Liceul Teoretic de Informatic Gr. Moisil Iai An colar 2013-2014 Materia Chimie Clasa a XI-a C
ENZIME I HORMONI
Enzimele (din limba greac - zymosis - ferment) sunt proteine sau proteide fr de care celule vii nu pot nfptui reacii complexe ntr-un timp scurt, la temperatura mediului nconjurtor.Ele sunt substane care catalizeaz reaciile biochimice din organism, avnd un rol esenial n biosinteza i degradarea substanelor din materia vie, ntlnindu-se n toate organismele animale, vegetale i n microorganisme, mai fiind denumite din aceast cauz biocatalizatori.Fr enzime , procesele biochimice s-ar desfura cu viteze foarte mici. Reaciile chimice ce au loc n organismele vii,n condiii de presiune i temperatur relativ joase i pH bine definit nu se pot realiza, la vitezele apreciabile care le caracterizeaz, dect admind intervenia unor catalizatori deosebit de eficieni.Aceti catalizatori eficieni sunt produi chiar de organism, sunt de natur proteic i poart numele de ENZIME (de la grecescul "en zime" = drojdie). Ele se pot defini, deci, drept proteine cu aciune catalitic; aproape toate moleculele-enzim, cunoscute pn acum, dintre care multe obinute sub form cristalin (ureaza 1926) au structur proteic. Numrul enzimelor este de ordinul miilor cci, n lumea vie, fiecrei molecule organice, existente aici, trebuie s-i corespund cel puin o enzim, care s participe la sintez i/sau degradarea ei.
Rol n cadrul organismelor: Descompunerea moleculelor mari; Accelereaz procesele metabolice; Coordoneaz unele etape ale ciclului metabolic.
Structura enzimelor: Enzimele sunt substante de natur proteic. Acestea reprezint macromolecule, compuse din lanuri polipeptidice, avnd o mas molecular ntre 10.000 - 1.000.000.
Mecanismul reactiei 2
Enzima formeaz cu substratul un produs intermediar reactiv, cu o via scurt. Sub aceast form intermediar, substratul intrat n reacie sufer modificri electronice sub aciunea centrilor activi ai enzimei, rezultnd produsul de reacie.
Tipuri de enzime Dup reactivitate Apoenzim - enzim, care devine activ numai la unirea cu anumite substane de natur non-proteic; Coenzim sau cofactor - substan de natur non-proteic, ce-i confer activitate enzimatic apoenzimei; Holoenzim - macromolecula rezultat n urma unirii coenzimei cu o apoenzima. Dup tipul reactiei catalizate Oxidoreductaz; Transferaz; Hidrolaz; Liaz; Isomeraz ; Ligaz.
Hormonul (grec. , - horman, hormanus - a pune n micare, a trezi) este o substan biochimic care transmite informaii de la un organ sau esut la altul, fiind secretat de glandele endocrine sau de alte esuturi, care stimuleaz i coordoneaz activitatea anumitor organe sau a ntregului organism. Spre deosebire de sistemul nervos unde informaiile de la centru (creier sau mduva spinrii) impusurile nervoase se propag prin prelungirile axonice sau dentritice cu o vitez mare ce dureaz fraciuni de secund, informaiunile transmise pe cale hormonal sunt mai lente, unele ca de exemplu n cazul adrenalinei care dureaz secunde, pe cnd n cazul celorlali hormoni dureaz zile, pn ce informaiile ajung la organul sau esutul int. 3
De la aceast regul fac o excepie hormonii tisulari (produi de esuturi), hormoni ca: histamina, serotonina, sau prostaglandinele, care sunt produi direct de parenchimul organului int.
Hormonii au fost descoperii pe la mceputul secolului XX, termenul de hormon a fost pentru prima oar folosit n anul 1905 de psihologul englez Ernest Starling (1866 - 1927). Hormonii fiind substane care acioneaz pe anumite organe int, ce au receptori speciali n membrana celular care leag moleculele hormonului respectiv, unde hormonii declaneaz o serie de reacii biochmice, ptrunznd prin membrana celular ajungnd n citoplasm, respectiv nucleul celulei. Hormonii din organismul animal sunt produi i de glandele endocrine: hipofiz, epifiz, tiroid, paratiroid, pancreas, glandele suprarenale cu corticosuprarenala i insulele Langerhans, gonadele sau glandele genitale. Denumirea de glande endocrine sau glande cu secreie intern se datoreaz faptului c hormonii produi de glandele respective se vars direct n snge fiind transportai pe calea sanguin la organul int. Hormonii produi de plante se numesc fitohormoni (au de exemplu un nucleu format din o grupare fenolic i steroid) i asemntor hormonilor produi de organismul animal, acioneaz la distan fiind suficient o cantitate foarte mic de ordinul nanogramelor. tiina care se ocup cu studiul glandelor endocrine i hormonilor se numete endocrinologie, iar medicul care lucreaz n aceast ramur endocrinolog.
Exemple de reglri pe cale hormonal
Glicemia (concentraia de zahr din snge) esterini reglat prin insulin produs de pancreasul endocrin - (insulele Langerhans) Lipemia (Concentraia n grsimi prin activitatea ficatului i pancreasului) Senzaia de foame (Centrul foamei fiind activat la scderea valorii glicemiei) Dezvoltarea sistemului osos Adaptarea la stress
Clasificarea hormonilor Clasificare hormonilor in functie de raza de actiune 4
Hormonii endocrini respecta definitia clasica fiind sintetizati si secretati de celule specializate urmand sa ajunga la celula tinta prin intermediul sistemului circulator legati de proteine transportoare in cazul hormonilor hidrofobi sau liberi in sange in cazul hormnilor hidrofili Hormonii paracrini nu respecta definitia clasica data hormonilor fiind sintetizati de o celula specializata,uramand sa actioneze asupra celulelor invecinate, fara a mai ajunge in torentul circulator Exemplu: somatostatina produsa de celulele D pancreatice actioneaza asupra celulelor A (secretoare de glucagon) si B (secretoare de insulina) inhibandu-le secretia Hormonii autocrini sunt sintetizati si secretati de catre o celula in spatiul extracelular, actionand ca mesager asupra aceleiasi celule. In acest caz celula tinta si celula secretoare reprezinta defapt aceasi celula. Neurohormonii sunt o categorii speciala de substante chimice produse de catre celulele nervase, eliberate in sange prin terminatiile axonale siapoi vehiculate prin sistemul circulator pana la nivelul celulei tinta.Prin intermediul neurohormonilor se realizeaza interactiunea dintre sistemul nervos si sistemul endocrin.
Clasificare hormonilor in functie de solubilitate In functie de solubilitate hormonii se pot clasifica in hormonii hidrosolubili (hidrfili) si hormoni liposolubili (hibrofobi). Hormonii liposolubile necesita proteine transportoare pentru a fi vehiculati prin sange pana la nivelul celulei tinta, de asemenea acesti hormoni prezinta capacitatea de a traversa bistratul lipidic al membranei celulare, patrunzand in interiorul celulei unde se afla receprtori specifici fie in citoplasma fie legati de cromatina la nivelul nucleului. Hormonii hidrosolubili circula liberi prin sistemul circulator insa nu pot traversa membrana celulara. Receptori pentru acest tip de hormoni se afla incorporati in membrana celulara, determinand productia de mesageri secunzi in lanivelul spatiului citoplasmatic hormonul fiind considerat mesager primar. Hormonii hidrosolubili Hormonii peptidici Hormonii proteici Hormonii derivati din aminoacizi Hormoni liposolubili Hormonii steroizi Hormonii tiroidieni