Imunologiecomplement Simpu

IMUNOLOGIE
COMPLEMENT SIMPLU
1. Selectați factorul care nu are funcție de barieră antimicrobiană:

a) Tegumentul
b) Mucusul
c) Acidul gastric
d) Amilaza salivară
e) Microflora intestinală
2. Indicați factorul care clivează fracția C3 a complementului:

a) C3b
b) C3bBb
c) Factorul B
d) Factorul H
e) Factorul D
3. Indicați complexul de atac membranar:

a) Factorul B
b) Colicinele
c) C3b3b,Bb
d) C5b,6,7,8,9
e) Properdina
4. Precizați rolul fracției C3b a complementului:

a) Este un chemotactic
b) Este o anafilatoxină
c) Opsonizează bacteria
d) Distruge celula bacteriană
e) Este o formă inactivă a fracției C3
5. Selectați afirmațiile corecte despre lizozim:

a) Este o structură citoplasmatică
b) Activează complementul
c) Este o enzimă proteolitică
d) Descompune catena glicanică din peptidoglican
e) Este eliberat de mastocite
6. Selectați mecanismul prin care leucocitele polimorfonucleare atacă bacteria:

a) În exclusivitate prin mecanisme oxigen-dependente
b) În exclusivitate prin mecanisme oxigen-independente
c) Prin fagocitoză
d) Prin secreția complementului
e) Prin secreția interferonilor
7. Indicați fracția complementului care se fixează inițial pe anticorpii fixatori de

complement:
a) C1q
b) C1s
c) C3b
d) C5a
e) C9
8. Indicați natura majorității fracțiilor complementului:

a) Glicolipide
b) Citokine
c) Enzime
d) Hormoni
e) Anticorpi
9. Indicați fracția de inițiere a activării complementului pe cale alternativă:

a) C2
b) C4
c) C4b
d) C5a
e) C3
10. Precizați perioada de timp în care devin detectabili în ser anticorpii specifici după un
stimul antigenic primar:
a) 10 min
b) 1 oră
c) 5-7 zile
d) 3-4 săptămâni
e) Doar după un contact repetat cu antigenul
11. Plasmocitele secretă:

a) Anticorpi cu specificitate unică, identică cu cea a Ig de pe suprafața limfocitului B
activat
b) Anticorpi cu două specificități
c) Anticorpi cu diferite specificități
d) Citokine
e) Lizozim
12. Indicați cum se numește lipsa răspunsului imun la antigene proprii:

a) Toleranță
b) Anergie
c) Memorie
d) Imunitate naturală
e) Hipersensibilitate
13. Selectați tipul cel mai frecvent de anticorpi protectivi contra agenților infecțioși:
a) Autoanticorpi
b) Opsonine
c) Toxoizi
d) Killeri naturali
e) Nespecifici
14. Indicați substanța în prezența căreia paraziții intracelulari din macrofage sunt distruși mai
eficient:
a) Anticorpi
b) Kinine
c) Properdină
d) Interferon gamma
e) Anafilatoxine
15. Indicați cauza eficienței mai înalte a unui răspuns imun secundar:
a) Determină protecție contra diferitor antigene
b) Anticorpii sunt produși de limfocitele T și B
c) Se produc anticorpi fixatori de complement
d) Nu necesită intervenția limfocitelor Th
e) Este mai intens și mai rapid
16. Indicați tipul de celule care produc anticorpi:

a) Macrofagele
b) Limfocitele T
c) Plasmocitele
d) Eozinofilele
e) Celulele NK
17. Precizați ce stă la baza răspunsului imun secundar:

a) Memoria imunologică
b) Efectul multivalent al măduvei osoase
c) Activarea complementului
d) Degranularea mastocitelor
e) Selecția clonală a limfocitelor
18. Indicați efectorii contra microorganismelor intracelulare:

a) Anticorpii
b) Limfocitele Tc
c) C3b
d) C1q
e) Complexul de atac membranar
19. Selectați elementele de structură ale unui monomer de Ig:

a) 2 catene identice ușoare și 2 catene identice grele
b) 2 catene identice ușoare și 2 catene diferite grele
c) 2 catene diferite ușoare și 2 catene identice grele
d) 2 catene diferire ușoare și 2 catene diferite grele
e) 2 catene peptidice unite prin legături necovalente
20. Alegeți afirmația corectă despre fragmentul Fab:

a) Este produs în urma tratării moleculei de Ig cu pepsin
b) Este produs prin separarea lanțurilor grele de cele ușoare
c) Este responsabil de legarea antigenului/ interacțiunea cu epitopul unui Ag
d) Este constituit doar din lanțuri grele
e) Lipsesc punțile disulfidice
21. Selectați caracterul specific pentru IgA de la nivelul mucoaselor (sIgA):

a) Nu are catena de legătură J
b) Nu are component secretor
c) Este un dimer
d) Activează complementul pe cale clasică
e) Traversează bariera placentară
22. Selectați caracterul specific pentru IgM:

a) Posedă afinitate înaltă
b) Este un tetramer
c) Manifestă activitate aglutinantă slabă
d) Nu activează complementul
e) Are până la 10 centre active (paratopi)
23. Selectați caracterul specific pentru IgD:

a) Este un pentamer
b) Este rezistentă la degradarea proteolitică
c) Este prezentă în componența BCR de pe suprafața limfocitelor B
d) Este prezentă frecvent la suprafața mucoaselor
e) Se conține în lapte
24. Selectați caracterul specific pentru IgE:

a) Este abundență în salivă
b) Se fixează de mastocite prin fragmentul Fc
c) Nu se leagă de macrofage
d) Activează complementul
e) Nu joacă niciun rol în infecții parazitare
25. Indicați lanțul greu al carei clase de Ig va fi exprimat pe suprafața unui limfocit Bt:
a) IgA
b) sIgA
c) IgE
d) IgG
e) IgM
26. Precizați ce reprezintă un receptor TCR:

a) Un monomer de Ig
b) Un tetramer
c) Un homodimer
d) Un heterodimer
e) O moleculă monocatenară
27. Indicați celulele pe suprafața cărora pot fi prezente molecule MHC de clasa II:
a) Toate celulele macroorganismului
b) Limfocitele B, celulele dendritice, macrofagele
c) Doar celulele activate de interferon
d) Toate celulele nucleate ale macroorganismului
e) Celulele infectate cu virus
28. Selectați afirmația corectă despre legătura/interacțiunea dintre un antigen și un anticorp:

a) Nu este afectată de rigiditatea moleculei
b) Nu este afectată de prezența sau absența apei
c) Implică legături covalente
d) Este optimizată de complementaritatea spațială a epitopului și paratopului
e) Nu este afectată de nivelul pH-ului
29. Indicați forțele intermoleculare care contribuie la interacțiunea dintre antigen și anticorp:
a) Doar forțe electrostatice
b) Doar forțe Van der Waals
c) Doar forțe hidrofobice
d) Doar legături de hidrogen
e) O combinație din toate forțele enumerate
30. Selectați afirmația corectă despre epitop:

a) Este suprafața unui antigen prin intermediul careia interacționează cu anticorpul
b) Este suprafața unui anticorp prin intermediul careia interacționează cu antigenul
c) Solicită ambele fragmente Fab ale unei molecule de Ig pentru recunoașterea sa
d) Este uzual compus dintr-o secvență liniară de aminoacizi
e) Este uzual asociat cu o regiune concavă a antigenului
31. Precizați afirmația corectă despre legătura dintre antigen și anticorp :

a) Este ireversibilă
b) Depinde le legături covalente
c) Se produce doar prin punți hidrofobe
d) Depinde de complementaritatea spațială a epitopului și paratopului
e) Este întotdeauna de afinitate înaltă
32. Selectați afirmația corectă despre ce reprezintă titrul anticorpilor:

a) Cantitatea absolută de anticorpi specifici
b) Afinitatea anticorilor
c) Aviditatea anticorpilor
d) Concentrația anticorpilor specifici
e) Diluția maximă a anticorpilor care încă manifestă rezultat pozitiv (cel puțin +++) într-o
test-sistemă
33. Numiți molecula de suprafață prin intermediul căreia macrofagul recunoaște un agent
străin:
a) Anticorpul
b) TCR
c) BCR
d) Receptorul toll-like (TLR)
e) Complexul de atac membranar al complementului
34. Numiți partea antigenului care este recunoscută în cadrul imunității dobândite:
a) Epitop
b) Izotip
c) Paratop
d) Citokină
e) Chemokină
35. Numiți partea din structura IgE responsabilă de fixarea pe mastocite și bazofile:
a) Lanțul ușor
b) Fab
c) Fc
d) Zona-balama
e) Locul de fixare a complementului
36. Indicați la ce tip de antigen se referă moleculele de Ig care au epitopi identici:

a) Izotip
b) Heterotip
c) Haptenă
d) Idiotip
e) Autotip
37. Selectați afirmația corectă despre superantigene:

a) Se leagă de situsul antigen-specific al CMH clasa I
b) Se leagă de situsul antigen-specific al CMH clasa II
c) Se leagă de situsuri antigen-nespecifice ale CMH și TCR
d) Determină anergie clonală
e) Activează limfocitele Th1
38. Indicați efectul în care NU este implicată fracția C3b a complementului:

a) Alterează permeabilitatea vasculară
b) Stimulează fagocitoza
c) Induce formarea C3-convertazei
d) Induce formarea C5-convertazei
e) Opsonizează bacteriile
39. Identificați elementul de care se leagă C1 pentru a iniția calea clasică de activare a
complementului:
a) Antigenul
b) Factorul B
c) Complexul antigen-IgG
d) Lipopolizaharidul bacterian
e) Agregate de IgG
40. Precizați rolul biologic al fracțiilor complementului C3a și C5a:

a) Liza bacteriilor
b) Creșterea permeabilității vasculare/anafilatoxine
c) Stimularea fagocitozei bacteriilor acoperite cu Ig E
d) Agregarea fracțiilor C4 și C2
e) Scindarea fracției C3
41. Selectați substanța care NU este secretată de limfocitul Th activat:

a) Interleukina 1
b) Interleukina 2
c) Interleukina 4
d) Interleukina 10
e) Interferonul gamma
42. Indicați principala diferență dintre reacția de hipersensibilitate de tip II (citototoxică) de

reacția de hipersensibilitate de tip III (prin complexe imune):
a) Tipul de Ig care participă în reacție
b) Locul formării complexului antigen-anticorp
c) Participarea complementului
d) Participarea limfocitelor T
e) Participarea macrofagelor
43. Precizați manifestarea unei stări de hipersensibilitate de tipul IV (tardivă):

a) Edem fără infiltrat celular
b) Infiltrat celular leucocitar
c) Infiltrat din limfocite T și macrofage
d) Infiltrat din eozinofile
e) Hiperemie fără infiltrat
47. Selectaţi efectorul în reacţiile de hipersensibilitate de tip IV:

a) Limfocitele B
b) Limfocitele T
c) Ig A
d) Ig G
e) Ig M
48. Selectaţi efectorul în reacţiile de hipersensibilitate de tip I (anafilactice):

a) Ig A
b) Ig M
c) Ig G
d) Ig E
e) Ig D
49. Indicaţi clasa de Ig care traversează bariera placentară:

a) Ig A
b) Ig M
c) Ig G
d) Ig E
e) Ig D
50. Numiţi clasa de Ig care manifestă activitate antimicrobiană la nivelul mucoaselor:

a) Ig A
b) Ig M
c) Ig G
d) Ig E
e) Ig D
51. Indicaţi clasa de Ig care reprezintă structural un pentamer:

a) Ig A
b) Ig M
c) Ig G
d) Ig E
e) Ig D
52. Indicaţi clasa de Ig care predomină in infecţia acută:

a) Ig A
b) IgM
c) Ig G
d) Ig E
e) Ig D
53. Selectaţi clasa de Ig care indică un răspuns imun secundar:

a) Ig A
b) Ig M
c) Ig G
d) Ig E
e) Ig D
54. Indicați proprietatea anticorpilor care NU este dependentă de structura fragmentului Fc:
a) Capacitatea de a traversa placenta
b) Capacitatea de a fixa complementul
c) Izotipul
d) Afinitatea pentru antigen
e) Afinitatea pentru mastocite
55. Numiţi tipul de infecţie care se caracterizează printr-o evoluţie comparativ scurtă cu
simptomatică caracteristică:
a) Infecţie acută
b) Infecţie cronică
c) Infecţie secundară
d) Reinfecţie
e) Suprainfecţie
56. Precizaţi tipul infecţiei repetate cu aceeaşi specie de microorganisme după vindecare:
a) Infecţie acută
d) Reinfecţie
e) Suprainfecţie
57. Indicaţi tipul infecţiei în caz de reinfectare până la reconvalescenţă:

a) Infecţie acută
b) Suprainfecţie
d) Reinfecţie
e) Infecţie cronică
58. Numiţi patologia declanşată în rezultatul scăderii rezistenţei organismului pe fondul

unei primoinfecţii:
a) Infecţie acută
d) Suprainfecţie
e) Reinfecţie
59. Indicaţi tipul infecţiei care se caracterizează printr-o evoluţie de lungă durată cu
persistenţa agentului cauzal în organism:
a) Suprainfecţie
b) Reinfecţie
c) Infecţie acută
d) Infecţie secundară
e) Infecţie cronică
60. Precizaţi calea de activare a complementului:

a) Butilen-glicolică
b) Fermentativă
c) Acidă mixtă
d) Clasică
e) Oxidativă
61. Selectaţi clasa de Ig care participă în reacţiile anafilactice:

a) Ig A
b) Ig E
c) Ig D
d) Ig M
e) Ig G
62. Precizaţi noţiunea care indică prezenţa tranzitorie a bacteriilor în sânge fără multiplicare:
a) Bacteriemie
b) Toxinemie
c) Septicopiemie
d) Virusemie
e) Septicemie
63. Numiţi starea patologică caracterizată prin persistenţa şi multiplicarea bacteriilor în sânge:
a) Virusemie
b) Septicemie
c) Bacteriemie
d) Toxinemie
e) Septicopiemie
64. Numiţi infecţia generalizată cu formarea focarelor supurative în organe:

a) Septicemie
b) Toxinemie
c) Septicopiemie
d) Virusemie
e) Bacteriemie
65. Indicaţi noţiunea care indică răspândirea virusurilor prin intermediul sângelui:
a) Septicopiemie
b) Toxinemie
c) Bacteriemie
d) Virusemie
e) Septicemie
66. Selectaţi noţiunea care indică răspândirea toxinelor prin intermediul sângelui:
a) Septicemie
b) Septicopiemie
c) Bacteriemie
d) Virusemie
e) Toxinemie
67. Indicaţi reacţia care se manifestă în prezenţa complementului:

a) Hemaglutinare
b) Imunofluorescență
c) Hemoliză
d) Precipitare
e) Inhibare a hemaglutinării
68. Numiţi reacţia utilizată în depistarea antigenelor solubile:

a) Bacterioliză
b) Imobilizare
c) Hemaglutinare
d) imunofluorescență
e) Precipitare
69. Numiţi antigenul termolabil prezent la bacteriile mobile:

a) Antigenul O
b) Antigenul K
c) Antigenul H
d) Antigenul Vi
e) Antigenul R
70. Indicaţi antigenul termostabil caracteristic bacteriilor gramnegative:

a) Antigenul O
b) Antigenul K
c) Antigenul H
d) Antigenul Vi
e) Antigenul F
71.Selectați vaccinul care conţine antigene ale unei singure specii microbiene (monovalent):
a) Vaccinul antigripal
b) Vaccinul poliomielitic
c) Vaccinul BCG
d) Vaccinul TABTe
e) Vacinul ADTP
72. Selectaţi vaccinul compus din antigene provenite de la specii diferite (asociat):
a) Vaccinul ADTP
b) Vaccinul antiantrax
c) Vaccinul BCG
d) Anatoxina botulinică
e) Anatoxina stafilococică
73. Numiți intradermoreacția indicată în diagnosticul brucelozei:

a) Dick
b) Schultz-Charlton
c) Schick
d) Burnet
e) Mantoux
74. Numiți intradermoreacția indicată în diagnosticul tuberculozei:

a) Dick
b) Schultz - Charlton
c) Schick
d) Burnet
e) Mantoux
75. Numiți reacția de neutralizare in vivo indicată în diagnosticul difteriei:

a) Burnet
b) Dick
c) Ţuvercalov
d) Schick
e) Mantoux
76. Indicați clasa de imunoglobuline prezentă în sângele nou-născutului:

a) Ig A
b) Ig E
c) Ig G
d) Ig M
e) Ig D
77. Precizați ce reprezintă vaccinul difteric:

a) Suspenzie de bacterii inactivate
b) Cultură bacteriană avirulentă
c) Anatoxină
d) Polizaharid capsular
e) Complex LPZ din peretele celular bacterian
78. Selectați vaccinul care NU este inclus în Calendarul de vaccinări obligatorii:

a) Anti hepatita A
b) Anti hepatita B
c) Anti poliomielită
d) Anti pneumococ
e) Anti rujeolă
79. Precizați la ce vârstă se inoculează pentru prima dată vaccinul contra hepatitei virale B:
a) 2 – 4 zile
b) 24 ore
c) O lună
d) Două luni
e) 12 luni
80. Indicați starea patologică care poate fi declanșată de administrarea unui ser heterolog:
a) Reacție citotoxică
b) Șoc endotoxinic
c) Șoc anafilactic
d) Dermonecroză
e) Paralizii
81. Selectați caracterele unui răspuns imun secundar (anamnestic):

a) Este intens
b) Este rapid
c) Este eficient
d) Memorie rapidă
e) Toate de mai sus
82. Indicați compoziția chimică a moleculei de imunoglobulină:

a) Proteină
b) Carbohidrat
c) Glicoproteină
d) Acid gras
e) Complex lipopolizaharidic
83. Izotipurile de Ig prezintă variații în structura:
a) Regiunii variabile a catenei ușoare (Lv)
b) Regiunii constante a catenei ușoare (Lc)
c) Regiunii variabile a catenei grele (Hv)
d) Regiunii constante a catenei grele (Hc)
e) Regiunii balama
84. Selectați clasa de Ig care prevalează cantitativ în serul sangvin:

a) IgA
b) IgG
c) IgD
d) IgM
e) IgE
85. Selectați clasa de Ig care are cea mai joasă rată de prezență în serul sangvin:
a) IgA
b) IgG
c) IgD
d) IgM
e) IgE
86. Indicați substanța utilă în stimularea răspunsului imun:

a) Adjuvantul
b) Antiserul
c) Antigenul purificat
d) Haptena
e) Imunoglobulina
87. Selectați sursa de anticorpi monoclonali:

a) Limfocitele
b) Plasmocitele
c) Mielocitele
d) Hibridomul
e) Celulele splinei
88. Indicați esența opsonizării:

a) Degranularea lizosomei
b) Aglutinarea hematiilor
c) Acoperirea microorganismelor cu anticorpi sau/și complement
d) Adeziunea microorganismelor la celulele epiteliale
e) Inactivarea virusurilor
89. Selectați proprietățile unui vaccin atenuat:

a) Conține microorganisme vii
b) Conține microorganisme cu virulență redusă/avirulente
c) Produce antigene prezentate în asociație cu CMH clasa I
d) Toate de mai sus (sau Conține exotoxină modificată)
e) Niciunul de mai sus (sau Produce antigene prezentate în asociație cu CMH clasa II)
90. Indicați reacțiile serologice în care este utilizat un cromogen:

a) Reacția imunoenzimatică directă
b) Reacția imunoenzimatică indirectă
c) Reacția Western blot
d) Toate de mai sus (sau RFC)
e) Niciunul de mai sus (sau Analiza radioimună)
91. Selectați efectul care NU se produce la pătrunderea repetată a unui alergen în cazul unei
reacții de hipersensibilitate de tipul I:
a) Legarea IgE de mastocite prin intermediul Fc
b) Degranularea mastocitelor sensibilizate
c) Eliberarea/secreția histaminei
d) Contracția musculaturii netede
e) Vasodilatare
COMPLEMENT MULTIPLU
1) Selectați factorii de patogenitate ai bacteriilor:
A. Factori de structură !
B. Factori biochimici
C. Factori enzimatici !
D. Factori toxici !
E. Factori de transport
2) Selectați factorii structurali de patogenitate ai bacteriilor:
A. Membrana externă
B. Capsula
C. Fragmente de peptidoglican
D. Mezozomii
E. Fimbriile
3) Selectați factorii structurali de patogenitate ai bacteriilor:
A. Acizii lipoteichoici
B. Proteina A la S.aureus
C. Sporul
D. Sisteme de secreție
E. Proteina M la S.pyogenes
4) Indicați enzimele de patogenitate bacteriene:
A. Dehidrogenaza
B. ADN-aza
C. Neuraminidaza
D. Hemaglutinina
E. Elastaza
5) Indicați enzimele de patogenitate bacteriene:
A. IgA- proteaza
B. Colagenaza
C. Lizozima
D. Hialuronidaza
E. Fibrinolizina
6) Selectați caracterele specifice exotoxinelor bacteriene:
A. Sunt elaborate doar de bacterii G+

B. Sunt de origine proteică
C. Manifestă specificitate de acțiune
D. Sunt imunogene
E. Acționează la locul de secreție
7) Indicați toxinele bacteriene citolitice:
A. Toxina botulinică
B. Toxina holerică
C. Lecitinaza
D. Hemolizina
E. Fibrinolizina
8) Indicați toxinele bacteriene citotoxice:
A. Hemolizina
B. Toxina tetanică
C. Leucocidina
D. Toxina holerică
E. Toxina difterică
9) Selectați caracterele specifice endotoxinei bacteriene:
A. Este prezentă doar la bacterii G-

B. Este secretată în urma lizei celulei bacteriene
C. Este de origine proteică
D. Determină efecte generale
E. Este înalt imunogenă
10) Indicați factorii imunității naturale (rezistenței nespecifice)
A. Limfocitele B și T
B. Tegumentul și mucoasele intacte
C. Anticorpii normali
D. Sistemul complement
E. Lizozima
11) Selectați caracterele specifice imunității dobândite:
A. Capacitatea de a interveni imediat după întâlnirea cu un antigen

B. Toleranță la antigenele proprii
C. Recunoașterea specifică a antigenelor
D. Imunitate la reinfecții
E. Memorie imunologică
12) Indicați caracterele de bază ale imunității umorale:
A. Se realizează prin intermediul anticorpilor (Ig)

B. Este dirijată contra microorganismelor extracelulare
C. Neutralizează toxinele și enzimele bacteriene
D. Exercită efect asupra paraziților intracelulari și a celulelor modificate
E. Efectorii principali sunt limfocitele Tc
13) Indicați caracterele de bază ale imunității celulare:
A. Este realizată prin intermediul limfocitelor T

B. Este dirijată contra microorganismelor extracelulare
C. Exercită efect asupra paraziților intracelulari și a celulelor modificate
D. Se realizează prin intermediul anticorpilor (Ig)
E. Participă la activarea macrofagelor
14) Indicați particularitățile unui antigen complet:
A. Este de natură proteică sau complexă

B. Are greutate moleculară mai mare de 10kDa
C. Este neimunogen
D. Nu posedă antigenitate
E. Posedă antigenitate
15) Indicați particularitățile unui antigen incomplet (haptenă):
A. Are masă moleculară mică

B. Este imunogen
C. Nu este imunogen
D. Posedă antigenitate
E. Devine imunogen la combinarea cu o substanță carrier (purtătoare)
16) Indicați particularitățile unui superantigen:
A. Este de natură proteică

B. Este capabil să stimuleze 10-40% de limfocite T
C. Este capabil să stimuleze 10-40% de limfocite B
D. Determină procese imunopatologice
E. Induce o imunitate de lungă durată
17) Selectați afirmațiile corecte despre epitopii unui antigen:
A. Determină antigenitatea
B. Reprezintă locul de interacțiune specifică cu paratopul anticorpului sau cu receptorul unui
limfocit
C. Antigenele polizaharidice sunt constituite din epitopi liniari și conformaționali
D. Antigenele proteice sunt constituite din epitopi liniari și conformaționali
E. Epitopii liniari pot fi recunoscuți de receptorii BCR de pe suprafața limfocitelor B
18) Indicați organele centrale ale Sistemului Imun:
A. Splina
B. Maduva osoasă
C. Ganglionii limfatici
D. Plăcile Payer
E. Timusul
19) Indicați organele periferice ale Sistemului Imun:
A. Splina
B. Timusul
C. Plăcile Payer
D. Amigdalele
E. Măduva osoasă
20) Selectați afirmațiile corecte despre BCR:
A. Este un receptor pentru antigen prezent pe limfocite B mature

B. Este un receptor pentru antigen prezent pe limfocite T mature
C. Este reprezentat de pentameri de IgM
D. Este reprezentat de monomeri de IgM și IgD
E. Recunoaște și interacționează cu antigene solubile sau membranare
21) Selectați afirmațiile corecte despre TCR:
A. Este un receptor pentru antigen prezent pe limfocite B mature

B. Este un receptor pentru antigen prezent pe limfocite T mature
C. Recunoaște și interacționează cu antigene solubile
D. Recunoaște doar peptide asociate cu molecule CMH de pe suprafața CPA
E. Este constituit din două catene proteice
22) Precizați receptorii care apar pe suprafața limfocitelor T în curs de maturizare:
A. TCR
B. BCR
C. CD3
D. CD4
E. CD8
23) Selectați afirmațiile adevărate despre limfocitele T CD4:
A. Recunosc peptide antigenice combinate cu molecule CMH clasa II

B. Recunosc peptide antigenice combinate cu molecule CMH clasa I
C. La un stimul antigenic, urmare a activării, se diferențiază în celule efectoare Th
D. La un stimul antigenic, urmare a activării, se diferențiază în celule efectoare Tc
E. Participă în instaurarea răspunsului imun umoral și celular
24) Selectați afirmațiile adevărate despre limfocitele T CD8:
A. Recunosc peptide antigenice combinate cu molecule CMH clasa II

B. Recunosc peptide antigenice combinate cu molecule CMH clasa I
C. La un stimul antigenic, urmare a activării, se diferențiază în celule efectoare Th
D. La un stimul antigenic, urmare a activării, se diferențiază în celule efectoare Tc
E. Reprezintă aproximativ 40% din numărul total de limfocite
25) Indicați proprietățile subpopulației de limfocite Th1:
A. Diferențierea în Th1 este favorizată de IL-12, secretată de macrofage și celule dendritice

B. Secretă citokinele IL-4,IL-5, IL-10
C. Secretă citokinele IFN-gamma, IL-2, TNF
D. Citokinele secretate determină activarea macrofagelor, stimularea proliferării și
diferențierii limfocitelor Tc
E. Citokinele secretate determină reacții anafilactice și eliminarea helminților
26) Indicați proprietățile subpopulației de limfocite Th2:
A. Secretă citokinele IL-4,IL-5, IL-10. IL-13

B. Secretă citokinele IFN-gamma, IL-2, TNF
C. Citokinele secretate determină activarea macrofagelor, stimularea proliferării și
diferențierii limfocitelor Tc
D. Citokinele secretate determină reacții anafilactice și eliminarea helminților
E. Recunosc antigene prezentate de limfocite B
27) Enumerați fazele evolutive ale unui limfocit B naiv după interacțiunea cu un antigen specific:
A. Diferențierea în plasmocite
B. Diferențierea în celule efectoare Th și Tc
C. Proliferarea
D. Activarea
E. Producerea și secreția Ig
28) Enumerați fazele evolutive ale unui limfocit T naiv după interacțiunea cu un antigen specific:
A. Diferențierea în plasmocite
B. Diferențierea în celule efectoare Th și Tc
C. Activarea
D. Sinteza de Ig
E. Proliferarea
29) Selectați celulele prezentatoare de antigen (CPA) „profesioniste”:
A. Hematiile
B. Macrofagele
C. Leucocitele
D. Celulele dendritice
E. Limfocitele B
30) Selectați celulele prezentatoare de antigen (CPA) „neprofesioniste”:
A. Hepatocitele
B. Hematiile
C. Celulele epiteliale
D. Limfocitele T și B
E. Celulele endoteliale
31) Indicați afirmațiile adevărate despre Complexul Major de Compatibilitate (CMH):

A. Reprezintă un complex polizaharidic
B. Reprezintă un ansamblu de glicoproteine
C. Reprezintă un marker (antigen) individual de identitate
D. Participă la prezentarea antigenelor peptidice limfocitelor T
E. Participă la prezentarea antigenelor peptidice limfocitelor B
32) Selectați caracterele specifice moleculelor CMH de clasa I:
A. Sunt exprimate doar pe suprafața CPA profesioniste

B. Participă la prezentarea antigenelor exogene (procesate în fagolizosome)
C. Participă la prezentarea antigenelor endogene (procesate în citoplasmă)
D. Recunosc și interacționează cu receptorul CD4 de pe limfocitele T
E. Recunosc și interacționează cu receptorul CD8 de pe limfocitele T
33) Selectați caracterele specifice moleculelor CMH de clasa II:
A. Sunt exprimate doar pe suprafața CPA profesioniste

B. Participă la prezentarea antigenelor exogene (procesate în fagolizosome)
C. Participă la prezentarea antigenelor endogene (procesate în citoplasmă)
D. Recunosc și interacționează cu receptorul CD4 de pe limfocitele T
E. Recunosc și interacționează cu receptorul CD8 de pe limfocitele T
34) Selectați afirmațiile corecte despre anticorpi (Ig):
A. Reprezintă molecule glicoproteice plasmatice din clasa α-globulinelor

B. Reprezintă molecule glicoproteice plasmatice din clasa γ-globulinelor
C. Reprezintă complexe lipopolizaharidice
D. Sunt produși de plasmocitele derivate din limfocitele B activate de un antigen
E. Sunt produși de limfocitele Th2 activate de un antigen
35) Indicați elementele de structură ale unei molecule de Ig:
A. Două catene glicoproteice L

B. Două catene glicoproteice M
C. Un fragment Fab
D. Doi epitopi
E. Un fragment Fc
36) Selectați caracterele de bază ale clasei de imunoglobuline IgM:
A. Molecula de IgM este un dimer

B. Molecula de IgM este un pentamer
C. Reprezintă un indicator al unei infecții recente
D. Este unica clasă de Ig, capabilă să traverseze bariera placentară
E. Manifestă activitate opsonizantă și fixatoare de complement
37) Selectați caracterele de bază ale clasei de imunoglobuline IgG:
A. Molecula de IgG este un dimer

