Grile+Tot+Imuno+ Abcdpdf PDF To Word

*1.
Daca un pacient a fostexpus la un antigen nou, ce clasa de imunoglobulina

apare prima
data?
A. IgM
B. IgG
C. IgE
D. IgA
E. lgD
*2.Limfocitele T helper 1 sintetizeaza urmatoarele citokine:

A. IL-4, IL-5, IL-10, IL-13;
B. IL-2, IFN-g, TNF-a, TGF-b;
C. IL-17A, IL-17F, IL-22;
D. TGFb, IL-4, IL-10;
E. IL-1b, IL-6, IL-10;
*3. La care din urmatoarele limfocite, receptorul membranar pentru antigen este
de natura imunoglobulinica:
A. Limfocitul T helper 1;
B. Limfocitul T helper 2;
C. Limfocitul B;
D. Limfocitele T cititoxice;
E. Limfocitele T helper 1 si 2;
*4.Markeri fenotipi caracteristici limfocitelor B:

A. MHC class II, CD19 şi CD21;
B. TCRaß, CD3 şi CD8;
C. TCR, CD3 şi CD4;
D. CD16, CD56 si CD3;
E. CD3, CD4 şi CD8;
*5.Markeri fenotipici caracteristici limfocitelor T helper:

A. MHC class II, CD19 si CD21;
B. TCRaß, CD3 si CD18;
C. TCRaß, CD3 si CD4;
D. CD16, CD56 şi CD3;
E. MHC class ll;
*6.Limfocitele B activate sau efectorii au ca imunoglobuline de membrana

urmatoarele izotipuri:
A. frecventlgG, lgA, lgE;
B. lgM, IgD;
C. lgG, IgM;
D. lgA, IgE;
E. IgM, IgE;
*7. Care dintre urmatoarele molecule HLA (human leukocyte antigen) sun
trecunoscute de catre limfocitele T CD4+:
A. HLA clasa l;
B. HLA clasall;
C. HLA clasalIl;
D. MHC clasall
E. MHC clasa I sill
*8. Care dintre urmatoarele molecule HLA (human leukocyte antigen) sunt
recunoscute de catre limfocitele T CD8+
AR TREBUI SA AIBA IN RASPUNSURI MHC CLASA I

A. HLA clasa l;
B. HLA clasall;
C. HLA clasa l;
D. MHC clasall;
E. MHC clasa I şill
9 *La care din urmatoarele limfocite,receptorul membranar pt Atg este de

natura glicoproteica?-CRED CA E GRESITA GRILA
a) Limfocitul T helper 1
b) Th2
c) LyB
d) LTc
e) Th1 si Th2
10* Limfocitele T helper 2 sintetizeaza urmatoarele citokine:

A) IL-4 , IL-5 , IL-10 , IL-13
B) IL-2 , IFN-g , TNF-a , TGF-b
C) IL-17A , IL-17F , IL-22
D) TGFb , IL-4 ,IL-10
E) IL-17A , IL-17F , IL-10

11* Indicati mecanismele prin care bacteriile se sustrag actinuii efectorilor
sistemului imun:
A) Integrarea genomului bacterian in genomul celului gazda
B) Desi sunt preluate de fagocite pot impiedica fuziunea lizozomilor cu fagozomul
C) Infectia celulelor sistemului imun cu afectarea lor functionala
D) Prin fenomenul de variatie antigenica determina un nivel scazut al raspunsului imun
E) Integrarea genomului bacterian si infectarea celuleor sistemului imun
12*Markeri fenotipici caracteristici limfocitelor T citotoxice:

A) MHC class II , CD19 si CD 21
B) TCRaß, CD3 si CD8;
C) TCRaß, CD3 si CD4;
D) CD16 ,CD56 si CD3
E) MHC class II
13* NU reprezinta functie imunobiologica a MACROFAGELOR:

A) Fagocitoza
B) Implicarea macrofagelor in raspunsul imunoinflamator
C) Implicarea macrofagelor in diferentierea limfocitelor T native in subseturile T helper 1 si T helper 2
D) Activitatea secretorie de mediatori solubili
E) Fagocitoza si activitatea secretorie de mediatori solubili
14* Raspunsul imun mediat de anticorpi este initiat la nivelul:

a) Zonei paracorticale
b) Zonei corticale propriu zise sau zona B-dependenta
c) Zonei medulare a ganglionilor limfatici
d) Pulpei albe a splinei ?
e) Pulpei rosii a splinei, formata din sinusuri venoase si cordoane splenice.
15*. Care din urmatoarele fratiuni ale complementului sunt ANAFILATOXINE:

A) C3a si C4a
B) C3a si C3b
C) C4a si C4b
D) C5a si C5b
E) C4a si C5a.
16* Reprezinta receptori implicate in aderarea limfocitelor T la alte

celule( cellule prezentatoare de antigen-CPA, celule tinta):
a) LFA1, CD2, VLA
b) CD28, CD45
c) BCR, CD3
d) ICAM1, VCAM1
e) BCR, VCAM1.
17* Care din urmatoarele lanturi prezete la nivelul receptorului limfocitelor T

(TCR) determina specificitatea pt asocierea peptid antigenic+complexul major
de histocompatibilitate-MHC:
a) Lanturile e,x,h
b) Lanturile α si β
c) Lanturile H si L
d) Lanturile V si C
e) Lanturile H, L, V si C.
18* Moleculele complexului major de histocompatibilitate (MHC) NU intervin

in:
a) Recunoasterea Atg de catre LyT
b) Modularea imunoreactivitatii
c) Activitate secretorie de mediatori solubili
d) Fenomenul de respingere al tesutului transplantat
e) Fenomenul de respingere al organului transplantat
19* Identificati afirmatia INCORECTA legata de tesutul limfoid asociat

mucoaselor (MALT)
a) Agregate de tesut limfatic (neincapsulate) gasite in special in lamina proprie si ariile
submucosae
b) Tesut limfatic la nivelul tonsilelor (constituind cercul lui Waldeyer)
c) Mucoasele digestive, respiratorie si genoto-urinara contin cellule dendritice pt
procesarea si transportul antigenelor la nivelul ganglionilor limfatici
d) Apendicele nu este constituit din tesut limfoid din lamina proprie a peretelui
gastrointestinal
e) La nivelul ileonului inferior este reprezentat de placile Peyer.
20* Indicati mecanismele prin care virusurile se sustrag actiunii efectorilor

sistemului imun:
a) modificare structurii componentelor proprii
b) pierderea exprimarii MHC de clasa I
c) sinteza de citokine pro-inflamatorii
d) hemoliza complementului
e) prin fenomenul de variatie antigenica det un nivel scazut al raspunsului imun
21* Raspunsul imun mediat de Atc este initial la nivelul:

a) zonei paracorticale sau zona T-dependenta
b) zona corticala propriu zise sau zona B dependeta
c) zonei medulare a ggl limfatici
d) paracortexului

sistemului imun:
b) integrarea genomului viral in genomul celulei gazda
c) infectarea celulelor sistemului imun cuy afectarea lor functionala
d) prin fenomenul de variatie antigenica determina un nivel scazut al raspunusului imun
e) integrarea genomului bacterian si infectarea celuleor sitemului imun
23* Citokinele ca efectori solubili ai sistemului imun NU se caracterizeaza prin:

a) celule B secreta citokine adesea la locul de contact cu CPA
b) celule T secreta citokine adesea la locul de contact cu CPA
c) exista citokine care sunt factori de crestere care intervin in hematopoieza

d) citokinele sunt elaborate incadrul raspunsului imun mediat celular
e) citokinele sunt implicate in diferentierea limfocitelor T helper1 si Th2
24* Indicati mecanismele prin care celulele tumorale se sustrag actiunii

efectorilor sistemului imun:
A) Modificarea structurii componentelor proprii
B) Pierderea exprimarii moleculelor complexului major de histocompatibilitate (MHC) clasa I
C) Sinteza de citokine pro-inflamatorii
D) Hemoliza complementului
E) Prin fenomenul de variatie anigenica determina un nivel scazut al raspunsului imun
25* Identificati afirmatia INCORECTA legata de raspunsul imun umoral umoral

sistemic secundar ( RIUSS)
A) Timp de latenta (inducti) crescut – raspuns tardiv
B) reactiile din RIUSS sunt rapide si explozive
C) reactiile din RIUSS sunt consecinta memoriei imunologice care se instealeaza dupa prima intalnire cu
agresorul
D) RIUSS se caracterizeaza prin rata rapida de sinteza a anticorpi
E) Titrul inalt al anticorpilor persista indelung in circulatie
26* Antigenele T-independente:

A) stimuleaza limfocitele B numai dupa cooperarea cu limfocitele T
B) sunt reprezentate de majoritatea Atg solubile si corpusculare
C) produc activarea directa a limfocitelor B, fara a fi necesara interventia celulelor T helper
D) sunt mitogene specifice pentru limfocitele T
E) sunt mitogene specifice pentru limfocite B
Raspuns multiplu.
1. Studiile au demonstrat că unele alele HLA sunt corelate cu anumite patologii:
A. HLA-B47 cu lupus eritematos sistemic
B. HLA-B27 cu spondilită anchilozantă
C. HLA-DR2 cu lupus eritematos sistemic
D. HLA-B23 cu deficit de 21-hidroxilază
E. HLA-B19 cu diabet zaharat tip 1
2. Factorul de necroză tumorală (TNF) este o citokină, produsă de macrofage şi

celule T. Principalele sale efecte biologice sunt:
A. Pe celulele endoteliale: activare (inflamatie, coagulare)
B. Intensifică proliferarea limfocitelor T după stimularea cu interleukina 2
C. Efecte citolitice şi citostatice asupra celulelor tumorale
D. Proliferarea celulelor NK
E. Inhiba osteoclastele, deci inhiband resorbtia osoasă
3. Celulele implicate in imunitatea înnăscută sunt:

A. Celule de linie mieloidă, ce contin granule citoplasmatice: neutrofile, eozinofile, bazofile
B. Limfocite T-helper
C. Limfocitele B1
D. Limfocite T CD8+
E. Celule fagocitice agranulare: monocite, macrofage, cellule dendritice

4. Celulele ucigase naturale (NK) care se gāsesc in principal în circulatie au
diferite funcții
A. Uciderea citotoxică a celulelor infectate viral sau celulelor alterate;
B. Intervin în imunitatea înnăscută;
C. Au receptori ai complementului de suprafată care se leagă de complementul ataşat la complexele

imune circulante mici
D. Joacă un rol major în coagularea sângelui, în eliminarea complexelor imune;
E. Mediatorii eliberati activeaza complementul
5. Imunoglobulinele
A. Tipul de lant greu defineşte clasa şi subclasa de Ig.
B. Fragmentul Fab este responsabil de functile biologice ale moleculei de IgG,
C. Fragmentul Fc are functia de recunoaştere a antigenului,
D. IgM are rol efectiv in prima linie de apărare mai ales împotriva bacteriilor dar si virusurilor
E. Fragmentul Fc este responsabil de functiile biologice ale moleculei de lgG
6. Imunoglobulinele:
A. IgG este reprezentativă pentru răspunsul imun secundar;
B. Fragmentul Fab este responsabil de funcțiile biologice ale moleculei de lgG;
C. Fragmentul Fc are functia de recunoaştere a antigenului
D. Tipul de lant greu defineşte izotipul de lg;
E. lgM este reprezentativa pentru raspunsul imun secundar.
7. Următoarele afirmati sunt ADEVARATE în legătură cu răspunsul imun

adaptativ:
A. Reprezintă prima linie de apărare şi precede răspunsul imun înnăscut;
B. Celulele T recunosc numai peptidele obtinute din degradarea proteolitică şi asociate cu moleculele
HLA;
C. Foloseşte receptori şi efectori preexistenti, distingand selful de nonself:
D. Celulele naive B recunosc direct Atg, via Atc sau cu interventia
LyTh, în cazul Atg T-dependente
E. Celulele B recunosc numai peptidele obtinute din degradarea proteolitica si asociate cu moleculele
HLA
8. Limfocitele B, celulele implicate în imunitatea umorală, prezintă următorii

markeri fenotipici de suprafată:
A. CD16
B. CD19
C. CD21
D. CD4
E. CD25
9. Limfocitele B (LyB)
A. Reprezintă 5-15% din totalul Ly mici circulante;
B. Reprezintă 15-30% din totalul Ly mici circulante
C. Au durata de viată scurtă, de câteva săptămâni,
D. Sunt celule putin recirculante, sunt cantonate in arile burso-dependente din organele limfoide
secundare ggl limfatici și splină
E. Posedă receptori de suprafata
10. Indicati mecanismele prin care celulele tumorale se sustrag actțiunii

A. Modificarea structurii componentelor proprii;
B. Pierderea exprimării moleculelor complexului major de histocompatibilitate (MCH) clasa l;
? C. Sinteza de citokine pro-inflamatorii;
D. Hemoliza complementului;
E. Prin fenomenul de variatie antigenica determina un nivel scazut al raspunsului imun (?)
11. Care din urmatoarele afirmatii privind raspunsul imun umoral sunt
ADEVARATE
A. Faza logaritmica se caracterizeaza prin sinteza in platou a Atc
B. Se produc Atc din clasa lgM in cadrul raspunsulur umoral primar
C. Se produc Atc din clasa lgA/lgE in cantitati mai reduse în cadrul raspunsulur umoral primar,
D. Reactile din raspunsul imun umoral sistemic secundar sunt rapide si explozive
E. Reactie din raspunsul imun umoral sistemic secundar nu sunt rapide si explosive
12*. Nu reprezintă functie imunobiologică a MACROFAGELOR: - un singur

raspuns
A. Fagocitoză;
B. Implicarea macrofagelor în răspunsul imunoinflamator
C. Implicarea macrofagelor în diferențierea limfocitelor T native în subseturile T helper 1 şi T helper 2;
D. Activitate secretorie de mediatori solubili
E. Fagocitoză şi activitate secretorie de mediatori
solubili
13. Antigenele care din urmatoarele afirmatii sunt CORECTE:

A. antigenicitatea este capacitatea unui Atg de a induce răspuns imun umoral şi/sau mediat celular;
B. Antigenele exogene sunt prezentate impreuna cu MHC-clasa II limfocitelor Th CD4+
C. antigenele MHC-clasa l se gasesc exprimate pe suprafata CPA
D. Restrictia MHC se manifestă în apărarea antitumorală, antivirala in respingerea grefelor
E. restrictia MHC nu se manifesta in apărarea antitumorală, antivirala, în respingerea grefelor
15. Celulele Th2 sunt responsabile de secretia urmatoarelor de citokine:

A. IL-3/ IL-13
B. TNF beta
C. IL-4
D. IL-2
E. IFN-Y
16. Imunitatea mediata celular se face prin intermediul

A. Plasmocitelor
B. Limfocitelor B
C. Limfocitelor T
D. Macrofagelor
E. IgM și IgG
17. Care din urmatoarele sunt exemple de autoanticorpi specifici de organ?

A. Anticorpi anti-celule parietale gastrice
B. Anticorpi anti-factor intrinsec
C. Anticorpi anti-ADN dublu catenar (anti-dsDNA)
D. Anticorpi anti proteine citrulinate (ACPA)
E. Anticorpii anti-receptori acetilcolină

18. Care dintre următoarele afirmații cu privire la interferonul imun sunt
ADEVĂRATE
A. stimulează hepatocitele să-şi exprime reactantii de fază acută: CRP, SAP
B. Este eliberat de celulele T helper activate şi celulele NK
C. Reglează răspunsul in limfocitele Th2
D. Este eliberat de celulele B activate şi celulele NK;
E. Este implicat în reglarea raspunsurilor inflamator si imun
19. Markerii celulari cu rol in adeziune:

A. Sunt moleculele de adeziune intercelulară
B. Glicoproteine membranare care intervin in recunoaşterea intermoleculara din sistemul imun;
C. apartin unor familii diferite: superfamilia imunoglobulinelor integrine, selectine
D. nu pot functiona ca receptori pentru diferiti agenti patogeni
E. nu intervin in aderarea eucocitelor la endoteliul vascular.
20. Macrofagele sunt sintetizate de următoarele structuri:

A. Derivă din pre-monocitele din măduva osoasă (MO);
B. Derivă din pre-monocitele din MO care se diferentiază in monocitele sanguine
C. bazofile;
D. neutrofile
E. eozinofile.
21. Care sunt clasele de imunoglobuline care pot apărea în forme monomerice si
polimerice?
A. IgA
B. IgD
C. IgE
D. IgM
E. IgG
22. Complexul major de histocompatibilitate (MHC):

A. este divizat în regiunile HLA-A, HLA-B, HLA-C, HLA-D
B. Locii HLA-B, HLA-C şi HLA-A, codifică pentru moleculele (Atg) HLA-clasa ll;
C. Locii HLA-B, HLA-C şi HLA-A, codifică pentru moleculele (Atg) HLA-clasa I;
D. Locii HLA-D (HLA-DP, HLA-DO şi HLA-DR), codifică pentru moleculele de clasa ;
E. Locii HLA-D (HLA-DP, HLA-DQ şi LA-DR), codifică pentru moleculele de clasa II
23. Regiunea Fc a unui anticorp se poate lega de

A. Limfocite B
B. Anticorpi
C. Limfocite T-helper
D. Macrofage
E. Limfocite T citotoxice
24. Sistemul HLA (Human leukocyte antigen):

1: Reprezinta numele pentru complexul major de histocompatibiltate (MHC) de la oameni
2: Antigenele de histocompatibilitate sunt codificate in raport cu allotipul si reprezinta ,,harta de

identitate genetica " a individului
3: Antigenele de histocompatibilitate sunt codificare in raport cu fenotipul si reprezinta ,,harta de

4: Fenotipul reprezinta un individ dintr-o specie care difera de alt individ din acceasi specie prin sex sau
anumite detalii morfologie
5: Complexul MHC este divizat in regiunile HLA-A , HLA-B , HLA-C ,HLA-D
25.Interferonii :
1: Familie de glicoproteine cu actiune multipla , antivirala , antiproliferativa si imunomodulatoare
2: Interferonul imun face parte din tipul I de interferoni si nu exprima MHC pe macrofage
3: Cresc citotoxicitatea celulelor NK si a LyTc CD 8+ si promoveaza diferentierea LyT naive in subsetul

Th1
4: Interferonii de tip II (IFNg) sunt eliberati de Ly B activate si de celulele Nk si astfel sunt implicati in
reglarea raspunsurilor inflamator si imun
5: Promoveaza diferentierea LyB naïve
26.Valorile fractiunilor complementului specific C3 si C4 sunt utile in

monitorizarea activitatii bolii la pacientii cu:
1) Glomerulonefrita
2) Influenza
3) Boala Meniere
4) Systemic lupus erythematosus
5) Vasculita
27. Antigenele pot fi clasificate :

1) In functie de origine in Atg exogene si Atg endogene
2) Dupa gradul de inrudire
3) In functie de capacitatea lor de stimulare a limfocitelor B in Antigene T-dependente si Antigene T-

independente
4) In functie de capacitatea lor de inhibare a limfocitelor B in Antigene T-dependente si Antigene T-

independente
5) In functie de capacitatea lor de stimulare a limfocitelor T in Antigene B-dependente si Antigene B-
independente
28. Inflamatia acuta este prima reactie a sistemului imunitar la o infectie sau
iritatie:
1) Debutul este imediat
2) Mediatorii primari sunt IFN-y si alte citokine
3) Rezultatele sale sunt reprezentate de formarea abcesului
4) Rezuktatele sale sunt reprezentate de distrugerea tesuturilor , fibroza
5) Durata este pana la mai multe luni sau ani
29. Care sunt moleculele de adeziune si costimulare necesare pentru activarea

celulelor T?
A) CD2-MHC clasa I
B) LFA-1-ICAM1
C) CD28-B7
D) CD45-LFA-5
E) CD35-MHC clasa II
30. Urmatoarele afirmatii sunt ADEVARATE in legatura cu raspunsul imun

innascut:
a) Reprezinta prima linie de aparare si precede raspunsul imun adaptativ
b) Prezinta o inalta specificitate fata de agentul pathogen (poseda capacitatea de a distruge diferite
structuri antigenice apropiate)
c) Foloseste receptori si efectori preexistenti, distrugand selful de nonself
d) Sistemul imun a invatat sa recunoasca agresorul la primul contact si reactioneaza specific la acesta
printr-un raspuns accelerat si protector
e) Se caracterizeaza prin memorie imuna.
31. Celule Th1 sunt responsabile de secretia urmatoarelor citokine:

a) IL-6
b) IL-12
c) IL-2
d) IL-5
e) IFN-gama
32. Celulele Th3: GRESITA

A) devin sechestrate in aparatul Golgi dupa diferentiere
B) au efect modulator asupra mediului non-inflamator prin secretia de TGF-beta si IL-10
C) studiile sugereaza ca celulele Th3 sunt o linie diferita fata de celulele T reglatoare CD25+ si CD4+ care
apar in mod natural
D) sunt implicate in apararea impotriva helmintilor
E) secreta IL-2 si IL-3

*1 .Identificati afirmatia ce defineste notiunea de diagnostic serologic:
-identificarea unei specii sau serotip bacterian
-investigarea reactivitatii organismului infectat
-determinarea atg serrice, utilizand seruri immune standard cunoscute
-identificarea serologica nu este utila in cazul unor serotipuri virale
-testul Elek este des folosit in diagnosticul serologic
2. Factorul reumatoid (FR):
-reprezinta un Atc ce poate fi detectat in sange la aprox 80% din pacientii

cu anemie hemolitica
-este folosit pentru a ajuta la diagnosticarea fibromialgiei
-este format din Ig care sunt directionat impotriva portiunii Fc a IgE
-poate fi detectat uneori in sangele pers sanatoase
-poate fi detectat in sangele pacientilor cu boli autoimmune, pe langa cele

reumatoide
3. Identificarea Atc antinuclear (ANA) este utila in diagnosticarea:
-LES
- artrita reumatoida
-diabet zaharat de tip 2
-sindorm Sjogren
-sclerodermie
4. Pentru testul anti-streptolizina O (ASLO):
-principala functie a streptolizinei O este de a provoca hemaglutinarea

globulelor rosii (RBCs)
-streptoolizina O este produsa de aproape toate tulpinile de

Streptococcus pyogenes
-litera O de la SLO denota faptul ca aceasta bacterie este oxigen-labila
-SLO are efecte toxice directe asupra tesului cardiac
-antigenul SLO neutralizeaza efectul de aglutinare obtinut anormal de

autoanticorpi
5. Reactiile de precipitare:
-cand exista o cantitate in exces de Atc sau Atg, nu se formeaza niciun

precipitat vizibil
-a doua zona este prozona, sau zona de maxima precipitatie (cu complexe
mari insolubile)
-Atc, IgD sau IgE, care pot agrega Atg solubili sunt desemnati ca aglutinine
-mediile utilizate pot fi fluide sau semisolide, spre exemplu din agar sau
agaroza
-formarea unui precipitat este cauzata de hidrofobicitateea si marimea

matritei
6. Dilutiile:
-sunt utilizate atat pentru reactia de hamaglutinare, cat si in testele de

inhibare a hemaglutinarii pentru a stabili titrurile probelor de testare
-sunt logaritmice cand se obtin urmatoarele proportii: 1:10, 1:100, 1:1000,
1/10000 etc
-sunt logaritmice atunci cand se obtin urmatoarele proportii: 1:10, 1:20,

1:40, 1:80
-sunt clasificate in doua categorii: dilutii binare si logaritmice
-se utilizeaza numai in testele de inhibare a hemaglutinarii pentru a stabili

titrurile probelor de testat, datorita preciziei rezultatului
7. Care din urmatoarele sunt adevarate cu privire la testul Mantoux?
-tuberculina sau derivatul proteic purificat (PPD) determina o reactive de

hipersensibilitate de tip IV
-este utilizat pentru a determina expunerea la Mycobacterium

tuberculosis
-trebuie verificata aparitia induratiei dupa 48-72 de ore
-raspunsul imun poate aparea daca persoana a fost expusa la germen cu

mult timp in urma sau daca a primit vaccinul BCG
-acesta implica injectarea unei mici cantitati de derivate proteic purificat

(PPD) in muschiul deltoid
8. Care din urmatoarele sunt folosite pentru diagnosticul immunologic?
-cultivarea bacteriilor pe mediile de cultura
-antibiograma
-testele utilizate in explorarea imunitatii umorale
-testele utilizate in explorarea imunitatii celulare

-cultivarea virusurilor pe oua embrionate
9. Vaccinul Bacillus Calmette-Guerin (BCG) este utilizat pentru a proteja

impotriva:
-Mycobacterium tuberculosis
-rabie
-carcinom hepatocelular indus de virus hepatic B
-meningita tuberculoasa si tuberculoza miliara
-pertusis
10. Diferentele intre intradermoreactii (shick, dick, testul cutanat la tuberculina)

sunt:
-pentru shick si dick, efectele dermonecrotice apar imediat
-testul cutanat la tuberculina este utilizat la testarea raspunsului imun

umoral (imunitate umorala)
-shick si dick sunt utilizate la testarea raspunsului imun umoral (imunitate

umorala)
-pentru testul cutanat la tuberculina, citirea se face numai dupa 48-72 ore
11. Aglutinarea pe lama:
-se bazeaza pe natura bivalenta a Atc, prin care se pot crea legaturi
incrucisate cu Atg specific
-este utilizata pentru serotiparea bacteriilor

-utilizeaza Atg si Atc invelite simultan pe suprafata particulelor de latex,
pentru o specificitate crescuta
-este folosita pentru determinarea grupei sanguine, precum si a

compatibilitatii sanguine
-se utilizeaza numai pentru determinarea grupei sanguine
12. Imunoelectroforeza:
-combina separarea electroforetica in gel de agaroza a proteinelor cu

imunoprecipitare
-in cadrul acestui test, arcurile de aglutinare se formeaza la nivelul prozonei

datorita pH-ului specific al gelului de agaroza
-se bazeaza pe separarea moleculelor proteice incarcate electric in functie

de mobilitatea electroforetica proprie intr-o solutie tampon alcalina
-serul de cercetat se trateaza cu rivanol pt indepartarea inhibitorilor

nespecifici
-testarea serului unui bolnav este realizata in comparatie cu cea a unui ser
uman normal
13. Avantajele si dezavantajele reactiilor de precipitarea:
-ieftine si rapide de facut, cu sensibilitate slaba, dar specificitate ridicata
-scumpe si rapide de facut, cu senisibilitate ridicata si specificitate slaba
-laborioase, dar cu sensibilitate rezonabila si specificitate ridicata
-unele instrumente costisitoare sunt necesare

-sunt necesare competente si aptitudini tehnice ridicate
14. Aplicatiile practice ale reactiei de inhibare a hemaglutinarii sunt:
-diagnosticul serologic al oreionul
-diagnostic serologic al unor viroze (gripa, rujeola, oreion)
-diagnostic serologic al rujeolei
-identificarea serologica (infectii cu virusuri hemaglutinante-gripale,

paragripale)
-identificarea serologica a unor serotipuri de Proteus
15. Imunodifuzia radial simpla-Mancini:
-este utilizata pentru determinarea nivelului de atc
-acolo unde concentratia atg in mediu atinge nivelul de echivalenta cu atc,

se formeaza un inel de precipitare
-incorporeaza un atg in gelul de agar si atc este plasat in godeurile agar
-este un test cantitativ
-este un test calitativ
16. Testul de fixare a complementului (RFC):
-se foloseste in mod obisnuit pentru detectarea unor cantitati mari de atc,
atunci cand aceasta cantitae este prea mare pentru a provoca o reactie de
precipitare
-este un test frecvent utilizat pentru detectarea unor cantitati mari de atc,
aglutinare
-elementele reactiei include alexina
-acest test depinde de activitatea de hemaglutinare a virusului utilizat
-poate fi utilizat ca test calitativ (pentru diagnosticarea sifilisului) sau ca

test cantitativ (reactia Ida-Bengston)
17. Cand si cum se utilizeaza vaccinul Bacillus Calmette-Guerin(BCG)?
-dupa expunerea la Mycobacterium tuberculosis
-la cateva zile dupa nastere
-se administreaza o unica doza la bebelusii sanatosi
-se fac trei vaccinuri la 2luni, 12 luni si 7 ani
-doar o doza este administrata la 18 luni
18. Semnificatia clinica a testului ASLO:
-valoarea normala pentru adulti este mai mica de 200 UI/ml, ceea ce
indica un test negativ
-valorile trebuie corelate cu un diagnostic clinic
-nivelurile crescute de antigene SLO denota o incarcatura virala crescuta

datorita replicarii active
-simple prezenta a ASLO indica prezenta bolii
-80% dintre pacientii cu febra reumatica acuta au valori ridica ale ASLO
19. Testul de inhibare a hemaglutinarii (HAI):
-testul HAI poate fi complicat de prezenta inhibitorilor nespecifici ai

hemaglutinarii virale
-testul HAI poate fi complicat de prezenta aglutininelor naturale ale

eritrocitelor
-acizii nucleici ai diferitelor protozoare codifica proteine de suprafata care

aglutineaza globulele rosii
-se bazeaza pe capacitatea anumitor virusuri de a determina aglutinarea

eritrocitelor
-folosit pentru diagnosticul infectiilor produse de paramyxovirusuri si

abrovirus-togavirusuri (inclusiv rubeola)
20. Aglutinarea in tuburi:
-se utilizeaza pentru a confirma aglutinarea pe lama (identificare

serologica)
-este utilizata pentru a determina titrul de atg din serul pacientului

(diagnostic serologic)
-este utilizata pentru a determina titrul de atc din serul pacientului

