Anatomia clinica a pulmonului si inimii

Leziunile pleurei cervicale si ale varfului pulmonului

Deoarece varful pulmonului si cupola pleurala depasesc prima coasta si
clavicula o leziune la nivel cervical poate leza atat pleura cat si varful
pulmonului
Prin lezarea pleurei cervicale se produce intrarea aerului in cavitatea pleurala
cu formarea unui pneumothorax care are ca urmare comprimarea pulmonului
cu aparitia insuficientei respiratorii
Aceste leziuni se produc mai frecvent la nou-nascut si la copilul mic care
prezinta regiunea cervicala mai scurta
Leziuni ale pleurei in alte parti decat regiunea cervicala
Pleura depaseste limita inferioara a toracelui, mai precis la nivelul partii
drepte a unghiului infrasternal si la nivelul unghiurilor costovertebrale drept si
stang, mai precis aceste zone in care depasesc limita inferioara a toracelui
sunt localizate in partea posterioara a extremitatii superioare a rinichiului,
ceea ce face ca in interventii chirurgicale pentru abordul rinichiului, una din
complicatii sa fie si sectiunea pleurala
Colapsul pulmonar
Cavitatea pleurala este o cavitate virtuala, cele doua foite pleurale viscerala
si parietala fiind alipite una de cealalta prin adeziunea creata de catre lichidul
pleural
Aceasta cavitate pleurala poate deveni reala prin patrunderea aerului sau a
sangelui ca urmare a ruperii pulmonului si a pleurei viscerale sau ca urmare a
perforarii peretelui toracic si a pleurei parietale
Cand patrunde aerul, colectia se numeste pneumothorax si poate fi produsa
fie prin o leziune pulmonara in care este afectata si pleura viscerala, fie
printr-o rana penetranta ce afecteaza si pleura parietala: glonte, cutit
Pleura parietala poate fi lezata si intr-o fractura costala
Cand intre cele doua foite se acumuleaza lichid seros se formeaza
hidrothorax
Cand intre cele doua foite se acumuleaza sange, afectiunea se numeste
hemothorax, acumularea sangelui datorindu-se fie lezarii vaselor intercostale
sau a lezarii parenchimului pulmonar
Pleurectomia
Pleurectomia consta in excizia unei parti a pleurei
Obliterarea cavitatii pleurale, cum se intampla in pleurita, ca si pleurectomia
nu dau tulurari functionale apreciabile
Pot aparea dureri suportabile la efort

 Uneori, este nevoie ca sa se practice o aderenta intre cele doua foite

pleurale, parietala si viscerala cu ajutorul unei pudre usor iritanta care
impiedica hemothoraxul spontan recidivant

Pleurita
Foitele pleurale sunt foarte subtiri si aluneca una pe cealalta in timpul
miscarilor respiratorii, nedeterminand aparitia niciunui sunet care sa poate fi
ascultat
In inflamatia pleurala, pleurita, foitele pleurale se ingroasa si atunci cand se
misca in timpul expirului sau inspirului intre ele se produce o frecare pleurala
care poate fi detectata stetoscopic ca si cum ai freca doua bucati de matase
Aceste ingrosari pleurale ca urmare a inflamatiei suprafetelor pleurale pot
duce la aparitia aderentelor pleurale intre pleura parietala si cea viscerala,
necesitand de multe ori pleurectomie
In pleurita, apare o durere vie care se manifesta ca un junghi care apare mai
ales la efort (urcare scari
In aderentele pleurale, se constata si o hipertrofie a nodulilor axilari in care
va drena datorita aderentei limfa pulmonara si a pleurei viscerale care este
incarcata cu particule de carbon.
Sistemul respirator, pulmonul, beneficiaza de metode de explorare clinica cum ar
fi inspectia, palparea, percutia si auscultatia
Inspectia
Cand ne uitam la toracele unui pacient trebuie sa constatam valoarea
unghiului infrasternal care in mod normal trebuie sa aiba circa 90 de grade
Cand este obtuz se pune problema existentei unui emfizem
Cand este ascutit se pune problema unui torace paralitic

