Plamanii

Structura
Structura plamanilor este compusa din:
-scheletul fibros,care alcatuieste interstitiul pulmonar
-ansamblul conductelor de aer,care se ramifica succesiv pana la canalele alveolare s alveole
-ansabmlul de vase sanguine,care se ramifica o data cu ramificarea conductelor de aer.
Intersitiul pulmonar este alcatuit din tesut conjunctivo-elastic care formeaza un continuum
intrapulmonar,ca o retea tridimensionala ce se extinde in interiorul plamanilor de la hil,odata
cu elementele bronhovasculare. Reteaua conjunctivo-elastica inconjura ramificatiile bronsice si
arteriale ca niste teci ce se prelungesc pana la periferie,unde se continua cu tesutul
subpleural. Funcional,aceasta retea alcatuieste un sistem elastic de tensiune care transmite
tractiuni elementelor pe care le reuneste si de asemenea reprezinta continatorul vaselor si
nervilor pulmonari.
Conductele de aer iau nastere din trahee,care se bifurca in 2 bronhii pulmonare (dreapta si
stanga),cate una pt fiecare plaman.
In interiorul retelei conjunctivo-elastice a interstitiului pulmonar conductele de aerse
ramifica de cateva zeci de ori pana ce vor forma la capatul lor terminal spatiile
respiratorii,reprezentate de canaelele alveolare,sacii alveolari si alveolele pulmonare. Spatiile
respiratorii care apartin unei bronhiole pulmonare se grupeaza intr-un teritoriu denumit lobul
pulmonar.
Lobulul pulmonar poate fi considerat unitatea anatomica si functionala a plamanilor. Lobulii
sunt separati prin speturi conjunctive forate din reteaua interstitiului pulmonar si au forma si
dimensiuni variabile (in medie 10-20 mm).
Fiecare lobul pare suspendat de o bronhiola supralobulara care se ramifica in interiorul
lobulului intr-un numar variabil de bronhiole terminale sau respiratorii.
Fiecare bronhiola respiratorie se continua cu un nr de canale alveolare si acestea cu sacii
alveolari. Fiecare sac alveolar are cate 6-36 de dilatatii alveolare.
Bronhiola lobulara este insotta in lobul de o ramificatie provenita din artera pulmonara.
Aceasta la randul sau se ramifica in continuare si formeaza in tesutul conjunctiv interlobular o
retea capilara arteriala care se va continua cu reteaua capilara venoasa. Retelele capilare
inconjura toate spatiile respiratorii si alcatuiesc impreuna cu celelalte structuri mentionate
tesutul respirator.
Colectoarele venoase ale retelei se afa la periferia lobulilor pulmonari,in septurile
despartitoate. Acest model de distributie a canalelor de aer si a vaselor il vo regasi la fiecare
nivel structural pulmonar.

Segmentatie
Fiecare plaman prezinta mai multe nivele structurale cu autonomie
functionala:lobulii,segmentele si lobii pulmonari.
Lobii pulmonari se individualizeaza cel mai bine:plamanul drept are 3 lobi,iar cel stang 2
lobi.
Lobii au limite nete; fetele lor sunt acoperite de foita viscerala a pleurei si sunt separate
intre ele prin spatii complete numite scizuri sau fisuri,2 la plamanul drept,iar la plamanul stang
numai fisura oblica.

Fiecare lob are o bronhie lobara proprie,artere si vene lobare,care pot fi comune cu ale altui
lob.
Segmentele pulmonare sunt teritorii de parenchim,individualizate in fiecare lob pulmonar
printr-un pedicul format dintr-o ramificatie bronhica segmentara si una sau mai multe ramuri
arteriale proprii. Segmentele nu au in pediculul lor vene proprii; acestea sunt localizate in
septurile conjunctive fibro-elastice care separa segmentele unele de altele. Segmentele
bronho-pulmonate prezinta o patologie proprie si este posibila rezectia fiecaruia.

Plamanul drept

Morfologie si raporturi
Plamanul drept este mai voluminos si prezinta 3 lobi-superior,mijlociu si inferior-separati
prin 2 feluri de fisuri-oblica si orizontala.
Forma sa este a unui hemicon neregulat,cu inaltimea medie de 20cm,diametrul sagital
mediu de 18-20cm si diametrul transversal mediu de 10cm (la nivelul vertebrei toracale T8).
Greutatea,la adult,este in medie de 650g.
La inspectie i se recunosc 3 fete si 3 margini.
Fata costala sau laterala este convexa,atat in sens vertical cat si transversal si se aplica
pe fata interna a peretelui antero-lateral al toracelui; la cadavru pe fata costala se imprima
reliefurile coastelor si ale spatiilor intercostale. Pe fata costala sunt vizibile cele 2 fisuri:
Fisura oblica ce coboara dinapoi inainte si de sus in jos si separa in partea sa
superioara lobul superior de cel inferior,iar in partea ei inferioara lobul mijlociu de cel
inferior.
Fisura orizontala se desprinde din fisura oblica la partea mijlocie a acesteia si trece
orizontal pana la marginea anterioara a plamanului; separa lobul superior de cel
mijlociu.
Fisurile sunt profunde si ajung pana la hilul pulmonar; ele delimiteaza fetele interlobare.
Fata diafragmatica sau inferioara sau baza plamanului, se aplica pe fata toracica a
cupolei drepte a diafragmului; ea este concava in toate sensurile. Marginea care o separa de
fata costala patrunde adanc in spatiul delimitat intre diafragm si peretele toracic si se va afla
pe un plan inferior fata de marginile mediala si anterioara.
Ea este traversata de partea inferioara a fisurii oblice,care separa aici lobul inferior (situat
inapoia sa) de lobul mijlociu (situat anterior). Prin intermediul diafragmei vine in raport cu fata
superioara a ficatului.
Fata mediala sau mediastinala prezinta in mijlocul sau hilul pulmonar ,in care patrunde
pediculul pulmonar,inconjurat de un manson pleura; acesta se prelungeste in jos pana la
marginea inferioara,ca un ligament de forma triunghiulara.
Hilul plamanului drept are o forma ovalara,comparata de obicei cu o racheta de tenis,cu
manerul orientat in jos; hilul este delimitat de reflectia pleurei viscerale de pedicolul
pulmonar,care apoi se continua cu pleura perietala mediastinala.
Fata mediala este impartita intr-o parte mediastinala anterioara,in contact cu mediastinul si
o parte vertebrala posterioara,in contact cu coloana vertebrala.
Prezenta hilului pulmonar determina formarea pe fata mediala a plamanului mai multor
zone:o zona suprahilara,o zona prehilara si o zona retrohilara,ultimele situate sub hil.

