1.

Indicaţi procedeele utilizate pentru izolarea culturii pure de bacterii dintr-un amestec:
Multiplu

- Prin epuizarea inoculului pe suprafaţa gelozei din cutia Petri (însămânţare în striuri paralele,
însămânţare în cadrane, etalarea consecutivă pe trei cutii).

-Metoda diluţiilor logaritmice a inoculului în geloză topită şi răcită la 50º C (10-1, 10-2,...), apoi turnate
în cutii Petri sau eprubete.

2. Utilizând curba dezvoltării unei culturi bacteriene periodice selectaţi faza în care nr celulelor care
mor este mai mare decat nr celulelor care se divid Simplu

- faza 4, de declin

3. Utilizand curba dezvoltarii unei culturi bacteriene periodice selectaţi faza în care celulele au rata
maximă de diviziune: Simplu

- faza 2, logaritmică

4. Numiţi reacţie serologică reprezentată în imagine: Simplu

1. Reactia imunoenzimatica

2. Reactia immunoblot

5. Precizaţi afirmaţiile corecte: O anatoxină este o exotoxină modificată care: Multiplu

- utilizate în calitate de vaccin.

A.Şi-a pierdut imunogenitatea

! B.Şi-a păstrat imunogenitatea

C.Şi-a păstrat toxicitatea

! D.Şi-a pierdut toxicitatea

E.Şi-a păstrat antigenitatea

6. Indicaţi tipul de hemoliză: Simplu

- hemoliza alfa

- hemoliza gama

1. Mediu geloza singe

2. Tip hemoliza β

7. Precizați reacțiile serologice utilizate pentru depistarea antigenelor solubile: Multiplu

A.Bacterioliză

B.Imobilizare

C.Hemaglutinare

D.Imunofluorescență

! E.Precipitare

8. Selectați moleculele care NU participă la prezentarea antigenelor: Multiplu

a) CMH clasa I

b) CMH clasa II

c)! CMH clasa III

d)! C3b

e)! C5a

9. Indicați efectele biologice realizate de IgM: Multiplu

- Aglutinarea bacteriilor

- Activarea complementului pe cale clasică determinând citoliză (inclusiv bacterioliză)

- opsonizare prin C3b.

- stimularea inflamației prin C3a, C5a.

- Neutralizare - blocarea atașării toxinelor/enzimelor, adeziunii bacteriilor, virusurilor la receptorii

celulari

a)+ Neutralizarea toxinelor bacteriene

b) Opsonizarea helminților

c)+ Opsonizarea bacteriilor

d)+ Neutralizarea virusurilor

e) Degranularea mastocitelor

a) Degranularea mastocitelor

b) Opsonizarea helminților

c)+ Opsonizarea bacteriilor

d)+ Activarea complementului

e)+ Aglutinarea bacteriilor

10. Indicați efectele biologice realizate de IgE: Multiplu

- stimulează degranularea eozinofilelor (distrugerea helminților)

- Degranularea mastocitelor, se leagă de mastocite prin Fc, iar prin Fab interacționează cu Ag (induce
reacții anafilactice)

a) Neutralizare toxinelor bacteriene

b)+ Opsonizarea helminților

c) Opsonizarea bacteriilor

d) Neutralizarea virusurilor
e)+ Degranularea mastocitelor

11. Indicați efectele biologice realizate de IgG: Multiplu

- Aglutinarea bacteriilor

- Activarea complementului pe cale clasică determinând citoliză (inclusiv bacterioliză)

- opsonizare prin C3b.

- stimularea inflamației prin C3a, C5a.

- Neutralizare - blocarea atașării toxinelor/enzimelor, adeziunii bacteriilor, virusurilor la receptorii

celulari

- Opsonizarea bacteriilor şi intensificarea fagocitozei

- stimulează degranularea celulelor NK (consecință - distrugerea celulelor infectate cu virus sau

tumorale)

a)+ Neutralizarea toxinelor bacteriene

b) Opsonizarea helminților

c)+ Opsonizarea bacteriilor

d)+ Neutralizarea virusurilor

e) Degranularea mastocitelor

12. Selectaţi celulele implicate în răspunsul imun umoral: Multiplu

- In acest proces participă Ag, CPA, limfocitele TCD4, B.

a) Limfocitele Tc

b)! Limfocitele Th

c)! Limfocitele B

d)! Plasmocitele

e) Celulele NK

13. Precizați particularitățile reacţiilor de hipersensibilitate: Multiplu

- RHS sunt specifice fata de Ag /alergen

- RHS sunt induse de un contact primar cu Ag/alergenul care provoacă răspunsul imun specific (umoral,
celular)
- RHS sunt declanşate la contacte ulterioare repetate cu acelaşi Ag/alergen

!A.Se declanşează după contactul primar cu antigenul

! B.Se declanşează după contacte repetate cu antigenul

! C.Hipersensibilitatea poartă un caracter individual

D.IgD reprezintă efectorii reacţiilor anafilactice (Ig E)

! E.Sunt alergen-specifice

14. Precizați avantajele vaccinurilor vii atenuate: Multiplu

- Imunogenitate înaltă, o inoculare unică induce imunitate solidă şi de lungă durată

- Se administrează pe cale naturală (intranazal, per os, percutan, etc)

- Induce imunitate locală şi generală

A. Nu există restricţii în utilizare

B. Pot fi păstrate timp îndelungat

!C. Induc imunitate eficientă şi de lungă durată

!D. Se multiplică în organismul vaccinat

E. Induc doar imunitate locală

15. Precizați indicațiile vaccinărilor: Multiplu

- Vaccinări generale, conform calendarului de vaccinări

- Vaccinări selective (contingente de risc, situaţie epidemică, etc)

- Cu scop de imunoprofilaxie, uneori pentru terapia infecţiilor cronice (bruceloză, dizenterie, gonoree,
stafilo-, streptodermii)

A.În perioada de stare a infecţiilor acute

! B.După indicaţii epidemiologice

! C.Selectiv individual

D.În perioada de convalescenţă

! E.Planificat conform Calendarului vaccinărilor

16. Indicați particularitățile anatoxinelor: Multiplu

- utilizate în calitate de vaccin.

 a) Stimulează imunitate antimicrobiană

b)+ Stimulează imunitate antitoxică

c)+ Sunt imunogene

d) Nu posedă antigenitate

e)+ Sunt lipsite de toxicitate

17. Indicați cu ce scop se utilizează reacţia de hemoliză: Multiplu

a) Depistarea antigenelor virale

b) Depistarea antigenelor corpusculare

c)+ Titrarea complementului din serul sangvin

d) Determinarea anticorpilor incompleţi

e)+ Efectuarea reacției de fixare a complementului

18. Selectați caracterele specifice moleculelor CMH de clasa I: Multiplu

- exprimate pe toate celulele nucleate ale organismului (inclusiv CPA “profesioniste”: macrofage,
monocite, celule dendritice, BL)

- participă la prezentarea peptidelor antigenice scurte (9 AA) provenite din proteine citoplasmatice

A.Sunt exprimate doar pe suprafața CPA profesioniste

B.Participă la prezentarea antigenelor exogene (procesate în fagolizosome)

! C.Participă la prezentarea antigenelor endogene (procesate în citoplasmă)

D.Recunoaște și interacționează cu receptorul CD4 de pe limfocitele T

! E.Recunoaște și interacționează cu receptorul CD8 de pe limfocitele T

19. Selectați caracterele specifice moleculelor CMH de clasa II: Multiplu

- pot prezenta peptide din 12-30 AA derivate din degradarea în fagolizosome a Ag exogene
 ! Sunt exprimate doar pe suprafața CPA profesioniste

B. ! Participă la prezentarea antigenelor exogene (procesate în fagolizosome)

C. Participă la prezentarea antigenelor endogene (procesate în citoplasmă)

D. ! Recunosc și interacționează cu receptorul CD4 de pe limfocitele T

E. Recunosc și interacționează cu receptorul CD8 de pe limfocitele

20. Indicaţi morfologia microorganismelor din imagine: Simplu

A. Diplobacili

B.
1.Stafilococi
2.Gram +
3.Ag pathogen al infectiilor Stafilococice

21. Indicaţi morfologia microorganismelor din imagine: Simplu

A.
1. Neisserii

2. Gramm –
3. Diplococ

4. Ag pathogen al infectiilor meningo/ gonococice

B. Stafilococi

22. Indicaţi modul de aranjare a cocilor din imagine: Simplu

A.
1. Vibrioni
2. Gramm -

B
1. Coci lanceolate
2. Streptococus Pneumoniae

23. Selectați afirmațiile corecte despre anticorpi (Ig): Multiplu

- Se disting Ig membranare (BCR) şi Ig solubile (secretate) – Ac ca atare.

- Ac circulă în sânge şi pătrund în ţesuturi.

-Sunt eficienţi contra bacteriilor, toxinelor microbiene, helminților şi virusurilor în poziţie extracelulară.

- Ac au proprietatea de a recunoaşte şi a se combina cu Ag complementar, atât in vivo, cât şi in vitro.

A.Reprezintă molecule glicoproteice plasmatice din clasa α-globulinelor

! B.Reprezintă molecule glicoproteice plasmatice din clasa γ-globulinelor

C.Reprezintă complexe lipopolizaharidice

! D.Sunt produși de plasmocitele derivate din limfocitele B activate de un antigen

E.Sunt produși de limfocitele Th2 activate de un antigen

24. Enumerați fazele evolutive ale unui limfocit T naiv după interacțiunea cu un antigen specific:
Multiplu

A. Diferențierea în plasmocite

B.+ Diferențierea în celule efectoare Th și Tc

C.+ Activarea

D. Sinteza de Ig

E.+ Proliferarea

25. Indicați proprietățile subpopulației de limfocite Th2: Multiplu

-Diferenţierea în Th2 este favorizată de IL-4.

- determina sinteza anticorpilor neutralizanti IgG

A.+ Secretă citokinele IL-4,IL-5, IL-10. IL-13

B. Secretă citokinele IFN-gamma, IL-2, TNF

C. Citokinele secretate determină activarea macrofagelor, stimularea proliferării și diferențierii limfocitelor Tc

D.+ Citokinele secretate determină reacții anafilactice și eliminarea helminților

E.+ Recunosc antigene prezentate de limfocite B

26. Indicați proprietățile subpopulației de limfocite Th1: Multiplu

- stimulează producerea Ac opsonizanţi si fixatori de complement – IgG1, IgG3 (anticorpi ce

favorizeaza fagocitoza)

A.+ Diferențierea în Th1 este favorizată de IL-12, secretată de macrofage și celule dendritice

B. Secretă citokinele IL-4,IL-5, IL-10

C.+ Secretă citokinele IFN-gamma, IL-2, TNF

D.+ Citokinele secretate determină activarea macrofagelor, stimularea proliferării și diferențierii

limfocitelor Tc

E. Citokinele secretate determină reacții anafilactice și eliminarea helminților

27. Selectați afirmațiile adevărate despre limfocitele T CD8: Multiplu

- recunosc în special Ag endogene

- prin contact direct distrug orice celulă ce contine microorganism

- produc cantități mici de IL-2

- pentru proliferare necesită frecvent colaborarea cu limfocitele T CD4 activate în apropiere

A.Recunosc peptide antigenice combinate cu molecule CMH clasa II

! B.Recunosc peptide antigenice combinate cu molecule CMH clasa I

C.La un stimul antigenic, urmare a activării, se diferențiază în celule efectoare Th

! D.La un stimul antigenic, urmare a activării, se diferențiază în celule efectoare Tc

! E.Reprezintă aproximativ 40% din numărul total de limfocite

28. Selectați afirmațiile adevărate despre limfocitele T CD4: Multiplu

- activate, sub influența IL-12 produsă de CPA

- exprimat pe 60% din TL

- recunosc Ag exogene

- prin intermediul citokinelor activeaza fagocitele

! A.Recunosc peptide antigenice combinate cu molecule CMH clasa II

B.Recunosc peptide antigenice combinate cu molecule CMH clasa I

! C.La un stimul antigenic, urmare a activării, se diferențiază în celule efectoare Th

D.La un stimul antigenic, urmare a activării, se diferențiază în celule efectoare Tc

! E.Participă în instaurarea răspunsului imun umoral și celular

29. Selectați structura la nivelul căreia se localizează lanţul respirator: Simplu

MCP-membrana citoplasmatica

30. Indicați funcția peretelui cellular: Simplu

- Conferă forma bacteriilor

- Barieră osmotică şi mecanică

- Barieră de permeabilitate selective

- Funcţie antigenică (Ag O şi R)

- Participă la procesele de creştere şi diviziune celulară

- Funcţie de receptor

- Responsabil de aderenţa specifică la substrate

- Componente ale peretelui celular (lipidul A, acizii lipoteichoici, fragmente de PG) contribuie la
producerea citokinelor şi activarea complementului pe cale alternativă cu manifestarea şocului septic
(endotoxinic)

- Reprezintă ţinta de atac a unor enzime şi antibiotic

a) conferă formă celulei

b) asigură proecția celulei

c) antigenitate

d) menține presiunea osmotică

d)+ toate de mai sus

31. Indicați funcția glicocalixului bacterian: Simplu

- adeziune

- formarea biofilmelor

a)+ barieră protectoare față de complement

b) menține presiunea osmotica internă

c) mobilitatea

d) redă forma celulei

e) are rol in conjugare bacteriilor

32. Indicați localizarea cromosomului bacterian: Simplu

a) nucleolul

b) nucleul

c)+ nucleoidul

d) nucleotide

e) plasmide

33. Selectați structurile ce asigura fixarea flagelului la bacteriile Gram pozitive: Multiplu

a) membrane externă

b)! peptidoglicanul

c) spațiu periplasmatic

d)! membrana citoplasmatica

e) capsula

34. Selectați funcțiile pililor: Multiplu

- la celule sau alte bacterii, reprezintă antigenul F

a)! adeziune

b) asigură virulența

c) pastrează informația genetică

d)! participă la conjugarea bacteriilor

e)asigură mobilitatea

35. Indicați compoziția chimica a granulațiilor de volutină: Simplu

- polimetafosfați

36. Alegeți tipurile de multiplicare a fungilor: Multiplu

a)+ înmugurire

b)+ sporulare

c) germinare

d) biosinteza

e) transducție

37. Selectați caracteristici specifice genului Mucor: Multiplu

- din clasa Phycomycetes

- Denumit si Mucegaiul Clavelat

- Miceliu sub forma de celula arborescenta

- Multiplicare inclusiv pe cale sexuata

- Pot cauza mucoromicoze

a) miceliu neseptat

b) prezența 0sporangiilor

c) endospori

d) exospor

e) miceliu septat
38. Selectați caracteristici specifice genului Penicillium: Multiplu

- carpofor sub aspect de perie

- De la sterigme pornesc conidii moniliforme (sub formă de mătănii)

- Tip specific e Penicillium glaucum

- Specii patogene: P. Crustaceum, P.glaucum, P.niger

a)! miceliu pluricelular

b)! conidioforul ramificat

c)! formează sterigme

d) formeză microcapsule

e) prezența endosporilor

39. Selectați caracteristici specifice genului Aspergillus: Multiplu

-Pe capatul lui superior se situeaza sterigme scurte

- De la sterigme deviaza lanturi de spori-conidii

- Cunoscut ca Mucegai Stropit

- Specia tipica e Aspergillus niger

- Unele mucegaiuri patogene produc alfa-toxina

-Aspergillus patogen e intilnit des la morari

a)! miceliu septat

b)! exospori

c)! conidiospor unicellular

d) miceliu neseptat

e) pili conjugativi

40. Selectați elemente de structură caracteristice fungilor: Multiplu

- Perete cellular – Citoplasmă – Vacuole - Ribozomi 80 S - Reticul endoplasmatic rugos și neted

- Microsomi – Miceliu -Hife – Membrană citoplasmatică

 a)! nucleu diferențiat

b)! mitocondrii

c) microcapsulă

d)! complex Golgi

e) endoflageli

41. Selectati compoziția chimica a peretelui celular:

(lipidul A, acizii lipoteichoici, fragmente de PG)

În caz că trebuie:
Gram pozitiv : -peptidoglican
-acizi teichoici (polimeri de glicerol sau ribitol fosfat)

-acizi lipoteichoici
-proteina A
Coagulaza legata

Gramneg :-Peptidoglican
Membrana externa
Porine
Lipoproteine
Lopipolizaharid : lipid A, polizaharide complexe(antigen R), subunitati oligozaharidice (antigen O)

a)! Peptidoglicanul
b) Lipoproteine
c) Lipopolizaharide
d)! Acizi teichoici
e) Sulfolipide

42. Selectați particularitațile bacteriilor gramnpozitive:

Perete celular uniform

Grosimea 20-80 nm, gros
Contine : acizi teichoici, acizi lipoteichoici, proteina A, coagulaza legata
In coloratia Gram apar colorate in violet

::::::::::::::::::

43. Selectați reactivele utilizate in colorația Gram:

COLORAŢIA GRAM
1. Colorarea frotiului fixat cu violet de genţiană (citoplasma bacteriilor se colorează în violet)
2. Spălarea cu apă apoi tratarea cu soluţie Lugol (I2 +KI) – fixează colorantul în celule prin formarea
complexului insolubil violet-iodin
3. Decolorarea cu alcool 95%. Bacteriile G+ păstrează colorantul, cele G- se decolorează.
4. Recolorarea bacteriilor G- cu fucsină apoasă
Rezultat: bacteriile G+ apar colorate în violet, bacteriile G- în roşu.

a) Violet de gentiană
b) Acidul clorhidric de 0,5%
c) Fucsină fenicată
d) Fucsină apoasă
e) Soluţia Lugol
44. Alegeți metode de eliberare a virionilor din celula gazdă:

a)! inmugurire
b)! liza celulei
c) translocare
d) eflux
e) fuziune

45. Selectați compoziția chimică a supercapsidei virale:

Supercapsida – structură glucido-lipido-proteică, achiziționată la ieșirea virusului din celula-gazdă.

Lipidele provin din membrane celulare, iar glicoproteinele sunt de origine virală (ex.:
hemaglutinina, neuraminidaza)

Funcţie – protecţie, antigene de suprafaţă, adeziune

Unele virusuri conţin enzime – polimeraze, transcriptaze, endonucleaze, etc.

a) glicoproteine
b) lipide
c) protein transmembranare
d) acizi teichoici
e) proteaze

46.Selectați metodele complexe de colorare:

Metoda Ziehl-Neelsen
l

Metoda Kinyoun
Colorația cu fluorocromi (fluorescentă)
l

Aujeszky
Gram

a) Gram
b) Aujeszky
c) Zeihl-Neelsen
d) Loeffler(granulații de volutină)
e) nici una de mai sus
47.Selectați esența metodei simple de colorare:

a)! determină forma bacteriei

b) evidențiază peretele cellular
c)! determină aranjarea in frotiu
d) determină proprietațile tinctoriuale ale bacteriilor
e) evidențiază sporii bacteriilor

48.Selectați elementele de structura specifice celulelor eucariote:

80 S (citoplasma)
Prezenţa organitelor celulare
Lipsa peretelui celular (în caz de prezenţă conţine chitina sau celuloza
Prezenţa organitelor celular

a)ribosomii 80S
b) perete cellular
c) mitocondrii
d) plasmide
e) reticul endoplasmatic

a) Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 80S

b) Au membrană nucleară
c) Conţin mezosomi
d) Conţin reticul endoplasmatic
e) Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 70S
49.Selectați elementele de structura specifice celulelor procariote:

Prezenţa peretelui celular ce conţine obligator peptidoglican

Absenţa organitelor celulare, citoplasma omogenă, ne- compartimentat

a)perete cellular
b) aparat Golgi
c) membrana citoplasmatica
d) nucleolul
e) nucleoplasma

a) Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 80S

b) Au membrană nucleară
c) Conţin mezosomi
d) Conţin reticul endoplasmatic
e) Posedă ribozomi cu constanta de sedimentare 70S
50. Enumerați funcțiile specifice capsulei:

Barieră selectivă pentru substanţe toxice (antibiotice, ioni metalici)

-Barieră protectoare faţă de factori antiinfecţioşi (complement, fagocite), bacteriofagi, protozoare
-Rezervă nutritivă
-Asigură aderarea bacteriei la substrate – ţesuturi sau suporturi inerte (placa dentară, biofilm pe
catetere, proteze, instrumente, etc)
-Specificitate antigenică de specie sau tip (Ag K)

a) împedică desicarea
b)+ rezervă nutritivă
c) specificitate antigenică(Ag H)
d) transfer de informație genetică
e)+ Asigură aderarea bacteriei la substrat

a) Protejează bacteria de acţiunea factorilor imuni umorali

b) Este sediul oxidoreductazelor
c) Asigură rezistenţa bacteriei în mediul extern
d) Participă activ în sporogeneză
e) Este un factor antifagocitar

51. Enumerați funcțiile membranei citoplasmtice: Multiplu

Barieră osmotică şi de permeabilitate selectivă

Asigură transportul activ prin intermediul permeazelor
Excreţia enzimelor hidrolitice, toxinelor, etc
Sediul metabolismului energetic
Intervine în diviziunea celulară
Participă în sinteza PG şi a fosfolipidelor
Participă în chemotaxie prin receptori specifici
Asigură transmiterea informaţiei din mediul înconjurător spre interiorul celulei bacteriene

a)+ implicare in chemotaxie

b)+ implicare in sinteza fosfolipidelor
c) sinteza acizilor nucleici
d) asigură rezistența sporită in mediul extern
e)+ asigură transportul activ

a) Este sediul enzimelor de biosinteză a flagelilor

b) +Prin ea are loc eliberarea enzimelor hidrolitice
c) Menţine forma stabilă a celulei
d) +Prezintă o barieră osmotică
e)+ Asigură transportul activ al nutrienţilor în interiorul celulei
52. Selectați metodele de evidențiere a peretelui celular: Multiplu

Evidenţierea peretelui celular: microscopia electronică, metode speciale de colorare, plasmoliză (în mediu
hipertonic), plasmoptiză (în mediu hipotonic).

a)microscopia electronica
b) metoda Neisser
c)! plasmoliză
d)! plasmoptiză
e) metoda Loeffle

53. Selectați coloranții bazici utilizați în microbiologie: Multiplu

Coloranţii bazici (violetul de genţiană sau de metil, fucsina bazică, albastrul de metilen, vezuvina,
chrizoidina, etc)

a)! fucsina apoasă

b) fucsina acidă
c)! crizoidină
d)! albastru de metilen
e) metionina

54. Indicați compoziția chimică a citoplasmei: Multiplu

Formată din apă (80%), conţine nucleoidul, ribosomi (apr. 20 000 per celulă), incluziuni, plasmide, ioni,
enzime, deşeuri, vitamine

a)+ proteine
b) lipide
c)+ apa 80%
d) tionina
e)+ vitamine

55. Selectați structurile ce asigură fixarea flagelului la bacteriile Gram negative:

Multiplu
a)! membrana citoplasmatica
b) capsula
c)! spațiu periplasmatic
d)! peptidoglicanul
e)! membrane externă

56. Indicati funcțiile glicocalixului: Multiplu

- protejeaza structura membranei celulare impotriva agresiunilor fizico (bio) chimice.