-este utilizata pentru a determina titrul de atg din plasma pacientului

-folosita in urmatoarele teste: Widal, Wright, Weil-Felix

21. Considerand dilutia in serie, daca in tubul 1 adaugati 100 microL de plasma
la 900 microL de apa distilata, ce dilutie veti obtine? Iar daca pipetati 100microL
din dilutia tubului 1 si o adaugati la cei 900 microL de apa distilata din tubul 2,
ce dilutie s-ar realiza pentru tubul 2?
-tubul2- 1:100
-tubul1- 1:8
-tubul2- 1:1000
-tubul1- 1:18
-tubul1- 1:10
22. Un test COOMBS pozitiv:
- denota absenta atc directionati impotriva eritrocitelor
-indica aglutinarea particulelor de latex acoperite cu atc impotriva

eritrocitelor
-poate fi datorat unei reactii anafilactice, corelat cu niveluri crescute de IgD
-poate fi datorata unei reactii post-transfuzionale, ca urmare a unei

incompatibilitati sanguine
-poate orienta catre un dagnostic de anemie hemolitica
23. Reactiei de inhibare a hemaglutinari (HAI):
-HAI face parte din reactiile care testeaza pierderea capacitatii de

manifestare a unor efecte virus-nespecifice in prezenta unui ser imun specific

manifestare a unor efecte virus-specifice in prezenta unui ser imun specific
-Reactia HAI este utilizata frecvent pentru a detecta prezenta Atc fata de un
serotip bacteria hemaglutinant, in serul unui pacient suspectat de o infectie
-Reactia HAI este utilizata frecvent pentru a detecta prezenta Atc fata de
un virus hemaglutinant, in serul unui pacient suspectat de o infectie cu virus
specific
-Reactia HAI este folosita numai in viroze
24. Imunodifuzia radiala simpla-Mancini este utilizata in laboratorul clinic pentru

determinarea nivelurilor:
-izotipurilor sau claselor de Ig
-fractiuni C3 a complementului
-hemoglobinei glicate
-proteinei C reactive
25. Martotii reactiei de hemaglutinare pasiva sunt:
-martor de Atg: Atg+diluent=hemaglutinare absenta
-martor de eritrocite: eritrocite+diluent=hemaglutinare absenta
-martor de ser sigur pozitiv: ser cu Atc hemaglutinanti pasivi+Atg de

lucru=
Hemaglutinare prezenta
-martor de ser sigur negativ: ser cu Atc hemaglutinanti pasivi+Atg de lucru=
-martor pentru controlul alexinei: contine complement+sistem hemolic=

Hemoliza prezenta
Curs
1. Care din urmatoarele afirmatii privind fagocitoza este adevarata:
a) Fagocitele ingera un microorganism utilizand proteine de transport care sunt specifice bacteriei
b) Fagocitele nu pot ingera microorganisme doar daca ele sunt acoperite cu anticorpi
c) Aderenta cere intotdeauna opsonizare
d) Bacteriile sunt digerate cand fagozomul fuzioneaza cu lizozomul
2. Calea alterna de activare a complementului este activata prin clivajul componentei:
a) C in C1r si C1s
b) C3 in C3a si si C3b
c) C2 in C2a si C2b
d) C6 in C6a si C6b
e) C7 in C7a si C7b
3. Care dintre urmatoarele fractiuni ale complementului sunt ANAFILATOXINE:
a) C3a si C4a
b) C3a si C3b
c) C4a si C4b
d) C5a si C5b
e) C4a si C5a
4. Interferonii:
a) Reprezinta o familie de glicoproteine cu actiune multipla: antivirala, antiproliferativa si

imunomodulatoare
b) Interferonul imun face parte din tipul I de interferoni si nu exprima MHC pe macrofage
c) Cresc citotoxicitatea celulelor NK si a LyTc CD8+ si promoveaza diferentierea LyT naive in subsetul
Th1
d) Interferonii de tip II ( IFN) sunt eliberati de Ly B activate si de celulele NK si astfel sunt implicati in
reglarea raspunsurilor antiinflamator si imun
e) Promoveaza diferentierea LyB naïve
5. Urmatoarele afirmatii sunt ADEVARATE in legatura cu raspunsul imun innascut:

b) Prezinta o inalta specificitate fata de agentul patogen ( poseda capacitatea de a distinge diferite
c) Foloseste receptori si efectori preexistenti, distingand selful de nonself
d) Se caracterizeaza prin memorie imuna
6. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la Interferonul imun sunt ADEVARATE:
a) Stimuleaza hepatocitele sa-si exprime reactantii de faza acuta: CRP, SAP

b) Este eliberat de celulele T helper activate si celulele NK
c) Regleaza raspunsul in limfocitele Th2
d) Este eliberat de celulele B activate si celulele NK
e) Este implicat in reglarea raspunsurilor inflamator si imun
7. Inflamatia acuta este prima reactie a sistemului imunitar la o infectie sau iritatie:
a) Debutul este imediat

b) Mediatorii primari sunt IFN- si alte citokine
c) Rezultatele sale sunt reprezentate de rezolutia, formarea abcesului
d) Rezultatele sale sunt reprezentate de distrugerea tesuturilor, fibroza
e) Durata este pana la multe luni sau ani
8. Incercuiti complexul de atac al membranei:
a) C1-C2
b) C5b-C7
c) C1-C3-C1q
d) C5b-C9(MAC)
9. Citokinele implicate in inflamatia acuta sunt:
a) IL-8, TNF, IL-1, IL-6

b) IL-10, TNF, IL-3, IL-5
c) IL-7, TNF, IL-4, IL-6
10. Celulele inflamatiei acute sunt diferite in functie de faza inflamatiei:
a) In faza initiala sunt implicate: trombocite din vase sangvine si mastocite din tesuturi
b) In faza initiala sunt implicate limfocitele T helper
c) In faza de stare sunt implicate fagocite polinucleare si celule endoteliale
d) In faza de stare sunt implicate limfocitele B si T CD8
11. Limfocitele din lamina propria ( LPL) sunt reprezentate predominant de:
a) limfocite T activate, alaturi de celule dendritice si plasmocite

b) limfocite T activate, alaturi de limfocite B activate si plasmocite
c) limfocite T activate, alaturi de B activate si NK
d) Limfocite B activate, mastocite si celule dendritice
e) Limfocite B activate, B de memorie si plasmocite
12. Limfocitele intraepiteliale ( IEL) sunt in majoritate:
a) B ( 30%- 50%) si T ( 10- 40% )

b) T ( 10- 40% ) si CD4+ ( 70% )
c) T ( 10- 40% ) si CD8+ ( 70% )
13. Receptorul pentru antigen al celulei T este un heteromer format din urmatoarele peptide:
a) Lanturile αβ sau  cu domenii constante si variabile; lanturile , , , plus dimerul lanturilor - ,

care pot fi inlocuite cu lanturi , ( complex CD3).
b) Lanturile αβ sau  cu domenii constante si variabile; lanturile , ,  ( polipeptide
transmembranare), asociate sub forma de dimeri ( complex CD3)
c) Lanturile α,  sau  cu domenii constante si variabile; lanturile , , , ,  ( polipeptide
14. Receptorul pentru antigen al celulei B este format:
a) reprezentat de Ig transmembranare- in special din izotipul IgE

b) este complexat cu glicoproteine de membrana Ig alfa si Ig beta care interactioneaza cu Ig de
suprafata si transduce semnalul antigenic intervenind in activarea celulei
c) este complexat cu glicoproteine de membrana Ig gama si Ig beta care interactioneaza cu Ig de
d) este reprezentat de Ig transmembranare- Ig de suprafata- tip monomer
15. Dupa gradul de inrudire, antigenele se clasifica in:
a) antigene endogene- reprezentate de proteine aberante codificate de gene mutante

b) singene- antigenele unor indivizi din aceeasi specie, identici din punct de vedere genetic
c) allogene- antigenele unor indivizi care apartin aceleiasi specii dar diferiti genetic
16. Antigenele T- independente:
a) stimuleaza limfocitele B numai dupa cooperarea acestora cu limfocite Th

b) sunt reprezentate de majoritatea antigenelor solubile si corpusculare
c) produc activarea directa a limfocitelor B, fara a fi necesara interventia celulelor Th
d) Sunt rezistente la degradare, persista indelung, stimuland continuu sistemul imun
17. Care din urmatoarele celule exprima antigenele MHC cls a II a?
a) monocite, macrofage, celule T activate, celule dendritice

b) monocite, macrofage, hepatocite, celule dendritice
c) monocite, macrofage, limfocite B ,plachete sanguine
18. Configuratiile HLA sunt mostenite si unele dintre ele sunt conectate cu boli autoimune sau alte
afectiuni:
a) HLA-DR4 cu artrita reumatoida , diabet zaharat tip 1

b) HLA-B7 cu scleroza multipla
c) HLA-B15 cu uveita anterioara acuta
d) HLA-DR52 cu hepatita autoimuna
19. Recunoasterea antigenului de catre limfocitele T are loc conform restrictiei MHC:
a) Limfocitele T citolitice vor putea recunoaste antigenul daca acesta este fixat pe moleculele HLA cls II
b) Limfocitele T helper vor recunoaste antigenul non-self numai daca acesta va fi asociat cu
moleculele HLA cls aIIa, de pe CPA
c) limfocitele T citolitice vor putea recunoaste antigenele bacteriene daca acestea sunt fixate pe
moleculele HLA cls I de pe CPA
20. Superantigenele:
a) stimuleaza limfocitele T in starea lor integral fara a fi prelucrate in prealabil la nivel de peptide
b) sunt reprezentate si de antigenele tumorale oncofetale
c) se leaga numai in portiunea variabila a lantului β(V β) a TCR, activand direct limfocitele T.
d) stimuleaza limfocitele T numai dupa procesare pana la nivel de peptide antigenice
21. Situsul combinativ
a) reprezinta zona de recunoastere a epitopului

b) confera o anumita flexibilitate molecule de imunoglobulina
c) este format din juxtapunerea in spatiu a zonelor hipervariabile apartinand lanturilor L si H
22. Izotipurile reprezinta:
a) epitopii corespondenti genelor alelice

b) epitopii codificati de segmente genetice identice la toti indivizii unei specii
c) un set complet de idiotopi din regiunea variabila a anticorpului
23. Subliniati afirmatiile corecte cu privire la IgM circulante:
a) este efectiv in prima linie de aparare mai ales impotriva bacteriilor dar si virusurilor
b) reprezinta izoaglutinine Rh
c) reprezinta receptorul pentru antigen de pe celula B
d) au o greutate moleculara de 160 000 daltoni
e) reprezinta izoaglutinine Rh
24. Subliniati afirmatiile corecte cu privire la IgG circulante:
a) se leaga de receptorii Fc de la nivelul bazofilelor si mastocitelor

b) se leaga de receptorii Fc de pe suprafata celulelor parazitare
c) este cea mai abundenta imunoglobulina din fluidele corpului
d) este imunoglobulina majora din secretiile seromucoase
e) rezprezinta izoaglutininele ABO
25. In activarea celulelor T intervin molecule accesorii cu rol in adeziune, recunoastere, semnalizare, de
pe celulele T care se leaga la diferiti liganzi de pe APC:
a) receptorul CD28 de pe LyT recunoaste costimulatorul B7- 1 sau B7- 2 de pe CPA

b) setul de molecule CD40L( LyT) – CD40( de pe CPA)
c) CTLA- 4( CD152) – recunoaste B7 de pe CPA
d) VLA4 de pe Ly T- recunoaste MHCcls II de pe CPA
e) VLA4 de pe Ly T- recunoaste VCAM- 1 de pe CPA
26. Celulele prezentatoare de antigen:
a) sunt reprezentate de macrofage, celule dendritice ( interdigitate si foliculare) , limfocite B ( mai

ales cele activate) .
b) se gasesc in special in zona paracorticala din ganglionii limfatici, teaca limfoida periarteriolara din
splina.
c) sunt reprezentate de celulele B atunci cand antigenul se gaseste in concentratii foarte mici.
27. In raspunsul fata de stimuli, limfocitele Th antigen specifice, secreta proteine numite citokine cu
functii diferite corespunzand celor 2 subseturi:
a) Th1( TNF , IL2, GM- CSF) sau Th2 ( IL3, IL4, IL5, IL6, IL10) .
b) Th1( IFN , IL2, GM- CSF) sau Th2 ( IL3, IL4, IL5, IL6, IL10) .
c) Th1( IFN , IL2, GM- CSF) sau Th2 ( IL3, IL4, IL5, IL6, IL1) .
d) Th1( TNF , IL2, GM- CSF) sau Th2 ( IL3, IL1, IL5, IL6, IL10) .
e) Th1( IFN , IL12, GM- CSF) sau Th2 ( IL3, IL4, IL5, IL6, IL10) .
28. In faza de homeostazie a raspunsului imun celular, stingerea raspunsului imun apare in principal ca
rezultat a 2 factori:
a) eliminarea stimulilor pozitivi generati de prezenta microorganismelor.

b) activarea limfocitelor cu functii citolitice, limfocite T efectorii.
c) activarea limfocitelor cu functii supresoare, limfocite T supresoare.
d) eliminarea stimulilor negativi generati de prezenta microorganismelor.
e) activarea limfocitelor Thelper
29. Markeri fenotipici caracteristici limfocitelor B sunt:
a) MHC clsIIa, CD19, CD21

b) MHCclsI, CD19, CD21
c) MHCclsIIa, CD19, CD18
d) MHCclsI, CD10, CD21
e) MHCclsII, CD19, CD25
30. Raspunsul imun adaptativ fata de bacteriile extracelulare:
a) Ly Th1 raspund prin activarea macrofagelor in fagocitarea celulelor infectate( raspunsul prin Th1-
MHCcl II.
b) Limfocitele citotoxice( CTLs) ( raspunsul MHCcl I) intervin in apararea fata de bacteriile
extracelulare.
c) Celulele NK sunt responsabile de apararea fata de bacteriile extracelulare.
d) plasmocitele si mastocitele intervin in apararea bacteriilor extracelulare
e) Limfocitele Th17 sunt cele mai importante in apararea fata de bacteriile extracelulare
31. Raspunsul imun adaptativ fata de bacteriile intracelulare:
a) Limfocitele citotoxice( CTLs) ( raspunsul MHCcl I) intervin in apararea fata de bacteriile

intracelulare
b) Ly Th1 raspund prin activarea macrofagelor in fagocitarea celulelor infectate ( raspunsul prin Th1-
MHCcl II
c) Mastocitele sunt responsabile de apararea fata de bacteriile intracelulare
32. Imunitatea innascuta antivirala este efectiva prin:
a) Interferonii care promoveaza mecanisme diferite

b) Celulele NK care sunt natural activate impotriva celulelor infectate viral
c) Cuplurile de adeziune LFA1- ICAM1 si CD2- LFA3
d) Interferonii promoveaza rezistenta tranzitorie a celulelor invecinate
33. Imunitatea adaptativa antivirala intervine prin:
a) neutralizarea infectiei( IgG, IgM si IgA) – prevenind intrarea virusului in celula

b) sistemul ADCC
c) calea alterna de activare a complementului
d) anticorpi si complement( calea clasica)
34. Raspunsul adaptativ anti celula infectata viral este efectiv prin:
a) mecanismul citotoxic mediat de limfocite CD8+ ) Ly Tcitotoxice

b) fagocitoza
c) citokine de tipul IFN α, β
d) modelul clasic de activare a complementului
35. Imunitatea antiparazitara:
a) Se caracterizeaza prin titruri inalte de IgA

b) IFN  activeaza LyTc( CD8) si macrofagele
c) IL- 5 stimuleaza productia de eozinofile, celule esentiale pentru apararea antiparazitara
d) Se caracterizeaza prin titruri inalte de IgE
e) IL- 10 stimuleaza productia de plasmocite esentiale in infectiile parazitare
36. Celulele NK se caracterizeaza prin:
a) Reactioneaza fata de celulele care exprima MHCclsII

b) Actioneaza asupra celulelor tinta acoperite de anticorpi
c) Reactioneaza fata de celulele care nu exprima moleculele MHC
d) Reactioneaza fata de celulele care exprima MHCclsI
37. Edemul angioneurotic reprezinta:
a) Imunodeficienta pe linie celulara( deficienta in celule T)

b) Imunodeficienta pe linie umorala( deficienta in celule B)
c) Este cea mai frecventa deficienta a complementului, adeseori cu evolutie fatala.
d) Este o deficienta privind chemotaxia neutrofilelor
38. Imunodeficientele pe linie umorala( deficiente ale celulelor B) sunt reprezentate de:
a) agamaglobulinemii sau hipo- gamaglobulinemii

b) sunt tolerate heterogrefele
c) nu se pozitiveaza intradermoreactia de tip tuberculinic.
39. Celulele mediatoare ale reactiilor anafilactice sunt:
a) celulele dendritice si endoteliale

b) mastocitele si bazofilele
c) celulele NK si TCD4+
d) limfocitele Th1 si Th2
e) celulele Kupfer si plasmocitele
40. In faza timpurie, reactiile anafilactice se caracterizeaza printr- o dinamica exploziva a manifestarilor
datorita eliberarii mediatorilor preformati:
a) Leucotriene, prostaglandine
b) Histamina, serotonina
c) ECF, NCF
d) PAF, IL- 8
e) Bradikinine; IL- 6
41. Socul anafilactic este forma cea mai grava a reactiilor de hipersensibilitate:
a) Tip I
b) Tip IV
c) Tip II
d) Tip III
e) Tip V
42. Anemiile hemolitice prin alloanticorpi sunt manifestari clinice ale:
a) reactiilor de hipersensibilitate imediata tipI

b) reactiilor de hipersensibilitate imediata tipII
c) reactiilor de hipersensibilitate imediata tipIII
d) reactiilor de hipersensibilitate imediata tip IV
e) nu reprezinta manifestari alea reactiilor de hipersensibilitate
43. Mecanismele de instalare ale reactiilor de hipersensibilitate tip III sunt:
a) macrofagele sunt stimulate eliberand TNF si IL- 1, importanti factori pe parcursul inflamatiei;
b) citotoxicitatea celulara anticorp dependenta
c) are loc fixarea complementului cu initierea activitatii anafilactice si chemotactice a
componentelor C4a, C3a si C5a
d) citotoxicitatea este determinata de limfocitele TCD8
e) activarea celulelor NK
44. Carui tip de hipersensibilitate apartine dermatita de contact?
a) Hipersensibilitate imediata tipI

b) Hipersensibilitate imediata tipII
c) Hipersensibilitate imediata tipIII
d) Hipersensibilitate intarziata tipIV
e) Hipersensibilitatea imediata tipV
45. Celulele tinta ale reactiilor de hipersensibilitate imediata tipII sunt:
a) celulele B si foliculare
b) celulele TCD8+ si NK
c) majoritatea celulelor din sange si celulele endoteliului vascular
46. Tipul IV de hipersensibilitate este implicat in patogeneza urmatoarelor afectiuni:
a) boala plamanului de fermier

b) tuberculoza
c) boli autoimmune
47. Ataxia telagiectazia ereditara( AT) : boala mostenita autosomal recesiv in care capilarele dilatate
( telagiectazia) apar la nivel ocular si cutanat in jurul varstei de 6 ani. Este datorata:
a) Afectiuni maligne limforeticulare

b) deficienta in lyT si deficienta in IgG2, IgG4 si IgA
c) deficienta in lyB si deficienta in IgG2, IgG4 si IgA
48. Prototipul reactiei de hipersensibilitate intarziata este reactia la tuberculina - testul PPD- Mantoux.
Este pozitiv daca:
a) diametrul eritemului este mai mare sau egal cu 10 mm

b) zona induratiei depaseste diametrul de 8mm
c) zona induratiei depaseste diametrul de 15 mm, iar la persoanele imunocompromise diametrul
semnificativ este peste 5mm.
49. Indicati mecanismele de eludare a raspunsului imun in cazul celulelor tumorale:
a) pierderea exprimarii CMH cls I

b) inhibarea hemaglutinarii
c) hemoliza complementului
d) sinteza de citokine imunosupresive
e) activarea complexelor imune circulante
50. Care din urmatoarele afectiuni reprezinta bolile autoimune specifice de organ?
a) sarcoidoza
b) tiroidita Hashimoto
c) dermatomiozita
d) diabetul insulino- dependent
e) myastenia gravis
51. Subliniati afectiunile autoimmune fara specificitate de organ:
a) candidoza cutaneo- mucoasa

b) diabetul insulin- dependent
c) lupusul eritematos sistemic
d) sindrom Sjogren
e) anemia pernicioasa
52. In rejectia acuta tisulara a grefei transplantate, un rol essential il joaca:
a) activarea complementului
b) limfocitele Thelper
c) limfocitele T citotoxice/ TCD8
d) antigenele complexului major de histocompatibilitate HLA
53. In rejectia cronica a grefei transplantate, au rol important:
a) anticorpii gazdei care reactioneaza cu aloantigenele de pe endoteliul grefei

b) limfocitele T citotoxice
c) limfocitele T helper/ TCD4
d) limfocitele T citotoxice/ TCD8
54. Antigenele asociate tumorilor sunt exprimate pe celulele normale dar si pe celulele tumorale. Care
sunt acestea?
a) proteinele EBNA- 1 ale virusului Epstein Barr

b) antigenul carcinoembrionar
c) α- fetoproteina
d) proteinele E1, E2 ale virusului Papilloma
1. Limfocitele din lamina propria sunt reprezentate predominant de:
a) Limf T activate, alaturi de cel dendritice si plasmocite
b) Limf T activate, alaturi de limf B activate si plasmocite
c) Limf T activate, alaturi de B activate si NK
2. In faza de homeostazie a raspunsului imun cellular, stingerea raspunsului imun apare in principal
ca rezultat a 2 factori:
a) Eliminarea stimulilor pozitivi generate de prezenta microorganismelor
b) Activarea limfocitelor cu functii supresoare, limf t supresoare
c) Activarea limfocitelor cu functii supresoare, limfocite T supresoare
3. Antigenele associate tumorilor sunt exprimate pe cellule normale dar si pe celule tumorale. Care
sunt acestea?
a) Proteinele EBNA-1 ale virusului Epstein barr
b) Antigenul carcinoembrionar
c) Alfa fetoproteina
4. Subliniati categoriile de cellule care predomina in infiltratul local in cazul unei reactii Arthus:
a) Granulocite pmn
b) Limf t
c) Cel nk
5. Care din urmatoarele afectiuni reprezinta bolile autoimmune specifice de organ?
a) sarcoidoza
b) Tiroidita Hashimoto
c) dermatomiozita
6. Care dintre urmatoarele molecule HLA sunt recunoscute de catre limfocitele TCD4/T helper?
a) Hla cls I
b) HLA cls III
c) HLA cls II
7. Care din anticorpi realizeaza cea mai mare concentratie in serul normal:
a) igA
b) igE
c) igM
d) IgG
8. Regiunea Hinge este regiunea
a) Situate intre domeniile ch1 si ch2 ale lanturilor L
b) La nivelul careia actioneaza enzimele proteolitice
c) Da forma de Y caracteristica molecule de imunoglobulina
9. Incercuiti complexul de atac al membrane
a) C1-c2
b) C5b-c7
c) C1-c3-c1q
d) C5b-c9
10. Ataxia telangiectazia ereditara: boala mostenita autosomal recesiv in care capilarele dilatate
apar la nivel ocular si cutanat in jurul varstei de 6 ani, este datorata:
a) Afectiunilor maligne limforeticulare
b) Deficient in lyT si deficient in igG2, igG4 SI igA
c) Deficient in lyB si deficient in igG2, igG4 SI igA
11. In raspunsul fata de stimuli, limfocitele Th antigen specific secreta proteie numite citokine cu
a) Th1 (TNF y, IL2, GM-CSF) sau Th2 (IL3, IL4, IL5, IL6, IL10)
b) Th1 (IFN y, IL2, GM-CSF) sau Th2 (IL3, IL4, IL5, IL6, IL10)
c) Th1 (IFN y, IL2, GM-CSF) sau Th2 (IL3, IL4, IL5, IL6, IL1)
12. Imunitatea antiparazitara
b) IFN y activeaza lyTc(CD8) si macrofagele
c) IL-5 stimuleaza productia de eozinofile, cellule esentiale pentru apararea antiparazitara
13. Mecanismul de citotoxicitate celulara mediate de anticorpi:
a) Este esentiala pentru patogenii intracelulari
b) Sunt implicate cellule dendritice si endoteliale
c) Se refera in special la celulalele ucigase NK
14. Markerii fenotipici caracteristici celulelor NK sunt:
a) Cd16,cd56,cd3
b) Cd16,cd46,cd3
c) Cd16,cd56,cd8
a) Reprezentat de Ig transmembranare in special din izotipul IgE
b) Este complexat cu glicoproteine de membrane Ig ALFA si Ig beta care interactioneaza cu
Ig de suprafata si transducer semnalul antigenic intervenind in activarea celulei
c) Este complexat cu glicoproteine de membrane Ig GAMA si Ig beta care interactioneaza
cu Ig de suprafata si transuce semnalul antigenic intervenind in activarea celulei
d) Reprezentat de Ig transmembranare- Ig de suprafata tip monomer
16. Celulele prezentatoare de antigen
a) Sunt reprezentate de macrophage, cellule dendritice(interdigitate si foliculare), limfocite
B(mai ales cele activate)
b) Se gasesc in special in zona paracorticala din ganglionii limfatici, teaca limfoida
periarteriolara din splina
c) Sunt reprezentate de celulele B atunci cand antigenul se gaseste in concentratii foarte
mici
17. In rejectia acuta tisulara a grefei transplantate, un rol essential il joaca
a) Activarea complementului
b) Limf t helper
c) Limf t citotoxice/tcd8
18. Care determinant antigenic din structura imunoglobuluinei este corelat cu clasa de anticorpi:
a) K
b) µ
c) α
19. dupa gradul de inrudire, antigenele se clasifica in:
a) antigene endogene- reprezentate de protein aberante codificate de gene mutante
20. Indicati antigenele neinfectioase:
a) Antigenul carcinoembrionar
b) LPS bacteriilor G negative
c) TSH
Curs
a) C in C1r si C1s
c) C2 in C2a si C2b
d) C6 in C6a si C6b
e) C7 in C7a si C7b
a) C3a si C4a
b) C3a si C3b
c) C4a si C4b
d) C5a si C5b
e) C4a si C5a
4. Interferonii:

imunomodulatoare
Th1



a) C1-C2
b) C5b-C7
c) C1-C3-C1q
d) C5b-C9(MAC)


a) B ( 30%- 50%) si T ( 10- 40% )

b) T ( 10- 40% ) si CD4+ ( 70% )
c) T ( 10- 40% ) si CD8+ ( 70% )





afectiuni:






splina.


MHCcl II.
extracelulare.

intracelulare
MHCcl II


b) sistemul ADCC

b) fagocitoza





c) ECF, NCF
d) PAF, IL- 8
a) Tip I
b) Tip IV
c) Tip II
d) Tip III
e) Tip V



b) tuberculoza
c) boli autoimmune

Este pozitiv daca:


a) sarcoidoza
c) dermatomiozita
e) myastenia gravis

d) sindrom Sjogren

sunt acestea?

c) α- fetoproteina
*1.Daca un pacient a fostexpus la un antigen nou, ce clasa de imunoglobulina
apare prima
data?
A. IgM
B. IgG
C. IgE
D. IgA
E. lgD

A. IL-4, IL-5, IL-10, IL-13;
C. IL-17A, IL-17F, IL-22;
E. IL-1b, IL-6, IL-10;
C. Limfocitul B;


E. MHC class ll;

B. lgM, IgD;
C. lgG, IgM;
D. lgA, IgE;
E. IgM, IgE;
A. HLA clasa l;
B. HLA clasall;
C. HLA clasalIl;
D. MHC clasall
E. MHC clasa I sill

A. HLA clasa l;
B. HLA clasall;
C. HLA clasa l;
D. MHC clasall;

b) Th2
c) LyB
d) LTc
e) Th1 si Th2

A) IL-4 , IL-5 , IL-10 , IL-13
C) IL-17A , IL-17F , IL-22
E) IL-17A , IL-17F , IL-10

sistemului imun:

E) MHC class II

A) Fagocitoza


A) C3a si C4a
B) C3a si C3b
C) C4a si C4b
D) C5a si C5b
E) C4a si C5a.

a) LFA1, CD2, VLA
b) CD28, CD45
c) BCR, CD3
d) ICAM1, VCAM1
e) BCR, VCAM1.

a) Lanturile e,x,h
c) Lanturile H si L
d) Lanturile V si C

in:

mucoaselor (MALT)
submucosae
gastrointestinal

sistemului imun:

d) paracortexului

sistemului imun:




C) reactiile din RIUSS sunt consecinta memoriei imunologice care se instealeaza dupa prima intalnire cu
agresorul

Raspuns multiplu.