Zona suprahilara apartine exclusiv lobului superior si pe ea se observa,la

cadavru,amprenta venei cafe superioare inainte si a crosei venei azygos inapoia si deasupra .
Santul venei azygos este uneori asa de profunda incat poate figura o adevarata fisura-fisura
azygos. Inapoia si deasupra amprentei venei azygos plamanul drept vine in raport cu
terminatia trunchiului arterial brahio-cefalic si cu originea arterei subclavii drepte.
Zona prehilara,concava,se muleaza pe atriul drept al iniii si are raport cu nervul frenic
drept; ea este traversata in partea ijlocie de fisura orizontala. Este descrisa ca impresiunea
cardiaca a plamanului drept.
Zona retrohilara corespunde partii inferioare si posterioare a fetei mediale si apartine in
totalitate lobului inferior. Are raporturi cu organele mediastinului posterior,care lasa pe ea
usoare amprente si cu corpurile vertebrelor si santul costo-vertebral.
Varful plamanului sau apexul depaseste planul aperturii toracice superioare; el apartine
lobului superior. Depaseste prima coasta cu circa 3cm si ajunge in fosa supraclaviculara
mare,la baza gatului. Prezinta 2 fete:
O fata antero-laterala,convexa,foarte oblica in jos,inainte si in afara,care are raporturi
cu vasele subclaviculare
O fata postero-mediala,aproape verticala,in raport cu ggl simpatic cervico-toracic
(stelat) si cu radacinile inferioare ale plexului brahial.
Radiologii impart aria corespunzatoare varfului plamanului intr-o arie supraclaviculara-apexul
superior-si o arie mai mica,delimitata intre prima coasta si marginea inferioara a claviculei-aria
infraclaviculara.
Plamanul drept prezinta 3 margini:
Marginea anterioara este curba,cu concavitatea situata lateral,la inceput oblica in jos
si medial pana aproape de planul medio-sagital,dupa care devine aproape verticala.
Marginea posterioara neomologata de nomenclatorul anatomic,este
groasa,rotunjita,neteda si face trecerea intre fata mediala si cea costala; este
intretaiata in 1/3 superioara de scizura oblica; are traiect vertical in santul costovertebral.
Marginea inferioara separa fetele costala si mediala de fata diafragmatica; intre fata
costala si diafragmatica este subtire,convexa spre lateral si alcatuieste o adevarata
lama pulmonara care coboara adanc in sinusul costo-drafragmatic; intre fata mediala
si cea diafragmatica este orientata sagital si mai putin neteda.

Unitati structurale ale plamanului drept

Cele 2 fisuri impart plamanul drept in 3 lobi; fiecare dintre lobi este impartit prin septuri
conjunctivo-vasculare incomplete in segmente
Fisurile plamanului drept separa intre ei lobii superior,mijlociu si inferior, de la suprafata
plamanului pana la nivelul hilului. Ele reprezinta planuri de directie variabila,cu 2 versante ce
apartin la 2 lobi invecinati,acoperite de foita viscerala a pleurei. In profunzimea fisurii aceasta
foita se reflecta pe elementele pediculului.
Fisura oblica alcatuieste in ansamblu un plan oblic in jos si ianinte pe directie coastei 5 pe
care o incruciseaza in partea inferioara,dupa care intalneste coasta 6. Traverseaza apoi fata
diafragmatica a plamanului aproape in plan frontal,dupa care urca oblic inapoi pe fata mediala
pana la hil.
Fisura oblica prezinta 2 segmente:segmentul superior,de forma trunghiulara,cu baza in jos si
orientat inainte,in sus si in afara care separa lobul superior de cel inferior si segmentul
inferior,aproape vertical,aproximativ triunghiular,care separa lobul inferior de cel mijlociu.
Fisura orizontala incepe ca o ramura a fisurii oblice la dreptul coastei 6 si formeaza un
plan aproape orizontal,usor inclinat in jos si inainte,de forma semicirculara,care separa lobul
superior de cel ijlociu. Fsurile sunt vizibile pe cliseele radiografice numai pe imagini de profil.

Lobul superior are forma de hemicon,ingustat in jos si inainte. Posterior este separat prin
fisura oblica de lobul inferior; inainte si in jos este separat de lobul mijlociu prin fisura
orizontala.
Prezinta un varf,o baza,o fata mediala si o fata costala:
Varful corespunde varfului plamanului drept.
Baza este reprezentata prin fata inferioara,scizurala,de forma eliptica,mai larga
posterior. Pe aceasta fata se descrie o zona anterioara,orizontala,corespunzatoare
fisurii orizontale si o zona posterioara,inclinata puternic in jos si
inainte,corespunzatoare fisurii oblice,in raport cu lobul inferior. Intre cele 2 zone
apare o proeminenta a parenchimului,destul de neta,care marcheaza limita dintre
segmentele anterior si posterior ale lobului superior.
Lobul inferior este cel mai voluminos si ocupa partea postero-inferioara a hemitoracelui
drept. Posterior limita sa urca pana la nivelul coastei 5 (uneori pana la a 4a).
Forma sa este piramidala,cu baza pe diafragm si varful postero-superior.
Prezinta un varf,o baza,o fata costala,o fata mediastinala si o fata anterioara:
Varful este ingust,usor rotunjit si se proiecteaza la nivelul arcului posterior al coastei 5
(sau spatiul intercostal IV). Este denumit si varful lui Fowler, sediul de predilectie al
leziunilor tuberculoase de reinsamantare.
Baza acopera cupola diafragmatica dreapta cu exceptia partii sale anterioare.
Fata costala convexa,se proiecteaza pe peretele costal sub axul coastei 5.
Fata mediala este verticala,de forma triunghiulara,cu vf la hil,traversata in lungul sau
de sus in jos,in partea anterioara,de insertia ligamentului triunghiular (pulmonar).
Fata anterioara,scizurala,plana,este oblica in jos si inaine si corespunde fisurii
oblice,care o separa de fata inferioara a lobului superior in partea posterioara si de
lobul mijlociu in partea anterioara.
Lobul mijlociu are o forma conica rotunjita si este orientat cu baza anterior si vf posterosuperior,intre ceilalti 2 lobi. Fisura orizontala il separa de lobul superior,iar cea oblica,in partea
ei anterioara,de lobul inferior. Prezinta:
Fata costala, triunghiulara,delimitata de partile laterale ale celor 2 fisuri; se
proiecteaza in partea anterioara a spatiilor IV si V intercostale,de la linia axilara pana
la marginea sternului.
Fata mediastinala, concava,situata anterior de ligamentul pulmonar,in raport cu atriul
drept al inimii.
Fata inferioara, cu o zona diafragmatica anterioara si o zona scizurala posterioara.
Segmentele plamanului drept. Lobii pulmonari se subimpart intr-un nr variabil de
segmente.
Lobul superior are 3 segmente:
Segmentul apical care formeaza varful plamanului drept,de forma piramidala. Baza
segmentului apical formeaza un unghi diedru,cu o fata orientata posterior si in sus si
cealalta anterior si in sus. Fetele corespund segmentelor posterior si respectiv
anterior.
Segmentul posterior corespunde inferior scizurii oblice, care il separa de vd lobului
inferior,anterior este separat printr-o fata verticala,plana,de segmentul anterior;
superior este separat printr-o fata oblica in sus si inainte de segmentul apical.
Segmentul anterior, de forma patrulatera,mai voluminos,este separat de lobul
mijlociu prin scizura orizontala si se invecineaza cu celelalte segmente (posterior si
anterior) prin fetele corespondente.
Lobul mijlociu se subimparte in 2 segmente,medial si lateral:
Segmentul medial corespunde fetelor anterioara si mediastinala ale lobului mijlociu.
Segmentul lateral corespunde celei mai mari parti a fetei anterioare si fetei laterale a
lobului ijlociu si se plaseaza inapoia segmentului medial.

