TEXTUL LITERAR

1. Definiție: Textul literar/opera literară este creația în versuri sau în proză în care autorul creează un univers imaginar, prin intermediul
căruia redă fapte, idei, aspecte din natură, folosind un limbaj expresiv.
2. Clasificare: Clasificarea operelor literare:
a) După caracterul lor: - opere literare populare (basmul, snoava, legenda, doina, balada populară, colindul etc.)
- opere literare culte (schița, nuvela, pastelul, fabula, romanul etc.)
b) După formă: - opere literare în versuri / poezii (doina, balada, pastelul, fabula, imnul, oda etc.)
- opere literare în proză ( basmul, schița, nuvela, povestirea, romanul etc.)
c) După gen: - opere literare lirice (doina, pastelul, imnul, oda, idila, elegia, sonetul etc.)
- opere literare epice (balada, basmul, fabula, schița, nuvela, romanul, povestirea, epopeea etc.)
- opere literare dramatice ( comedia, drama, tragedia etc.)
3. Trăsăturile textului nonliterar:
Trăsăturile operei literare:
►Scop = trezirea unor emoții puternice în sufletul lectorului (a impresiona /vs/ a informa);
►Expresivitatea = generată de: figuri de stil, imagini artistice, punctuație cu rol stilistic, dar și de talentul fiecărui scriitor de a folosi
resursele limbii;
►Limbajul = foarte bogat și variat. Cuvintele sunt folosite cu sens figurat - conotativ.
►Între conținut și formă există o strânsă legătură (vezi operele în versuri, care au un conținut susținut de muzicalitatea prozodică);
►Originalitate = se manifestă la toate nivelurile, deoarece textul exprimă viziunea artistică a autorului.
- Are caracter ireal, ficțional, îmbină realitatea cu imaginația, fantasticul, fabulosul.
- Are rolul de a impresiona, atrage, sensibiliza, relaxa cititorul, căci îi prezintă o altă variantă a lumii omenești, una imaginară, unde
cititorul poate evada și poate „scăpa” de problemele care îl frământă (caracterul purificator, compensator și mimetic al literaturii = copiază,
mimează, creează o altă realitate, o altă lume, falsă, inventată) – poiesis, catharsis, mimesis, aestesis.
- Are multă expresivitatea (figuri de stil, imagini artistice, sensuri expresive ale părților de vorbire, semnelor de punctuație).
- Sunt folosite frecvent cuvintele cu sens figurat (conotativ), pentru a inventa figuri de stil, pentru a înfrumuseța textul.
- Sunt valorificate toate aspectele limbii: arhaisme, regionalisme, neologisme, termeni populari, de argou, polisemantismul.
- Emițătorul este obiectiv sau subiectiv, depinde la ce persoană relatează textul (a III-a sau I). În textele epice, are mai multă obiectivitate,
dar în cele lirice este subiectiv, exprimând sentimentele în mod direct. Autorul real își ia în textul literar o altă mască a celui care creează,
adică masca naratorului (în textul epic) și a eului liric (în textul liric).
- Receptorul este cititorul, care poate fi o persoană reală, verificabilă sau un cititor inventat de autor, căruia i se adresează în text
„frumoaso, ți-s ochii așa de negri...”.
- Ideile se adresează imaginației și sensibilității cititorului. Se pot identifica mai multe mesaje, textul poate fi interpretat în mai multe
feluri, din mai multe unghiuri și puncte de vedere.