C. Limfocitele B1
D. Limfocite T CD8+

4. Celulele ucigase naturale (NK) care se gāsesc in principal în circulatie au
diferite funcții
C. Au receptori ai complementului de suprafată care se leagă de complementul ataşat la complexele

imune circulante mici
5. Imunoglobulinele
7. Următoarele afirmati sunt ADEVARATE în legătură cu răspunsul imun

adaptativ:
B. Celulele T recunosc numai peptidele obtinute din degradarea proteolitică şi asociate cu moleculele
HLA;
D. Celulele naive B recunosc direct Atg, via Atc sau cu interventia
LyTh, în cazul Atg T-dependente
HLA
8. Limfocitele B, celulele implicate în imunitatea umorală, prezintă următorii

markeri fenotipici de suprafată:
A. CD16
B. CD19
C. CD21
D. CD4
E. CD25

11. Care din urmatoarele afirmatii privind raspunsul imun umoral sunt
ADEVARATE

raspuns
A. Fagocitoză;
E. Fagocitoză şi activitate secretorie de mediatori
solubili


A. IL-3/ IL-13
B. TNF beta
C. IL-4
D. IL-2
E. IFN-Y

A. Plasmocitelor
B. Limfocitelor B
C. Limfocitelor T
D. Macrofagelor
E. IgM și IgG


18. Care dintre următoarele afirmații cu privire la interferonul imun sunt
ADEVĂRATE


C. bazofile;
D. neutrofile
E. eozinofile.
21. Care sunt clasele de imunoglobuline care pot apărea în forme monomerice si
polimerice?
A. IgA
B. IgD
C. IgE
D. IgM
E. IgG


A. Limfocite B
B. Anticorpi
D. Macrofage



25.Interferonii :

Th1

1) Glomerulonefrita
2) Influenza
3) Boala Meniere
5) Vasculita


independente

independente
independente
iritatie:
29. Care sunt moleculele de adeziune si costimulare necesare pentru activarea

celulelor T?
A) CD2-MHC clasa I
B) LFA-1-ICAM1
C) CD28-B7
D) CD45-LFA-5

innascut:

a) IL-6
b) IL-12
c) IL-2
d) IL-5
e) IFN-gama

C) studiile sugereaza ca celulele Th3 sunt o linie diferita fata de celulele T reglatoare CD25+ si CD4+ care
apar in mod natural



reumatoide
-LES
-sindorm Sjogren
-sclerodermie



autoanticorpi

precipitat vizibil
mari insolubile)
agaroza

matritei
6. Dilutiile:

1/10000 etc

1:40, 1:80



tuberculosis


-antibiograma


impotriva:
-rabie
-pertusis

sunt:


umorala)



imunoprecipitare



nespecifici
uman normal


paragripale)

precipitare
aglutinare




eritrocitelor


eritrocitelor
-folosit pentru diagnosticul infectiilor produse de paramyxovirusuri si

abrovirus-togavirusuri (inclusiv rubeola)

serologica)




-tubul2- 1:100
-tubul1- 1:8
-tubul2- 1:1000
-tubul1- 1:18
-tubul1- 1:10

eritrocitelor



specific


lucru=

Hemoliza prezenta

a) C in C1r si C1s
c) C2 in C2a si C2b
d) C6 in C6a si C6b
e) C7 in C7a si C7b
a) C3a si C4a
b) C3a si C3b
c) C4a si C4b
d) C5a si C5b
e) C4a si C5a
4. Interferonii:
a) Reprezinta o familie de glicoproteine cu actiune multipla: antivirala, antiproliferativa si imunomodulatoare
c) Cresc citotoxicitatea celulelor NK si a LyTc CD8+ si promoveaza diferentierea LyT naive in subsetul Th1
d) Interferonii de tip II ( IFN) sunt eliberati de Ly B activate si de celulele NK si astfel sunt implicati in reglarea
raspunsurilor antiinflamator si imun
b) Prezinta o inalta specificitate fata de agentul patogen ( poseda capacitatea de a distinge diferite structuri antigenice
apropiate)
a) C1-C2
b) C5b-C7
c) C1-C3-C1q
d) C5b-C9(MAC)
11. Limfocitele din lamina propria (LPL) sunt reprezentate predominant de:
12. Limfocitele intraepiteliale (IEL) sun in majoritate:
a) B(30%-50%) si T𝛾δ(10-40%)
b) T𝛾δ(10-40%) si CD4+(70%)
c) T𝛾δ(10-40%) si CD8+(70%)
a) Lanturile αβ sau 𝛾δ cu domenii constante si variabile, lanturile 𝛾,δ,ε , plus dimerul lanturilor ξ-ξ, care pot fi
inlocuite cu lanturi ƞ, (complex CD3)
b) Lanturile αβ sau 𝛾δ cu domenii constante si variabile, lanturile 𝛾,δ,μ (polypeptide transmembranare), asociate sub
forma de dimeri (complex CD3)
c) Lanturile α,μ sau 𝛾δ cu domenii constante si variabile, lanturile 𝛾,δ,ε,ξ,ƞ (polipeptide transmembranare), asociate sub
forma de dimeri (complex CD3)
a) reprezentat de Ig transmembrare – in special din izotipul IgE
b) este complexat cu glicoproteine de membrana Ig alfa si Ig beta care interactioneaza cu Ig de suprafata si
transduce semnalul antigenic intervenind in activarea celulei
c) este complexat cu glicoproteine de membrana Ig gama si Ig beta care interactioneaza cu Ig de suprafata si transduce
semnalul antigenic intervenind in activarea celulei
d) reprezentat de Ig transmembrare – Ig de suprafata – tip monomer
a) antigene endogene – reprezentate de protein aberante codificate de gene mutante
b) singene – antigenele unor indivizi din aceeasi specie, identici din punct de vedere genetic
c) allogene – antigenele unor indivizi care apartin aceleiasi specii dar diferiti genetic
16. Antigenele T – independente:
a) stimuleaza limfocitele B numai dupa cooperarea acestora cu limfocitele Th
d) sunt rezistente la degradare, persista indelung, stimuland continuu sistemul imun
c) monocite, macrofage, limfocite B, plachete sanguine
18. Configuratiile HLA sunt mostenite si unele dintre ele sunt conectate cu boli autoimmune sau alte afectiuni:
a) HLA – DR4 cu artrita reumatoida, diabet zaharat tip 1
b) HLA – B7 cu scleroza multipla
c) HLA- B15 cu uveita anterioara acuta
d) HLA- DR52 cu hepatita autoimuna
b) Limfocitele T helper vor recunoaste antigenul non-self numai daca acesta va fi asociat cu moleculele HLA cls a
II a, de pe CPA
c) limfocitele T citolitice vor putea recunoaste antigenele bacteriene daca acestea sunt fixate pe moleculele HLA cls I de
pe CPA
c) se leaga numai in portiunea variabila a lantului β(V β) a TCR, activand direct limfocitele T
21. Situsul combinativ:
a) etiopii corespondenti genelor alelice
b) etiopii codificati de segmente genetice identice la toti indivizii unei specii
e) reprezinta izoaglutininele ABO
25. In activarea celulelor T intervin molecule accesorii cu rol in adeziune, recunoastere, semnalizare, de pe celulele T care
se leaga de diferiti liganzi de pe APC:
a) receptorul CD28 de pe LyT recunoaste costimulatorul B7-1 sau B7-2 de pe CPA
b) setul de moledule CD40L(LyT)-CD40(de pe CPA)
c) CTLA-4 (CD152)-recunoaste B7 de pe CPA
d) VLA4 de pe Ly T – recunoaste MHCcls II de pe CPA
e) VLA4 de pe Ly T – recunoaste VCAM-1 de pe CPA.
a) sunt reprezentate de macrofage, celule dendritice (interdigitate si foliculare), limfocite B (mai ales cele activate)
b) se gasesc in special in zona paracorticala din ganglionii limfatici, teaca limfoida periarteriolara din splina
c) sunt reprezentate de celulele B atunci cand antigenul se gaseste in concentratii foarte mici
27. In raspunsul fata de stimuli, limfocitele Th antigen specific, secreta protein numite citokine cu functii diferite
corespunzand celor 2 subseturi:
a) Th1 (TNF γ, IL2, GM-CSF) sau Th2 (IL3, IL4, IL5, IL6, IL10)
b) Th1 (IFN γ, IL2, GM-CSF) sau Th2 (IL3, IL4, IL5, IL6, IL10)
c) Th1 (IFN γ, IL2, GM-CSF) sau Th2 (IL3, IL4, IL5, IL6, IL1)
d) Th1 (TFN γ, IL2, GM-CSF) sau Th2 (IL3, IL1, IL5, IL6, IL10)
e) Th1 (IFN γ, IL12, GM-CSF) sau Th2 (IL3, IL4, Il5, IL6, IL10)
28. In faza de homeostazie a raspunsului imun celular, stingerea raspunsului imun apare in principal ca rezultat a doi
factori:
a) eliminarea stimulilor pozitivi generate de prezenta microorganismelor;
b) activarea limfocitelor cu functii citolotice, limfocite T efectorii;
c) activarea limfocitelor cu functii supresoare, limfocite T supresoare;
d) eliminarea stimulilor negative generate de prezenta microorganismelor;
e) activarea limfocitelor Thelper.
29. Markerii fenotipici caracteristici linfocitelor B sunt:
a) MHC cls IIa, CD19, CD21;
b) MHC cls I, CD19, CD21;
c) MHC cls IIa, CD19, CD18;
d) MHC cls I, CD10, CD21;
e) MHC cls II, CD19, CD25.
30. Raspunsul imun adaptative fata de bacteriile extracelulare:
a) LyTh1 raspund prin activarea macrofagelor in fagocitarea celulelor infectate (raspunsul prin Th1-MHC cl II)
b) Limfocitele citotoxice (CTLs) (raspunsul MHCel I) intervin in apararea fata de bacteriile extracelulare
c) Celule NK sunt responsabile de apararea fata de bacteriile extracelulare
d) Plasmocitele si mastocitele intervin in apararea bacteriilor extracelulare
e) Limfocitele Th17 sunt cele mai importante in apararea fata de bacteriile extracelulare.
a) limfocitele citotoxice (CTLs) (raspunsul MHCel I) intervin in apararea fata de bacteriile intracelulare;
b) Ly Th1 raspund prin activarea macrofagelor in fagocitarea celulelor infectate (raspunsul prin Th1-MHCelII);
c) Mastocitele sunt responsabile de apararea fata de bacteriile intracelulare.
32. Imunitatea innasculta antivirala este efectiva prin:
a) interferonii care promoveaza mecanisme diferite;
b) celule NK care sunt natural activate impotriva celulelor infectate viral;
c) cuplurile de adeziune LFA-ICAM1 si CD2-LFA3;
d) interferonii promoveaza rezistenta tranzitorie a celulelor invecinate.
33. Imunitatea adaptativ antivirala intervine prin:
a) neutralizarea infectiei (IgG, IgM si IgA), prevenind intrarea virusului in celula;
b) sistemul ADCC;
c) calea alterna de activarea a complementului;
d) anticorpi si complement (calea clasica).
34. Raspunsul imun adaptativ anti celula infectata viral este efectiv prin:
a) mecanismul citotoxic mediat de limfocite CD8+) Ly Tcitotoxice;
b) fagocitoza;
c) citokine de tipul IFN α, β;
d) modelul clasic de activare a complementului.
a) se caracterizeaza prin titruri inalte de IgA;
b) IFN γ activeaza LyTc (CD8) si macrofagele;
c) IL-5 stimuleaza productia de eozinofile, celule esentiale pentru apararea antiparazitara;
d) se caracterizeaza prin titruri inalte de IgE;
e) IL-10 stimuleaza productia de plasmocite esentiale in infectiile parazitare.
a) reactioneaza fata de celulele care exprima MHCclsII;
b) actioneaza asupra celulelor tinta acoperite de anticorpi;
c) reactioneaza fata de celulele care nu exprima moleculele MHC;
d) reactioneaza fata de celulele care exprima MHCclsI.
37. Edemul agioneurotic reprezinta:
a) imunodeficienta pe linie celulara (deficienta in celule T);
b) imunodeficienta pe linie umorala (deficienta in celule B);
c) este cea mai frecventa deficienta a complementului, adeseori cu evolutie fatala;
d) este o deficienta privind chemotaxia neutrofilelor.
38. Celulele mediatoare ale reactiilor anafilactive sunt:
a) celulele dendritice si endoteliale;
b) mastocitele si bazofilele;
c) celulele NK si TCD4+;
d) limfocitele Th1 si Th2;
e) celulele Kupfer si plasmocitele.
39. Imunodeficientele pe linie umorala (deficiente ale celulelor B) sunt reprezentate de:
a) agamaglobulinemii sau hipo-gamaglobulinemii;
b) sunt tolerate heterogrefele;
40. In faza timpurie, reactiile anafilactice se caracterizeaza printr-o dinamica exploziva a manifestarilor datorita eliberarii
mediatorilor preformati:
a) leucotriene, prostaglandine;
b) histamina, serotonina;
c) ECF, NCF;
d) PAF, IL-8;
e) bradikinine; IL-6.
a) Tip I;
b) Tip IV;
c) Tip II;
d) Tip III;
e) Tip V.
42. Anemiile hemolitice prin alloanticorpi sunt manifestari clinic ale:
a) reactiilor de hipersensibilitate imediata tip I;
b) reactiilor de hipersensibilitate imediata tip II;
c) reactiilor de hipersensibilitate imediata tip III;
d) reactiilor de hipersensibilitate imediata tip IV;
e) nu reprezinta manifestari ale reactiilor de hipersensibilitate.
a) macrofagele sunt stimulare eliberand TNF si IL-1, important factori pe parcursul inflamatiei;
b) citotoxicitatea celulara anticorp dependenta;
c) are loc fixarea complementului cu initierea activitatii anafilactive si chemotactice a componentelor C4a, C3a si
C5a;
d) citotoxicitatea este determinate de limfocitele TCD8;
e) activarea celulelor NK.
44. Carui tip de hipersensibilitate apartine dermatita de contact:
a) hipersensibilitate imediata tip I;
b) hipersensibilitate imediata tip II;
c) hipersensibilitate imediata tip III;
d) hipersensibilitate intarziata tip IV;
e) hipersensibilitate imediata tip V.
45. Celulele tinta ale reactiilor de hipersensibilitate imediata tip II sunt:
a) celulele B si foliculare;
b) celulele TCD8+ si NK;
c) majoritatea celulelor din sange si celulele endoteliului vascular.
a) boala plamanului de fermier;
b) tuberculoza;
c) boli autoimune.
47. Ataxia telangiectazia ereditara (AT): boala mostenita autosomal recesiv in care capilarele dilatate (telangiectasia) apar
la nivel ocular si cutanat in jurul varstei de 6 ani. Este datorata:
a) afectiuni maligne limforeticulare;
b) deficienta in LyT si deficienta in IgG2, IgG4 si IgA;
c) deficienta in LyB si deficienta in IgG2, IgG4 si IgA.
48. Prototipul reactiei de hipersensibilitate intarziata este reactia la tuberculina – testul PPD-Mantoux. Este pozitiv daca:
a) diametrul eritemului este mai mare sau egal cu 10mm;
b) zona induratiei depaseste diametrul de 8mm;
c) zona induratiei depaseste diametrul de 15mm, iar la persoanele immunocompromise diametrul semificativ este
peste 5mm.
a) pierderea exprimarii CMH cls I;
b) inhibarea hemaglutinarii;
c) hemoliza complementului;
d) sinteza de citokine imunosupresive;
e) activarea complexelor immune circulante.
50. Care din urmatoarele afectiuni reprezinta bolile autoimmune specific de organ?
a) sarcoidoza;
b) tiroidita Hashimoto;
c) dermatomiozita;
d) diabetul insulin-dependent;
e) myastenia gravis.
a) candidoza cutaneo-mucoasa;
b) diabetul insulin-dependent;
c) lupusul eritematos sistemic;
d) sindrom Sjogren;
e) anemia pernicioasa.
52. In rejectia acuta tisulara a grefei transplantate, un rol esential il joaca:
a) activarea complementului;
b) limfocitele Thelper;
c) limfocitele T citotoxice/TCD8;
d) antigenele complexului major de histocompatibilitate HLA.
a) anticorpii gazdei care reactioneaza cu aloantigenele de pe endoteliul grefei;
b) limfocitele T citotoxice;
c) limfocitele T helper/TCD4;
d) limfocitele T citotoxice/TCD8.
54. Antigenele asociate tumorilor sunt exprimate pe celulele normale, dar si pe celulele tumorale. Care sunt acestea?
a) proteinele EBNA-1 ale virusului Epstein Barr;
b) antigenul carcinoembrionar;
c) α-fetoproteina;
d) proteinele E1, E2 ale virusului Papilloma.
Curs
a) C in C1r si C1s
c) C2 in C2a si C2b
d) C6 in C6a si C6b
e) C7 in C7a si C7b
a) C3a si C4a
b) C3a si C3b
c) C4a si C4b
d) C5a si C5b
e) C4a si C5a
4. Interferonii:

imunomodulatoare
Th1



a) C1-C2
b) C5b-C7
c) C1-C3-C1q
d) C5b-C9(MAC)


a) B ( 30%- 50%) si T ( 10- 40% )

b) T ( 10- 40% ) si CD4+ ( 70% )
c) T ( 10- 40% ) si CD8+ ( 70% )





afectiuni:






splina.


MHCcl II.
extracelulare.

intracelulare
MHCcl II


b) sistemul ADCC

b) fagocitoza





c) ECF, NCF
d) PAF, IL- 8
a) Tip I
b) Tip IV
c) Tip II
d) Tip III
e) Tip V



b) tuberculoza
c) boli autoimmune

Este pozitiv daca:


a) sarcoidoza
c) dermatomiozita
e) myastenia gravis

d) sindrom Sjogren

sunt acestea?

c) α- fetoproteina
1. Studiile au demonstrat ca unele alele HLA sunt corelate cu anumite patologii = HLA-
B27 cu spondilita anchilozanta + HLA-DR2 cu lupus eritematos sistemic
2. Daca un pacient a fost expus la un antigen nou, ce clasa de imunoglobulina apare
prima data = IgM
3. Factorul de necroza tumorala (TNF) este o citokina, produsa de macrofage si celule
T. Principalele sale efecte biologice sunt = pe celulele endoteliale: activare + efecte
citolitice si citostatice + proliferarea celulelor NK
4. Celulele implicate in imunitatea innascuta sunt = celule de linie mieloidala + celule
fagocitice agranulare
5. Celulele ucigase naturale (NK) care se gasesc in principal in circulatie au
diferite functii = uciderea citotoxica + intervin in imunitatea innascuta
6. Imunoglobulinele = tipul de lant greu defineste clasa si subclasa + IgM are rol efectiv
in prima linie + fragmentul Fc este responsabil
7. Limfocitele T helper 1 sintetizeaza urmatoarele citokine = IL-2, IFN-g, TNF-a, TGF-b
8. Imunoglobulinele = IgG este reprezentativa pentru raspunsul imun secundar + tipul de
lanț greu definește izotipul
9. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu raspunsul imun adaptativ =
celulele T recunosc numai peptidele + celulele naive B recunosc direct Atg
10. Limfocitele B, celulele implicate in imunitatea umorala, prezinta urmatorii markeri
fenotipici de suprafata = CD19 + CD21
11. Limfocitele B (LyB) = reprezinta 15-30% + au durata de viata scurta + sunt celule
putin recirculante + poseda receptori de suprafata
13. Markeri fenotipici caracteristici limfocitelor B = MHC class II, CD19 si CD21
14. Markeri fenotipici caracteristici limfocitelor T helper = TCRab, CD3 si CD4
15. Indicati mecanismele prin care celulele tumorale se sustrag actiunii
efectorilor sistemului imun = pierderea exprimarii moleculelor
16. Limfocitele B activate sau efectorii au ca imunoglobuline de membrana
urmatoarele izotipuri = frecvent IgG, IgA, IgE
17. Care dintre urmatoarele molecule HLA (human leukocyte antigen) sunt recunoscute
de catre limfocitele T CD4+ = HLA clasa II-MHC II
18. Care din urmatoarele afirmatii privind raspunsul imun umoral sunt ADEVĂRATE=
se produc Atc din clasa IgM + reactiile din raspunsul imun umoral sistemic secundar sunt
rapide si explozive
19. Nu prezinta functie imunobiologica a macrofagelor = implicarea macrofagelor in
diferentierea limfocitelor T
20. Antigenele – care din urmatoarele afirmatii sunt corecte = antigenicitatea este
capacitatea unui Arg de a Induce un răspuns imun umoral / mediat celular +
Antigeneke MHC II se găsesc pe CPA + Restricția MHC se manif prin aparare antitumorală ,
virală și grefe
21. Celulele Th2 sunt responsabile de secretia urmatoarelor de citokine = IL-4 + IL-5 +
IL-10 + IL-13
22. Imunitatea mediata celular se face prin intermediul = limfocitelor T + macrofagelor
23. Care din urmatoarele sunt expemple de autoanticorpi specifici de organ = anticorpi
anti-celule parietale gastrice + anticorpi anti-factor intrinsec
24. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la interferonul imun sunt adevarate =
este eliberat de celulele T helper activate si celulele NK + este implicat in reglarea
raspunsurilor inflamator si imun
25. Markerii celulari cu rol in adeziune = sunt molecule de adeziune intercelulara +
glicoproteine membranare + apartin unor familii diferite
26. Care dintre urmatoarele molecule HLA (human leukocyte antigen) sunt recunoscute
de catre limfocitele T CD8+ = HLA clasa I
27. Inflamatia acuta este prima reactie a sistemului imunitar la o infectie sau iritatie =
debutul este imediat + rezultatele sale sunt reprezentate de formarea abcesului + rezultatele
sale sunt reprezentate de distrugerea tesuturilor
28. Macrofagele sunt sintetizate de urmatoarele structuri = deriva din pre-monocitele din MO
+ deriva din pre-monocitele din MO care se diferentiaza in monocite sanguine
29. Care sunt clasele de imunoglobuline care pot aparea in forme monomerice si
polimerice = IgA, IgM
30. Complexul major de histocompatibilitate (MHC) = este divizat in regiunile HLA-A,B,C,D +
locii HLA-B,C,A codifica pentru HLA-clasa I + locii HLA-D pentru clasa II
31. Regiunea Fc a unui anticorp se poate lega de = limfocite B + macrofage + limfocite T
citotoxice
32. Indicati mecanismele prin care bacteriile se sustrag actiunii efectorilor
sistemului imun = desi sunt preluate de fagocite pot impiedica fuziunea lizozomilor cu
fagozomul
33. Raspunsul imun mediat de anticorpi este initiat la nivelul = zona corticala propriu-
zisa
34. Limfocitele T helper 2 sintetizeaza urmatoarele citokine = IL-4 + IL-5 + IL-10 + IL-13
35. Care dintre urmatoarele fractiuni ale complementului sunt anafilatoxine = C3a si C4a
36. Reprezinta receptori implicati in aderarea limfocitelor T la alte celule (celule
prezentatoare de antigen-CPA, celule tinta) = LFA1, CD2, VLA
37. Care dintre urmatoarele lanturi prezente la nivelul receptorului limfocitelor T (TCR)
determina specificitatea pentru asocierea peptid antigenic + complexul major de
histocompatibilitate-MHC = lanturile alfa si beta
38. Care sunt moleculele de adeziune si costimulare necesare pentru activarea celulelor T =
LFA-1 – ICAM1 + CD28 – B7
39. Interferonii = familie de glicoproteine + cresc citotoxicitatea celulelor NK si a LyTc CD8+
40. Sistemul HLA (human leukocyte antigen) = reprezinta numele pentru complexul major
de histocompatibilitate de la oameni + antigenele de histocompatibilitate sunt codificate in
raport cu allotipul + complexul MHC este divizat
41. Moleculele complexului major de histocompatibilitate (MHC) nu intervin in =
activitate secretorie
42. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu raspunsul imun innascut =
reprezinta prima linie de aparare + foloseste receptori si efectori preexistenti
43. Identificati afirmatia incorecta legata de tesutul limfoid asociat mucoaselor (MALT)
= apendicele nu este constituit din tesut limfoid
44. Antigenele pot fi clasificate = in functie de origine + dupa gradul de inrudire + in
functie de capacitatea lor de stimulare a limfocitelor B in antigene T-dependente si
antigene T- independente
45. Indicati mecanismele prin care virusurile se sustrag actiunii efectorilor sistemului
imun = integrarea genomului viral
46. Valorile fractiunilor complementului, specific C3 si C4 sunt utile in monitorizarea
activitatii bolii la pacientii cu = glomerulonefrita + systemic lupus
48. Celulele Th1 sunt responsabile de secretia urmatoarelor citokine = IL-2 + IFN-gama
49. Citokinele ca efectori solubili ai sistemului imun un se caracterizeaza prin = celulele
B secreta citokine
50. Imunodifuzia radiala simpla – Mancini = este utilizata pentru determinarea nivelului de
anticorpi + acolo unde concentratia + incorporeaza un antigen + este un test cantitativ
51. Identificati afirmatia incorecta legata de raspunsul imun umoral sistemic
secundar (RIUSS) = timp de latenta (inductie) crescut
52. Care dintre urmatoarele sunt adevarate cu privire la testul Mantoux = tuberculina
sau derivatul proteic + este utilizat pentru a determina + trebuie verificata aparitia induratiei +
raspunsul imun poate sa apara
53. Vaccinul Bacillus Calmette – Guérin (BCG) este utilizat pentru a proteja impotriva =
mycobacterium tuberculosis + meningita tuberculoasa si tuberculoza miliara
55. Antigenele T-independente = produc activarea directa a limfocitelor B + sunt mitogen
specifice pentru limfocitele B
56. Testul pentru anti-streptolizina O (ASLO) = streptolizina O este produsa + litera O
de la SLO + SLO are efecte toxice
57. Aplicatiile practice ale reactiei de inhibare a hemaglutinarii sunt = diagnosticul
serologic al oreionului + diagnosticul serologic al unor viroze + diagnosticul serologic al
rujeolei + identificarea serologica
58. Reactia de inhibare a hemaglutinarii (HAI) = HAI face parte din reactiile care
testeaza pierderea capacitatii de manifestare a unor efecte virus-specifice + rectia HAI este
utilizata frecvent pentru a detecta prezenta Atc fata de un virus hemaglutinant + este
folosita numai in viroze
59. Imunodifuzia radiala simpla – Mancini este utilizata in laboratorul clinic pentru
determinarea nivelurilor = izotipurilor sau claselor + fractiuni c3 + fractiuni c4 + proteinei C
60. Dilutiile = sunt utilizate atat pentru + sunt logaritmice cand se obtin urmatoarele
proportii: 1:10,100,1000 etc + sunt clasificate in doua categorii
61. Avantajele si dezavantajele reactiilor de precipitare = laborioase + unele instrumente
+ sunt necesare competente
62. Aglutinarea in tuburi = utilizata pentru a confirma aglutinarea pe lama + este
utilizata pentru a determina titrul de anticorpi din serul + folosita in urmatoarele teste
63. Martorii reactiei de hemaglutinare pasiva sunt = martor de antigen + martor de
eritrocite + martor sigur pozitiv
64. Diferentele intre intradermoreactii (Shick, Dick, Testul cutanat la tuberculina) sunt
= pentru Shick is Dick, efectele dermonecrotice apar imediat + Shick si Dick sunt utilizate la
testarea raspunsului imun umoral + pentru testul cutanat la tuberculina
65. Identificati afirmatia ce defineste notiunea de diagnostic serologic = investigarea
reactivitatii organismului infectat
66. Identificarea anticorpilor antinucleari (ANA) este utila in diagnosticarea = lupus +
sindromul sjogren + sclerodermie
67. Cand si cum se utilizeaza vaccinul Bacillus Calmette – Guerin (BCG) = la cateva zile
dupa nastere + se fac trei vaccinuri
68. Un test Coombs pozitiv = poate fi datorata unei reactii de post-transfuzionale + poate
orienta catre un diagnostic
69. Factorul reumatoid (FR) = poate fi detectat uneori in sangele persoanelor sanatoase
+ poate fi detectat in sangele pacientilor cu boli autoimune
70. Aglutinarea pe lama = se bazeaza pe natura bivalenta + este utilizata pentru
serotiparea bacteriilor + este folosita pentru determinarea grupei
71. Markeri fenotipici caracteristici limfocitelor T citotoxice = TCRab, CD3 si CD18 sau
CD8
72. Testul de fixare a complementului (RFC) = elementele reactiei includ alexina + poate
fi utilizat ca test calitativ
73. Imunoelectroforeza = se bazeaza pe separarea moleculelor + testarea serului unui
bolnav
74. Semnificatia clinica a testului ASLO = valoarea normala pentru adulti este mai mica
de 200 + valorile trebuie corelate + 80% dintre pacienti
75. Imunitatea mediată celular se face prin intermediul = macrofage + LY T AICI
76. Care din următoarele sunt folosite pentru diagnosticul imunologic ? =
Testele umorale + cele celulare
77. Care dintre urmatoarele molecule HLA (human leukocyte antigen) sun
trecunoscute de catre limfocitele T CD4+:. MHC clasall
78. NU reprezinta functie imunobiologica a MACROFAGELOR: Implicarea macrofagelor
in diferentierea limfocitelor T native in subseturile T helper 1 si T helper 2
79. Limfocitele T helper 2 sintetizează următoarele citokine = IL-4, IL-5 ,IL-10, IL-13
80. Celulele Th3 : AICI
Au efect modulator asupra mediului NON inflamator ….
studiile sugerează ca sunt o linie diferită de ..
82. Reacțiile de precipitare - când există în exces anticorp sau antigen , nu se formează
niciun precipitat vizibil + mediile utilizate pot fi fluide sau semi solide , spre ex agar sau
agaroză AICI
83. La care din urmatoarele limfocite, receptorul membranar pentru antigen este de
natura imunoglobulinica: limfocitul B
84.Limfocitele B activate sau efectorii au ca imunoglobuline de
membrana urmatoarele izotipuri: frecventlgG, lgA, lgE
85. Markeri fenotipici caracteristici celulelor T citotoxice = TCRab , CD3, CD 8 AICI
86. . Care din urmatoarele fratiuni ale complementului sunt ANAFILATOXINE:C3a si
C4a
87. Reprezinta receptori implicate in aderarea limfocitelor T la alte celule( cellule
prezentatoare de antigen-CPA, celule tinta): LFA1, CD2, VLA
88. Moleculele complexului major de histocompatibilitate (MHC) NU intervin in:
Activitate secretorie de mediatori solubili
89. Identificati afirmatia INCORECTA legata de tesutul limfoid asociat
mucoaselor (MALT): Apendicele nu este constituit din tesut limfoid din lamina proprie
a peretelui gastrointestinal
90.Citokinele ca efectori solubili ai sistemului imun NU se caracterizeaza prin: celule B
secreta citokine adesea la locul de contact cu CPA
91. Identificati afirmatia INCORECTA legata de raspunsul imun umoral
umoral sistemic secundar ( RIUSS) : Timp de latenta (inducti) crescut – raspuns
tardiv
92. Antigenele T-independente:
produc activarea directa a limfocitelor B, fara a fi necesara interventia celulelor T helper
1. agluinarea pe lama:este utilizata pentru serotiparea,este folosita pentru
determinarea grupei
2. care sunt clasele de imunoglobuline care pot aparea in forme monomerice si
polimerice:igA,IgG
3. aglutinarea in tuburi:se utilizeaza pentru a confirma,este utilizata pentru a determina
titrul de anticorpi,folosita in urmatoarele teste
4. antigenele-care din urmatoarele afirmatii sunt corecte:antigenele exogene sunt
prezentate,antigenele MHC-clasa I,restrictia MHC se manifesta
5.Imunoglobulinele:tipul de lant greu defineste,IgM are rol efectiv,fragmentul Fc
este responsabil
6. care din urmatoarele afirmatii privind raspunsul imun umoral sunt adevarate:se produc
Atc din clasa IgM,reactiile din raspunsul imun umoral sistemic secundar sunt rapide si
7. studiile au demonstrat ca unele alele HLA sunt corelate :HLA-B27 cu spondilita,HLA-DR2
cu lupus
8. imunodifuzia radiala simpla-Mancini este utilizata in:izotipurilor sau claselor,fractiunii C3 a
,fractiunii C4 a,proteinei C reactive
9. regiunea Fc a unui anticorp se poate lega de:limfocite B,Macrofage
10.markerii fenotipici caracteristici limfocitelor B:MHC class II
11.Interferonii:familie de glicoproteine,cresc citotoxicitatea celulelorNK
12. complexul major de histocompatibilitate(MHC):este divizat in regiunileHLA,locii HLA-B
codifica...clasa I,locii HLA-D ...clasa II
13. dilutiile:sunt utilizate atat pentru,sunt logaritmice ...1:10;1:100;1:1000,sunt clasificate in
2 categorii
14. nu reprezinta functie imunobiologica a macrofagelor:implicarea macrofageor in
diferentierea limfocitelor
15. care dintre urmatoarele lanturi prezente la nivelul receptorului:lanturile alfa si beta
16.semnificatia clinica a testului aslo:valoarea normala pentru adulti,nivelurile crescute
de antigene,80% ditre pacientii
17.celulele implicate in imunitatea innascuta sunt:limfocite t-helper,celule fagocite agranulare
18.limfocitele t helper 2 sintetizeaza urmatoarele citokine:IL-4,IL-5…
19. care dintre urmatoarele sunt adevarate cu privire la testul Mantoux?:tuberculina sau
derivatul,este utilizat pentru a determina expunerea,trebuie verificata aparitia induratiei
,raspunsul imun poate aparea daca
20. limfocitele b activate sau efectorii au ca imunoglobuline de membrana
urmatoarele izotipuri:frecvent IgG IgA IgE
21. celulele Th1 sunt responsabile de secretia urmatoarelor:IL2,IFN gamma
22. pentru testul anti-streptolizina O(ASLO):principala functie a streptolizinei,streptolizina
o este,litera o de la slo
23. aplicatiile practice ale reactiei de inhibarea a hemaglutinarii sunt:diagnosticul serologic al
oreionului,diagnosticul serologic al unor viroze,diagnosticul serologic al rujeolei,identificarea
serologica(infectii cu virusuri…)
24. urmatoarele afirmaii sunt adevarate in legatura cu raspunsul imun innascut:reprezinta
prima linie de aparare,foloseste receptori?
25. Care din urmatoarele sunt exemple de autoanticorpi specifici de
organ:celule parietale,factor intrinsec,anti rec ach
26. valorile fractiunilor complementului,specific c3 si c4 sunt utile:glomerulonefrita,lupus
eritematos sistemic,vasculita
27. martorii reactiei de hemaglutinare pasiva sunt:martor de antigen,martor
de eritrocite,martor de ser sigur poziitv
28. celulele th2 sunt responsabile de secretia urmatoarelor citokine:IL-3,IL-4
29. sistemul HLA:reprezinta numele pentru,antigenele de histocompatibilitate...in raport
cu allotipul,complexul MHC
30. avantajele si dezavantajele reactiilor de precipitare:ieftine si rapide,unele
instrumente costisitoare
31. care sunt moleculele de adeziune si costimulare necesare pentru activarea
celulelor T:LFA1 ICAM1,CD28B7
32. limfocitele t helper 1 sintetizeaza urmatoarele citokine:IL2,IFNg…
33. raspunsul imun mediat de anticorpi este initiat la nivelul:zonei corticale propriu zise
34.diferentele intre intradermoreactii:pentru Shick si Dick efectele dermonecrotice apar
imediat,Shick si Dick sunt utilizate la testarea raspunsului imun umoral,pentru testul
cutanat la tuberculina citirea se face dupa 48-72
35.care dintre urmatoarele molecule HLA sunt recunoscute de catre T CD4:HLA 2
36.Indicati mecanismele prin care bacteriile se sustrag:desi sunt preluate de fagocite
37.Care dintre urmatoarele HLA sunt recunoscure de catre limfocitele T CD8:HLA I
38.Identificati afirmatia ce defineste notiunea de diagnostic serologic:investigarea
39.reactiile de precipitare:cand exista o cantitate in exces,mediile utilizate pot fi fluide
40.identificati afirmatia incorecta legata de raspunsul imun umoral sistemic secundar:timp de
latenta
41. identificarea anticorpilor antinucleari ANA:lupus eritematos sistemic,sclerodermie
42.markerii celulari cu rol in adeziune:sunt molecule,glicoproteine,apartin unor familii
43.care dintre urmatoarele afirmatii privind raspunsul imun umoral sunt adevarate:se produc
anticorpi din clasa IgM,se produc anticorpi din clasa IgA,reactiile din ...sunt rapide si
explozive
44. cand si cum se utilizeaza vaccinul Bacillus-Calmette Guerin BCG:la cateva zile dupa
nastere,se fac 3 vaccinari
45. un test Coombs pozitiv:poate fi datorata unei reactii,poate orienta
46. Vaccinul BCG este utilizat pentru a proteja
impotriva:mycobacterium,meningita tuberculoasa
47. citokinele ca efectori solubiliai sistemului imun nu se caracterizeaza prin:celulele
b secreta citokine
48. nu reprezinta functie imunobiologica a macrofagelor:implicarea macrofagelor
in diferentierea
49. moleculele MHC nu intervin in:activitate secretorie
50. indicati mecanismele prin care virusurile se sustrag actiunii efectorilor
sistemului imun:integrarea genomului viral
51. imunodifuzia radiala simpla Mancini:este utilizata pentru determinarea
nivelului,acolo unde concentratia,este un test cantitativ
52. imunoglobulinele:tipul de lant greu,IgM are rol efectiv,fragmentul Fc
53.imunitatea mediata celular se face prin intermediul:limfocitelor T,macrofagelor
54. inflamatia acuta este prima reactie a sistemului imunitar la o infectie sau
iritatie:debutul este imediat,rezultatele sale sunt...abces,rezultatele...fibroza
55. factorul reumatoid FR:poate fi uneori detectat,poate fi detectat...reumatoide
56.celulele ucigase naturale NK care se gasesc:uciderea citotoxica,intervin in imunitatea
57.imunoglobulinele:igg este reprezentativa,tipul de lant greu defineste
58. urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu raspunsul imun adaptativ:foloseste
receptori si efectori,celulele b recunosc numai,
59. celulele th3:au efect modulator,studiile sugereaza
60. macrofagele sunt sintetizate de urmatoarele structuri:deriva din premonocite,deriva
din premonocitele...sanguine
61. care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la interferonul imun sunt
adevarate:este eliberat de celulele t,este implicat in reglarea
62. reactiei de inhibarea a hemaglutinarii HAI:hai face parte din...specifice in
prezenta,reactia hai este utilizata...virus hemaglutinant,reactia hai este folosita numai in
viroze
63. testul de fixare a complementului rfc:se folodeste...precipitare,elementele reactiei includ
alexina,poate fi utilizat ca
64. daca un pacient a fost expus la un antigen nou:IgM
65. indicati mecanismele prin care celulele tumorale se sustrag actiunii efectorilor
sistemului imun:pierderea mch i
66. markerii fenotipici caracteristici limfocitelor T:TCR alfabet,CD3 CD4
67.reprezinta receptori implicati in aderarea limfocitelor t:LFA 1 CD2 VLA
68.imunoelectroforeza:se bazeaza pe,testarea serului unui bolnav
69. identificati afirmatia incorecta legata de tesutu limfoid asociat mucoaslor:agregate de
tesut limfatic
70. celulele implicate in imunitatea innascuta sunt:celule de linie mieloide,celule
fagocitice 71.limfocitele b...prezinta urmatorii markeri fenotipici de suprafata:CD19,CD21
72.factorul de necroza...principalele sale efecte sunt:pe celulele endoteliale,efecte citolitice?
73.antigenele pot fi clasificate:in fct de origine,dupa gradul de inrudire,in
functie...stimulare...b
74. limfocitele B:reprezinta 15-30%,au durata de viata scurta,sunt celule putin
circulante,poseda receptori de suprafata
75. testul de inhibare a hemaglutinarii hai:testul poate fi complicat de prezenta
infibitorilor,se bazeaza pe capacitatea
76. care dintre urmatoarele fractiuni ale complementului sunt anafilatoxine:c3a,c4a

