IMUNOLOGIE -CURS 7Limfocitele B:

Caractere generale: 1. Limfocitele B reprezint o populaie limfocitar minoritar; aproximativ 20% din totalul limfocitelor din sangele periferic. 2. Limfocitele B sunt celule cu durata de viaa relativ scurt de la cateva luni pana la un an. 3. Limfocitele B sunt celule puin recirculante; distribuite predominant in ariile burso-dependente, in cortexul ganglionar si in splin; sunt dispuse in aglomerari celulare. Receptori de suprafat: 1. Receptori de recunoatere antigenic; reprezint i principala cale de activare metabolica a LB. 2. Receptori cu rol accesor in activarea limfocitelor B: CD45; CD25 (IL2-R); CD21/CD19. 3. Receptori de adeziune intercelular: LFA1. Receptorii de recunoatere antigenic: Au funcia de recunoatere antigenic (total diferit decat cea realizat de LT); Diferene: LB sunt diferite de LT; recunosc antigenele native indiferent daca sunt corpusculate sau solubile. Pentru limfocitele B nu este necesar pentru realizarea recunoaterii antigenice nici prezentarea si nici activarea APC. Recunoaterea antigenica poate s fie uneori dubl. Recunoaterea antigenic specific prin BRC, pentru antigenele solubile. Recunoaterea antigenic nespecific prin CD21/CD19 recunosc opsonina C3b; in special pentru antigenele corpusculate. Descrierea receptorilor: Recunoasterea antigenica specifica se realizeaza prin BCR (B cell receptor); BCR este asemanator cu un Ig monomer. Ig monomer este mai frecvent intalnit decat IgD. IgG este mai frecvent decat IgA monomer care este mai frecvent decat IgE. Exista dou categorii de lanuri: Doua lanuri grele: lungi cu greutate molecular mare, transmembranare, capatul COOH intracelular si capatul NH2 extracelular, asociate prin punti disulfurice pozitionate in afara membranei. La capatul COOH se asocieaza o proteinkinaza (PTK); P60fyn [PK de 60 KDa, fyn numele genei ce codifica kinaza; tirozinkinaza (y) neuroblastom (n)feline (f) ]

[1]

Doua lanturi usoare: scurte, pozitionate strict extramembranar, se asocieaza prin punti disulfurice la lanturile grele. Lanturile grele se asociaza cu lanturile usoare la capatul NH2 si formeaza doua cavtitati de dimensiuni mici ce se numesc situsuri combinative pentru antigen. Aceste situsuri combinative pentru antigen, prin intermediul BCR recunosc determinantii antigenici conformationali situati la suprafata antigenului nativ. Cele doua situsuri au ca particularitati: sunt identice intre ele, astfel desi exista doua situsuri prin intermediul lor este recunoscuta o singura varietate de determinant antigenic conformational. Astfel BRC este un receptor monospecific. Functiile BCR: Realizeaza recunoasterea antigenica (recunoaste determinantii antigenici conformationali); In urma contactului cu determinantii antigenici BCR declanseaza o serie intreaga de stimuli activatori ce sunt transmisi catre limfocitele B, nu direct ci prin intermediul unor molecule asociate la BRC care indeplinesc functia de transductie a semnalelor. Aceste molecule sunt: Ig (CD79a): lant transmembranar ce prezinta in segmentul extracitoplasmatic un domeniu; si un segment intramembranar foarte lung. Ig (CD79b): identic cu Ig. Cele doua molecule sunt asociate intre ele si la BRC prin intermediul unor punti disulfurice. De asemenea prezinta domenii extramembranare simetrice si creeaza impresia de Ig. Cele doua lanturi sunt asociate tot prin intermediul unor punti disulfurice la receptorii CD45 functie asemanatoare lanturilor zeta zeta, ce fac parte din complexul CD3 LT. Complexul receptorial reprezinta si principala cale de activare a limfocitelor B. Mecanisme de principiu ale activarii limfocitelor B: Activarea limfocitele B este ocazioonata de recunoasterea antigenica. LB recunosc doua categorii de antigene; solubile si corpusculate. Antigenele solubile sunt recunoscute prin intermediul BCR (lantul H transmembranar si lantul L extramembranar). Capatul COOH al lantului H se asociaza cu PTK P60fyn. Se asocieaza si Ig si Ig si mai departe la CD45. BCR recunosc determinantii antigenici conformationali prezenti la suprafata AgN. Se declanseaza semnale activatoare ce se transmit centripet de-a lungul lanturilor grele catre membrana citoplasmatica a limfocitelorB. Semnalele ce ajung foarte aproape de membrana urmeaza doua cai: Scurta: semnalul este transmis direct catre BCR-PTK; Lunga: semnalul transmis extramembranar [2]