Lobul inferior al plamanului drept cuprinde 2 grupe de segmente formate pe de o parte

de segmentul superior al lobului inferior si pe de alta parte de piramida bazala.
Segmentul superior sau apical al lobului inferior se proieteaza pe peretele lateral al
toracelui, intre coastele5 si 7,inapoia liniei axilare. Inferior este separat de piramida
bazala printr-un plan orizontalizat net.
Piramida bazala a lobului inferior drept este alcatuita din 4 segmente:
o Segmentul bazal medial sau cardiac corepunde fetei mediastinale si bazei
lobului inferior,inaintea ligamentului pulmonar. Uneori se individualizeaza fata
de celelalte segmente bazale postero-medial.
o Segmentul bazal anterior se situeaza sub scizura oblica si ocupa partea
laterala si anterioara a lobului.
o Segmentul bazal lateral se situeaza sub segmentul Fowler si corespunde fetei
laterale si posterioare a piramidei bazale.
o Segmentul bazal posterior corespunde fetei si marginii posterioare a lobului
inferior,in raport cu santul prevertebral.

Pediculul pulmonar drept si diviziunile sale

Pediculii pulmonari sunt formati din elementele anatomice care patrund sau ies din hilul
pulmonar. Ei contin elemente functionale (bronhia principala sau pulmonara,artera pulmonara
su venele pulmonare) si elementele nutritive (vasele bronsice,vase si limfonoduli,nervi),toate
invelite de pleura.
Pediculul pulmonar drept este intramediastinal si poate fi studiat nuai dupa setionarea
pleurei medistinale si ajunirea sa prin tractiunea spre lateral a plamanului (este pozitia cea
mai favorabila pt etalarea si disectia eleentelor pediculare).
Elementele pediculului se grupeaza anatomo-topografic in 3 manunchiuri:
Manunchiul posterior , format de bronhia pulmonara si de vasele si nervii bronsici;
este usor de atacat dinspre posterior prin tractionea plamanului spre anterior.
Manunchiul anterior este vascular si contine vena pulmonara superioara dreapta,
artera pulmonara dreapta si cateva elemente limfatice; artera este plasata inapoi si
deasupra; vasele pot fi atacate pe cale medistinala anterioara (plamanul se
tractioneaza in afara si spre posterior).
Manunchiul inferior este alcatuit de vena pulmonara inferioara dreapta,care se
plaseaza inferior,separat de celelalte elemente ale pediculului.

Bronhia primara dreapta

In hilul plamanului elementele canaliculare se ramifica si se distribuie lobilor. Din bronhia
principala dreapta se formeaza astfel arborele bronhial,cu bronhii lobare si segmentare care se
ramifica pana la bronhiole care creeaza cate un lobul.
Nomenclatorul anatomic descrie urmatoarele subdiviziuni ale bronhiei primare drepte:
Bronhia lobara superioara cu originea pe fata laterala a bronhiei pulmonare,in unghi
de 90 grade,la 2-3cm de carina traheala; are un diametru de 6mm si o directie in sus
si lateral aproape in plan orizontal. La bronhioscopie orificiul sau apare pe cadran la
ora 4. Dupa circa 1cm se imparte in 3 bronhii segmentare:apicala,aproape verticala;
posterioara,in sus,inapoi si spre lateral si anterioara,cea mai scurta. La randul
lor,fiecare bronhie segmentara se ramifica in cateva bronhii suprasegmentare si apoi
in interiorul segmentelor in bronhii intrasegmentare. Bronhia pulmonara se continua
apoi ca bronhie intermediara,in jos si spre lateral,cu o lungime de 1,5-2cm,dupa care
da nastere,pe fata sa anterioara,bronhiei lobare mijlocii (medii).
Bronhia lobara medie are un diametru de 3-4mm si o lungime de 1-3cm dupa care se
imparte in bronhiole segmentare (mediala,care continua traiectul bronhiei lobare si
laterala,orientata lateral aproape in plan orizontal).
Bronhia lobara inferioara continua directia bronhiei pulmonare drepte si uneori,chiar
de la originea sa,da nastere bronhiei segmentare superioare,astfel incat practic ea
lipseste. Alteori are o lungime de 8mm,dupa care se imparte in bronhiole
segmentare:

o
o

Bronhia segmentara superioara se despinde de pe fata posterioara a bronhiei

lobare,are o lungime de 5-10mm si un traiect inapoi si lateral.
Dupa originea bronhiei segmentare superioare bronhia lobara inferioara se
termina printr-un manunchi de bronhii bazale pt segmentele corespondente
(de obicei 4).