a) C in C1r si C1s
c) C2 in C2a si C2b
d) C6 in C6a si C6b
e) C7 in C7a si C7b
a) C3a si C4a
b) C3a si C3b
c) C4a si C4b
d) C5a si C5b
e) C4a si C5a
4. Interferonii:
a) Reprezinta o familie de glicoproteine cu actiune multipla: antivirala, antiproliferativa si imunomodulatoare
c) Cresc citotoxicitatea celulelor NK si a LyTc CD8+ si promoveaza diferentierea LyT naive in subsetul Th1
d) Interferonii de tip II ( IFN) sunt eliberati de Ly B activate si de celulele NK si astfel sunt implicati
in reglarea raspunsurilor antiinflamator si imun
b) Prezinta o inalta specificitate fata de agentul patogen ( poseda capacitatea de a distinge diferite structuri
antigenice apropiate)
a) C1-C2
b) C5b-C7
c) C1-C3-C1q
d) C5b-C9(MAC)
11. Limfocitele din lamina propria (LPL) sunt reprezentate predominant de:
12. Limfocitele intraepiteliale (IEL) sun in majoritate:
a) B(30%-50%) si T𝛾δ(10-40%)
b) T𝛾δ(10-40%) si CD4+(70%)
𝛾δ CD3) si variabile, lanturile 𝛾,δ,ε , plus dimerul lanturilor ξ-ξ, care

c)
13.T𝛾δ(10-40%) si CD8+(70%)
Receptorul pentru antigen al celulei T este un heteromer format din urmatoarele peptide:
𝛾δdimeri CD3)si variabile, lanturile 𝛾,δ,μ (polypeptide transmembranare),

a) Lanturile αβ sau
pot fi inlocuite cu lanturi cuƞ,
domenii constante
(complex
asociate sub forma de dimeri (complex CD3) si variabile, lanturile 𝛾,δ,ε,ξ,ƞ (polipeptide transmembranare),
𝛾δ
b) Lanturile
asociate sub αβ sau de
forma cu domenii constante
(complex
c) Lanturile α,μ sau cu domenii constante
a) reprezentat de Ig transmembrare – in special din izotipul IgE
c) este complexat cu glicoproteine de membrana Ig gama si Ig beta care interactioneaza cu Ig de suprafata
si transduce semnalul antigenic intervenind in activarea celulei
d) reprezentat de Ig transmembrare – Ig de suprafata – tip monomer
a) antigene endogene – reprezentate de protein aberante codificate de gene mutante
b) singene – antigenele unor indivizi din aceeasi specie, identici din punct de vedere genetic
c) allogene – antigenele unor indivizi care apartin aceleiasi specii dar diferiti genetic
16. Antigenele T – independente:
a) stimuleaza limfocitele B numai dupa cooperarea acestora cu limfocitele Th
d) sunt rezistente la degradare, persista indelung, stimuland continuu sistemul imun
c) monocite, macrofage, limfocite B, plachete sanguine
18. Configuratiile HLA sunt mostenite si unele dintre ele sunt conectate cu boli autoimmune sau alte afectiuni:
a) HLA – DR4 cu artrita reumatoida, diabet zaharat tip 1
b) HLA – B7 cu scleroza multipla
c) HLA- B15 cu uveita anterioara acuta
d) HLA- DR52 cu hepatita autoimuna
b) Limfocitele T helper vor recunoaste antigenul non-self numai daca acesta va fi asociat cu moleculele HLA
cls a II a, de pe CPA
c) limfocitele T citolitice vor putea recunoaste antigenele bacteriene daca acestea sunt fixate pe moleculele HLA cls I
de pe CPA
c) se leaga numai in portiunea variabila a lantului β(V β) a TCR, activand direct limfocitele T
21. Situsul combinativ:
a) etiopii corespondenti genelor alelice
b) etiopii codificati de segmente genetice identice la toti indivizii unei specii
e) reprezinta izoaglutininele ABO
25. In activarea celulelor T intervin molecule accesorii cu rol in adeziune, recunoastere, semnalizare, de pe celulele
T care se leaga de diferiti liganzi de pe APC:
a) receptorul CD28 de pe LyT recunoaste costimulatorul B7-1 sau B7-2 de pe CPA
b) setul de moledule CD40L(LyT)-CD40(de pe CPA)
c) CTLA-4 (CD152)-recunoaste B7 de pe CPA
d) VLA4 de pe Ly T – recunoaste MHCcls II de pe CPA
e) VLA4 de pe Ly T – recunoaste VCAM-1 de pe CPA.
a) sunt reprezentate de macrofage, celule dendritice (interdigitate si foliculare), limfocite B (mai ales cele activate)
b) se gasesc in special in zona paracorticala din ganglionii limfatici, teaca limfoida periarteriolara din splina
c) sunt reprezentate de celulele B atunci cand antigenul se gaseste in concentratii foarte mici
27. In raspunsul fata de stimuli, limfocitele Th antigen specific, secreta protein numite citokine cu functii
diferite corespunzand celor 2 subseturi:
a) Th1 (TNF γ, IL2, GM-CSF) sau Th2 (IL3, IL4, IL5, IL6, IL10)
b) Th1 (IFN γ, IL2, GM-CSF) sau Th2 (IL3, IL4, IL5, IL6, IL10)
c) Th1 (IFN γ, IL2, GM-CSF) sau Th2 (IL3, IL4, IL5, IL6, IL1)
d) Th1 (TFN γ, IL2, GM-CSF) sau Th2 (IL3, IL1, IL5, IL6, IL10)
e) Th1 (IFN γ, IL12, GM-CSF) sau Th2 (IL3, IL4, Il5, IL6, IL10)
28. In faza de homeostazie a raspunsului imun celular, stingerea raspunsului imun apare in principal ca rezultat a
doi factori:
a) eliminarea stimulilor pozitivi generate de prezenta microorganismelor;
b) activarea limfocitelor cu functii citolotice, limfocite T efectorii;
c) activarea limfocitelor cu functii supresoare, limfocite T supresoare;
d) eliminarea stimulilor negative generate de prezenta microorganismelor;
e) activarea limfocitelor Thelper.
29. Markerii fenotipici caracteristici limfocitelor B sunt:
a) MHC cls IIa, CD19, CD21;
b) MHC cls I, CD19, CD21;
c) MHC cls IIa, CD19, CD18;
d) MHC cls I, CD10, CD21;
e) MHC cls II, CD19, CD25.
30. Raspunsul imun adaptative fata de bacteriile extracelulare:
a) LyTh1 raspund prin activarea macrofagelor in fagocitarea celulelor infectate (raspunsul prin Th1-MHC cl II)
b) Limfocitele citotoxice (CTLs) (raspunsul MHCel I) intervin in apararea fata de bacteriile extracelulare
c) Celule NK sunt responsabile de apararea fata de bacteriile extracelulare
d) Plasmocitele si mastocitele intervin in apararea bacteriilor extracelulare
e) Limfocitele Th17 sunt cele mai importante in apararea fata de bacteriile extracelulare.
a) limfocitele citotoxice (CTLs) (raspunsul MHCel I) intervin in apararea fata de bacteriile intracelulare;
b) Ly Th1 raspund prin activarea macrofagelor in fagocitarea celulelor infectate (raspunsul prin Th1-MHCelII);
c) Mastocitele sunt responsabile de apararea fata de bacteriile intracelulare.
a) interferonii care promoveaza mecanisme diferite;
b) celule NK care sunt natural activate impotriva celulelor infectate viral;
c) cuplurile de adeziune LFA-ICAM1 si CD2-LFA3;
d) interferonii promoveaza rezistenta tranzitorie a celulelor invecinate.
a) neutralizarea infectiei (IgG, IgM si IgA), prevenind intrarea virusului in celula;
b) sistemul ADCC;
c) calea alterna de activarea a complementului;
d) anticorpi si complement (calea clasica).
34. Raspunsul imun adaptativ anti celula infectata viral este efectiv prin:
a) mecanismul citotoxic mediat de limfocite CD8+) Ly Tcitotoxice;
b) fagocitoza;
c) citokine de tipul IFN α, β;
d) modelul clasic de activare a complementului.
a) se caracterizeaza prin titruri inalte de IgA;
b) IFN γ activeaza LyTc (CD8) si macrofagele;
c) IL-5 stimuleaza productia de eozinofile, celule esentiale pentru apararea antiparazitara;
d) se caracterizeaza prin titruri inalte de IgE;
e) IL-10 stimuleaza productia de plasmocite esentiale in infectiile parazitare.
a) reactioneaza fata de celulele care exprima MHCclsII;
b) actioneaza asupra celulelor tinta acoperite de anticorpi;
c) reactioneaza fata de celulele care nu exprima moleculele MHC;
d) reactioneaza fata de celulele care exprima MHCclsI.
a) imunodeficienta pe linie celulara (deficienta in celule T);
b) imunodeficienta pe linie umorala (deficienta in celule B);
c) este cea mai frecventa deficienta a complementului, adeseori cu evolutie fatala;
d) este o deficienta privind chemotaxia neutrofilelor.
38. Celulele mediatoare ale reactiilor anafilactive sunt:
a) celulele dendritice si endoteliale;
b) mastocitele si bazofilele;
c) celulele NK si TCD4+;
d) limfocitele Th1 si Th2;
e) celulele Kupfer si plasmocitele.
39. Imunodeficientele pe linie umorala (deficiente ale celulelor B) sunt reprezentate de:
a) agamaglobulinemii sau hipo-gamaglobulinemii;
b) sunt tolerate heterogrefele;
40. In faza timpurie, reactiile anafilactice se caracterizeaza printr-o dinamica exploziva a manifestarilor
a) leucotriene, prostaglandine;
b) histamina, serotonina;
c) ECF, NCF;
d) PAF, IL-8;
e) bradikinine; IL-6.
a) Tip I;
b) Tip IV;
c) Tip II;
d) Tip III;
e) Tip V.
42. Anemiile hemolitice prin alloanticorpi sunt manifestari clinic ale:
a) reactiilor de hipersensibilitate imediata tip I;
b) reactiilor de hipersensibilitate imediata tip II;
c) reactiilor de hipersensibilitate imediata tip III;
d) reactiilor de hipersensibilitate imediata tip IV;
e) nu reprezinta manifestari ale reactiilor de hipersensibilitate.
a) macrofagele sunt stimulare eliberand TNF si IL-1, important factori pe parcursul inflamatiei;
b) citotoxicitatea celulara anticorp dependenta;
c) are loc fixarea complementului cu initierea activitatii anafilactive si chemotactice a componentelor C4a, C3a
si C5a;
d) citotoxicitatea este determinate de limfocitele TCD8;
e) activarea celulelor NK.
44. Carui tip de hipersensibilitate apartine dermatita de contact:
a) hipersensibilitate imediata tip I;
b) hipersensibilitate imediata tip II;
c) hipersensibilitate imediata tip III;
d) hipersensibilitate intarziata tip IV;
e) hipersensibilitate imediata tip V.
45. Celulele tinta ale reactiilor de hipersensibilitate imediata tip II sunt:
a) celulele B si foliculare;
b) celulele TCD8+ si NK;
c) majoritatea celulelor din sange si celulele endoteliului vascular.
a) boala plamanului de fermier;
b) tuberculoza;
c) boli autoimune.
47. Ataxia telangiectazia ereditara (AT): boala mostenita autosomal recesiv in care capilarele dilatate (telangiectasia)
apar la nivel ocular si cutanat in jurul varstei de 6 ani. Este datorata:
a) afectiuni maligne limforeticulare;
b) deficienta in LyT si deficienta in IgG2, IgG4 si IgA;
c) deficienta in LyB si deficienta in IgG2, IgG4 si IgA.
48. Prototipul reactiei de hipersensibilitate intarziata este reactia la tuberculina – testul PPD-Mantoux. Este pozitiv daca:
a) diametrul eritemului este mai mare sau egal cu 10mm;
b) zona induratiei depaseste diametrul de 8mm;
c) zona induratiei depaseste diametrul de 15mm, iar la persoanele immunocompromise diametrul semificativ
este peste 5mm.
a) pierderea exprimarii CMH cls I;
b) inhibarea hemaglutinarii;
c) hemoliza complementului;
d) sinteza de citokine imunosupresive;
e) activarea complexelor immune circulante.
50. Care din urmatoarele afectiuni reprezinta bolile autoimmune specific de organ?
a) sarcoidoza;
b) tiroidita Hashimoto;
c) dermatomiozita;
d) diabetul insulin-dependent;
e) myastenia gravis.
a) candidoza cutaneo-mucoasa;
b) diabetul insulin-dependent;
c) lupusul eritematos sistemic;
d) sindrom Sjogren;
e) anemia pernicioasa.
52. In rejectia acuta tisulara a grefei transplantate, un rol esential il joaca:
a) activarea complementului;
b) limfocitele Thelper;
c) limfocitele T citotoxice/TCD8;
d) antigenele complexului major de histocompatibilitate HLA.
a) anticorpii gazdei care reactioneaza cu aloantigenele de pe endoteliul grefei;
b) limfocitele T citotoxice;
c) limfocitele T helper/TCD4;
d) limfocitele T citotoxice/TCD8.
54. Antigenele asociate tumorilor sunt exprimate pe celulele normale, dar si pe celulele tumorale. Care sunt acestea?
a) proteinele EBNA-1 ale virusului Epstein Barr;
b) antigenul carcinoembrionar;
c) α-fetoproteina;
d) proteinele E1, E2 ale virusului Papilloma.
Raspuns unic

apare prima
data?
A. IgM
B. IgG
C. IgE
D. IgA
E. lgD

A. IL-4, IL-5, IL-10, IL-13;
C. IL-17A, IL-17F, IL-22;
E. IL-1b, IL-6, IL-10;
C. Limfocitul B;
*4.Markeri fenotipici caracteristici limfocitelor B:


E. MHC class ll;

B. lgM, IgD;
C. lgG, IgM;
D. lgA, IgE;
E. IgM, IgE;
recunoscute de catre limfocitele T CD4+:
A. HLA clasa l;
B. HLA clasall;
C. HLA clasalIl;
D. MHC clasall
E. MHC clasa I sill

A. HLA clasa l;
B. HLA clasall;
C. HLA clasa l;
D. MHC clasall;

b) Th2
c) LyB
d) LTc
e) Th1 si Th2

A) IL-4 , IL-5 , IL-10 , IL-13
C) IL-17A , IL-17F , IL-22
E) IL-17A , IL-17F , IL-10

sistemului imun:

E) MHC class II

A) Fagocitoza


A) C3a si C4a
B) C3a si C3b
C) C4a si C4b
D) C5a si C5b
E) C4a si C5a.
16* Reprezinta receptori implicati in aderarea limfocitelor T la alte

a) LFA1, CD2, VLA
b) CD28, CD45
c) BCR, CD3
d) ICAM1, VCAM1
e) BCR, VCAM1.

a) Lanturile e,x,h
c) Lanturile H si L
d) Lanturile V si C

in:

mucoaselor (MALT)
a) Agregate de tesut limfatic (neincapsulate) gasite in special in lamina proprie si
ariile submucosae
c) Mucoasele digestive, respiratorie si genoto-urinara contin cellule dendritice
pt procesarea si transportul antigenelor la nivelul ganglionilor limfatici
d) Apendicele nu este constituit din tesut limfoid din lamina proprie a
peretelui gastrointestinal
Aici la 20 corect : A
sistemului imun:


d) paracortexului

sistemului imun: IN CAZ CA PICA CU MULTIPLU AVEM : ABCD



25* Identificati afirmatia INCORECTA legata de raspunsul imun umoral sistemic

secundar ( RIUSS)
C) reactiile din RIUSS sunt consecinta memoriei imunologice care se instealeaza dupa prima
intalnire cu agresorul

C) produc activarea directa a limfocitelor B, fara a fi necesara interventia celulelor Thelper
Raspuns multiplu.
2. Factorul de necroză tumorală (TNF) este o citokină, produsă de

macrofage şi celule T. Principalele sale efecte biologice sunt: aici in loc de b
au luat D

C. Limfocitele B1
D. Limfocite T CD8+

4. Celulele ucigase naturale (NK) care se gāsesc in principal în circulatie
au diferite funcții
C. Au receptori ai complementului de suprafată care se leagă de complementul ataşat la

complexele imune circulante mici
D. Joacă un rol major în coagularea sângelui, în eliminarea complexelorimune;
5. Imunoglobulinele
7. Următoarele afirmati sunt ADEVARATE în legătură cu

răspunsul imun adaptativ:
B. Celulele T recunosc numai peptidele obtinute din degradarea proteolitică şi asociate cu

moleculele HLA;
D. Celulele naive B recunosc direct Atg, via Atc sau cu
interventia LyTh, în cazul Atg T-dependente
E. Celulele B recunosc numai peptidele obtinute din degradarea proteolitica si asociate cu

moleculele HLA
8.Limfocitele B, celulele implicate în imunitatea umorală, prezintă

următorii markeri fenotipici de suprafată:
A. CD16
B. CD19
C. CD21
D. CD4
E. CD25
D. Sunt celule putin recirculante, sunt cantonate in arile burso-dependente din organele
limfoide secundare ggl limfatici şi splină
10. Indicati mecanismele prin care celulele tumorale se

sustrag actțiunii efectorilor sistemului imun:
11. Care din urmatoarele afirmatii privind raspunsul imun umoral

sunt ADEVARATE
C. Se produc Atc din clasa lgA/lgE in cantitati mai reduse în cadrul raspunsulur umoralprimar,
D. Reactile din raspunsul imun umoral sistemic secundar sunt rapide siexplozive

raspuns
A. Fagocitoză;
E. Fagocitoză şi activitate secretorie de
mediatori solubili
13. Antigenele care din urmatoarele afirmatii sunt CORECTE: trebuie verificata
E. restrictia MHC nu se manifesta in apărarea antitumorală, antivirala, în respingereagrefelor

A. IL-3/ IL-13
B. TNF beta
C. IL-4
D. IL-2
E. IFN-Y

A. Plasmocitelor
B. Limfocitelor B
C. Limfocitelor T
D. Macrofagelor
E. IgM şi IgG


18. Care dintre următoarele afirmații cu privire la interferonul imun
sunt ADEVĂRATE


C. bazofile;
D. neutrofile
E. eozinofile.
21. Care sunt clasele de imunoglobuline care pot apărea în forme

monomerice si polimerice?
A. IgA
B. IgD
C. IgE
D. IgM
E. IgG

D. Locii HLA-D (HLA-DP, HLA-DO şi HLA-DR), codifică pentru moleculele de clasa I;
E. LociiHLA-D (HLA-DP, HLA-DQ şi LA-DR), codifică pentru moleculele de clasa II

A. Limfocite B
B. Anticorpi
D. Macrofage



25. Interferonii :

Th1
26. Valorile fractiunilor complementului specific C3 si C4 sunt utilein

1) Glomerulonefrita
2) Influenza
3) Boala Meniere
5) Vasculita

3) In functie de capacitatea lor de stimulare a limfocitelor B in Antigene T-dependente si Antigene

T- independente
4) In functie de capacitatea lor de inhibare a limfocitelor B in Antigene T-dependente si Antigene

T- independente
5) In functie de capacitatea lor de stimulare a limfocitelor T in Antigene B-dependente si Antigene
B- independente
28. Inflamatia acuta este prima reactie a sistemului imunitar la o infectie

sau iritatie:
4) Rezultatele sale sunt reprezentate de distrugerea tesuturilor , fibroza
29. Care sunt moleculele de adeziune si costimulare necesare pentru

activarea celulelor T?
A) CD2-MHC clasa I
B) LFA-1-ICAM1
C) CD28-B7
D) CD45-LFA-5
30. Urmatoarele afirmatii sunt ADEVARATE in legatura cu

raspunsul imun innascut:
b) Prezinta o inalta specificitate fata de agentul pathogen (poseda capacitatea de a distruge
diferite structuri antigenice apropiate)
d) Sistemul imun a invatat sa recunoasca agresorul la primul contact si reactioneaza specific la
acesta printr-un raspuns accelerat si protector
31. Celulele Th1 sunt responsabile de secretia urmatoarelor citokine:

a) IL-6
b) IL-12
c) IL-2
d) IL-5
e) IFN-gama

C) studiile sugereaza ca celulele Th3 sunt o linie diferita fata de celulele T reglatoare CD25+ si
CD4+ care apar in mod natural

LP


reumatoide
3. Identificarea anticorpilor antinuclear (ANA) este utila in diagnosticarea:
-LES
-sindorm Sjogren
-sclerodermie



autoanticorpi

precipitat vizibil
mari insolubile)
agaroza

matritei
6. Dilutiile:

1/10000 etc

1:40, 1:80



tuberculosis


-antibiograma


impotriva:
-rabie
-pertusis
10. Diferentele intre intradermoreactii (shick, dick, testul cutanat

la tuberculina) sunt:


umorala)



imunoprecipitare



nespecifici
uman normal
13. Avantajele si dezavantajele reactiilor de precipitare:


paragripale)
15. Imunodifuzia radiala simpla-Mancini:

precipitare
aglutinare




eritrocitelor


eritrocitelor
-folosit pentru diagnosticul infectiilor produse de paramyxovirusuri

si abrovirus-togavirusuri (inclusiv rubeola)

serologica)