In final are loc activarea completa (CD45). Calea scurta: Semnal BRC-PTK. PTK se activeaza si fosforileaza diviziunea tirozin ce intra in componenta substratului. Cel mai frecvent si rapid P60fyn fosforileaza tirozine din constitutia segmentului intracitoplasmatic Ig si Ig. PTK preia un fosfat si fosforileaza tirozine din segmentul intracitoplasmatic Ig si Ig. Favorizeaza fixarea la segmentul intracitoplasmatic al Ig si Ig a unor alte kinaze. Kinaza SyK (tirozinkinaza splenica). Ca urmare a fosforilarii Ig si Ig si a atasarii SyK la Ig si Ig au loc modificari conformatinale ce se transmit din profunzime catre suprafata unde are loc deschiderea caii lungi de suprafata a semnalelor: semnal BCR Ig- catre CD45activarea CD45. CD45 incepe sa functioneze ca o proteintirozinfosfataza; preia fosfatul de pe Ig si ; se realizeaza un echilibru intre fosforilare si defosforilare. Lanturile Ig si sunt continu fosforileate de-a lungul intregii pereioade active a LB iar Syk este continu atasat la Ig si de-a lungul intregii perioade active a LB. Ca urmare a modificarilor Ig si este posibila transmiterea de semnale activatoare pe calea lunga dar de profunzime: BCRIg, segment citoplasmatic Syk. Primind semnale Syk se activeaza si preia fosfatul de pe CD45 si il transmit catre fosfolipaza C ce se fosforileaza multiplu si se ativeaza. Syk se considera ca are aceeasi functie cu a ZAP7 (LT); [3]

 Activarea fosfolipazei C declanseaza cascada fosfatidil inozitol. Creste concentratia de IP3 si DAG ce duce la activarea unui numar foarte mare de factori nucleari transcriptionali. Acestia patrund din citoplasma in nucleu unde ativeaza patru categorii de gene: genele pentru receptori interleukinici; genele pentru sinteza de Ig/Ac. genele pentru moleculele prezentatoare de antigen (MHC 1, 2); LB din acest moment incepe sa functioneze ca APC. De asemeni acesit factori stimuleaza mitozele prin activarea unor gene pentru CDK Antigene corpusculare: Sunt antigene prezente pe suprafata determinantilor antigenici conformationali. Orice antigen corpusculat este si opsonizat (prin opsonine precum Ig, C3b, care se depoziteaza pe suprafata antigenului). Antigenele corpusculate sunt recunoscute de printr-un mecanism dublu: imunologic specific (determinantii antigenici de suprafata); imunologica nespecific (exista opsonina C3b pe suprafata); 1. Antigene recunoscute prin BCR: Capatul COOH al lantului greu este asoicat la PTK (P60fyn); Recunoasterea urmeaza aceleasi evenimente ca cele mentionate la unu. 2. Antigene recunoscute prin cuplu receptorial (heterodimer): CD21 are functie de receptor pentru C3b si are un segement extramembranar foarte lung si un segment intracitoplasmatic scurt. CD19 se asocieaza prin punti disulfurice la CD21; are segmente intracitoplasmatice foarte lugi. Cand CD21 angajeaza legaturi cu C3b apar semnale activatoare ce parcurg traseul centripet. CD21 CD19 prim semnal modificari conformationale. Are loc o interiorizate a tirozinelor ce devin tinta actiunii unor tirozinkinaze. Cea mai importanta tirozin-kinaza este Syk; ea fosforileaza intens segmentul extracitoplasmatic al CD19 favorizeza fixeaza la aceste lanturi a unei alte kinaze (Pi3K- fosfatidil-inozitol-3fosfat-kinaza). Pi3K atasata primeste foarte rapid semnalul CD21-CD19 si se ativeaza fosforileaza MAPK (kinazele). MAPK prin factori transcriptionali activeaza intens genele pentru CDK (kinaze ciclin dependente) efect mutagen extrem de mare. Consecinte morfofunctionale ale activarii LB In repaus LB se afla in starea G0 a ciclului mitotic. Stimularea prin antigeni determina activarea ciclului mitotic. Aceasta duce la modificarea aspectului morfologic si a functiei. Cresc dimensiunile, capata un aspect neregulat, nucleul ia aspect limfocitoid si este inconjurat de citoplasma de jur imprejur, mitocondriile devin active metabolic, RER se dezvolta si produce anticorpi, creste expresia BCR, LFA1, MHC (esential deoarece limfoblastul incepe sa functioneze ca APC). Majoritatea celulelor devin LB efectorii se transforma in plasmocite (nucleu excentric, produc anticorpi si imunoglobuline ce recunosc atingenul declansator). Dupa ce produc anticorpi dispar apoptotic. Putine limfocite sunt mentinute in rezerva ca LB cu memorie. Ele nu se mai intorc in G0 ci raman in etapa intermediara intre G0-G1 (celule preactivate); au durata de viata mai lunga si cand intalnesc antigenul actioneaza in timp foarte scurt. [4]