Artera pulmonara dreapta

Artera pulmonara dreapta rezulta din bifurcatia trunchiului pulmonar si patrunde in
pediculul pulmonar drept dupa ce a trecut inapoia aortei ascendente si a venei cave
superioare. Trece apoi anterior de bronhia pulmonara dreapta,oblic ascendent si spre
lateral,imediat sub originea bronhiei lobare superioare.
Intra in scizura oblica si face o curba cu concavitatea in jos si spre medial,de pe fata
anterioara si marginea laterala a bronhiei drepte,pana la fata postero-laterala a acesteia. In
acest traiect profund este acoperita de pleura si de bronhie si emite o serie de ramuri
colaterale care urmeaza,destul de asemanator,distributia bronhiei.
Arterele lobare superioare sunt una principala si una sau doua artere scizurale.
Artera principala isi are originea deseori chiar in pediculul pulmonar,acoperita de vena cava
superioara. Are traiect ascendent si spre lateral,pe aceeasi directie cu trunchiul principal. Se
imparte intr-o artera segmentara apicala si o artera segmentara anterioara,care la randul sau
da un ram ascendent si un ram descendent. Uneori artera segmentara apicala poate forma un
trunchi comun apico-posterior. Artera segmentara posterioara,cu un ram ascendent si altu
descendent,poate fi unica sau dubla si vascularizeaza segmentul posterior (uneori si o parte a
segmentului anterior). Exista o mare variabilitate a ramurilor cu orginea in artera lobara
superioara dreapta.
Artera lobara mijlocie poate fi unica sau dubla si apare in profunzimea scizurii oblice. Ia
un traiect inferior si anterior. Cand este unica se imparte aproape imediat in ramurile
segmentare mediala si laterala.
Arterele lobare inferioare apar din partea inferioara a trunchiului principal,in fundul
scizurii oblice. Mai intai se desprinde o artera segmentara superioara , de pe fata sa
posterioara,la acelasi nivel cu o lobara mijlocie,dar cu un traiect orizontal spre posterior si
lateral,imediat sub bronhia corespondenta. Este foarte scurta si de obicei se trifurca. Trunchiul
principal se continua cu partea sa bazala din care se desprind 4 artere segmentare bazale
anterioara, laterala,mediala si posterioara.

Venele pulmonare drepte

Din plamanul drept,ca si din cel stang,iau nastere cate doua vene pulmonare,una
superioara si alta inferioara. Ele isi au originea in 3 retele:reteaua perialveolara
(considerata ca retea functionala adevarata),reteaua peribronhiolara si reteaua subpleurala. In
parenchimul pulmonar venele se plaseaza la periferia teritoriului pe il dreneaza,in septurile
interlobulare intersegmentare (repere chirurgicale) si de asemenea in tesutul conjunctiv
subpleural. De aici se reunesc in trunchiuri venoase care formeaza radacinile celor 2 vene
pulmoare.
Vena pulmonara superioara dreapta ia nastere printr-o radacina superioara si alta
inferioara:
Radacina superioara se formeaza prin unirea trunchiurilor venoase
mediastinal,interlobular anterior si scizural superior. Trunchiul mediastinal dreneaza
segmentul apical, cel interlobular anterior segmentul anterior,iar cel scizural superior
segmentul Fowler
Radacina inferioara se foreaza din venele care dreneaza lobul mijlociu.
Vena pulmonara inferioara dreapta dreneaza lobul inferior drept; incepe posterior si
medial de bronhia lobara inferioara dreapta tot prin reunirea a doua radacini,superioara si

inferioara (trunchiul interapicobazal si respectiv trunchiul format prin reunirea venei bazale
superioare si trunchiul bazal inferior).

Pediculul lobului superior drept

Elementele pediculului lobar superior al plamanului drept se grupeaza intr-un grup
mediastinal si altul scizural.
Grupul mediastinal se compune din bronhia lobara superioara in planul posterior, arterele
medistinale in planul mijlociu si venele mediastinale in planul anterior.
Bronhia obara superioara are un traiect ascendent si spre lateral si se continua cu bronhia
segmentara posterioara. Posterior de ea se asesc arterele bronhice si cateva filete nervoase.
Bronhia lobara superioara poate fi abordatausor pe fata posterioara,dupa incizia pleurei
medistinale,imediat inaintea venei azygos si dupa inclinarea plamanului spre inainte.
Arterele mediastinale ale lobului superior prelungesc directia arterei pulmonare drepte pe
fata anterioara a bronhiei. Artera apicala se imparte la nivelul marginii superioare a pediculului
in 2 ramuri care insotesc bronhia omonima.
Trunchiul venos mediastinal apare sub forma unui nr de ramuri care converg in evantai,spre
partea anterioara a pediculului. Ele incruciseaza anterior in unghi drept,bronhiile si arterele.
Intre artere si bronhii se afla cativa noduli limfatici.
Pediculul lobar superior drept are raporturi anterior cu vena cava superioara si nervul vag
drept;la acest nivel vena cava primeste vena azygos,care inconjoara pe deasupra pediculul.
Acesta poate fi accesat pe cale superioara,dupa indepartarea crosei venei azygos. Astfel poate
fi descoperita origiinea bronhiilor segmentare apicala si posterioara si a arterei segmentare
posterioare.
Grupul scizural poate fi descoperit dupa deschiderea scizurii. El cuprinde venele
interlobare anterioare si posterioare care primesc uneori si vene din lobul inferior si mijlociu.
Aceste vene acopera segmentul scizural al arterei pulmonare din care iau nastere arterele
scizurale anterioare si posterioare. Tot in partea anterioara o scizurii se afla si originea
bronhiei segmentare anterioare.

Pediculul segmentului apical este alcatuit din 2 artere care apar la marginea superioara
a bronhiei lobare superioare si din bronhia apicala,situata sub planul arterial si venele
mediastinale posterioare,cu aflunetii venelor inter-apico-posterioare si inter-antero-posterioare.
Acest pedicul este accesibil prin partea superioara a pediculului pulmonar.
Pediculul segmentar posterior cuprinde posterior bronhia, 2 artere care incadreaza
bronhia si venele mediastinale posterioare cu afluenti de la segmentele apical si anterioare
pediculul se descopera pe cale medistinala posterioara.
Pediculul segmentar anterior cuprinde arterele mediastinale anteroare,care acopera
anterior bronhia,situata profund in scizura. Bronhia este in raport intim cu trunchiul venos
central si cel mediastinal si se descopera nuai prin deschiderea completa a scizurii. Venele se
unesc cu colateralele comune ale segmentelor vecine ale lobului mijlociu.

Pediculul lobar mijlociu

Acesta este cel mai bine individualizat si elementele sale se grupeaza in scizura; prin
lungimea lor ele permit volvulusul lobului mijlociu.
Vena lobara mijlocie formeaza singura radacina inferioara a venei pulmonare superioare
drepte; se formeaza la randul sau din unirea venei mediastinale mediale cu trunchiul scizural
inferior. Ele se descopera pe cale medistinala anterioara.
Bronhia isi are originea pe fata anterioara a trunchiului intermediar si are un traiect inainte
si spre lateral,ca cel mai posterior element al pediculului.

Pe marginea sa superioara si laterala trece artera lobara mijlocie care are origine scizurala.
Exista uneori si o a doua artera situata pe fata laterala si sub bronhie.