21. Considerand dilutia in serie, daca in tubul 1 adaugati 100 microL de
plasma la 900 microL de apa distilata, ce dilutie veti obtine? Iar daca pipetati
100microL din dilutia tubului 1 si o adaugati la cei 900 microL de apa distilata
din tubul 2, ce dilutie s-ar realiza pentru tubul 2?
-tubul2- 1:100
-tubul1- 1:8
-tubul2- 1:1000
-tubul1- 1:18
-tubul1- 1:10

eritrocitelor

23. Reactiei de inhibare a hemaglutinarii (HAI):


specific
24. Imunodifuzia radiala simpla-Mancini este utilizata in laboratorul

clinic pentru determinarea nivelurilor:
25. Martorii reactiei de hemaglutinare pasiva sunt:

lucru=Hemaglutinare prezenta

Hemoliza prezenta
Care dintre urmatoarele afirmatii definesc notiunea de IDENTIFICARE SEROLOGICA:
a. Identificarea unei specii sau serotip bacterian
b. Investigarea reactivitatii organismului infectat
c. Determinarea anticorpilor din serul pacientului, utilizand antigene standard
cunoscute d.Identificarea serologica nu este utila in cazul unor serotipuri virale
e.Reactia Macini-Carbonara este des folosita in identificarea serologica
Limfocitele din lamina propria(LPL) sunt reprezentate predominant de:

a.Limfocitele T activate alaturi de celulele dendritice si plasmocite
b.Limfocitele T activate alaturi de limfocitele B activate si plasmocite
c.Numai limfocite T activate alaturi de B activate si NK
In faza de homeostazie a raspunsului imun celular stingerea raspunsului imun apare in principal ca rezultat a 2 factori:
a.Eliminarea stimulilor pozitivi generati de prezenta
microorganismelor b.Activarea limfocitelor cu functii litolitice, limfocite T
efectorii c.Activarea limfocitelor cu functii supresoare, limfocite T
supresoare
Antigenele associate tumorilor sunt exprimate pe cellule normale dar sip e celule tumorale. Care sunt
acestea? a.Proteinele EBNA-1 ale virusurilor Epstein Barr
b.Antigenul carcinoembrionar
c.alfa-fetoproteina
Subliniati categoriile de celule care predomina in infiltratul local in cazul unei reactii Arthus:
a.granulocite PMN
b.Limfocite T
c.celule NK
Care dintre urmatoarele afectiuni reprezinta bolile autoimune specifice de organ:

a.sarcoidoza
b.tiroida
Hashimoto
c.dermatomiozita
Care dintre urmatoarele din moleculele HLA sunt recunoscute de catre limfocitele TCD4/T helper:
a.HLA clasa I
b.HLA clasa II
c.HLA clasa III
Care din anticorpi realizeaza cea mai mare concentratie in serul normal:
a.IgA
b.IgE
c.IgG
d.IgM
Regiunea Hinge este regiunea:

a.Situata intre domeniile CH1 si CH2 ale lanturilor L
b.La nivelul careia actioneaza enzimele proteolitice
c.De forma in Y caracteristica moleculei de imunoglobulina
Incercuiti complexul de atac al membranei:

a. C1-C2
b.C5b-C7
c.C1-C3-C1q
d.C5b-C9
Ataxia telangiectazia ereditara(AT) boala mostenita autosomal recesiv in care capilarele dilatate(telangiectazia) apar la nivel ocular si cutanat in jurul varstei
de 6 ani. Este datorata:
a.afectiunilor maligne limforeticulare
b.deficienta in lyT si deficienta in Ig2, Ig4 si IgA
c.deficienta in lyB si deficient in Ig2, Ig4 si IgA
In raspunsul fata de stimuli limfocitele Th antigen specifice secreta proteine numite citokine cu functii diferite corespunzand celor 2 subseturi:
a.Th1(TNF , IL-2, GM-CSF) sau Th2 (IL3, IL4, IL5, IL6, IL10)
b.Th1(IFN, IL2, GM-CSF) sau Th2(IL3, IL4, IL5, IL6, IL10)
c.Th1(IFN, IL2, GM-CSF) sau Th2(IL3, IL4, IL5, IL6, IL1)
Imunitatea antiparazitara:
a.se caracterizeaza prin titruri inalte de IgA
b. IFN activeaza LyTe(CD8) si macrofagele
c. IL-5 stimuleaza productia de eozinofile, celule esentiala pentru apararea antiparazitara
Titrul Atc anti-streptolizina O(ASLO):

a.Este dat de ultimul tub in care lipseste complez hemoliza
b.Este dat de primul tub in care se observa o hemoliza completa
c.Titrurile normale de ASLO sunt 160-200 de unitati/ml ser
d.Titrul normal de ASLO sunt 400-800 de unitati/ml ser
e.Nu se intalnesc titruri crescute peste limite in infectie recenta streptococica
Cresterea complexelor imune circulante(CIC) in practica clinica:

a.La pacientii cu afectiuni autoimune
b.La pacientii ce se asociaza la boala de baza leziuni determinate de reactii de
hipersensibilitate imediata tip III
c.In LES vasculite, crioglobulinemii, poliartrita reumatoida
d.Nu pot fi utile in monitorizarea activitatii bolii
e.Nu pot fi utile in boli infectioase cum sunt endocarditele, lepra, hepatitele virale sau infectiile
parazitare
Succesul transplantului de organ depinde de:

a.Tehnica avansata de transplantare
b.Progrese in conservarea materialului transplantat
c.Procesele farmacologice nu pot sa previna si sa trateze rejectia
d.Intelegerea faptului ca magnitudinea raspunsului imunologic impotriva grefei este
determinantul major al acceptarii sau nonacceptarii grefei
e.Procese farmacologice care sa previna si trateze rejectia
1.Testul Coombs indirect: (multiplu)

a. Are ca aplicatie cercetarea ATC in sistemul Rh
b. Testul Coombs indirect se realizeaza in 2 timpi
c. Testul coombs indirect se realizeaza in 3 timpi
d. Util in diagnosticul anemiei hemolitice autoimune idiopatice
e. Nu este util in anemiile post-transfuzionale, boala hemolitica a nou-nascutului
2. Complementul: (multiple)
a. Este o componenta normala a serului (complex de factori globulinici)
b. Se combina cu Atg izolat
c. Complementul este parte a mecanismelor de aparare innascuta, cu rol in inflamatie
si fagocitoza
d. Complementul are o afinitate scazuta pentru Atc si se leaga numai de complexele Atg-
Atc
e. Complementul prezinta mai multe subfractiuni, in mod normal in fluidele corpului
nostru in forma activa
3. Aplicatiile reactiei de hemaglutinare pasiva (HAP) sunt: (multiplu)

a. Diagnosticul serologic al rujeolei
b. In vederea titrarii anticorpilor antivirus vaccinia la populatia vaccinata antivariolic
c. Identificarea serologica a tifosului exantematic si a malariei
d. Testarea eficacitatii vaccinarii
e. Dignosticul serologic al tifosului exantematic si al malariei
4. Identificarea antigenului din cadrul reactiei de imunofluorescenta – VARIANTA DIRECTA

se face prin:
a. Culturi/colonii
b. Sange
c. LCR
d. Frotiuri
e. Tesuturi animale sau umane
5. Intradermoreactia DICK: (multiplu)

a. Apreciaza gradul de imunizare a populatiei in urma vaccinarii antidifterice
b. Testeaza susceptibilitatea la scarlatina
c. Prin aceasta reactie se urmareste prezenta Atc antitoxici indusi in organism de
toxina eritrogena
d. Daca la locul inocularii se constata efectul dermonecrotic, subiectul este imunizat
e. Daca la locul inocularii NU se constata efectul dermonecrotic, subiectul este imunizat
6. APLICATIILE TEHNICII MANCINI: (multiplu)

a. Dozarea proteinei C reactive
b. Dozarea imunoglobulinelor (mai ales IgG, IgA, IgM, IgD)
c. Electroforeza imunoglobunilenor (mai ales IgG, IgA, IgM, IgD)
d. Determinarea cantitativa a fractiunilor
complementului e. Determinarea cantitativa a
siderofilinei.
7. Intradermoreactia Schick (multiplu)

a. Apreciaza gradul de imunizare a populatiei in urma vaccinarii antidifterice
b. Testeaza susceptibilitatea la scarlatina
c. Pentru evidentierea Atc anti-toxina difterica la subietul testat se injecteaza
intradermic o cantitate redusa (0,1) ml de toxina difterica purificata
d. Daca la locul inocularii se constata efectul dermonecrotic, subiectul este imunizat
e. Daca la locul inocularii NU se constata efectul dermonecrotic, subiectul este imunizat
8. Reactia de imunofluorescenta – VARIANTA DIRECTA: (multiplu)

a. Varianta directa a tehnicii de imunofluorescenta se aplica mai frecvent
pentru identificarea Atg
b. Varianta directa a tehnicii de imunofluorescenta se aplica mai frecvent
pentru identificarea Atc
c. Se foloseste un ser standard imun marcat cu o substanta fluorescenta
d. Atc marcat i fluorescent si specifici Atg, vor reactiona cu Atg de identificat
formand complexe fluorescente ce pot f i observate in lumina ultravioleta
e. Atg de identificat se gaseste in sange si urina
9. Imunofluorescenta (IF) (multipla)

a. Etichetarea moleculelor de anticorp cu fluorocrom modifica specificitatea lor de legale
a antigenului
b. Moleculele fluorescente absorb lumina unei lungimi de unda si emit lumina de
alta lungime de unda
c. Pentru detectare sunt utilizate microscoape fluorescente sau cititoare de placi
d. Interpretarea rezultatelor se face cu ochiul liber, direct, in 40% din cazuri
e. Exista doua metode de colorare, activa si pasiva
10. Reactia de imunofluorescenta – VARIANTA INDIRECTA: (multiplu)

a. Varianta indirecta este utila pentru identificarea Atg
b. Varianta indirecta este utila pentru evidentierea Atc
c. Se desfasoara in trei etape
d. Pentru a face vizibil complexul Atg-Atc in lumina UV, se utilizeaza un ser
antiglobulinic fluorescent
e. Se desfasoara in doua etape
1. agluinarea pe lama:este utilizata pentru serotiparea,este folosita pentru
determinarea grupei
2. care sunt clasele de imunoglobuline care pot aparea in forme monomerice
si polimerice:igA,IgG
3. aglutinarea in tuburi:se utilizeaza pentru a confirma,este utilizata pentru a determina
titrul de anticorpi,folosita in urmatoarele teste
4. antigenele-care din urmatoarele afirmatii sunt corecte:antigenele exogene sunt
prezentate,antigenele MHC-clasa I,restrictia MHC se manifesta
5.Imunoglobulinele:tipul de lant greu defineste,IgM are rol efectiv,fragmentul Fc este
responsabil
6. care din urmatoarele afirmatii privind raspunsul imun umoral sunt adevarate:se produc
Atc din clasa IgM,reactiile din raspunsul imun umoral sistemic secundar sunt rapide si
7. studiile au demonstrat ca unele alele HLA sunt corelate :HLA-B27 cu spondilita,HLA-
DR2 cu lupus
8. imunodifuzia radiala simpla-Mancini este utilizata in:izotipurilor sau claselor,fractiunii
C3 a ,fractiunii C4 a,proteinei C reactive
9. regiunea Fc a unui anticorp se poate lega de:limfocite B,Macrofage
10.markerii fenotipici caracteristici limfocitelor B:MHC class II
11.Interferonii:familie de glicoproteine,cresc citotoxicitatea
celulelorNK
12. complexul major de histocompatibilitate(MHC):este divizat in regiunileHLA,locii HLA-
B codifica...clasa I,locii HLA-D ...clasa II
13. dilutiile:sunt utilizate atat pentru,sunt logaritmice ...1:10;1:100;1:1000,sunt clasificate in
2 categorii
14. nu reprezinta functie imunobiologica a macrofagelor:implicarea macrofageor
in diferentierea limfocitelor
15. care dintre urmatoarele lanturi prezente la nivelul receptorului:lanturile alfa si beta
16.semnificatia clinica a testului aslo:valoarea normala pentru adulti,nivelurile crescute de
antigene,80% ditre pacientii
17.celulele implicate in imunitatea innascuta sunt:limfocite t-helper,celule fagocite agranulare
18.limfocitele t helper 2 sintetizeaza urmatoarele citokine:IL-4,IL-5…
19. care dintre urmatoarele sunt adevarate cu privire la testul Mantoux?:tuberculina
sau derivatul,este utilizat pentru a determina expunerea,trebuie verificata aparitia
induratiei ,raspunsul imun poate aparea daca
20. limfocitele b activate sau efectorii au ca imunoglobuline de membrana
urmatoarele izotipuri:frecvent IgG IgA IgE
21. celulele Th1 sunt responsabile de secretia urmatoarelor:IL2,IFN gamma
22. pentru testul anti-streptolizina O(ASLO):principala functie a streptolizinei,streptolizina
o este,litera o de la slo
23. aplicatiile practice ale reactiei de inhibarea a hemaglutinarii sunt:diagnosticul serologic al
oreionului,diagnosticul serologic al unor viroze,diagnosticul serologic al rujeolei,identificarea
serologica(infectii cu virusuri…)
24. urmatoarele afirmaii sunt adevarate in legatura cu raspunsul imun innascut:reprezinta
prima linie de aparare,foloseste receptori?
25. Care din urmatoarele sunt exemple de autoanticorpi specifici de
organ:celule parietale,factor intrinsec,anti rec ach
26. valorile fractiunilor complementului,specific c3 si c4 sunt
utile:glomerulonefrita,lupus eritematos sistemic,vasculita
27. martorii reactiei de hemaglutinare pasiva sunt:martor de antigen,martor de
eritrocite,martor de ser sigur poziitv
28. celulele th2 sunt responsabile de secretia urmatoarelor citokine:IL-3,IL-4
29. sistemul HLA:reprezinta numele pentru,antigenele de histocompatibilitate...in raport
cu allotipul,complexul MHC
30. avantajele si dezavantajele reactiilor de precipitare:ieftine si rapide,unele instrumente
costisitoare
31. care sunt moleculele de adeziune si costimulare necesare pentru activarea
celulelor T:LFA1 ICAM1,CD28B7
32. limfocitele t helper 1 sintetizeaza urmatoarele citokine:IL2,IFNg…
33. raspunsul imun mediat de anticorpi este initiat la nivelul:zonei corticale propriu zise
34.diferentele intre intradermoreactii:pentru Shick si Dick efectele dermonecrotice apar
imediat,Shick si Dick sunt utilizate la testarea raspunsului imun umoral,pentru testul
cutanat la tuberculina citirea se face dupa 48-72
35.care dintre urmatoarele molecule HLA sunt recunoscute de catre T CD4:HLA 2
36.Indicati mecanismele prin care bacteriile se sustrag:desi sunt preluate de fagocite
37.Care dintre urmatoarele HLA sunt recunoscure de catre limfocitele T CD8:HLA I
38.Identificati afirmatia ce defineste notiunea de diagnostic serologic:investigarea
39.reactiile de precipitare:cand exista o cantitate in exces,mediile utilizate pot fi fluide
40.identificati afirmatia incorecta legata de raspunsul imun umoral sistemic secundar:timp de
latenta
41. identificarea anticorpilor antinucleari ANA:lupus eritematos sistemic,sclerodermie
42.markerii celulari cu rol in adeziune:sunt molecule,glicoproteine,apartin unor familii
43.care dintre urmatoarele afirmatii privind raspunsul imun umoral sunt adevarate:se
produc anticorpi din clasa IgM,se produc anticorpi din clasa IgA,reactiile din ...sunt rapide si
explozive
44. cand si cum se utilizeaza vaccinul Bacillus-Calmette Guerin BCG:la cateva zile
dupa nastere,se fac 3 vaccinari
45. un test Coombs pozitiv:poate fi datorata unei reactii,poate orienta
46. Vaccinul BCG este utilizat pentru a proteja
impotriva:mycobacterium,meningita tuberculoasa
47. citokinele ca efectori solubiliai sistemului imun nu se caracterizeaza prin:celulele
b secreta citokine
48. nu reprezinta functie imunobiologica a macrofagelor:implicarea macrofagelor in
diferentierea
49. moleculele MHC nu intervin in:activitate secretorie
50. indicati mecanismele prin care virusurile se sustrag actiunii efectorilor
sistemului imun:integrarea genomului viral
51. imunodifuzia radiala simpla Mancini:este utilizata pentru determinarea
nivelului,acolo unde concentratia,este un test cantitativ
52. imunoglobulinele:tipul de lant greu,IgM are rol efectiv,fragmentul Fc
53.imunitatea mediata celular se face prin intermediul:limfocitelor
T,macrofagelor
54. inflamatia acuta este prima reactie a sistemului imunitar la o infectie sau
iritatie:debutul este imediat,rezultatele sale sunt...abces,rezultatele...fibroza
55. factorul reumatoid FR:poate fi uneori detectat,poate fi detectat...reumatoide
56.celulele ucigase naturale NK care se gasesc:uciderea citotoxica,intervin in imunitatea
57.imunoglobulinele:igg este reprezentativa,tipul de lant greu defineste
58.urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu raspunsul imun adaptativ:foloseste
receptori si efectori,celulele b recunosc numai,
59.celulele th3:au efect modulator,studiile sugereaza
60. macrofagele sunt sintetizate de urmatoarele structuri:deriva din premonocite,deriva
din premonocitele...sanguine
61. care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la interferonul imun sunt
adevarate:este eliberat de celulele t,este implicat in reglarea
62. reactiei de inhibarea a hemaglutinarii HAI:hai face parte din...specifice in
prezenta,reactia hai este utilizata...virus hemaglutinant,reactia hai este folosita numai in
viroze
63. testul de fixare a complementului rfc:se folodeste...precipitare,elementele reactiei
includ alexina,poate fi utilizat ca
64. daca un pacient a fost expus la un antigen nou:IgM
65. indicati mecanismele prin care celulele tumorale se sustrag actiunii efectorilor
sistemului imun:pierderea mch i
66. markerii fenotipici caracteristici limfocitelor T:TCR alfabet,CD3 CD4
67.reprezinta receptori implicati in aderarea limfocitelor t:LFA 1 CD2 VLA
68.imunoelectroforeza:se bazeaza pe,testarea serului unui bolnav
69. identificati afirmatia incorecta legata de tesutu limfoid asociat mucoaslor:agregate
de tesut limfatic
70. celulele implicate in imunitatea innascuta sunt:celule de linie mieloide,celule
fagocitice 71.limfocitele b...prezinta urmatorii markeri fenotipici de suprafata:CD19,CD21
72.factorul de necroza...principalele sale efecte sunt:pe celulele endoteliale,efecte citolitice?
73.antigenele pot fi clasificate:in fct de origine,dupa gradul de inrudire,in
functie...stimulare...b
74. limfocitele B:reprezinta 15-30%,au durata de viata scurta,sunt celule putin
circulante,poseda receptori de suprafata
75. testul de inhibare a hemaglutinarii hai:testul poate fi complicat de prezenta
infibitorilor,se bazeaza pe capacitatea
76. care dintre urmatoarele fractiuni ale complementului sunt anafilatoxine:c3a,c4a
1.
2. Raspunsul imun mediat de anticorpi este initiat la nivelul: *
a. zonei paracorticale,
b. zonei corticale propriu zise sau zona B-dependenta.
c. zonei medulare a ganglionilor limfatici
d. pulpei albe a spline
e. pulpei rosii a splinel, formata din sinusuri venoase si cordoane splenice.
3. RASPUNSUL IMUN IMEDIAT DE ANTICORPI ESTE I INITIAT LA NIVELUL *
a. Zonei paracorticale sau zona T dependenta
b. Zonei corticale propriu zise sau zonei B dependente
c. Zonei medulare a ganglionilor limfatici
d. Pulpei albe a spilinei,
e. Paracortexului
4. INDENTIFICATI AFIRMATIA INCORECTA LEGATA DE RASPUNSUL IMUN UMORAL

SISTEMIC SECUNDAR (riuss) *
a. Timp de latenta (inductie) crescut - raspuns tardiv
b. Recatiile RIUSS sunt rapide si explozive
c. Recatiile RIUSS sunt consecinta memoriei imunologice care se instaleaza dupa prima intalnire
cu agresorul
d. RIUSS se caracterizeaza prin rata rapida de sinteza a anticorpilor
e. Titrul inalt al anticorpilor persista indelung in circulatie
5. Reactiei de inhibare a hemaglutinarii HAI
a. HAI face parte din reactiile care testeaza pierdera capacitatii de manifestare a unor efecte
virus- nespecifice in prezenta unui ser imun specific
b. HAI face parte din reactiile care testeaza pierdera capacitatii de manifestare a unor efecte
virus- specifiece in prezenta unui ser imun specific
c. Reactia HAI este utilizata frecvent pentru a detecta prezenta atc fata de un serotip
bacterian hemaglutinant, in serul unui pacient suspectat de o infectie
d. Reactia HAI este utilizata frecvent pentru a detecta prezenta atc fata de un virus hemaglutinat,
in serurl unui pacient suspectat de o infectie cu virus specific
e. Reactia HAI este folosita numai in viroze

6. Imunodifuzia radiala simpla Mancini este utilizata in laboratoare clinic pentru
determinarea nivelurilor
a. Izotipurilor sau claselor de imunoglobine
b. Fractiuni C3 ale complementului
c. Fractiuni C4 ale complementului
d. Hemoglobinei glicate
e. Proteinei c reactive
7. Care din urmatoarele sunt folosite pentru diagnosticul imunologic?
a. cultivarea bacteriilor mediile de cultura
b. Antibiograma
c. Testele utilizate in explorarea imunitatii umorale
d. Testele utilizate in explorarea imunitatii celulare
e. Cultivarea virusurilor pe oua embrionate
8. Care din urmatoarele afirmatii privind raspunsul imun umoral sunt adevarate?
a. Faza logaritmica se caractereizeaza prin sinteza in platou a atc
b. Se produc atc din clasa IgM in cadrul radpunsului imun umoral primar
c. Se produc atc din clasa IgA/IgE in cantitati mai reduse in cadrul raspunsului imun
umoral primar
d. Reactiile din raspunsul imun umoral sistemic secundar sunt rapide si explosive
e. Reactiile din raspunsul imun umoral sistemic secundar nu sunt rapide si explosive
9. Complexul major de histocompatibilitate MHC
a. Este divizat in regiunile HLA-A, HLA-B, HLA -C, HLA-D
b. Locii HLA-B, HLA-C, HLA-A codifica pt moleculele atg HLA-clasa II
c. Locii HLA-B, HLA-C, HLA-A codifica pt moleculele atg HLA-clasa I
d. Locii HLA-D(HLA-DP, HLA-DQ, HLA-DR) codifica pt moleculele de clasa I
e. Locii HLA-D(HLA-DP, HLA-DQ, HLA-DR) codifica pt moleculele de clasa II
10. Diferentele intre intradermoreactii (Shick, Dick, test cutant la tuberculina) sunt
a. Diferentele intre intradermoreactii (Shick, Dick, test cutant la tuberculina) sunt
b. Pentru Shick si Dick efectele dermonecrotice apar imediat
c. Testul cutanat la tuberculina este utilizat la testarea raspunsului imun umoral

(imunitatea humorala)
d. Shick si Dick sunt utilizate la testarea rasunsului umoral (imunitate umorala)

e. Pentru testul cuntanat la tuberculuina citirea se face numai dupa 48-72 de ore
11. Cand si cum se utilizeaza vaccinul Bacillus Calmette Guerin BCG?
a. Dupa expunereala Mycrobaterium tuberculoisis
b. La cateva zile dupa nastere
c. Se administreaza o doza unica la bebelusii sanatosi
d. Se fac trei vaccinari la 2 luni, 12 luni, 7 ani
e. Doar o doza este administrata la 18 luni
12. Antigenele pot fi clasificate
a. In functie de origine in atg exogene si atg endogene
b. Dupa gradul de inrudire
c. In functie de capacitatea de stimulare a limfocitelor B in atg T dependente si atg

T independente
d. In functie de capacitatea lor de inhibare a limfociteleor B in atg T dependente si atg

T independente
e. In functie de capacitatea lor de inhibare a limfociteleor T in atg B dependente si atg

B independente
13. Imunoglobulinele
a. Tipul de lant greu defineste clasa si subclasa de Ig
b. Fragmentul FAB este responsabil de functiile biologice ale moleculei de IgG
c. Fragmentul Fc are functia de recunoastere a antigenului
d. IgM are rol efectiv in prima linie de aparare mai ales impotriva bacteriilor dar si
a virusurilor
e. Fragmentul Fc este responsabil de functiile biologice ale molecule IgG
14. Aglutinarea in tuburi
a. se utilizeaza pentru a confirma aglutinarea pe lama (indentificare serologica)
b. este utilizata pentru a determina titrul de antigen din serul pacientului (diagnostic serologic)
c. este utilizat pentru a determina titrul de anticorpi din serul pacientului (diagnostic serologic)
d. este utilizat pentru a determina titrul de antigen din plasma pacientului (diagnostic serologic)
e. folosita in urmatoaerele teste Windal, Wright, Weil-Felix
15. Limfocitele B (Ly B)
a. Reperezinta 5-15% din totalul Ly mici circulate
b. Reperezinta 15-30% din totalul Ly mici circulate
c. Durata de viata este scurta, cateva saptamani

d. Sunt celule putin recirculante, sunt cantonate in ariile bursodependente din
organele limfoide secundare-ggl limfatici si splina
e. Poseda receptorii de suprafata
16. imunoglobulinele
a. Ig G este reprezentativa pentru raspunsul imun secundar
b. Fragmentul FAB este responsabil de functiile biologice ale molecule Ig G
c. Fragmentul Fc are functia de recunoastere a antigenului
d. Tipul de lant greu defineste izotipul de Ig
e. Ig M este reprezentativa pentru raspunsul imun secundar
17. Factorul Reumatoid FR
a. Reprezinta un anticorp care poate fi detectat in sange la aprox 80% din pacientii cu
anemie hemolitica
b. Este folosit pentru a ajutala diagnosticarea fibromialgiei
c. Este format din imunoglobuline care sunt directionate impotriva portiunii Fc a Ig E
d. Poate fi detectat uneori in sangele persoanelor sanatoase
e. Poate fi detectat in sangele pacientilor cu boli autoimmune pe langa cele reumatoide
a. Se bazează pe natura bivalentă a anticorpilor, prin care se pot crea legături încrucişate cu
antigene specifice
b. Este utilizată pentru serotiparea bacteriilor
c. Utilizează antigene și anticorpi învelite simultan pe suprafata particulelor de latex, pentru

o specificitate crescută
d. Este folosită pentru determinarea grupei sanguine, precum si a compatibilitatii sanguine
e. Se utilizeaza numai pt determinarea grupei sanguine
19. Indicati mecanismele prin care celulele tumorale se sustrag actiunil efectorilor
sistemului imun:*
a. Modificarea structurii componentelor proprii;
b. Pierderea exprimarii moleculelor complexului major de histocompatibilitate (MCH) clasa |;
c. Sinteza de cytokine pro-inflamatorii;
d. Hemoliza complementulul;
e. Prin fenomenul de variatie antigenica determina un nivel scazut al raspunsulul imun

20. Care dintre urmatoarele sunt adevarate cu privire la testul Mantoux?
a. Tuberculina sau derivatul proteic purificat (PPD) determina o reactie de

b. Este utilizat pentru a determina expunerea la Mycobacterium tuberculosis
c. Trebuie verificata aparitia induratiei dupa 48-72 de ore
d. Raspunsul imun poate aparea daca persoana a fost expusa la germen cu mult timp
in urma sau daca a primit vaccinul BCG
e. Acesta implica injectarea unei mici cantitati de derivat proteic purificat (PPD) in
muschiul deltoid
21. Markerii fenoupici caractenstici limlocitelor T citotoxice *
a. MHC class II, CD19 si CD21
b. TCR alfa beta, CD3 şi CD18, '
c. TCRalfa beta, CD3 şi CD4
d. CD16, CD 56. CD3
e. MHC class II
22. Celulele Th2 sunt responsabile de secreția urmatoarelor de citokine:
a. IL-3
b. TNF beta
c. IL-4
d. IL-2
e. IFN-y
23. Imunitatea mediata celular se face prin intermediul:
a. Plasmocitelor
b. Limfocitelor B
c. Limfocitelor T
d. Macrofagelor
e. IgM si lgG
24. In legatura cu raspunsul imun înnascut;
a. Reprezintă prima linie de apărare şi precede răspunsul imun adaptativ;

b. Prezintă o înaltă specificitate faţă de agentul patogen (posedă capacitatea de a
distinge diferite structuri antigenice apropiate);
c. Foloseşte receptori şi efectori preexistenţi, distingand selful de nonself;
e. Sistemul imun a învăţat să recunoască agresorul la primul contact si reactioneaza specific

la acest printr-un raspuns accelerat si protector
e. se caracterizeaza prin memorie imuna
25. Pentru testul anti-streptolizină O (ASLO):
a. Principala funcţie a streptolizinei O este de a provoca hemaglutinarea globulelor

roşii (RBCs)
b. Streptolizina O este produsă de aproape toate tulpinile de Streptococcus pyogenes
c. Litera O de la „SLO” denotă faptul că această bacterie este oxigen-labilă
d. SLO are efecte toxice directe asupra țesutului cardiac
e. Antigenul (SLO) neutralizează efectul de aglutinare obținut anormal de autoanticorpii
26. Antigenele — care din urmatoarele afirmatii sunt CORECTE: AAAAA
a. Antigenicitatea este capacitatea unui Atg de a induce răspuns imun umoral şi/sau
mediat celular;
b. Antigenele exogene sunt prezentate împreuna cu MHC-clasa II limfocitelor Th CD4+;
c. Antigenele MHC-clasa se găsesc exprimate pe suprafaţa CPA;
d. Restricţia MHC se manifestă în apărarea antitumorală,
e. Antivirala, in respingerea grefelor
25.1. Antigenele — care din urmatoarele afirmatii sunt CORECTE:
a. Antigenicitatea este capacitatea unui Atg de a induce răspuns imun umoral şi/sau
mediat celular;
b. Antigenele MHC-clasa II se găsesc exprimate pe suprafaţa CPA;
c. Antigenele exogene sunt prezentate împreuna cu MHC-clasa II limfocitelor Th CD4+;
d. Restricţia MHC se manifestă în apărarea antitumorală, antivirala, in respingerea grefelor
e. Restricţia MHC nu se manifestă în apărarea antitumorală, antivirala, in

respingerea grefelor
27. Interferonii:
a. Familie de glicoproteine cu acțiune multiplă. anlivirală, antiproliterativă

şi imunomodulatoare:
b. Interteronul imun face parte din tipul | de interferoni si nu exprima MHC pe macrofage;
c. Cresc citotomeitatea celulelor NK şi a LyTc CD8+ şi promovează diferenţierea LyT naive

în subseatul Th1:
d. Interferonii. de tip II (IFNg) sunt eliberati de Ly B activate şi de celulele NK si astfel

sunt implicaţi în reglarea răspunsurilor inflamator şi imun
e. Promovează diferențerea LyB naive
28. ldentificaţi afirmaţia INCORECTĂ legată de țesutul limfoid asociat mucoaselor (MALT):*
a. Agregate de țesut limfatic (neîncapsulate) găsite în special in lamina proprie şi

ariile submucoase:
b. Țesut limfatic la nivelul tonsilelor (constituind cercul lui Waldeyer);
c. Mucoasele digestivă. respiratorie şi genito-urinară conţin celule dendritice

pentru procesarea şi transportul antigenelor la nivelul ganglionilor limfatici;
d. Apendicele nu este constituit din țesutul limfoid din lamina proprie a

peretelui gastrointestinali;
e. La nivelul ileonului inferior este reprezentat de plăcile Peyer.
29. Indicati mecanismele prin care celulele tumorale se sustrag acţiunii efectorilor
sistemului imun: *
a. Modificarea structurii componentelor proprii;
b. Pierderea exprimării moleculelor complexului major de histocompatibilitate (MCH) clasa

|.
c. Sinteza de citokine pro-infiamatorii,
d. Hernoliza complementului;
e .Prin fenomenul de variatie antigenică determină un nivel scazut al răspunsului imun.
30. Imunodifuzia radială simplă - Mancini:
a. Este utilizata pentru determinarea nivelului de anticorpi
b. Acolo unde concentratia antigenului in mediu atinge nivelul de echivalenta cu anticorpii,

se formeaza un ine! de precipitare.
c. Încorporează un antigen în gelul de agar şi anticorpul este plasat în godeurile agar
d. Este un test cantitativ
e. Este un test calitativ

