POLUAREA FONICA

Poluarea fonica sau sonora consta in sunete produse de

activitatea umana sau utilaje care afecteaza sau dezechilibreaza
activitatea omului. Spre exemplu, expunerea la sunete care
depasesc intensitatea maxim tolerabila pentru om, adica 80 100
dB, este considerata poluare fonica. Pentru a constientiza mai
bine insemnatatea celor 80 decibelli: un frigider produce un
zgomot de maxim 20 dB, un aspirador - 50 dB, un autocamion 90dB, un ciocan pneumatic 110 dB, un avion cu reactie la
decolare - 106 dB, o motocicleta in demaraj - 110 dB, o orchestra
de Jazz - 112 dB.

Zgomotele aparute la locul de munca sunt de diferite intensitati si

frecvente, cu actiune continua, sau intermitenta. Daca se
depasesc 90 dB in 8 ore de activitate este absolut necesara
reducerea acestui tip de poluare.

Poluarea fonica este una dintre cele mai mari probleme cu care se
confrunta europenii la ora actuala, alaturi de poluarea atmosferica
si managementul deseurilor. Conform unor statistici ale
Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), jumatate din europeni
traiesc intr-un zgomot permanent, iar o treime sufera de insomnii
din cauza poluarii sonore.

Expunerea la poluarea fonica pe termen lung poate

produce efecte nedorite asupra sanatatii
Pierderea auzului indusa de zgomot este recunoscuta de
Organizatia Mondiala a Sanatatii ca fiind cea mai comuna si

ireversibila boala industriala. Pierderea auzului, pe langa faptul

ca poate opri o persoana sa lucreze la intreaga sa capacitate,
poate distruge viata sociala a acesteia, izoland-o de comunitate.
Poluarea fonica poate cauza :
- stari de iritatie, nervozitate, insomnie;
- afectarea performantelor cognitive: cititul, atentia, rezolvarea
problemelor, memorarea, performantele intelectuale;
- scaderea puterii de munca;
- tulburari ale aparatului circulator cu cresterea frecventei pulsului
si a tensiunii arteriale;
- tulburari ale aparatului digestiv cu modificari ale secretiei
digestive;
- afectiuni ale unor glande endocrine, in special tiroida si
pancreasul;
- afectiuni ale sistemului nervos incluzand cresterea excretiei
nervoase cu hiperreflectivitate.
Procedee utilizate pentru reducerea zgomotelor la locul de
munca:
- utilizarea unor ecrane fonoizolante, interpuse intre sursa de
zgomot si personalul uman;
- protectia individuala cu antifoane;
- imbunatatirea caracteristicilor tehnice ale utilajelor ce polueaza
fonic;
- utilizarea carcaselor la masini si utilaje in timpul functionarii;
- folosirea, acolo unde este posibil, a suspensiilor elastice
(resorturi metalice, cauciuc, fibre de sticla, pasla, mase plastice,
pluta, azbest);

- schimbari in structura si arhitectura halelor;

- utilizarea de materiale fonoizolante pentru peretii camerelor;
- rotatia personalului;
- folosirea unor materiale de constructie care reduc zgomotele:
placile de lemn atenueaza zgomotele de 30 - 47 de ori, vata de
sticla de 42 - 88 ori, covoarele de 7 -41 ori, usile de 20 - 25 ori,
ferestrele duble de 30 ori, zidaria de beton de 48 ori, zidaria de
caramida de 40 ori.
ZIARUL TELEGRAF
Zona Portului Constana este cea mai poluat zon a oraului din
punct de vedere fonic. Aceasta este concluzia hrii de poluare
fonic a municipiului Constana, finalizat de Primria Constana.
Dup zona portuar, n topul polurii fonice sunt principalele
artere rutiere din municipiul Constana. Vorbim aici de
bulevardele Tomis, Mamaia, Lpuneanu, Aurel Vlaicu sau strada
Soveja. Exist i zone unde nivelul de poluare fonic este foarte
sczut, mai ales zonele unde sunt parcuri. Cartierul Falez Nord
face i el parte din categoria zonelor cu un nivel redus al
decibelilor, a declarat directorul executiv al Direciei Programe i
Dezvoltare din cadrul Primriei Constana, Ani Merl. Ea a precizat
c ntocmirea hrii de zgomot a municipiului Constana a fost
obligatorie, alturi de alte hri de zgomot de aglomerri urbane,
fiind una din condiiile de aderare a Romniei la Uniunea
European. n urma realizrii acestei hri a polurii fonice au fost
punctate i o serie de msuri ce vor trebui luate pentru a putea
limita nivelul de zgomot, inndu-se cont i de faptul c suntem
un ora turistic. Primul lucru care se poate face n prezent este
folosirea ferestrelor cu izolare fonic. n urmtoarea perioad va
trebui ns s gndim i alte modaliti de limitare a zgomotului.
Una dintre acestea ar fi restricia autovehiculelor n anumite zone.
i putem vorbi aici de Zona Peninsular, unde, cel mai probabil,
mainile nu vor mai avea voie s intre, fiind destinat doar

traficului pietonal. Putem vorbi apoi de limitarea vitezei pe

anumite zone, pn la 30 de kilometri la or. O alt msur se
refer la ncurajarea i creterea frecvenei folosirii transportului
public. n prezent sunt foarte multe maini, iar n perioada
sezonului estival numrul acestora se dubleaz.

Cocos Ramona
Dobre Robert