
keklhrono,mhka.
- Uneori reduplicarea prin adaugarea unei e& are loc si atunci cand verbul incepe cu s, dar dupa cum
vedeti in Marcu 5:34 avem cazul regulamentar de reduplicare: se,swken.
Cand verbul incepe cu o vocala, reduplicarea are loc potrivit regulilor de lungire a vocalelor, ca si la
augmentarea verbelor la aorist. Exemplu: e`toima,zw h`toi,maka.
- NOTA: Daca radacina verbului se termina in dentale, d( q( t, sub influenta k dentalele dispar:
e`toima,d ! k h`toi,maka.
- Verbele -ew, ca si in cazul viitorului si al aor. 1, isi lungesc e in h: Exemplu: file,w pefi,lhka.

41

3. Perfectul 2
Perfectul este acelasi timp verbal ca si perfectul 1, deosebirea fiind doar ca verbele in perf. 2 isi pierd k din
terminatii, si, in consecinta, sunt mai greu de recunoscut.
Se conjuga la fel ca si perf. 1, si semantic nu exista nicio deosebire intre ele. Exemplu: gra,fw
Sg.
1.
2.
3.

ge,grafa
ge,grafaj
ge,grafe$n%

Pl.
gegra,famen
gegra,fate
gegra,fasi$n%

Observatii:
-

In NT sunt 22 de verbe care au perf. 2, iata cele mai frecvente: avkou,w avkh,koa( lei,pw
le,loipa( pei,qw pe,poiqa( pe,mpw pe,pomfa( pa,scw pe,ponqa( lamba,nw
ei;lhfa.

4. Importanta timpului perfect

Importanta perfectului consta in faptul ca actiunea verbului la perfect este o actiune terminata in trecut dar
consecintele, starea rezultata si implicatiile acestei actiuni terminate in trecut dainuie in prezent (si vor dainui si
in viitor).
Desi este o actiune terminata in trecut, se traduce adesea cu prezentul fiind ca efectele actiunii persista in
prezent, iata de aceea nici nu are augment. De fapt, este intr-un sens echivalentul prezentului perfect din
limba engleza.
Exemple:
Fapte 2:2: h=coj))) evplh,rwsen o[lon to.n oi=kon)
- Aici avem aor. 1 care exprima actul umplerii casei cu sunetul acesta, fara nicio referire la urmarile lui si
mai ales fara a avea in vedere efectele lui in prezent, consecintele lui ulterioare.
Fapte 5:28: peplhrw,kate th.n VIerousalh.m th/j didach/j u`mw/n)
-

In aceste caz avem de a face cu acelasi verb, plhro,w, dar la timpul perfect. Perfectul subliniaza situatia
prezenta, rezultatele actuale ale umplerii orasului cu invatatura evangheliei lui Isus Hristos, iar perfectul
exprima faptul ca Sinedriul este constient de efectele acestei invataturi intre locuitorii Ierusalimului.

Ilustratie:
-

Cand Arhimede (287-212 iH) a descoperit legea fortei ascensionale, a flotabilitatii (plutirii), tocmai
facea baie in mare. Se spune ca fugea colo-de-colo pe strazile Atenei strigand: eu[rhka! eu[rhka!
Am gasit-o, am descoperit-o! (de la verbul eu`ri,skw).
De ce a folosit Archimede perfectul in loc de aorist? Fiind ca vroia sa exprime ca actul descoperirii, desi
o actiune terminata, va avea consecinte dainuitare in prezent si viitor. Acest efect este partea importanta
care se are in vedere atunci cand se foloseste perfectul in loc de aorist.
In NT folosirea geniala a perfectului de catre Pavel in 1Cor. 15:4 poate fi o ilustrare binevenita a
importantei acestui timp gramatical:
42

kai. o[ti evta,fh kai. o[ti evgh,gertai th/| h`me,ra| th/| tri,th| kata. ta.j grafa.j)

Este important sa se observe ca verbul a inmormanta, qa,ptw( este in arorist un act istoric
punctiform iar verbul alaturat a ridica din morti/a invia este la perfect. Efectul invierii lui Isus de
catre Tatal are implicatii pentru prezent.