- Barieră de protecție împotriva mediului
- Stabilitatea celulei
- Aderența la suprafețe/ substrat
- Formarea biofilmului sau biofilme
- Comunicarea cu mediul înconjurător și cu alte celule din jur
- Stabilirea infecțiilor
- Evaziunea sistemului imunitar al organismelor pe care le infectează

a)+ bariera protectoare

b)+ aderență la substrat
c) funcție antifagocitară
d) asigură mobilitatea bacteriilor
e)+ țintă de atac pentru antibiotice
57. Selectați microorganismele procariote: Simplu

Procariote: Bacteria( eubacterii), archaea

a) virusuri
b) viroizi
c) prioni
d)! Eubacterii
e) fung

58. Alegeți metoda de fixare a frotiurilor din spută: Simplu

În stare nativă (preparate umede, necolorate:“între lamă şi lamelă”, “picătură suspendată”). Studiază
morfologia, mobilitatea bacteriilor, unele activităţi (ex.: sporogeneza)

-între lama și lamelă

59. Selectați ținta de atac a lizozimului: Simplu

Lizozimul, care taie legăturile dintre N-AGA şi acidul NAM (catena glicanică)
a) punți interpeptidice
b) partea glicanică
c) legături terapeptidice
d) acizi teichoici
e) toate de mai sus
60. Indicați locul de amplasare a porinelor: Simplu

CORECT AȘA!
a)+ membrana externă a bacteriilor gram-negative
b) peptidoglicanulbacteriilor gram-pozitive
c) spatiul periplasmatic al bacteriilor gram-pozitive
d) aparatul genetic
e) incluziunil

61. Selectați care din următoarele m/o posedă fimbrii: Simplu

Fimbriile (pilii comuni)– elemente proteice fine, rigide, scurte repartizate pe suprafaţa celulei
bacteriene G - în special.

a) bacterii gram-pozitive
b)! bacterii gram-negative
c) bacterii acido-rezistente
d) bacterii mobile
e) cocii

62. Utilizând curba dezvoltării unei culturi bacteriene periodice selectati faza optimă pentru
identificarea culturii: Simplu
- faza stationară (*curba este plasată mai jos)

63. Indicaţi afirmaţia corectă: Simplu

:::::::::::::::::::::

64. Indicați efectele biologice realizate de IgM: Multiplu

-Fixează si activează complementul pe cale clasică.
-neutraizează toxinele bacteriene
-opsonizarea bacteriilor
-neutralizează virusurile
-aglutinarea bacteriilor
- Sunt primele care apar după un stimul antigenic primar şi indică un proces infecţios acut.
a)+ Neutralizarea toxinelor bacteriene
b) Opsonizarea helminților
c)+ Opsonizarea bacteriilor
d)+ Neutralizarea virusurilor
e) Degranularea mastocitelor

a) Degranularea mastocitelor
b) Opsonizarea helminților
c)+ Opsonizarea bacteriilor
d)+ Activarea complementului
e)+ Aglutinarea bacteriilor

65. Selectați moleculele care NU participă la prezentarea antigenelor: Multiplu

Celulele prezentatoare de antigen (APC) sunt: monocite, celule dendritice, CHM I şi II ( acestea sunt,
restul NU)

a) CMH clasa I
b) CMH clasa II
c)! CMH clasa III
d)! C3b
e)! C5a

66. Indicați efectele biologice realizate de IgE: Multiplu

-degranularea mastocitelor și bazofilelor cu eliberarea unor amine vazo-active (consecinţa - şoc

anafilactic, dereglări alergice).
- Eficiente în afecţiuni parazitare (opsonizarea helminţilor şi protozoarelor, efect chimiotactic pozitiv
pentru eozinofile).

a) Neutralizare toxinelor bacteriene

b)+ Opsonizarea helminților
c) Opsonizarea bacteriilor
d) Neutralizarea virusurilor
e)+ Degranularea mastocitelor

67. Precizați reacțiile serologice utilizate pentru depistarea antigenelor solubile: Multiplu
a) Precipitare inelară
b) Imunodifuzie simplă (Mancini)
c) Imunoelectroforeză
d) Aglutinare pe lamă
e) Aglutinare în tuburi

68. Indicați particularitățile antigenului O: Multiplu

Ag O-termostabil,alcătuit din lipopolizaharide,ce intră în componența peretelui bacteriilor G-, rezistă la
o temperatură de 80-100 grade.
a) Este de natură proteică
b)+ Este parte componentă a peretelui celular al bacteriilor gramnegative
c)+ Prezintă un compus lipopolizaharidic
d) Este termolabil
e)+ Este termostabil

69. Numiţi proprietăţile complementului: Multiplu

*Reprezintă un sistem complex de proteine termolabile solubile şi membranare.
*Se întâlnesc în plasma sangvină, limfă şi exsudate. Nu se detectează în salivă, lacrimi, urină,
transsudate.
* Opsonizarea bacteriilor
*Acţiune citolitică
*Activitate proinflamatoare – stimulează chimiotaxisul şi activează neutrofilele, determină
degranularea mastocitelor şi bazofilelor

! A.Constituie un complex de proteine care se conţine în serul sangvin proaspăt

B.Constituie un complex de lipopolizaharide
 C.Stimulează reproducerea virusurilor
! D.Participă în unele reacţii imunologice
! E.Este un factor nespecific de rezistenţă

70. Indicați consecințele activării unui limfocit B de către un antigen T-dependent: Multiplu

Dacă limfocitul B a fost activat de un Ag T-dependent (proteine), stimularea proliferării se va produce

numai prin interacţiunea dintre limfocitul B și limfocitul Th activate de acelaşi Ag.
Limf B şi limf T au aceeaşi specificitate antigenică, doar ca LB recunoaşte epitopi nativi
(conformationali), iar L Th recunoaşte fragmente peptidice ale acestui Ag, prezentate de CPA.

A.+ Proliferare doar prin interacțiunea dintre limfocitul B și limfocitul Th activate de același
antigen
B. Moarte prin apoptoză
C. Diferențiere în celule efectoare Tc
D.+ Diferențiere în plasmocite
E.+ Inducerea memoriei imunologice
71. Selectați afirmațiile adevărate despre limfocitele T CD8: Multiplu

*CD8 – exprimat pe 40% LT. Recunosc antigenele peptidice asociate cu moleculele CMH clasa I
(exprimate pe toate celulele nucleate). La activare se diferenţiază în limfocite T citotoxice (Tc) şi T-
reglatoare (Treg).
*Tc pot produce citokine, dar în special manifestă activitate citotoxica - distrug celulele infectate cu
virus, cu bacterii intracelulare sau celulele canceroase, intervin în respingerea grefelor.
* Mecanisme: secreția porinelor, inducerea fragmentarii ADN-ului și a morții prin apoptoză a celulelor.
*T-memorie asigură memoria imunologică

A.Recunosc peptide antigenice combinate cu molecule CMH clasa II

! B.Recunosc peptide antigenice combinate cu molecule CMH clasa I
C.La un stimul antigenic, urmare a activării, se diferențiază în celule efectoare Th
! D.La un stimul antigenic, urmare a activării, se diferențiază în celule efectoare Tc
! E.Reprezintă aproximativ 40% din numărul total de limfocite

72. Selectați afirmațiile adevărate despre limfocitele T CD4: Multiplu

CD4 – exprimat pe 60% din TL. Recunosc antigenele peptidice asociate cu moleculele CMH clasa II
(exprimate pe celule dendritice, macrofage şi LB).
Limfocitele TCD4 (T4) au funcţia de coordonator central al răspunsului imun (participa in stimularea
raspunsul imun umoral si celular) şi la activare se diferenţiază în subpopulaţia de Thelper (Th,
limfocite T auxiliare).

! A.Recunosc peptide antigenice combinate cu molecule CMH clasa II

B.Recunosc peptide antigenice combinate cu molecule CMH clasa I
! C.La un stimul antigenic, urmare a activării, se diferențiază în celule efectoare Th
D.La un stimul antigenic, urmare a activării, se diferențiază în celule efectoare Tc
! E.Participă în instaurarea răspunsului imun umoral și celular

73. Selectați afirmațiile corecte despre anticorpi (Ig): Multiplu

*Ig prezintă glicoproteine din fracţia γ-globulinelor. Se disting Ig membranare (BCR) şi Ig solubile
(secretate) – Ac ca atare.
*Ac (Ig) sunt molecule glicoproteice produse de plasmocitele derivate din limfocitele B activate de Ag.
*Ac circulă în sânge şi pătrund în ţesuturi. Sunt eficienţi contra bacteriilor, toxinelor microbiene,
helminților şi virusurilor în poziţie extracelulară.
*Ac au proprietatea de a recunoaşte şi a se combina cu Ag complementar, atât in vivo, cât şi in vitro.
*Unitatea de structură a Ig (monomerul) este constituită din 2 lanţuri glicoproteice (catene) identice
uşoare L (Light) şi 2 lanţuri grele H (Heavy), legate între ele prin punţi disulfidice.
*Există 2 tipuri de lanţuri L – κ şi λ, identice într-o moleculă de Ig.
*Se disting 5 tipuri de lanţuri H: γ, α, µ, δ, ε, ce corespund celor 5 clase (izotipuri) de Ig: IgG, IgA,
IgM, IgD, IgE.

A.Reprezintă molecule glicoproteice plasmatice din clasa α-globulinelor

! B.Reprezintă molecule glicoproteice plasmatice din clasa γ-globulinelor
C.Reprezintă complexe lipopolizaharidice
! D.Sunt produși de plasmocitele derivate din limfocitele B activate de un antigen
E.Sunt produși de limfocitele Th2 activate de un antigen
74. Selectați caracterele specifice moleculelor CMH de clasa II: Multiplu

-sunt exprimate doar pe CPA “profesioniste”, specializate în prezentarea Ag limfocitelor TCD4

-Ele pot prezenta peptide din 12-30 AA derivate din degradarea în fagolizosome a Ag exogene
(bacterii, protozoare, fungi, virioni liberi).
-Complexul peptid/CMH II de pe celulele prezentatoare de Ag interacţionează cu complexul TCR/CD4
de pe limfocitele TCD4 naive, determinand activarea limfocitelor B si diferentierea limf TCD4 in Th.
-Complexul peptid/CMH II de pe limf B activat va interactiona cu complexul CD4 de pe celulele
efectoare T (Th1, Th2, etc), determinand transformarea limf B in plasmocite secretoare de anticorpi.

.A ! Sunt exprimate doar pe suprafața CPA profesioniste

B. ! Participă la prezentarea antigenelor exogene (procesate în fagolizosome)
C. Participă la prezentarea antigenelor endogene (procesate în citoplasmă)
D. ! Recunosc și interacționează cu receptorul CD4 de pe limfocitele T
E. Recunosc și interacționează cu receptorul CD8 de pe limfocitel

75. Selectați caracterele specifice moleculelor CMH de clasa I: Multiplu

-sunt exprimate pe toate celulele nucleate ale organismului (inclusiv CPA “profesioniste”).
- participă la prezentarea peptidelor antigenice scurte (9 AA) provenite din proteine antigenice
citoplasmatice
-Peptidele sunt obţinute în cursul degradării in citoplasma (de către proteasome) a proteinelor
mentionate mai sus (antigene endogene).
-recunoaste si interacţionează cu receptorul CD8 de pe T-limfocite.
- Complexul peptid/CMH I de pe suprafaţa Celulelor Prezentatoare de Antigen “profesioniste” poate fi
recunoscut de complexul TCR/CD8 complementar de pe limfocite T CD8 naive (rezultă activarea
limfocitelor, diferenţierea lor în limfocite Tc - iniţierea răspunsului imun celular)
- Complexul peptid /CMH I de pe suprafaţa celulelor infectate sau a celulelor tumorale (CPA
“neprofesioniste”) poate fi recunoscut de complexul TCR/CD8 complementar de pe limfocitele
efectoare Tc (rezultă distrugerea celulelor ce conţin antigenul endogen

A. Sunt exprimate doar pe suprafața CPA profesioniste

B. Participă la prezentarea antigenelor exogene (procesate în fagolizosome)
C. ! Participă la prezentarea antigenelor endogene (procesate în citoplasmă)
D. Recunosc și interacționează cu receptorul CD4 de pe limfocitele T
E. ! Recunosc și interacționează cu receptorul CD8 de pe limfocitele T

76. Indicați afirmațiile adevărate despre Complexul Major de Compatibilitate (CMH):

Multiplu

*Moleculele CMH reprezintă un ansamblu unic de proteine exprimate pe suprafaţa celulelor

organismului, care sunt veritabili markeri / antigene de identitate ai/ale fiecărui individ.
*Moleculele CMH sunt formate din 2 catene polipeptidice, constituite din domenii extracelulare, un
fragment transmembranar şi o regiune intracitoplasmatică.

*Participă la prezentarea antigenelor peptidice limfocitelor T

*Determină acceptarea sau respingerea grefelor tisulare

A. Reprezintă un complex polizaharidic

B.+ Reprezintă un ansamblu de glicoproteine
C.+ Reprezintă un marker (antigen) individual de identitate
D.+ Participă la prezentarea antigenelor peptidice limfocitelor T
E. Participă la prezentarea antigenelor peptidice limfocitelor B

77. Enumerați fazele evolutive ale unui limfocit T naiv după interacțiunea cu un antigen specific:
Multiplu
După interacţiunea cu Ag urmeaza activarea lor, proliferarea şi diferenţierea în celule efectoare

A. Diferențierea în plasmocite
B.+ Diferențierea în celule efectoare Th și Tc
C.+ Activarea
D. Sinteza de Ig
E.+ Proliferarea

78. Indicați proprietățile subpopulației de limfocite Th1: Multiplu

Diferenţierea în Th1 este favorizată de IL-12 produsă de macrofage si celule dendritice.
Citokinele secretate de Th1 (IFN-γ, IL-2, TNF) stimulează răspunsul imun celular şi hipersensibilitatea
tardivă (activarea macrofagelor si stimularea functiilor microbicide ale fagocitelor, stimularea
proliferarii şi diferenţierii limfocitelor T citotoxice (Tc), activarea procesului inflamator).
De asemenea Th1 stimulează producerea Ac opsonizanţi si fixatori de complement – IgG1, IgG3
(anticorpi ce favorizeaza fagocitoza)

A.+ Diferențierea în Th1 este favorizată de IL-12, secretată de macrofage și celule

dendritice
B. Secretă citokinele IL-4,IL-5, IL-10
C.+ Secretă citokinele IFN-gamma, IL-2, TNF
D.+ Citokinele secretate determină activarea macrofagelor, stimularea proliferării și
diferențierii limfocitelor Tc
E. Citokinele secretate determină reacții anafilactice și eliminarea helminților

79. Indicați proprietățile subpopulației de limfocite Th2: Multiplu

-Diferenţierea în Th2 este favorizată de IL-4.

- Th2 recunosc Ag prezentate în special de B-limfocite.
-Secretă IL-4, IL-5, IL-10 şi IL-13.
-IL-4 stimulează producerea Ac Ig E, iar IL-5 activează eozinofilele (rol in reactiile de hipersensibilitate
imediate/anafilactice si in eliminarea helmintilor).
-De asemenea Th2 determina sinteza anticorpilor neutralizanti IgG.
-Există o competiţie între cele două tipuri de Th: IFN-γ inhibă diferenţierea şi proliferarea Th2, iar IL-
4, IL-10 şi IL-13 inhibă activitatea Th1

A.+ Secretă citokinele IL-4,IL-5, IL-10. IL-13

B. Secretă citokinele IFN-gamma, IL-2, TNF
C. Citokinele secretate determină activarea macrofagelor, stimularea proliferării și diferențierii
limfocitelor Tc
D.+ Citokinele secretate determină reacții anafilactice și eliminarea helminților
E.+ Recunosc antigene prezentate de limfocite B

80. Indicaţi markerii utilizaţi în reacţia imunoenzimatică: Multiplu

-Peroxidaza

-fosfataza alcalină (doar 2)

a) Auramina
b) Fosfataza alcalină
c) Hialuronidaza
d) Peroxidaza
e) O – streptolizina

81. Indicați reacțiile serologice în care este utilizat un cromogen: Multiplu

a. Reacția imunoenzimatică directă

b. Reacția imunoenzimatică indirectă
c. Reacția Western blot
d. RFC
e. Analiza radioimună

82. Indicați cele mai inofensive preparate biologice: Multiplu

a. Serul antitoxic antidifteric ecvin

b. Imunoglobulina umană hiperimună antitetanică
c. Imunoglobulina standardă
d. Imunoglobulina antistafilococică umană
e. Serul heterolog antitetanic
83. Precizați substanţele biologic active care se elimină în organismul uman sensibilizat în urma
administrării serurilor imune heteroloage: Multiplu

a. Complementul
b. Lizozima
c. Histamina
d. Serotonina
e. Prostaglandine

Serurile heteroloage, administrate parenteral, pot provoca reacţii adverse (reacţii anafilactice, boala serului,
febră). Cauza: albuminele se comportă ca un alergen. Substante ce pot fi eliberate: histamină, serotonină,
Factorul de Necroză al Tumorilor (TNF), prostaglandine, leucotriene, proteaze

84. Selectați proprietățile unui vaccin atenuat: Multiplu

a. Conține microorganisme vii

b. Conține microorganisme cu virulență redusă/avirulente
c. Stimuleaza doar imunitatea umorala
d. Conține exotoxină modificată
e. Produce antigene prezentate în asociație cu CMH clasa I si II

Vaccinurile vii atenuate reprezintă tulpini de bacterii sau virusuri vii cu virulenţa redusă, dar cu
capacitate imunogenă păstrată.

85. Selectați adjuvanţii utilizați în componența vaccinurilor: Multiplu

a. Eritrocite de berbec
b. Fosfat de aluminiu
c. Hidroxid de aluminiu
d. Particule de latex
e. Ribozomi bacterieni
II.Adjuvanţii
tuberculosis,
stimulare biologici
pe suprafata
sau componente
CPA,
(unele
determinand
bacteriene – ex. ribosomi
bacterii: Bordetella
aceste celule
pertussis,
sa secrete
bacterieni
Corynebacterium
citokine
) induc
careexpresia
vorparvum,
activa
moleculelor
limfocitele
Mycobacterium
deT.co-

86. Selectați afirmațiile corecte despre vaccinuri: Multiplu

a. Sunt preparate biologice utilizate în scop de serodiagnostic

b. Se utilizează pentru imunizarea activă a populaţiei
c. Conţin microorganisme vii atenuate, omorâte sau componente extrase din
celula microbiană
d. Se administrează conform Calendarului de vaccinări
e. Sunt indicate în terapia unor infecţii acute

Vaccinurile sunt produse biologice cu proprietăţi de imunogen, constituite din microorganisme vii sau
omorâte, din componentele lor sau din toxine modificate. Fiind administrate la om sau animale induc o
imunitate artificială activă – IAA - (umorală, celulară, mixtă) fără să provoace efecte nocive.