se apreciaza statiile intercostale, frecventa si amplitudinea msicarilor

respiratorii
Palparea
Se aprecieaza dezvoltarea paniculului adipos, a stratului muscular
Se descopera punctele dureroase
Se pot descoperi noduli limfatici hipertrofiati
Posibilitatea existentei unui emfizem subcutanat
Se pot aprecia vibratiile vocale, manevra care completeaza auscultatia
Percutia digito-digitala
Se face simetric, de sus in jos mergand dinspre anterior spre lateral si
posterior
Se apreciaza
amplitudinea sonoritatii: normala, crescuta sau scazuta,
timbrul (timpanismul) care creste de sus in jos pentru ca depinde de
grosimea paturii de aer
Auscultatia toracica
Se face cu stetoscopul si permite aprecierea zgomotelor respiratorii
Pacientul examinat respira profund cu gura deschisa

Varful pulmonului se asculta supraclavicular, deci la baza gatului

Pulmonul se asculta de sus in jos si pana la baza lui T10
Posterior se asculta intre marginile mediale ale scapulelor
Anterior se asculta la nivelul manubriului sternal si a liniilor sternale,
parasternale si se asculta cu atentie la nivelul primelor 2 spatii intercostale
La aceste zone se apreciaza zgomotele respiratorii bronsice care sunt
zgomote mai aspre si mai intense decat cel respirator normal
Zgomotul respirator normal se numeste murmur vezicular. Este un zgomot
filtrat de parenchimul pulmonar si de catre peretele toracic fiind generat de
pasajul aerului la nivelul cailor respiratorii centrale si periferice prin
transformarea fluxului de aer din turbulent in flux in laminar la nivelul
bronhiolelor. Este perceput in faza inspiratorie ca un zgomot dulce ci continuu
ce dispare progresiv incepand cu doua treimi ale fazei expiratorii
In diferite afectiuni aceste zgomote respiratorii normale sunt modificate
aparand raluri caracterisitice afectiunilor pulmonare, raluri care pot fi
Sibilante/siflante care sunt ascutite, fiind asemanate cu un ciripit de
pasarele
Ronflante care sunt seci, sonore asemanate cu un sforait sau un gangurit
de porumbel, fiind grave
Umede/crepitante asemante cu zgomotul pe care il produce atunci cand
punem sare intr-o tigaie pe plita
Mucoase asemanatoare zgomotului pe care il produce apa care se varsa
dintr-o sticla rasturnata
Vibratiile vocale
In timpul vorbirii si a respiratiei corzile vocale vibreaza si aceste vibratii se
transmit prin trahee, bronhii la nivelul parenchimului pulmonar si de aici
peretelui toracic putand fi simtite la palpare
Vibratiile vocale diminua pana la disparitie in pneumothorax sau in pleurezie
lichidiana si din contra sunt mai puternice in condensari ale parenchimului
pulmonar cum ar fi in pneumonii
Variatiile lobilor pulmonari
Pulmonul drept are trei lobi pentru ca are doua scizuri si cel stang are doi lobi
pentru ca are o singura scizura
Exista situatii in care la pulmonul drept nu are o scizura si poate sa aiba doi
lobi sau cel stang poate sa aiba o scizura orizontala deci sa aiba trei lobi
Pe partea dreapta, la 1 % din cazuri exista un lob azygos al pulmonului care
este un lob accesoriu datorat faptului ca vena azygos mare nu mai descrie
crosa arcului pulmonar ci trece pe deasupra apexului pulmonului drept si are
drept urmare izolarea partii mediale a varfului pulmonului cu formarea unui
lob accesor care se numeste lob azygos
Flotabilitatea pulmonului
Pulmonul proaspat si sanatos contine aer si daca se ia o portiune din
parenchimul pulmonar si se introduce intr-un vas cu apa ea va pluti, proba
care se numeste docimazie pulmonara