4. Argumentare - textul literar

Apartenența la textul literar

PLANUL COMPUNERII COMPUNEREA

I.INTRODUCERE Textul literar este un text prin care autorul își propune să impresioneze
- definiția textului literar și să emoționeze cititorii, exprimându-și propriile gânduri, idei și sentimente,
prin folosirea unui limbaj artistic, puternic marcat de subiectivitate.
ALTĂ DEFINIȚIE: Opera literară este o creație artistică prin care scriitorul
își comunică gândurile și sentimentele personale cititorilor, într-o formă
originală și expresivă, construind o lume imaginară din cuvinte cu ajutorul unor
mijloace specifice.
II. CUPRINS „Mezul iernei” este un text literar pentru că are toate caracteristicile acestui
Argumentarea apartenenței textului la categoria tip de text. În primul rând, își propune să impresioneze, să emoționeze cititorii prin
textelor literare descrierea unui tablou de iarnă, în care gerul strivește natura și, totuși, nu-i răpește
a) își propune să impresioneze cititorii – explici frumusețea și misterul.
cum face asta; În al doilea rând, este un text literar pentru că exprimă trăirile proprii ale
b) exprimă gânduri, idei, sentimente ale autorului. Contemplând un peisaj de iarnă, acesta este mai întâi îngrozit de virulența
autorului (iei poezia strofă cu strofă și arăți ce gerului. E atât de frig, încât se aud trosnind stejarii în pădure, încât și stele par
spune autorul, ce gânduri, idei și sentimente încremenite pe bolta cerească. Peisajul este totuși încântător și eul liric este fermecat
comunică) de strălucirea zăpezii. Măreția naturii îl copleșește și are sentimentul că trebuie să
c) limbajul este artistic, încărcat de existe un creator care a zămislit-o. Își închipuie natura ca pe un templu, ale cărui
subiectivitate: coloane sunt fumurile ce ies pe hornurile caselor. Acoperișul templului este bolta
- imagini artistice și figuri de stil (prezentarea cerească, luna este farul principal, iar stelele sunt făcliile. Munții sunt altarele și
celor mai importante imagini și figuri de stil, cu vântul scoate sunete îngrozitoare la orga reprezentată de codri. Omul se simte mărunt
semnificația lor) în fața grandorii naturii.
- muzicalitate ( ritm, rimă, măsură) În al treilea rând, caracterul literar al textului este dat de limbajul folosit.
d) mai poți scrie despre: Este un limbaj artistic, care creează imagini, prin intermediul cărora poetul își
Opera literară este: exprimă emoțiile. Astfel, prima strofă începe cu imaginea vizual-auditivă a naturii
- o creaţie artistică: ea este menită să ne placă, copleșite de ger. Epitetele „amar”, „cumplit”, „înghețate” și „oțelit” transmit un
asemeni unui joc, nu are un scop practic. sentiment de neliniște și chiar teamă în fața grozăviei frigului. Strofa continuă cu
- o comunicare: autorul este emiţătorul, iar imaginea câmpiilor acoperite de zăpadă. Comparația „zăpada... pare-un lan de
cititorul este receptorul; ea conţine un mesaj. diamanturi” și epitetele „cristalină” și „strălucitoare” sugerează frumusețea și
- expresivă: are o formă deosebită, interesantă, strălucirea zăpezii, care îl încântă pe eul liric. În următoarele strofe, autorul creează
încărcată de figuri de stil. imaginea naturii ca un templu. El folosește comparația fumuri...se ridică ca înaltele
- originală: are o formă inedită (nouă), unică. coloane”, metaforele „altare”, „organe sonoare” și epitetele „albe”, „scânteios”,
- o lume imaginară: autorul ne propune situaţii „maiestuos”, „tainic”, „măreț”, „fantastic”, „argintii”, „nemărginitul”, „îngrozitoare”
posibile, iar noi trebuie să participăm cu imaginaţia pentru a sugerea măreția și misterul naturii și pentru a transmite un sentiment de
noastră la reconstituirea acestora în timpul lecturii. admirație amestecată cu teamă. Eul liric presimte existența unui creator divin
- făcută din cuvinte: autorul combină cuvintele în îndărătul acestei grandori cosmice.
imagini literare cu ajutorul unor procedee Limbajul artistic se arată și prin forma muzicală a textului, care este organizat
caracteristice literaturii. în versuri, are rimă împerecheată și ritm trohaic.
III. ÎNCHEIERE În concluzie, textul „Mezul iernei” este literar, deoarece, prin intermediul unui
Concluzii - rezumatul cuprinsului limbaj artistic, expresiv, autorul își comunică emoții și gânduri legate de iarnă, prin
care reușește să ne impresioneze puternic.
5. MODELE DE COMPLETAT: I. Apartenența la textul literar
În opinia mea, textul „….” (titlul), de……(numele autorului), este un o operă literară, deoarece are un autor cunoscut, al cărui nume este….
Specific creației literare este titlul, „.....”, care este în strânsă legătură cu conținutul acesteia.
În primul rând, textul este scris în proză / versuri, având un conținut care impresionează, căci îmbină realitatea cu ficțiunea. Din realitate
sunt următoarele aspecte: ......... Alte aspecte sunt închipuite, adică au caracter fictiv. Astfel, personajul..... își închipuie că ......... ( povestim, în 2-3
rânduri, ce considerăm noi că reprezintă elemente de ficțiune ale creației). Specific operei literare este limbajul artistic deosebit de frumos, care
conturează imagini artistice variate: vizuale (citat), auditive (citat), olfactive (citat) etc. (Vom scrie doar acele tipuri de imagini pe care le recunoaștem
în text). Acestea sunt realizate cu ajutorul unor frumoase figuri de stil: epitete (citat), comparații (citat), personificări (citat), enumerații(citat) etc. (Vom
scrie doar acele figuri de stil pe care le recunoaștem).
Pe de altă parte, rolul operei literare este de a ne înfățișa felul cum autorul înțelege lumea, viziunea lui asupra ei, de a ne învăța despre tainele
sufletului omenesc, ale naturii, ale universului și, mai ales, de a ne impresiona. El creează o lume ..... (felul universului creat), în care ......(se rezumă într-o
frază). Prin toate aceste trăsături deosebite, este evident că textul îi aparține unei opere literare, a cărei valoare este confirmată de admirația cititorilor ei,
de-a lungul timpului. Adevăratele opere literare nu au vârstă, sunt mereu tinere.
În concluzie, surprinzând trăsăturile definitorii ale acestui tip de discurs, care are la bază raportarea logică și clară la realitate, un scop bine
determinat și un limbaj adaptat temei și receptorului, am demonstrat că textul „....”, scris de ...... este o operă literară în versuri/în proză.