Pediculul lobului inferior drept

Acest pedicul primeste un singur element mediastinal-vena pulmonara inferioara. aceasta
este situata inferior si posterior. Poate fi descoperita pe cale posterioara si inferioara,dupa
incizia ligamentului pulmonar si ridicarea lobului inferior. Vena se formeaza din unirea a 2
radacini:superioara (trunchiul interapicobazal) si inferioara (din trunchiul bazal superior si cel
inferior).
In fundul scizurii se afla bronhia,orientata oblic inapoi si in jos,acoperita spre lateral de
trunchiul arterial prinipal,care emite mai intai una sau doua artere apicale si apoi buchetul
arterelor bazale.
In cadrul pediculului elementele se dispun etajat,de sus in jos,incepand cu pediculul
segmentului Fowler si terminand cu pediculul piramidei bazale.

Plamanul stang

Morfologie si raporturi
Plamanul stang este situat in regiunea pleuropulmonara stanga,este mai putin voluminos
decat cel drept si are nuai doi lobi.
Forma sa este asemanatoare cu cea a plamanului dreot,de con neregulat,cu baza mulata pe
diafragm. Greutatea sa la adult este de 550-600g.
Dupa spatiul pe care il ocupa i se descriu 3 fete si 3 margini.
Fata costala se muleaza pe peretele costal si este convexa atat in plan vertical cat si in
plan transversal. Este brazdata de scizura oblica,cu traiect inferior si anterior,care incruciseaza
coastele 5 si 6 si apoi capatul anterior al coastei a 7a.
Fata inferioara acopera cupola stanga a diafragmului. In partea anterioara este intretaiata
transversal de extremitatea inferioara a scizurii. Aceasta fata are raporturi mediate de
diafragma cu lobul stang al ficatului,anerior si medial, cu fundul stomacului posterior si,inapoia
acestuia,cu glanda suprarenala stanga si polul superior al rinichiului stang; in planul cel mai
posterior are raporturi cu polul superior al splinei.

Fata mediastinala prezinta hilul pulmonar, prin care trec elementele pediculului
pulmonar,invelite de reflexia pleurei mediastinale,care se prelungeste inferior cu ligamentul
triunghiular stang. Aceasta fata este impartita de hil intr-o regiune suprahilara,o regiune
prehilara si alta retrohilara.
Regiunea suprahilara corespunde fetei mediale a lobului superior,este aproape plana si pe
ea isi lasa amprenta partea orizontala a crosei aortei. Superior de amprenta aortica se observa
amprentele lasate de esofag,de canalul toracic si de artera subclavie stanga,in ordine,dinspre
posterior spre anterior. De retinut ca aceste amprente sunt marcate la cadavru.
Spre lateral crosa aortei are aici raporturi cu nervul vag stang (posterior) s cu nervul frenic
stang (spre anterior). Intre ele se formeaza o arie triunghiulara (triunghiul GROSS) in care se
afla locul de origine al canalului arterial (din crosa) si originea bronhiei principale stangi si a
arterei pulmonare stangi.
Regiunea prehilara are raporturi cu pericardul,care acopera fata anterioara a ventriculului
drept,originea arterei pulmonare si apoi ventriculul stang si auriculul stang. Prezenta inimii
face ca aceasta regiune sa fie concava. Intre pericard si pleura medistinala coboara nervul
frenic si vasele diafragmantice superioare.
Regiunea retrohilara corespunde fetei medistinale a lobului inferior stang pe care isi lasa
amprenta aorta descendenta si esofagul,inaintea acesteia si medial. Pe esofag coboara si
nervul vag stang.
Varful plamanului stang are raporturi asemanatoare cu cele ale plamanului drept,ca si
marginile sale,inferioara si posterioara. Marginea anterioara este marcata de incizura
cardiaca in lungul careia aceasta margine corespunde lingulei lobului superior stang.

Unitati struncturale ale plamanului stang

Plamanul stang prezinta numai o singura fisura,cea oblica,ce imparte plamanul in doi lobi.
Fisura oblica stanga formeaza un plan oblic in jos si inainte,care separa lobul superior de
cel inferior. Pe fata costala se afla in dreptul marginii superioare a coastei a 5a,dupa care
coboara oblic spre marginea ei inferioara,dupa care incruciseaza coastele 5,6 si capatul
anterior al celei de a 7a. Planul scizurii are un aspect helicoidal,cu o parte superioara
triunghiulara,care priveste spre lateral si o parte inferioara poligonala (aproximativ
trapezoidala).care priveste spre medial. Uneori poate sa apara o scizura supranumerara care
separa segmentul inferior al lingulei.

Lobul superior este ceva mai voluminos decat cel drept,de forma conica,cu baza la
scizura. Varful sau are raporturi cu arcurile primelor 3 coaste si depaseste in sus
clavicula,pana in fosa supraclaviculara. Fata sa costala se proiecteaza pe peretele
toracic,superior de coasta 5,insa coboara si inapoi si in jos,in raport cu coasta a 6a si chiar cu
a 7a. Fata mediastinala corespunde zonei suprahilare. Fata postero-inferioara este scizurala
aproape pe intreaba sa intindere,iar in partea sa anterioara ajunge pana la cupola stanga a
diafragmei.
Lobul inferior stang are de asemenea forma de con cu varful orientat in sus si puternic
inapoi. Are o fata costala, proiectata sub coasta a 5a, o fata diafragmatica mulata pe cupola
stanga a diafragmei si care formeaza aproape in intregime fata inferioara a plamanului stang.
De asemenea are o fata mediastinala (mediala),pe care,posterior de hil,se observa amprenta
aortei descendente,iar anterior se afla impresiunea cardiaca si o fata superioara,scizurala.
Lobii plamanului stang se impart de asemenea in segmente.
Segmentele lobului superior se grupeaza in doua mase distincte,culmenul si lingula:

Grupul superior al culmenului,cuprinde segmentele apical,posterior si anterior.

Segmentul apical ocupa varful plamanului,cel posteriorse plaseaza intre segmentul

apical si scizura, iar cel anterior intre jumatatea anterioara a scizurii si segmentul
apical. Frecvent segmentele apical si posterior sunt unite intr0un segment unic apicoposterior.
Grupul inferior,lingular se plaseaza sub planul orizontal care uneste hilul cu incizura
cardiaca a marginii anterioare si are aspectul unei lame de tesut pulmonar care se
prelungeste pana la marginea inferioara a plamanului stang. El se imparte intr-un
segment superior si altul inferior.
Lobul inferior stang are o impartire in segmente asemanatoare cu a celui drept. Se
descrie astfel un segment superior,apical si un grup bazal alcatuit din 4 segmente,toate
acestea fiind mai putin voluminoare decat segmentele corespondente din partea dreapta.
Uneori segmentele medial si anterior sunt unite intr-un singur segment si dau impresia ca
segmentul mediobazal lipseste.