Pulmonii patologici plini cu lichid sau pulmonul unui nou nascut mort care nu
a respirat, fragmente din el introduse intr-un vas cu apa se scufunda, deci se
depun pe fundul vasului
Aceasta proba serveste in medicina legala pentru a determina daca un nou
nascut a fost mort sau a murit dupa ce a respirat sau daca la adult individul a
murit prin inec, pentru ca daca a murit prin inec el a inghitit apa deci
pulmonul contine lichid si se scufunda. Daca a fost intai omorat si a fost apoi
aruncat in apa nu inghite apa sau daca inghite se opreste pe arborele traheobronhic.
Inhalarea particulelor de carbon/ iritante
Pulmonii persoanelor care traiesc in zone nepoluate, a persoanelor care nu
fumeaza au o coloratie rozie spre deosebire celor care fumeaza activ sau
pasiv sau traiesc in zone poluate care prezinta pulmoni inchisi la culoare cu
zona de antracoza (depozite de carbon)
Este o diferenta mare intre pulmonii celor din populatia rurala fata de cea
urbana
In aerul respirator ca si in fumul de tigara inhalat se gasesc particule de
carbon sau particule iritante care sunt ingerate de catre fagocite si care sunt
transportate la nodulii limfatici care capata un aspect gri-negru, foarte bine
vizibili la necropsie
De asemenea, substantele sunt raspunzatoare si de aparitia tusei
caracteristice, tusea tabacica
Inhalarea corpilor straini
Bronhia dreapta este mai scurta, mai larga si mai apropiata de verticala si de
aceea un corp strain inhalat se deplaseaza catre bronhia dreapta si fie se
opreste la acest nivel producand insuficienta respiratorie fie marge mai
departe catre bifurcatia traheei
Aceste corpuri inghitite sunt din cele mai variate dar pot fi si o serie de
corpuri straine rezultate in urma actiuni la care este supus individul respectiv,
destul de frecvente la stomatolog (o bucata de dinte, de amalgam)
Bronhoscopia
Se face cu bronhoscopul cu care se exploreaza suprafata interioara a traheei
pana la bifurcatia acesteia unde se observa carina sau pintenele traheal care
nu este alceva decat o expansiune cartilaginoasa a ultimului inel traheal, fiind
sipusa in plan sagital si avand marginile bine delimitate
Se poate patrunde pe bronhia principala si se pot aprecia diferite structuri
sau compresiuni care pun problema existentei unei tumori
La nivelul toracelui se descriu anumite zone critice care se manifesta in special
prin durere de regula la palpare se exacerbeaza, care sunt ca urmare a
existentei unei patologii pleurale sau pulmonare. Varful pulmonului este zona
critica in TBC (in ultimul timp a crescut in frecventa alarmant).
Durerile parasternale sunt caracteristice neoplasmelor si diferitelor stenoze
pulmonare
Durerile spre baza bronhiilor sunt caracteristice
bronsitelor cronice si
bronsiectaziei