Organizarea de principiu a sistemului imunitar: Compartimentul central: MRH (maduva rosie hematogena): loc de productie pentru LT si LB; Timus: loc de maturare a LT produse intramedular. Compartimentul periferic: splina si ganglionii limfatici. Importanta: 1. Loc de distributie majora a clonelor limfocitare. 2. Loc de tranzitie al APC; 3. Loc de cooperare intre APC si limfocite. Splina: Capsula fibromusculara; Parenchim: Pulpa rosie: nu exista functie imunologica, are rol in distructtia eritrocitelor senescente. Pulpa alba: contine populatii de celule albe: limfocite si leucocite. Pals intern: incepe de la stratul limfoid periarteriolar; este o zona timodependenta LT sunt distribuie omogen difuz. Pals extern: zona bursodependenta populatiile de LB sunt dispuse in aglomerari celulare formand foliculi limfoizi. Zona marginala este populata de macrofage. Ganglionii: Prezinta trei zone: Corticala: zona bursodependenta LB siuunt dispuse in foliculi limfoizi (gramezi); Paracorticala: timodependenta: LT dispuse difuz. Zona medulara: contine celule mixte, LT, LB, macrofage. [5]

Functiile organelor limfoide secundare: Sunt implicat in initierea RIC; Au rol in derularea RIU fata de antigen; Etape ale desfasurarii RIU intrasplenic: o Apare ca raspuns fata de antigenele circulate care pot ajunge in splina sub doua forme; fie solubili fie transportati (CDS). o Antigenul solubil ajunge prin aria centrala in toate ariile din pulpa alba. Nu declanseaza peste tot un raspuns imun. Acesta nu apare in zona marginala pentru ca macrofagele nu pot capta antigenul si nici in PALS intern pentru ca LT nu recunoscc direct antigenul. Acesta apare in PALS extern (RIU). Limfocitele B se activeaza si se transforma in limfoblasti B. Pe masura ce celula se transforma ea si migreaza dar ramane doar in PALS extern. o Antigenele transportate: ajung strict in PALS intern unde CDS se transforma in IDC. LT pot recunoaste antigenul LT se activeaza si pe masura activarii incep sa migreze transformandu-se in limfoblast T. Ele migreaza in PALS intern in aria bursodependenta limfoblastii B si T coopereaza limfoblastul B se activeaza total si se transforma in plasmocit. Pe masura transformarii limfocitului B in plasmocit celulele migreaza ramanand insa tot in PALS extern (arie bursodependenta) si la distanta mare elibereaza anticorpi.

[6]