Pediculul pulmonar stang si diviziunile sale

Pediculul pulmoar stang este alcatuit din 3 grupe de elemente:
Grupul posterior format din bronhia principala stanga si vasele si nervii bronhici,
situate pe fata posterioara a bronhiei.
Grupul anterior format de artera pulmonara stanga si vena pulmonara superioara
stanga.
Grupul inferior format de vena pulmonara inferioara stanga,situata in baza
ligamentului triunghiular,aproape in contact cu diafragm.
Elementele pediculului se etaleaza astfel,incepand de sub crosa aortei si pana la diafragma.
Pediculul stang este mai scurt decat cel drept si hilul pulmonar vine in contact direct cu
mediastinul; vizualizarea elementelor sale se poate face numai prin tractiunea spre lateral a
plamanului.

Bronhia primara stanga

Desi mai lunga cu circa 2cm,bronhia principala stanga (aprox 5 cm lungime) este ascunsa
sub carja aortei,pe un traiect aproape orizontal. Ea se incruciseaza cu artera pulmnara
stanga,cu traiect oblic ascendent,in afara si posterior. Pediculul poate si atacat chirurgical pe
cale mediastinala anterioara sau posterioara si pe cale inferioara.
Bronhia principala stanga are un traiect oblic,inferior,lateral si usor spre posterior,dupa o
curba larg cu convexitatea in afara si superior,pe o lungime de circa 5cm; apoi se bifurca in
bronhiile lobare superioara si inferioara.
Bronhia lobara superioara continua directia curbei bronhiei principale. Orificiul sau se
deschide la circa 5cm de carina traheala. Diametrul sau este de circa 7-8mm si
lungimea de 1cm. Dupa care trece pe sub crosa aortei se imparte in trunchiul
culminal si trunchiul lingular, primul ascendent si cel de al doilea oblic in jos si
inainte.
o Bronhia culminala se imparte imediat intr-o bronhie segmentara apicoposterioara si o bronhie segmentara anterioara.
o Bronhia lingulara,dupa circa 1cm,se bifurca in doua bronhii,una
superioara,scurta si alta inferioara, mai lunga.
Brnhia lobara inferioara stanga este scurta si se imparte dupa 1cm intr-o bronhie
apicala,cu directie posterioara si o bronhie bazala comuna,de 15-20mm lungime.
Aceasta se imparte apoi in bronhiile segmentare bazale. Unii autori descriu mai intai
o ramificatie ventro-paracardiaca,oblica in jos,anterior si spre lateral,din care se
formeaza bronhiile segmentara paracardiaca si anterobazala,care prelungeste
directia trunchiului principal.

Artera pulmonara stanga

Artera pulmonara stanga se desprinde din trunchiul pulmonar pe sub crosa aortei,ia o
directie oblica in sus si se aplica pe fata anterioara a bronhiei stangi. Incaleca bronhia la
originea bronhiei lobare superioare si trece pe fata ei posterioara. Astfel intra profund in
scizura si mentine raportul cu fata laterala a bronhiei principale si apoi cu fata posterioara a
bronhiei lobare inferioare.
In acest traiect da nastere in interiorul pediculului,la artere medistinale anterioare care se
distribuie ca artera apicala anterioara si artera anterioara. De asemenea,da o artera apicala
posterioara care se distrbuie segmentului apical si segmentului posterior prn doua ramuri.
Arterele scizurale ale lobului superior stang apar in fundul scizurii,de regula ca artere
scizurale posterioare si artera lingulara, care insoteste bronhia lingulara pe marginea ei
laterala. Artera linulara se bifurca intr-o artera lingulara inferioara si alta superioara.
Arterele lobare inferioare sunt artera apicala a lobului inferior si artera bazala. Artera
apicala apare de asemenea in scizura si se orienteaza posterior,inaintea si sub bronhia
segmentului apical.
Artera bazala continua directia trunchiului principal pe fata postero-laterala a bronhiei. Se
ramifica rapid n trunchiul antero-paracardia,artera latero-bazala si artera postero-bazala.
Nomenclatorul anatomic recunoaste ca ramificaii ale partii bazale a arterei lobare inferioare
stangi, arterele segmentare bazale,anterioara,laterala,mediala si posterioara,la fel ca si pentru
partea bazala a arterei lobare inferioare drepte.

Venele pulmonare stangi

Venele pulmonare stangi,superioara si inferioara, au o dispozitie mai favorabila decat
cele drepte,din punct de vedere chirurgical.
Vena pulmonara superioara stanga dreneaza lobul superior si se formeaza din 3
radacini:superioara,mijlocie si inferioara:
Radacina superioara se formeaza prin reunirea unei vene apicale si a unei vene
centrale,care aduna venele apico-posterioare si a venei apicale.
Radacina mijlocie primeste venele din septul dintre culmen si lingula.
Radacina inferioara se formeaza din reunirea venelor lingulara superioara si lingulara
inferioara.
Vena pulmonara superioara stanga este dispusa in pedicululpulmonar cel mai anterior,in
raport cu fata anterioara a bronhiei si sub artera. Dupa un traiect oblic in jos si inainte se
deschide pe fata posterioara a atriului stang.
Vena pulmonara inferioara stanga dreneaza lobul inferior al plamanului stang si se
formeaza din doua radacini: superioara si inferioara:
Radacina superioara are o parte intrasegmentara si alta intersegmentara,care se
reunesc sub bronhia apicala inferioara.
Radacina inferioara sau vena bazala comuna,se formeaza prin unirea a 2 trunchiuri
venoase bazale,superior si inferior:vena bazala anterioara si vena bazala
inferioara,care reuneste venele interpostero-laterale si ale segmentului postero-bazal.
Vena pulmonara stanga are un traiect orizontal,paralel cu diafragma,la distanta de celelalte
elemente ale pediculului pulmonar. Se deschide,dupa un traiect scurt,in atriul stang.
Fiecare lob al plamanului stang isi are propriul pedicul.

Pediculul lobului superior stang

Pediculul lobului superior se afla aproape in intregime in mediastin.

Elementele sale componente se plaseaza in partea superioara a pediculului pulmnar si

devin vizibile prin tractioonarea in jos si lateral a plamanului. Prin aceasta manevra elementele
se pot vedea sub arcul aortic,cuprinde intre nervul frenic situat anterior si nervul vad situat
posterior. Din nervul vag se desprinde la acest nivel nervul laringeu recurent. In plan
superficial se alfa arterele,apoi venele si celmai profund bronhia.
In scizura pulmonului stang se gasesc artera lingulara si artera posterioara cu ramificatiile
lor. Componentele pediculului lobar superior stang se distribuie apoi in pediculii culmenului si
lingulei,destul de bine individualizati si usor de reperat pt necesitati chirurgicale.