 Astmul bronsic
Consta in retractia generalizata a cailor respiratorii cu diminuarea accentuata
a fluxului de aer spre plamani si aparitia insufcientei respiratorii si daca nu se
intervine rapid si la timp poate duce la deces
Survine pe scurte perioade si uneori vindecarea poate fi spontana dar de
regula este nevoie de tratament (solutie cu hidrocrotizol sub forma de spray)
Se produce un spasm al musculaturii netede cu edematierea mucoasei si
prezenta de mucus in lumenul bronhiilor si bronhiolelor. Acest spasm este
favorizat la nivelul bronhiolelor datorita lipsei armaturii cartilaginoase si
bronhiola paote fi obstruata total
Episodul alergic este declansat de diferiti factori spasmogeni eliberati de
catre corpul persoanei respective eliberandu-se in acelasi timp si substante
vasoactive
Spasmul bronhiogen afecteaza mai ales expiratia
Tromboembolia pulmonara
Consta in bostructia unei artere pulmonare sau a unui ram de-al sau ce duce
la blocarea circulatiei si privarea de sange a teritoriului sub obstructie
infarctul pulmonar
De asemenea, gravitatea infarctului pulmonar depinde de rapiditatea
instalarii obstructiei. Obstructia lenta permite dezvoltarea circulatiei
colaterale. Obstructia brusca este mortala
Cauzele obstructiei sunt din cele mai variate: trombus (favorizat de dilatatia
venoasa in varice), embol grasos, bula de aer care cirucla in curentul sangvin
in directia pulmonului care poate fi cu originea in membrul inferior
Blocarea duce la privarea de sange deci privare de oxigen a organului
Leziunile pleurale in general
Pleura viscerala este insensibila la durere deoarece este lipsita de fibre
nervoase pentru sensibilitatea generala
Pleura parietala este dureroasa datorita fibrelor nervoase pe care le primeste
de la nervii intercostali si de la nervul frenic. De aceea iritatia sa produce
durere locala dar si durere reflectata, datorita faptului ca aceleasi segmente
medulare inerveaza atat pleura parietala cat si structurile somatice
Pleura costala si pleura periferica, diafragmatica isi propaga durerea pe
aceleasi teritorii cu peretele toracic si abdominal
Pleura mediastinala si cea centrala diafragmatica isi propaga durerea pe
teritoriile corepsunzatoare bazei gatului si umarului dermatoamele C3 C4 si
C5.
Cancerul pulmonar
Se spune ca principala cauza este fumatul
Cancerul pulmonar apical
Este cancerul care iti poate prinde in masa tumorala nervul frenic
producand paralizia hemidiafragmului corespunzator
Poate ingloba de asemenea nervul laringeu recurent care are simptomul
principal o raguseala specifica si poate sa produca si paralizea corzii
vocale

Carcinomul bronhiolar
Are ca punct de plecare epiteliul arborelui bronsic si se spune ca el are ca
drept cauza fumatul
Acest carcinom bronhiolar da nastere la metastaze care urmeaza circulatia
sistemica invadand peretele sinusoidelor capilare sau o venula
intrapulmonara.
Carcinomul bronhogenic
Se mai numeste carcinom cu celule scuamoase sau in graunte de ovaz
Ia nastere in mucoasa bronhiilor mari, manifestandu-se la inceput printr-o
tuse persistenta si productiva si cu hemoptizie (striuri de sange)
Metastezele se transmit la nodulii toracici, iar metastazele heamtogene se
pot localiza in creier, in os chiar in tesutul pulmonar, suprarenale si se
spune ca primii noduli limfatici atinsi sunt nodulii supraclaviculari care
sunt socotiti noduli santinela
Rezectiile pulmonare
Interventia chirugicala este doar dupa o diagnosticare precisa fie prin
bronhoscopie fie prin examen radiografic si se paote face prin rezectia
chirurgicala segmentara cand e vorba de absces pulmonar sau tumora
pulmonara precoce, se poate face lobectomie sau e necesara extirparea
intregului pulmon
Focare de auscultatie a inimii
Valva bicuspida la nivelul varfului inimii, cartilaj 5 intercostal, soc apexian
Valva bicuspida, mediosternal la nivelul cartilajului V costal
Orificiul pulmonar spatiul II intercostal drept langa stern
Orificiul aoritic spatiul II intercostal drept langa stern
Mediastinoscopie. Biopsia mediastinului
Se introduce mediastinoscopul printr-o incizie deasupra manubriului aproape
de incizura sternala cu ajutorul carora se exploreaza nodulii limfactici
mediastinali, se pot preleva segmente din cartilajul costal si se pot rezeca
tumori mici
Prin examen radiografic dar si la inspectie se paote aprecia daca mediastinul
este mai larg decat normal care se poate intalni intr-o hemoragie
intramediastinala, in limfom malign, in hipertrofie cardiaca cu decompensare
cardiaca congestiva
Semnificatia chrirurgicala a sinusului transvers al pericardului
Acest sinus serveste pentru oprirea sau derivarea circulatiei sangelui in
vasele mari in interventiile pe cord, cum ar fi pontajul arterei coronare, cand
este nevoie sa se plaseze un clamp sau sa se practice o ligatura pentru a
introduce tubul unui aparat de derivatie si a strange ligatura
Accesul pe VCS si VCI
Ambele vene au un segment intrapericardic si pentru a fi accesate in
apropierea cordului trebuie deschis sacul pericardic
Pericardita
Este o inflamatie a pericardului, cele doua foite ale pericardului seros
alunecand una pe cealalta si de regula nu se asculta nimic dar cand devin

