Particularităţi ale reproducerii sexuate la vertebrate

Majoritatea vertebratelor au sexe separate.

Diferențele vizibile dintre indivizi reprezintă dimorfismul sexual, ce se referă la o
serie de caracteristici legate de aspect și comportament, care vor determina atracția
dintre cele două sexe. La multe specii, masculii sunt mai mari, mai colorați și cu
manifestări teritoriale mai puternice decât femelele. Uneori, masculuii se luptă între ei
pentru femele și pentru accesul la reproducere. Dimorfismul sexual poate să fie
permanent (manifestat tot timpul anului) sau sezonier (manifestat doar în perioadele
de reproducere). Uneori, anumite caracteristici care fac masculul mai atrăgător în
perioada de reproducere pot reprezenta și un dezavantaj. De exemplu, la păunul
mascul, penajul colorat și bogat atrage femela, dar îngreunează zborul, putând fi un
dezavantaj dacă păunul trebuie să zboare pentru a scăpa de prădători. Fiind și puternic
colorat, camuflarea este dificilă.

Fig. 1 – Dimorfism sexual (stânga – masculul; dreapta – femela)

După tipul de dezvoltare embrionară, animalele sunt:

• Ovipare – depun ouă în mediul extern (pești, amfibieni, reptile, păsări,
monotreme);
• Ovovivipare – depun ouă, dar acestea sunt incubate în interiorul organismului
matern (unele specii de pești, amfibieni, reptile);
• Vivipare – nasc pui în diferite stadii de dezvoltare (marsupialele și placentarele).
 ➢ La peşti contopirea gameților (icre și lapți) are loc în apă → fecundaţie externă.

Fig. 2 - Icre
Din ouă ies pui. Dezvoltarea embrionară are loc în ou, în mediul acvatic.
Unele specii de peşti au fecundaţie internă (peşti exotici, rechin), iar dezvoltarea
oului se face în interiorul corpului femelei, în gură sau în pliuri ale tegumentului, sau chiar
în ovar, la cele care „nasc” pui.

➢ La amfibieni, din ouă eclozează larve (mormoloci) care se dezvoltă prin

metamorfoză numai în mediul acvatic, parcurgând mai multe etape până ajung la
stadiul de adult.
Metamorfoză: OUĂ → LARVE (MORMOLOCI) → ADULȚI

Fig. 3 – Metamorfoză la amfibieni

La început, mormolocii au corpul asemănător peștilor, terminat cu o coadă turtită
lateral, şi respiră prin branhii. Ulterior, apar membrele posterioare, apoi cele anterioare
și plămânii şi dispar branhiile şi coada.
➢ Reptilele prezintă fecundaţie internă.
Cele mai multe specii sunt ovipare, femelele depunând ouăle în nisip sau pe
pământ. Ouăle sunt protejate de o coajă pergamentoasă și sunt clocite cu ajutorul
căldurii soarelui. Din ouă ies pui care seamănă cu adulții. Unele specii de şopârle sunt
vivipare.

Fig. 4 – Ouă de ţestoasă

➢ Păsările au fecundaţie internă și depun ouă mari, bogate în substanțe nutritive,
protejate de o coajă calcaroasă. Oul include germenele din care se va dezvolta
embrionul, gălbenuşul cu substanțe nutritive şi albuşul.

Fig. 5 – Structura oului la păsări

Păsările cuibăresc, clocesc ouăle până la eclozare, hrănesc şi îngrijesc puii.
 Fig. 6 – Diferite tipuri de ouă de păsări
➢ Mamiferele au fecundaţie internă.
Cu excepția monotremelor (ornitorinc, echidnă), celelalte grupe de mamifere
nasc pui. La monotreme nu există placentă, ele fiind ovipare.

Fig. 7 - Ornitorinc
La marsupiale, placenta este slab dezvoltată, puii fiind expulzați din uter după o
scurtă perioadă de dezvoltare, apoi ajung în marsupiu, unde își continuă dezvoltarea.

Fig. 8 - Cangur
 La mamiferele placentare, mucoasa uterină contribuie la formarea placentei, prin
intermediul căreia se realizează schimburile de substanțe şi de gaze respiratorii dintre
mama și făt.
După depunerea spermei în căile genitale ale femelei, unirea gameților de sex
opus se poate produce imediat sau mult mai târziu (la unele specii de lilieci). De
asemenea, cuibărirea celulei-ou în mucoasa uterină poate avea loc după un timp mai
îndelungat de la fecundație (de exemplu, la căprioară).
La toate mamiferele, puii sunt hrăniți cu laptele produs de glandele mamare.

Fig. Dezvoltarea embrionară la vertebrate

Știaţi că?
… La căluţul de mare (Hippocampus guttulatus) femela depune în mai-iulie până la 400-500 icre, de
forma unor pere, în punga incubatoare de pe partea ventrală a masculului, unde stau 4 săptămâni.
După trecerea acestui termen, masculul deschide punga și eliberează pui, fără a-I îngriji?