B. Molecula de IgG este un pentamer
C. Reprezintă un indicator al unei infecții recente
D. Este unica clasă de Ig, capabilă să traverseze bariera placentară
E. Manifestă activitate opsonizantă și fixatoare de complement
38) Selectați caracterele de bază ale clasei de imunoglobuline IgA:
A. IgA reprezintă 75% din totalul de imunoglobuline umane

B. Molecula de sIgA este un dimer
C. Participă la activarea complementului pe cale clasică
D. Fracția sIgA se întâlnește în serul sangvin
E. Fracția sIgA asigură protecția mucoaselor
39) Precizați particularitățile imunității umorale:
A. Efectorii de bază sunt limfocitele Tc

B. Efectorii de bază sunt anticorpii (Ig)
C. Elimină microbii extracelulari și neutralizează toxinele
D. Distruge celulele infectate cu microorganisme intracelulare
E. În răspunsul imun umoral participă limfocitele T CD4 și B
40) Indicați consecințele activării unui limfocit B de către un antigen T-independent:
A. Moarte prin apoptoză

B. Proliferare (expansiune clonală) directă
C. Diferențiere în plasmocite
D. Diferențiere în celule efectoare Tc
E. Inducerea memoriei imunologice
41) Indicați consecințele activării unui limfocit B de către un antigen T-dependent:
A. Proliferare doar prin interacțiunea dintre limfocitul B și limfocitul Th activate de același

antigen
B. Moarte prin apoptoză
C. Diferențiere în celule efectoare Tc
D. Diferențiere în plasmocite
E. Inducerea memoriei imunologice
42) Precizați posibilele efecte ale interacțiunii dintre antigen și anticorpi in vivo:
A. Neutralizarea toxinelor bacteriene

B. Distrugerea directă a celulelor infectate cu virus
C. Citotoxicitatea mediată celular anticorp-dependentă
D. Opsonizarea bacteriilor
E. Neutralizarea intracelulară a virusurilor
43) Indicați particularitățile unui răspuns imun umoral primar:
A. Faza de latență durează 4-7 zile

B. Faza de latență durează câteva ore
C. Inițial se sintetizează anticorpi reprezentați de IgM
D. Inițial se sintetizează anticorpi reprezentați de IgG
E. Este asigurat de limfocitele B-memorie
44) Indicați particularitățile unui răspuns imun umoral secundar:

A. Faza de latență durează 4-7 zile
B. Faza de latență durează câteva ore
C. Inițial se sintetizează anticorpi reprezentați de IgM
D. Inițial se sintetizează anticorpi reprezentați de IgG
E. Este asigurat de limfocitele B-memorie
45) Precizați particularitățile imunității celulare:
A. Efectorii de bază sunt anticorpii (Ig)

B. Este asigurată de limfocitele T
C. Elimină microbii din vacuole fagocitare
D. Asigură distrugerea celulelor infectate cu paraziți intacelulari (bacterii, virusuri)
E. Asigură neutralizarea exotoxinelor bacteriene
46) Precizați mecanismele imunității celulare:
A. Limfocitele Th2 induc producerea Ig

B. Limfocitele Th1 activează macrofagele prin contact direct, stimulînd capacitatea lor de a
distruge microorganismele facultativ-intacelulare
C. Limfocitele Th1 activează macrofagele prin intermediul unor citokine (IFN-γ), stimulând
capacitatea lor de a distruge microorganismele facultativ-intacelulare
D. Limfocitele Tc prin contact direct distrug celulele infectate cu paraziți intracelulari
E. Limfocitele Tc determină apoptoza celelei infectate prin acțiunea concomitentă a
perforinelor și granzimelor
47. Precizaţi afirmaţiile corecte: O anatoxină este o exotoxină modificată care:

a) Şi-a pierdut imunogenitatea
b) Şi-a păstrat imunogenitatea
c) Şi-a păstrat toxicitatea
d) Şi-a pierdut toxicitatea
e) Şi-a păstrat antigenitatea
48. Indicaţi căile de activare a complementului:

a) Alternativă
b) Lectinică
c) Clasică
d) Primară
e) Secundară
49. Selectaţi proprietăţile unui antigen complet:

a) Origine complexă
b) Natură lipidică
c) Posedă imunogenitate
d) Nu posedă antigenitate
e) Masa moleculară mai mare de 10kD
50. Selectaţi proprietăţile unui antigen incomplet:

a) Nu posedă imunogenitate
b) Este de natură proteică
c) Masă moleculară mai mică de 10 kD
d) Posedă imunogenitate
e) Posedă antigenitate
51. Numiţi proprietăţile complementului:
a) Constituie un complex de proteine care se conţine în serul sangvin proaspăt
b) Constituie un complex de lipopolizaharide
c) Stimulează reproducerea virusurilor
d) Participă în unele reacţii imunologice
e) Este un factor nespecific de rezistenţă
52. Indicaţi factorii umorali care asigură rezistenţa nespecifică (imunitatea înnăscută):
a) IgM
b) Limfocitele B
c) Sistemul complement
d) Properdina
e) β, x – lizinele
53. Selectaţi organele periferice ale sistemului imun:

a) Măduva osoasă
b) Ganglionii limfatici
c) Splina
d) Timusul
e) Formaţiunile limfatice din organe şi ţesuturi
54. Selectaţi organele centrale ale sistemului imun:

a) Ganglionii limfatici
b) Măduva osoasă
c) Splina
d) Timusul
e) Formaţiunile limfatice din organe şi ţesutur
55. Numiţi criteriile de diferenţiere a răspunsului imun primar de cel secundar:

a) Originea antigenului
b) Durata perioadei latente
c) Viteza sintezei anticorpilor specifici
d) Titrul anticorpilor sintetizaţi
e) Izotipul de imunoglobuline sintetizat inițial
56. Indicaţi elementele utilizate în calitate de purtător pasiv al antigenelor moleculare:

a) Trombocite
b) Hematii
c) Leucocite
d) Particule de celuloză
e) Particule de latex
57. Selectaţi afirmaţiile corecte despre reacţia de inhibare a hemaglutinării:

a) Uzual este utilizată în serodiagnosticul infecţiilor bacteriene respiratorii
b) În reacţia pozitivă hematiile se sedimentează în formă de umbrelă inversată
c) În reacţia pozitivă hematiile se sedimentează în formă de buton
d) Rezultatul reacţiei se citeşte peste 24-48 ore
e) Uzual se utilizează pentru identificarea virusurilor hemaglutinante
58. Indicaţi markerii utilizaţi în reacţia imunoenzimatică:

a) Auramina
b) Fosfataza alcalină
c) Hialuronidaza
d) Peroxidaza
e) O – streptolizina
59. Selectaţi afirmaţiile corecte despre reacţia de precipitare:

a) Se utilizează precipitinogen corpuscular
b) Se utilizează precipitinogen în stare coloidală
c) Reacţia are loc în mediul lichid
d) Reacţia are loc în mediul gelifiat
e) Complementul este un component obligatoriu al reacției
60. Indicaţi efectele endotoxinei bacteriene asupra macroorganismului:

a) Paralizii
b) Febră
c) Leucopenie
d) Hipotensiune
e) Hemoragii
61. Numiţi proprietăţile reacţiei de precipitare inelară:

a) Antigenele se utilizează în stare corpusculară
b) Antigenele se utilizează în stare coloidală
c) Determină titrul anticorpilor în serul pacientului
d) Este utilizată pentru seroidentificare
e) Este utilizată în medicina legală
62.Selectați tipurile de seruri imune curative după destinație:

a) Antihelmintice
b) Antitumorale
c) Antibacteriene
d) Antivirale
e) Antitoxice
63.Indicați cele mai inofensive preparate biologice:

a) Serul antitoxic antidifteric ecvin
b) Imunoglobulina umană hiperimună antitetanică
c) Imunoglobulina standardă
d) Imunoglobulina antistafilococică umană
e) Serul heterolog antitetanic
64. Precizați substanţele biologic active care se elimină în organismul uman sensibilizat în
urma administrării serurilor imune heteroloage:
a) Complementul
b) Lizozima
c) Histamina
d) Serotonina
e) Prostaglandine
65. Indicaţi serurile imune antitoxice:

a) Antileptospirozic
b) Antibotulinic
c) Antiantrax
d) Antitetanic
e) Antidifteric
66. Selectați serurile imune care se dozează în unităţi de acțiune:

a) Antipertussis
b) Antibotulinic
c) Antigangrenos
d) Antidifteric
e) Antigripal de tip A
67.Selectați reacțiile serologice utilizate în diagnosticul rapid al infecțiilor:

a) Reacţia de bacterioliză
b) Reacția de neutralizare
c) ELISA
d) Reacția de hemaglutinare indirectă
e) RIF directă
68. Selectați adjuvanţii utilizați în componența vaccinurilor:

a) Eritrocite de berbec
b) Fosfat de aluminiu
c) Hidroxid de aluminiu
d) Particule de latex
e) Ribozomi bacterieni
69. Indicați infecțiile în diagnosticul cărora pot fi utilizate intradermoreacţiile:

a) Leptospiroza
b) Tuberculoza
c) Antraxul
d) Tularemia
e) Difteria
70. Selectați afirmațiile corecte despre vaccinuri:

a) Sunt preparate biologice utilizate în scop de serodiagnostic
b) Se utilizează pentru imunizarea activă a populaţiei
c) Conţin microorganisme vii atenuate, omorâte sau componente extrase din celula microbiană
d) Se administrează conform Calendarului de vaccinări
e) Sunt indicate în terapia unor infecţii acute
71.Precizați afirmația corectă despre virulenţă:

a) Este un caracter de specie
b) Este un caracter stabil
c) Este determinată genetic
d) Reprezintă gradul de patogenitate al unei tulpini bacteriene
e) Virulenţa unei tulpini poate fi diminuată
72.Precizați afirmațiile corecte despre patogenitate:

a) Este un caracter de specie
b) Este un caracter de tulpină
c) Este un caracter determinat genetic
d) Gradul de patogenitate se măsoară în unităţi de patogenitate
e) Reprezintă capacitatea potenţială a unei specii bacteriene de a declanşa o infecţie
73. Selectați unităţile de masură a virulenţei:
a) Dosis certae letalis - DCL
b) Dosis letalis minima - DLM
c) Dosis pathogenica - DP
d) Dosis letalis50 - DL50
e) Dosis infectiosis – DI
74. Indicați factorii structurali care asigură patogenitatea microorganismelor:

a) Granulațiile de volutină
b) Pilii
c) Glicocalixul
d) Antigenele de suprafaţă
e) Capsula
75. Selectați enzimele invazive caracteristice microorganismelor patogene:

a) Hialuronidaza
b) Sintetaza
c) Neuraminidaza
d) Transferaza
e) Colagenaza
76. Selectați enzimele de patogenitate caracteristice microorganismelor patogene:

a) Oxidoreductaza
b) Plasmocoagulaza
c) Citocromoxidaza
d) Fibrinolizina
e) Neuraminidaza
77. Precizați afirmațiile corecte despre exotoxinele microbiene:

a) Sunt secretate în mediul extracelular
b) Sunt de natură lipopolizaharidică
c) Pierd toxicitatea sub acţiunea formolului
d) Acționează imediat
e) Sunt imunogene
78. Precizați afirmațiile adevărate despre exotoxinele bacteriene:

a) Sunt parte componentă a peretelui celular bacterian
b) Sunt de natură proteică
c) Sunt inactivate la temperaturi înalte
d) Manifestă tropism (selectivitate de acţiune)
e) Pot fi transformate în anatoxine
79. Indicați caracterele exotoxinelor bacteriene:

a) Posedă specificitate (tropism) pentru anumite organe şi ţesuturi
b) Nu sunt imunogene
c) Pot fi transformate în anatoxine
d) Pot manifesta efect citolitic sau citotoxic
e) Sunt elaborate de toate speciile bacteriene patogene
80. Indicați proprietățile endotoxinei bacteriene:

a) Este termosensibilă
b) Nu se inactivează sub acţiunea formolului
c) Posedă imunogenitate pronunţată
d) Este eliberată în urma lizei celulei bacteriene
e) Acţionează prin inducerea secreţiei unor citokine de către macrofage
81. Precizați căile de răspândire a infecţiei în macroorganism:

a) Prin continuitate
b) Pe cale limfatică
c) Pe cale hematogenă
d) Prin intermediul trombocitelor
e) Pe calea nervilor
83. Indicați perioadele maladiei infecţioase:

a) De infectare
b) De incubaţie
c) Prodromală
d) De stare
e) De reconvalescență
84. Selectaţi factorii umorali ai imunităţii înnăscute (de rezistenţă nespecifică):

a) Anticorpii naturali
b) Complementul
c) Interferonul
d) Imunoglobulinele Ig M
e) Imunoglobulinele Ig G
85. Selectaţi factorii celulari ai imunităţii înnăscute (de rezistenţă nespecifică):

a) Limfocitele T
b) Macrofagele
c) Leucocitele polimorfonucleare
d) Limfocitele B
e) Celulele prezentatoare de antigen
86. Selectați factorii tisulari (de barieră) ai imunităţii înnăscute (de rezistenţă nespecifică):
a) Tegumentul intact
b) Imunoglobulinele IgA
c) Microflora normală
d) Epiteliul ciliat
e) Lizozima din lacrimi şi salivă
87. Precizați căile de activare a complementului:

a) Biologică
b) Clasică
c) Alternativă
d) Biochimică
e) Lectinică
88. Selectați particularitățile imunoglobulinelor clasa Ig M:

a) Apar primele după un stimul antigenic primar
b) Traversează bariera placentară
c) Structural reprezintă un pentamer
d) Fixează şi activează complementul pe cale clasică
e) Sunt implicate în declanşarea reacţiilor de hipersensibilitate de tip I
89. Precizați proprietățile haptenelor:
a) Au greutate moleculară mai mică de 10 kDa
b) Sunt imunogene, dar nu formează complex cu anticorpii specifici
c) Nu sunt imunogene, însă formează complex cu anticorpii specifici
d) Sunt imunogene şi reacţionează cu anticorpii specifici
e) Sunt de natură proteică
90. Precizați particularitățile imunoglobulinelor clasa sIgA:

a) Protejează mucoasele de infecția microbiană
b) Sunt secretate de celulele epiteliale
c) Reprezintă un dimer
d) Trec bariera placentară
e) Sunt sintetizate de plasmocite
91. Indicați particularitățile antigenului O:

a) Este de natură proteică
b) Este parte componentă a peretelui celular al bacteriilor gramnegative
c) Prezintă un compus lipopolizaharidic
d) Este termolabil
e) Este termostabil
92. Precizați modalitățile de achiziționare a imunității naturale:

a) Suportarea unei infecţii
b) Achiziţie de anticorpi materni
c) Administrarea unui ser imun
d) Administrarea unui vaccin
e) Transfuzii sangvine
93. Precizați reacțiile serologice utilizate pentru depistarea antigenelor solubile:

a) Precipitare inelară
b) Imunodifuzie simplă (Mancini)
c) Imunoelectroforeză
d) Aglutinare pe lamă
e) Aglutinare în tuburi
94. Indicați particulele care pot fi utilizate ca purtătoare de antigen în reacțiile serologice:
a) Hematii de berbec
b) Stafilococi cu proteina A la suprafaţă
c) Trombocite
d) Ribozomi
e) Particule de latex
95. Selectați avantajele reacţiei de hemaglutinare indirectă în raport cu RA:

a) Se efectuează pe lamă
b) Este mai sensibilă
c) Este mai rapidă
d) Se citeşte peste 3 - 5 minute
e) Este mai demonstrativă
96. Indicați reacțiile serologice cu participarea complementului:

a) Hemaglutinare indirectă
b) Hemoliză
c) Imunofluorescenţă indirectă
d) Fixare a complementului
e) Bacterioliză
97. Indicați cu ce scop se utilizează reacţia de hemoliză:

a) Depistarea antigenelor virale
b) Depistarea antigenelor corpusculare
c) Titrarea complementului din serul sangvin
d) Determinarea anticorpilor incompleţi
e) Efectuarea reacției de fixare a complementului
98. Selectați reacțiile imunologice care posedă sensibilitate mai înaltă:

a) De aglutinare în tuburi
b) De imunofluorescenţă
c) Radioimună
d) Imunoenzimatică
e) De precipitare în gel
99. Indicați particularitățile anatoxinelor:

a) Stimulează imunitate antimicrobiană
b) Stimulează imunitate antitoxică
c) Sunt imunogene
d) Nu posedă antigenitate
e) Sunt lipsite de toxicitate
100. Precizați avantajele vaccinurilor vii atenuate:

a) Nu există restricţii în utilizare
b) Pot fi păstrate timp îndelungat
c) Induc imunitate eficientă şi de lungă durată
d) Se multiplică în organismul vaccinat
e) Induc doar imunitate locală
101. Precizați indicațiile vaccinărilor:

a) În perioada de stare a infecţiilor acute
b) După indicaţii epidemiologice
c) Selectiv individual
d) În perioada de convalescenţă
e) Planificat conform Calendarului vaccinărilor
102. Selectați tipurile serurilor imune curative după destinație:

a) Antigenice
b) Antitoxice
c) Antivirale
d) Antibacteriene
e) Antiprionice
103. Selectați factorii implicați în reacţiile de hipersensibilitate de tipul I:

a) Mastocitele
b) Imunoglobulinele Ig A
c) Imunoglobulinele Ig E
d) Complementul
e) Amine vasoactive (histamina)
104. Indicați manifestările clinice ale hipersensibilităţii imediate de tip I:

a) Astmul bronşic
b) Boala serului
c) Artrite reumatoide
d) Şocul anafilactic
e) Urticaria
105. Precizați particularitățile reacţiilor de hipersensibilitate:

a) Se declanşează după contactul primar cu antigenul
b) Se declanşează după contacte repetate cu antigenul
c) Hipersensibilitatea poartă un caracter individual
d) IgD reprezintă efectorii reacţiilor anafilactice
e) Sunt alergen-specifice
106. Precizați particularitățile reacțiilor de hipersensibilitate de tip IV:

a) Fenomenele reacţiei se manifestă tardiv (48-72 ore)
b) Nu se transferă prin seruri imune
c) Leziunile sunt situate la nivelul inoculării antigenului (dermatită de contact, granulom)
d) Se manifestă prin urticarie difuză
e) Se manifestă după 4-5 ore de la inocularea antigenului
107. Selectați particularitățile imunității artificiale active:

a) Poate fi indusă prin administrarea serurilor imune
b) Poate fi indusă prin administrarea vaccinurilor
c) Asigură protecţie de lungă durată (luni, ani)
d) Asigură protecţie de scurtă durată (2-3 săptămâni)
e) Se transmite ereditar
108. Selectați particularitățile imunității artificiale pasive:

a) Poate fi indusă prin administrarea serurilor imune
b) Poate fi indusă prin administrarea vaccinurilor
c) Asigură protecţie de lungă durată (luni, ani)
d) Asigură protecţie de scurtă durată (2-3 săptămâni)
e) Se transmite ereditar
109. Selectaţi celulele implicate în răspunsul imun umoral:

a) Limfocitele Tc
b) Limfocitele Th
c) Limfocitele B
d) Plasmocitele
e) Celulele NK
110. Selectați celulele imunocompetente:

a) Limfocitele T
b) Limfocitele B
c) Macrofagele
d) Celulele K
e) Celulele NK
111. Selectați celulele implicate în instaurarea răspunsului imun umoral:

a) Limfocitele TCD8+
b) Limfocitele TCD4+
c) CPA
d) Limfocitele B
e) Plasmocitele
112. Selectați celulele implicate în instaurarea răspunsului imun celular:

a) Limfocitele TCD8+
b) Limfocitele TCD4+
c) CPA
d) Limfocitele B
e) Plasmocitele
113.Indicați particularitățile răspunsului imun umoral primar:

a) Perioadă de latenţă de 4-7 zile
b) Perioadă de latenţă de 5-6 ore
c) Producerea inițială de anticorpi IgM
d) Producerea inițială de anticorpi IgG
e) Apariţia celulelor B- memorie
114. Indicați particularitățile răspunsului imun umoral secundar:

a) Perioadă de latenţă de 4-7 zile
b) Perioadă de latenţă de 5-6 ore
c) Producerea de anticorpi IgM
d) Producerea de anticorpi IgG
e) Apariţia celulelor B- memorie
115. Selectați tipurile de celule care participă la elaborarea unui răspuns imun:
a) Plasmocitele
b) Trombocitele
c) Limfocitele B
d) Limfocitele T
e) Macrofagele
116. Indicați efectele biologice realizate de IgG:

a) Neutralizare toxinelor bacteriene
b) Opsonizarea helminților
c) Opsonizarea bacteriilor
d) Neutralizarea virusurilor
e) Degranularea mastocitelor
117. Indicați efectele biologice realizate de IgE:

a) Neutralizare toxinelor bacteriene
d) Neutralizarea virusurilor
e) Degranularea mastocitelor
118. Indicați efectele biologice realizate de IgM:

a) Degranularea mastocitelor
d) Activarea complementului
e) Aglutinarea bacteriilor
119. Precizați perioadele indicate pentru imunizarea primară cu vaccinul ADTP:

a) O lună
b) 2 luni
c) 3 luni
d) 4 luni
e) 6 luni
120. Selectați vaccinurile vii atenuate:

a) BCG
b) Anti-hepatita B
c) Anti-oreion
d) Anti-rujeolă
e) Anti-pneumococic
121. Selectați moleculele care NU participă la prezentarea antigenelor:

a) CMH clasa I
b) CMH clasa II
c) CMH clasa III
d) C3b
e) C5a
122. Indicați proprietățile limfocitelor B:

a) Proliferează și se diferențiază în plasmocite
b) Răspund la activarea de către un antigen prin producerea anticorpilor
c) Pot acționa ca o CPA
d) Pot recunoaște doar antigene solubile
e) BCR este constituit din molecule de IgG
I. Complement simplu
1. Selectaţi particularităţile, care caracterizează enzimele bacteriene:

A. Sunt de natură polizaharidă
B. Catalizează reacţiile chimice din celula bacteriană
C. Posedă activitate la temperatura 00 C
D. Posedă activitate la temperatura 650 C
E. Sunt sintetizate de peretele celular.
2. Selectaţi mediile de nutriţie utilizate pentru studierea activitatăţii enzimatice a bacteriilor:
A. Elective
B. Selective
C. Diferenţial diagnostice
D. Uzuale
E. De transport.
3. Numiţi compusul chimic produs în urma activităţii peptolitice a bacteriilor:
A. Nitraţi
B. Nitriţi
C. Acizi organici
D. Acizi graşi
E. Hidrogen sulfurat
4. Numiţi produsul scindării, prin evidenţierea căruia se face identificarea bacteriilor după
activitatea peptolitică:
A. Nitraţi
B. Acizi graşi
C. Nitriţi
D. Indol
E. Acizi organici.
5. Numiţi produsul scindării peptonelor, prin evidenţierea căruia se face identificarea bacteriilor
după activitatea peptolitică:
A. Amoniacul
B. Nitriţi
C. Nitraţi
D. Acizi graşi
E. Acizi organici.
6. Selectaţi enzimele care rup legăturile dintre atomii de C şi N, O şi S prin asocierea apei:
A. Oxidoreductaze
B. Hidrolaze
C. Transferaze
D. Ligaze
E. Izomeraze.
7. Selectaţi enzimele care efectuează trecerea prin cataliză a unor radicali de la o moleculă la
alta:
A. Oxidoreductaze
B. Hidrolaze
C. Transferaze
D. Ligaze
E. Izomeraze.
8. Selectaţi enzimele care participă în reacţiile de oxidare biologică:
A. Oxidoreductaze
B. Hidrolaze
C. Transferaze
D. Ligaze
E. Izomeraze.
9. Numiţi enzimele care catalizează transformările intramoleculare în substrat:
A. Oxidoreductaze
B. Hidrolaze
C. Transferaze
D. Ligaze
E. Izomeraze.
10. Numiţi acceptorul final al electronilor de hidrogen în respiraţia aerobă a bacteriilor:
A. Sulful
B. Azotul
C. Oxigenul
D. Ferul
E. Carbonul
11. Numiţi acceptorul final al electronilor de hidrogen în respiraţia anaerobă a bacteriilor:
A. Oxigenul
B. Sulful
C. Ferul
D. Nitraţii
E. Nitriţii
A. Oxigenul
B. Carbonul
C. Ferul
D. Nitraţii
E. Nitriţii.
A. Oxigenul
B. Ferul
C. Azotul
D. Nitraţii
E. Nitriţii.
14. Numiţi compuşii organici care servesc ca sursă unuversală de energie pentru bacterii:
A. Lipidele
B. Proteinele
C. Nucleoproteinele
D. Glucidele
E. Lipopolizaharidele.
15. Selectaţi denumirea bacteriilr care folosesc ca sursă de carbon CO2 şi săruri neorganice:
A. Prototrofe
B. Heterotrofe
C. Auxotrofe
D. Autotrofe
E. Chimioheterotrofe.
16. Selectaţi denumirea tulpinelor de bacterii mutante care necesită nutrienţi suplimentari, spre
deosebire de parentali:
A. Prototrofe
B. Heterotrofe
C. Auxotrofe
D. Autotrofe
17. Numiţi bacteriile care folosesc compuşi organici drept sursă de energie şi carbon:
A. Prototrofe
B. Chimioautotrofe
C. Auxotrofe
D. Autotrofe
E. Chemoheterotrofe.
18. Indicaţi denumirea bacteriilor care obţin energia prin oxidoreducere în care donatorul de
hidrogen este o substanţă anorganică:
A. Prototrofe
B. Chimioautotrofe
C. Auxotrofe
D. Fotoheterotrofe
19. Numiţi compuşii chimici finali formaţi în rezultatul oxidării parţiale a hexozelor de către
unele bacterii anaerobe:
A. Amoniacul
B. Alcoolii etilic sau butiric
C. Hidrogen sulfurat
D. Nitraţi
E. Indol
20. Selectaţi denumirea microorganismelor capabile să sintetizeze materialul plastic şi energetic
numai din glucoză şi săruri de amoniu:
A. Autotrofe
B. Auxotrofe
C. Prototrofe
D. Fotoautotrofe
E. Heterohemotrofe
21. Selectaţi cărui grup de microorganisme aparţin bacteriile patogene:
A. Heterotrofe
B. Chemoautotrofe
C. Chemotrofe
D. Chemoorganotrofe
E. Aminoheterotrofe.
22. Numiţi bacteriile cu o rezistenţă relativ mai pronunţată la acţiunea factorilor mediului
exterior:
A. Patogene
B. Saprofite
C. Cultivate special în laborator
D. Cu granulaţii de volutină care determină difteria
E. Imobile care cauzează dizenteria.
23. Numiţi bacteriile cu o rezistenţă mai sporită la acţiunea factorilor mediului ambiant:
A. Patogene
B. Cultivate în laborator
C. Sporulate
D. Mobile peritriche
E. Cu glicocalix la suprafaţă
24. Selectaţi denumirea măsurilor orientate spre nimicirea microorganismelor patogene în
diferite obiecte ale mediului şi produse patologice de la bolnavi:
A. Sterilizare
B. Antisepsie
C. Asepsie
D. Dezinfecţie
E. Tyndalizare.
25. Selectaţi denumirea ansamblului de măsuri prin care se evită contaminarea obiectelor şi
diferitor substrate cu microorganisme:
A. Sterilizare
B. Antisepsie
C. Asepsie
D. Dezinfecţie
E. Tyndalizare.
26. Selectaţi limitele de temperaturi la care bacteriile mezofile cresc şi se multiplică:
A. 0 - +300 C
B. +20 - +400C
C. +45 - +600C
D. – 10 - +100C
E.>600C.
27. Selectaţi limitele de temperaturi la care bacteriile psihrofile cresc şi se multiplică:

A. 0 - +300 C
B. +20 - +400C
C. +45 - +600C
D. – 10 - +100C
E.>600C.
28. Selectaţi limitele de temperaturi la care bacteriile termofile cresc şi se multiplică:
A. 0 - +300 C
B. +20 - +400C
C. +45 - +600C
D. – 10 - +100C
E.>950C.
29. Numiţi formele medicamentoase pentru conservarea cărora este utilizat fenolul în soluţie de
0,3 / 0,5%:
A. Unguentelor
B. Preparatelor injectabile
C. Vaccinurilor inactivate
D. Picăturilor oftalmice
E. Produselor alimentare.
30. Numiţi formele medicamentoase pentru conservarea cărora este utilizat mertiolatul de sodiu:
A. Picăturilor oftalmice
B. Vaccinurilor vii atenuate
C. Unguentelor
D. Anatoxinelor
E. Serurilor imune.
31. Numiţi substanţă chimică utilizată ca substanţă antiseptizantă:
A. Alcool etilic de 400 pentru prelucrarea mucoaselor
B. Alcool etilic de 960 pentru prelucrarea mucoaselor
C. Alcool etilic 70 0 pentru prelucrarea tegumentelor
D. Apă oxigenată 5 % pentru prelucrarea mucoaselor
E. Apă oxigenată 10 % pentru prelucrarea plăgilor.
32. Numiţi formele medicamentoase pentru conservarea cărora este utilizat benzoatul de sodiu
0,2 – 1 % :
A. Picăturilor oftalmice
B. Vaccinurilor vii atenuate
C. Unguentelor
D. Anatoxinelor
E. Serurilor imune.
33. Numiţi metoda care permite păstrarea îndelungată a microorganismelor prin congelarea
acestora cu deshidratare în vid:
A. Tyndalizare
B. Pasteurizare
C. Sterilizare
D. Congelare
E. Liofilizare.
34. Numiţi metoda ce permite păstrarea microorganismelor câteva luni prin răcirea bruscă la –
700C:
A. Tyndalizare
B. Pasteurizare
C. Sterilizare
D. Congelare
E. Liofilizare.
35. Numiţi metoda de omorîre a formelor vegetative de microorganisme din substrat:
A.Tyndalizare
B. Pasteurizare
C. Sterilizare
D. Congelare
E. Liofilizare.
36. Numiţi metoda utilizată pentru distrugerea completă a microorganismelor din substrat la
temperaturi mai mici de 600 C:
A. Tyndalizare
B. Pasteurizare
C. Sterilizare
D. Congelare
E. Liofilizare.
37. Numiţi metoda ce permite distrugerea completă a microorganismelor din substrat la
temperaturi înalte:
A. Tyndalizare
B. Pasteurizare
C. Sterilizare
D. Congelare
E. Liofilizare.
38. Numiţi metoda ce permite distrugerea completă a microorganismelor patogene din substrat
infectat:
A. Tyndalizare
B. Pasteurizare
C. Sterilizare
D. Dezinfecţie
E. Liofilizare.
39. Numiţi substanţa pe larg utilizată ca dezinfectant:
A. Apa oxigenată
B. Clorura de var
C. Tinctura de iod
D. Verdele de briliant
E. Rivanol.
40. Numiţi metoda care se efectuează la 160 – 1800 C:
A. Sterilizare în aparatul Koch
B. Sterilizare cu vapori sub presiune
C. Liofilizare
D. Sterilizare cu căldură uscată
E. Tyndalizare.
41. Numiţi metoda de sterilizare care se efectuează fracţionat:
A. Cu vapori sub presiune
B. Cu căldură uscată
C. Cu vapori fluenţi
D. Pasteurizarea
E. Filtrarea.
42. Numiţi intervalul de timp la care suportă fierberea formele vegetative ale bacteriilor
mezofile:
A. 60 minute
B. 20 – 30 minute
C. 10 – 15 minute
D. 2 – 3 minute
E. 30 – 60 secunde.
43.Indicaţi regimul la care se realizează sterilizarea cu căldură uscată:
A. 30 minute la 1800 C
B. 60 minute la 1800 C
C. 180 minute la 1400 C
D. 90 minute la 1200 C
E. 120 minute la 1100 C.
44. Indicaţi obiectele care se supun sterilizarii cu aer cald:
A. Ţeseturi şi fibre din bumbac
B. Material contaminat din laborator
C. Obiecte din sticlă
D. Soluţii injectabile
E. Obiecte cu garnituri de cauciuc.
C. Pulberi
C. Uleiuri
47. Selectaţi indicatorul utilizat pentru controlul eficienţii sterilizării în autoclav la 121 0:
A. Bacterii capsulate
B. Acid benzoic
C. Soluţie alfa-naftol
D. Bacterii mobile
E. Comprimate cu bacteriofag.
48. Selectaţi indicatorul utilizat pentru controlul eficienţii sterilizării în autoclav la 121 0:
A.Bacteriilor capsulate
B. Bacterii sporulate
C. Soluţie alfa-naftol
D. Bacterii mobile
E. Comprimate cu bacteriofag.
49. Selectaţi regimul prin care se realizează sterilizarea în autoclav:
A. 1000 C – 20 minute
B. 1150 C – 20 minute
C. 1200 C – 15 – 20 minute
D. 1600 C – 30 minute
E. 1800 C – 60 minute.
50. Selectaţi regimul la care se efectuează tindalizarea:
A. 1000 C – 30 minute 3 zile
B. 900 C – 60 minute
C. 1100 C – 15 minute
D. 56 – 580 C – 30 minute 5 – 6 zile
E. 450 C – 120 minute.
51. Numiţi stadiile creşterii şi multiplicării bacteriilor în culturi discontinue (periodice) cu
excepţia:
A. Anabioză
B. Lag
C. Exponenţială
D. Staţionară
E. De declin
52. Selectaţi care din fazele creşterii şi multiplicării bacteriilor în culturi continue este esenţial
mai prelungită:
A. Anabioză
B. Lag
C. Exponenţială
D. Staţionară
E. De declin.
53. Selectaţi particularităţile caracteristice culturilor bacteriene în faza de lag:
A. Rata de creştere este maximală
B. Numărul bacteriilor inoculate rămâne staţionar
C. Numărul bacteriilor creşte în progresie geometrică
D. Progresiv creşte viteza de pieire a bacteriilor
E. Bacteriile manifestă înaltă activitate biochimică
54. Selectaţi particularităţile ce caracterizează culturile bacteriene în faza exponenţială:
A. Rata de creştere este minimă
E. Bacteriile manifestă înaltă activitate biochimică
55. Selectaţi particularităţile ce caracterizează culturile bacteriene în faza staţionară:
A. Rata de creştere devine nulă
E. Sensibilitatea la antibiotice este maximală
56. Selectaţi particularităţile ce caracterizează culturile bacteriene în faza de declin:
A. Rata cu creştere nulă
E. Sensibilitatea la antibiotice este maximală
57. Selectaţi care poate fi durata timpului unei generaţii la bacteriile patogene, cu excepţia:
A. 18 – 20 ore
B. 30 – 40 minute
C. 20 – 30 minute
D. 8 – 10 minute
E. 1 – 4 minute
58. Selectaţi care este primul factor limitat pentru bacteriile strict aerobe:
A. Carbonul organic
B. Azotul organic
C. Hidrogenul
D. Oxigenul
E. Bioxidul de carbon
59. Selectaţi care este primul factor limitat pentru bacteriile carboxifile:
A. Carbonul organic
B. Azotul organic
C. Hidrogenul
D. Oxigenul
60. Selectaţi care din substanţele enumerate menţin creşterea şi multiplicarea culturilor continue
(sincrone) de bacterii aerobe prin adaos permanent:
A. Carbon organic
B. Azot organic
C. Hidrogen
D. Oxigen
61. Selectaţi prin adaos permanent a căror suplimente se menţin culturile continue (sincrone) de
bacterii carboxifile:
A. Carbonul organic
B. Azotul organic
C. Hidrogen
D. Oxigen
62. Selectaţi ce categorie taxonomică caracterizează timpul unei generaţii de bacterii:
A. Cultura bacteriană
B. Clona
C. Tulpina
D. Biovarul
E. Specia
63. Selectaţi care reagent suplimentar spre deosebire de restul mediilor multitest, conţine mediul
Olkeniţki:
A. Geloză
B. Uree
C. Glucoză
D. Lactoză
E. Săruri de fier
64. Selectaţi pH optim al mediilor de cultură pe care se cultivă majoritatea bacteriilor patogene:
A. 6,2 – 6,8
B. 6,9 – 7,1
C. 7,2 – 7,6
D. 7,8 – 8,1
E. 8,2 – 8,6
65. Selectaţi mediile de cultură din grupul mediilor speciale:
A. Klauberg
B. Kligler
C. Endo
D. Muller
E. Kauffmann
66. Selectaţi mediile de cultură elective:
A. Endo
B. Kligler
C. Olkeniţki
D. Muller
E. Geloză-sânge
67. Selectaţi mediile de cultură de îmbogăţire:
A. Levine
B. Kligler
C. Olkeniţki
D. Kitt-Tarozzi
E. Geloză-sânge
68. Selectaţi mediile de cultură diferenţial-diagnostice:
A. Hiss
B. Ser coagulat
C. Bulion biliat
D. Kitt-Tarozzi
E. Geloză-sânge
69. Selectaţi mediile de cultură de transport:
A. Hiss
B. Soluţie fosfat-tampon
C. Bulion biliat
D. Kitt-Tarozzi
E. Geloză-sânge
70. Selectaţi aminoacidul prin dezaminarea căruia se face identificarea bacteriilor:
A. Lizina
B. Ornitina
C. Fenilalanina
D. Arginina
E. Asparagina
71.Selectaţi în care condiţii optimale se cultivă bacteriile carboxifile:
A. Aerobe
B. Anaerobe
C. 5 – 10 % azot
D. 5 – 10 % bioxid de carbon
E. 5 – 10 % oxid de etilen
72. Selectaţi etapele obligatorii de izolare a bacteriilor aerobe, cu excepţia:

A. Îmbogăţirea
B. Izolarea
C. Acumularea
D. Identificarea
E. Citirea rezultatelor şi formularea răspunsului
73. Indicaţi scopul cultivăii bacteriilor în geloză în coloană înaltă:
A. Studierea caracterelor peptolitice
B. Studierea activităţii zaharolitice
C. Acumularea culturii pure
D. Izolarea anaerobilor
E. Identificarea speciei
74. Indicaţi prin care procedeu se izolarea în cultură pură bacteriile sporulate:
A. Tratarea materialului cu soluţii acide
B. Diluarea succesivă a produsului patologic (10-1 – 10-6)
C. Prelucrarea termică la 800 C 20 minute
D. Prelucrarea termică la 1000 C 20 minute
E. Însămţnţarea pe medii selective
75. Selectaţi mediul de cultură utilizat pentru determinarea enzimelor proteolitice:
A. Kitt-Tarozzi
B. Hiss
C. Gelatină peptonată în coloană
D. Geloză peptonată în coloană
E. Geloză-sânge
76. Selectaţi reagentul utilizat pentru evidenţierea hidrogenului sulfurat format de către bacterii:
A. Cu hârtie de turnesol
B. În mediul Russel
C. Cu bandă de hârtie îmbibată cu acetat de plumb
D. Cu bandă de hârtie îmbibată cu acid oxalic
E. Cu bandă de hârtie îmbibată cu fenolftaleină
77. Selectaţi mediul de cultură utilizat pentru evidenţierea activităţii zaharolitice a bacteriilor:
A. Bulion biliat
B. Geloză-sânge
C. Mediul Kauffmann
D. Geloză în coloană
E. Mediul Hiss
78. Selectaţi care pot fi produsele finale de fermentare a glucidelor de către bacteriile aerobe:
A. H2S
B. NH3
C. CH4
D. CO2
E. O2
79. Selectaţi care pot fi produsele finale de fermentare a glucidelor de către bacteriile anaerobe:
A. H2S
B. Acizi
C. Baze
D. CO2
E. O2
80. Selectaţi care pot fi produsele finale de fermentare a glucidelor de către bacteriile anaerobe:
A. NH3
B. Acizi
C. Baze
D. CO2
E. O2
81. Indicaţi scopul cultivării culturii pure în bulion peptonat:
A. Obţinerii culturii pure
B. Obţinerii coloniilor izolate
C. Determinării activităţii peptolitice
D. Fagotipizării
E. Determinării oxidoreductazelor
82. Selectaţi metodele utilizate pentru testarea sensibilităţii la antibiotice a bacteriilor anaerobe:
A. Diluţiilor succesive în bulion
B. Diluţiilor succesive în geloză
C. Difuzimetrică
D. Otto
E. Appelman
83. Indicaţi cum se numeşte o convieţuire a microorganismelor când unul din ele trăieşte din
contul celuilalt fără ai aduce prejudicii:
A. Mutualism
B. Comensalism
C. Parazitism
D. Antagonism
E. Sinergism
84. Indicaţi denumirea relaţiilor de concurenţă între membrii unei biocenoze:
A. Antagonism
B. Sinergism
C. Simbioză
D. Interferenţă
E. Metabioză
85. Indicaţi cum se numeşte o convieţuire reciproc avantajoasă între membri unei biocenoze:
A. Comensalism
B. Mutualism
C. Parazitism
D. Metabioză
E. Satelism
86. Indicaţi în care cazuri este indicată determinarea concentraţiei minime bactericide:
A. Septicemii
B. Coproculturi
C. Plăgi postoperatorii
D. Uroculturi
E. Biliculturi
87. Indicaţi în asociaţie cu care substanţe penicilinele pot fi protejate de beta-lactamaze:
A. Acid sulfanilamidic
B. Acid paraaminobenzoic
C. Acid folic
D. Sulbactam
E. Acid fenilpiruvic
88. Indicaţi în asociaţie cu care acid penicilinele pot fi protejate de beta-lactamaze:
A. Sulfanilamidic
B. Paraaminobenzoic
C. Folic
D. Clavulanic
E. Fenilpiruvic
89. Indicaţi mecanismul de acţiune al tetraciclinelor:
A. Inhibă sinteza peretelui bacterian
B. Alterează permiabilitatea membranei citoplasmatice
C. Inhibă sinteza proteinelor
D. Se fixează de sterolii membranici
E. Inhibă sinteza acizilor nucleici
92. Transformarea reprezintă:

A. Transferul unui fragment de ADN de la o bacterie donator la o bacterie recipient
B. Transferul materialului genetic de la o bacterie la alta prin intermediul plasmidelor
C. Transferul de ADN cromozomic sau plasmidic de la o celulă bacteriană la alta cu
ajutorul bacteriofagului
D. Transferul unui fragment specializat de ADN dintr-un sector în altul în acelaşi duplex sau
într-un duplex diferit al aceleiaşi celule
E. Procesul se manifestă frecvent la bacteriile Gramnegative
93. Conjugarea reprezintă:
A. Transferul unui fragment de ADN de la o bacterie donator la o bacterie acceptor
E. Procesul se manifestă frecvent la bacteriile Grampozitive
94. Transducţia reprezintă:
95. Transpoziţia reprezintă:
96. Indicaţi mecanismul pătrunderii bacteriofagului în celula gazdă:
A. Fuziune
B. Translocare
C. Endocitoză
D. injectarea acidului nucleic în citoplasma bacteriei
E. Toate de mai sus
97. Selectaţi metoda de cultivare a bacteriofagului:
A. Medii de cultură artificiale
B. Culturi celulare diploide
C. Suspensii bacteriene
D. Embrion de găină
E. Animale de laborator
98. Indicaţi modificările în mediul lichid ce indică prezenţa culturii de bacteriofag:

A. Formarea unei pelicule la suprafaţa mediului
B. Fomarea unui sediment
C. Tulburarea difuză a mediului
D. Clarificarea mediului
E. Apariţia plagelor (coloniilor negative)
99. Indicaţi modificările în mediul solid ce indică prezenţa culturii de bacteriofag:
A. Colonii de tip “S”
B. Colonii de tip “R”
C. Colonii de pit “M”
D. Clarificarea mediului
E. Apariţia plagelor (coloniilor negative)
100. Selectaţi metoda utilizată pentru titrarea bacteriofagului:
A. Otto
B. Appelmann
C. Weinberg
D. Furt
E. Fischer
101. Selectaţi metoda utilizată pentru titrarea bacteriofagului:
A. Otto
B. Graţia
C. Weinberg
D. Furt
E. Fischer
102. Alegeţi afirmaţia care reprezintă profagul:
A. Forma vegetativă a fagului virulent
B. Forma vegetativă a fagului temperat
C. Genomul unui fag virulent integrat în cromozomul bacterian
D. Genomul unui fag temperat integrat în cromozomul bacterian
E. Formă imatură de fag
II Complement multiplu
103. Numiţi particularităţile ce caracterizează enzimele bacteriene:
A. Posedă 2 centre active
B. Au specifitate de substrat
C. Nu se supun reglării
D. Activitatea lor poate fi reglată
E. Sunt termostabile
104. Selectaţi factorii implicaţi în reglarea activităţii enzimatice a bacteriilor:
A. Metaboliţii formaţi
B. Gradul de umeditate a mediului
C. pH-ul mediului
D. Specia microbiană
E. Raportul substrat-enzimă
105. Numiţi criteriile conform cărora are loc clasificarea enzimelor bacteriene:
A. Locul de acţiune în raport cu celula
B. Structura chimică
C. Condiţiile de sinteză
D. Modul de acţiune
E. Natura substratelor degradate
106. Numiţi acceptorul final al electronilor de hidrogen în oxidarea biologică la bacteriile