rugoase, inflamate intre cele doua foite ale pericardului seros apare frecatura
pericardica care la stetoscop da zgomotul caracteristic de frecare a doua
bucati de matase
Intre cele doua foite ale pericardului seros se poate acumula lichid care
provine din capilarele pericardice si care are drept consecinta comprimarea
cordului, determinand incapacitatea sa de a se dilata si astfel de a se umple
complet cu sange in timpul revolutiei cardiace
De aceea trebuie limitat acest lichid prin paracenteza(punctia) pericardica
care se face in spatiul 5-6 intercostal stang pe marginea sternului pe
marginea superioara a coastei subiacente pentru a nu leza vasele toracice
interne. La acest nivel atat pulmonul cat si pleura stanga descriu incizura
care lasa cordul neacoperit fiin vorba de trigonul pericardului, cu varful la
cartilajul IV condrosternal si baza pe cartilajul VI consrosternal
Se paote punctiona si in unghiul infrasternal al lui HALLER se patrunde lu acul
de punctie superolateral in stanga si aici poate fi lezata a rtera toracica
interna
Atunci cand exista un penumothorax se controleaza in mod obligatoriu daca
nu exista si un pnemopericard pentru ca aerul poate sa se extinda de-a
lungul planurilor de tesut conjunctiv in cavitatea pericardica
Decompensarea cardiaca congestiva
Cordul nu expulzeaza sangele in ritmul in care il primeste, producandu-se
astfel o dereglare a circulatiei normale a sangelui cu formarea unui depozit de
sange ce nu este expulzat ce impeidica cordul de a se dilata complet limitand
astfel afluxul sangvin in ventriculi dand asa numita tamponada cardiaca care
cel mai frecvent este mortala.
Printr-o lovitura de cutit la nivelul cordului se formeaza un hemopericard ce
determina compresiunea cordului care se paote produce si in infarct,
determinand astfel slabirea circulatiei ca urmare a comprimarii cordului,
sangele refluand in VCS si venele fetei si gatului care se dilata foarte puternic
Anomalii de pozitie a inimii
Dextrocardia care se datoreaza unei curburi anormale a tubului cardiac
embrionar si este frecvent insotita de malformatii cardiace grave ce adesea
duc la moarte
Are ca urmare o inversare a pozitiei cordului care se poate insoti de o
inversare in oglinda a pozitiei marilor vase si a arcului aortic
Situsul inversus este situatia in care inversarea pozitiei cordului este insotita
si de inversarea pozitiei celorlalte organe, omul care are aceasta afectiune
neavand functia vitala alterata
Percutia cordului
Da informatii despre densitatea si dimensiunile cordului
Se practica in sptaiile intercostale III IV V intre cele doua linii medioaxilare
dreapta si stanga
Se constata ca rezonanta se reduce pentru a atinge matitatea la circa 6 cm
de marginea stanga a sternului
Anomalii ale septului interatrial