Pediculul lobului inferior stang

Pediculul lobului inferior stang are un singur element mediastinal,vena pulmonara
inferioara stanga,iar restul elementelor au o dispozitie scizurala.
Acestea se grupeaza intr-un plan arterial,usor de descoperit si un plan posterior
bronhic,care se descopera dupa ligatura arterelor sau pe cale posterioara,prin tractionarea
plamanului spre anterior.

Pleura

Seroasa cavitatii toracice-pleura-alcatuieste doua compartimente separate unul de

celalalt,ca doi saci cu peretii dubli,reprezentati printr-o foita pleurala parietala care captuseste
peretii regiunilor pleuro-pulmonare ale cavitatii toracice si o foita pleurala viscerala care
inveleste plamanii.
Intre foitele pleurale se delimiteaza,in fiecare regiune pleuro-pulmonara,cate o cavitate
seroasa,capilara,cavitatea pleurala,care inconjura fieare plaman in parte. Foitele seroase
pleurale se continua una cu cealalta la niv ilului pulmnoar,dupa ce foita parietala a inconjurat
ca un manson pedicolul fiecarui plaman.
Pleura viscerala sau pulmonara adera intim de suprafata parenchimului pulmonar prin
stratul sau profund. Stratul superficial al pleurei pulmonare,tunica seroasa propriu-zisa,are un
mezoteliu pavimentos,neted si lucios,acoperit de o pelicula fina de lichid pleural,secretat de
seroasa.
Linia de reflexie a pleurei viscerale contureaza marginile hilului pulmonar,dupa care pleura
viscerala se continua cu pleura parietala mediastinala in jurul pediculului pulmonar. Mansonul
din jurul pediculului se prelungeste sub hilul pulmonar,spre diafragma,cu ligamentul pulmonar
sau ligamentul triunghiular descris de Waldeyer.
Pleura viscerala acopera in intregime fetele lobilor pulmonari,inclusiv fetele scizurale,astfel
incat lobii pulmonari pot avea o dinamica proprie in sacul pleural. Adeziunea dintre foitele
pleurei viscerale scizurale impiedica aceasta dinamica.
Stratul profund al pleurei viscerale se continua cu tesutul conjunctiv subpleural al
plamanului si mai in profunzime cu tesutul conjunctiv al parenchimului pulmonar.
Pleura parietala acopera peretii rgiunilor pleuro-pulmonare ale cavitatii toracice si astfel
poate fi impartita anatomo-topografic in mai multe parti:
Cupula sau domul pleural acopera varful plamanilor si iese din cavitatea toracica prin
apertura sa superioara.
Partea diafragmatica acopera fata toracica a diafragmei.
Partea costala acopera peretele costal al cavitatii toracice.

 Partea mediastinala formeaza peretele medial al regiunii pleuro-pulmonare

respective.
La locul unde partile pleurei se continua unele cu altele se formeaza adancituri ale cavitatii
pleurale,recesurile pleurale.
Ca alcatuire,pleura parietala prezinta de asemenea o tunica seroasa si un strat subseros:

Tunica seroasa este acoperita de un mezoteliu pavimentos,neted,lucios,umectat de

lichidul pleural,din cavitatea pleurala,in raport intim cu mezoteliu seroasei
viscerale,cu care delimiteaza cavitatea pleurala.
Stratul profund este un tesut conjunctiv moale,neordonat,in continuitate cu tesutul
conjunctiv al fasciei endotoracice ,care captuseste peretii cavitatii toracice.
Anatomotopografic fascia endotoracica cuprinde tesutul conjunctiv fascial care captuseste
peretii toracici,acoperiti de pleura parietala si denumit membrana suprapleurala si tesutul
conjunctiv care acopera diafragma,denumit membrana frenico-pleurala. Membranele
suprapleurala si frenico-diafragm reunesc intim pleura parietala la pereii toracelui si fac ca
acestestructuri sa aibao dinamica comuna,simultana. Totodata,fascia endotoracica,lipsita
practic de vase,reprezinta un plan de separare prin care pleura parietala poate fi ridicata de pe
peretii cavitatii toracice,manevra utila in unele interventii terapeutice (colapsoterapie). Ea este
bine individualizata si mai groasa sub pleura costala si mult mai subtire la nivelul santurilor
vertebrale si al diafragmei.
La nivelul cupulei pleurale apare o condensare mai importanta a tesutului conjunctiv
subpleural care formeaza o adevarata membrana suprapleurala. Solicitarile dinamice ale
domului pleural si regiunii supraclaviculare au diferentiat la acest nivel o serie de ligamente
care sustin domul pleural.
Pleura costala ajunge anterior pana la marinile sternului si se reflecta apoi in plan
sagital,de fiecare parte,ca pleura mediastinala. Aceasta se va continua posterior din nou cu
pleura costala,dupa o linie de reflexie mult mai larga. Inferior pleura costala se continua cu
pleura diafragmatica si la locul de continuare se formeaza un fund de sac adanc care urmeaza
insertiile diafragmului.
Pleura diafragmatica este cea mai subtire,aderenta la diafragm pe circa 2/3 din suprafata
acesteia,mai ales in partea sa postero-laterala. Anterior si medial de diafragm este acoperita
de paricard.
Pleura mediastinala situata in plan sagital,delimiteaza de o parte si de alta mediastinul.
La continuarea sa anterioara cu pleura costala se formeaza recesurile costo-mediastinale
anterioare,ascutite,interpuse intre peretele sterno-costal si pericard. In traiectul sau anteroposterior intra in raport cu organele medistinale si se insinueaza printre acestea sub forma
unor funduri de sac longitudinale,situate in plan frontal. Astfel se formeaza recesurile
interazygo-esofagian,al pleurei mediastinale drepte si recesul interaortico-esofagian si
preesofagian,al pleurei stangi.
Deasupra pediculului pulmonar stang pleura mediastinala se adanceste deasupra partii
orizontale a crosei aortice si formeaza foseta supraaortica (Poirier). La acest nivel pleura are
raporturi,dinainte inapoi,cu partea orizontala a crosei aortice,cu raurile sale,cu nervul frenic
stang si vasele diafragmatice superioare stangi; posterior are raporturi cu nervul vag stang.
De asemenea,are raporturi cu traheea si marginea stanga a esofagului,iar in unghiul dintre
esofag si trahee cu nervul laringeu recurent stang.
La dreapta pleura mediastinala formeaza,deasupra crosei venei azygos,foseta supraazygos.
La nivelul fosetei supraazygos pleura mediastinala dreapta are raporturi cu trunchiul venos
brahiocefalic drept si cu vena cava superioara; in lungul acesteia coboara nervul frenic drept si
vasele diafragmatice superioare drepte. De asemenea,are raporturi cu trunchiul arterial
brahiocefalic si originea ramurilor sale de bifurcatie, cu traheea,nervul vag drept si marginea
dreapta a esofagului.