31. Semnificaţia clinică a testului ASLO:
a. Valoarea normală pentru adulţi este mai mică de 200 Ul / ml. ceea ce indică un test negativ
b. Valorile trebuie corelate cu un diagnostic clinic
c. Nivelurile crescute de antigene SLO denotă o încărcătură virală crescută datorită

replicării active
d. Simpla prezență a ASLO indică prezenţa bolii
e. 80% dintre pacienţii cu febră reumatică acută au valori ridicate ale ASLO
32. Identificarea anticorpilor antinucleari (ANA) este utila in diagnosticarea:
a. Lupusului eritematos sistemic
b. Artritei reumatoide
c. Diabetului zaharat de tip 2
d. Sindromului Sjăgren
e. Sclerodermiei
33. Regiunea Fc a unui anticorp se poate lega de:
a. Limfocite B
b. Anticorpi
c. Limfocite T-helper
d. Macrofage
e. Limfocite T citotoxice
34. Testul de inhibare a hemaglutinarii (HAI:
a. Testul HAI poate fi complicat de prezenţa inhibitorilor nespecifici ai hemaglutinării virale
b. Testul HAI poate fi complicat de prezenţa aglutininelor naturale ale eritrocitelor
c. Acizii nucleici ai diferitelor protozoare codifică proteine de suprafaţă care

aglutineaz globulele roșii
d. Se bazeaza pe capacitatea anumitor virusuri de a determina aglutinarea eritrocitelor
e. Folosit pentru diagnosticul infecțiilor produse de paramyxovirusuri, flavivirusuri

şi abrovirus-togavirusuri (inclusive rubeola)
35. Valorile fractiunilor complementului. specific C3 şi C4 sunt utile în monitorizarea

activităţii bolii la pacienţii cu:
a. Glomerulonefrita
b. Influenza
c. Boala Meniere
d. Systemic lupus erythematosus
e. Vasculita
36. Care dintre urmatoarele fractiuni ale complementului sunt ANAFILATOXINE? *
a. C3a si C4a
b. C3a, si C3b
c. C4a si C4b
d. C5a si C5b
e. C4a si C5a
37. Daca un pacient a fost expus la un antigen nou ce clasa de imunoglobulina apare prima data?
*
a. Ig M
b. Ig G
c. Ig E
d. Ig A
e. Ig D
38. Markerii celulari cu rol in adeziune
a. Sunt molecule cu adeziune intercelulara
b. Glicoproteinele membranare care intervin in recunoasterea intramoleculara din

sistemul imun
c. Apartin unor familii diferite: superfamilia imunoglobulinelor, integrine, selectine
d. Nu pot functiona ca receptori pentru diferiti antigeni patogeni
e. Nu intervin in aderarea leucocitelor la endoteliul vasului
39. La care din urmatoarele limfocite, receptorul membranar pentru antigen este de
natură imunoglobulinică*
a. Limfocitul T helper 1;
b. Limfocitul T helper 2;
c. Limfocitul B;
d. Limfocitele T cititoxice;
e. Limfocitele T helper 1 si 2
40. Aplicatiile practice ale reactiei de inhibare a hemaglutinarii suntȘ
a. diagnosticul serologic al oreionul;
b. diagnosticul serologic al unor viroze (gripă, rujeolă, oreionului)
c. diagnosticul serologic al rujeolei:
d. identificarea serologica (infectii cu virusuri hemaglutinate gripale. paragripale):
e. identificarea serologica a unor seratipuri de Proteus
41. ldentificaţi afirmaţia ce defineşte noţiunea de DIAGNOSTIC SEROLOGIC:
a. Identificarea unei specii sau serotip bacterian;
b. Investigarea reactivităţii organismului infectat;
c. Determinarea antigenelor serice, lizând seruri imune standard cunoscute;
d. Identificarea serologică nu este utilă în cazul unor serotipuri virale;
e. Testul Elek este des folosit in diagnosticul serologic
42. Infiamația acută este prima reacţie a sistemului imunitar la o intecție sau iritație.
a. Debutul este imediat;
b. Mediatorii primari sunt IFN-y și alte citokine;
c. Rezultatele sale sunt reprezentate de formarea abcesului;
d. Rezultatele sale sunt reprezentate de distrugerea țesuturilor, fibroza:
e. Durata este de până la multe luni sau ani
a. Anticorpi anti-celule parietale gastrice
b. Anticorpi anti-factor intrinsec
c. Anticorpi anti-ADN dublu catenar (anti-dsDNA)
d. Anticorpi anti proteine citrulinate (ACPA)
e. Anticorpii anti-receptori acetilcolină

44. Citokinele ca efectori solubili ai sistemului imun NU se caracterizează prin: *
a. Celulele B secretă citokine adesea ia locul de contact cu cellule prezentatoare de

antigen- CPA:
b. Celulele T secretă citokine adesea la locul de contact cu celule prezentatoare de

antigen- CPA;
c. Există citokine care sunt factori de creştere care intervin în hematopoieză:
d. Citokinele sunt elaborate în cadrul răspunsului imun mediat celular;
e. Citokinele sunt implicate în diferenţierea limfocitelor T helper 1 şi T helper 2.
45. Care din urmatoarele sunt folosite pentru diagnosticul imunologic?
a. Cultivarea bacteriilor pe mediile de cultură
b. Antibiograma
c. Testele utilizate in explorarea imunitatii umorale
d. Testele utilizate in explorarea imunitatii celulare
e. Cultivarea virusurilor pe oua embrionate
46. Celulele implicate în imunitatea înnăscută sunt:
a. Celule de linie mieloidă, ce conţin granule citoplasmatice: neutrofile, eozinofile, bazofile
b. Limfocite T-helper
c. Limfocitele B1
d. Limfocite T CD8+
e. Celule fagocitice agranulare: monocite, macrofage, celule dendritice
47. Limfocitele B, celulele implicate în imunitatea umorală, prezintă următorii markeri

fenotipici de suprafaţă:
a. CD16
b. CD19
c. CD21
d. CD4
e. CD25
48. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu raspunsul imun adaptativ

a. Reprezinta prima linie de aparare si precede raspunsul imun innascut
b. Celulele T recunosc numai peptidele obtinute din degradarea proteolitica si asociate

cu molecule HLA
c. Foloseste receprori si efectori preexistenti, distigand selful de nonself,
d. Celulele naive B recunosc direct atg via atc sau cu interventia Ly Th in cazul atg
T dependente
e. Celeulel B creunosc numai peptidele obtinute prin degradarea proteolitica si associate

cu milecula HLA
49. Care sunt clasele de imunoglobuline care pot aparea in forme monomerice si polimerice?
a. Ig A
b. IgD
c. IgE
d. IgM
e. IgG
a. Când există o cantitate în exces de anticorp sau antigen nu se formează niciun

precipitat vizibil
b. A doua zonă este prozona, sau zona de maxima a precipitatiei (cu complexe
mari insolubile)
c. Anticorpii, IgD sau IgE, care pot agrega antigeni solubili desemnaţi ca aglutinine
d. Mediile utilizate pot fi fluide sau semi-solide, spre exemplu din agar sau agaroză
e. Formarea unui precipitat este cauzată de hidrofobicitatea si mărimea matriței
51. Care sunt moleculele de adeziune si cosimulare necesare pentru activarea celulelor T?
a. CD2-MHC calsa I
b. LFA-1-ICAM1
c. CD28-B7
d. CD45-LFA-5
e. CD35-MHC clasa II
52. *Reprezinta receptori implicati in aderearea limfocitelor T la alte celule (celule

prezentatoare de antigen CPA, celule tinta)
a. LFA1, CD2, VLA
b. CD28, CD45,
c. BCR, CD3
d. ICAM1, VCAM1
e. BCR, VCAM1
53. * Limfocitele T helper 1 sintetizează următoarele citokine
: a. IL-4, IL-5, IL-10, IL-13;
b. IL-2, IFN-g, TNF-a,TGF-b;
c. IL-17A, IL-17F, IL-22;
d. TGFb, IL-4, IL-10;
e. IL-1b, IL-6, IL-10.
a. Se folosește in mod obișnuit pentru detectarea unor cantitati mari de anticorp, atunci
când această cantitate este prea mare pentru a provoca o reacţie de precipitare
b. Este un test frecvent utilizat peniru detectarea unor cantităţi mari de anticorp. atunci
când această cantitate este prea mare pentru a provoca o reacție de aglutinare
c. Elementele reactiei includ alexina
d. Aceşt test depinde de activitatea de hemagiutinare a virusului utilizat
e. Poate fi utilizat ca test calitativ (pentru diagnosticarea sifiliusului) sau ca test

cantitativ (reactia Ida -Bengston)
55. Urmatoarele afirmatii sunt ADEVARATE in legatura curaspunsul imun înnascut:
a. Reprezintă prima linie de apărare şi precede răspunsul imun adaptativ:
b. Prezintă o înaltă specificitate faţă de agentul patogen (posedă capacitatea de a distinge

diferite structuri antigenice apropiate);
c. Foloseşte receptori şi efectori preexistenţi. distingand selful de nonself;
d. Sistemul imun a învăţat să recunoască agresorul la primul contact şi reacţionează specific la

acesta printr-un răspuns accelerat şi protector;
e. Se caracterizează prin memorie imună.
56. Studiile au demonstrate că unele alele HLA sunt corelate cu anumite patologii:
a. HLA-B47 cu lupus eritematos sistemic
b. HLA-B27 cu spondilită anchilozantă

c. HLA-DR2 cu lupus eritematos sistemic
d. HLA-B23 cu deficit de 21-hidroxilază
e. HLA-B19 cu diabet zaharat tip 1
57. Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la Interferonul imun sunt ADEVĂRATE:
a. Stimulează hepatociteie să-și exprime reactanţii de fază acută: CRP. SAP:
b. Este eliberat de celulele T helper activate şi celulele NK;
c. Reglează răspunsul în limfocitele Th2:
d. este eliberat de celulele B activate și celulele NK;
e. Este implicat în reglarea răspunsurilor inflamator şi imun.
58. *Markeri fenotipici caracteristici limfocitelor T helper:
a. MHC class II, CD19 si CD21;
b. TCRAg, CD3 şi CD18:
c. TCRaB, CD3 şi CD4;
d. CD16, CD56 şi CD3:
e. MHC class II.
59. Sistemul HLA (human leukocyte antigen):
a. Reprezintă numele pentru complexul major de histocompatibilitate (MHC) de la oameni;
b. Antigenele de histocompatibilitate sunt codificate în raport cu allotipul şi reprezintă “harta
de identitate genetică” a individului;
c. Antigenele de histocompatibilitate sunt codificate în raport cu fenotipul şi reprezintă “harta

de identitate genetică” a individului;
d. Fenotipul-reprezintă un individ dintr-o specie care diferă de căt individ din acceasi specie prin
sex sau anumite detalii morfologice;
e. Complexul MHC este divizat în regiunile HLA-A, HLA-B, HLA- C, HLA-D.

60. Celulele Th3:
a. Devin sechestrate în aparatul Golgi dupa diferentiere
b. Au efect modulator asupra mediul non-inflamator prin ecretia de TGF-beta și IL-10.
c. Studiile sugerează că celulele Th3 sunt o linie diferită fata de celulele T reglatoare CD25 + si CD4
+ care apar în mod natural
d. Sunt implicate în apărarea împotriva helmintilor
e. Secreta IL-2 si IL-3
a. Derivă din pre-monocitele din măduva osoasă (MO);
b. Derivă din pre-monocitele din MO care se diferenţiază în monocitele sanguine;
c. Bazofile;
d. neutrofile;
e. Eozinofile.
62. Dilutiile:
a. Sunt utilizate atât pentru reactia de hemaglutinare, cât și în testele de inhibare

a hemaglutinării pentru a stabili titrurile probelor de testare.
b. Sunt logaritmice când se obţin următoarele proportii: 1:10, 1: 100, 1: 1000, 1/10000, etc
c. Sunt logaritmice atunci când se obţin următoareleproportii: 1:10, 1:20, 1:40, 1:80, etc
d. Sunt clasificate in doua categorii: dilutii binare si logaritmice
e. se utilizeaza numai in testele de inhibare a hemaglutinarii pentru a stabili titrurile

probelor de testat, datorita preciziei rezultatului
63. Moleculele complexului major de histocompatibilitate (MHC) NU intervin în:
a. Recunoașterea Atg de către LyT;
b. Modularea imunoreactivităţii;
c. Activitate secretorie de mediatori solubili;
d .Fenomenul de respingere al țesutului transplantat;
e. Fenomenul de respingere al organului transplantat.
64. Avantajele și dezavantajele reacţiilor de precipitare:
aleftine și rapide de făcut, cu sensibilitate slabă, dar specificitate ridicată

Scumpe și rapide de făcut, cu sensibilitate ridicată și specificitate
slabă Laborioase, dar cu sensibilitate rezonabila și specificitate
ridicată Unele instrumente costisitoare sunt necesare
Sunt necesare competenţe şi aptitudini tehnice ridicate
65. Martorii reactiei de hemaglutinare pasivă sunt:
a. Martor de antigen: antigen + diluent => hemaglutinare absentă
b. Martor de eritrocite: eritrocite + diluent => hemaglutinare absentă
c. Martor de ser sigur pozitiv: ser cu anticorpi hemaglutinanti pasivi + ATG de lucru
=> hemaglutinare prezentă
d. Martor de ser sigur negativ: ser cu anticorpi hemaglutinanti pasivi + ATG de lucru
=> hemaglutinare prezentă
e. Martor pentru controlul alexinei - conţine complement + sistem hemolitic = hemoliză prezentă
66. *Care dintre următoarele molecule HLA (human leukocyte antigen) sunt recunoscute
de către limfocitele T CD8+:
HLA clasa |;
HLA clasa ll;
HLA clasa li;
MHC clasa ll;
MHC clasa | și ll.
67. *Identificaţi afirmaţia INCORECȚĂ legată de răspunsul imun umora| sistemic

Secundar (RlUSS):
a. Timp de latenţă (inducţie) crescuț - răspuns tardiv;
b. Reacţiile din RlUss sunt rapide şi eXplosive:
c. Reacţiile din RlUss Sunt consecinţa memoriei imunologice care se instalează

după Prima Întâlnire cu agresorul:
d. RlUss se caracterizează Prin rată rapidă de Sinteză a anticorpi: |
e. Titrul înalt al anticorpilor persistă îndelung În Circulaţie.
68. *Care dintre următoare lanţuri prezente la nivelul receptorului limfocitelor T ( TCR
) determina specificitatea pentru asocierea peptid antigenic +complex major de
histocompatibilitate -MHC
a. lanţurile e, X,h
b. lanțurile alfa si beta
c. lanțurile Hși L;
d. lanțurile Vși C
e. lanțurile H,L, V și C.
68. Un test Coombs pozitiv
a. Denota absenta anticorpilor directionati impotriva eritrocitelor
b. Indica aglutinarea particulelor de latex acoperite cu anticorpi impotriva eritrocitelor
c. Poate fi datorat unei reactii anafilactice, colerat cu niveluri crescute de Ig D
d. Poate fi denotata unei reactii post transfuzionale, ca urmare a unei incopatibilitati sanguine
e. Poate orienta un diagnostic de anemie hemoloitica
69. NU reprezintă functie imunobiologica a MACROFAGELOR:
a. Fagocitoza:
b. Implicarea macrofagelor in raspunsul imunoinflamator;
c. Implicarea macrofagelor In diferențierea limfocitelor T native În subseturile T helper 1 şi

T helper2:
d. Activitate secretory de mediatori solubili
e. Fagocitoza si activitatea secretorie de mediatori solubili
70. Celulele TH1 sunt responsabile de secretia urmatoarelor citokine
a. IL-6
b. IL-12
c. IL-2
d. IL-5
e. IFN-y
71. Celeulele Th 2 sunt responsabile de secretia urmatoarelor citokinine
a. IL-3
b. TNF beta
c. IL-4
d. IL-2
e. INF-y
a. Combină separarea electroforetică în gel de agaroza a proteinelor cu imunoprecipitarea
b. în cadrul acestui test, arcurile de aglutininare se formeaza la nivelul prozonei datorită pH-
ului specific al gelului de agaroza
c. Se bazează pe separea moleculelor proteice încarcate electric în funcţie de

mobilitatea electroforetică proprie într-o solutie tampon alcalina
d. Serul de cercetat se trateaza cu rivanol pt indepartarea inhibitoriulor nespecifici
e. Testarea serului unui bolnav este realizata in comparatie cea a unui ser uman normal
73. Indicati mecanismele prin care virusurile se sustrag actiunii efectorilor sistemului imun
a. modificarea structurii componentelor proprii
b. integrarea genomului viral in genomul celulei gazda
c. infectarea celulelor sistemului imun cu afectarea lor functionala
d. prin fenomenul de variatie antigenica determina un nivel scazut al raspunsului imun
e. integrarea genomului bacterian si infectarea celulelor sistemului imun
74. Care sunt moleculele de adeziune si costimulare necesare pentru activarea celulelor T?
a. CD2 – MHC clasa I
b. LFA-1 -ICAM 1
c. CD28 – B7
d. CD45 – LFA 5
e. CD35 – MHC clasa II
75. *Care dintre următoarele molecule HLA (human leukocyte antigen) sunt recunoscute de
către limfocitele T CD4+:
HLA clasa |;
HLA clasa ll;
HLA clasa li;
MHC clasa ll;
MHC clasa | și ll.
76. Indicati mecanismele prin care bacteriile se sustrag actiunii efectorilor sistemului imun
a. integrarea genomului bacterian in genomul celulei gazda
b. desi sunt preluate de fagocite pot impiedica fuziunea lizozomilor cu fagozomul
c. infectarea celulelor sistemului imun cu afectarea lor functionala

d. prin fenomenul de variatie antigenica determina un nivel scazut al raspunsului imun
e. integrarea genomului bacterian si infectarea celulelor sistemului imun
77. Vaccinul Bacillus Calmette Guerin BCG este utilizat pentru a proteja impotriva:
a. Mycobacterium tuberculosis
b. rabie
c. carcinom hepatocelular indus de virusul hepatitic B
d. meningita tuberculoasa si tuberculoza miliara
e. pertusis
78. Celulele ucigase naturale (NK) care se gasesc in principal in circulatie au diferite functii:
a. uciderea citotoxica a celulelor infectate viral sau celulelor alterate
b. intervin in imunitatea innascuta
c. au receptori ai complementului de suprafata care se leaga de complementul atasat

la complexele imune circulante mici
d. joaca un rol major in coagularea sangelui, in eliminarea complexelor imune
e. mediatorii eliberati activeaza complementul

apare prima
data?
A. IgM
B. IgG
C. IgE
D. IgA
E. lgD

A. IL-4, IL-5, IL-10, IL-13;
C. IL-17A, IL-17F, IL-22;
E. IL-1b, IL-6, IL-10;
C. Limfocitul B;


E. MHC class ll;

B. lgM, IgD;
C. lgG, IgM;
D. lgA, IgE;
E. IgM, IgE;
A. HLA clasa l;
B. HLA clasall;
C. HLA clasalIl;
D. MHC clasall
E. MHC clasa I sill

A. HLA clasa l;
B. HLA clasall;
C. HLA clasa l;
D. MHC clasall;

b) Th2
c) LyB
d) LTc
e) Th1 si Th2

A) IL-4 , IL-5 , IL-10 , IL-13
C) IL-17A , IL-17F , IL-22
E) IL-17A , IL-17F , IL-10

sistemului imun:

E) MHC class II

A) Fagocitoza


A) C3a si C4a
B) C3a si C3b
C) C4a si C4b
D) C5a si C5b
E) C4a si C5a.

a) LFA1, CD2, VLA
b) CD28, CD45
c) BCR, CD3
d) ICAM1, VCAM1
e) BCR, VCAM1.

a) Lanturile e,x,h
c) Lanturile H si L
d) Lanturile V si C

in:

mucoaselor (MALT)
submucosae
gastrointestinal

sistemului imun:

d) paracortexului

sistemului imun:




C) reactiile din RIUSS sunt consecinta memoriei imunologice care se instealeaza dupa prima intalnire
cu agresorul

Raspuns multiplu.


C. Limfocitele B1
D. Limfocite T CD8+


5. Imunoglobulinele
7. Următoarele afirmati sunt ADEVARATE în legătură cu răspunsul

imun adaptativ:

moleculele HLA;
HLA
8. Limfocitele B, celulele implicate în imunitatea umorală, prezintă

A. CD16
B. CD19
C. CD21
D. CD4
E. CD25


sunt ADEVARATE

raspuns
A. Fagocitoză;
mediatori solubili


A. IL-3/ IL-13
B. TNF beta
C. IL-4
D. IL-2
E. IFN-Y

A. Plasmocitelor
B. Limfocitelor B
C. Limfocitelor T
D. Macrofagelor
E. IgM și IgG


sunt ADEVĂRATE


C. bazofile;
D. neutrofile
E. eozinofile.
21. Care sunt clasele de imunoglobuline care pot apărea în forme monomerice
si polimerice?
A. IgA
B. IgD
C. IgE
D. IgM
E. IgG


A. Limfocite B
B. Anticorpi
D. Macrofage



25.Interferonii :

Th1

1) Glomerulonefrita
2) Influenza
3) Boala Meniere
5) Vasculita


independente

independente
independente
iritatie:

A) CD2-MHC clasa I
B) LFA-1-ICAM1
C) CD28-B7
D) CD45-LFA-5

innascut:

a) IL-6
b) IL-12
c) IL-2
d) IL-5
e) IFN-gama

C) studiile sugereaza ca celulele Th3 sunt o linie diferita fata de celulele T reglatoare CD25+ si CD4+
care apar in mod natural



reumatoide
-LES
-sindorm Sjogren
-sclerodermie



autoanticorpi

precipitat vizibil
mari insolubile)
agaroza

matritei
6. Dilutiile:

1/10000 etc

1:40, 1:80



tuberculosis


-antibiograma


impotriva:
-rabie
-pertusis

sunt:


umorala)



imunoprecipitare



nespecifici
uman normal


paragripale)

precipitare
aglutinare




eritrocitelor


eritrocitelor


serologica)




-tubul2- 1:100
-tubul1- 1:8
-tubul2- 1:1000
-tubul1- 1:18
-tubul1- 1:10

eritrocitelor



specific


lucru=

Hemoliza prezenta
SUBIECTE PRACTIC IMUNOLOGIE 2017-2018
SUBIECTE TEORETICE:
1. IDENTIFICARE SEROLOGICA: CE ESTE, EXEMPLU.
2. DIAGNOSTIC SEROLOGIC: CE ESTE, EXEMPLU.
3. DILUTII: CE SUNT, CUM, DE CE, CAND.
4. AGLUTINARE INDIRECTA (PASIVA): REACTIA DE COAGLUTINARE + DETERMINAREA
FACTORULUI REUMATOID PRIN LATEX-AGLUTINARE.
5. HAP.
6. TESTUL COOMBS: GENERALITATI, DIRECT, INDIRECT.
7. IMUNODIFUZIE SIMPLA MANCINI – CARBONARA.
8. IMUNODIFUZIE DUBLA OUCHTERLONY.
9. TESTUL ELEK.
10. SERONEUTRALIZARE IN VIVO: IDR SCHICK, DICK, TUBERCULINIC, PARALELA.
11. IMUNOFLOURESCENTA: GENERALITATI, DIRECTA, INDIRECTA.
12. RIA.
13. TESTUL DE TRANSFORMARE BLASTICA LIMFOCITARA.
14. TESTUL DE INHIBARE A MIGRARII MACROFAGELOR.
15. TESTUL CITOTOXICITATII IMUNE.
SUBIECTE PRACTICE:
1. AGLUTINARE DIRECTA: WIDAL, WRIGHT, WEIL – FELIX.
2. DETERMINAREA FACTORULUI REUMATOID PRIN LATEX-AGLUTINARE.
3. REACTII CU HEMATII: HAI, HAP.
4. IMUNOELECTROFOREZA.
5. IMUNODIFUZIE SIMPLA MANCINI CARBONARA.
6. DOZAREA CIC.
7. IDENTIFICAREA CRIOGLOBULINELOR.
8. ASLO.
9. RFC.
10. IMUNOFLOURESCENTA: GENERALITATI, DIRECTA, INDIRECTA, ANA.
11. ELISA: GENERALITATI, DIRECTA, INDIRECTA, TEHNICA WESTERNBLOT, ATC ANTI-
HIV1 SI –HIV2.
1
Ț.R.
SUBIECTE PRACTICE IMUNOLOGIE 2017-2018
A. WIDAL
 PRINCIPIUL TEHNICII: Aceasta reactie este utilizata in examenul serologic al pacientilor
care prezinta febra tifoida si/sau paratifoida, produsa de Salmonella Typhi si/sau Paratyphi.
a) Aglutinare de tip H (hauch=val): produsa de o suspensie de celule bacteriene flagelate in cursul
careia se formeaza flocoane bacteriene mari si laxe; *Atg flagelare aglutineaza (flagelii lor bacterieni)
interactioneaza cu Atc specifici.
b) Aglutinarea de tip O sau somatica (ohne hauch=fara val): produsa de bacteriile imobile; se
formeaza conglomerate celulare dense, compacte, in care celulele bacteriene reactioneaza prin intermediul Atg
somatice reprezentate de LPS (lipopolizaharide= componente majore ale suprafetei celulelor Gram-). *Atg
somatice interactioneaza cu Atc specifici serici.
 ELEMENTELE REACTIEI:
– Atg standardizate O, H;
– Suspensie celulara alcoolata O (500 mil cel/ml) si
– Suspensie celulara formolata pentru H (500 mil/ml);
– Dilutii seriate ale serurilor de la bolnavi.
 TEHNICA DE LUCRU:
– Se fac dilutii binare succesive din serul bolnavilor;
– Se incubeaza la 37˚C, timp de 24h;
– In paralel se fac 2 martori: Antigen O + ser fiziologic; Antigen H + ser fiziologic.
 INTERPRETAREA REZULTATELOR
 TITRUL aglutinant al serului = inversul celei mai mari dilutii care produce o aglutinare
acceptabila. Ex: daca dilutia de 1/512 a serului produce o aglutinare evidenta:
 la dilutia imediat urmatoare (1/1024) aglutinarea = absenta
 titrul aglutinant este de 512U,
= serul imun contine 512 unitati aglutinante.
– Titrul aglutinant – exprima in numar de unitati aglutinante de Atc/unitatea de volum.
– Se apreciaza ca numai o crestere progresiva a titrului acestor Atc pledeaza pentru febra tifoida; o
determinare unica chiar cu titru ridicat, nu ofera nici o siguranta pentru diagnostic, din cauza prezentei unor
Atc la persoanele vaccinate sau la cele care au avut anterior o infectie oculta.
– Valoare diagnostica prezinta aglutininele O, in timp ce aglutininele H persista dupa vaccinare si
au semnificatie redusa.
 APLICATIILE TEHNICILOR:
– Investigarea sugarilor, copiilor de varsta mica;
– Investigarea persoanelor sigur nevaccinate.
B. Weil-Felix
care prezinta tifos exantematic, produs de Rickettsia prowazekii.
2
– Dilutii seriate ale serurilor de la bolnavi;
– Atg standardizate: Proteus OX-19, OX-2, OX-K.
– In paralel se fac martori: Antigen + ser fiziologic.
– Investigarea persoanele cu Tifos exantematic.
C. Wright
care prezinta bruceloza, produsa de Brucella.
– Atg standardizate: Atg B;
– Dilutii seriate ale serurilor de la bolnavi.
– In paralel se fac martori: Antigen + ser fiziologic.
– Investigarea persoanelor cu Bruceloza.
REACTIA DE COAGLUTINARE
Este folosită pentru identificarea serologică a streptococilor, gonococilor; se efectuează pe lamă.
 PRINCIPIUL TEHNICII: constă in faptul că fragmentul Fc al Atc din serul imun standard anti-
gonococ este fixat anterior pe proteina stafilococică, iar fragmentul Fab rămas liber reacţionează cu
determinantul antigenic specific gonococului, producând o reacţie de aglutinare vizibilă.
– Suspensie în bulion din cultura tulpinii de identificat;
– Suspensie de stafilococ cu proteina A, cuplat cu anticorpi specifici anti- gonococi (seruri polivalente sau
monovalente de grup).
Evidentierea factorului reumatoid FR, proteinei C reactive, ASLO, Atg HBs (cu latex – HBs).
3
IDENTIFICAREA FACTORULUI REUMATOID (FR) PRIN REACTIA LATEX-
AGLUTINARE
 PRINCIPIUL TEHNICII: Particulele de polistiren-latex, învelite cu IgG denaturate sunt aglutinate

de serurile de bolnav care conţin factor reumatoid. Reacţia poate fi efectuată pe lamă sau în tuburi.
– ser de cercetat - se folosesc uzual seruri proaspete; plasma; serul lipemic sau contaminarea microbiană
pot cauza rezultate eronate.
• Dacă nu este posibilă efectuarea imediată a testului se va stoca serul maximum pentru 72 ore la +
2 până la + 8° C. Pentru o depozitare prelungită, se stochează prin congelare.
– reactiv latex-lgG - este constituit dintr-o suspensie apoasă de particule de latex-polistiren sensibilizate
(încărcate) cu imunoglobuline IgG umane denaturate;
– control pozitiv - ser uman care prezintă FR;
– control negativ - ser uman fără FR.
– se pipetează pe rând în câmpurile aflate pe plăcuţa de reacţie câte o picătură (50 microlitri) din
următorii reactanţi: control pozitiv, control negativ, proba de ser de bolnav;
– se adaugă în fiecare câmp câte o picătură din reactivul latex;
– se amestecă reactanţii, uşor, în fiecare câmp cu ajutorul unei baghete;
– se roteşte plăcuţa 2 minute şi se citeşte imediat reacţia.
 INTERPRETAREA REZULTATELOR:
– Reacţia - = aspect lăptos al omogenatului, fără aglutinare; acelaşi aspect la controlul negativ.
– Reacţia + = apariţia grunjilor (aglutinare prezentă) la periferia şi în mijlocul omogenatului, care
devine clar; aspect identic la controlul pozitiv.
 Poliartrita reumatoida, LES, Sindromul Sjogren.
HAP
Hemaglutinarea pasiva este o metoda imunoserologica deosebit de sensibila, prin care se pot evidentia
cantitati minime de anticorpi de diferite tipuri.
 PRINCIPIUL TEHNICII: In cazul reactiei HAP antigenele sunt fixate pe eritrocite cu ajutorul unor
agenti de legare; aglutinarea acestor particule (eritrocite) invelite cu Atg de catre Atc specifici este
considerata ca un proces indirect, de aceea reactia este numita hemaglutinare indirecta sau pasiva.
1. Serul de cercetat din care se efectueaza dilutii binare succesive:
– serul I recoltat la debut;
– serul II recoltat in convalescenta;
– serurile se inactiveaza la 56°C, 30 min – pentru denaturarea complementului si a evita hemoliza.
2. Atg standard cunoscut;
4
3. Eritrocite de oaie.
 TEHNICA REACTIEI:
– Se efectueaza dilutii binare din serurile de testat;
– Se adauga la fiecare dilutie Atg de lucru;
– (înainte de realizarea reactiei propriu-zise se obtine antigenul de lucru: la 4 ml de Atg standard se
adauga 0,1 ml eritrocite de oaie → incubare de o ora la 37°C → centrifugare → se retine sedimentul din care
se pregateste suspensia necesara);
– INCUBARE 24 ore la 37°C.
– MARTORII REACTIEI HAP:
o Martor de Atg : Atg + diluent → hemaglutinare absenta
o Martor de E : E + diluent → hemaglutinare absenta
o Martor de ser sigur + : ser cu Atc hemaglutinanti pasivi + Atg de lucru → hemaglutinare prezenta
o Martor de ser sigur - : ser fara Atc hemaglutinanti pasivi + Atg de lucru → hemaglutinare absenta
 INTERPRETAREA REZULTATELOR: VEZI DESENELE DIN PP!
– Diagnosticul serologic al rujeolei;
– În vederea titrarii anticorpilor anti-virus vaccinia la populatia vaccinata antivariolic (testarea
eficacitatii vaccinarii antivariolice);
– Bolile autoimune (pentru depistarea auto-anticorpilor anti-tiroglobulina, anti-histone);
– Diagnosticul serologic al tifosului exantematic si al malariei;
– In endocrinologie (detectarea, an-ticorpilor anti-tiroglobulina).
HAI
Reacţia de inhibare a hemaglutinării face parte din reacţiile care testează pierderea capacităţii de
manifestare a unor efecte virus-specifice în prezenţa unui ser imun specific. Reacţia HAI este utilizată frecvent
pentru a detecta prezenţa Atc faţă de un virus hemaglutinant, în serul unui pacient suspectat de o infectie cu
virus specific.
 PRINCIPIUL TEHNICII: Reacţia HAI, folosită în viroze, se bazează pe capacitatea anumitor