Comunicare interatriala ca urmare a nesudarii septumului primum cu cel

secund
Aceasta comunicare interatriala, deci o inchidere incompleta a foramenului
oval poate fi redusa fara probleme de circulatie (se poate patrunde cu o
canula dintr-un atriu in celalalt) dar paote fi mare si in acest caz prezinta
repercursiuni hemodinamice grave, sangele trecand in atriul drept
determinand o crestere a volumului atrial si ventriculului drept si o dilatatie a
arterei pulmonare
Statisticele arata ca aceasta comunicare interatriala in iversele ei grade
paote exista intre 15-25% din adulti
Anomalii ale septului interventricular
Intereseaza cel ma ifrecvent portiunea membranoasa si foarte rar portiunea
musculara, orificile de comunicare ventriculara in portiunea musculara
obstruandu-se spontan in copilarie
Aceasta comunicare interventriculara poate fi izolata cel mai frecvent si
reprezinta 25% din bolile cardiace congenitale
Are diverse marimi, de la 1 pana la 25 mm, fiind raspunzatoare de aparitia
hipertensiunii pulmonare ce duce la decompensare cardiaca
Stenoza valvei trunchiului pulmonar
Retractie a acestei valve care are drept urmare reducerea debitului sanguin a
ventriculului drept care este expulzat in artera pulmonara, ceea ce determina
o hipertrofie a acestuia
Valvule pulmonare sunt sudate intre ele si aceasta fuzionare micsoareaza
foarte mult orificiul de pasaj al sangelui prin ventriculi in pulmonara
Insuficienta valvulara pulmonara
Valvulele au marginea libera si subtire. Daca se ingroasa ele nu se mai inchid
complet si sangele reflueaza in ventriculul drept determinand aparitia unui
suflu cardiac cu toate urmarile lui. Suflul cardiac pune diagnosticul de
insuficienta valvulara
Atac/accident cardiovascular
Cand un tromb se formeaza sau ajunge in atriul stang va fi expulzat in
sistemul arterial producand o obstructie a arterelor perifercie, mai ales pe
carotide determinand un accident vascular cerebral (AVC) ce are ca urmare o
paralizie in partea corporala controlata de zona cerebrala ischemiata. De
regula este de partea opusa (daca e ram cerebral stang, paralizia este pe
partea dreapta
Insufieinta valvulara si sufluri cardiace
Cea mai afectata este valva mitrala la nivelul careia se formeaza noduli pe
cuspide aparand astfel neregularitati sau turbulente in fluxul sangvin
deoarece cuspidele se cicatrizeaza si se retrag determinand instalarea
insuficentei mitrale si are un suflu cardiac specific
Insuficienta aortica in aceasta situatie este de asemena un suflu dar pulsul
este depresibil adica scade brusc in diastola si creste puternic in sistola
urmatoare
Obstructia fluxului sangvin/ pasajul sangelui sub forma afectata

Sangele trece dintr-un vas ingust intr-un vas larg sub forma unui vartej
produce vibratii auzibile sub forma de suflu
De asemenea determina aparitia unei senzatii vibratile superficiale ce se
simte la nivelul tegumentului deasupra unei zone de turbulenta si care se
numeste tril sau fremisment
Stenoza mitrala
Se caracterizeaza prin aparitia rulmentului diastolic, adica un suflu de
tonalitate grava cu sonoritate maxima la nivelul varfului inimii
Se vindeca prin tratament chirurgical prin instalarea unei proteze valvulare
Stenoza aortica congenitala
Este o micsorare a lumenului fie la nivel valvular fie deasupra sau dedesubtul
insertiei valvulare ce are ca urmare hipertrofie ventriculara stanga
Anevrismul de aorta ascendenta
Este o dilatare a portiuni distale a aortei favorizata printre altele si de faptul
ca la acest nivel aorta nu este acoperita de pericard
Sangele impins cu putere de catre ventriculul stang ascensioneaza si cand
incepe arcul aortic loveste peretele aortic, nu este acoperit de pericard si
forta cu care loveste este destul de mare si astfel se produce dilatatie a
peretelui arterial care se numeste anevrism de aorta.
Variatii ale arterelor coronare
Sunt doua artere coronare, dreapta si stanga
Sunt situatii cand una dintre coronare domina in vascularizatia cordului, dupa
americani dominanta stanga fiind in 15% din cazuri. Mai paote fi echilibrat
sau cum dominanta dreapta
Sunt situatii in care pot exista trei artere coronare ( dupa americani 4%),
cea de-a treia coronara putand fi o artera ventriculara anterioara pe fata
anterioara a ventriculului drept sau o artera circumflexa
Sunt situatii in care coronara stanga prin interventricuala anterioara stanga
nu trece pe fata posterioara a cordului terminandu-se in santul
interventricualr anterior in apropierea varfului inimii
Sunt situatii in care interventriculara posterioara poate fi dubla sau chiar
tripla vascularizand si o mare parte din fata posterioara a ventriculului stang
Sunt situatii in care artera circumflexa se termina ca interventriculara
posterioara
Sunt situatii in care artera circumflexa se termina cu doua sau trei ramuri pe
toata fata posterioara a ventriculului stang si a santului interventricular
posterior