La nivelul pediculului pulmonar pleura mediastinala se reflecta si acopera elementele

pediculului pana la nivelul hilului. Aici se va continua cu pleura viscerala care acopera fata
mediastinala a plamanului respectiv.
Sub hil,reflexia pleurei mediastinale se continua catre pleura diafragmatica cu o prelungire
triunghiulara descrisa ca ligament pleural. Acesta are o foita anterioara si alta posterioara,
alipite una de cealalta.
Anterior de ligament,pleura mediastinala are raporturi la dreapta cu nervul frenic drept si cu
pericardul,care acopera atriul drept si segmentele intrapericardice ale celor doua vene cave.
La stanga raporturile sunt cu nervul frenic stang si cu pericardul care inveleste ventricolul
stang.
Posterior de ligamentul pulmonat raporturile pleurei mediastinale la stanga sunt cu esofagul
si aorta descendenta, iar la dreapta cu esofagul si nervul vag drept.

Fundurile de sac pleurale

La continuarea diferitelor parti ale pleurei parietale se formeaza funduri de sac ale cavitaii
pleurale,unele mai adanci si altele mai putin adanci,care constituie spatii de rezerva pentru
expansionarea plamanilor in inspir si locuri unde se acumuleaza lichidul pleural in exces.
Fundul de sac costo-mediastinal posterior sau vertebro-mediastinal se formeaza la
continuarea pleurei mediastinale,posterior,cu pleura costala.
Acest reces se proiecteaza pe o linie verticala care incepe de la gatul primei coaste si se
termina la cel de-al XI-lea spatiu intercostal (linia paravertebrala).
Are raporturi cu articulatiile costo-vertebrale si corpurile vertebrale,cu segmentul initial al
arterelor intercostale posterioare,cu vena azygos la dreapta si venele hemiazygos la stanga si
cu lanturile ganglionare simpatice toracale si nervii splahnici.
Fundurile de sac sau sinusurile pleurale costo-mediastinale anterioare se formeaza
anterior,la locul de continuare al pleurelor costale cu cele mediastinale.
Aceste recesuri sunt mai profunde,in unghi diedru foarte ascutit si coboara de la nivelul
articulatiilor sterno-claviculare pana la nivelul celui de al VII-lea cartilaj costal. In recesuri
patrunde in inspir profund marginea anterioara a plamanilor.
Proiectia lor este diferita la dreapta si la stanga:
In dreapta proiectia pe peretele anterior al toracelui coboara oblic din dreptul
articulatiei sterno-claviculare drepte,pana in dreptul cele de-a 2-a articulatii sternocondrale,imediat in stanga liniei mediane; coboara apoi vertical pana in dreaptul celei
de a 4a articulatii sterno-condrale,dupa care se indreapta oblic lateral si in jos si
ajunge la nivelul cartilajului costal al VII-lea; de aici se continua cu proiectia sinusului
costo-diafragmatic.
In stanga proiectia incepe la nivelul articulatiei sterno-claviculare,coboara oblic spre
linia mediana pana la nivelul unghiului manubrio-sternal (Louis) si apoi va merge
paralel cu proiectia sinusului drept pana la nivelul ceie de a 4a articulatii condrosternale. De aici se orienteaza oblic lateral si in jos,la circa 3cm de linia
mediana,ajunge la nivelul celui de al VII-lea cartilaj costal,de unde se continua cu
proiectia sinusului costo-diafragmatic drept.
In felul aceesta proiectiile celor doua recesuri costo-mediastinale anterioare descriu intre ele
doua zone triunghiulare,una superioara cu varful la unghiul Louis (triunghiul timic) si alta cu
varful la nivelul articulatiei condro-sternale a Iva (triunghiul pericardic).

Raporturile acestor sinusuri cu sternul si cartilajele costale,partea anterioara a spatiilor

intercostale I-VI,vasele toracice interne,insertiile muschiului triunghiular al sternului,nodurile
limfatice retrosternale,anterior si respectiv,timusul si pericardul,posterior.
Fundul de sac sau sinusul pleural frenico-mediastinal se formeaza la locul de
continuare al pleurei mediastinale cu cea diafragmatica. Este un sinus deschis in sus si spre
lateral,are o orientare sagitala si ajunge de la stern pana in dreptul spatiului intercostal al IIlea.
Raporturile sale in dreapta sunt cu nervul frenic drept si prin itnermediul pericardului cu
atriul drept si vena cava inferioara; posterior are raporturi cu esofagul si nervul vag drept. In
stanga are raporturi cu nervul frenic si,prin intermediul pericardului,cu ventriculul stang. Spre
posterior are raporturi cu esofagul si nervul vag stang si apoi cu aorta toracica.
Fundul de sac sau sinusul pleural costo-diafragmatic ,pereche,se formeaza la locul de
continuare a pleurei costale cucea diafragmatica. Are o forma semicirculara in plan
orizontal,cu extremitatea anterioara in dreptul celui de-a VII-lea cartilaj costal si cea
posterioara in dreptul colului coastei XII-a si cu concavitatea orientata medial. La nivelul sau
tesutul subpleural este bine dezvoltat. Prin coborarea boltii diafragmatice in inspir sinusul se
deschide larg si permite patrunderea marginii circumferentiale a plamanilor adanc in
sinusuri,pe o distanta de 5-8cm in inspir profund.
Proiectia celor 2 sinusuri,drept si stang,este asemanatoare. Ea incepe din dreptul celui al
VII-lea cartilaj costal si se continua lateral si posterior pe o linie curba,cu concavitatea
orientata in sus,care incruciseaza cel de-al 8-lea spatiu intercostal pe linia medioclaviculara si
al 10-lea spatiu intercostal pe linia medioaxilara; de aici linia de proiectie este aproape
orizontala pana la al 12-lea spatiu intercostal,pe linia paravertebrala. Aceasta ultia parte a
proiectiei reprezinta partea cea mai decliva a sinusului.
Aceste recesuri au raporturi prin intermediul diafragmei la dreapta cu fucatul si la stanga cu
splina si fundul stomacului. Posterior are raporturi cu lojile renale,rinichi si glande suprarenale
si cu coasta a XII-a. Acest raport este variabila in functie de lungimea coastei; in cazul unei
coaste scurte aceasta este acoperita de sinus in intregime; o coasta lunga este acoperita de
sinus numai pana la 7cm de linia mediana,dupa care sinusul se continua cu cel
costomediastinal posterior.