Sub44-Semnale co-stimulatorii si expansiunea clonala vs anergie.

Diferene intre diversele tipuri de celule prezentatoare de

antigen.

Activarea limfocitelor B de catre un antigen T dependent va necesita 3 semnale:1.legarea Ag,2.receptionarae semnalelor co-
stimulatorii si 3.receptionarae citokinelor secretate de limfocitele Th

Rezultatul final al cascadei induse de Ag este acela ca limfocitul B este pregatit sa receptioneze atat semnalul co-stimulator cat
si citokinele produse de limfocitul Th.Arn-ul mesager ce codeaza diferiti factori de transcriptie a fost detectat in cca 60 de min
de la legarea Ag,in timp ce modificari vizibile ale morfologiei limfocitelor B pot aparae dupa cca 12h de la stimulare.Celula
creste in dimensiuni,continutul in ARN creste si limfocitul se misca din faza G0 in faza G1 a ciclului celular.Este amplificata
expresia moleculelor de MHC2 si a molec co-stimulatorii necesare ptr receptionarea semnalului2 de la limfocitul Th.De
asemenea,incep sa fie exprimati receptorii ptr citokine necesari ptr receptia semnalului 3.CD19 face parte din molecula co-
receptor a limf B,impreuna cu CD21 si CD81.Rolul fiziologic al CD81 ramane necunoscut inca.CD19 poseda aa de tirozina la
nivelul cozii citoplasmatice,aa care vor fi fosforilati ca raspuns la angajarea BCR,eveniment ce det asocierea lyn si fyn la
CD19.Stimularea CD19 se poate realiza si atunci cand CR2 se leaga la un antigen opsonizat cu fragmente ale
complementului.Daca aceste 2 procese se produc simultan(legarea BCR si a CR2) aceasta inseamna ca receptorul ptr AG si co-
receptorul limfB sunt co-legate(cross-linking) ceea ce duce la o amplificare a semnalului de activare.CD19 ar putea fi de
asemenea util si ptr receptionarea ajutorului de la limfocitele Th.O consecinta a co-legarii va fi exprimarea FcgamaRIIB pe
suprafata limb B,receptor care va fi situat foarte aproape de BCR si va genera o co-legare ce va transmite un semnal inhibitor
celulei,care indica faptul ca este prezenta o cantitate suficienta dde anticorp si nu este nevoie de productia unei cantitati
suplimentare.Mecanismul de supresie se bazeaza pe interactiunea dintre motivele structurale ITIM din coada citoplasmatica a
FcgamaRIIB si tirozina SHP-1.

Daca limfocitele receptioneaza semnalul 1 dar nu si semnalul co-stimulator,devin anergice sau intra in apoptoza.

Celulele prezentatoare de antigen (APC) reprezinta un grup de celule heterogen din punct de vedere morfologic si functional,
provin din precursori medulari si sunt specializate in a prezenta antigenele limfocitelor, in special celulelor T. Aceste celule
profesionale prezentatoare de antigen includ monocite (prezente in sangele periferic), macrofage (monocite tisulare), celule
rezidente de la nivelul organelor limfoide ale sistemului imun (celule dendritice) si constituenti ai sistemului monocit-macrofag
din alte organe solide. Limfocitele B, care capteaza antigenul prin intermediul receptorilor de tip mIg (imunoglobuline de
membrana), pot de asemenea sa functioneze eficient ca APC pentru limfocitele T, prin prezentarea antigenului degradat
(oligopeptid) legat de moleculele complexului major de histocompatibilitate (MHC); limfocitele T activate vor secreta citokine
care vor dirija diferentierea limfocitelor B si productia de anticorpi a acestora. Caracteristica definitorie a acestor celule este
exprimarea moleculelor MHC I si II pe suprafata lor, precum si a moleculelor accesorii necesare pentru activarea limfocitelor T:
CD86 si CD80. Imediat dupa activare, APC pot sa secrete citokine care induc functii specifice in celulele carora le prezinta
antigenul. Monocitele si macrofagele sunt fagocitic active, exercitand aceasta functie in special asupra antigenelor acoperite de
anticorpi sau de componente ale sistemului complement care se leaga de receptorii de suprafata pentru Fcγ si C3b 11;12.