Ateroscleroza coronoariana si infarctul miocardic

Pe peretele intern al aortei se produc acumulari de lipide care obstrueaza
lumenul aortic, formandu-se placi de aterom si instalarea lenta a acestora
permite dezvoltarea cailor colaterale
Miocardul nu este suficient vascularizat in efort si se produce o ischemie a
miocardului care poate fi mortala

Circulatia cardiaca este terminala si de aceea obstructia unei artere coronare

sau a unui ram arterial coronarian produce necroza teritoriului miocardic
deservit ca urmare a insuficientei vasculare, adica se produce infarct
miocardic insotit de durere
In functie de gravitatea acestuia se poate muri sau nu
Angina pectorala (angor pectoris)
Se manfesta prin dureri violente si constrictive care apar precordial, in stres
ca urmare a vasoconstrictiei arteriale coronariene, in efort fizic, chiar dupa un
pranz bogat sau dupa o expunere brusca la frig
Durerea din angina pectorala se deosebeste de cea din infarct miocardic prin
faptul ca dispare prin repaus (cateva minute) sau prin administrare de
nitroglicerina sublinguala
Pontajul coronarian
Sunt situatii in care arterele coronare au lumenul obstruat
Consta in inlocuirea unei obstructii cu un segemnt vascular de deasupra
obstructiei ce trebuie implantat dedesubtul obstructiei datorita refacerii
circulatiei
Mult timp a fost folosit un fragment din vena safena mare deoarece diametrul
lumenului era asemanator cu cel al arterei coronare si la acest nivel are
putine valvule si putin afluenti
Segmentul se punea cu valvulele cu deschiderea in sensul circulatiei sangelui
Se foloseste din ce in ce mai putin vena safena mare pentru ca se foloseste in
prezent artera toracica interna si uneori artera epigastrica inferioara
Angioplastia coronariana (transluminara percutanta
Consta in introducerea unei sonde ce are un balonas, la nivelul obstructiei
coronariene care se umfla si iti dilata vasul
Interventia necesita administrare de trombochinaza pentru a evita formarea
trombilor
Lezarea nodulului si a fasciculului atrioventricular
Prin stenoza arterei interventriculare anterioare se produce o tulburare a
vascularizatiei nodului atrioventricular cu aparitia unui bloc atrioventricular,
ceea ce necesita introducerea unui pacemaker, adica un stimulator cardiac
artificial
Tulburarea de circulatie paote atinge doar un ram din fasciculul
atrioventricular, asa numitul bloc de ramura, prin ramul respectiv
nemaimergand impulsuri si stimulul este transmis prin ramul sanatos si
declanseaza sistola unui singur ventricul si ulterior stimulul ajunge si la
celelalt ventricul determinand contractia sindroma tardiva
EKG
Determina potentialele de actiune ale tesutului cardionector (miocardic
embrionar) si a miocardului
Este metoda care diagnosticheaza tulburarea cardiaca, infarctul miocardic si
se face dupa proba de toleranta de efort

Reanimarea cardiaca (cardiopulmonara)