virusuri, cum este virusul gripal (myxovirusurile) sau virusul rujeolos (paramyxovirus) de a determina
aglutinarea eritrocitelor (hemaglutinare) prin intermediul unor componente din structura virusului.
1. Serurile de testat:
– serul I de debut;
– serul II de convalescenta (in care cautam Atc inhibanti ai hemaglutinarii).
+
2. Antigenul standard (tulpini standard de virus gripal); înainte de folosire în reacţie, Atg viral standard
va fi titrat!
Serul va fi supus unui tratament pentru îndepărtarea inhibitorilor naturali ai hemaglutinării, cu RDE (enzima
distrugatoare de receptori).
– la 1 volum de ser (0,1ml) se adauga 4 volume (0,4ml) RDE
– urmeaza inactivarea 30 min la 56º C.
5
+
3. Suspensia de eritrocite (eritrocite de cocoş în tampon Alsever).
– se efectuează diluţii binare din serul de cercetat în soluţie tamponată izotonă; în fiecare godeu se pune
câte 0,2 ml;
– se adaugă la fiecare diluţie Atg reprezentat de virusul standard titrat (4 UH) (Atg viral standard se
titreaza pentru a determina cantitatea minima si suficienta de Atg care trebuie introdusa in reactie, capabila sa
determine aglutinarea hematiilor) în cantitate de 0,2 ml/godeu;
– INCUBARE 30 min la t camerei;
– se adaugă în fiecare tub (godeu) 0,4 ml din suspensia de eritrocite 0,5%
– REINCUBARE la t camerei timp de 60 min.
– MARTORII REACTIEI HAI:
In afara seriei de diluţii din ser, în reacţie vor fi introduşi următorii martori:
o Martor virus standard : virus + eritrocite => hemaglutinare prezentă;
o Martor ser normal : ser normal (fără Atc hemaglutinino-inhibanţi) + virus standard + eritrocite =>
hemaglutinare prezentă;
o Martor ser sigur pozitiv : ser sigur pozitiv + virus standard + eritrocite => hemaglutinare absentă;
o Martor ser de testat : (ser de testat, fără virus standard, dar cu eritrocite) => hemaglutinare absentă;
o Martor de eritrocite : eritrocite în tampon PBS => hemaglutinare absentă.
Titrul Atc hemaglutinino-inhibanti ai serului este reprezentat de diluţia cea mai mare din serul de cercetat la
care se mai noteaza absenta / inhibarea hemaglutinării. VEZI DESENELE DIN PP!
– Diagnosticul serologic al unor viroze (gripa, rujeola, oreionul);
– Identificarea serologica (infectii cu virusuri hemaglutinante - gripale, paragripale).
IMUNOELECTROFOREZA
– Lama de microscop este acoperită de agaroză, după care se practică 2 godeuri;
– Se separă proteinele electroforetic graţie curentului electric (ex: electroforeza serului uman);
– Se decupează apoi un şanţ central, în mijlocul lamei, în care se va pipeta ser policlonal de animal anti-
proteine umane (Atc anti-Ig umane) care va recunoaşte toate fracţiunile proteice din serul uman.
– După difuzie, se obţin diferite arcuri de precipitare, care pot fi colorate şi comparate.
* Imunoelectroforeza serului unui bolnav este realizată în comparaţie cu cea a unui ser uman normal. În
acest mod se poate repera zona unde este situată fiecare fracţiune afectată.
* Prezenţa unei Ig monoclonale dă un arc foarte incurbat, gros, aproape de jgheabul imunoserului.
* Există situaţii patologice în care lipsesc în totalitate lanţurile grele iar lanţurile uşoare sunt sintetizate în
exces în raport cu lanţurile grele → imunoelectroforeza pe urini conc. ale bolnavului. Lanţurile uşoare,
mono sau dimerice = proteinele Bence-Jones eliminate prin rinichi.
 APLICAŢIILE TEHNICII:
6
– Imunoelectroforeza este o tehnică calitativă care stabileşte în cazul proteinelor umane patologice
monoclonale, clasa de Ig implicată, prin aceea că arcul de precipitare respectiv apare îngroşat sau cu
importante modificări morfologice (dedublări, deformări etc).
– Prin imunoelectroforeză se poate izola din gel Atg urmărit, pentru a realiza o analiză mai amplă sau
pentru a obţine seruri monoclonale. Imunoelectroforeza este limitată ca sensibilitate de calităţile
antiserului folosit.
IMUNODIFUZIE SIMPLA = TEHNICA MANCINI – CARBONARA
 PRINCIPIUL TEHNICII: In cadrul acestei tehnici gelul de agaroză inclus în plăcuţe de polistiren
va conţine Atc specifici Atg cercetat; Difuzia radiala a Atg dintr-un godeu intr-un gel ce contine o cantitate
constanta de anticorpi, determina formarea unui inel de precipitare, al carui diametru la patrat este direct
proportional cu concentratia de Atg.
– în godeurile practicate în gel se depun probele de testat, în care se caută Atg;
– Atg difuzează în gel, deplasând zona de echilibru, şi va reacţiona cu Atc din gel, în cazul existenţei unei
corespondenţe imune;
– După 24-48 ore apar inelele de precipitare a căror diametre(mm) sunt proporţionale cu cantitatea de Atg.
– Concentraţiile (mg) parametrului investigat se apreciază conform unei curbe de etalonare obţinute,
folosind Atg standard cu concentraţii determinate.
– Cu rigla gradata special se masoara diametrul inelelor de precipitare si se realizeaza
corespondentul dintre diametru si cantitatea de CRP(mg/dl);
– Erori:
– Daca nu se toarna gelul pe o suprafata orizontala, pentru a avea aceeasi grosime;
– Daca inainte de utilizare imunoplaca se tine <30 min la temperatura camerei.
 APLICAŢIILE TEHNICII:
– Dozarea proteinei C reactive;
– Dozarea imunoglobulinelor (mai ales IgG, IgA, IgM şi IgD);
– Determinarea cantitativă a fracţiunilor complementului;
– Determinarea cantitativă a siderofilinei;
– Dozarea alfa1 - anti-tripsinei umane etc.
DOZAREA COMPLEXELOR IMUNE CIRCULANTE

 Cercetarea CIC în practica clinică este de interes în următoarele situaţii:
– Pacienţii cu afecţiuni în care disordinile autoimune se asociază cu leziuni determinate de reacţii de
hipersensibilitate imediată tip III (LES, vasculite, crioglobulinemii, poliartrita reumatoidă etc) pot fi urmăriţi
privind activitatea bolii prin măsurarea CIC;
– Boli infecţioase cum sunt endocarditele, lepra, hepatitele virale sau infecţiile parazitare.
TEHNICA DE PRECIPITAREA COMPLEXELOR IMUNE CU PEG:
7
 PRINCIPIUL METODEI: Polietilenglicolul cu masa moleculară 6000 modifică solubilitatea
complexelor imune, permiţând evidenţierea lor prin precipitare.
– Reactivi:
o Reactiv 1: PEG 6000 soluţie in tampon borat;
o Reactiv 2: tampon borat, ph = 8,4 .
– Probele de sânge dupa recoltare se ţin la termostat timp de 3 ore la 37°C, dupa care se desprinde
cheagul şi se decantează serul.
– Serul astfel obţinut poate fi păstrat la frigider (+4°C) până la prelucrare.
– Se pregătesc proba şi martorul conform tabelului: VEZI TABEL IN PP!
– Proba şi martorul se păstrează peste noapte (24 ore) la frigider (+4°C), după care se măsoară
extincţia probei (EP) şi a martorului (EM) faţă de apă distilată la lungimea de unde λ = 450 nm, în cuva de 1
cm.
– Calculul: E = (EP - EM) x 1000 (unităţi fotomctrice), unde: EP = extincţia probei , EM = extincţia
martorului.
– Valori normale: 0-50 unităţi fotometrice.
IDENTIFICAREA CRIOGLOBULINELOR
– Sângele este prelevat "a jeun" cu o seringă preîncălzită la 37°C şi colectat în tuburi uscate care sunt
menţinute la temperatura de 37°C, 3-4 ore pentru a separa cheagul. Nerespectarea acestei precauţii poate
să ducă la precipitarea momentană a crioglobulinelor şi implicit la rezultate eronate.
– După separare, serul bolnavului este centrifugat şi repartizat în 2 tuburi:
o un tub se conservă la termostat iar
o celălalt este refrigerat la + 4° C (cel puţin 48-72 ore).
– După acest interval de timp se compară macroscopic tuburile; prezenţa crioglobulinelor este indicată
de un precipitat care apare în tubul menţinut la rece, precipitat care va dispare după încălzirea lui la 37°C.
– Tubul menţinut la termostat de la începutul testării, folosit ca martor, nu va prezenta precipitat.
– După izolarea şi spălarea precipitatului are loc analiza crioprecipitatului (tipajul crioglobulinei) pentru
identificarea componentelor (izotipurile Ig, fracţiuni de complement, complexe imune circulante)
crioglobulinei care se face prin diferite metode sensibile: imunoelectroforeză, imunofixare (immunoblotting),
electroforeză în gel de poliacrilamidă.
DIAGNOSTICUL SEROLOGIC AL INFECŢIILOR STREPTOCOCICE

(determinarea titrului antistreptolizinelor 0) - reacţia ASLO
Reacţia ASLO decurge în două etape:

– Punerea în contact a diluţiilor din serul de testat (în care căutăm Atc anti-SLO) cu o cantitate standard de
streptolizină O (Atg);
 INCUBARE
– Repartizarea unei suspensii de hematii de iepure ca mijloc revelator.
 PRINCIPIUL TEHNICII:
– În tuburile în care diluţiile de ser conţin o cantitate suficientă de antistreptolizine O (Atc) efectul litic
al Atg (streptolizină O) va fi inhibat  ceea ce se traduce prin lipsa de hemoliză;
8
– În diluţiile de ser în care Atc sunt insuficienţi (sau absenţi) pentru a neutraliza streptolizină O, efectul
litic al acesteia se observă prin prezenţa hemolizei.
– Serul de cercetat se tratează cu rivanol pt îndepărtarea inhibitorilor nespecifici;
– Urmează o inactivare a serului timp de 30 min la 56°C;
– Se efectuează diluţii succesive din serul de testat (1/100, 1/250, 1/500, 1/625, 1/833, 1/1250) în
soluţie cloruro-sodică izotonă;
– Se adaugă Atg (streptolizină O) în cantitate de 0,5 ml;
– Incubare;
– Se repartizează în fiecare eprubetă câte 0,5 ml dintr-o suspensie de hematii de iepure 5%;
– Incubare.
– Se face în doi timpi:
– Primă citire după scoaterea tuburilor de la termostat;
– A doua, definitivă, după o noapte de păstrare la +4° C.
– Reacţia negativă este indicată de prezenţa hemolizei.
– Titrul Atc anti-streptolizina O (ASLO) este dat de ultimul tub în care lipseşte complet hemoliza.
– Titrurile normale de ASLO = 160 - 200 unităţi/ml ser.
– Titrurile crescute, peste aceste limite:
o infecţie recentă streptococică;
o instalarea unor complicaţii post-streptococice: reumatismale, renale, endocardice.
– Titrurile înalte de Atc ASLO după o infecţie streptococică se menţin crescute timp de câteva luni.
RFC = REACTIA DE FIXARE A COMPLEMENTULUI
 PRINCIPIUL TEHNICII: RFC foloseşte două sisteme Atg-Atc care pot activa /consuma
o concentraţie standard de complement:
– Primul sistem este reprezentat de Atc din serul de bolnav şi de un Atg corespunzător;
– Al doilea sistem este un sistem cu rol indicator (sistemul hemolitic):
o face vizibil rezultatul reacţiei din primul sistem;
o constituit din hematii de oaie (Atg) în asociere cu un ser hemolitic (Atc) (ser obţinut prin
imunizarea iepurilor cu hematii de oaie).
– Dacă serul de bolnav conţine Atc faţă de Atg standard, C se leagă de acest complex Atg-Atc  nu mai
există C liber în reacţie, care să poată fi fixat de sistemul hemolitic  hematiile de oaie vor sedimenta,
constatându-se absenţa hemolizei.
– Dacă serul de cercetat nu conţine Atc specifici Atg folosit în reacţie  nu se formează complexe Atg-
Atc, C rămâne liber şi se fixează pe sistemul indicator, producând liza hematiilor de oaie.
1. Serul de testat – 2 seruri (serul I -la debut, serul II -în convalescenţă) inactivate prin încălzire 30 min la
56°C, pentru distrugerea C;
– În mod normal avem în serul nostru niveluri diferite ale fracţiunilor C.
– Pentru a înlătura efectele produse de prezenţa fracţiunilor proteice ale C, C din serul pacientului
trebuie distrus şi introdusă în reacţie o cantitate cunoscută din complementul standard;
9
– Serul este inactivat prin încălzire - prin încălzire distrugem C, dar nu şi Atc, deoarece fracţiunilor
proteice ale C sunt mult mai susceptibile pentru a fi distruse prin încălzire.
2. Atg standard - diferă în funcţie de natura Atc bănuiţi în serul de cercetat; Atg sunt titrate
pentru stabilirea puterii lor anticomplementare;
3. Complementul (alexina) – ser proaspăt de cobai sau liofilizat; în momentul utilizării este titrat faţă
de sistemul hemolitic –pentru a stabili cantitatea minimă de alexină care să fie introdusă în reacţie în vederea
fixării de către unul din cele două sisteme Atg-Atc.
4. Sistemul hemolitic –compus din eritrocite de oaie (berbec) (obţinute după spălarea de 3 ori a E în
tampon veronal) şi din Atc anti-eritrocite berbec, obţinuţi prin imunizarea iepurilor cu eritrocite de berbec
şi apoi inactivaţi la cald.
Reacţia de fixare a complementului poate fi:
o Calitativă: de exemplu reacţia Wasserman, utilizată pentru diagnosticul sifilisului;
o Cantitativă: reacţia Ida Bengston, folosită pentru aprecierea dinamicii Atc într-o serie de afecţiuni
bacteriene sau virale.
o MARTORII: În paralel cu seriile test, în reacţie se vor introduce următorii martori:
o Martor de ser de cercetat: conţine ser de testat + Alexină (A) + SH = hemoliză prezentă;
o Martor de Atg: conţine Atg + A + SH = hemoliză prezentă;
o Martor ptr controlul alexinei: conţine A + SH = hemoliză prezentă;
o Martor ptr controlul hematiilor din sistemul hemolitic: include SH şi soluţie cloruro-sodică izotonă =
hemoliză absentă;
o Martor de ser sigur pozitiv: include ser sigur pozitiv şi toţi ceilalţi reactanţi (Atg + A + SH)=
hemoliză absentă;
o Martor de ser sigur negativ: conţine ser sigur negativ şi toţi ceilalţi reactanţi (Atg + A + SH) = hemoliză
prezentă.
 INTERPRETAREA REZULTATELOR
 Metoda calitativa:
– Hemoliza totala  rezultat negativ;
– Hemoliza incompleta  rezultat dubios;
– Lipsa hemoliza  rezultat de la slab pozitiv (+) la intens pozitiv (++++);
– Hemoliza partiala (50% hemoliza) sediment globular cu lichid supernatant rosu = RFC pozitiva (++);
– Hemoliza absenta in totalitate, sediment compact de hematii, lichid supernatant incolor = RFC intens
pozitiva (++++).
 Metoda cantitativa:
– Titrul fixator al serului de cercetat este indicat de ultima dilutie care determina o RFC pozitiva ++
(hemoliza 50%).
** Rezultatul este semnificativ daca intre serul I si II exista o crestere in dinamica a titrului de Atc fixatori de
complement cu cel putin 4 trepte binare ale dilutiei.
REACŢIA DE IMUNOFLUORESCENŢĂ
 PRINCIPIUL REACTIEI: Tehnica imunofluorescenţei se bazează pe proprietatea fluorocromilor de
a se fixa pe Ig (Atc) fară a le modifica proprietăţile biologice. Aceşti Atc conjugaţi (marcaţi fluorescent), vor
deveni trasori sensibili pentru Atg tisulare şi în urma legării lor de un Atg corespunzător conferă fluorescenţă
complexului Atg-Atc format.
1
Fluorocromii (izocianatul, izotiocianatul de fluoresceină, aminorhodamina B) sunt substanţe care iradiate de
un fascicul de lumină cu lungime de undă mică şi frecvenţă mare (cum sunt radiaţiile UV), emit radiaţii cu
lungime de undă superioară (5300-6000A), situate în zona vizibilă a spectrului, permiţând astfel formarea unei
imagini fluorescente a complexului Atg-Atc. Astfel, fluoresceina excitată prin anumite lungimi de undă în UV
emite o lumină verde iar rhodamina dă o lumină roşie.
Atg legate specific la Atc fluorescenţi pot fi detectate prin culoarea lor strălucitoare. De obicei se folosesc
Atc care sunt marcaţi la nivelul fragm Fc.
Relevarea fluorocromilor fixaţi în cadrul reacţiei Atg-Atc necesită folosirea unui microscop echipat pentru
fluorescenţă cu o sursă de UV şi cu filtre de excitaţie.
VARIANTA DIRECTĂ
Varianta directă a tehnicii de imunofluorescenţă se aplică mai frecvent pentru identificarea Atg.
 PRINCIPIU: Se foloseşte un ser standard imun marcat cu o substanţă fluorescentă; Atc din acest
ser, fluorescenţi şi specifici Atg, vor reacţiona cu Atg de identificat (Atg din culturi, frotiuri, ţesuturi animale
sau umane) formând complexe fluorescente ce pot fi observate în lumina ultravioletă.
Avantajele acestei metode constau în:

– Rapiditatea tehnicii;
– Permite evidenţierea prezenţei Atg microbiene după inactivarea lor prin tratamentul cu antibiotice.
Dezavantajele variantei se referă la necesitatea preparării unui număr mare de seruri imune specifice
fluorocromate, diferite pentru fiecare antigen.
VARIANTA INDIRECTĂ
Utila pentru identificarea Atg cât şi pentru evidenţierea Atc.
 PRINCIPIU: Varianta indirectă se desfăşoară în două etape:
Prima etapă: preparatul fixat, conţinând Atg cunoscut/necunoscut, se tratează cu ser nefluorescent
incubare  complex Atg-Atc nefluorescent.
Etapa a doua: pentru a face vizibil complexul Atg-Atc în lumina UV, preparatul se tratează cu ser
antiglobulinic fluorescent, activ faţă de specia care a furnizat serul specific din primul timp al reacţiei.
În varianta indirectă Atg este acoperit cu un strat dublu de Atc: Atc nefluorescenţi specifici faţă de Atg şi
Atc fluorescenţi anti-γ globuline.
 APLICAŢIILE IMUNOFLUORESCENŢEI:
Tehnica de imunofluorescenţă directă permite recunoaşterea Atg şi este aplicată în:
– bacteriologie pentru identificarea bacteriilor (streptococi, meningococi, salmonele);
– virusologie, parazitologie;
– imunologie şi hematologie pentru a identifica celule normale (limfocite, monocite) sau celule patologice
(celule leucemice), localizarea hormonilor şi enzimelor;
– anatomia patologică, pentru recunoaşterea markerilor tumorali.
Tehnica de imunofluorescenţă indirectă este aplicată mai ales în cercetarea Atc în cadrul serologiei bacteriene şi
virale sau pentru evidenţierea autoanticorpilor, ca markeri în bolile autoimune.
1
TEHNICA UTILIZATĂ PENTRU PUNEREA ÎN EVIDENŢĂ A
AUTOANTICORPILOR ANTI-NUCLEARI (AAN)
Pentru cercetarea Atc anti-nucleari dintr-un ser uman sunt utilizate ca substrat cupe de ţesuturi (amprente de
ficat de şobolan) care sunt incubate cu serul pacientului suspectat de o boală autoimună.
Toate proteinele umane care nu se vor fixa pe parcursul încubării prin reacţia Atg-Atc vor fi îndepărtate prin
spălare iar autoanticorpii anti-nucleari fixaţi pe nuclei vor fi relevaţi prin xenoanticorpi anti-Ig umane (cal,
iepure, capră etc) cuplaţi cu substanţe fluorescente.
Se parcurg următorii timpi:
 obţinerea lamelor cu amprente de ficat de şobolan:
– se secţionează fragmente dintr-un ficat de şobolan si suprafaţa proaspăt tăiată se aplică pe lame de
microscop bine degresate;
– se usucă lamele la aer;
 pe fiecare din amprentele obţinute se pipetează câte o picătură din:
– serul de testat (din care se fac dilutii succesive);
– serul martor negativ (ser testat anterior şi declarat negativ pentru Atc antinucleari);
– serul martor pozitiv;
– se indică pentru fiecare ser să se folosească două amprente.
 lamele se aşează pe un suport de sticlă, într-o cutie Petri şi se lasă la t camerei, 20 de minute;
 se spală preparatele cu o soluţie cloruro-sodică izotonă;
 se acoperă fiecare amprentă cu câte o picătură din serul fluorescent anti-gamaglobuline umane 
incubare la t camerei, 20 de minute.
 urmează o nouă spălare cu soluţie cloruro-sodică izotonă.
 CITIREA REZULTATELOR
Citirea rezultatelor se face cu ajutorul unui microscop prevăzut cu lampă HBO 200 şi cu filtrele necesare
(caloric, de excitaţie, de baraj).
– Rezultatul ―+‖: indicat de următoarea imagine: pe un fond uşor verzui apar nucleii fluorescenţi
ai celulelor hepatice;
– Rezultatul ―-‖: se remarcă zone mici, întunecoase care corespund nucleilor necoloraţi.
– Se exprimă titrul autoanticorpilor prin diluţia cea mai înaltă a serului de bolnav care a mai
produs fluorescenţă.
Fluorescenţa poate fi de mai multe tipuri: omogenă, inelară, pătată, nucleolară etc.
Tipul de imunofluorescenţă omogen, difuz este dat de prezenţa Atc anti-dezoxiribonucleoproteine (DNP).
Nucleul este uniform omogen colorat. Aceşti Atc sunt responsabili de formarea celulelor Harves (care au
constituit prima anomalie imună semnalată în LES) şi sunt corelaţi cu forma activă de boală.
Tipul de imunofluorescenţă inelar sau periferic este expresia prezenţei Atc anti-ADN nativ şi Atc anti-DNP
solubile. Imaginea este caracteristică formei acute de boală lupică.
Tipul de imunofluorescenţă nucleolar este determinat de colorarea omogenă a nucleolului; el este indus de
prezenta Atc anti-ribonucleoproteină (RNP). Prezenţa acestei coloraţii este semnalată mai frecvent în
sclerodermie, dermatomiozită.
ELISA
1
Tehnicile ELISA reprezintă metode imunoenzimatice sensibile de titrare a Atg sau Atc, cu aplicabilitate în
identificarea serologică şi în serodiagnostic, etape importante pentru stabilirea diagnosticului unor afecţiuni
umane.
 PRINCIPIUL TEHNICII: La baza tehnicilor ELISA stă o înlănţuire de reacţii:

– primul element (Atg sau Atc) este imobilizat pe un suport solid (polistiren);
– al doilea element al reacţiei (Atc sau respectiv Atg de testat) este legat de primul printr-o reacţie
specifică Atg – Atc
– Alt element al reacţiei este un reactiv marcat enzimatic (cu peroxidaza sau fosfataza alcalină) în cadrul
unui conjugat, care se va lega de complexul format între primii doi reactanţi, tot printr-o reacţie imună specifică.
Enzima reţinută în godeu acţionează degradativ pe un substrat cromogen, incolor. Degradarea substratului
de către enzimă antrenează oxidarea cromogenului care devine un compus colorat ce urmează a fi detectat
spectrofotometric la o lungime de undă corespunzătoare (culoare albastra – diverse nuante de albastru).
– Antigenul poate fi o proteina sau un carbohidrat  producerea de Atc specifici.
– Anticorpii = substante de natura proteica produşi de către celule ale sistemului imunitar ca răspuns
la patrunderea in organism a unui Atg.
– Conjugatul enzimatic = enzima ataşata ireversibil la o proteina, de obicei la un Atc. Reacţia enzimei
conjugata determina schimbarea de culoare ce constituie semnalul.
– Enzime = catalizatori biochimici, compuşi care măresc viteza reacţiilor chimice ce se desfasoara in
sistemele biologice, fara sa se consume in cursul lor. Intensitatea reacţiei este proporţională cu cantitatea
de enzimă folosită.
Enzime utilizate: peroxidaza, fosfataza alcalina, glucozoxidaza
etc. Enzima + substrat cu cromofor — citire la spectrofotometru.
– Cromoforul = substanta ce determina schimbări de culoare in urma reacţiei catalizate de către
enzima conjugata.
– Substraturi: conţin substraturi caracteristice enzimei folosite si substanţe cromogene care
formează produşi de reacţie coloraţi (cromofore).
o Solutie stop: pentru stoparea reactiei in toate godeurile (culoarea albastra vireaza in galben –
diverse nuante de galben, portocaliu).
o Faza solidă reprezintă suportul fix la nivelul căruia are loc adsorbţia primului reactant.
Adsorbţia presupune adăugarea Atg sau Atc diluat intr-o soluţie tampon in godeu.
Produse biologice analizate: ser, plasma, urina, scaun, lichid sinovial, LCR, lichid de lavaj bronşic.
RIE directă (metoda sandwich)

 PRINCIPIUL TEHNICII: Utilizată doar în sero-identificarea Atg.
– În godeurile din placa de polistiren în care sunt fixaţi Atc cunoscuţi se toarnă soluţia de Atg necunoscut.
– Incubare 1h.
– După o spălare minuţioasă a godeurilor se adaugă Atc marcaţi cu enzime - conjugatul care se fixează pe
epitopii liberi ai Atg polivalent.
– Incubare de 30 min-1h
– Spălare
1
– Prezenţa complexului Atc-Atg-Atc-marcat se depistează cu ajutorul substratului cromogen
(substanţă iniţial incoloră, dar care se colorează sub acţiunea enzimei, ex. apa oxigenata si
orthofenilendiamina).
– Se citeşte DO la spectrofotometru
RIE indirectă
 PRINCIPIUL TEHNICII: Utilizată în serodiagnostic (dozarea Atc).
– Atg cunoscut este fixat la fundul godeurilor;
– Atc (serul testat) se întroduce în godeu;
– Incubare 1h;
– Spălare;
– Se adaugă ligandul marcat cu enzimă – conjugatul (anti-Ig sau proteina A cuplate cu enzimă).
Acest ligand se fixează pe Atc testati;
– Incubare 1h;
– Spălare;
– Se adaugă apoi substratul cromogen.
– Cantitatea de Atc se măsoară după densitatea optică a lichidului din godeuri 
– Se citeşte DO la spectrofotometru.
Reacţia pozitivă se traduce prin apariţia de benzi orizontale colorate cu intensitate diferită, în zonele unde a
avut loc reacţia Atg-Atc.
– Determinarea cantitativă a unor proteine cu importanţă diagnostică: α- fetoproteina, Atg
carcinoembrionar;
– Determinarea cantitativă a unor Atg de natură infecţioasă bacteriene, virale (HIV), fungice, parazitare
sau/şi a Atc corespunzători din serul bolnavilor, în scop diagnostic;
– Evidenţierea şi titrarea auto-Atc ca markeri pentru bolile autoimune, virale (anti-HIV).
– Dozări de: hormoni, markeri tumorali, droguri, medicamente, citokine.
– UTILIZARE: depistarea Atc anti-HIV, caracterizarea Atc monoclonali.
TEHNICA IMUNOBLOT (WESTERN BLOT) permite identificarea Atg sau a Atc dintr-un amestec.
 PRINCIPIUL TEHNICII: Proteinele din amestecul studiat sunt separate prin electroforeză în gel
de agaroză în funcţie de G moleculară.
– I etapă – electroforeza în gel a probei de Atg  migrarea fracţiunilor;
– II etapă – transferul electric al Atg pe membrana de nitroceluloză;
– III etapă – pe membrană sunt aplicaţi succesiv Atc dirijaţi contra Atg, apoi conjugatul marcat cu enzimă,
care permite depistarea Atc fixaţi;
– Spălare;
– Se adaugă substratul cromogen;
– Fiecare complex Atg-Atc formează zone colorate distincte.
1
 INTERPRETAREA REZULTATELOR: Reacţia pozitivă se traduce prin apariţia de benzi
orizontale colorate cu intensitate diferită, în zonele unde a avut loc reacţia Atg-Atc.
 UTILIZARE:
– Depistarea Atc anti-HIV;
– Caracterizarea Atc monoclonali.
DETERMINAREA ATC SPECIFICI DIFERITELOR PROTEINE VIRALE HIV
 PRINCIPIUL TEHNICII: Prin această tehnică pot fi evidenţiate fractiunile Atg ale virusului HIV1
sau HIV2 (fracţiuni separate în prealabil prin electroforeză efectuată în gel de poliacrilamidă şi
electrotransferate pe o bandă de nylon) sub forma unor benzi colorate în albastru-violet în prezenţa Atc anti-
HIV1 sau anti-HIV2 si cu ajutorul Atc antiglobuline umane marcaţi enzimatic.
 ETAPELE TEHNICII:
– Separarea fracţiunilor Atg ale virusului HIV1 sau HIV2 sub formă de benzi (Proteinele sunt
separate electroforetic în gel de poliacrilamidă;
– Sub acţiunea câmpului electric are loc difuzia proteinelor conform GM, aranjându-se în zone liniare
subţiri diferite: mai aproape de start se aranjează proteinele cu masă moleculară mare (120-150 kDa), la final se
aranjează proteinele cu masă moleculară mică (5-10kDa);
– Apoi lamela de gel este transferată pe o foaie de nitroceluloză amplasată între electrozii unei surse
de curent continuu;
– (Sub acţiunea câmpului electric are loc trecerea proteinelor din gel pe nitroceluloză, unde se
fixează foarte bine pe hârtie);
– Proteinele fixate sunt marcate cu o enzimă (e.g. alkaline phosphatase sau peroxidase) incoloră;
– Procedura ulterioară de montare a reacţiei este similară tehnicii ELISA;
– INCUBAREA benzilor cu serul de cercetat şi cu serurile martor (pozitiv, negativ) timp de 2 ore la t
camerei;
– Spalare;
– INCUBAREA benzilor cu conjugatul (Atc anti-globuline umane cuplaţi cu enzima) 2 ore la t camerei;
– Spalare;
– INCUBAREA benzilor cu soluţie revelatoare 20 minute la t camerei;
– Apariţia benzilor colorate identifică Atc specifici subfracţiunilor Atg virale.
SUBIECTE TEORETICE IMUNOLOGIE 2017-2018
IDENTIFICAREA SEROLOGICA (ex. Identificarea unei specii sau serotip bacterian):