87. Precizați afirmația corectă despre virulenţă: Multiplu

a. Este un caracter de specie (asta se refera la patogenitate)

b. Este un caracter stabil
c. Este determinată genetic
d. Reprezintă gradul de patogenitate al unei tulpini bacteriene
e. Virulenţa unei tulpini poate fi diminuată

Patogenitate – capacitatea potenţială a bacteriilor de a declanşa infecţia. Este un caracter de specie

determinat genetic (cromosom, plasmide, bacteriofagi).
Virulenţă – gradul de patogenitate al unei tulpini (măsură cantitativă a patogenităţii). Se apreciază
experimental prin infectarea animalelor de laborator cu cantităţi diferite de mi/o, caracteristica tulpinii
-Amplificarea prin transfer de gene şi recombinare genetică, condiţii optime pentru creştere
-Reducerea (atenuarea) prin menţinerea bacteriilor în condiţii nefavorabile (t, factori chimici, etc), mutaţii

88. Precizați afirmațiile corecte despre patogenitate: Multiplu

a. Este un caracter de specie

b. Este un caracter de tulpină
c. Este un caracter determinat genetic
d. Gradul de patogenitate se măsoară în unităţi de patogenitate
e. Reprezintă capacitatea potenţială a unei specii bacteriene de a declanşa o
infecţie

Patogenitate – capacitatea potenţială a bacteriilor de a declanşa infecţia. Este un caracter de specie

determinat genetic (cromosom, plasmide, bacteriofagi).

89. Indicați factorii structurali care asigură patogenitatea microorganismelor: Multiplu

a. Granulațiile de volutină
b. Pilii
c. Glicocalixul
d. Antigenele de suprafaţă
e. Capsula
 Adezine
 Sisteme de secretie (tipuri I-VI)
 Capsula
 Glicocalix
 Antigenul O
 Peptidoglican
 Acizi teichoici/lipoteichoici
 Proteina A la stafilococi
 Proteina M la streptococi

90. Precizați afirmațiile adevărate despre exotoxinele bacteriene: Multiplu

a. Sunt parte componentă a peretelui celular bacterian

b. Sunt de natură proteică
c. Sunt inactivate la temperaturi înalte
d. Manifestă tropism (selectivitate de acţiune)
e. Pot fi transformate în anatoxine
 Proteine produse de bacterii G+/G-
 Pot fi secretate în mediul extracelular sau injectate direct în celula-ţintă prin sisteme de secreţie
 Termolabile (excepţie – enterotoxina stafilococică şi toxina termostabilă (TS) a E. coli)
 Hidrosolubile şi acţionează la distanţă
 Efectul se instalează după o perioadă de latenţă
 Manifestă tropism (specificitate de acţiune, selectivitate)
 Exotoxinele sunt imunogene (induc sinteza anticorpilor - antitoxine)
 Antitoxinele neutralizează activitatea exotoxinei (faza de fixare pe receptorii celulari)

91. Precizați afirmațiile corecte despre exotoxinele microbiene: Multiplu

(vezi intrebarea 90)

92. Selectați enzimele de patogenitate caracteristice microorganismelor patogene: Multiplu

a. Oxidoreductaza
 b. Plasmocoagulaza
c. Citocromoxidaza
d. Fibrinolizina
e. Neuraminidaza
 Plasmocoagulaza (formarea trombilor septici - efect antifagocitar, propagare în organism)
 Fibrinolizina (eliberarea bacteriilor din trombi)
 Hialuronidaza (diseminare, leziuni tisulare)
 Colagenaza (diseminare, leziuni tisulare)
 Neuraminidaza (lichefierea mucusului)
 Proteaze (ex.: distrugerea Ig A secretorii)
 ADNaza
 Dezaminaze
 Decarboxilaze
 Fosfataza, etc

93. Indicați caracterele exotoxinelor bacteriene: Multiplu

a. Posedă specificitate (tropism) pentru anumite organe şi ţesuturi

b. Nu sunt imunogene
c. Pot fi transformate în anatoxine
d. Pot manifesta efect citolitic sau citotoxic
e. Sunt elaborate de toate speciile bacteriene patogene

 Proteine produse de bacterii G+/G-

 Pot fi secretate în mediul extracelular sau injectate direct în celula-ţintă prin sisteme de secreţie
 Pot avea efect citotoxic sau citolitic
 Termolabile (excepţie – enterotoxina stafilococică şi toxina termostabilă (TS) a E. coli)
 Hidrosolubile şi acţionează la distanţă
 Efectul se instalează după o perioadă de latenţă
 Manifestă tropism (specificitate de acţiune, selectivitate)
 Exotoxinele sunt imunogene (induc sinteza anticorpilor - antitoxine)
 Antitoxinele neutralizează activitatea exotoxinei (faza de fixare pe receptorii celulari)

94. Indicați proprietățile endotoxinei bacteriene: Multiplu

a. Este termosensibilă
b. Nu se inactivează sub acţiunea formolului
c. Posedă imunogenitate pronunţată
d. Este eliberată în urma lizei celulei bacteriene
e. Acţionează prin inducerea secreţiei unor citokine de către macrofage

 Reprezintă complexe LPZ din peretele celular G- (cel mai toxic component este lipidul A).
 Este eliberată în urma lizei bacteriilor (sub influenţa sistemului imun al gazdei sau a unor AB).
 Termostabilă
 Ne-imunogenă (slab imunogenă)
 Nu poate fi transformată în anatoxină
 DLM de ordinul μg/kg
 Efectul se manifestă imediat
 Determină efecte generale, indiferent de provenienţă
 induce secreţia unor substanţe biologic active (citokine pro-inflamatoare: IL-1, IL-6, IL-8, IL-12,
TNF-α) de către macrofage şi alte celule
95. Numiţi tehnica de colorare utilizată în micropreparat: Simplu

96. Selectați avantajele reacţiei de hemaglutinare indirectă în raport cu reacţia de aglutinare:

Multiplu

A. Se efectuează pe lamă
B. Este mai sensibilă
C. Este mai rapidă
D. Se citeşte peste 3 - 5 minute
E. Este mai demonstrativă
Aglutinare “activă” sau “directă”, în care particula figurată (Ag corpuscular) este el însuşi purtător de
determinante antigenice specifice (hematii, leucocite, trombocite, bacterii)

Aglutinare “pasivă” sau “indirectă”, în care particula serveşte doar de suport pentru un determinant
antigenic solubil fixat artificial pe suprafaţa sa. Frecvent sunt utilizate ca suport hematii formolate,
particule de latex sau microcristale de colesterol.

Avantajele reactiilor indirecte: facilitatea lecturii si sensibilitatea inalta.(Chiar nu am gasit nimic aici….)

97. Indicați perioadele maladiei infecţioase: Multiplu

a. De infectare
b. De incubaţie
c. Prodromală
d. De stare
e. De reconvalescență

98. Selectaţi factorii umorali ai imunităţii înnăscute (de rezistenţă nespecifică): Multiplu

a. Anticorpii naturali
b. Complementul
c. Interferonul
d. Imunoglobulinele Ig M
e. Imunoglobulinele Ig G
 Peptide animicrobiene (defensine, cathelicidine)
 Proteinele de faza acuta (alfa si beta globulinele plasmatice secretate permanenta de ficat):
proteina/lectina de legare a manozei (MBP/MBL), proteina de legare a LPS (LBP), inhibitori de
proteaze, proteine ale sistemului complement şi ale coagulării, proteina C-reactivă (CRP),
protrombina, fibrinogenul;
 Complementul
 Interferon

99. Indicați manifestările clinice ale hipersensibilităţii imediate de tip I: Multiplu

a. Astmul bronşic
b. Boala serului
c. Artrite reumatoide
d. Şocul anafilactic
e. Urticaria
 În reacţiile anafilactice participă IgE
 eliberarea din celule a unor mediatori, substanţe biologic active (histamină, serotonină, Factorul de
Necroză al Tumorilor (TNF), prostaglandine, leucotriene, proteaze). Ele se fixează pe receptori
celulari inducând contracţia musculaturii netede (bronşice, intestinale, uterine), vasodilataţie,
creşterea permeabilităţii vasculare cu edem, reacţie urticariană în tegument şi hipersecreţie de
mucus la nivelul bronşic.
 socul anafilactic- cea mai brutală şi gravă reacţie declanşată de un Ag/alergen. Se manifestă în
câteva secunde după administrarea parenterală a dozelor mari de Ag/alergen cu semne clinice
sistemice: urticarie, asfixie, colaps circulator şi şoc. Poate duce la deces subit
 Alergeni responsabili de şocul anafilactic: medicamente (analgezice, anestetice, AB, seruri
sangvine de animale, enzime), venin de viespi, de albine, alimente

100. Selectați tipurile serurilor imune curative după destinație: Multiplu

a. Antigenice
b. Antitoxice
c. Antivirale
d. Antibacteriene
e. Antiprionice
 Antibacteriene
 Antivirale
 Antitoxice
 Mixte

101. Selectaţi proprietăţile unui antigen incomplet: Multiplu

a. Nu posedă imunogenitate
b. Este de natură proteică
c. Masă moleculară mai mică de 10 kD
d. Posedă imunogenitate
e. Posedă antigenitate
 Au masă moleculară mică
 mai sunt numite haptene
 Posedă antigenitate dar sunt lipsite de imunogenitate
 Pot deveni imunogene combinându-se cu macromolecule purtătoare (proteine sau polizaharide)
Exemple de haptene: săruri ale metalelor grele (Cr, Ni), substanţe de origine vegetală,
medicamente, coloranţi, oligonucleotide, etc.

102. Indicați particularitățile unui răspuns imun umoral primar: Multiplu

A. Faza de latență durează 4-7 zile

B. Faza de latență durează câteva ore
C. Inițial se sintetizează anticorpi reprezentați de IgM
D. Inițial se sintetizează anticorpi reprezentați de IgG
E. Este asigurat de limfocitele B-memorie

I fază – de latenţă – durează 4-7 zile, până la apariţia Ac. In acest timp are loc recunoaşterea,
procesarea Ag, diferenţierea T,B limfocitelor
II fază – logaritmică – Titrul Ac creşte, atingând max în a 10-15 zi. Iniţial are loc producerea Ig M,
peste 4-5 zile - IgG sau alte izotipuri de Ig (prin comutatie de clasa sub influenta citokinelor produse
de Th).
III fază – de producere maximă a Ac – Durata variază în funcţie de Ag
IV fază – de diminuare a titrului de Ac (declin)– În cazul Ag proteice dureaza săptămâni, Ag
polizaharidice – luni, Ag virale – ani)
Raspunsul imun primar induce formarea celulelor B memorie.

103. Precizați posibilele efecte ale interacțiunii dintre antigen și anticorpi in vivo: Multiplu

A. Neutralizarea toxinelor bacteriene

B. Distrugerea directă a celulelor infectate cu virus
C. Citotoxicitatea mediată celular anticorp-dependentă
D. Opsonizarea bacteriilor
E. Neutralizarea intracelulară a virusurilor
 Aglutinarea bacteriilor (IgM, IgG)
 Opsonizarea bacteriilor şi intensificarea fagocitozei (IgG, IgA)
 Activarea complementului pe cale clasică determinând citoliză (inclusiv bacterioliză),
opsonizare prin C3b, sau stimularea inflamației prin C3a, C5a (IgM, IgG)
 Neutralizare - blocarea atașării toxinelor/enzimelor, adeziunii bacteriilor, virusurilor la
receptorii celulari (IgM, IgG, IgA)
 Citotoxicitatea mediată celular anticorp-dependentă – ADCC - (Ac se leagă de patogeni sau
celulele infectate, inducând degranularea celulelor citotoxice:
- IgG stimulează degranularea celulelor NK (consecință - distrugerea celulelor infectate cu virus sau
tumorale)
- IgE stimulează degranularea eozinofilelor (distrugerea helminților)
- Degranularea mastocitelor – IgE se leagă de mastocite prin Fc, iar prin Fab interacționează cu Ag
(induce reacții anafilactice)

104. Indicați consecințele activării unui limfocit B de către un antigen T-independent: Multiplu

A. Moarte prin apoptoză

B. Proliferare (expansiune clonală) directă
C. Diferențiere în plasmocite
D. Diferențiere în celule efectoare Tc
E. Inducerea memoriei imunologice

105. Precizați particularitățile imunității umorale: Multiplu

A. Efectorii de bază sunt limfocitele Tc

B. Efectorii de bază sunt anticorpii (Ig)
C. Elimină microbii extracelulari și neutralizează toxinele
D. Distruge celulele infectate cu microorganisme intracelulare
E. În răspunsul imun umoral participă limfocitele T CD4 și B
Imunitate umorală, exercitată prin intermediul unor proteine numite anticorpi (Ac, Ig), produse de
limfocitele B. Fiind secretate in sange si lichide biologice neutralizeaza si elimina microbii extracelulari si
toxinele lor. Limfocitele TCD4 (T4) au funcţia de coordonator central al răspunsului imun (participa in
stimularea raspunsul imun umoral si celular) şi la activare se diferenţiază în subpopulaţia de Thelper (Th,
limfocite T auxiliare).

106. Selectați caracterele de bază ale clasei de imunoglobuline IgA: Multiplu

A. IgA reprezintă 75% din totalul de imunoglobuline umane

B. Molecula de sIgA este un dimer
C. Participă la activarea complementului pe cale clasică
D. Fracția sIgA se întâlnește în serul sangvin
E. Fracția sIgA asigură protecția mucoaselor

lIg A – 15% din totalul Ig. CS -7S, GM – 160 kDa. Bogate în glucide. Se disting 2 subclase: IgA1 (80-
90%) şi IgA2 (10-20%). Semi-viaţa – 6 zile, nu traversează placenta, nu activează complementul pe cale
clasică.
-Ig A serice (monomeri) – 6% din totalul Ig serice. Agregate de IgA pot activa complementul pe cale
alternativă.
-Ig A secretoare (sIg A) – salivă, lacrimi, colostrum, lapte, secreţii gastro-intestinale, nazale, bronhice.
Dimer. Asigură protecţia mucoaselor, blocând ataşarea bacteriilor şi virusurilor de receptorii
mucoaselor.

107. Selectați caracterele de bază ale clasei de imunoglobuline IgG: Multiplu

A. Molecula de IgG este un dimer

B. Molecula de IgG este un pentamer
C. Reprezintă un indicator al unei infecții recente
D. Este unica clasă de Ig, capabilă să traverseze bariera placentară
E. Manifestă activitate opsonizantă și fixatoare de complement
 IgG (4 subclase IgG1, IgG2, IgG3, IgG4) Reprezintă 75% din ansamblul Ig serice. Constanta de
sedimentare -7S, greutatea moleculară-150kDa.
 Sunt unicele Ig capabile să traverseze bariera placentară.
 Fc al IgG are centre de fixare a complementului (activarea C pe cale clasică), a macrofagelor şi
neutrofilelor (rol în opsonizare), a proteinei A a stafilococilor.
 Perioada de semi-viaţă 21 zile.
 Manifestă activitate opsonizantă, neutralizantă, fixatoare de complement.

108. Selectați caracterele de bază ale clasei de imunoglobuline IgM: Multiplu

A. Molecula de IgM este un dimer

B. Molecula de IgM este un pentamer
C. Reprezintă un indicator al unei infecții recente
D. Este unica clasă de Ig, capabilă să traverseze bariera placentară
E. Manifestă activitate opsonizantă și fixatoare de complement
 Ig M – 5-6% din totalul Ig. Pentamer. Constanta de sedimentare - 19S, greutatea moleculară -
900kDa.
 Se distrug sub acţiunea mercapto-etanolului sau cisteinei.
 Semi-viaţa – 5 zile.
 Fixează si activează complementul pe cale clasică.
 Nu traversează placenta, prezenţa Ig M la nou-născut denotă infecţie intrauterină.
 Sunt primele care apar după un stimul antigenic primar şi indică un proces infecţios acut.

109. Selectați celulele prezentatoare de antigen (CPA) „neprofesioniste”: Multiplu

A. Hepatocitele
B. Hematiile
C. Celulele epiteliale
D. Limfocitele T și B
E. Celulele endoteliale

110. Selectați celulele prezentatoare de antigen (CPA) „profesioniste”: Multiplu

A. Hematiile
B. Macrofagele
C. Leucocitele
D. Celulele dendritice
E. Limfocitele B

111. Enumerați fazele evolutive ale unui limfocit B naiv după interacțiunea cu un antigen specific:
Multiplu

A. Diferențierea în plasmocite
B. Diferențierea în celule efectoare Th și Tc
C. Proliferarea
D. Activarea
E. Producerea și secreția Ig

112. Precizați receptorii care apar pe suprafața limfocitelor T în curs de maturizare: Multiplu

A. TCR
B. BCR
C. CD3
D. CD4
E. CD8

113. Selectați afirmațiile corecte despre TCR: Multiplu

A. Este un receptor pentru antigen prezent pe limfocite B mature

B. Este un receptor pentru antigen prezent pe limfocite T mature
C. Recunoaște și interacționează cu antigene solubile
D. Recunoaște doar peptide asociate cu molecule CMH de pe suprafața CPA
E. Este constituit din două catene proteice
 TCR, receptorul pentru Ag - format din 2 catene polipeptidice α şi β (90%) sau γ şi δ. TCR poate
recunoaşte doar peptide antigenice asociate cu molecule ale CMH, localizate pe suprafaţa unei
Celule Prezentatoare de Antigen - CPA. Nu interacţionează cu Ag solubile.
 TCR recunoaste simultan peptidul antigenic si unele reziduuri ale moleculei CMH.

114. Selectați afirmațiile corecte despre BCR: Multiplu

A. Este un receptor pentru antigen prezent pe limfocite B mature

B. Este un receptor pentru antigen prezent pe limfocite T mature
C. Este reprezentat de pentameri de IgM
D. Este reprezentat de monomeri de IgM și IgD
E. Recunoaște și interacționează cu antigene solubile sau membranare
 Este reprezentat de molecule de imunoglobuline – monomeri de Ig M şi Ig D (forma membranară
de anticorpi), asociate cu doua proteine Igα si Igβ (CD79). BCR interacţionează cu molecule
 antigenice/epitopi din soluţii sau fixate pe membrane celulare (macromolecule native – proteine,
lipide, glucide, acizi nucleici, grupari chimice mici).
 BCR recunoaşte antigenele (solubile sau corpusculare) după configuraţia lor.

115. Indicați organele periferice ale Sistemului Imun: Multiplu

a. Măduva osoasă
b. Ganglionii limfatici
c. Splina
d. Timusul
e. Formaţiunile limfatice din organe şi ţesuturi

116. Indicați organele centrale ale Sistemului Imun: Multiplu

A. Splina
B. Maduva osoasă
C. Ganglionii limfatici
D. Plăcile Payer
E. Timusul

117. Selectați afirmațiile corecte despre epitopii unui antigen: Multiplu

A. Determină antigenitatea
B. Reprezintă locul de interacțiune specifică cu paratopul anticorpului sau cu receptorul unui
limfocit
C. Antigenele polizaharidice sunt constituite din epitopi liniari și conformaționali
D. Antigenele proteice sunt constituite din epitopi liniari și conformaționali
E. Epitopii liniari pot fi recunoscuți de receptorii BCR de pe suprafața limfocitelor B
 Imunogenitatea este o caracteristică a întregii macromolecule Ag.
 Antigenitatea (specificitatea) este determinată de epitopi ale Ag.
 Epitopul proteic este constituit din câţiva aminoacizi (AA), poate fi liniar (secventional) sau
conformational
 Proteinele sunt Ag T-dependente, deoarece ele induc sinteza Ac doar prin cooperarea dintre T şi
B limfocite.
 La glucide epitopul este format din 4-6 monozaharide. Polizaharidele sunt formate dintr-un epitop
repetat sau dintr-un număr redus de epitopi diferiţi.
 Polizaharidele sunt Ag T-independente, pot induce sinteza Ac fără intervenţia limf. T

118. Indicați particularitățile unui superantigen: Multiplu

A. Este de natură proteică

B. Este capabil să stimuleze 10-40% de limfocite T
C. Este capabil să stimuleze 10-40% de limfocite B
D. Determină procese imunopatologice
E. Induce o imunitate de lungă durată
 molecule proteice particulare (enterotoxinele stafilococice, toxina şocului toxic stafilococic,
toxina exfoliativă a stafilococilor, nucleocapsida virusului rabic), capabile să stimuleze un număr
mare de limfocite T (10-40%). N – 0.01%. SuperAg provoacă reacţii imunopatologice.

