1

Proiect realizat de Theodora Varvaroi i tefan Onu

Liceul Teoretic de Informatic Gr. Moisil Iai
An colar 2013-2014
Materia Chimie
Clasa a XI-a C

ENZIME I HORMONI

Enzimele (din limba greac - zymosis - ferment) sunt proteine sau proteide fr de
care celule vii nu pot nfptui reacii complexe ntr-un timp scurt, la temperatura mediului
nconjurtor.Ele sunt substane care catalizeaz reaciile biochimice din organism, avnd un
rol esenial n biosinteza i degradarea substanelor din materia vie, ntlnindu-se n toate
organismele animale, vegetale i n microorganisme, mai fiind denumite din aceast cauz
biocatalizatori.Fr enzime , procesele biochimice s-ar desfura cu viteze foarte mici.
Reaciile chimice ce au loc n organismele vii,n condiii de presiune i temperatur
relativ joase i pH bine definit nu se pot realiza, la vitezele apreciabile care le
caracterizeaz, dect admind intervenia unor catalizatori deosebit de eficieni.Aceti
catalizatori eficieni sunt produi chiar de organism, sunt de natur proteic i poart
numele de ENZIME (de la grecescul "en zime" = drojdie). Ele se pot defini, deci, drept
proteine cu aciune catalitic; aproape toate moleculele-enzim, cunoscute pn acum,
dintre care multe obinute sub form cristalin (ureaza 1926) au structur proteic.
Numrul enzimelor este de ordinul miilor cci, n lumea vie, fiecrei molecule organice,
existente aici, trebuie s-i corespund cel puin o enzim, care s participe la sintez i/sau
degradarea ei.

Rol n cadrul organismelor:
Descompunerea moleculelor mari;
Accelereaz procesele metabolice;
Coordoneaz unele etape ale ciclului metabolic.

Structura enzimelor:
Enzimele sunt substante de natur proteic. Acestea reprezint macromolecule,
compuse din lanuri polipeptidice, avnd o mas molecular ntre 10.000 - 1.000.000.

Mecanismul reactiei
2

Enzima formeaz cu substratul un produs intermediar reactiv, cu o via scurt. Sub
aceast form intermediar, substratul intrat n reacie sufer modificri electronice sub
aciunea centrilor activi ai enzimei, rezultnd produsul de reacie.



Tipuri de enzime
Dup reactivitate
Apoenzim - enzim, care devine activ numai la unirea cu anumite substane de
natur non-proteic;
Coenzim sau cofactor - substan de natur non-proteic, ce-i confer activitate
enzimatic apoenzimei;
Holoenzim - macromolecula rezultat n urma unirii coenzimei cu o apoenzima.
Dup tipul reactiei catalizate
Oxidoreductaz;
Transferaz;
Hidrolaz;
Liaz;
Isomeraz ;
Ligaz.

Hormonul (grec. , - horman, hormanus - a pune n micare, a trezi) este o
substan biochimic care transmite informaii de la un organ sau esut la altul, fiind
secretat de glandele endocrine sau de alte esuturi, care stimuleaz i coordoneaz
activitatea anumitor organe sau a ntregului organism.
Spre deosebire de sistemul nervos unde informaiile de la centru (creier sau mduva
spinrii) impusurile nervoase se propag prin prelungirile axonice sau dentritice cu o
vitez mare ce dureaz fraciuni de secund, informaiunile transmise pe cale hormonal
sunt mai lente, unele ca de exemplu n cazul adrenalinei care dureaz secunde, pe cnd n
cazul celorlali hormoni dureaz zile, pn ce informaiile ajung la organul sau esutul int.
3

De la aceast regul fac o excepie hormonii tisulari (produi de esuturi), hormoni
ca: histamina, serotonina, sau prostaglandinele, care sunt produi direct de parenchimul
organului int.