 CULTURA germen Atg ??? + Ser standard (Atc) (cu specificitate cunoscuta de gen, grup, tip, subtip).
 Exemplu de identificare serologica (antigenica):
– Incadrarea serologica a enterobacteriilor (Escherichia coli, Salmonella, Shigella), a
brucelelor, vibrionilor holerici, gonococilor, etc.
1
DIAGNOSTICUL SEROLOGIC (metoda indirecta) – investigam reactivitatea organismului
infectat:
 SER bolnav Atc ??? + Atg standard cunoscut.
 Exemple de diagnostic serologic:
– Dg serologic al febrei tifoide si paratifoide A, B – reactia WIDAL;
– Serodiagnosticul brucelozei – reactia WRIGHT;
– Dg serologic al tifosului exantematic – reactia WEIL-FELIX.
 Diagnosticul serologic are sens numai in infectiile cu evolutie prelungita sau cronica – Atc depistati in
serul bolnavului au semnificatie clinica daca traduc experienta imuna dintr-o infectie actuala; ei sunt fara
importanta pentru diagnostic sau prognostic daca au aparut dupa vaccinare.
 In diagnosticul serologic se vor preleva doua seruri:
– Serul I de debut;
– Serul II de convalescenta (recoltat dupa 10-14 zile de la prima recoltare). Ambele prelevate se vor testa
concomitent.
– ???
– Trebuie sa observam/urmarim dinamica Atc in timp  sa vedem daca avem diferente intre titrul serului
I si cel al serului II  titrul serului II sa creasca cu cel putin 4 dilutii/trepte binare  putem afirma ca avem un
raspuns imun.
DILUTII
Ce sunt? Se utilizeaza pentru diluarea unui produs patologic (ser, urina).
Cum? Prin dilutii binare sau dilutii logaritmice. VEZI TABEL DILUTII PP!
De ce? Pentru a afla titrul T Atc.
Cand? Atunci cand vrem sa determinam T Atc, cand avem grunji pe lama.
TESTUL COOMBS
Hemaglutinarea sta si la baza testului Coombs care identifică Atc liberi sau fixati pe hematii, Atc care pot
apare în anumite stări patologice, cum sunt anemiile hemolitice.
In cazul R+ hematiile acoperite cu anticorpi sunt aglutinate în vitro cu un ser antiglobulinic (produs pe
iepure prin injectarea de globuline umane).
REACTII DE AGLUTINARE TIP COOMBS

Atc „neaglutinanti‖ (incompleti) desi se fixeaza pe Atg omologi nu reusesc sa apropie eritrocitele pentru a
forma aglutinate eritrocitare in mediul salin. (ex de Atc neaglutinanti - Ig G).
Se folosesc diverse artificii tehnice: utilizarea Atc anti-globuline umane, tratarea enzimatica a eritrocitelor.
 PRINCIPIUL REACTIEI: Hematiile umane pe care se fixeaza Atc specifici incompleti devin
aglutinabile in prezenta serului anti-imunoglobuline umane, ale carui Ig se ataşează specific pe complexele
hematii-Atc incompleţi formate  R + = macroscopic se observa aparitia unui depozit cu margini crenelate
(godeuri), sau grunji (lama).
TESTUL COOMBS DIRECT TCD
1
 PRINCIPIUL REACTIEI: Se evidentiaza prezenta Ig ca Atc (sau fractiuni de complement) fixati in
vivo pe suprafata eritrocitelor.
 MATERIALE NECESARE:
– Sange de cercetat recoltat pe anticoagulant (1ml sange de cercetat se spala prin centrifugare de 5-6 ori cu
cate 10 ml sol. cloruro-sodica 9% pentru indepartarea proteinelor plasmatice, dupa care se retine sedimentul
eritrocitar);
– Sange normal grup 0 (martor) recoltat pe anticoagulant;
– Ser anti-proteina umana (ser imun de cal) = ser anti-Ig umane.
 TEHNICA DE LUCRU (pe lama):

– Ser anti-proteina umana + sediment eritrocitar provenit din sangele de cercetat;
– Martor: ser anti-proteina umana + sediment eritrocitar provenit din sangele normal (grup 0).
– INTERPRETAREA REZULTATELOR:
– Proba de cercetat  aglutinare  prezenti Atc incompleti fixati pe eritrocite.
– Martor  NU este prezenta aglutinarea.
TESTUL COOMBS INDIRECT TCID

Testul Coombs indirect se realizeaza in 2 timpi:
1. SENSIBILIZAREA ERITROCITELOR - serul de bolnav in care cautam Atc se incubeaza cu o
baterie de eritrocite test de grup cunoscut (eritrocite ale caror Atg de membrana sunt determinate)  Atc se
fixeaza selectiv pe Atg eritrocitelor test (reactie invizibila cu ochiul liber).
2. FAZA DE REVELATIE - se adauga ser antiproteina umana (reactiv antiglobulinic) care serveste
ca legatura intre globulinele fixate la suprafata eritrocitelor  AGLUTINAREA.
 APLICATIILE TESTULUI:
– Un exemplu de aplicare a testului Coombs indirect se referă la cercetarea Atc in sistemul Rh.
CERCETAREA ATC IN SISTEMUL RH

Pentru cercetarea Atc anti-RhoD, eritrocitele "O" Rho D pozitive (+) şi D negative (-) vor fi, intr-o primă
etapă, sensibilizate cu serul de cercetat.
 MATERIALE NECESARE:
– Sânge de cercetat, recoltat fără anticoagulant, pentru obţinerea serului care este apoi inactivat 30 min
la 56°C.
– Sânge de grup O RhoD + şi RHoD - , recoltele fiind efectuate pe citrat de sodiu 3,8% (1 ml sânge
din fiecare grup se spală prin centrifugare de 5-6 ori cu câte 10 ml soluţie cloruro-sodica 9% pentru
îndepărtarea proteinelor).
– Ser anti-proteina umana = ser anti-Ig umane.
 2 tuburi de hemoliză:
1
– Tubul I 0,5 ml ser de cercetat + 0,5 ml suspensie 2% eritrocite de grup O RhoD+
– Tubul II 0,5 ml ser de cercetat + 0,5 ml suspensie 2% eritrocite de grup O RhoD –
– Incubare de 1 oră la 37°C.
 Pe lamă
– 1 pic de ser antiproteină umană + 1 pic de sediment eritrocitar din tubul 1
– 1 pic de ser antiproteină umană + 1 pic de sediment eritrocitar din tubul 2
– Apariţia aglutinării eritrocitelor din tubul 1 şi absenţa aglutinării eritrocitelor din tubul 2, in timp de 5-7
min, indică prezenţa Atc incompleţi, anti-antigen D din serul de cercetat.
 APLICATIILE TESTULUI COOMBS:

 TCD poate fi pozitiv in:
– Anemia hemolitică autoimună idiopatică (eritocite sensibilizate prin Atc de clasă IgG);
– Transfuzie de sânge incompatibil (eritrocite sensibilizate cu IgG sau C3d);
– Sensibilizarea eritrocitelor cu medicamente in vivo, prin atc clasa IgG;
– Boala hemolitică a noului-născut (eritrocite sensibilizate cu IgG);
– Hepatita infecţioasă, pneumonia virală, pneumonia cu Mycoplasma, mononucleoza
infecţioasă, meningita, TBC, anemia megaloblastică, diabetul zaharat, LES, periarterita nodoasă,
diferite tumori.
 TCID este indicat în investigarea:
– Anemiei hemolitice autoimune idiopatice;
– Reacţiilor post-transfuzionale;
– Boala hemolitică a nou-născutului;
– Identificarea unor Atg eritrocitare;
– In decelarea Atc incompleţi evidenţiaţi în unele bacterioze (bruceloză, febra Q, febră tifoidă).
TEHNICA DE IMUNODIFUZIE DUBLA OUCHTERLONY

 PRINCIPIUL TEHNICII - TEHNICA DE LUCRU:
– Agaroza este turnată într-un strat de câţiva mm grosime pe o placă/lamă de sticlă/cutie Petri.
– Se decupează 2 godeuri pentru fiecare probă de testat, într-un godeu se plasează Atc, în celălalt Atg.
– În zona de echilibru va apare un precipitat - traseul de precipitare se deplasează în funcţie de
conc. Astfel, se va situa aproape de un godeu dacă concentraţia elementului inclus la acest nivel este mai
joasă.
– Când reacţia este terminată (24-48 h), se poate spăla agaroza cu ser fiziologic fără a altera complexele
imune reţinute de reţeaua agarozei, apoi colora proteinele complexului imun pentru a releva banda de precipitat.
– Fuziunea arcurilor  indică un acelaşi complex imun;
– Arcuri secante  indicând două complexe imune diferite (godeurile periferice neconţinând
aceleaşi Atg);
– Arcuri duble  în cazul mai multor Atg în godeurile periferice şi mai mulţi Atc în godeul central.
 APLICAŢIILE TEHNICILOR:
– Decelarea unor proteine umane în condiţii patologice cum sunt: α - fetoproteina umană, proteinele
Bence-Jones, proteina C reactivă, antigenul HBs.
1
TESTUL ELEK (identificarea tulpinilor toxigene de bacil difteric)
 PRINCIPIUL TEHNICII: difuzia Atg şi Atc în unghi drept.
– În acest caz, tulpina de bacil difteric (Atg de testat este reprezentat de toxina difterică) se
însămânţează perpendicular pe direcţia unui şant practicat în gel in care s-a introdus anterior antiserul ce
conţine Atc anti- toxină diftcrică.
– Pozitivarea reacţiei este indicată de apariţia unor trasee de precipitare sub forma unor „mustăţi" la
locul întâlnirii celor doi reactanţi, Atg şi Atc migraţi în gel.
INTRADERMOREACŢIA SCHICK:
– Apreciază gradul de imunizare a populaţiei în urma vaccinării antidifterice;
– Pentru evidenţierea Atc anti-toxină difterică la subiectul testat se injectează intradermic o
cantitate redusă (0,1 ml) de toxină difterică purificată;
– Dacă la locul inoculării nu se constată efectul dermonecrotic, subiectul este imunizat = reacţie negativă;
– In lipsa Atc specifici neutralizanţi, efectul acţiunii toxinei este prezent (eritem şi edem de cel puţin
10 mm diametru) = reacţia pozitivă.
– MARTORUL - Pentru a elimina pseudoreacţiile, se injectează intradermic pe celălalt braţ o cantitate
de toxină echivalentă, dar inactivată - în acest caz nu trebuie să apară reacţia cutanată.
INTRADERMOREACŢIA DICK:
– Testează susceptibilitatea la scarlatină şi se efectuează şi interpretează similar cu testul Schick;
– Prin această reacţie se urmăreşte prezenţa Atc antitoxici induşi în organism de toxina eritrogenă.
– Se injectează intradermic cantitatea minimă de toxină eritrogenă care produce un eritem cu diametrul
de 10 mm  persoane receptive la scarlatină reacţie pozitivă, iar la cele imune la scarlatină reacţie negativă -
lipsa eritemului în zona inoculată (imunitate antitoxică prezentă).
INTRADERMOREACŢIA SCHICK + INTRADERMOREACŢIA DICK:

– Teste utilizate în investigarea răspunsului imun umoral;
– Utilizate pentru testarea hipersensibilităţii de tip imediat;
– Efectul dermonecrotic se manifestă imediat în câteva minute.
INTRADERMOREACŢIA DE TIP TUBERCULINIC (IDR LA PPD):

– Test utilizat în investigarea răspunsului imun mediat celular;
– Utilizată pentru testarea hipersensibilităţii de tip întârziat;
– Efectul dermonecrotic se manifestă şi atinge amplitudinea maximă dupa 24-72 ore.
REACŢIA LA TUBERCULINĂ – TESTUL PPD – TESTUL MANTOUX

Test folosit pentru a detemina dacă persoană a dezvoltat un răspuns imun la bacteria Mycobacterium
tuberculosis (MT) ce determina TBC. Acest răspuns poate să apară: dacă persoana are în prezent TBC, dacă a
fost expusă la acest germen în trecut, dacă a primit vaccinul BCG împotriva TBC.
1
 PRINCIPIUL TEHNICII: Testul cutanat la tuberculină se bazează pe faptul că în infecţia cu MT se
produce un tip de reacţie cutanată de hipersensibilitate la anumite componente bacteriene – componentele
bacteriei sunt conţinute în extractele de culturi filtrate şi sunt elementele de bază ale tuberculinei PPD
(purified protein derivated = derivate proteice purificate)
– Se injectează intradermic 0,1 mL 5 UT (unităţi de tuberculină) PPD la nivelul antebraţului
– Citirea se face la 48-72 ore
– Baza de citire a testului cutanat este prezenţa sau absenţa şi mărimea induraţiei (umflătura localizată)
în şi în jurul locului de injectare
– Test pozitiv – dacă zona induraţiei depăşeşte diametrul de 15 mm, iar la persoanele
imunocompromise diametrul semnificativ este peste 5 mm.
– Test negativ – nu înseamnă întotdeauna că persoana nu are TBC.
 MECANISMUL IMUN: celulele T, celule imunitare specializate, care au fost sensibilizate printr-o
infecţie anterioară, sunt activate şi se deplasează la locul infecţiei unde eliberează citokine determinând: o
induraţie (zonă tare) în şi în jurul locului de injectare prin vasodilataţie locală, acumularea de lichid (edem),
fibrină şi de alte tipuri de celule inflamatorii.
RIA
Analiza radioimună (RIA) este folosită în cadrul unor tehnici sensibile, pentru măsurarea titrului unui Atg
sau al unor Atc, folosind reactanţi marcaţi radioactiv.
 PRINCIPIUL REACTIEI: Radioimunotestarea se bazează pe afinitatea unui Atg necunoscut pentru

Atc său specific şi pe posibilitatea formei radioactive a Atg de a intra in competiţie cu Atg de dozat, nemarcat
şi de acelaşi tip.
– Cantitatea de complexe Atg marcat-Atc care se stabileşte prin măsurarea radioactivităţii prezente la
nivelul unui filtru ce nu lasă să treacă decât elementele izolate ale reacţiei, este o funcţie inversă a
concentraţiei de Atg nemarcat care se determină.
– Reacţia se citeşte la un SCINTILATOR pentru radiaţii gama.
 TEHNICA DE LUCRU: Principiul este asemănător cu cel al RIE/ELISA:

– Atg se fixează la fundul godeurilor din placa de plastic;
– Se adaugă Atc testaţi care se vor combina cu Atg omolog;
– După spălarea godeurilor, se adaugă un ligand radiomarcat (anti-Ig);
– După eliminarea excesului de izotopi prin spălare, se măsoară radio-activitatea: ea este proporţională
cu concentraţia Atc dozaţi.
 APLICAŢIILE TEHNICILOR:
– Evaluarea unor factori prezenţi in ser in concentratii foarte reduse: Atg carcionembrionar, alfa-
fetoproteina, hormoni, enzime, medicamente;
– Dozarea unor Atc anti-bacterieni: Atc anti-toxine bacteriene, detectarea anumitor Atg si Atc in
serul bolnavilor cu infectii virale.
2
TESTUL DE TRANSFORMARE BLASTICA LIMFOCITARA T
Testul de transformare blastica limfocitara este utilizat pentru aprecierea raspunsului imun celular si se bazeaza
pe acelasi principiu care sta la baza evaluarii reactivitatii imune umorale.
PRINCIPIUL TEHNICII: Cultivarea in vitro a unei suspensii de limfocite, recoltate de la bolnavul testat, in
prezenta Atg presupus a fi sensibilizant este urmata de cresterea numarului de blasti. Limfocitele T sensibilizate
au capacitatea de a elibera in vitro factori mitogeni care induc activarea altor limfocite cu declansarea
proliferarii lor celulare cu aparitia de limfoblasti. Testul de transformare blastica limfocitara se realizeaza prin:
– stimularea policlonala a Ly, pe de o parte cu mitogeni nespecifici;
– si pe de alta parte prin rapel cu antigenul incriminat in declansarea raspunsului imun constatat la
pacientul investigat.
TEHNICA DE LUCRU:
– Se obtine mai intai un concentrat leucocitar din sange prelevat de la pacient, cu ajutorul unui mediu de
separare (sepcel, ficoll);
– Concentratul leucocitar este cultivat in prezenta antigenului sensibilizant timp de 2-3 zile la 37ºC
– In paralel se face un MARTOR din Ly bolnavului stimulate cu mitogeni (fitohemaglutinina, concavalina
A), in vederea controlarii capacitatii de raspuns a celulelor;
– Probele vor fi controlate zilnic privind starea viabila a culturii de Ly.
INTERPRETAREA REZULTATELOR:
– Se face prin 2 metode:
o Metoda citologica: pe preparate microscopice colorate Giemsa se apreciaza procentual limfoblastii;
– Raspuns imun umoral normal = 10-20% la 3-4 zile dupa stimularea cu Atg sensibilizant testat;
– Martorul = 90-95% dupa 2 zile de stimulare cu un mitogen nespecific.
o Metoda radiometrica.
TESTUL DE INHIBITIE A MIGRARII MACROFAGELOR

PRINCIPIUL TEHNICII:
Macrofagele mentinute in conditii corespunzatoare in vitro parasesc locul in care se afla si migreaza in
diferite directii. Anumite limfokine eliberate de limfocitele care au reactionat specific cu un anumit Atg, inhiba
migrarea acestor celule. Evidentierea limfokinei, denumita factorul de inhibitie a migrarii macrofagelor = MIF
se realizeaza in vitro prin testul inhibitiei migrarii macrofagelor care se bazeaza pe:
o Memoria imunologica a celulelor T de a recunoaste in cultura Atg cu care a venit in contact
inaintea investigarii;
o Capacitatea lor de a elibera factorul solubil cu rol in impiedicarea migrarii macrofagelor.
– Acest test releva prezenta limfocitelor T sensibilizate fata de un anumit Atg sau poate identifica
Atg sensibilizant, care a determinat instalarea raspunsului imun celular.
TEHNICA DE LUCRU:
– Se obtine mai intai un concentrat leucocitar din sange prelevat de la pacient, cu ajutorul unui mediu de
separare (sepcel, ficoll);
– Celulele separate sunt spalate, suspensionate in mediu dc cultura si introduse in tuburi capilare de 1 mm
diametru, care sunt inchise la o extremitate cu plastilina;
2
– Urmeaza centrifugarea tuburilor si sectionarea lor la nivelul interfetei sediment celular-supernatant
(mediu de cultura in care au fost suspensionate celulele) ;
– Tuburile cu sedimentul celular vor fi introduse in camere de migrare si fixate orizontal de marginea
cutiei cu portiunile inchise, iar cu partile libere orientate spre centrul ei;
– Se pipeteaza in camera mediu de cultura suplimentat cu ser fetal de vitel (5-10%);
– Dupa o incubare de 16-24 ore la 37° C macrofagele vor migra prin extremitatea libera a tubusorului
formand o coroana in jurul orificiului - acest tubusor care prezinta migrarea normala a macrofagelor in
absenta Atg este considerat tubul martor.
INTERPRETAREA REZULTATELOR:
– Pentru interpretarea rezultatelor acestui test se calculeaza un indice de inhibitie a migrarii
macrofagelor dupa formula: VEZI PP!
– Reactia este considerata pozitiva cand valoarea I.I.M.M. < 70.
APLICATIILE TEHNICILOR:
– In bolile infectioase virale si bacteriene;
– In parazitoze;
– In anumite candidoze cutaneo-mucoase generalizate;
– In cadrul unui transplant de organe;
– In patologia autoimuna;
– La bolnavii suferinzi de infectii de focar la care titrul ASLO este valoric normal sau crescut
nesemnificativ.
TESTUL CITOTOXICITATII IMUNE (DETERMINAREA FUNCTIEI EFECTORII A

CELULELOR T CITOTOXICE- TCD8+)
PRINCIPIUL TEHNICII: Limfocitele subiectului investigat, puse in contact in vitro cu acelasi Atg care Ie-a
sensibilizat in vivo, elaboreaza factorul solubil numit limfotoxina (TNF β), care determina pe culturi celulare
efecte de citotoxicitate.
TEHNICA DE LUCRU:
Consta in punerea in contact a limfocitelor sensibilizate, recoltate de la pacient, cu Atg corespunzator
(reprezentat de celule-tinta cum sunt celulele tumorale, celulele unei alte specii sau allotip decat cele ale
donatorului).
In situatia in care exista un raspuns imun celular indreptat fata de celulele-tinta, in monostratul ce-lular apar
modificari citotoxice sau chiar plaje, cauzate de actiunea limfotoxinei eliberate de limfocitele sensibilizate,
dovedind reactia imuna mediata celular.
Aprecierea citotoxicitatii se face prin teste de viabilitate celulara sau prin masurarea eliberarii de izotop
radioactiv.
In varianta cea mai utilizata, celulele din culturi (celulele-tinta) sunt in prealabil marcate cu crom radioactiv
(51Cr).
Cand limfocitele subiectului testat au un efect citotoxic, prin factorul limfotoxic eliberat, are loc liza
celulara cu eliberarea in mediul culturii celulare a cromului radioactiv;
Intensitatea radioactivitatii va masura gradul de citotoxicitate.
2
2
apare prima
data?
A. IgM
B. IgG
C. IgE
D. IgA
E. lgD

A. IL-4, IL-5, IL-10, IL-13;
C. IL-17A, IL-17F, IL-22;
E. IL-1b, IL-6, IL-10;
C. Limfocitul B;


E. MHC class ll;

B. lgM, IgD;
C. lgG, IgM;
D. lgA, IgE;
E. IgM, IgE;
A. HLA clasa l;
B. HLA clasall;
C. HLA clasalIl;
D. MHC clasall
E. MHC clasa I sill

A. HLA clasa l;
B. HLA clasall;
C. HLA clasa l;
D. MHC clasall;

b) Th2
c) LyB
d) LTc
e) Th1 si Th2

A) IL-4 , IL-5 , IL-10 , IL-13
C) IL-17A , IL-17F , IL-22
E) IL-17A , IL-17F , IL-10

sistemului imun:

E) MHC class II

A) Fagocitoza


A) C3a si C4a
B) C3a si C3b
C) C4a si C4b
D) C5a si C5b
E) C4a si C5a.

a) LFA1, CD2, VLA
b) CD28, CD45
c) BCR, CD3
d) ICAM1, VCAM1
e) BCR, VCAM1.

a) Lanturile e,x,h
c) Lanturile H si L
d) Lanturile V si C

in:

mucoaselor (MALT)
submucosae
gastrointestinal

sistemului imun:

d) paracortexului

sistemului imun:




C) reactiile din RIUSS sunt consecinta memoriei imunologice care se instealeaza dupa prima intalnire
cu agresorul

Raspuns multiplu.


C. Limfocitele B1
D. Limfocite T CD8+


5. Imunoglobulinele
7. Următoarele afirmati sunt ADEVARATE în legătură cu răspunsul

imun adaptativ:

moleculele HLA;
HLA
8. Limfocitele B, celulele implicate în imunitatea umorală, prezintă

A. CD16
B. CD19
C. CD21
D. CD4
E. CD25


sunt ADEVARATE

raspuns
A. Fagocitoză;
mediatori solubili


A. IL-3/ IL-13
B. TNF beta
C. IL-4
D. IL-2
E. IFN-Y

A. Plasmocitelor
B. Limfocitelor B
C. Limfocitelor T
D. Macrofagelor
E. IgM și IgG


sunt ADEVĂRATE


C. bazofile;
D. neutrofile
E. eozinofile.
21. Care sunt clasele de imunoglobuline care pot apărea în forme monomerice
si polimerice?
A. IgA
B. IgD
C. IgE
D. IgM
E. IgG


A. Limfocite B
B. Anticorpi
D. Macrofage



25.Interferonii :

Th1

1) Glomerulonefrita
2) Influenza
3) Boala Meniere
5) Vasculita


independente

independente
independente
iritatie:

A) CD2-MHC clasa I
B) LFA-1-ICAM1
C) CD28-B7
D) CD45-LFA-5

innascut:

a) IL-6
b) IL-12
c) IL-2
d) IL-5
e) IFN-gama

C) studiile sugereaza ca celulele Th3 sunt o linie diferita fata de celulele T reglatoare CD25+ si CD4+
care apar in mod natural



reumatoide
-LES
-sindorm Sjogren
-sclerodermie



autoanticorpi

precipitat vizibil
mari insolubile)
agaroza

matritei
6. Dilutiile:

1/10000 etc

1:40, 1:80



tuberculosis


-antibiograma


impotriva:
-rabie
-pertusis

sunt:


umorala)



imunoprecipitare



nespecifici
uman normal


paragripale)

precipitare
aglutinare




eritrocitelor


eritrocitelor


serologica)




-tubul2- 1:100
-tubul1- 1:8
-tubul2- 1:1000
-tubul1- 1:18
-tubul1- 1:10

eritrocitelor



specific


lucru=

Hemoliza prezenta

Grile+Tot+Imuno+ Abcdpdf PDF To Word

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grile+Tot+Imuno+ Abcdpdf PDF To Word

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

*1.

Daca un pacient a fostexpus la un antigen nou, ce clasa de imunoglobulina

*2.Limfocitele T helper 1 sintetizeaza urmatoarele citokine:

B. IL-2, IFN-g, TNF-a, TGF-b;

C. IL-17A, IL-17F, IL-22;

D. TGFb, IL-4, IL-10;

E. IL-1b, IL-6, IL-10;

*4.Markeri fenotipi caracteristici limfocitelor B:

B. TCRaß, CD3 şi CD8;

C. TCR, CD3 şi CD4;

D. CD16, CD56 si CD3;

E. CD3, CD4 şi CD8;

*5.Markeri fenotipici caracteristici limfocitelor T helper:

B. TCRaß, CD3 si CD18;

C. TCRaß, CD3 si CD4;

D. CD16, CD56 şi CD3;

E. MHC class ll;

*6.Limfocitele B activate sau efectorii au ca imunoglobuline de membrana

E. MHC clasa I sill

AR TREBUI SA AIBA IN RASPUNSURI MHC CLASA I

E. MHC clasa I şill

9 *La care din urmatoarele limfocite,receptorul membranar pt Atg este de

10* Limfocitele T helper 2 sintetizeaza urmatoarele citokine:

B) IL-2 , IFN-g , TNF-a , TGF-b

C) IL-17A , IL-17F , IL-22

D) TGFb , IL-4 ,IL-10

E) IL-17A , IL-17F , IL-10

B) Desi sunt preluate de fagocite pot impiedica fuziunea lizozomilor cu fagozomul

C) Infectia celulelor sistemului imun cu afectarea lor functionala

D) Prin fenomenul de variatie antigenica determina un nivel scazut al raspunsului imun

E) Integrarea genomului bacterian si infectarea celuleor sistemului imun

12*Markeri fenotipici caracteristici limfocitelor T citotoxice:

B) TCRaß, CD3 si CD8;

C) TCRaß, CD3 si CD4;

D) CD16 ,CD56 si CD3

13* NU reprezinta functie imunobiologica a MACROFAGELOR:

B) Implicarea macrofagelor in raspunsul imunoinflamator

C) Implicarea macrofagelor in diferentierea limfocitelor T native in subseturile T helper 1 si T helper 2

D) Activitatea secretorie de mediatori solubili

E) Fagocitoza si activitatea secretorie de mediatori solubili

14* Raspunsul imun mediat de anticorpi este initiat la nivelul:

15*. Care din urmatoarele fratiuni ale complementului sunt ANAFILATOXINE:

16* Reprezinta receptori implicate in aderarea limfocitelor T la alte

17* Care din urmatoarele lanturi prezete la nivelul receptorului limfocitelor T

18* Moleculele complexului major de histocompatibilitate (MHC) NU intervin

19* Identificati afirmatia INCORECTA legata de tesutul limfoid asociat

20* Indicati mecanismele prin care virusurile se sustrag actiunii efectorilor

21* Raspunsul imun mediat de Atc este initial la nivelul:

b) zona corticala propriu zise sau zona B dependeta

c) zonei medulare a ggl limfatici

22* Indicati mecanismele prin care virusurile se sustrag actiunii efectorilor

b) integrarea genomului viral in genomul celulei gazda

c) infectarea celulelor sistemului imun cuy afectarea lor functionala

d) prin fenomenul de variatie antigenica determina un nivel scazut al raspunusului imun

e) integrarea genomului bacterian si infectarea celuleor sitemului imun

23* Citokinele ca efectori solubili ai sistemului imun NU se caracterizeaza prin:

b) celule T secreta citokine adesea la locul de contact cu CPA

c) exista citokine care sunt factori de crestere care intervin in hematopoieza

e) citokinele sunt implicate in diferentierea limfocitelor T helper1 si Th2

24* Indicati mecanismele prin care celulele tumorale se sustrag actiunii

B) Pierderea exprimarii moleculelor complexului major de histocompatibilitate (MHC) clasa I

C) Sinteza de citokine pro-inflamatorii

E) Prin fenomenul de variatie anigenica determina un nivel scazut al raspunsului imun