Alte exemple din NT de folosire a perfectului:

-

Ioan 1:41, L-am gasit pe Mesia eu`ri,skei ou-toj prw/ton to.n avdelfo.n to.n i;dion
Si,mwna kai. le,gei auvtw/|\ eu`rh,kamen to.n Messi,an)

Ioan 7:22: Moise v-a dat circumciziunea dia. tou/to Mwu?sh/j de,dwken u`mi/n th.n
peritomh,n & ouvc o[ti evk tou/ Mwu?se,wj evsti.n avllV evk tw/n pate,rwn & kai.
evn sabba,tw| perite,mnete a;nqrwpon

Ioan 19:22, Ce am scris, am scris avpekri,qh o` Pila/toj\ o] ge,grafa( ge,grafa

2 Cor. 12:9, Si el mi-a zis: Harul meu it este de ajuns. (solutia spusa in trecut este valida si in
prezent): kai. ei;rhke,n moi\ avrkei/ soi h` ca,rij mou)

2 Tim. 4:7, M-am luptat lupta buna, mi-am terminat cursa (alergarea), am pazit credinta (de la
inceput pana la sfarsit, iar acest fapt are consecinte): to.n kalo.n avgw/na hvgw,nismai( to.n
dro,mon tete,leka( th.n pi,stin teth,rhka\

Evrei 1:4, a mostenit un nume mai minunat. (si in prezent il mai are): diaforw,teron parV
auvtou.j keklhrono,mhken o;noma

II.

Pluperfect indicativ, activ

1. Este timpul trecut al perfectului, si ca timp trecut i se adauga semnul timpului trecut, augmentul e.
2. Se formeaza din aceasi radacina a perfectului, cu reduplicarea primei silabe protrivit regulii deja
invatate, si in fata reduplicarii se adauga augmentul.
3. Dar pluferfectul mai are un semn specific de recunoastere pe langa augment, reduplicare si consoana k,
si anume, diftongul ei care apare in terminatiile pluferfectului.
4. Iata, deci, cum arata un verb in pluferfect, defalcat in elementele sale componente: e ! le ! lu ! k !
ei ! n)
5. Exemplu de conjugare in pluperfect: lu,w
Sg.
1.
2.
3.

evlelu,kein
evlelu,keij
evlelu,kei

Pl.
evlelu,keimen
evlelu,keite
evlelu,keisan

43

6. Observatii
Augmentul este adesea omis.
Pluperfectul se utilizeaza rar in NT.
Este un timp trecut cu efecte in trecut.
Exemplu: Fapte 7:44 ~H skhnh. tou/ marturi,ou h=n toi/j patra,sin h`mw/n evn th/| evrh,mw|
kaqw.j dieta,xato o` lalw/n tw/| Mwu?sh/| poih/sai auvth.n kata. to.n tu,pon o]n
e`wra,kei\ de la verbul o`ra,w)
... as cum a oranduit Cel care a spus lui Moise sa-l faca [cortul marturiei] dupa tipul/modelul pe care-l vazuse.
Vederea modelului fusese un act in trecut care avea totusi efecte in prezentul istoric al evenimentului narat de
Luca. Adica, efectul vederii modelului a fost ca starmosii lui Stefan au avut la dispozitia lor cortul marturiei
in pustie. Asadar, prezentul istoric al evenimentului este un timp trecut pentru narator.
7. Conjugarea verbului oi=da, stiu, cunosc
Este un verb foarte frecvent intalnit in NT (de 321 ori)
Este sinonim cu ginw,skw)
Are doar forme pentru perfect si pluperfect.
Formele de perfect se traduc cu timpul prezent, iar cele in pluperfect cu timpul imperfect.
Sg.
1.
2.
3.
Pl.
1.
2.
3.
III.