119. Indicați caracterele de bază ale imunității celulare: Multiplu

A. Este realizată prin intermediul limfocitelor T

B. Este dirijată contra microorganismelor extracelulare
C. Exercită efect asupra paraziților intracelulari și a celulelor modificate
D. Se realizează prin intermediul anticorpilor (Ig)
E. Participă la activarea macrofagelor
120. Indicați caracterele de bază ale imunității umorale: Multiplu

A. Se realizează prin intermediul anticorpilor (Ig)

B. Este dirijată contra microorganismelor extracelulare
C. Neutralizează toxinele și enzimele bacteriene
D. Exercită efect asupra paraziților intracelulari și a celulelor modificate
E. Efectorii principali sunt limfocitele Tc

121. Selectați caracterele specifice imunității dobândite: Multiplu

A.Capacitatea de a interveni imediat după întâlnirea cu un antigen

! B.Toleranță la antigenele proprii

! C.Recunoașterea specifică a antigenelor

! D.Imunitate la reinfecții

! E.Memorie imunologică

Imunitatea dobândită se caracterizează prin: 1. Dezvoltare lenta si manifestare tardiva (câteva

zile, săptămâni dupa contactul cu un antigen) 2. Specificitate faţă de antigen (capacitatea de a
recunoaste si raspunde specific la numeroase substante straine, inclusiv agenti infectiosi) 3.
Diversitatea răspunsurilor imune elaborate 4. Expansiunea clonală a limfocitelor activate de
antigene 5. Memorie imunologică (capacitatea de a elabora raspuns mai rapid, mai intens si
eficace la intalniri repetate cu un antigen) 6. Lipsa reactivităţii (toleranţă) faţă de antigenele
proprii

122. Selectați caracterele specifice endotoxinei bacteriene: Multiplu

! A.Este prezentă doar la bacterii G-

! B.Este secretată în urma lizei celulei bacteriene

C.Este de origine proteică

! D.Determină efecte generale

E.Este înalt imunogenă

Caracteristica endotoxinei bacteriene

- Reprezintă complexe LPZ din peretele celular G- (cel mai toxic component este lipidul A). -
Este eliberată în urma lizei bacteriilor - (sub influenţa sistemului imun al gazdei - sau a unor
AB). - Termostabilă - Ne-imunogenă (slab imunogenă) - Nu poate fi transformată în anatoxină -
DLM de ordinul μg/kg - Efectul se manifestă imediat - Determină efecte generale, indiferent de
provenienţă

123. Indicați exotoxinele bacteriene citotoxice: Multiplu

A. Hemolizina

B. ! Toxina tetanică
C. Leucocidina

D. ! Toxina holerică

E. ! Toxina difterică

II. Toxine citotoxice, de tip A-B (acţionează în interiorul celulei). Ex.: toxina difterică,
botulinică, tetanică, holerică, etc Au structură bipartită: fracţia polipeptidică B (cell binding) este
responsabilă de legarea de receptorii specifici din membrana celulei-ţintă, fracţia polipeptidică A
(active) pătrunde în celulă (prin endocitoză sau translocare) şi determină activitatea toxică.

124. Indicați exotoxinele bacteriene citolitice: Multiplu

A. Toxina botulinică

B. Toxina holerică

C.+ Lecitinaza

D.+ Hemolizina

E. Fibrinolizina

I. Toxine citolitice Dereglează membranele celulare prin acţiune enzimatică (fosfolipaza /lecitinaza,

sfingomielinaza) sau prin formarea porilor (streptolizina O, α-toxina/hemolizina

S.aureus, leucocidina). Responsabile de liză hematiilor, leucocitelor, trombocitelor, leziuni tisulare si

necroză

125. Indicați enzimele de patogenitate bacteriene: Multiplu

A. Dehidrogenaza

B.+ ADN-aza

C.+ Neuraminidaza

D. Hemaglutinina

E.+ Elastaza

Enzime de patogenitate, responsabile de modificări patologice ale ţesuturilor, celulelor ma/o :

hialuronidaza, colagenaza, elastaza, plasmocoagulaza, hemolizina, fibrinolizina, lecitinaza, etc.

126. Indicați enzimele de patogenitate bacteriene: Multiplu

A.+ IgA- proteaza

B.+ Colagenaza

C. Lizozima

D.+ Hialuronidaza

E.+ Fibrinolizina
Enzime de patogenitate, responsabile de modificări patologice ale ţesuturilor, celulelor ma/o :
hialuronidaza, colagenaza, elastaza, plasmocoagulaza, hemolizina, fibrinolizina, lecitinaza, etc.

127. Selectați factorii structurali de patogenitate ai bacteriilor: Multiplu

A. Membrana externă

B.! Capsula

C.! Fragmente de peptidoglican

D. Mezozomii

E.! Fimbriile

Factori structurali (somatici) 1. Adezine - fimbriile, glicocalixul, proteine de adeziune ale

peretelui celular. Asigură aderarea bacteriilor la receptorii de pe suprafaţa celulelor-ţintă sau la
proteine matriciale extracelulare (colagen, fibronectină, laminină, elastină, etc) 2. Sisteme de
secreţie (tipuri I-VI) 3. Capsula – antifagocitar, anti-complement 4. Glicocalixul – adeziune,
formarea biofilmelor 5. Antigenul O - antifagocitar 6. Peptidoglicanul (agresie tisulară - efect
artritogen, pirogenitate, stimularea producerii de citokine - şoc) 7. Acizii teichoici/lipoteichoici
(adeziune, toxicitate) 8. Proteina A la stafilococi (acţiune antifagocitară

prin fixarea Fc a IgG) 9. Proteina M la streptococi (adeziune, a/fagocitar)

128. Selectați factorii structurali de patogenitate ai bacteriilor: Multiplu

A.! Acizii lipoteichoici

B.! Proteina A la S.aureus

C. Sporul

D.! Sisteme de secreție

E.! Proteina M la S.pyogenes

Factori structurali (somatici) 1. Adezine - fimbriile, glicocalixul, proteine de adeziune ale

peretelui celular. Asigură aderarea bacteriilor la receptorii de pe suprafaţa celulelor-ţintă sau la
proteine matriciale extracelulare (colagen, fibronectină, laminină, elastină, etc) 2. Sisteme de
secreţie (tipuri I-VI) 3. Capsula – antifagocitar, anti-complement 4. Glicocalixul – adeziune,
formarea biofilmelor 5. Antigenul O - antifagocitar 6. Peptidoglicanul (agresie tisulară - efect
artritogen, pirogenitate, stimularea producerii de citokine - şoc) 7. Acizii teichoici/lipoteichoici
(adeziune, toxicitate) 8. Proteina A la stafilococi (acţiune antifagocitară

prin fixarea Fc a IgG) 9. Proteina M la streptococi (adeziune, a/fagocitar)

129. Selectați efectul care NU se produce la pătrunderea repetată a unui alergen în cazul unei reacții de
hipersensibilitate de tipul I: Simplu

a)! Legarea IgG de mastocite prin intermediul Fc

b) Degranularea mastocitelor sensibilizate

c) Eliberarea/secreția histaminei
d) Contracția musculaturii netede

e) Vasodilatare

Hipersensibilitatea de tipul I (reacţii imediate, anafilactice). RHS imediate mai sunt numite “alergie” sau
“atopie”. Persoanele predispuse la astfel de reactii sunt numite “atopice”. Antigenele care declanseaza o
hipersensibilitate imediata sunt calificate ca “alergeni”. Manifestările patologice survin timp de 15-30 min
după reîntroducerea alergenului în organismul sensibilizat. În reacţiile anafilactice participă IgE. La
persoanele predispuse la reactii anafilactice intalnirea cu unele Ag determina activarea limf Th2 si a
limfocitelor B cu producerea Ac IgE. Fiind sintetizate în timpul primului contact cu alergenul, IgE se
fixează pe receptori ai mastocitelor (în special din ţesutul conjunctiv sau din mucoase) și bazofilelor,
persistând mai multe luni.

130. Indicați esența opsonizării: Simplu

a) Degranularea lizosomei

b) Aglutinarea hematiilor

c)+ Acoperirea microorganismelor cu anticorpi sau/și complement

d) Adeziunea microorganismelor la celulele epiteliale

e) Inactivarea virusurilor

Recunoașterea indirectă, prin opsonine, molecule care se fixează pe suprafața mi/o și prin intermediul lor se leagă de
receptorii pentru opsonine de pe fagocite (din greacă opsein – a aduce de mâncare). Astfel se facilitează
recunoașterea, adeziunea şi ingestia mi/o. În calitate de opsonine servesc fracţii de complement (C3b), fibronectina,
unii anticorpi (IgG), proteina C-reactivă (CRP).

131. Selectați sursa de anticorpi monoclonali: Simplu

a) Limfocitele

b) Plasmocitele

c) Mielocitele

d)! Hibridomul

e) Celulele splinei
Ac monoclonali sunt absolut identici. Se obţin prin fuzionarea LB cu o celulă tumorală. Hibridomul
obţinut se multiplică ca o celulă tumorală şi secretă Ac omogeni, identici cu BCR. Servesc la detectarea
receptorilor de pe suprafaţa celulelor, tratament etc.

132. Indicați substanța utilă în stimularea răspunsului imun: Simplu

a) Adjuvantul

b) Antiserul

c)+ Antigenul purificat

d) Haptena

e) Imunoglobulina

133. Izotipurile de Ig prezintă variații în structura: Simplu

a) Regiunii variabile a catenei ușoare (Lv)

b) Regiunii constante a catenei ușoare (Lc)

c) Regiunii variabile a catenei grele (Hv)

d)+ Regiunii constante a catenei grele (Hc)

e) Regiunii balama

Lizotipul reprezintă un marker epidemiologic.

134. Numiţi antigenul termolabil prezent la bacteriile mobile: Simplu

a) Antigenul O

b) Antigenul K

c)+ Antigenul H

d) Antigenul Vi

e) Antigenul R
Lat. flagellum= bici – structuri filamentoase proteice, întâlnite la unele bacterii, bacili, spirili şi
spirochete. Funcţii: intervin în mobilitatea bacteriană, reprezintă Ag H al bacteriilor

135. Numiţi reacţia utilizată în depistarea antigenelor solubile: Simplu

A.Bacterioliză

B.Imobilizare

C.Hemaglutinare

D.Imunofluorescență

! E.Precipitare

Imunoprecipitarea se manifesta doar atunci cand g solubil este amestecat cu Ac corespunzator.

136. Indicați principala diferență dintre reacția de hipersensibilitate de tip II (citototoxică) de reacția de
hipersensibilitate de tip III (prin complexe imune): Simplu

a) Tipul de Ig care participă în reacție

b)+ Locul formării complexului antigen-anticorp

c) Participarea complementului

d) Participarea limfocitelor T
e) Participarea macrofagelor

RHS de tipul II (citolitice-citotoxice) Implică Ac (Ig G sau Ig M) dirijaţi contra unui Ag natural sau exogen fixat pe
suprafaţa unei celule sau a unui ţesut. Se dezvoltă în câteva minute sau ore.

RHS de tipul III (mediate de complexe imune Ag-Ac solubile) Mecanismul: Complexele Ag-Ac solubile activează
C şi determină leziuni în locul formării sau depunerii lor în ţesuturi sau pe endoteliul vascular. Leziunile se
caracterizează printr-o inflamație intensă, cu implicarea complementului (C3a și C5a induc degranularea
mastocitelor și bazofilelor cu creșterea permeabilității membranare, granulocitele atrase în focar fagocitează
complexele. În urma distrugerii fagocitelor se eliberează enzime lizosomale, provocând leziuni tisulare). - Fenomene
patologice locale: reacţia Arthus, glomerulonefrita, artrită, poliatrerite. Se produc în exces de Ac după 3-10 ore de la
contactul cu Ag. - Fenomene patologice generale: boala serului (în exces de Ag).

137. Indicați efectul în care NU este implicată fracția C3b a complementului: Simplu

a) Alterează permeabilitatea vasculară

b) Stimulează fagocitoza

c)+ Induce formarea C3-convertazei

d) Induce formarea C5-convertazei

e) Opsonizează bacteriile

Este declanşată atunci când fracţia C3b se fixeaza covalent pe suprafaţa microbilor. Acest proces nu poate fi
controlat, deoarece proteine regulatoare lipsesc pe microbi (dar sunt prezente pe celulele gazdei). C3b este un
substrat pentru fixarea altei proteine, factorul B. Complexul format C3bBb manifesta activitate de C3 convertaza, cu
producerea masiva a proteinei C3b, care acopera suprafata bacteriei. Se formeaza complexul C3bBbC3b, cu efect de
C5 convertaza. Properdina, o proteina serica, este necesara pentru stabilizarea complexului C3bBb. Fazele ulterioare
coincid cu cele ale activarii pe cale clasica.

138. Selectați afirmația corectă despre ce reprezintă titrul anticorpilor: Simplu

A.Cantitatea absolută de anticorpi specifici

B.Afinitatea anticorilor

C.Aviditatea anticorpilor

D.Concentrația anticorpilor specifici

! E.Diluția maximă a anticorpilor care încă manifestă rezultat pozitiv (cel puțin +++) într-o test-sistemă

139. Precizați ce reprezintă un receptor TCR: Simplu

A.Un monomer de Ig

B.Un tetramer

C.Un homodimer

! D.Un heterodimer

E.O moleculă monocatenară

TCR, receptorul pentru Ag - format din 2 catene polipeptidice α şi β (90%) sau γ şi δ. TCR poate

recunoaşte doar peptide antigenice asociate cu molecule ale CMH, localizate pe suprafaţa unei

Celule Prezentatoare de Antigen - CPA. Nu interacţionează cu Ag solubile. TCR recunoaste simultan

peptidul

140. Selectați caracterele unui răspuns imun secundar (anamnestic): Simplu

a) Este intens

b) Este rapid

c) Este eficient
d) Memorie rapidă

e)! Toate de mai sus

Răspunsul umoral secundar (la un contact repetat cu acelaşi Ag).

Este asigurat de LB-memorie

- Perioadă de latenţă scurtă (ore) - Ascensiune rapidă a titrului Ac - Titru maxim de Ac menţinut o durată
mai

mare - Afinitate crescută a Ac faţă de Ag - Producerea anticorpilor Ig G.

141. Selectaţi clasa de Ig care participă în reacţiile anafilactice: Simplu

a) Ig A

b)! Ig E

c) Ig D

d) Ig M

e) Ig G

În reacţiile anafilactice participă IgE.

142. Indicați compoziția chimică a moleculei de imunoglobulină: Simplu

a) Proteină

b) Carbohidrat

c)+ Glicoproteină

d) Acid gras

e) Complex lipopolizaharidic

Ig prezintă glicoproteine din fracţia γ-globulinelor. Se disting Ig membranare (BCR) şi Ig solubile (secretate) – Ac
ca atare.

143. Indicați proprietatea anticorpilor care NU este dependentă de structura fragmentului Fc:
Simplu

a) Capacitatea de a traversa placenta

b) Capacitatea de a fixa complementul

c) Izotipul

d)+ Afinitatea pentru antigen

e) Afinitatea pentru mastocite

144. Precizați manifestarea unei stări de hipersensibilitate de tipul IV (tardivă): Simplu

A.Edem fără infiltrat celular

B.Infiltrat celular leucocitar

! C.Infiltrat din limfocite T și macrofage

D.Infiltrat din eozinofile

E.Hiperemie fără infiltrat

RHS de tipul IV (mediate celular, tardive,

întârziate) Sunt determinate de limfocite T CD8 (Tc) sau TCD4 (Th1) activate la contactul secundar

cu Ag sensibilizant. Sunt cunoscute 3 modele de hipersensibilitate tardivă:

1. Hipersensibilitatea tuberculinică

2. Reacţia granulomatoasă

3. Dermatitele de contact

145. Selectați substanța care NU este secretată de limfocitul Th activat: Simplu

a)! Interleukina 1

b) Interleukina 2

c) Interleukina 4

d) Interleukina 10

e) Interferonul gamma
146. Precizați rolul biologic al fracțiilor complementului C3a și C5a: Simplu

A.Liza bacteriilor

! B.Creșterea permeabilității vasculare

C.Fagocitoza bacteriilor acoperite cu Ig E

D.Agregarea fracțiilor C4 și C2

E.Scindarea fracției C3

Chemotaxisul (atractanţi – fracțiile C3a și C5a, provenite din activarea complementului, peptide bacteriene cu un
rest de formilmetionil, chemokine, etc). C3a și C5a induc degranularea mastocitelor și bazofilelor cu creșterea
permeabilității membranare, granulocitele atrase în focar fagocitează complexele. În urma distrugerii fagocitelor se
eliberează enzime lizosomale, provocând leziuni tisulare).

147. Identificați elementul de care se leagă C1 pentru a iniția calea clasică de activare a
complementului: Simplu

a) Antigenul

b) Factorul B

c)+ Complexul antigen-IgG

d) Lipopolizaharidul bacterian

e) Agregate de IgG

148. Selectați afirmația corectă despre superantigene: Simplu

 A.Se leagă de situsul antigen-specific al CMH clasa I

B.Se leagă de situsul antigen-specific al CMH clasa II

! C.Se leagă de situsuri antigen-nespecifice ale CMH și TCR

D.Determină anergie clonală

E.Activează limfocitele Th1

Superantigene – molecule proteice particulare (enterotoxinele stafilococice, toxina şocului toxic

stafilococic, toxina exfoliativă a stafilococilor, nucleocapsida virusului rabic), capabile să stimuleze

un număr mare de limfocite T (10-40%). N – 0.01%. SuperAg provoacă reacţii imunopatologice.

149. Numiți partea antigenului care este recunoscută în cadrul imunității dobândite: Simplu

!A.Epitop

B.Izotip

C.Paratop

D.Citokină

E.Chemokină
II etapă a imunității dobândite– Recunoașterea epitopilor Ag de către TCR al LT naiv și activarea lui

150. Numiți molecula de suprafață prin intermediul căreia macrofagul recunoaște un agent străin:
Simplu

A.Anticorpul

B.TCR

C.BCR

!D.Receptorul toll-like (TLR)

E.Complexul de atac membranar al complementului

Un alt receptor macrofagic poate interacţiona cu LPZ – receptorul toll-like 4 (TLR4) (descoperit de Bruce
Beutler, imunolog american, 2011 premiul Nobel în medicină)

151. Indicați proprietățile limfocitelor B: Multiplu

a) Proliferează și se diferențiază în celule citotoxice

b)+ Răspund la activarea de către un antigen prin producerea anticorpilor

c)+ Pot acționa ca o CPA

d) Pot recunoaște doar antigene prezentate de CMH

e) BCR este constituit din molecule de IgG

Celulele B sunt limfocite implicate în imunitatea umorală, fiind burso-dependente la păsări și derivate din măduva
hematogenă la mamifere. Limfocitele B exprimă receptori imunoglobulinici de o singură specificitate pe suprafața lor. Când
acești receptori interacționeaza cu un antigen corespunzător, celula este activată, se proliferează clonal, se diferențiază în
plasmocit, care secretă cantități mari de imunoglobuline. Aceste imunoglobuline secretate reacționează specific cu același
antigen care a activat inițial limfocitul B in repaus. Imunoglobulinele, ca proteine din fracția plasmatică a serului, reprezintă
componenta umorală solubilă, a sistemului imun specific.

152. Selectați afirmația corectă despre epitop: Simplu

! A.Este suprafața unui antigen prin intermediul careia interacționează cu anticorpul

B.Este suprafața unui anticorp prin intermediul careia interacționează cu antigenul

C.Solicită ambele fragmente Fab ale unei molecule de Ig pentru recunoașterea sa

D.Este uzual compus dintr-o secvență liniară de aminoacizi

E.Este uzual asociat cu o regiune concavă a antigenului

Suprafeţe limitate din macromolecula Ag apte să se combine cu Ac specifici sau cu receptorii de pe limfocitele T / B
se numesc epitopi sau determinante antigenice.

153. Selectați afirmația corectă despre legătura/interacțiunea dintre un antigen și un anticorp:

Simplu

A.Nu este afectată de rigiditatea moleculei

B.Nu este afectată de prezența sau absența apei

C.Implică legături covalente

! D.Este optimizată de complementaritatea spațială

E.Nu este afectată de nivelul pH-ului

154. Indicați celulele pe suprafața cărora pot fi prezente molecule MHC de clasa II: Simplu
a) Toate celulele macroorganismului
b)+ Limfocitele B, celulele dendritice, macrofagele
c) Doar celulele activate de interferon
d) Toate celulele nucleate ale macroorganismului
e) Celulele infectate cu virus

155. Selectați caracterul specific pentru IgE: Simplu

a) Este abundență în salivă

b)! Se fixează de mastocite prin fragmentul Fc

c) Nu se leagă de macrofage

d) Activează complementul

e) Nu joacă niciun rol în infecții parazitare

IgE stimulează degranularea eozinofilelor (distrugerea helminților) Degranularea mastocitelor – IgE se leagă de
mastocite prin Fc, iar prin Fab interacționează cu Ag (induce reacții anafilactice)

156. Selectați caracterul specific pentru IgD: Simplu

a) Este un pentamer

b) Este rezistentă la degradarea proteolitică

c)! Este prezentă în componența BCR de pe suprafața limfocitelor B

d) Este prezentă frecvent la suprafața mucoaselor

e) Se conține în lapte
Ig D – 0,2% din totalul Ig. CS – 6,5S, GM – 170 kDa. Semi-viaţa – 3 zile. Rolul – receptor pentru Ag
(BCR) pe LB; posibil participă la eliminarea limfocitelor B care produc autoAc (Ac autoreactivi)

157. Precizați ce stă la baza răspunsului imun secundar: Simplu

! A.Memoria imunologică

B.Efectul multivalent al măduvei osoase

C.Activarea complementului

D.Degranularea mastocitelor

E.Selecția clonală

158. Indicați substanța în prezența căreia paraziții intracelulari din macrofage sunt distruși mai
eficient: Simplu

a) Anticorpi

b) Kinine

c) Properdină

d)+ Interferon gamma

e) Anafilatoxine
Celulele NK produc IFN-gamma care stimulează macrofagele și TNF-alfa, care induce maturarea

celulelor dendritice.