II. ARGUMENTARE - Opera literară în proză

În opinia mea, opera ………(titlul), de………..(numele autorului), este o operă literară în proză în care autorul creează un univers propriu,
pornind de la elemente ale realității, pe care le combină potrivit propriei viziuni despre lume, sentimentelor și imaginației sale, trezind cititorului puternice
emoții și sentimente. Tema operei literare este………..(alege: natura, copilăria, istoria, viața satului, lumea viețuitoarelor etc.). Titlul este
alcătuit……………….. și se refera/ denumește……………………………..
În primul rând, apar personaje …………….(ce personaje apar în textul suport), care sunt implicate în derularea unor evenimente…………(se
vor prezenta pe scurt evenimentele). Aceste acțiuni sunt plasate într-un anumit timp ……….( exemple de indici de timp din text ) și spațiu …………..
(exemple de indici de spațiu din text). Pe lângă asta, o altă trăsătură a operei epice este expresivitatea, aceasta fiind sporită de figuri de stil (exemple.....)
și imagini artistice (exemple....) + explicarea lor.
În al doilea rând, modul de expunere principal este narațiunea la persoana I/ a III-a, naratorul este subiectiv (dacă este de persoana
I)/obiectiv (dacă este de persoana a III-a), implicat afectiv, personaj- martor(dacă este de persoana I)/ detașat, neimplicat afectiv (dacă este de
persoana a III-a). Dialogul dinamizează acțiunea, stabilește relațiile dintre personaje:………….., dar are și un rol semnificativ în caracterizarea indirectă
a personajelor:……………(trăsăturile prezentate însoțite de citate).
În concluzie, trăsăturile prezentate mai sus justifică încadrarea textului suport în categoria operelor literare.

III. ARGUMENTARE - Opera literară în versuri

Opera literară …… de autorul ……… este o creație artistică în versuri prin care scriitorul își comunică sentimentele de ………………
față de……………cititorilor, într-o formă originală și expresivă, construind o lume imaginară printr-un limbaj expresiv. Tema poeziei
este………( natura, iubirea, lumea micilor viețuitoare, timpul, existența (viața) omului etc. ) . Titlul este în strânsă legătură cu conținutul
acesteia, fiind alcătuit din/ dintr-un ………. ( din ce e alcătuit ca parte de vorbire! ) și se referă/ exprimă/ ne duce cu gândul la………
În primul rând, e o operă literară pentru că e scrisă de un autor recunoscut care își exprimă direct sentimentele de………… într-o formă
originală, expresivă. Pornind de la un fapt real,………, autorul își imaginează că ……....................
În al doilea rând, limbajul sugestiv și expresiv este realizat cu ajutorul figurilor de stil și al imaginilor artistice. ( Explicarea unor figuri
de stil pornind de la următoarele modele orientative: epitetul …….exprimă sentimentul, oferă sensibilitate/ repetiția cuvântului/ termenului/
-lor…… accentuează sentimentul de……./ personificarea …….. dă viață poeziei/ enumerația … contribuie la redarea atmosferei de … )/ figura de
stil ( numește-o!) …. sugerează, exprimă, intensifică, ne trimite cu gândul la, sprijină, ar putea trimite la ideea că/ sentimentul de …… este
intensificat prin folosirea …..( numește o figură de stil! – epitetului + exemplu!). Imaginea vizuala, auditiva/ olfactiva/ dinamică din versul
………sugerează/ exprimă/ conturează o stare de ……… etc.
Nu în ultimul rând, între conținut și formă există o strânsă legătură, elementele de versificație ale textului susținând această idee. Poezia este
alcătuită din ……….. (număr de strofe, numele strofei iar rima este ( monorimă-aaaa/ împerecheată-aabb/ încrucișată-abab/ imbrățișată-abba).
Modul principal de expunere este descrierea/ dialogul/ monologul/ descrierea.
În concluzie, trăsăturile mai sus prezentate justifică încadrarea textului suport … (titlul) de … (autorul) în categoria operelor
literare.