STIU (perfect)
oi=da
oi=daj
oi=de$n%

h|;dein
h|;deij
h|;dei

STIAM (pluperf.)

oi;damen
oi;date
oi;dasi$n%

h|;deimen
h|;deite
h|;deisan

Timpurile sau partile principale ale unui verb

1. In greaca sunt sase timpuri principale care se dau intr-un dictionar care are pretentia sa fie bine intocmit.
Deci, veti gasi forma de dictionar al verbului, adica, verbul la timpul prezent indicativ, activ, dupa care
urmeaza in paranteza formele acelui verb la inca cinci timpuri principale, dupa cum urmeaza:
avgge,llw [avggelw/( h;ggeila( h;ggelka( h;ggelmai( hvgge,lhn]
1.1. In parateza aveti formele pentru urmatoarele timpuri ale verbului:
Viitor activ
Aorist activ
Perfect activ
Perfect medio-pasiv
Aorist pasiv
2. Nu toate verbele au toate cele cinci forme din paranteza de mai sus. Unele au 4, altele, 3, 2 sau unele
doar forma de dictionar.
3. Exercitii: cele date de profesor si cele gasite de student in bibliografia indicata in silabus.
44

4. Vocabular
kaqw,j
avpoktei,nw
evgei,rw
stauro,w
metabai,nw
basileu,w
o` neani,skoj
evx $evk%

asa cum; dupa cum; o[te

asa; in modul in
care
omor, ucid
euvcariste,w
inviez; ridic
evrwta,w
crucific
trec (dintr-un loc in
altul)
domnesc; sunt
imparat; guvernez
tanar
din (inainte de
spirit aspru!)
usor

evlafro,j( &a,
( &o,n
o[moioj( &a( &o asemanator, similar
n
h` skhnh,
cort (marturiei);
tabernacol
qa,ptw
inmormantez,
ingrop

cand; la timpul
cand

nika,w
h` didach,

multumesc
intreb, interoghez,
chestionez; rog
inving, birui
invatatura

o` a;rtoj

paine

h` yuch,
o` qa,natoj

suflet; viata
moarte

h` parabolh,

parabola

h` zu,mh

aluat

h` evxousi,a

putere; autoritate;
regat; libertate
sfarsesc, implinesc,
termin; desavarsesc

tele,w

Iata cateva verbe la timpul perf. 1 sau perf. 2, frecvent intalnite in NT.
h`ma,rthka$a`marta,nw% evschka $e;cw%
be,blhka $ba,llw%

teqera,peuka

e;gnwka $ginw,skw%

ei;rhka $le,gw%

h`toi,maka $e`toima,zw%

le,luka

eu[rhka $eu`ri,skw%

mema,qhka $manqa,nw%

ei;lhfa $lamba,nw%

metabe,bhka$metabai,nw
%

e`w,raka
$o`ra,w%
pepi,steuka
se,swka
$sw,zw%
avkh,koa
$avkou,w%
ge,grafa

pe,ponqa
$pa,scw%
pe,poiqa
$pei,qw%
pe,pomfa
$pe,mpw%
pe,feuga
$feu,gw%
le,loipa $lei,pw
%

45

LIMBA GREACA II
CURSUL 11
CONJUGAREA VERBELOR LA DIATEZA
MEDIO-PASIVA, INDICATIV PREZENT
I.

Definitie: Se numeste diateza medio-pasiva deoarece verbele in aceasta diateza au aceleasi

terminatii la mediu si pasiv, indicativ, prezent. Contextul ne ajuta la identificarea diatezei percise si,
ca atare, la efectuarea traducerii corecte.

II.

Conjugarea verbelor in diateza medie si pasiva, indicativ, prezent

A. Diateza medie
1. Subiectul este beneficiarul actiunii verbului. Adica, subiectul actioneaza in avantajul sau propriu in asa
fel incat sa beneficieze din rezultatele actiunii verbului.
2. Terminatiile primare ale diatezei medii sunt identice cu cele ale diatezei pasive, la modul indicativ,
prezent, si de aceea se numesc:
3. Terminatii medio-pasive, indicativ, prezent. Iata-le:
1.
2.
3.

Sg.
& o & mai
& e & sai
$&h|%
& e & tai

Pl.
& o & meqa
& e & sqe
& o & ntai

4. Verbul: lu,w
1.
2.
3.

Sg.
lu & o & mai( lu,omai
lu & e & sai( lu,h|
lu,etai

Pl.
luo,meqa
lu,esqe
lu,ontai

4. Observatii
Terminatiile sunt precedate de vocale de legatura e si o) Regula punerii vocalelor de legatura este urmatoarea:
inainte de m si n se pune totdeauna o( iar in rest se pune e.
Teminatia medio-pasiva la pers. a 2-a singular isi pierde s, in felul acesta vocala de legatura e va suferii o
prelungire (unii specialisti o numesc contractie) in h|( cu iota subscriptum, sub influenta diftongului ai care a
ramas din terminatia &sai dupa disparitia sigmei.

46

B. Modul de utilizare si traducere a verbelor la diateza medie

1. Contextul va veni in ajutorul studentului in a decide care dintre urmatoarele moduri posibile de
traducere sa se aplice:
Medie reflexiva: este asemanatoare diatezei reflexive din lb. romana, adica actiunea verbului se resfrange direct
asupra subiectului care face actiunea.
1.1.1

Exemple:

1.1.1.a. vIou,daj avnacwrei/ kai. avpa,gcetai (de la verbul avnacwre,w( a pleca [din, de la], si
avpa,gcw( a spanzura) Iuda pleaca [din templu] si se spanzura.
1.1.1.b. lu,omai ,(Eu) ma dezleg.
1.1.1.c. 2 Cor. 11:14: auvto.j ga.r o` satana/j metaschmati,zetai eivj a;ggelon fwto,j) Caci
Satana insusi se transforma/schimba intr-un inger al luminii.
1.1.2. Observatie: In NT sunt putine cazuri de folosire a diatezei mediului reflexiv. In locul acesteia se
utilizeaza de regula pronumele reflexiv e`autou/ e`auto,n( e`mautou/ e`mauto,n)
Medie a avantajului personal: actiunea nu se rasfrange direct pe subiect, ci este sarvarsita in avantajul sau in
avantajul celor din anturajul lui.
Exemple:
1.2.1.a. lu,omai (Eu) imi dezleg. sau Dezleg pentru mine.
1.2.2.b. Marcu 3:13: vIhsou/j avnabai,nei eivj to. o;roj kai. proskalei/tai tou.j maqeta.j tou.j
h;qelen auvto,j) Isus urca pe munte si cheama la [pentru] Sine pe ucenicii pe [cei] care El [Insusi] a
vrut.
C. Diateza pasiva
1. Asa cum s-a amintit, diateza pasiva, la indicativ prezent, are aceleasi terminatii ca si diateza medie.
2. Traducerea verbelor la diateza pasiva este identica cu cea din lb. romana: lu,omai sunt dezlegat
III.

Verbe deponente

1. Verbele deponente sunt verbe defective, adica forma lor de dictionar este cea medio-pasiva, idicativ,
prezent, dar ele se traduc la diateza activa, indicativ prezent.
2. Aceste verbe nu au corespondent in diateza activa.
3. Numele deponent vine din latina, depono, abandonez. In cursul dezvoltarii limbii grecesti, aceste
verbe au abandonat formele active, preferand formele medio-pasive cu rol de activ.

47

A. Categorii ale verbelor deponente

1. Cele care exprima reciprocitate: acestea sunt verbe ale caror actiune implica cel putin un partener sau
interlocutor:
de,comai
lutro,omai
cari,zomai
iva,omai

primesc, intampin
rascumpar
iert; gratific
vindec

yeu,domai
avspa,zomai
avpokri,nomai
ma,comai

mint
salut
raspund
lupt

2. Cele care exprima reflexivitate, adica actiunea se rasfrange asupra subiectului

tuflo,omai
evpendu,omai

ma inganf; ma
orbesc spiritual
ma imbrac

evgkrateu,omai

ma abtin, ma
stapanesc

3. Cele care exprima o implicare de sine

e;rcomai

merg; vin

h`ge,omai

poreu,omai

merg, ma duc

ovrgi,zomai

dialogi,zomai

gandesc, reflect
asupra

bou,lomai

preiau conducerea,
prezidez, conduc,
guvernez; iau in
consideratie
ma manii, manfurii
vreau, doresc

4. Sunt verbe care au forme si pentru diateza activa si sunt si deponente. Acestea au intelesuri diferinte.
Sunt cazuri foarte rare.
a;rcw
a;rcomai

guvernez; a fi primul
incep

5. Sunt verbe deponente carora se pot atasa prefixe prepozitionale

e;rcomai
avpo, avpe,rcomai
eivj eivse,rcomai
evk evxe,rcomai

merg
plec, ma indepartez
intru
ies

6. Sunt verbe deponente si nedeponente ale caror complement direct se afla in cazuri diferite de cel
regulamentar, adica acuzativ.
a;rcw + G; avpokri,nomai + D
IV.

Precizari suplimentare despre diateza pasiva

A. Diateza pasiva presupune un agent care actioneaza asupra subiectului

1. In greaca agentul se exprima in trei feluri
48

Agentul direct, se exprima prin: u`po, + G

Exemplu: oi` a`martwloi. sw,zontai u`po. tou/ Qeou/) Pacatosii sunt salvati de (catre) Dumnezeu.
Agent intermediar, se exprima prin: dia, + G
Exemplu: oi` a`martwloi. sw,zontai dia. tou/ avposto,lou) Pacatosii sunt salvati prin (intermediul)
apostolul[ui].
Agent impersonal, se exprima prin: cazul D cu sau fara prepozitia evn [+ D].
Exemplu: oi` a`martwloi. sw,zontai tw/| lo,gw| $evn tw/| lo,gw|% tou/ Kuri,ou) Pacatosii sunt
salvati prin cuvantul Domnului.
2. Verbele la diateza pasiva pot sta si fara un agent
V.

Cerinte ale cursului 11

A. Exercitii
1. Din manualul lui Tipei, p. 63, ex. 97.
2. Date de profesor
B. Vocabular
1. Se scot si se invata toate cuvintele noi gasite in acest curs
2. Alte verbe deponente frecvente in NT
euvaggeli,zomai
evkporeu,omai
gi,nomai

predic evanghelia
ies, merg afara
devin, sunt, exist

evrga,zomai
proseu,comai
diamartu,romai

lucrez
ma rog
fac o marturie
solemna; declar
solemn

49

CURSUL 12
CONJUGAREA MEDIO-PASIVA,
PERFECT SI VIITOR, INDICATIV;
ADVERBE SI CONJUNCTIILE me,n)))de,
I.

Conjugarea medio-pasiva, perfect, indicativ

A. Terminatii
1. Terminatiile sunt cele primare ale medio-pasivului, indicativ, prezent, dupa cum urmeaza:
1.
2.
3.

Sg.
& mai
& sai
& tai

Pl.
& meqa
& sqe
& ntai

2. Observatii
Terminatiile de mai sus se ataseaza la radacina verbului.
Fiind vorba de timpul perfect, reduplicarea primei silabe va fi semnul de recunoastere a perfectului.
Reduplicarea se face potrivit regulilor deja invatate la greaca I.
Intre radacina verbului si terminatii nu se pun vocalele de legatura, aceasta fiind o deosebire intre conjugarea la
timpul prezent si timpul perfect, medio-pasiv.
La pers. a 2-a singular s din terminatia sai nu se pierde.
3. Conjugarea verbului lu,w la medio-pasiv, perfect, indicativ
1.
2.
3.

Sg.
le, ! lu ! mai) le,lumai
le,lusai
le,lutai

Pl.
lelu,meqa
le,lusqe
le,luntai

B. Traducere
1. Fiind medio-pasiv, traducerea corecta depinde de context. Iata optiunile:
Mediu: le,lumai, mi-am dezlegat, m-am dezlegat, am dezlegat pentru mine
Pasiv: le,lumai, am fost dezlegat [si in consecinta sunt liber si in prezent]
2. Actiune terminata in trecut cu implicatii in prezent
Exemplu: 1 Cor. 15:3-4. Cristo.j avpe,qanen u`pe.r tw/n a`martiw/n h`mw/n kata. ta.j
grafa.j)))) kai. evgh,gertai th/| h`me,ra| th/| tri,th| kata. ta.j grafa.j)
Hristos a murit (aor.)... si a fost inviat (perf. pas., ind.) si in consecinta Hristos este viu si azi!

50

3. Observatii
Unele verbe ale caror radacina se termina in consoana labiala sufera modificari atunci cand se pun terminatiile
medio-pasive la timpul perfect, indicativ.
Exemple: gra,fw ge,grammai, dar la pers. a 3-a va fi ge,graptai; lamba,nw rad: lab/lhb
eilhb ! mai ei;lhmmai, dar in pers. a 3-a sg. ei;lhptai
II.