159. Indicați fracția complementului care se fixează inițial pe anticorpii fixatori de complement:
Simplu

a)+ C1q

b) C1s

c) C3b

d) C5a

e) C9
Consecutivitatea activării C: Fracţia C1qrs se leagă de fragmentele Fc adiacente ale Ig din complexele
Ag-Ac formate. Proteina C1 capătă ulterior activitate esterazică (în prezenţa obligatorie a Ca++)

160. Selectați mecanismul prin care leucocitele polimorfonucleare atacă bacteria: Simplu

a) În exclusivitate prin mecanisme oxigen-dependente

b) În exclusivitate prin mecanisme oxigen-independente

c)! Prin fagocitoză

d) Prin secreția complementului

e) Prin secreția interferonilor

161. Indicaţi ce secretă plasmocitele: Simplu

a )+ Anticorpi cu specificitate unică, identică cu cea a Ig de pe suprafața limfocitului B activat
b) Anticorpi cu două specificități
c) Anticorpi cu diferite specificități
d) Citokine
e) Lizozim
Ac (Ig) sunt molecule glicoproteice produse de plasmocitele derivate din limfocitele B activate
de Ag.

162. Precizați rolul fracției C3b a complementului: Simplu

A.Este un chemotactic
B.Este o anafilatoxină
! C.Opsonizează bacteria
D.Distruge celula bacteriană
E.Este o formă inactivă a fracției C3
În calitate de opsonine servesc fracţii de complement (C3b), fibronectina, unii anticorpi (IgG), proteina C-
reactivă (CRP).

163. Indicați lanțul greu al carei clase de Ig va fi exprimat pe suprafața unui limfocit B:
Simplu
a) IgA
b) sIgA
c) IgE
d) IgG
e)+ IgM
-Limf B să
capabile legerecunosc
naive epitopi omologi
epitopii cu
prinforma
intermediul
complementara.
moleculelor de Ig M şi Ig D (BCR) de pe suprafata lor,

164. Indicați efectorii contra microorganismelor intracelulare: Simplu

a) Anticorpii
b)+ Limfocitele Tc
c) C3b
d) C1q
e) Complexul de atac membranar

Limfocitele efectoare Tc acționeaza distrugând direct celulele infectate. Citotoxicitatea este

rezultatul contactului specific direct dintre clona de LTc şi ţinta lor (celule infectate cu virus sau bacterii
intracelulare, celule tumorale). Celulele infectate prezintă pe suprafaţa sa peptide antigenice asociate cu
moleculele CMH I, fiind recunoscute de către TCR şi CD8 de pe limfocitele Tc.

165. Selectați tipul cel mai frecvent de anticorpi protectivi contra agenților infecțioși: Simplu
a) Autoanticorpi
b)! Opsonine
c) Toxoizi
d) Killeri naturali
e) Nespecifici

166. Selectați vaccinurile vii atenuate: Multiplu

a)! BCG
b) Anti-hepatita B
c)! Anti-oreion
d)! Anti-rujeolă
e) Anti-pneumococic
  anti-tularemic,
 anti-poliomielitic,
 anti-gripal,
 anti-rujeolos,
 anti-rubeolic,
 anti-parotidită epidemică,
 anti-varicelă,
 anti-rotavirus,

167. Precizați perioadele indicate pentru imunizarea primară cu vaccinul ADTP: Multiplu
A.O lună
B.2 luni
C.3 luni
! D.4 luni
! E.6 luni

168. Selectați celulele imunocompetente: Multiplu

a) ! Limfocitele T
b) ! Limfocitele B
c) Macrofagele
d) Celulele K
e) Celulele NK

169. Selectați particularitățile imunității artificiale pasive: Multiplu

a)! Poate fi indusă prin administrarea serurilor imune
b) Poate fi indusă prin administrarea vaccinurilor
c) Asigură protecţie de lungă durată (luni, ani)
d)! Asigură protecţie de scurtă durată (2-3 săptămâni)
e) Se transmite ereditar
 Imunizarea artificială pasivă se realizează cu preparate biologice ce conţin Ac (seruri
imune, Ig, gamma-globuline, anticorpi monoclonali), utilizate cu scop de seroterapie sau
seroprofilaxie.
 Imunitatea artificială pasivă se instaurează imediat după administrarea preparatului, fiind
limitată în timp (max. 3 săptămâni).
 Din momentul în care Ac exogeni sunt eliminaţi, organismul redevine receptiv la infecţie.

170. Selectați particularitățile imunității artificiale active: Multiplu

a) Poate fi indusă prin administrarea serurilor imune
b)! Poate fi indusă prin administrarea vaccinurilor
c)! Asigură protecţie de lungă durată (luni, ani)
d) Asigură protecţie de scurtă durată (2-3 săptămâni)
e) Se transmite ereditar

171. Precizați particularitățile reacțiilor de hipersensibilitate de tip IV: Multiplu

! A.Fenomenele reacţiei se manifestă tardiv (48-72 ore)
! B.Nu se transferă prin seruri imune
! C.Leziunile sunt situate la nivelul inoculării antigenului (dermatită de contact, granulom)
D.Se manifestă prin urticarie difuză
E.Se manifestă după 4-5 ore de la inocularea antigenului

RHS de tipul IV (mediate celular, tardive, întârziate)

Sunt determinate de limfocite T CD8 (Tc) sau TCD4 (Th1) activate la contactul secundar cu Ag
sensibilizant.
Sunt cunoscute 3 modele de hipersensibilitate tardivă:
1.Hipersensibilitatea tuberculinică
2.Reacţia granulomatoasă
3.Dermatitele de contact

172. Indicați manifestările clinice ale hipersensibilităţii imediate de tip I: Multiplu

a)+ Astmul bronşic
b) Boala serului
c) Artrite reumatoide
d)+ Şocul anafilactic
e)+ Urticaria
-La nivelul mucoaselor: conjunctivita alergică, rinita, astmul şi traheita spasmodică (alergeni: polenuri,
dejecte de acarieni din praful de casă)
-Forme cutanate: dermatita atopică şi urticaria
-Alergia alimentară: manifestări extradigestive (urticarie, edem Quincke, astm) şi digestive (diaree,
vome)

173. Indicați reacțiile serologice cu participarea complementului: Multiplu

a) Hemaglutinare indirectă
b)+ Hemoliză
c) Imunofluorescenţă indirectă
d)+ Fixare a complementului
e)+ Bacterioliză

174. Selectați serurile imune care se dozează în unităţi de acțiune: Multiplu

a) Antipertussis
b)! Antibotulinic
c)! Antigangrenos
d)! Antidifteric
e) Antigripal de tip A

 Seruri antitoxice (anti-difteric, anti-tetanic, anti-botulinic, etc). Neutralizează exotoxinele

bacteriene (blochează fixarea de receptorii celulari). Activitatea lor este apreciată prin titrare şi
măsurată în UA (UI).
 Seruri mixte (ex.: antigangrenos)

175. Indicaţi serurile imune antitoxice: Multiplu

a) Antileptospirozic
b)+ Antibotulinic
c) Antiantrax
d)+ Antitetanic
e)+ Antidifteric
 Seruri antitoxice (anti-difteric, anti-tetanic, anti-botulinic, etc). Neutralizează exotoxinele
bacteriene (blochează fixarea de receptorii celulari). Activitatea lor este apreciată prin titrare şi
măsurată în UA (UI).

176. Selectați tipurile de seruri imune curative după destinație: Multiplu

a) Antihelmintice
b) Antitumorale
c)! Antibacteriene
d)! Antivirale
e)! Antitoxice

177. Selectaţi afirmaţiile corecte despre reacţia de precipitare: Multiplu

A.Se utilizează precipitinogen corpuscular
! B.Se utilizează precipitinogen în stare coloidală
! C.Reacţia are loc în mediul lichid
! D.Reacţia are loc în mediul gelifiat
E.Complementul este un component obligatoriu al reacției

178. Numiţi criteriile de diferenţiere a răspunsului imun primar de cel secundar: Multiplu
a) Originea antigenului
b)+ Durata perioadei latente
c)+ Viteza sintezei anticorpilor specifici
d)+ Titrul anticorpilor sintetizaţi
e)+ Izotipul de imunoglobuline sintetizat inițial
 Răspunsul umoral secundar (la un contact repetat cu acelaşi Ag).
Este asigurat de LB-memorie
-Perioadă de latenţă scurtă (ore)
-Ascensiune rapidă a titrului Ac
-Titru maxim de Ac menţinut o durată mai mare
-Afinitate crescută a Ac faţă de Ag
-Producerea anticorpilor Ig G.

179. Indicaţi elementele utilizate în calitate de purtător pasiv al antigenelor moleculare: Multiplu
a) Trombocite
b)+ Hematii
c) Leucocite
d)+ Particule de celuloză
e)+ Particule de latex

180. Indicaţi factorii umorali care asigură rezistenţa nespecifică (imunitatea înnăscută): Multiplu
a) IgM
b) Limfocitele B
c)+ Sistemul complement
d)+ Properdina
e)+ β, x – lizinele

181. Indicați particularitățile unui antigen incomplet (haptenă): Multiplu

A.+ Are masă moleculară mică
B. Este imunogen
C.+ Nu este imunogen
D.+ Posedă antigenitate
E.+ Devine imunogen la combinarea cu o substanță carrier (purtătoare)

182. Indicați particularitățile unui antigen complet: Multiplu

A.+ Este de natură proteică sau complexă
B.+ Are greutate moleculară mai mare de 10kDa
C. Este neimunogen
D. Nu posedă antigenitate
E.+ Posedă antigenitate

183. Indicați factorii imunității naturale (rezistenței nespecifice) Multiplu

A. Limfocitele B și T
B.+ Tegumentul și mucoasele intacte
C. Anticorpii normali
D.+ Sistemul complement
E.+ Lizozima

184. Selectați caracterele specifice exotoxinelor bacteriene: Multiplu

A.Sunt elaborate doar de bacterii G+
! B.Sunt de origine proteică
! C.Manifestă specificitate de acțiune
! D.Sunt imunogene
E.Acționează local

185. Selectați factorii de patogenitate ai bacteriilor: Multiplu

A.! Factori de structură
B. Factori biochimici
C.! Factori enzimatici
D.! Factori toxici
E. Factori de transport

186. Selectați clasa de Ig care are cea mai joasă rată de prezență în serul sangvin: Simplu
a) IgA
b) IgG
c) IgD
d) IgM
e)! IgE

187. Selectați clasa de Ig care prevalează cantitativ în serul sangvin: Simplu

a) IgA
b)! IgG
c) IgD
d) IgM
e) IgE

188. Indicați starea patologică care poate fi declanșată de administrarea unui ser heterolog: Simplu
a) Reacție citotoxică
b) Șoc endotoxinic
c)+ Șoc anafilactic
d) Dermonecroză
e) Paralizii

189. Precizați la ce vârstă se inoculează pentru prima dată vaccinul contra hepatitei virale B: Simplu
A.2 – 4 zile
! B.24 ore
C.O lună
D.Două luni
E.12 luni

190. Selectați vaccinul care NU este inclus în Calendarul de vaccinări obligatorii: Simplu
a)! Anti hepatita A
b) Anti hepatita B
c) Anti poliomielită
d) Anti pneumococ
e) Anti rujeolă

191. Indicați complexul de atac membranar: Simplu

a) Factorul B
b) Colicinele
c) C3b3b,Bb
d)+ C5b,6,7,8,9
e) Properdina

192. Indicați clasa de imunoglobuline prezentă în sângele nou-născutului: Simplu

a) Ig A
b) IgM
c)+ Ig G
d) Ig E
e) Ig D

193. Indicați factorul care clivează fracția C3 a complementului: Simplu

a) C3b
b)+ C3bBb
c) Factorul B
d) Factorul H
e) Factorul D

194. Indicaţi antigenul termostabil caracteristic bacteriilor gramnegative: Simplu

a)+ Antigenul O
b) Antigenul K
c) Antigenul H
d) Antigenul Vi
e) Antigenul F

195. Selectați factorul care NU are funcție de barieră antimicrobiană: Simplu

a) Tegumentul
b) Mucusul
c) Acidul gastric
d)! Amilaza salivară
e) Microflora intestinală

196. Indicaţi reacţia care se manifestă în prezenţa complementului: Simplu

a) Hemaglutinare
b) Imunofluorescență
c)+ Hemoliză
d) Precipitare
e) Inhibare a hemaglutinării

197. Numiţi starea patologică caracterizată prin persistenţa şi multiplicarea bacteriilor în sânge:
Simplu
A.Virusemie
! B.Septicemie
C.Bacteriemie
D.Toxinemie
E.Septicopiemie

198. Precizaţi noţiunea care indică prezenţa tranzitorie a bacteriilor în sânge fără
multiplicare: Simplu
! A.Bacteriemie
B.Toxinemie
C.Septicopiemie
D.Virusemie
E.Septicemie

199. Precizaţi calea de activare a complementului: Simplu

A.Butilen-glicolică
B.Fermentativă
C.Acidă mixtă
!D.Clasică
E.Oxidativă
Căi de activare a complementului:
 clasică;
 alternativă;
 lectinică;

200. Selectaţi clasa de Ig care indică un răspuns imun secundar: Simplu

a) Ig A
b) Ig M
c)! Ig G
d) Ig E
e) Ig D

Rolul cel mai important al IgG este răspunsul imun secundar.

201. Indicaţi clasa de Ig care predomină in infecţia acută: (CS)

Indicaţi clasa de Ig care predomină in infecţia acută:

a) Ig A

b) IgM

c) Ig G

d) Ig E

202. Indicaţi clasa de Ig care reprezintă structural un pentamer: (CS)

Indicaţi clasa de Ig care reprezintă structural un pentamer:

a) Ig A

b) Ig M

c) Ig G

d) Ig E

e) Ig D

203. Numiţi clasa de Ig care manifestă activitate antimicrobiană la nivelul mucoaselor: (CS)

Numiţi clasa de Ig care manifestă activitate antimicrobiană la nivelul mucoaselor:

a) Ig A

b) Ig M

c) Ig G

d) Ig E

e) Ig D
204. Indicaţi clasa de Ig care traversează bariera placentară: (CS)

Indicaţi clasa de Ig care traversează bariera placentară:

a) Ig A

b) Ig M

c) Ig G

d) Ig E

e) Ig D

205. Selectaţi efectorul în reacţiile de hipersensibilitate de tip I (anafilactice): (CS)

Selectaţi efectorul în reacţiile de hipersensibilitate de tip I (anafilactice):

a) Ig A

b) Ig M

c) Ig G

d) Ig E

e) Ig D
(în special
-Fiind sintetizate
din ţesutul
în timpul
conjunctiv
primului
saucontact
din mucoase)
cu alergenul,
și bazofilelor,
IgE se fixează
persistând
pe receptori
mai multeai luni.
mastocitelor
-Alti mediatori
neutrofile ai mastocitelor
si eozinofile – citokinele
la nivelul IL-4,TNF – recruteaza, pe parcursul a cateva ore,
localizarii reactiei.

206. Selectaţi efectorul în reacţiile de hipersensibilitate de tip IV: (CS)

Selectaţi efectorul în reacţiile de hipersensibilitate de tip IV:

a) Limfocitele B

b) Limfocitele T

c) Ig A

d) Ig G

e) Ig M

Sunt determinate de limfocite T CD8 (Tc) sau TCD4 (Th1) activate la contactul secundar cu
Ag sensibilizant.

207. Numiți partea din structura IgE responsabilă de fixarea pe mastocite și bazofile: (CS)

Numiți partea din structura IgE responsabilă de fixarea pe mastocite și bazofile:

 a) Lanțul ușor

b) Fab

c) Fc

d) Zona-balama

e) Locul de fixare a complementului

208. Indicați forțele intermoleculare care contribuie la interacțiunea dintre antigen și

anticorp: (CS)

Indicați forțele intermoleculare care contribuie la interacțiunea dintre antigen și anticorp:

a) Doar forțe electrostatice

b) Doar forțe Van der Waals

c) Doar forțe hidrofobice

d) Doar legături de hidrogen

e) O combinație din toate forțele enumerate

209. Selectați caracterul specific pentru IgM: (CS)

Selectați caracterul specific pentru IgM:

a) Posedă afinitate înaltă

b) Este un tetramer

c) Manifestă activitate aglutinantă slabă

d) Nu activează complementul

e) Are până la 10 centre active (paratopi)

210. Selectați caracterul specific pentru IgA de la nivelul mucoaselor (sIgA) (CS)

Selectați caracterul specific pentru IgA de la nivelul mucoaselor (sIgA):

a) Nu are catena de legătură J

b) Nu are component secretor

c) Este un dimer

d) Activează complementul pe cale clasică

e) Traversează bariera placentară

211. Alegeți afirmația corectă despre fragmentul Fab: (CS)

 Alegeți afirmația corectă despre fragmentul Fab:

a) Este produs în urma tratării moleculei de Ig cu pepsin

b) Este produs prin separarea lanțurilor grele de cele ușoare

c) Este responsabil de legarea antigenului

d) Este constituit doar din lanțuri grele

e) Lipsesc punțile disulfidice

212. Selectați elementele de structură ale unui monomer de Ig: (CS)

Selectați elementele de structură ale unui monomer de Ig:

a) 2 catene identice ușoare și 2 catene identice grele

b) 2 catene identice ușoare și 2 catene diferite grele

c) 2 catene diferite ușoare și 2 catene identice grele

d) 2 catene diferire ușoare și 2 catene diferite grele

e) 2 catene peptidice unite prin legături necovalente

-În componenţa lanţurilor se disting regiuni variabile V (aminoterminale) şi regiuni constante C

(carboxilterminale). Catena L este constituită dintr-un domeniu V și unul C, iar catena H conține un
domeniu V și 3-4 domenii C.

-Fragmentul Ig care include catena L in totalitate și domeniul V și primul domeniu C al catenei H reprezintă
fragmentul Fab (antigen binding) al moleculei de Ig.

-Celelalte domenii C ale catenei H corespund fragmentului Fc (constant, cristalizabil).

-Între ele se află zona balama, responsabilă de flexibilitatea moleculei de Ig.

213. Indicați tipul de celule care produc anticorpi: (CS)

Indicați tipul de celule care produc anticorpi:

a) Macrofagele

b) Limfocitele T

c) Plasmocitele

d) Eozinofilele

e) Celulele NK
 214. Indicați cauza eficienței mai înalte a unui răspuns imun secundar:(CS)

Indicați cauza eficienței mai înalte a unui răspuns imun secundar:

a) Determină protecție contra diferitor antigene

b) Anticorpii sunt produși de limfocitele T și B

c) Se produc anticorpi fixatori de complement

d) Nu necesită intervenția limfocitelor Th

e) Este mai intens și mai rapid

Răspunsul umoral secundar (la un contact repetat cu acelaşi Ag).

Este asigurat de LB-memorie

-Perioadă de latenţă scurtă (ore)

-Ascensiune rapidă a titrului Ac

-Titru maxim de Ac menţinut o durată mai mare

-Afinitate crescută a Ac faţă de Ag

-Producerea anticorpilor Ig G.

215. Indicați cum se numește lipsa răspunsului imun la antigene proprii: (CS)

Indicați cum se numește lipsa răspunsului imun la antigene proprii:

a) Toleranță

b) Anergie

c) Memorie

d) Imunitate naturală

e) Hipersensibilitate

216. Precizați perioada de timp în care devin detectabili în ser anticorpii specifici după un stimul
antigenic primar: (CS)

Precizați perioada de timp în care devin detectabili în ser anticorpii specifici după un stimul antigenic
primar:

a) 10 min

b) 1 oră

c) 5-7 zile

d) 3-4 săptămâni
e) Doar după un contact repetat cu antigenul

217. Indicați fracția de inițiere a activării complementului pe cale alternativă:(CS)

Indicați fracția de inițiere a activării complementului pe cale alternativă:

a) C2

b) C4

c) C4b

d) C5a

e) C3

Proteina plasmatica C3 joaca rolul central in toate cele 3 cai de activare a complementului. C3 este
hidrolizata spontan in permanenta, dar componentele generate sunt instabile si de regula sunt rapid

degradate.
Este declanşată atunci când fracţia C3b se fixeaza covalent pe suprafaţa microbilor.
C3b este un substrat pentru fixarea altei proteine, factorul B.
Complexul
care acoperaformat
suprafata
C3bBb
bacteriei.
manifesta activitate de C3 convertaza, cu producerea masiva a proteinei C3b,
Se formeaza complexul C3bBbC3b, cu efect de C5 convertaza.
Properdina, o proteina serica, este necesara pentru stabilizarea complexului C3bBb.
Fazele ulterioare coincid cu cele ale activarii pe cale clasica.

218. Indicați natura majorității fracțiilor complementului:(CS)

Indicați natura majorității fracțiilor complementului:

a) Glicolipide

b) Citokine

c) Enzime

d) Hormoni

e) Anticorpi

Complementul (C) – reprezintă un sistem complex de proteine termolabile solubile şi membranare.

Fracţiile C1-C9 circulă în ser sub formă inactivă, care în procesul activării prin recunoașterea patogenului
capătă proprietăţi enzimatice.

219. Selectați afirmațiile corecte despre lizozim:(CS)

Selectați afirmațiile corecte despre lizozim:

a) Este o structură citoplasmatică

b) Activează complementul

c) Este o enzimă proteolitică

d) Descompune catena glicanică din peptidoglican

E) Este eliberat de mastocite

Selectați ținta de atac a lizozimului:

a) Este o structură citoplasmatică

b) Activează complementul

c) Este o enzimă proteolitică

d)! Descompune catena glicanică din peptidoglican

e) Este eliberat de mastocite

Indicați factorii imunității naturale (rezistenței nespecifice) CM

A. Limfocitele B și T

B.+ Tegumentul și mucoasele intacte

C. Anticorpii normali

D+ Sistemul complement

E.+ Lizozim

220. Numiţi metoda de determinare a sensibilităţii microorganismelor la antibiotice:(CS)

Metoda difuzimetrică

Alta varianta-Sensibilitatea la antibiotice se determină prin metoda:(CS)

a) [ ] Plajelor sterile

b) [ ] Precipitării în gel

c) [x] Difuzimetrică

d) [ ] Otto

Sau- Determinarea sensibilităţii unei tulpini microbiene la antibiotice se realizează prin metoda:(CM)

a) [x] Diluţiilor succesive în mediul lichid

b) [ ] Otto

c) [x] Diluţiilor succesive pe medii solide

d) [x] Difuzimetrică

e) [ ] Appelmann

Numiţi metoda de determinare a sensibilităţii microorganismelor la antibiotice:

a) [ ] Widal

b) [ ] flotaţiei

c) [ ] Huddleson

d) [x] rondelelor

e) [x] diluţiilor succesive în medii lichide

Numiţi metoda de determinare a rezistenţei la antibiotice reprezentată în imagine:

Dilutiilor succesive

221. Numiţi proprietatea biochimică a bacteriilor determinată pe mediul de cultură prezentat în

imagine: (CS) (tragem atentia la imaginile din power)

Ceva similar-
CS. Numiţi proprietatea biologică a bacteriilor determină pe mediul de cultură prezentat în
imagine:

Hemolitică

222. Numiţi mediul de cultură din imagine:(CS)

Geloză singe
 Mediu Endo(Met. Diferential diag.)

Mediul cu sulfit de Bi(Medii diferenţial-diagnostice )

Mediul Klauberg (Medii diferenţial-diagnostice ) )

Similare-a) Indicaţi la ce grupă se atribuie mediul de cultură din imagine:

Diferenţial diagnostic de izolare

b)Indicaţi la ce grupă se atribuie mediul de cultură prezentat:

Diferenţial diagnostic de acumulare şi identificare preliminară

223. Utilizând curba dezvoltarii unei culturi bacteriene periodice selectaţi faza în care celulele
manifestă sensibilitate maxima la antibiotice:

*In faza de log

Faza logaritmică – bacteriile cresc şi se divid cu viteză maximală constantă, curba evoluează exponenţial.
La fiecare diviziune populația bacteriană se dublează. Bacteriile sunt foarte sensibile la agenţi
antimicrobieni (culturi utile pentru testarea sensibilităţii la antibiotice).
Durata – 8-10 ore

224. Indicaţi scopul cultivăii bacteriilor în geloză în coloană înaltă:(CS)

A. Studierea caracterelor peptolitice

B. Studierea activităţii zaharolitice

C.+ Acumularea culturii pure

D. Izolarea anaerobilor

E. Identificarea speciei

1.Placa de geloza in cuutii Petri-izolarea culturilor pure

2. Geloza incinata (in panta)-acumularea culturilor pure

3. In coloana inalta-pentru izolarea anaerobilor

225. Selectaţi reagentul utilizat pentru evidenţierea hidrogenului sulfurat format de către
bacterii:(CS)

A. Hârtie de turnesol

B. Mediul Russel cu acetate de fier

C. ! Acetat de plumb îmbibat in banda de hârtie

D. Acid oxalic îmbibat in banda de hârtie

E. Fenolftaleina îmbibată in banda de hârtie

-Depistarea producerii H2S: formarea sulfurii de Fe de culoare neagră în mediile multitest – Kligler,
Olkeniţki, etc; utilizarea benzilor de hârtie de filtru îmbibate cu acetat de Pb care se prind între dopul
eprubetei cu BP în care creşte cultura studiată (formarea sulfurii de Pb înnegreşte hârtia)

-Depistarea indolului (produs al hidrolizei triptofanului) – benzi de hârtie îmbibate cu acid oxalic. În
prezenţa indolului indicatorul virează în roz.

-Depistarea amoniacului (ureaza) – hârtia de turnesol se colorează în albastru.

226. Selectaţi mediul de cultură utilizat pentru determinarea activitatii proteolitice:

A. Kitt-Tarozzi

B. Hiss

C.! Gelatină peptonată în coloană

D. Geloză peptonată în coloană

E. Geloză-sânge

Activitatea proteolitică
-Degradarea proteinelor native (lichefierea gelatinei sau a serului coagulat, peptonizarea laptelui, etc)
-Evidenţierea enzimelor ce intervin în degradarea AA (decarboxilaze, dezaminaze, desulfhidraze, etc) cu

detectarea produsele finale ale descompunerii AA: H S, NH , indol,

2 3 etc
227. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa IV de izolare a culturii pure de bacterii
anaerobe:

! A .Determinarea activităţii biochimice

! B .Studierea caracterelor morfo-tinctoriale

! C. Studierea caracterelor de cultură

D Însămânşarea în mediul Zeissler

! E Identificarea exotoxinelor bacteriene

IV etapă - IDENTIFICAREA CULTURII PURE DE ANAEROBI

-Verificarea purităţii culturii pure (frotiu Gram)
-Studierea caracterelor culturii pure izolate (cu respectarea condiţiilor de anaerobioză)

228. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa III de izolare a culturii pure de bacterii
anaerobe:

A. Determinarea activităţii biochimice

!B. Studierea caracterelor morfo-tinctoriale

!C. Studierea caracterelor de cultură

D. Însămânşarea în mediul Zeissler

!E. Însămânţarea în mediul Kitt – Tarozzi

Indicați cât de multă muncă include cea de-a treia etapă de izolare a culturilor pure de bacterii
anaerobe:
A. Determinarea activităţii biochimice
B. ! Studierea caracterelor morfo-tinctoriale
C. ! Studierea caracterelor de cultură
D. Însămânşarea în mediul Zeissler
E. ! Însămânţarea în mediul Kitt – Tarozzi

III etapă - ACUMULAREA CULTURII PURE

-Studierea macroscopică a coloniilor
-Examinarea microscopică (frotiu Gram) a coloniilor suspecte
-Repicarea în mediul K-T regenerat pentru acumularea culturii pure
-Incubarea în termostat, 24 h

229. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa III de izolare a culturii pure de bacterii
aerobe:
 A . ! Determinarea activităţii biochimice
B. ! Studierea caracterelor morfo-tinctoriale
C. ! Studierea caracterelor de cultură
D. ! Antibioticograma
E. Însămânţarea pe geloză înclinată

230. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa II de izolare a culturii pure de bacterii
anaerobe:

A. Determinarea activităţii biochimice

B. ! Studierea caracterelor morfo-tinctoriale
C. ! Studierea caracterelor de cultură
D. ! Însămânşarea în mediul Zeissler
E. Însămânţarea în mediul Kitt – Tarozzi

II etapă - IZOLAREA CULTURII PURE DE ANAEROBI

-Studierea caracterelor de cultură – tulburarea mediului, descompunerea bucăţilor de ficat, etc
-Izolarea culturii pure de anaerobi prin metoda Zeissler (însămânţarea a 0,1 ml din mediul K-T pe 3 cutii
cu geloză-sânge glucozată consecutiv). Incubarea în anaerostat/exicator/gas-pack, 24-48 h

231. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa II de izolare a culturii pure de bacterii
aerobe:

A. Determinarea activităţii biochimice

B. ! Studierea caracterelor morfo-tinctoriale
C. ! Studierea caracterelor de cultură
D. Însămânţarea pe placa de geloză
E. ! Însămânţarea pe geloză înclinată

232. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa I de izolare a culturii pure de bacterii
anaerobe:

A. Determinarea activităţii biochimice

B. ! Studierea caracterelor morfo-tinctoriale
C. ! Studierea caracterelor de cultură
D. Însămânşarea în mediul Zeissler
E. ! Însămânţarea în mediul Kitt – Tarozzi

233. Alegeţi compuşii chimici utilizaţi în calitate de substanţe dezinfectante: (CM)

A. Soluţie apoasă de albastru de metilen

B. Permanganatul de potasiu

C. + Fenolul şi derivaţii lui

D. + Clorura de var

E. + Cloramina
Distrugerea microorganismelor patogene din substratul infectat se numeşte:

a) [ ] Tindalizare

b) [ ] Pasteurizare

c) [ ] Sterilizare

d) [x] Dezinfecţie

e) [ ] Liofilizare

234. Indicaţi tipul de colonii:

235. Numiţi grupele de medii de cultură în dependenţă de originea lor:

A. Comerciale

B.+ Empirice

C. Artificiale

D. Anorganice

E.+ Sintetice

236. Selectaţi grupe în care se clasifică bacteriile în dependenţă de sursa de energie şi

carbon: A. ! Fotolitotrofe
B. Microaerofile
C. ! Fotoorganotrofe

D. ! Chemolitotrofe

E. Carboxifile

237. Indicaţi structurile pe care se află receptorii specifici de care se fixează bacteriofagii: A.+
Peretele celular al bacteriilor

B. Capsulă

C.+ Pili

D.+ Flageli

E. Membrana citoplasmatică

238. Indicaţi asupra căror grupe de microorganisme posedă activitate antibioticele polienice
(nistatina, levorina):

A. Virusurilor

B. Bacteriilor gramnegative

C. Bacteriilor acidorezistente

D.+ Candidelor

E.+ Micetelor patogene

a) [ ] Micoplasmelor

b) [x] Micetelor levuriforme

c) [ ] Micobacteriilor

d) [x] Fungilor dimorfi

e) [ ] Enterobacteriilor

AB polienice (nistatina, levorina, amfotericina B, ketoconazol, etc).

Se fixează pe sterolii din MCP a micetelor, perturbând respiraţia şi dezorganizând MCP (permeabilitate
excesivă şi moartea celulei). Aceste AB acţionează şi asupra celulelor inactive metabolic. Relativ toxice,
în special nefro.

239. Numiţi particularităţile bacteriofagilor:

A.Sunt celule capabile să fagociteze bacteriile

! B.Sunt constituiţi din acid nucleic şi înveliş proteic

! C.Conţin enzime metabolice

D.Conţin enzime de reproducere

E.Sunt sensibili la antibiotice

! F Se reproduc doar intracelular

Bacteriofagul după integrare în cromozomul celulei gazdă se numeşte:

a) [ ] Fag temperat

b) [ ] Fag lizogen

c) [ ] Fag interferat

d) [ ] Fag virulent

e) [x] Profag

240. Indicati modalitatile prin care se realizeaza transferul de material genetic la

bacterii: A. +Transformaţie

B. Recombinare

C. +Transducţie

D. Translocare

E. +Conjugaţie

241. Indicati tipul de bacterii care se va dezvolta în produsele conservate dacă procedura de
conservare nu a fost respectată: (CS)

PATOGENE

ANAEROBE

CLOSTRIDII

AGENTUL BOTULISMULUI

242. Selectaţi particularităţile infecţiei litice: Multiplu

a. Este cauzată de fagi virulenţi

b. Este cauzată de fagi moderaţi

c. La finele ciclului de replicare celula infectată se lizează eliberând fagii formaţi

d. Cauzează aparenţa culturilor lizogene

e. Evoluează mai activ în mediul acid

243. Indicaţi care este aplicarea practică a bacteriofagilor: Multiplu

Tratament, profilaxie, diagnostic

a. Pentru obţinerea vaccinurilor.

b. Profilaxia şi tratamenul unor infecţii

c. Identificarea culturilor bacteriene

d. Servesc ca model experimental în genetică.

e. Stimulează răspunsul imun.

În domeniul terapeutic - Tratamentul şi profilaxia maladiilor infecţioase

În domeniul diagnostic :

- Fago-identificarea – identificarea tulpinilor bacteriene necunoscute cu ajutorul fagilor omologi (metoda

Otto, Furt, etc)

- Lizotipizarea (fagotipajul). Permite diferenţierea unor tulpini din cadrul aceleeaşi specii (subdivizarea
speciei în lizotipuri/fagovaruri)

244. Selectaţi preparatele biologice - eubiotice: Multiplu

a. Lactobacterina

b. Penicilina

c. Colibacterina

d. Bificolul

e. Stafilobacterina

245. Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin inhibiţia sintezei acizilor
nucleici: Multiplu

a. Poliene

b. Sulfamide

c. Chinolone

d. Rifampicină

e. Beta-lactamice

- Rifampicina /rifamicina– inhibă ARN-polimeraza ADN-dependentă = stoparea sintezei ARNm -

Novobiocina, Chinolonele (acidul nalidixic, ciprofloxacina, ofloxacina) – blochează activitatea topo-
izomerazelor. Efect bactericid.

246. Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin inhibiţia sintezei proteice: Multiplu

a.Tetracicline

b. Aminoglicozide

c. Macrolide

d. Chinolone

e. Sulfanilamide

Acțiune asupra ribozomilor:

-30S aminoglicozide: streptomicina, kanamicina, gentamicina, tobramicina, amikacina, tetracicline

- 50S cloramfenicol, triamfenicol; macrolide - eritromicina, oleandomicina; lincosamide - clindamicina,

lincomicina; linezolid.

Efect bacteriostatic ( aminozidele - bactericid) - doar asupra celulelor active metabolic.

247. Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin alterarea permeabilităţii
membranei citoplasmatice: Multiplu

a. Polimixine
b. Poliene

c. Gramicidică

d. Cloramfenicol

e. Peniciline

248. Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin inhibarea sintezei peretelui
celular: Multiplu

a. Tetracicline

b. Beta-lactamice

c. Cefalosporinele

d. Acidul clavulanic

e. Sulfanilamide

 Beta-lactamice (peniciline, cefalosporine)

 Vancomicina, teicoplanina
 Bacitracina
 Fosfomicina
 Cicloserina
 Teixobactin

249. Numiţi particularităţile ce caracterizează tipul R de colonii: Multiplu

a. Structură omogenă
b. Suprafaţă rugoasă
c. Margini regulate
d. Opace
e. Margini dantelate

a. Au dimensiuni mici

b. Sunt transparente sau semitransparente

c. Suprafaţa este umedă şi lucioasă

d. Marginile sunt neregulate

e. Au structură neomogenă

f. Suprafața este mată și uscată

!a.Sunt plate

b.Sunt transparente sau semitransparente

!c.Uşor se detaşează de la mediu

d. Reînsămânţate în mediul lichid formează sediment granular

!e. Au structură granulară

250. Numiţi particularităţile ce caracterizează tipul S de colonii: Multiplu

a. Forma rotundă

b. Suprafaţă netedă
c. Suprafaţă rugoasă

d. Consistenţă omogenă

e. Margini regulate

a. Au suprafaţă netedă
b. Sunt transparente sau semitransparente
c. Se detaşează uşor de la mediu
d. Marginile sunt neregulate
e. Au structură granulară

A. Au dimensiuni punctiforme

B.Sunt transparente sau semitransparente

C.Suprafaţa este umedă şi lucioasă

D.Marginle sunt neregulate

E.Au structură neomogenă

251. Alegeţi produsele metabolice prin evidenţierea cărora se determină activitatea peptolitică a
bacteriilor: Multiplu

A. Amoniac

B. Indol

C. Acizi organici

D. Hidrogen sulfurat

E. Bioxid de carbon

252. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa I de izolare a culturii pure de bacterii aerobe:
Multiplu

A.Determinarea activităţii biochimice

B.Studierea caracterelor morfo-tinctoriale

C.Studierea caracterelor de cultură

D.Însămânţarea pe placa de geloză

E.Însămânţarea în bulion peptonat

Însămânţarea pe medii în plăci

253. Selectaţi metodele de izolare a anaerobilor: Multiplu

A. Zeissler
B. Otto
C. Furt
D. Fischer
E. Weinberg

254. Indicaţi metodele de creare a condiţiilor de anaerobioză: Multiplu

-metoda fizică – utilizarea anaerostatului

-metoda chimică – pirogalol+bază; utilizarea gas-pachetelor

-metoda biologică Fortner – cultivarea concomitentă a aerobilor şi anaerobilor

255. Alegeţi obiectele care se sterilizează prin aer fierbinte: Multiplu

a. Soluţii apoase

b. Obiecte din cauciuc

c. ! Pulberii

d. ! Obiectele din sticlă

e. ! Uleiurile

 obiecte de laborator de sticlă (eprubete, flacoane, pipete);

 porțelan (mojare, pistile)
 seringi, luer din sticlă, instrumentar chirurgical, pulberi termostabile.

256. Selectaţi metodele de sterilizare a mediilor de cultură care nu suportă temperaturi înalte:
Multiplu

A. Fracţionată cu vapori fluenţi

B. Pasteurizare

C. Prin filtre bacteriene

D. Tyndalizare

E. Cu căldură uscată

a. tindalizare
b. pasteurizare
c. filtrare
d. fierbere 30 min
e. autoclavare

257. Selectaţi regimurile de temperaturi la care se realizează sterilizarea în autoclav: Multiplu

A. 100 C

B. 110C

C. 120 C

D. 134

C E. 160 C

258. Alegeţi obiectele pentru dezinfectarea cărora se utilizează clorura de var: Multiplu

A. Lengerie

B. Spută

C. Veselă

D. Fecale

E. Mâini

259. Numiţi particularităţile tulpinii microbiene: Multiplu

A.Sunt culturi de microorganisme de aceeaşi specie

B. Sunt culturi microbiene de diferite specii

C.Sunt culturi de microorganisme de aceeaşi specie izolate din diferite surse

D.Sunt culturi microbiene de aceeaşi specie izolate din aceeaşi sursă în diferite intervale de timp E.Sunt
culturi microbiene de diferite specii izolate din aceeaşi sursă simultan

260. Selectaţi ingredientele care se conţin în mediul Kligler: Multiplu

A. ! Glucoza

B.! Lactoza

C.! Sulfat de fier

D. Ureea

E. Acetat de plumb

261. Selectaţi ingredientele care se conţin în mediul Hiss: Multiplu

A. Acetat de fier

B. Acetat de plumb

C. ! Manitol

D. ! Zaharoză

E.! Maltoză

A. ! Glucoză

B. ! Lactoză

C. ! Manitol

D. Acetat de fier

E. Acetat de plumb

262. Selectaţi ingredientele care se conţin în mediul Levine: Multiplu

A. ! Lactoză

B. Glucoză

C.! Albastru de metilen

D. Albastru de bromtimol

E.! Geloză

263. Selectaţi componentele care se conţin în mediul de cultură Endo: Multiplu

A. ! Lactoză

B. Glucoză

C. ! Fucsină
D. Roşu neutru

E. ! Geloză

264. Selectaţi mediile de cultură de îmbogăţire: Multiplu

A.! Muller

B.! Kauffmann

C.! Kitt – Tarozzi

D. Zeissler

E. Hiss

 apă peptonată alcalină, bulion cu selenit

265. Selectaţi mediile de cultură de îmbogăţire: Multiplu

A.! Muller

B.! Kauffmann

C.! Kitt – Tarozzi

D. Zeissler

E. Hiss

 apă peptonată alcalină, bulion cu selenit

266. Selectaţi mediile de cultură elective: Multiplu

A. Gelatina peptonată

B. ! Bulionul glucozat

C. ! Bulionul biliat

D. ! Serul coagulat

E. ! Geloză-sânge

267. Selectaţi mediile de cultură diferenţial-diagnostice: Multiplu

A. Kitt – Tarozzi

B. ! Levine

C. ! Endo

D. Zeissler

E. ! Ploskirev

F. ! Hiss

268. Alegeţi grupele de medii de cultură compuse conform clasificării lor după destinaţie: Multiplu

A. Uzuale

B. ! Elective
C. ! Diferenţial-diagnostice

D. ! De îmbogăţire

E. De alternativă

269. Alegeţi grupele de medii de cultură conform clasificării lor după compoziţie: Multiplu

A. Dozate B. Empirice C. ! Simple D. ! Compuse E. Sintetice

A. Solide B. Lichide C. ! Uzuale D. ! Compuse E. Semisolide

270. Numiţi cerinţele cărora mediile de cultură trebuie să corespundă: Multiplu

 să asigure necesitățile nutritive și energetice ale bacteriilor

 umiditate optimală
 ph optimal (7,2 - 7,4) și constant
 potențial de oxido-reducere optimal
 să fie izotonice (0,5% NaCl)
 să fie sterile și transparente

A. Să posede o reacţie slab acidă

B. ! Să fie sterile

C. ! Să posede un anumit redox potenţial

D. Să fie hipotonice

E. ! Să fie nutritive

A. Să conţină antibiotice

B. ! Să fie izotonice

C. ! Să posede o anumită viscozitate

D. Să fie hipotonice

E. ! Să posede un anumit grad de umeditate

271. Numiţi cerinţele cărora mediile de cultură trebuie să corespundă: Multiplu

A. Să posede o reacţie slab acidă

B. ! Să fie sterile

C. ! Să posede un anumit redox potenţial

D. Să fie hipotonice

E. ! Să fie nutritive

A. Să conţină antibiotice

B. ! Să fie izotonice

C. ! Să posede o anumită viscozitate

D. Să fie hipotonice

E. ! Să posede un anumit grad de umeditate

272. Selectaţi grupele de medii de cultură după consistenţă: Multiplu

A. Viscoase B. ! Lichide C. Artificiale D. ! Semilichide E. ! Solide

273. Numiţi mecanismele care asigură transportul nutrienţilor prin membrana citoplasmatică:
Multiplu

A. Difuzie simplă

B. Difuzie facilitară

C. Transport activ

D. Translocare

E. Transducţie

274. Numiţi tipurile de bacterii patogene: Multiplu

 aerobe
 anaerobe
 carboxifile
 facultative anaerobe

275. Numiţi tipurile de bacterii patogene: Multiplu

 aerobe
 anaerobe
 carboxifile
 facultative anaerobe

276. Alegeţi afirmaţia care reprezintă profagul: Simplu

A. Forma vegetativă a fagului virulent

B. Forma vegetativă a fagului temperat

C. Genomul unui fag virulent integrat în cromozomul bacterian

D. ! Genomul unui fag temperat integrat în cromozomul bacterian

E. Formă imatură de fag

277. Selectati mi/o care este dependent absolut de oxigenul din aer pentru crestere Multiplu

 Brucellele
 Micrococii
 Mycobacteriile tuberculozei

278. Utilizând curba dezvoltării unei culturi bacteriene periodice selectaţi faza în care celulele
bacteriene cresc în dimensiuni, dar nu se multiplică: Simplu

 faza de lag (A)

279. Indicaţi în asociaţie cu care acid penicilinele pot fi protejate de beta-lactamaze: Simplu

A. Sulfanilamidic

B. Paraaminobenzoic

C. Folic

D.+ Clavulanic

E. Fenilpiruvic

280. Indicaţi denumirea relaţiilor de concurenţă între membrii unei biocenoze: Simplu

A. ! Antagonism

B. Sinergism

C. Simbioză

D. Interferenţă

E. Metabioză

281. Indicaţi scopul cultivării culturii pure în bulion peptonat: Simplu

A.+ Obţinerea culturii pure

B. Obţinerii coloniilor izolate

C. Determinării activităţii peptolitice

D. Fagotipizării

E. Determinării oxidoreductazelor

282. Selectaţi mediul de cultură utilizat pentru evidenţierea activităţii zaharolitice a

bacteriilor: Simplu

Medii diferenţial-diagnostice (DD) – permit diferenţierea speciilor bacteriene în baza activităţii lor
biochimice (zaharolitice, proteolitice, lipolitice, de oxido-reducere…)

Studierea proprietăţilor zaharolitice

Endo (geloză+lactoză+fucsină+hiposulfit de Na)

Levin (geloză+lactoză+eozină+albastru metilen)

Ploskirev / SS agar (geloză+lactoză+roşu neutru+săruri de acizi biliari+verde de briliant)

Coloniile lactozo-pozitive vor fi colorate (roşii pe Endo, Ploskirev, albastru-violete pe Levin)

Şirul pestriţ Hiss (lichid sau semi-solid)– un şir de tuburi ce conţin soluţii 0,5% de diferite glucide şi
indicator.Aprecierea – după modificarea culorii

A. Bulion biliat

B. Geloză-sânge

C. Mediul Kauffmann

D. Geloză în coloană

E.! Mediul Hiss

283. Indicaţi prin care procedeu se izolează în cultură pură bacteriile sporulate: Simplu

! încălzirea prealabilă a prelevatului 80º C – 20 min

284. Precizaţi etapa utilizată uneori în examenul bacteriologic pentru culturi aerobe: Simplu

A. !Îmbogăţirea

B.Izolarea

C.Acumularea

D.Identificarea

E.Citirea rezultatelor şi formularea răspunsului

285. Selectaţi condiţiile optime de cultivare a bacteriilor carboxifile: Simplu

Atmosfera de incubare

-bacterii carboxifile = necesită pentru creștere cantități de CO2 mai mari decât cele din aer ( 5-10%)

A. Aerobe

B. Anaerobe

C. 5 – 10 % azot

D. ! 5 – 10 % bioxid de carbon

E. 5 – 10 % oxid de etilen

286. Selectaţi mediul de cultură diferenţial-diagnostic: Simplu

Endo ; Levin ; Ploskirev/SS agar ; Mediul Chapman ; Sirul Pestriț Hiss ; Mediul cu sulfit de
Bi(Wilson Blair) ; Mediul Klauberg ; Geloză cu gălbenuș de ou ; Geloză-sânge.

A. Kitt – Tarozzi

B.! Levine

C.! Endo

D. Zeissler
E.! Ploskirev

287. Selectaţi mediul de cultură de transport: Simplu

V. Medii de transport – destinate transportării sau stocării unui material (prelevat), care va fi
examinat ulterior.

Menţin în viaţă bacteriile, fără a favoriza multiplicarea

Mediul cu glicerină 30%

Soluţie tampon-fosfat

Soluţie NaCl 3%

Mediul Cary-Blair

Mediul Amies (pentru izolarea germenilor din secreții nazo-faringiene, urogenitale și din plăgi)

Mediul Stuart (NaCl, 0,5% agar, tioglicolat de Na, albastru de metilen) – pentru anaerobi, neisserii, etc

A. Hiss

B.! Soluţie fosfat-tampon

C. Bulion biliat

D. Kitt-Tarozzi

E. Geloză-sânge

288. Selectaţi mediul de cultură de îmbogăţire: Simplu

Mediul Muller (BP+Lugol+CaCO3+hiposulfit ) – pentru Salmonella

Mediul Kauffmann (mediul Muller+bilă+verde de briliant) – Salmonella

Bulion cu selenit acid de Na – Shigella, Salmonella

Apă peptonată alcalină (pH=9) – Vibrio cholerae

Kitt-Tarozzi regenerat (BP+0,5% glucoză+bucăţi de ficat) – pentru anaerobi

! Testul e cu toate răspunsurile de mai sus

289. Selectaţi mediul de cultură special: Simplu

Medii speciale – pentru izolarea unor anumite bacterii (Finn, Popescu, Löwenstein-Jensen –pentru
agenţii tuberculozei, Sabouraud – fungi)

Mediul Klauberg (geloză-sânge cu telurit de K) –pentru Corynebacterium diphtheriae (colonii negre)

A.! Klauberg

B. Kligler

C. Endo

D. Muller

E. Kauffmann
290. Selectaţi pH optim al mediilor de cultură: Simplu

 pH optimal (7,2-7,4) şi constant (caracter de tampon)

A. 6,2 – 6,8

B. 6,9 – 7,1

C.! 7,2 – 7,6

D. 7,8 – 8,1

E. 8,2 – 8,6

291. Selectaţi care reagent suplimentar spre deosebire de restul mediilor multitest, conţine
mediul Olkeniţki: Simplu

Olkeniţki – identic Kligler+1% zaharoză+uree

Nu este test

292. Selectaţi afimatia corectă despre culturile bacteriene în faza de declin: Simplu

IV. Faza de declin (letalitate) – bacteriile mor progresiv

A.Rata cu creştere nulă

B.Numărul bacteriilor inoculate rămâne staţionar

C.Numărul bacteriilor creşte în progresie geometrică

D.! Progresiv creşte viteza de pieire a bacteriilor

E.Sensibilitatea la antibiotice este maximală

293. Selectaţi afirmaţia ce corectă despre culturile bacteriene în faza exponenţială: Simplu

II. Faza logaritmică – bacteriile cresc şi se divid cu viteză maximală constantă, curba evoluează
exponenţial. La fiecare diviziune populația bacteriană se dublează. Bacteriile sunt foarte sensibile la
agenţi antimicrobieni (culturi utile pentru testarea sensibilităţii la antibiotice). Durata – 8-10 ore

A.Rata de creştere este minimă

B.Numărul bacteriilor inoculate rămâne staţionar

! C.Numărul bacteriilor creşte în progresie geometrică

D.Progresiv creşte viteza de pieire a bacteriilor

E.Bacteriile manifestă înaltă activitate biochimică

294. Selectaţi regimul la care se efectuează tindalizarea: Simplu

A. 1000 C – 30 minute 3 zile

B. 900 C – 60 minute

C. 1100 C – 15 minute

D. ! 56 – 580 C – 30 minute 5 – 6 zile

E. 450 C – 120 minute.

295. Indicaţi obiectele care se supun sterilizarii cu aer cald: Simplu

A. Ţeseturi şi fibre din bumbac

B. Material contaminat din laborator

C.+ Obiecte din sticlă

D. Soluţii injectabile

E. Obiecte cu garnituri de cauciuc

296. Indicaţi regimul la care se realizează sterilizarea cu căldură uscată: Simplu

A. 30 minute la 1800 C

B.+ 60 minute la 1800 C

C. 180 minute la 1400 C

D. 90 minute la 1200 C

E. 120 minute la 1100 C.

297. Numiţi metoda de sterilizare care se efectuează la 160 – 180 grade C: Simplu

A. Sterilizare în aparatul Koch

B.+ Sterilizare cu vapori sub presiune

C. Liofilizare

D. Sterilizare cu căldură uscată

E. Tyndalizare

298. Numiţi metoda utilizată pentru distrugerea completă a microorganismelor din substrat la
temperaturi mai mici de 60 grade C: Simplu

A.+ Tyndalizare

B. Pasteurizare

C. Sterilizare

D. Congelare

E. Liofilizare.
299. Numiţi metoda de distrugere a formelor vegetative de microorganisme din substrat:
Simplu

1. temperaturi sub 100°C – sunt aplicate pentru formele vegetative ale bacteriilor mezofile si criofile
aflate în solutii apoase.

◦ pasteurizarea – expunere termică + refrigerare imediată;

◦ tindalizarea

◦ Autoclav cu robinetul de vapori deschis

A. Tyndalizare

B.+ Pasteurizare

C. Sterilizare

D. Congelare

E. Liofilizare.

300. Numiţi metoda ce permite păstrarea microorganismelor prin răcirea bruscă la –70 grade
C: Simplu

 congelarea rapidă la (-80°C) în bulion glicerinat duce la solidificarea amorfă a apei intracelulare
ceea ce face ca celula microbiană să rămână în viată.

A. Tyndalizare

B. Pasteurizare

C. Sterilizare

D.+ Congelare

E. Liofilizar

301. Numiţi metoda care permite păstrarea îndelungată a microorganismelor prin congelarea
acestora cu deshidratare în vid: Simplu

 Uscarea în vid a culturilor congelate (liofilizarea) în prezenţa unei soluţii protectoare de proteine,
prin zăpadă carbonică la -78°C, este o metodă de conservare.

A. Tyndalizare

B. Pasteurizare

C. Sterilizare

D. Congelare

E.+ Liofilizare

302. Selectaţi limitele de temperaturi la care bacteriile mezofile cresc şi se multiplică: Simplu

Bacterii mezofile – optimum 30-37º C (limite 15-45º C)

A. 0 - +300 C

B. ! 20 - +400C

C. 45 - +600C
D. – 10 - +100C

E. >600C

303. Selectaţi denumirea măsurilor orientate spre nimicirea microorganismelor patogene în

diferite obiecte ale mediului şi produse patologice de la bolnavi: Simplu

Dezinfectie – distrugerea formelor vegetative microbiene (mai rar a celor sporulate) de pe suprafata unor
substraturi inerte, cu ajutorul dezinfectantelor.

A. Sterilizare

B. Antisepsie

C. Asepsie

D. ! Dezinfecţie

E. Tyndalizare.

304. Numiţi bacteriile cu o rezistenţă mai sporită la acţiunea factorilor mediului ambiant:
A. Patogene

- Sporii, prezentând o compoziţie chimică diferită (cu deosebire în natura proteinelor şi lipidelor –
conţinând acid dipicolinic) şi conţinut de apă foarte redus, sunt mult mai rezistenţi, fiind omorâţi la
temperaturi de 100 - 160°C.

B. Cultivate în laborator

C.+ Sporulate

D. Mobile peritriche

E. Cu glicocalix la suprafaţăSimplu

305. Numiţi bacteriile cu o rezistenţă relativ mai înaltă la acţiunea factorilor de mediu:
Simplu

A. Patogene

B.+ Saprofite

C. Cultivate special în laborator

D. Cu granulaţii de volutină care determină difteria

E. Imobile care cauzează dizenteria.

306. Selectaţi cărui grup de microorganisme aparţin bacteriile patogene: Simplu

Bacteriile chemoorganotrofe – donorul de H este o substanţă organică (glucoza, lipide...)

Bacteriile patogene sunt chemoorganotrofe

-chemoorganotrofe

307. Numiţi acceptorul final al electronilor de hidrogen în respiraţia anaerobă a bacteriilor:

Simplu
Respiraţie anaerobă. Acceptori finali – compuşi anorganici (nitrat, sulfat, S)

De ex.: bacterii denitrificatoare, SO4-reducătoare, metanogene.

Transportori specifici de electroni – ferredoxina, rubodoxina, lanțul respirator. Produse finale – nitritul,
amoniacul, sulfura (în prezenţa O2 – H2O2).

A. Oxigenul

B.+ Sulful

C. Magneziu

D. Clor

E. Natriu

308. Numiţi acceptorul final al electronilor de hidrogen în respiraţia aerobă a bacteriilor:

Simplu

Respiraţie aerobă. Acceptorul final este oxigenul gazos (agent oxidant extern). Calea biochimică de
degradare este ciclul Krebs. Implică lanţul respirator de transport al electronilor asociat MCP. Produse
finale – CO2 și H2O, posibil H2O2

A. Sulful

B. Azotul

C.+ Oxigenul

D. Fierul

E. Carbonul

309. Selectaţi enzimele care participă în reacţiile de oxidare biologică: Simplu

A.! Oxidoreductaze

B. Hidrolaze

C. Transferaze

D. Ligaze

E. Izomeraze.

310. Numiţi produsul scindării peptonelor, prin evidenţierea căruia se face identificarea
bacteriilor: Simplu

A.Nitraţi

B.Acizi graşi

C.Nitriţi

! D.Indol

E.Acizi organic i

311. Numiţi produsul scindării peptonelor, prin evidenţierea căruia se face identificarea
bacteriilor: Simplu
! A.Amoniacul

B.Nitriţi

C.Nitraţi

D.Acizi graşi

E.Acizi organici.

312. Selectaţi mediile de cultura utilizate pentru studierea activitatăţii enzimatice a

bacteriilor: Simplu

A. Elective

B. Selective

C.! Diferenţial diagnostice

D. Uzuale

E. De transport

313. Selectati mi/o care pot oxida substraţele în prezenţa oxigenului şi fermenta în absenţa
lui: Simplu

-Microfile

Actinomicete

Leptospire

Neisseria,

Brucella,

Campylobacter

Facultativ anaerobe

314. Indicaţi obiectele supuse sterilizării prin metoda mecanică: Simplu

-seruri

-medii nutritive pentru culture celulare

-remedii medicamentoase

315. Indicaţi mecanismul de acţiune a substanţelor oxidante: Simplu

-acționează asupra grupurilor sulfhidrile ale proteinelor active

316. Indicaţi punctul de topire a fenacetinei: Simplu

-134-1370C

317. Indicaţi punctul de topire a floarei de sulf: Simplu

-115,20C

318. Indicaţi punctul de topire a acidului benzoic: Simplu

-122.10C
319. Indicaţi punctul de topire a tioureei: Simplu

-1820C

320. Indicaţi mecanismul de acţiune a substanţelor tensioactive: Simplu

-tulburarări de funcționare a peretelui celular și a MCP (prin scăderea tensiunii superficiale)

321. Indicaţi metoda de sterilizare a ansei bacteriologice: Simplu

-sterilizarea prin flambare

322. Selectați microorganismele procariote: Simplu

eubacterii

323. Indicați ce este spațiul periplasmic: Simplu

spatiu dintre membrana interna și externa ale bacteriilor gram-negative

(Spaţiul periplasmic este regiunea dintre ME şi MCP. Conţine PG şi proteine-enzime implicate în transport,
digestia nutrienţilor, protecţia contra substanţelor toxice (ex.: beta-lactamazele, care distrug antibioticele beta-
lactamice).

324. Indicați localizarea cromosomului bacterian: Simplu

nucleoidul

325. Selectați proprietatea lipidului A: Simplu

determină efect toxic la bacteriile Gram negative

(-Lipidul A (endotoxină), glicolipid

ancorat în ME. Stimulează formarea

şi secreţia citokinelor. Determină efectul
toxic al bacteriilor G- manifestat în urma
lizei celulare.)

326. Selectați componentele de structură ale sporului: Multiplu

membrane citoplasmatică , cortexul , tunică proteică ,membrana externă,ADN.

327. Selectați coloranții bazici utilizați în microbiologie: Multiplu

fucsina apoasă , crizoidină ,albastru de metilen

328. Selectați funcțiile specifice acizilor lipotechoici: Multiplu

Funcţii: identic cu acizii teichoici, intervin în adeziunea la celule şi au un efect toxic slab.
crează sarcină electrică negativă la suprafața bacteriei.

329. Selectați funcțiile peretelui celular: Multiplu

2.Barieră osmotică şi mecanică
3.Barieră de permeabilitate selectivă
4.Funcţie antigenică (Ag O şi R)
5.Participă la procesele de creştere şi diviziune celulară
6.Funcţie de receptor
7.Responsabil de aderenţa specifică la substrate
citokinelor
8.Componenteşi activarea complementului
ale peretelui pe cale
celular (lipidul alternativă
A, acizii cu manifestarea
lipoteichoici, fragmenteşocului
de PG)septic (endotoxinic)
contribuie la producerea
9. Reprezintă ţinta de atac a unor enzime şi antibiotice
330. Enumerați metodele directe de evidențiere a membranei citoplasmatice: Multiplu
Evidenţierea peretelui celular: microscopia electronică, metode speciale de colorare, plasmoliză (în mediu
hipertonic), plasmoptiză (în mediu hipotonic).

331. Enumerați funcțiile specifice capsulei: Multiplu

-Barieră de permeabilitate pentru substanţe toxice (antibiotice, ioni metalici)
-Barieră protectoare faţă de factori
antiinfecţioşi (complement, fagocite), bacteriofagi, protozoare
-Rezervă nutritivă
-Asigură aderarea bacteriei la
substrate – ţesuturi sau suporturi inerte (placa dentară, biofilm pe catetere, proteze, instrumente, etc)
-Specificitate antigenică de specie sau tip (Ag K)

332. Selectați elemente specifice celulelor procariote: Multiplu

perete cellular,membrana citoplasmatica

Celula procariotă

Moleculă de ADN dublucatenar circular, lipsa membranei nucleare

Cromozom unic, structură simplă

Diviziune binară

Prezenţa peretelui celular ce conţine obligator peptidoglican

Absența carbohidraților și sterolilor în MCP

Absenţa organitelor celulare,

citoplasma omogenă, ne-compartimentată
 Toţi ribosomii sunt identici

70S (50S , 30 S)

333. Selectați elemente specifice celulelor eucariote: Multiplu

a)! ribosomii 80S c)! mitocondrii e)! reticul endoplasmatic

Celula eucariotă

Aparatul nuclear – nucleu cu nucleoli, înconjurat de membrană nucleară

Cromozomi cu structură complexă, histone asociate, set diploid

Celula se divide prin mitoză sau meioză

Lipsa peretelui celular (în caz de prezenţă conţine chitina sau celuloza)

Membrana citoplasmatică conține carbohidrați și steroli

Prezenţa organitelor celulare

2 tipuri de ribosomi – în citoplasmă şi în mitocondrii sau cloroplaste

 Coeficientul de sedimentare al ribosomului: 80S (citoplasma), 70S
(mitocondrii)

334. Selectați compoziția chimică a supercapsidei virale: Multiplu

-glicoproteine : hemaglutinina, neuraminidaza) -lipide

335. Selectaţi metodele de eliberare a virionilor din celula gazdă: Multiplu

inmugurire ,liza celulei

336. Selectați funcțiile pililor: Multiplu

adeziune ,participă la conjugarea bacteriilor ,asigură mobilitatea

lasigură adeziunea bacteriilor la suprafeţe inerte, la celule sau alte bacterii, reprezintă antigenul F

337. Selectați elemente de structură caracteristice fungilor: Multiplu

nucleu diferențiat , mitocondrii ,complex Golgi

338. Indicaţi taxonii intraspecifici: Multiplu

biovar -serovar -patovar -lizovar -antibiovar

339. Indicaţi taxonii intraspecifici: Multiplu

biovar -serovar -patovar -lizovar -antibiovar

340. Indicaţi contribuţiile savantului L. Pasteur în microbiologie: Multiplu

-demonstrarea naturii enzimatice a fermentării alcoolice, lactice și butirice

-stabilirea tipului anaerob de respirație

-aplicarea vaccinurilor preventive (contra pestei aviare, antraxului și rabiei)

-a pus bazele microbiologiei industriale

341. Indicaţi caracteristicele citoplasmei bacteriene: Multiplu

+ proteine , c)+ apa 80% e)+ vitamine

-sediul tuturor proc. metabolice

-Necompartimentată

-Lipsesc organitele celulare

-Formată din apă (80%), conţine nucleoidul, ribosomi (apr. 20 000 per celulă), incluziuni, plasmide, ioni, enzime,
deşeuri, etc.
-Consistenţa densă (stare de gel) asigură permanenţa mediului intern
-pH acid

342. Selectaţi compoziția chimică a peretelui celular: Multiplu

Peptidoglicanul ,Acizi teichoici ,

Grampozitiv : -peptidoglican -acizi teichoici (polimeri de glicerol sau ribitol fosfat) -acizi lipoteichoici -
proteina A ,Coagulaza legata

Gramneg :-Peptidoglican Membrana externa Porine Lipoproteine Lopipolizaharid : lipid A, polizaharide

complexe(antigen R), subunitati oligozaharidice (antigen O

343. Selectați elemente de structură caracteristice fungilor: Multiplu

nucleu diferențiat ,mitocondrii , complex Golgi

-perete cellular ,Membrane citoplasmatica ,Vacuole Incluziuni ( glycogen, volutina, lipide, pigmenti,
cistale de sarurui organice) ,Miceliu ,Hife ,Nucleu diferentiat.

344. Selectați caracteristici specifice genului Mucor: Multiplu

–din clasa Phycomycetes Denumit si mucegaiul clavelat Miceliu neseptat Miceliu sub forma de celula
arborescenta De la miceliu pornesc hife carpofore, denumite sporangii Endospori Multiplicare si pe cale
sexuata Pot cauza mucoromicoze

345. Selectați caracteristici specifice genului Penicillium: Multiplu

miceliu pluricelular , conidioforul ramificat , formează sterigme

–carpofor sub aspect de perie Conidiofor ramificat, pluricelular De la sterigme pornesc conidii
moniliforme (sub formă de mătănii) Tip specific e Penicillium glaucum Specii patogene: P. Crustaceum,
P.glaucum, P.niger

346. Selectați caracteristici specifice genului Aspergillus: Multiplu

a)! miceliu septat b)! exospori c)! conidiospor unicellular

– miceliu septat

- conidiospor unicelular

-Pe capatul lui superior se situeaza sterigme scurte

-De la sterigme deviaza lanturi de spori-conidii

-Exospori

- Cunoscut ca mucegai stropit

- Specia tipica e Aspergillus niger

- Unele mucegaiuri patogene produc alfa-toxina

-Aspergillus patogen e intilnit des la morari

347. Selectați etapele de interacţiune a virusului cu celula gazdă: Multiplu

asamblarea ,decapsidarea ,penetrarea , adsorbția

348. Selectați elementele de structură ale virusurilor complexe: Multiplu

nucleocapsida,supercapsida , acizi nucleici

349. Selectați metodele complexe de colorare: Multiplu

Gram ,Aujeszky , Zeihl-Neelsen

350. Selectați valorea practica a metodei simple de colorare: Multiplu

determină forma bacteriei , determină aranjarea in frotiu

351. Selectați unitățile de masură utilizate pentru microorganisme: Multiplu

micrometri , nanometri( nm)

352. Alegeți tipurile de multiplicare a fungilor: Multiplu

înmugurire ,sporulare

353. Indicaţi coloranţii de culoare galben-brună: Multiplu

-vezuvina -chrizoidina

354. Indicaţi metodele microbiologice de diagnostic: Multiplu

-examenul microscopic -examenul bacteriologic -depistarea antigenelor microbiene în lichide biologice -

examenul biologic -identifecarea ADN sau ARN -serodiagnosticul (indirect) -intradermoreacțiile
(indirect)

355. Indicaţi clasificarea coloranţilor după caracterele chimice: Multiplu

-acizi -bazici -neutri

356. Indicaţi clasificarea coloranţilor după natura lor: Multiplu

-naturali (de or.vegetală-hexametoniu, safranina, de or. animală-carminul

-sintetici

357. Indicaţi afirmaţiile corecte: Multiplu

a) protozoarele sînt microorganisme monocelulare, celule de tip procariot

b) bacteriile sînt microorganisme unicelulare, celule de tip eucariot

c)+ fungii sînt microorganisme unicelulare de tip eucariot

d)+ virusurile conţin numai ARN sau AND

e) prionii sînt virusurile bacteriilor

358. Selectaţi disciplinile microbiologice: Multiplu

Disciplinele microbiologice în raport cu:
Particularităţile biologice ale mi/o:
Algologia, Protozoologia, Micologia, Bacteriologia, Virologia, Parazitologia
Aplicaţia practică: Microbiologia medicală (umana, veterinară), industrială, alimentară, agricolă,
farmaceutică, biotehnologia microbiană, etc
Habitatul: Microbiologia solului, Microbiologia marină, Astromicrobiologia, Aeromicrobiologia, etc
Taxonomia microbiană
Genetica microbiană
Ecologia microbiană
Microbiologia moleculară
Nanomicrobiologia

359. Indicaţi afirmaţiile corecte: Multiplu

a)+ prionii sînt proteine infecţioase

b) virusurile conţin ARN şi ADN

c)+ bacteriile sînt microorganisme unicelulare, celule de tip procariot

d) fungii sînt microorganisme unicelulare de tip procariot

e)+ protozoarele sînt microorganisme monocelulare, celule de tip eucariot

360. Indicaţi afirmaţiile corecte: Multiplu

a) prionii sînt virusurile bacteriilor

b) virusurile conţin ARN şi AND

c)+ fungii sînt microorganisme unicelulare de tip eucariot

d)+ bacteriile sînt microorganisme unicelulare, celule de tip procariot

e) protozoarele sînt microorganisme monocelulare, celule de tip procariot

361. Indicaţi pentru ce tipuri de microscopie este necesară camera obscură: Multiplu

Mcroscopia cu contrast de faza ;cu fluorescenta ;cu fond intunecat

362. Selectați elemente facultative ale celulei bacteriene:

-Capsula -Sporul -Flagelii -Pilii/fimbriile -Plasmidele -Incluziunile celulare

a) acizi nucleici

b)! sporul bacterian

c)! capsula

d) membrana citoplasmatică

e) ribosomii

363. Indicaţi cocii care se divid după un singur plan: Multiplu

streptococii diplococii micrococii

364. Indicaţi formele alungite de bacterii: Multiplu

BACTERIUM BACILLUS CLOSTRIDIUM

365. Indicaţi formele incurbate de bacterii: Multiplu

Vibrio Spirocheaeta Spirillum

366. Indicaţi categoriile taxonomice ale regnului Procaryotae: Multiplu

-tip -clasă -ordin -familie -gen -specie

367. Indicaţi contribuţiile savantului german R. Koch în microbiologie: Multiplu

-introducerea mediilor nutritive solide

-coloranții de alanină

-sistemul de imersiune
-condensatorul Abbe

-microfotografierea

-stabilirea etiologiei antraxului

-descoperirea agenților patogeni ai tuberculozei

-obținerea tuberculinei din micobacteriiletuberculozei

-elaborarea metodei de izolare în cultură pură a bacteriilor patogene

368. Indicaţi contribuţiile savantului L. Pasteur în microbiologie: Multiplu

-demonstrarea naturii enzimatice a fermentării alcoolice, lactice și butirice

-stabilirea tipului anaerob de respirație

-aplicarea vaccinurilor preventive (contra pestei aviare, antraxului și rabiei)

-a pus bazele microbiologiei industriale

369. Selectați particularitațile bacteriilor grampozitive: Multiplu

Peretele celular al bacteriilor grampozitive este compus din:acizi tehoici,lipoteihoici peptidoglican

sunt relativ mai rezistente

componentul major este PG

371. Selectați reactivele utilizate în colorația Gram: Multiplu

Soluţia Lugol ; Alcool cu iod;Violet de gentiană;Fucsină apoasă;

372. Selectați elementele de structură ce asigură adeziunea bacteriilor: Multiplu

PILIILE-FIMBRILILE a)!perete cellular b)! capsula c)! fimbrii

373. Selectați forme sferice de bacterii: Multiplu

cocii;diplococii ;streptococii;stafilococii;tetracocii;sarcine

374. Selectați tipurile de pili bacterieni: Multiplu

pili comuni (fimbrii) ; pili conjugative

375. Selectați metodele de evidențiere a peretelui celular: Multiplu

! plasmoliză d)! plasmoptiză ;Microscopia electronica; Metode speciale de colorare

376. Selectați tipurile de laboratoare microbiologice în funcţie de destinația lor: Multiplu

! clinico-diagnostice b)! de studii c)! de producere

377. Selectați funcțiile flagelilor: Multiplu

funcție antigenică ; asigură mobilitatea;chemotaxismul

378. Numiți cocii care se divid în trei planuri reciproc perpendiculare: Simplu

sarcina

379. Numiți cocii care se divid în două planuri reciproc perpendiculare: Simplu
tetracocii

380. Selectați forma spiralata de bacterii: Simplu

-Vibrio -Spirrilum : Campylobacter, Helicobacter -Spirochaeta ( Treponema, Leptospira, Borrelia

381. Selectaţi bacteriile cu perete defectiv: Multiplu

.protoplaști ;.sferoplaști;forme L

382. Alegeți elementul de structură characteristic micetelor: Simplu

MEMBRANA NUCLEARA

383. Selectați primul reactiv utilizat în colorația Ziehl-Neelsen: Simplu

FUCSINA CARBOLICA

384. Indicați compoziția chimică care conferă rezistență sporilor: Simplu

;+ Conţinut sporit de săruri de Ca ;+ Cantităţi considerabile de acid dipicolinic ;Lipsa apei libere

385. Alegeți formele drepte de bacterii: Simplu

clostridium

386. Selectaţi agentii infectiosi compusi din acid nucleic: Simplu

viroid

387. Selectaţi agentii infectiosi compusi din proteine: Simplu

prion

388. Selectaţi care element de structură nu este prezent la procariote: Simplu

aparat Golgi

389. Indicaţi incluziunile celulare cu importanță in diagnostic: Simplu

incluziune de voluntina

390. Selectați elementul permanent al celulei procariote: Simplu

peretele celular PC

391. Alegeți metoda microscopică de studiere a fimbriilor: Simplu

MICROSCOPIA ELECTRONICA

392. Selectați metoda directă de diagnostic a maladiilor infecțioase: Simplu

EXAMENUL MICROSCOPIC

393. Alegeți metoda complexă de evidențiere a granulațiilor de volutină: Simplu

+ Simple.+ Compuse ;ALBERT

394. Selectaţi elementul de structură ce manifestă fenomenul de metacromazie: Simplu

incluziuni de volutină
395. Selectați metoda indirectă de diagnostic а maladiilor infecțioase: Simplu

Serodiagnostic

396.Indicați funcția sporilor: Simplu

asigura termorezistenta

397. Selectați reactivul care NU se utilizeză in colorația Aujeszky: Simplu

tus de china

398. Selectați bacteriile ce posedă mobilitate: Simplu

vibrionii

399. Selectați metoda de evidențiere a sporilor: Simplu

Aujeszki

400. Selectaţi forma acelulara de microorganisme: Simplu

virusuri

401. Selectați structura responsabilă de adeziunea bacteriilor: Simplu

a) Capsula

b) Peptidoglicanul

c) Pilii

d) Antigenul O

e) Flagelii

402. Selectaţi microorganismele care conțin un strat gros de peptidoglican in peretele celular:
Simplu

a) [ ] bacterii Gram-negative

b) [x] bacterii Gram-positive

c) [ ] fungi

d) [ ] virusuri

e) [ ] viroizii

403. Selectați proteina specifică flagelilor: Simplu

a) [ ] cheratina

b) [ ] gelatina

c) [ ] pielina

d) [x] flagelina

e) [ ] properdina
404. Indicaţi afirmaţiile corecte: Multiplu

405. Indicați componența chimică a granulațiilor de volutină: Simplu

a) [ ] amidon

b) [ ] glicogen

c) [ ] sulf

d) [ ] lipide

e) [x] polimetafosfați

406. Indicaţi metoda indirectă de determinare a mobilității bacteriilor: Simplu

a) [ ] metoda Loeffler

b) [ ] metoda Ziehl-Neelsen

c) [ ] metoda Burri-Ginss

d) [x] preparatul umed între lamă şi lamelă

e) [ ] metoda Gram

d) [x] picătură suspendată

microscopia cu contrast de fază sau pe fond negru

407. Indicați funcția glicocalixului bacterian: Simplu

a) [ ] redă forma celulei

b) [ ] menține presiunea osmotica internă

c) [x] barieră protectoare față de complement

d) [ ] asigură mobilitatea

e) [ ] rol în conjugarea bacteriilor

- Barieră de permeabilitate pentru substanţe toxice (antibiotice, ioni metalici)

- Barieră protectoare faţă de factori antiinfecţioşi (complement, fagocite), bacteriofagi, protozoare

- Rezervă nutritivă

- Asigură aderarea bacteriei la substrate – ţesuturi sau suporturi inerte (placa dentară, biofilm pe
catetere, proteze, instrumente, etc)

- Specificitate antigenică de specie sau tip (Ag K)

408. Selectati elementul de structură ce NU este specific pentru celulele procariote: Simplu

a) [ ] mezozomii

b) [x] aparatul Golgi

c) [ ] ribosomii

d) [ ] capsula

e) [ ] flagelii

[x ] mitocondrii

[x ] membrană nucleară

409. Indicați denumirea ADN-ului extracromozomial: Simplu

a) [ ] mesosomi

b) [x] plasmide

c) [ ] proteine

d) [ ] lizozomi

e) [ ] sulfide

410. Indicaţi nivelul de risc pentru laboratoarele de nivelul III: Multiplu

individual mare

colectiv redus

411. Indicaţi nivelul de risc pentru laboratoarele de nivelul IV: Multiplu

individual mare

colectiv mare

412. Indicaţi nivelul de risc pentru laboratoarele de nivelul I: Multiplu

individual redus

colectiv redus

413. Selectaţi componentele necesare pentru efectuarea reacţiei de fixare a complementului cu scop de
seroidentificare: Multiplu

antigen necunoscut

ser imun

complement

sistem hemolitic(eritrocite de berbec, ser hemolitic)

414. Selectaţi componentele necesare pentru efectuarea reacţiei de fixare a complementului cu scop de
serodiagnostic: Multiplu

ser bolnavului

antigen cunoscut
complement

sis hemolitic

415. Selectaţi componentele necesare pentru efectuarea reacţiei de hemaglutinare indirectă cu scop de
serodiagnostic: Multiplu

ser pacient

diagnostic eritrocitar

416. Indicaţi factorii nespecifici umorali de rezistenţă a macroorganismului: Multiplu

a) IgM

b) Limfocitele B

c) Sistemul complement

d) Properdina

e) β, x – lizinele

417. Numiţi elementele de structură a bacteriofagului cu numărul 3 şi 6: Multiplu

3-Baza; 6-Gîtul

418. Numiţi elementele de structură a bacteriofagului cu numărul 1, 2 şi 5: Multiplu

1-Capsidă; 2-ADN; 5-Coadă

419. Numiţi elementul de structură a bacteriofagului cu numărul 4: Simplu

 4-fibrele cozii

420. Numiţi tehnica de colorare utilizată în micropreparat: Simplu

1-Impregnare argentică, treponeme Buri Hins Loeffler

421. Numiţi metoda de determinare a sensibilităţii la antibiotice reprezentată în imagine:

E-Testul Metoda diluțiilor succesive

422. Indicaţi la ce grupă se atribuie mediul de cultură din imagine: Simplu

1. Mediu Endo

2. L+

3. Met. Diferential diag.

423. Indicaţi la ce grupă se atribuie mediul de cultură prezentat: Simplu

Fiurt Otto

424. Numiţi aparatul din imagine: Simplu

Anaerostat

425. Indicaţi clasa imunoglobulinei din imagine: Simplu

Ig M – pentamer

426. Numiţi reacţia serologică prezentată în imagine: Simplu

1. Reactia imunoenzimatica

2. Reactia immunoblot
427. Numiţi micropreparatul din imagine: Simplu

Colonii M

Metoda diferimetrica

Reactie de precipitare in gel (tehnica auhteroni)

428. Numiţi reacţia serologică demonstrată în imagine:

1. Elisa 1. Testul Elisa 1.Test Elisa

2. Indirect 2.Test Indirect

429. Selectaţi tipul de bacterii cu peretele celular din imagine: Simplu

 gram pozitive

Gramm – (negative)
430. Numiţi tehnica de colorare utilizată în micropreparat: Simplu

Zielh Nielson
431. Numiţi aparatul din imagine: Simplu

Autoclav

432. Mumiţi imunoglobulina din imagine: Simplu

Ig A – dimer
433. Indicaţi tehnica de însămânţare: Simplu

1. Metoda Drigalschi 1. Met. De insamintare Clasica Tehnica de insamintare Gauld

Picatura suspendata

Tehnica Imunofluorescenta

434. Numiţi tehnica de colorare utilizată în micropreparat: Simplu

Albert
435. Numiţi forma morfologică prezentă în micropreparat: Simplu

Diplobacili
436. Numiţi genul la care se atribuie micetele din micropeparat: Simplu

Aspergilius

Mucor

Penicilinum
437. Indicaţi afirmaţia corectă: Simplu

438. Indicaţi modul de scindare a mediului Kligler: Multiplu

-glucoza AG, Lactoza -, H2S+

acid-A, acid și gaz-AG, -H2S

439. Indicaţi modul de scindare a mediului Kligler: Simplu

 acid-A, acid și gaz-AG, -H2S

440. Numiţi elementul de structură cu numărul : Simplu

1. Capsula

2. Nucleoid

3. Ribozom (nu trebuie)

4. Microcapsula

5. Perete cellular

6. Membrana citoplasmatica

7. Corp bazal (nu trebuie)

8. Flagel

9. Polisoma (nu trebuie)

10. Granula (nu trebuie)

11. Mezozom

1. Fimbrii/ Pili

2. Capsula
3. Membrana citoplasmatica (mezozom)

4. Nucleoid (AND)

5. Plasmida

6. (nu trebuie)

7. Flagel

8. Citoplasma

9. (nu trebuie)

10. Perete celular

446. Numiţi grupul de bacterii după numărul şi amplasarea flagelilor: Simplu

Monotriche

Peritrichi

Lofotrichi

Amfitrichi
447. Numiţi forma morfologică prezentă în micropreparat: Simplu
 1. Forme filamentoase
2. Actinomicete
3. Provoaca actinomicoze
4. Gramm +

448. Indicaţi amplasarea sporului: Simplu

subterminală

terminală

centrală

450. Indicaţi afirmaţiile corecte: Multiplu

Imagini-celula bacteriana- componentele

metodele de coloratie

forme de bacterii

Nielsen= bastonase rosii -din sputa sau albastru =restu inafara de bastonase

aujevski-celula albastra ,sporul rosu

granulatiile de volutina la o extremitate sau la doua extremitati =identificarea difteriei

Anaaerostatul-cum arata -pentru anaerobi

la prezentarea antigenului participa doar CMH-.restu nu participa

curba dezvoltarii culturii cu cele 4 faze

cu reactiile serologice

reactia de hemoliza=pentru titrarea complementului si pentru efectuarea reactiei de fixare a

complementului(RFC)

reactia care se manifesta in prezenta complementului-RFC si reactia de hemoliza

prezenta tranzitorie a bacteriilor in sange-bacteriemie

daca se inmulteste -septicemie sau sepsis

fenicată-conectrată- la ojeski si nelsen

faifer-apoasă, -gramm