Hormonii au fost descoperii pe la mceputul secolului XX, termenul de hormon a
fost pentru prima oar folosit n anul 1905 de psihologul englez Ernest Starling (1866 -
1927).
Hormonii fiind substane care acioneaz pe anumite organe int, ce au receptori
speciali n membrana celular care leag moleculele hormonului respectiv, unde hormonii
declaneaz o serie de reacii biochmice, ptrunznd prin membrana celular ajungnd n
citoplasm, respectiv nucleul celulei.
Hormonii din organismul animal sunt produi i de glandele endocrine: hipofiz,
epifiz, tiroid, paratiroid, pancreas, glandele suprarenale cu corticosuprarenala i insulele
Langerhans, gonadele sau glandele genitale.
Denumirea de glande endocrine sau glande cu secreie intern se datoreaz faptului
c hormonii produi de glandele respective se vars direct n snge fiind transportai pe
calea sanguin la organul int.
Hormonii produi de plante se numesc fitohormoni (au de exemplu un nucleu
format din o grupare fenolic i steroid) i asemntor hormonilor produi de organismul
animal, acioneaz la distan fiind suficient o cantitate foarte mic de ordinul
nanogramelor.
tiina care se ocup cu studiul glandelor endocrine i hormonilor se numete
endocrinologie, iar medicul care lucreaz n aceast ramur endocrinolog.

Exemple de reglri pe cale hormonal

Glicemia (concentraia de zahr din snge) esterini reglat prin insulin
produs de pancreasul endocrin - (insulele Langerhans)
Lipemia (Concentraia n grsimi prin activitatea ficatului i pancreasului)
Senzaia de foame (Centrul foamei fiind activat la scderea valorii
glicemiei)
Dezvoltarea sistemului osos
Adaptarea la stress

Clasificarea hormonilor
Clasificare hormonilor in functie de raza de actiune
4

Hormonii endocrini respecta definitia clasica fiind sintetizati si secretati de celule
specializate urmand sa ajunga la celula tinta prin intermediul sistemului circulator legati de
proteine transportoare in cazul hormonilor hidrofobi sau liberi in sange in cazul hormnilor
hidrofili
Hormonii paracrini nu respecta definitia clasica data hormonilor fiind sintetizati de
o celula specializata,uramand sa actioneze asupra celulelor invecinate, fara a mai ajunge in
torentul circulator Exemplu: somatostatina produsa de celulele D pancreatice actioneaza
asupra celulelor A (secretoare de glucagon) si B (secretoare de insulina) inhibandu-le
secretia
Hormonii autocrini sunt sintetizati si secretati de catre o celula in spatiul
extracelular, actionand ca mesager asupra aceleiasi celule. In acest caz celula tinta si celula
secretoare reprezinta defapt aceasi celula.
Neurohormonii sunt o categorii speciala de substante chimice produse de catre
celulele nervase, eliberate in sange prin terminatiile axonale siapoi vehiculate prin sistemul
circulator pana la nivelul celulei tinta.Prin intermediul neurohormonilor se realizeaza
interactiunea dintre sistemul nervos si sistemul endocrin.

Clasificare hormonilor in functie de solubilitate
In functie de solubilitate hormonii se pot clasifica in hormonii hidrosolubili (hidrfili)
si hormoni liposolubili (hibrofobi). Hormonii liposolubile necesita proteine transportoare
pentru a fi vehiculati prin sange pana la nivelul celulei tinta, de asemenea acesti hormoni
prezinta capacitatea de a traversa bistratul lipidic al membranei celulare, patrunzand in
interiorul celulei unde se afla receprtori specifici fie in citoplasma fie legati de cromatina la
nivelul nucleului. Hormonii hidrosolubili circula liberi prin sistemul circulator insa nu pot
traversa membrana celulara. Receptori pentru acest tip de hormoni se afla incorporati in
membrana celulara, determinand productia de mesageri secunzi in lanivelul spatiului
citoplasmatic hormonul fiind considerat mesager primar.
Hormonii hidrosolubili
Hormonii peptidici
Hormonii proteici
Hormonii derivati din aminoacizi
Hormoni liposolubili
Hormonii steroizi
Hormonii tiroidieni