Conjugarea medie la timpul viitor, indicativ

A. Cum se formeaza viitorul mediu, indicativ?

1. Se formeaza din radacina viitorului, indicativ, activ.
2. Deci, semnul de recunoastere al viitorului, adica s se adauga la radacina verbului, indicativ, activ, dupa
care se pune vocala de legatura si apoi terminatiile primare ale diatezei medio-pasive.
3. Exemplu: lu,w
1.
2.
3.

Sg.
lu ! s ! o ! mai( lu,somai
lu,sh|
lu,setai

Pl.
luso,meqa
lu,sesqe
lu,sontai

4. Traducere: lu,somai, imi voi dezlega, voi dezlega pentru mine

5. Observatie importanta
Timpul viitor la diateza pasiva are forme diferite de diateza medie, si ca atare se va discuta mai tarziu.
B. Cum se formeaza viitorul verbului eivmi, la modul indicativ, activ?
1. Se cunoaste deja prezentul si imperfectul indicativ, activ al verbului eivmi,.
2. Terminatiile verbului eivmi, la viitor indicativ sunt terminatiile primare ale diatezei medio-pasive, dar
traducerea se face in diateza activa, dupa cum urmeaza:
Prezent

Viitor

Imperfect

Sg.
1.
2.
3.

eivmi,
ei=
evsti,$n%

e;somai (eu) voi fi

e;sh|
e;stai

h;mhn
h=j( h=sqa
h=n

evsme,n
evste,
eivsi,$n%

evso,meqa
e;sesqe
e;sontai

h=men
h=te
h=san

Pl.
1.
2.
3.

51

III.

Adverbe

A. Definitie
1. Un adverb califica un verb.
2. Unele adverbe se formeaza din adjective prin inlocuirea n din terminatia &wn a adjectivului la plural
genitiv. Exemplu: kalw/n kalw/j, bine, corect. Ioan 4:17: le,gei auvth/| o` VIhsou/j\
kalw/j ei=paj o[ti a;ndra ouvk e;cw\
3. Cele mai multe adverbe au forme specifice, de sine statatoare si, in consecinta, trebuie invatate fiecare
individual. Exemplu: Marcu 1:20, kai. euvqu.j evka,lesen auvtou,j
4. Iata cateva asemenea adverbe:
Ele se invata ca si vocabular pentru cursul 12:
a;cri$j%
e;ti
e[wj

kaqw,j
nu/n
o[pou
IV.

+ G = pana la
[temporal]; pana
cand
inca
+ G = pana la
[locativ]; pana
cand, in timp ce,
atat timp cat...
[temporal]
cum; tocmai cum,
asa cum
acum
unde

o[te

cand, pe cand

ouvke,ti
ouvci,

nu mai
nu [emafatic]

sh,meron

azi, aztazi

to,te
euvqu,j( euvqe,
wj

atunci
indata, imediat

Conjuntiile me,n si de,

A. Functia sintactica a acestui dublet de conjunctii

1. Adesea exprima contrast: functie coordonativa adversativa
me,n))) de, pe de o parte... pe de alta parte
Exemplu: evgw. me,n eivmi Pau,lou( evgw. de. VApollw/( evgw. de. Khfa/( evgw. de.
Cristou/
B. Functia stilistica a dubletului
1. Stilistic: este recomandat ca me,n sa nu fie tradus, iar de, sa fie tradus cu conjunctiile adversative
dar, sau insa.
2. Dubletul de conjuctii me,n))) de, apare frecvent in textele lui Pavel si atesta limbajul argumentativ al
acestuia. Vezi in mod special Ep. c. Evrei 1:7-8; 3:5-6; 9:6-7; 10:11-12; 11:15-16.
52

3.

Dubletul acesta poate fi folosit si cu art. hot. la plural pentru a exprima ideea de unii... altii.

Exemplu: Fapte 14:4, evsci,sqh de. to. plh/qoj th/j po,lewj( kai. oi` me.n h=san su.n toi/j
VIoudai,oij( oi` de. su.n toi/j avposto,loij Dar multimea orasului a fost divizata (s-a dezbinat), si
unii erau cu Iudeii, pe cand altii cu apostolii.
V.

Vocabular

1. Adverbele din acest curs

2. Lectia 11 din Tipei
3. Tema pentru acasa: sa se scoata cuvitele noi din textele exemplelor din acest curs.
VI.

Exercitii

1. Cele date de profesor si

2. Tipei, p. 69 ex. nr. I.

53