Se executa o preiune in partea inferioara a sternului care poate fi comprimat

si infundat 4-5 cm posterior
Presiunea duce la expulzia sangelui din inima pe vasele mari
Daca cordul se opreste in timpul interventiei chirurgicale pe cord se
realizeaza un masaj cardiac direct sau intern
Tulburarile de ritm se corecteaza printr-un pacemaker artificial care este un
generator de impulsuri care are un fir conductor si un electrod care se
introduce prin sistemul vascular (VCS, AD,VD) si se fixeaza pe fata interna a
ventriculului pe un trabecul carnos si emite impulsuri de contractie cu
frecventa prestabilita de noi
Fibrilatia cardiaca
Anomalia a contractiei cardiace prin aparitia de contractii mici multiple si
convulsive a fibrelor musculare, dand nastere unor convulsii rapide a
peretelui caridac, neregulate, ca urmare a unor impulsuri necontrolate
primite de atrii, dar in cazul fibrilatiei atriale circulatia ramane oarecum
satisfacatoare
Fibrilatia ventriculara in caz de contractii neregulate ale fibrelor miocardice
ventriculare nu este minetinuta circulatia sistemica si coronariana. Este o
consecinta a lezarii sistemului de conducere care face sa nu mai existe niciun
debit cardiac si daca persista cateva minute se ajunge la moarte
Se spune ca 90% dintre mortile subite sunt produse prin fibrilatie ventriculara
Socul electric extern
Se practica cu electrozi mari, palete, ce consta in aplicarea unui curent
electric de o anumita intensitate care inceteaza miscarile cardiace care se
reiau in cateva zeci de secunde dupa care cordul incepe sa bata normal
Durerea cardiaca referita
Inima este insensibila la atingere, la ranire, la frig si la caldura, fiind insa
sensibila la ischemie si la anumiti produsi de metabolism
Fibrele aferente ale durerii cardiace merg cu nervii cardiaci mijlocii si inferiori
dar si cu fibre simpatice la segmentele medulare T1-T4, dupa unii si la T5, in
special la centrii de pe partea stanga
Durerea cardiaca viscerala este transmisa prin fibre visceroaferente care
merg cu fibrele simpatice fiind vorba de fibre care transmit impulsuri de la
structuri somatice, in special membrul superior
Durerea anginoasa se transmite prin aceleasi cai care transmit durerea
somatica din regiunea retrosternala si pectorala stanga spre umar si fata
mediala a membrului superior stang, acesta din urma fiind inervat senzitiv de
nervul cutanat brahial medial care se anastomozeaza cu ramuri perfoarante
anterioare laterale din nervii intercostali 2 si 3.
Pe acesti nervi se transmit si impusurile visceroaferente ale arterelor
coronare
Variatiile ramurilor arcului aortic
Dupa americani in 68% din cazuri prezinta variatii
In 27% din cazuri carotida stanga ia nastere din trunchiul brahiocefalic

In 2.5% din cazuri exista si absenta trunchiului brahiocefalic cu desprinderea

celor doua artere din arcul arotic
Existenta a doua artere tiroidiene mijlocii
Pot sa existe doua trunchiuri brahiocefalice in 1.2 % din cazuri
Localizarea venei brahiocefalice stangi la copil
Poate avea un traiect cervical apropiata de tegument gatul fiind scurt si
putand fi lezata la acest nivel
Coarctatia de aorta = stenoza aortei descendente
Cea mai frecventa este postductala deci inferior de existenta ligamentului
arterial dar poate fi si deasupra acestuia cu prognosticul mai putin grav, fiind
posductala care permite circulatie colaterala prin arterele intercostale si
toracica interna
Ruptuta canalului toracic
Este situat posterior aortei si paote fi lezat in interventii chirurgicale la nivel
toracic datorita faptului ca este mai putin vizibil si permite ca limfa sa se
scurga in torace dand hilothorax in proportie de 75 200 ml/h
In viata intraembrionara exista doua canale toracice la nastere unul
obstruandu-se rar putand ramane doua canale toracice care reprezinta
singura varianta a canalului toracic
Timusul
Glanda copilariei si involueaza dupa pubertate, dat nu dispare complet el
producand limfocite T si la adult
Este glanda care intervine in apararea organismului si se spune ca epuizarea
sa se datoreaza tocmai utilizarii in diferite maladii pentru ca s-a constatat ca
o persoana care nu a fost bolnava si maorta accidental prezinta timusul
dezvolatat ca si cum ar fi copil.