anaerobe:
A. Oxigenul
B. Sulful
C. Fierul
D. Azotul
E. Carbonul
107. Numiţi tipurile de respiraţie caracteristice microorganismelor patogene:
A. Azotofile
B. Aerobe
C. Anaerobe
D. Facultativ anaerobe
E. Carboxifile
108. Selectaţi grupe în care se clasifică bacteriile în dependenţă de sursa de energie şi carbon:
A. Fotolitotrofe
B. Microaerofile
C. Fotoorganotrofe
D. Chemolitotrofe
E. Carboxifile
109. Selectaţi substraturile utilizate de către bacteriile heterotrofe ca sursă de carbon:
A. Lipide
B. Glucide
C. Alcooli poliatomici
D. Proteine
E. Vitamine
110. Alegeţi tipurile de enzime caracteristice bacteriilor patogene:
A. De metabolism
B. Auxobolice
C. Antibolice
D. De patogenitate
E. Heterobolice
111. Numiţi compuşii chimici utilizaţi pentru determinarea reductazelor microbiene:
A. Albastru de metilen
B. Violet de genţiană
C. Rezazorina
D. Trifeniltetrasoliumchlorid (TTC)
E. Fuxina Ziehl
112. Numiţi mecanismele care asigură transportul nutrienţilor prin MCP:
A. Difuzie simplă
B. Difuzie facilitară
C. Transport activ
D. Translocare
E. Transducţie
113.Numiţi grupele de medii de cultură conform clasificării în dependenţă de originea lor:
A. Comerciale
B. Impirice
C. Artificiale
D. Semisintetice
E. Sintetice
114. Selectaţi grupele de medii de cultură conform clasificării acestora după consistenţă:
A. Viscoase
B. Lichide
C. Artificiale
D. Semilichide
E. Solide
115. Numiţi cerinţele cărora mediile de cultură trebuie să corespundă:
A. Să posede o reacţie slab acidă
B. Să fie sterile
C. Să posede un anumit redox potenţial
D. Să fie hipotonice
E. Să fie nutritive
116. Numiţi cerinţele cărora mediile de cultură trebuie să corespundă:
A. Să conţină antibiotice
B. Să fie izotonice
C. Să posede o anumită viscozitate
D. Să fie hipotonice
E. Să posede un anumit grad de umeditate
117. Numiţi sursele de organogeni care trebuie să conţină mediile de cultură pentru cultivarea
bacteriilor heterotrofe obligatoriu:
A. Sulf
B. Oxigen
C. Hidrogen
D. Fer
E. Magneziu
118. Numiţi sursele de organogeni care trebuie să conţină medile de cultură pentru cultivarea
A. Sulf
B. Azot
C. Carbon
D. Fer
E. Magneziu
119. Numiţi sursele de organogeni care trebuie să conţină medile de cultură pentru cultivarea
A. Sulf
B. Azot
C. Carbon
D. Hidrogen
E. Oxigen
120. Numiţi compuşii proteici prezenţi în peptonele comerciale:
A. Gelatină
B. Lipoproteine
C. Albumoze
D. Aminoacizi
E. Polipeptide
121. Numiţi metodele de obţinere a peptonelor din produse proteice:
A. Difuzie şi osmoză
B. Hidroliză acidă
C. Hidroliză alcalină
D. Dezaminare
E. Digestie enzimatică
122. Numiţi metodele de obţinere a peptonelor din produse proteice:
A. Digestie peptică
B. Digestie triptică
C. Hidroliză alcalină
D. Fermentare
E. Hidroliză aicdă
123. Selectaţi regimurile la care se face expoziţia produselor din carne macerată pentru a obţine
extrasul apos de carne:
A. La frigider 00 C
B. La frigider 4 – 80 C
C. Temperatura camerei
D. Termostat 370 C
E. Baia de apă 1000 C
124. Numiţi produsele proteice din care se obţin peptonele comerciale:

A. Carne de vită
B. Cazeină
C. Făină de peşte
D. Embrioni de găină
E. Carne de porcine
125. Numiţi produsele proteice din care se obţin peptonele comerciale:
A. Embrioni de găină
B. Stomacuri de animale
C. Sânge
D. Fibrină
E. Carne de porcine
126. Numiţi nutrienţii care se conţin în extrasul apos din carne:
A. Lipide
B. Microelemente
C. Săruri minerale
D. Hidrocarburi
E. Factori de creştere
127. Alegeţi grupele de medii de cultură conform clasificării lor după compoziţie:
A. Dozate
B. Empirice
C. Simple
D. Compuse
E. Sintetice
128. Alegeţi grupele de medii de cultură compuse conform clasificării lor după destinaţie:
A. Uzuale
B. Elective
C. Diferenţial-diagnostice
D. De îmbogăţire
E. De aiternativă
129. Numiţi ingredientele care se conţin în bulionul peptonat:
A. Peptonă 1 %
B. Glucoză 1 %
C. Natriu clor 0,5 %
D. Extras apos din carne - restul
E. Apă distilată
130. Numiţi ingredientele care se conţin în geloza nutritivă:
A. Gelatină 15 %
B. Peptonă 1 %
C. Natriu clor 0,5 %
D. Agar –agar 2,5 %
E. Indicatorul roşu neutru
131. Selectaţi mediile de cultură diferenţial-diagnostice:
A. Kitt – Tarozzi
B. Levine
C. Endo
D. Zeissler
E. Ploskirev
132. Selectaţi mediile de cultură elective:
A. Gelatina peptonată
B. Bulionul glucozat
C. Bulionul biliat
D. Serul coagulat
E. Geloză-sânge
133. Selectaţi mediile de cultură de îmbogăţire:

A. Muller
B. Kauffmann
C. Kitt – Tarozzi
D. Zeissler
E. Hiss
134. Selectaţi mediile de cultură de transport:
A. Apa peptonată
B. Bulionul peptonat
C. Soluţie fosfat-tampon
D. Soluţie clorid de sodiu 3 %
E. Soluţie clorid de sodiu 10 %
135. Selectaţi componentele care se conţin în mediul de cultură Endo:
A. Lactoză
B. Glucoză
C. Fuxină
D. Roşu neutru
E. Geloză
136. Selectaţi ingredientele care se conţin în mediul Levine:
A. Lactoză
B. Glucoză
C. Albastru de metilen
D. Albastru de bromtimol
E. Geloză
137. Selectaţi ingredientele care se conţin în mediul Hiss:
A. Glucoză
B. Lactoză
C. Manitol
D. Acetat de fer
E. Acetat de plumb
138. Selectaţi ingredientele care se conţin în mediul Hiss:
A. Acetat de fer
B. Acetat de plumb
C. Manitol
D. Zaharoză
E. Maltoză
139. Mediul Russel I conţine următoarele glucide:
A. Glucoza
B. Lactoza
C. Manitol
D. Maltoza
E. Zaharoza
140. Selectaţi ingredientele care se conţin în mediul Kligler:
A. Glucoza
B. Lactoza
C. Zaharoza
D. Ureea
E. Acetat de plumb
141. Mediul Olkeniţki este compus din următoarel produse:
A. Glucoza
B. Lactoza
C. Zaharoza
D. Ureea
E. Acetat de plumb
142. Alegeţi produsele metabolice care se determină în scop dagnostic în bulionul peptonat:
A. Hidogenul sulfurat
B. Putrescina
C. Indolul
D. Cadaverina
E. Amoniac
143 . Numiţi particularităţile caracteristice tulpinilor microbiene:
A. Sunt culturi de microorganisme de aceeaşi specie
B. Sunt culturi microbiene de diferite specii
C. Sunt culturi de microorganisme de aceeaşi specie izolate din diferite surse
D. Sunt culturi microbiene de aceeaşi specie izolate din aceeaşi sursă în diferite intervale de
timp
E. Sunt culturi microbiene de diferite specii izolate din aceeaşi sursă simultan
144. Alegeţi care tipuri de culturi microbiene reprezintă o clona bacteriană:
A. O colonie de bacterii
B. O cultură de bacterii obţinută dintr-o singură celulă
C. O cultură mixtă de bacterii
D. O tulpină de bacterii
E. O cultură microbiană pe geloză înclinată
145. Numiţi substanţele chimice tensioactive care alterează peretele celular al bacteriilor:
A. Acizii graşi
B. Săpunurile
C. Detergenţii
D. Fenolii
E. Formaldehida
146. Numiţi substanţele chimice care reacţionează cu grupele fosforice ale acizilor nucleici:
A. Formaldehida
B. Crezolul
C. Tricrezolul
D. Oranj de acridină
E. Rivanolul
147. Numiţi substanţele chimice ce au acţiune oxidantă asupra proteinelor:
A. Triploflavina
B. Clorura de var
C. Cloramina
D. Permanganatul de potasiu
E. Peroxidul de hidrogen
148. Numiţi substanţele chimice care saponifică (dizolvă) proteinele:
A. Varul stins
B. Bazele
C. Acizii graţi
D. Acriflavina
E. Detergenţii
149. Numiţi substanţele chimice care denaturează (coagulează) proteinele:
A. Fenoliii
B. Sărurile metalelor grele
C. Alcoolii
D. Rivanolul
E. Săpunurile
150. Alegeţi obiectele pentru dezinfectarea cărora se utilizează clorura de var:
A. Lengeria
B. Sputa
C. Vesela
D. Fecalele
E. Mâinile
151. Alegeţi obiecte pentru prelucrarea cărora se utilizează cloramina de 4% :

A. Sputei
B. Fecalelor
C. Veselei contaminate
D. Mâinelor chirurgilor
E. Materialului biologic din laboratoarele biochimice
152. Selectaţi bacteriile mai rezistente la acţiunea factorilor mediului înconjurător:

A. Sporulate
B. Patogene
C. Saprofite
D. Microorganismele din mediul extern
E. Microorganismele cultivate în laborator
153. Numiţi efectele desicării asupra bacteriilor:
A. Deshidratarea celulelor
B. Creşterea concentraţiei saline în citoplasmă
C. Denaturarea proteinelor şi enzimelor
D. Lezarea peretelui celular
E. O acţiune directă asupra AND-lui
154. Alegeţi compuşii chimici utilizaţi în calitate de substanţe dezinfectante:
A. Soluţie apoasă de albastru de metilen
B. Permanganatul de potasiu
C. Fenolul şi derivaţii lui
D. Clorura de var
E. Cloramina
155. Selectaţi regimurile de temperaturi la care se realizează sterilizarea în autoclav:
A. 1000 C
B. 1100C
C. 1200 C
D. 1340 C
E. 1600 C
156. Selectaţi metodele de sterilizare a mediilor de cultură care nu suportă temperaturi înalte:
A. Fracţionată cu vapori fluenţi
B. Pasteurizare
C. Prin filtre bacteriene
D. Tyndalizare
E. Cu căldură uscată
157. Selectaţi metodele de sterilizare a mediilor de cultură care conţin glucide:
A. 1200 C - 15 – 20 minute
B. 1100 C – 10 minute
C. 1000 C fracţionat
D. Tyndalizare
E. Filtrare
158.Numiţi mecanismele care stau la baza efectului antibacterian a pasteurizării:
A. Cavitaţie
B. Şocul termic
C. Apariţia radicalilor OH şi O2
D. Căldură uscată
E. Modificarea tensiunii superficiale a peretelui celular
159. Alegeţi procedeele utilizate în metoda mecanică de sterilizare:
A. Utilizarea ultrasunetului
B. Filtrarea prin filtrele de nitroceluloză
C. Utilizarea filtrelor de asbest
D. Utilizarea filtrelor din hîrtie cromatografică
E. Expunerea la raze ultraviolete
160. Alegeţi obiectele care se sterilizează prin aer fierbinte:

A. Soluţii apoase
B. Obiecte din cauciuc
C. Obiecte din porţelan
D. Obiecte din sticlă
E. Instrumente chirurgicale metalice
161. Alegeţi obiectele care se sterilizează în mod obligator:
A. Recipientele şi instrumentele destinate izolării culturii pure de microorganisme
B. Mediile de cultură
C. Materialele contaminate după studiere în laboratoarele bacteriologice
D. Instrumentariul care vine în contact cu mucoasele (endoscoape, sonde, ş.a.)
E. Excretele bolnavilor infecţioşi
162. Alegeţi obiectele pentru care sterilizarea este indispensabilă:
A. Instrumentele care penetrează învelişurile organismului şi pătrund în ţesuturi
B. Medicamentele care se injectează sau se perfuzează
C. Instrumentele care realizează contact cu tegumentele
D. Prelevatele contaminate din laboratoarele biochimice
E. Instrumentarul care vine în contact cu mucoasele
163. Selectaţi afirmările corecte care reflectă sterilizarea prin ardere:
A. Este rapidă şi cu eficienţă absolută
B. Se foloseşte pentru obiecte care nu se degradează
C. Este utilă pentru instrumentele chirurgicale
D. Este indicată pentru ansa bacteriologică
E. Este folosită în domeniul farmaceutic
164. Alegeţi condiţiile în care se realizează conservarea microorganismelor pe o perioadă
îndelungată de timp:
A. Refrigerare la - 40 C
B. Congelare la – 200 C
C. Congelare la - 700C
D. Congelare la – 1960 C
E. Liofilizare
165. Selectaţi indicatorii utilizaţi pentru controlul eficienţii sterilizării:
A. Antipirina
B. Sporii bacterieni
C. Fenolftaleina
D. Benzonaftol
E. Acidul benzoic
166.Alegeţi regimurile de temperaturi la care se efectuează pasteurizarea:
A. 40 C – 18 – 24 ore
B. 56 – 580 C – 45 minute
C. 61 – 650 C – 30 minute
D. 71 – 750 C – 30 – 45 secunde
E. 85 – 900 C – 10 – 15 instantaneu cu răcire
167. Selectaţi condiţiile care asigură eficienţa metodei bacteriologice:
A. Prelevatele se recoltează din focarele afectate
B. Materialul se prelevă până la administrarea antibioticelor
C. Prelevatele de urgenţă se transportă în laborator
D. Recoltarea materialului se efectuează pe fondul antibioticoterapiei
E. Prelevatele se conservează timp îndelungat prin congelare
168. Indicaţi testele de bază utilizate pentru identificarea culturii izolate:
A. Studierea caracterelor morfologice şi tinctoriale
B. Determinarea activităţii biochimice
C. Efectuarea probei alergice
D. Determinarea structurii antigenice
E. Determinarea statusului imun
169. Indicaţi procedeele prin care se crează condiţii de anaerobioză:

A. Mecanică
B. Fizică
C. Chimică
D. Biologică
E. Sintetică
170. Selectaţi metodele prin care se realizează izolarea anaerobilor:
A. Zeissler
B. Otto
C. Furt
D. Fischer
E. Weinberg
171. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa I de izolare a culturii pure de bacterii aerobe:
A. Determinarea activităţii biochimice
B. Studierea caracterelor morfo-tinctoriale
C. Studierea caracterelor de cultură
D. Însămânţarea pe placa de geloză
E. Însămânţarea în bulion peptonat
172. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa II de izolare a culturii pure de bacterii aerobe:
a) Determinarea activităţii biochimice
b) Studierea caracterelor morfo-tinctoriale
c) Studierea caracterelor de cultură
d) Însămânţarea pe placa de geloză
e) Însămânţarea pe geloză înclinată
173. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa III de izolare a culturii pure de bacterii
aerobe:
f) Determinarea activităţii biochimice
g) Studierea caracterelor morfo-tinctoriale
h) Studierea caracterelor de cultură
i) Antibioticograma
j) Însămânţarea pe geloză înclinată
174. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa I de izolare a culturii pure de bacterii
anaerobe:
a) Determinarea activităţii biochimice
b) Studierea caracterelor morfo-tinctoriale
c) Studierea caracterelor de cultură
d) Însămânşarea în mediul Zeissler
e) Însămânţarea în mediul Kitt – Tarozzi
175. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa II de izolare a culturii pure de bacterii
anaerobe:
A. Determinarea activităţii biochimice
D. Însămânşarea în mediul Zeissler
E. Însămânţarea în mediul Kitt – Tarozzi
176. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa III de izolare a culturii pure de bacterii
anaerobe:
A.Determinarea activităţii biochimice
177. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa IV de izolare a culturii pure de bacterii
anaerobe:
A.Determinarea activităţii biochimice
178. Alegeţi produsele metabolice prin evidenţierea cărora se determină activitatea peptolitică a
bacteriilor:
A. Amoniacul
B. Indolul
C. Acizilor organici
D. Hidrogenului sulfurat
E. Bioxidului de carbon
179. Numiţi particularităţile ce caracterizează coloniile forma S:
A. Au dimensiuni punctiforme
B. Sunt transparente sau semitransparente
C. Suprafaţa este umedă şi lucioasă
D. Marginle sunt neregulate
E. Au structură neomogenă
180. Numiţi particularităţile ce caracterizează coloniile forma R:
C. Suprafaţa este umedă şi lucioasă
C. Suprafaţa este mată şi uscată
182. Numiţi particularităţile ce caracterizează coloniile forma S:
A. Au o formă de cupolă
C. Uşor se detaşează de la mediu
E. Au structură granulară
A. Sunt plate
C. Uşor se detaşează de la mediu
D. Reânsămânţate în mediul lichid formează sediment granular
E. Au structură granulară
184. Alegeţi metodele utilizate pentru depistarea directă a beta-lactamazelor:
A. Metoda diluţiilor succesive
B. Testul iodometric
C. Metoda rondelelor
D. Testul acidimetric
E. Metoda Appelmann
185. Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin inhibarea sintezei peretelui
celular:
A. Tetracicline
B. Beta-lactamice
C. Cicloserina
D. Acidul clavulanic
E. Sulfanilamide
186. Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin alterarea permeabilităţii
membranei citoplasmatice:
A. Polimixine
B. Poliene
C. Gramicidică
D. Cloramfenicol
E. Peniciline
187. Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin inhibiţia sintezei proteice:
A. Tetracicline
B. Aminoglicozide
C. Macrolide
D. Chinolone
E. Sulfanilamide
188. Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin inhibiţia sintezei acizilor
nucleici:
A. Poliene
B. Sulfamide
C. Chinolone
D. Rifampicină
E. Beta-lactamice
189. Numiţi metodele utilizate pentru determinarea sensibilităţii unei tulpini microbiene la
antibiotice:
A. Diluţiilor succesive în mediul lichid
B. Otto
C. Diluţiilor succesive pe medii solide
D. Difuzimetrică
E. Appelmann
190. Alegeţi criteriile prin care se confirmă ineficienţa antibioticoterapiei:
A. Creşterea persistentă a proteinei C reactive
B. Scăderea concentraţiei proteinei C reactive
C. Creşterea vitezei de sedimentare a hematiilor
D. Normalizarea formulei leucocitare
E. Depistarea agentului cauzal în prelevate
191. Numiţi criteriile prin care este indicată dozarea antibioticelor în umori:
A. Administrarea antibioticelor toxice
B. Pacienţii cu deficienţe metabolice
C. În orice infecţie
D. Testarea unui antibiotic nou
E. În infecţiile virale
192. Alegeţi posibilele efecte negative ale antibioticoterapiei:
A. Toxice
B. Disbioze
C. Evoluţie liniară a proteinei C reactive
D. Majorarea fondului plasmidic de rezistenţă
E. Efecte sensibilizante
193. Indicaţi care procese biologice ale celulei bacteriene pot fi inhibate de antibiotice:
A. Sinteza componentelor peretelui celular
B. Funcţia membranei citoplasmatice
C. Sinteza proteinelor
D. Transcripţia şi sinteza acizilor nucleici
E. Sinteza capsulei
194. Indicaţi asupra căror grupe de microorganisme posedă activitate antibioticele polienele
nistatina, levorina:
A. Virusurilor
B. Bacteriilor gramnegative
C. Bacteriilor acidorezistente
D. Candidelor
E. Micetelor patogene
196. Indicaţi în care cazuri în terapia antimicrobiană este indicată asocierea de antibiotice:
A. Până la stabilirea antibioticogramei
B. În unele infecţii mixte
C. În infecţii virale
D. Pentru a obţine efecte sinergice
E. În orice infecţie
200. Indicaţi cazurile în care este indicată testarea izolatelor pentru determinarea concentraţiei
minime bactericide (CMB):
A. Septicemii
B. Plăgi postoperatorii
C. Pneumonii acute
D. Insuficienţă renală
E. Endocarditele subacute
201. Genotipul unui microorganism:

A. Reprezintă o secvenţă de nucleotide din ADN-ul său
B. Dirijează sinteza proteinelor sau moleculelor de ADN, reglarea şi funcţiile lor
C. Se manifestă prin producerea unei capsule
D. Se manifestă prin rezistenţa la antibiotice
E. Se manifestă în fagoliză
202. Modificările (variaţiile) genetice survin ca urmare a:
A. Acţiunii unor mutageni fizici
B. Acţiunii unor mutageni chimici
C. Recombinării
D. Transferului de gaze
E. Achiziţionării de plasmide
203. Mutaţiile pot fi:
A. Spontane
B. Stimulate (induse)
C. Nocive
D. Benefice
E. Indiferente
204. Tranferul de material genetic se poate realiza prin:
A. Transformare
B. Recombinare
C. Transducţie
D. Translocare
E. Conjugare
205. Transformarea reprezintă:
A.Transferul unui fragment de ADN de la o bacterie donor la o bacterie acceptor
C. Transferul de ADN cromozomic sau plasmidic de la o celulă bacteriană la alta cu ajutorul
bacteriofagului
206. Tehnicile de biologie moleculară:

A. Se bazează pe capacitatea unei secvenţe monocatenare de acid nucleic (ADN sau ARN)
de a se lega specific de secvenţa sa complementară (se bazează pe conceptul de hibridare
moleculară)
B. Sunt destinate evidenţierii acizilor nucleici
C. Sensibilitatea lor poate fi crescută prin amplificare
D. Rezultatul poate fi doar calitativ
E. Reacţia de polimerizare în lanţ (RPL) este tehnica cea mai frecvent utilizată
207. RPL (reacţia de polimerizare în lanţ) se utilizează pentru:
A. Fabricarea sondelor (primerilor)
B. Clasificarea şi taxonomia microorganismelor
C. Detectarea unei mutaţii specifice
D. Identificarea acizilor nucleici ai unui patogen într-un material clinic
E. Identificarea antigenelor specifice unui patogen într-un material clinic
208. Numiţi particularităţile bacteriofagilor:
A. Sunt celule capabile să fagociteze bacteriile
B. Sunt constituiţi din acid nucleic şi înveliş proteic
C. Conţin enzime metabolice
D. Conţin enzime de reproducere
E. Sunt sensibili la antibiotice
209. Indicaţi receptorii specifici de care se fixează bacteriofagii:
A. Peretele celular al bacteriilor
B. Capsulă
C. Pili
D. Flageli
E. Membrana citoplasmatică
210. Indicaţi metodele de evidenţiere a bacteriofagului:
A. Otto
B. Furt
C. Appelmann
D. Graţia
E. Fişer
211. Indicaţi metodele de titrare a bacteriofagului:
A. Zeissler
B. Appelamann
C. Wainberg
D. Gratia
E. Fişer
212. Indicaţi particularităţile caracteristice pentru culturile lizogene:
A. Posedă capacitatea de a reproduce fagi şi de ai transmite celulelor descendente în lipsa
infecţiei
B. Sunt rezistente la reinfecţie
C. Pot obţine unele caractere aaabsente la tulpina neinfectată cu fag
D. Se formează în rezultatul infectării cu fagi moderaţi
E. Se formează în rezultatul infectării cu fagi virrulenţi
213. Selectaţi particularităţile ce caracterizează ifecţia litică:
A. Este cauzată de fagi virulenţi
B. Este cauzată de fagi moderaţi
C. La finele ciclului de replicare celula infectată se lizează eliberând fagii formaţi
D. Cauzează aparenţa culturilor lizogene
E. Evoluează mai activ în mediul acid
214. Indicaţi care este aplicarea practică a bacteriofagilor:
A. Pentru obţinerea vaccinurilor.
B. Profilaxia şi tratamenul unor infecţii
C. Identificarea culturilor bacteriene
D. Servesc ca model experimental în genetică.
E. Stimulează răspunsul imun.
215. Numiţi tipurile de antagonism microbian:

A. De alternativă
B. Pasiv
C. Activ
D. Specific
E. Nespecific
216. Selectaţi preparatele biologice - eubiotice:
A. Lactobacterina
B. Penicilina
C. Colibacterina
D. Bificolul
E. Stafilobacterina
1. CS Selectaț moleculele de ADN extracromozomial:
a) mesosomi
b) plasmide
c) proteine
d) lizozomi
e) sulfide
2. CS Selectati elementul de structură ce nu este specific pentru celulele procariote:
a) peretele celular
b) plasmidele
c) granulaţiile de volutină
d) membrana nucleară
e) membrana celulară
3. CS Indicați funcția glicocalixului bacterian:
a) redă forma celulei
b) menține presiunea osmotica internă
c) barieră protectoare față de complement
d) asigură mobilitatea
e) rol în conjugarea bacteriilor
4. СS Indicaţi metoda indirectă de determinare a mobilității bacteriilor:

a) metoda Loeffler
b) metoda Ziehl-Neelsen
c) metoda Burri-Ginss
d) preparatul umed între lamă şi lamellă
e) metoda Gram
5. CS Indicați componența chimică a granulațiilor de volutină:
a) amidon
b) glicogen
c) sulf
d) lipide
e) polimetafosfați
6. CS Selectați proteina specifică flagelilor:
a) cheratina
b) gelatina
c) pielina
d) flagelina
e) properdina
7.CS Selectaţi microorganismele cu conținut major de peptidoglican:
a) bacterii Gram-negative
b) bacterii Gram-positive
c) fungi
d) virusuri
e) viroizii
8. CS Indicați localizarea cromosomului bacterian:
a) nucleolul
b) nucleul
c) plasmide
d) nucleoidul
e) nucleotide
9. CS Selectați structura responsabilă de adeziunea bcteriilor:
a) plasmidele
b) flagelii
c) sporul
d) pilii
e) ribosomii
10. CS Selectaţi formle acelulare de microorganisme:
a) virusurile
b) bacteriile grampozitive
c) fungii
d) micetele levuriforme
e) bacteriile gramnegative
11. CS Selectați metoda indirectă de evidențiere a sporilor:
a) Loefller
b) Burri-Ginss
c) Aujeszky
d) Gram
e) Neisser
13. CS Selectai bacteriile ce posedă mobilitate sporită:

a) vibrionii
b) clostridiile
c) micoplasmele
d) chlamidiile
e) rickettsiile
14. Selectați reactivul ce nu se utilizeză in colorația Aujeszky:

a) fucsină carbolică
b) H2SO4
c) tuș de China
d) albastru de metilen
e) HCl
15.CS Indicați funcția sporilor:

a) asigură nutriția bacteriei
b) asigură sinteza enzimelor
c) este sediul metabolismului lipidic
d) asigură sinteza enzimelor
e) de perpetuare a speciei
16. CS Selectați metoda indirectă de diagnostic а maladiilor infecțioase:

a) examenul bacteriologic
b) identificarea ADN sau ARN microbian
c) serodiagnosticul
d) examenul microscopic
e) examenul biologic
17 CS Selectaţi elementul de structură ce posedă fenomen de metacromazie:
a) incluziunile de sulf
b) incluziunile de glicogen
c) incluziunile de volutină
d) incluziunile proteice
e) incluziunile lipidice
18 СS Alegeți metoda complexă de evidențiere a granulațiilor de volutină:
a) Zeihl- Neelsen
b) Albert
c) Burri-Ginss
d) Loeffler
e) Gram
19 CS Selectați metoda directă de diagnostic a maladiilor infecțioase:
a) serodiagnosticul
b) examenul microscopic
c) intradermoreacțiile
d) examenul biochimic
e) examenul biofizic
20 CS Alegeți metoda microscopică de studiere a fimbriilor:
a) microscopia fluorescentă
b) microscopia optică cu imersie
c) microscopia electronica
d) microscopia cu contrast de fază
e) microscopia optică cu obiectiv uscat
21 CS Indicați ce este periplasma:
a) spaţiu dintre membrana internă și externă ale bacteriilor gram-negative
b) spaţiu dintre membrana internă și externă ale bacteriilor gram-pozitive
c) partea internă a citoplasmei
d) porțiunea internă a plasmidelor
e) spaţiu dintre mezozomii laterali şi mediali
22. CS Selectați elementul permanent al celulei procariote:
a) mitocondriile
b) reticul endiplasmatic
c) peretele celular
d) aparatul Golgi
e) lizosomii
23. CS Indicaţi incluziunile celulare cu importanță in diagnostic:
a) inccluziuni de sulf
b) incluziuni lipidice
c) incluziuni de glicogen
d) incluziuni de volutina
e) incluziuni de Ca
24. CS Selectaţi care element de structură nu este prezent la procariote:
a) mezozomii
b) aparatul Golgi
c) ribosomii
d) capsula
e) flagelii
25. CS Selectaţi cre din urmatoarele microorganisme sunt mai inferioare ca virusurile:
a) chlamydia
b) cyanobacteria
c) rickettsia
d) prionii şi viroizii
e) mycoplasma
26. СS Alegeți formele drepte de bacterii:
a) clostridium
b) vibrio
c) spirochete
d) tetracoci
e) micoplasme
27 CS Indicați compoziția chimică a sporilor:
a) lipide
b) dipicolonat de calciu
c) fosfolipide
d) proteine
e) lipopolizaharide
28 CS Selectați primul reactiv utilizat în colorația Ziehl-Neelsen:
a) fucsina carbolică
b) fucsina apoasă
c) crizoidina
d) albastru de metilen
e) HCl
29 CS Selectați forme celulare procariote de microorganisme:

a) virusuri
b) viroizi
c) prioni
d) eubacterii
e) fungi
30 СS Selectați proprietațile specifice lipidului A:
a) determină efect toxic la bacteriile Gram pozitive
b) determină efect toxic la bacteriile Gram -
c) funcție antigenică
d) favorizează fagocitoza
e) asigură metabolismul proteic
31. CS Alegeți elementul de structură characteristic micetelor:
a) acizii teichoici
b) capsula
c) acizii lipoteichoici
d) membrana nucleară
e) flagelii
36. CS Selectați forma încurbată (spiralată) de bacterii:

a) Sarcina
b) Bacillus
c) Bacterium
d) Borrelia
e) Clostridium
38 CS Numiți cocii care se divid în două planuri reciproc perpendiculare:

a) Micrococii
b) Diplococii
c) Tetracocii
d) Sarcina
e) Staphylococii
39 CS Precizați în baza căror particularități fizice uleiul de imersie este utilizat în
microscopia optică:
a) Măreşte puterea de rezoluţie a microscopului
b) Asigură un contrast mai bun al obiectului studiat
c) Posedă un coeficient de refracţie egal cu al sticlei
d) Concentrază razele de lumină în obiectiv
e) Posedă un coeficient de refracţie egal cu al aerului
40 CS Numiți cocii care se divid în trei planuri reciproc perpendiculare:
a) Micrococcus
b) Diplococcus
c) Tetracoccus
d) Sarcina
e) Staphylococcus
41 CM Selectaţi bacteriile cu perete defectiv:
a) protoplaști
b) sferoplaști
c) spirochete
d) sarcine
e) forme L
43 СМ Selectați funcțiile flagelilor:

a) participă la diviziune
b) țintă de atac pentru antibioticе
c) asigură mobilitatea
d) funcție antigenică
e) asigură chemotaxisul bacterian
44 CM Selectați componentele de structură ale sporului:
a) memembrana nucleară
b) tunica proteică
c) cortexul
d) membrana citoplasmatică
e) peretele sporal
45 CM Selectați tipurile de laboratoare microbiologice în dependență de destinația lor:
a) virusologice
b) bacteriologice
c) clinico-diagnostice
d) de studii
e) de producere
46 CM Selectați coloranții bazici utilizați în microbiologie:
a) metionina
b) albastru de metilen
c) crizoidină
d) fucsina acidă
e) fucsina apoasă
47 CM Selectați funcțiile specifice acizilor lipotechoici:
a) participă la respirația bacteriei
b) sinteza acizilor nucleici
c) adeziunea la cellule
d) sinteza proteinelor
e) efect toxic slab
48 CM Selectați metodele de evidențiere a peretelui cellular:
a) metoda Burri-Ginss
b) metoda Neisser
c) plasmoliză
d) plasmoptiză
e) metoda Loeffler
49 CM Selectați funcțiile peretelui cellular:
a) funcție antifagocitară
b) asigură mobilitatea bacteriilor
c) funcție de receptor
d) reprezintă ținta de atc a unor enzime
e) determină toxicitatea bacteriilor
50 CM Enumerați funcțiile membranei citoplasmtice:
a) implicare în sinteza fosfolipidelor
b) implicare în chemotaxie
c) sinteza acizilor nucleici
d) asigură rezistența sporită în mediul extern
e) asigură transportul activ
51 CM Enumerați metodele directe d evidențiere a membranei citoplasmatice:
a) microscopia electronica
b) plasmoliza
c) plasmoptiza
d) metoda Burri-Ginss
e) metoda Foelgen
52 CM Enumerați funcțiile specifice capsulei:
a) asigură multiplicarea bacteriei
b) transfer de informație genetică
c) specificitate antigenică (AgH)
d) rezervă nutritivă
e) împedică desicarea bacteriei
53 CM Selectați tipurile de pili bacterieni :
a) pili conjugativi
b) pili parietali
c) pili comuni
d) pili laterali
e) pili transversali
54 CM Selectați elemente specifice celulelor procariote:
a) perete cellular
b) aparat Golgi
c) membrană citoplasmatică
d) mitocondrii
e) membrană nucleară
55 СМ Selectați elemente specifice celulelor eucariote:
a) ribosomii 80S
b) perete cellular
c) mitocondrii
d) granulaţii de volutină
e) plasmide
56 СМ Selectați forme sferice de bacterii:
a) actinomicetele
b) tetracoci
c) clostridii
d) bacilli
e) sarcine
57 СМ Selectați compoziția chimică a supercapsidei:
a) acizi teichoici
b) proteinе transmembranare
c) lipide
d) glicoproteine
e) proteaze
58 CM Alegeți metode de eliberare a virionilor din celula gazdă:
a) liza celulei
b) înmugurire
c) translocare
d) eflux
e) fuziune
59 CM Selectați elementele de structură ce asigură adeziunea bacteriilor:
a) membrana citoplasmatică
b) sporii
c) fimbriile
d) peretele cellular
e) flagelii
60 CM Selectați funcțiile pililor:
a) adeziune
b) asigură virulența
c) păstrează informația genetică
d) participă la conjugarea bacteriilor
e) asigură mobilitatea
61 CM Selectați reactivele utilizate în colorația Albert:
a) colorantul Albert
b) HCl
c) soluție iodată Gensen
d) fucsina apoasă
e) tanină
62 CM Selectați elementele neprmanente a celulei bacteriene:
a) ribosomii
b) membrana citoplasmatică
c) acizi nucleici
d) sporul bacterian
e) capsula
63 СМ Selectați particularitațile specifice ordinului Firmicutes:
a) perete cellular gros
b) peretele cellular lipsește
c) în peretele cellular predomină peptidoglicanul
d) sunt Gram positive
e) sunt Gram negative
64 СM Selectați elemente de structură caracteristice fungilor:
a) endoflageli
b) complex Golgi
c) microcapsulă
d) mitocondrii
e) nucleu diferențiat
65 CM Indicaţi subdiviziunile de infrasubspecie:
a) biovarianta
b) patovarianta
c) fagovarianta
d) genovarianta
e) serovarianta
66 CM Indicaţi contribuţiile savantului L. Pasteur оn microbiologie:
a) a demonstrat natura enzimatică a fermentării butirice
b) a demonstrat natura enzimatică a fermentării alcoolice
c) a obţinut vaccinul contra febrei tifoide
d) a introdus mediile nutritive semisolide
e) a introdus coloranţii de anilină
a) a studiat procesul digestiei intracelulare
b) a obţinut vaccinul contra tuberculozei
c) a obţinut vaccinul contra brucelozei
d) a obţinut vaccinul contra rabiei
e) a demonstrat natura enzimatică a fermentării lactice
a) a stabilit respiraţia anaerobă
b) a obţinut vaccinul contra pestei aviare
c) a obţinut vaccinul contra antraxului
d) a obţinut vaccinul contra variolei
e) a introdus microfotografierea
69 CM Indicaţi contribuţiile savantului german R. Koch оn microbiologie:
a) a studiat procesul digestiei intracelulare
b) a introdus condensatorul Abbe
c) a introdus sistemul de imersie
d) a introdus mediile nutritive lichide
e) a introdus microfotografierea
70 CM Indicaţi contribuţiile savantului german R. Koch оn microbiologie:
a) a introdus coloranţii de anilină
b) a introdus sistemul de imersie
c) a introdus mediile nutritive solide
d) a introdus mediile nutritive cromogene
e) a pus baza teoriei despre fagocitoză
71 CM Indicaţi categoriile de clasificare a regnului Procaryotae:
a) Diviziune
b) Ramură
c) Grad
d) Ordin
e) Clasă
72 CM Indicaţi categoriile de clasificare a regnului Procaryotae:
a) Ramură
b) Încrengătură
c) Gen
d) Familie
e) Clasă
73 CM Indicaţi formele incurbate de bacterii:
a) actinomicetele
b) streptobacteriile
c) streptococii
d) spirilele
e) spirochetele
74 CM Indicaţi formele incurbate de bacterii:
a) vibrionii
b) clostridiile
c) spirilele
d) sarcinele
e) streptobacteriile
75 CM Indicaţi formele alungite de bacterii:
a) vibrionii
b) spirilele
c) clostridiile
d) sarcinele
e) streptobacteriile
76 CM Indicaţi cocii care se divid după un singur plan:
a) stafilococii
b) sarcinele
c) tetracocii
d) streptococii
e) diplococii
77 CM Selectați elemente neprmanente a celulei bacteriene:
a) ribosomii
b) capsula
c) fimbriile
d) peretele celular
e) nucleoidul
78. CM Indicaţi caracteristicele citoplasmei bacteriene:
a) are funţie de adaptare a bacteriilor la condiţiile de mediu
b) este compartimentată
c) densă
d) conţine ribozomi
e) este nefluctuantă
79. CM Selectaţi compoziția chimică a peretelui cellular:
a) polimetafosfaţi
b) acid glucuronic
c) polimeri ai glucozei
d) acizi teichoici
e) peptidoglican
80. CM Indicaţi pentru ce tipuri de microscopie este necesară camera obscură:
a) microscopia stereoscopică
b) microscopia cu fluorescenţă
c) microscopia cu contrast de fază
d) microscopia cu fond întunecat
e) microscopia optică
81. CM Indicaţi afirmaţiile corecte:
a) protozoarele sînt microorganisme monocelulare, celule de tip procariot
b) bacteriile sînt microorganisme unicelulare, celule de tip eucariot
c) fungii sînt microorganisme unicelulare de tip eucariot
d) virusurile conţin numai ARN sau AND
e) prionii sînt virusurile bacteriilor
a) prionii sînt proteine infecţioase
b) virusurile conţin ARN şi ADN
c) bacteriile sînt microorganisme unicelulare, celule de tip procariot
d) fungii sînt microorganisme unicelulare de tip procariot
e) protozoarele sînt microorganisme monocelulare, celule de tip eucariot
83. CM Selectaţi disciplinile care au derivat de la microbiologie:

a) parazitologia
b) creatologia
c) micologia
d) imunologia
e) biochimia
a) prionii sînt virusurile bacteriilor
b) virusurile conţin ARN şi AND
c) fungii sînt microorganisme unicelulare de tip eucariot
d) bacteriile sînt microorganisme unicelulare, celule de tip procariot
e) protozoarele sînt microorganisme monocelulare, celule de tip procariot
85. CM Indicaţi clasificarea coloranţilor după natura lor:
a) sintetici
b) naturali
c) neutri
d) bazici
e) acizi
86 CM Indicaţi clasificarea coloranţilor după caracterele chimice:
a) sintetici
b) naturali
c) neutri
d) bazici
e) acizi
87 CM Indicaţi metodele microbiologice de diagnostic:
a) chimică
b) biologică
c) bacteriologică
d) histologică
e) microscopică
88 CM Indicaţi coloranţii de culoare galben-brună:
a) vezuvina
b) cristal violet
c) fucsina acidă
d) safranina
e) crizoidina
89 СM Selectați elemente de structură caracteristice fungilor:
a) endoflageli
b) exoflageli
c) microcapsulă
d) mitocondrii
e) nucleu diferenţiat
90 CM Alegeți tipurile de multiplicare a fungilor:
a) biosinteza
b) replicare
c) germinare
d) sporulare
e) înmugurire
91 CM Selectați caracteristici specifice genului Mucor:
a) endospori
b) exospori
c) miceliu septat
d) miceliu neseptat
e) prezența sporangiilor
92 СМ Selectați caracteristici specifice genului Penicillium:
a) formeză microcapsule
b) prezența endosporilor
c) formează sterigme
d) conidioforul ramificat
e) miceliu pluricelular
93 CM Selectați caracteristici specifice genului Aspergillus:
a) miceliu septat
b) exospori
c) conidiospor unicellular
d) miceliu neseptat
e) pili conjugativi
94 CM Selectați etapele de interacţiune a virusului cu celula gazdă:
a) creşterea
b) asamblarea
c) decapsidarea
d) penetrarea
e) adsorbția
96. CM Selectați subunitățile de masură utilizate pentru microorganisme:

a) picometri (pm)
b) decimetri (dc)
c) nanometri (nm)
d) micrometri (µm)
e) milimetri (mm)
97. CM Selectați esența metodei simple de colorare:
a) evidențiază sporii bacteriilor
b) evidențiază peretele cellular
c) determină aranjarea in frotiu
d) determină proprietațile tinctoriale ale bacteriilor
e) determină forma bacteriei
98. СМ Selectați metodele complexe de colorare:
a) Neisser
b) Loeffler
c) Zeihl-Neelsen
d) Aujeszky
e) Gram
99. CM Selectați elementele de structură a virusurilor complexe:
a) acizi nucleici
b) perete cellular
c) capsula
d) supercapsida
e) nucleocapsida

Imunologiecomplement Simpu

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Imunologiecomplement Simpu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

IMUNOLOGIE

1. Selectați factorul care nu are funcție de barieră antimicrobiană:

2. Indicați factorul care clivează fracția C3 a complementului:

3. Indicați complexul de atac membranar:

4. Precizați rolul fracției C3b a complementului:

5. Selectați afirmațiile corecte despre lizozim:

6. Selectați mecanismul prin care leucocitele polimorfonucleare atacă bacteria:

7. Indicați fracția complementului care se fixează inițial pe anticorpii fixatori de

8. Indicați natura majorității fracțiilor complementului:

9. Indicați fracția de inițiere a activării complementului pe cale alternativă:

11. Plasmocitele secretă:

12. Indicați cum se numește lipsa răspunsului imun la antigene proprii:

16. Indicați tipul de celule care produc anticorpi:

17. Precizați ce stă la baza răspunsului imun secundar:

18. Indicați efectorii contra microorganismelor intracelulare:

19. Selectați elementele de structură ale unui monomer de Ig:

20. Alegeți afirmația corectă despre fragmentul Fab:

21. Selectați caracterul specific pentru IgA de la nivelul mucoaselor (sIgA):

22. Selectați caracterul specific pentru IgM:

23. Selectați caracterul specific pentru IgD:

24. Selectați caracterul specific pentru IgE:

26. Precizați ce reprezintă un receptor TCR:

28. Selectați afirmația corectă despre legătura/interacțiunea dintre un antigen și un anticorp:

30. Selectați afirmația corectă despre epitop:

31. Precizați afirmația corectă despre legătura dintre antigen și anticorp :

32. Selectați afirmația corectă despre ce reprezintă titrul anticorpilor:

36. Indicați la ce tip de antigen se referă moleculele de Ig care au epitopi identici:

37. Selectați afirmația corectă despre superantigene:

38. Indicați efectul în care NU este implicată fracția C3b a complementului:

40. Precizați rolul biologic al fracțiilor complementului C3a și C5a:

41. Selectați substanța care NU este secretată de limfocitul Th activat:

42. Indicați principala diferență dintre reacția de hipersensibilitate de tip II (citototoxică) de

43. Precizați manifestarea unei stări de hipersensibilitate de tipul IV (tardivă):

47. Selectaţi efectorul în reacţiile de hipersensibilitate de tip IV:

48. Selectaţi efectorul în reacţiile de hipersensibilitate de tip I (anafilactice):

49. Indicaţi clasa de Ig care traversează bariera placentară:

50. Numiţi clasa de Ig care manifestă activitate antimicrobiană la nivelul mucoaselor:

51. Indicaţi clasa de Ig care reprezintă structural un pentamer:

52. Indicaţi clasa de Ig care predomină in infecţia acută:

53. Selectaţi clasa de Ig care indică un răspuns imun secundar:

57. Indicaţi tipul infecţiei în caz de reinfectare până la reconvalescenţă:

58. Numiţi patologia declanşată în rezultatul scăderii rezistenţei organismului pe fondul

60. Precizaţi calea de activare a complementului:

61. Selectaţi clasa de Ig care participă în reacţiile anafilactice:

64. Numiţi infecţia generalizată cu formarea focarelor supurative în organe:

67. Indicaţi reacţia care se manifestă în prezenţa complementului:

68. Numiţi reacţia utilizată în depistarea antigenelor solubile:

69. Numiţi antigenul termolabil prezent la bacteriile mobile:

70. Indicaţi antigenul termostabil caracteristic bacteriilor gramnegative:

73. Numiți intradermoreacția indicată în diagnosticul brucelozei:

74. Numiți intradermoreacția indicată în diagnosticul tuberculozei:

75. Numiți reacția de neutralizare in vivo indicată în diagnosticul difteriei:

76. Indicați clasa de imunoglobuline prezentă în sângele nou-născutului:

77. Precizați ce reprezintă vaccinul difteric:

78. Selectați vaccinul care NU este inclus în Calendarul de vaccinări obligatorii:

81. Selectați caracterele unui răspuns imun secundar (anamnestic):

82. Indicați compoziția chimică a moleculei de imunoglobulină:

84. Selectați clasa de Ig care prevalează cantitativ în serul sangvin:

86. Indicați substanța utilă în stimularea răspunsului imun:

87. Selectați sursa de anticorpi monoclonali:

88. Indicați esența opsonizării:

89. Selectați proprietățile unui vaccin atenuat:

90. Indicați reacțiile serologice în care este utilizat un cromogen: