Teste la Imunologie 2023-2024

Teste vechi

1. Care este substratul răspunsului imun secundar:

a) Memoria imunologică (■)
b) Proliferarea limfocitelor B în țesutul limfoid (■)
c) Activarea complementului
d) Degranularea mastocitelor
e) Selecția clonală a limfocitelor

2. Care este caracteristica IgD:

a) Se găsește în plasmă și lichid cerebro-spinal (■)
b) Este rezistentă la degradarea proteolitică
c) Este o componentă a BCR (receptorul limfocitelor B) (■)
d) Este un pentamer
e) Nu participă în răspunsul imun secundar

3. Indicați celulele pe suprafața cărora pot fi prezente molecule CMH de clasa II:
a) Macrofagele (■)
b) Limfocitele B (■)
c) Endoteliocitele
d) Neutrofilele
e) Plasmocitele

4. Caracterizați o haptenă:
a) Este o moleculă neproteică mare
b) Este o moleculă neproteică mică (■)
c) Este un epitop conformațional
d) Este procesat numai de CMH I
e) Este procesat numai de CMH II

5. Caracterizați superantigenele:
a) Se leagă de situsul antigen-specific al CMH I
b) Se leagă de situsul antigen-specific al CMH II
c) Se leagă de situsuri antigen-nespecifice ale CMH și TCR (receptorul limfocitului T)
(■)
d) Determină anergie clonală
e) Activează limfocitele Th1

6. Care sunt efectele componentei C3b a complementului:

a) Alterează permeabilitatea vasculară
b) Stimulează fagocitoza neutrofilelor (■)
c) Inhibă C3-convertazei
d) Inițiază formarea complexului MAC (■)
e) Stimulează pasajul transendotelial al complexului imun Ag+Ac

7. Care sunt efectele componentelor C3a și C5a ale complementului:

a) Liza bacteriilor
b) Creșterea permeabilității vasculare (■)
c) Activarea stresul oxidativ în macrofage (■)
d) Degranularea mastocitelor (■)
 e) Opsonizarea bacteriilor

8. Caracterizați IL-1 (interleukina 1):

a) Este secretată de limfocitele Th activate
b) Este un pirogen endogen (■)
c) Este un stimulator al hematopiezei (■)
d) Declanșează apoptoza pe cale intrinsecă (■)
e) Crește permeabilitatea vasculară

9. Exotoxinele pot fi neutralizate cu ajutorul:

a) Anticorpilor (■)
b) Complementului
c) Anatoxinelor
d) Interferonului
e) Enzimelor proteolitice

10. Indicați activatorul macrofagelor în fagocitoza bacteriilor facultativ-intracelulare:

a) Properdina
b) Anafilatoxina C3a
c) Interferonul gamma (■)
d) Anafilatoxina C3a
e) IgM

11. Care celule sunt activate de CMH I:

a) Limfocite T CD4
b) Limfocite T CD8 (■)
c) Limfocite CD3
d) Limfocite Th2
e) Limfocite Th17

12. Caracterizați IgG:

a) Neutralizează toxine bacteriene (■)
b) Opsonizează fagocitele (■)
c) Este un receptor al densritelor derivate de linia mieloidă
d) Apare în cursul unui răspuns imun primar
e) Este un receptor al dendritelor derivate de linia limfoidă

13. Care Ig prevalează cantitativ în serul sangvin:

a) IgA
b) IgG1 (■)
c) IgG2 (■)
d) IgD
e) IgM

14. Care sunt caracteristicile imunității dobândite:

a. Capacitatea de a interveni imediat după întâlnirea cu un antigen
b. Toleranță la antigenele proprii (■)
c. Recunoașterea specifică a antigenelor (■)
d. Imunitate la reinfecții (■)
e. Memorie imunologică (■)

15. Care sunt caracteristicile imunității umorale:

 a. Se realizează prin intermediul anticorpilor (Ig) (■)
b. Este dirijată contra microorganismelor extracelulare (■)
c. Neutralizează toxinele și enzimele bacteriene (■)
d. Exercită efect asupra paraziților intracelulari și a celulelor modificate
e. Efectorii principali sunt limfocitele T CD8

16. Care sunt caracteristicile imunității celulare:

a. Este realizată prin intermediul limfocitelor T (■)
b. Este îndreptată contra microorganismelor extracelulare
c. Este îndreptată contra endotoxinelor bacteriene
d. Se activează de complementul C3a
e. Participă la activarea macrofagelor (■)

17. Care sunt caracteristicile unui antigen incomplet:

a. Are masă moleculară mică (■)
b. Are masă moleculară mare
c. Nu este imunogen (■)
d. Posedă antigenitate (■)
e. Nu trece bariera hematoencefală

18. Care sunt organele periferice ale sistemului imun:

a. Splina (■)
b. Timusul
c. Plăcile Payer (■)
d. Amigdalele (■)
e. Măduva osoasă

19. Caracterizați receptorul pentru antigen prezent pe limfocite B mature (BCR):

a. Este reprezentat de monomerul IgM
b. Este reprezentat de pentamerul de IgG
c. Este reprezentat de dimerul IgA
d. Recunoaște și interacționează cu antigene solubile (■)
e. Recunoaște și interacționează cu antigene membranare (■)

20. Caracterizați procesarea antigenelor endogene:

a. Asocierea cu CMH clasa II
b. Dezintegrarea în fagolizosomă
c. Dezintegrarea în proteasomă (■)
d. Disocierea catenei invariabile
e. Asocierea cu CMH clasa I (■)

21. Caracterizați limfocitele T CD4:

a. Recunosc peptide antigenice combinate cu molecule CMH clasa II (■)
b. Recunosc peptide antigenice combinate cu molecule CMH clasa I
c. La un stimul antigenic se diferențiază în celule efectoare Th (■)
d. La un stimul antigenic se diferențiază în celule efectoare Tc
e. Participă în instaurarea răspunsului imun umoral și celular (■)

22. Caracterizați limfocitele T CD8:

a. Recunosc peptide antigenice combinate cu molecule CMH clasa II
b. Recunosc peptide antigenice combinate cu molecule CMH clasa I (■)
c. La un stimul antigenic, urmare a activării, se diferențiază în celule efectoare Th
d. Reprezintă 60% din numărul total de limfocite
e. Reprezintă 40% din numărul total de limfocite (■)

23. Caracterizați limfocitele Th1:

a. Diferențierea în Th1 este favorizată de IL-12, secretată de macrofage (■)
b. Diferențierea în Th1 este favorizată de IL-12, secretată de celule dendritice (■)
c. Nu recunosc antigenele prezentate de limfocitele B
d. Declanșează reacții anafilactice
e. Citokinele stimulează proliferarea și diferențierea limfocitelor Tc (■)

24. Caracterizați limfocite Th2:

a. Nu recunosc antigene prezentate de limfocite B
b. Secretă citokinele IFN-gamma, IL-2, TNF-a
c. Citokinele secretate stimulează proliferarea și diferențierii limfocitelor Tc
d. Citokinele secretate determină reacții anafilactice (■)
e. Recunosc antigene prezentate de limfocite B (■)

25. Caracterizați moleculele CMH I:

a. Sunt exprimate de dendrite (■)
b. Sunt exprimate de limfocitele B (■)
c. Participă la prezentarea antigenelor exogene procesate în fagolizosomă
d. Participă la prezentarea antigenelor endogene procesate în proteosomă (■)
e. Recunosc și interacționează cu receptorul CD4 de pe limfocitele T

26. Caracterizați moleculele CMH II:

a. Sunt exprimate de limfocitele B (■)
b. Sunt exprimate de monocite
c. Participă la prezentarea antigenelor exogene procesate în fagolizosomă (■)
d. Participă la prezentarea antigenelor endogene procesate în proteosomă
e. Recunosc și interacționează cu receptorul CD8 de pe limfocitele T

27. Care sunt consecințele activării limfocitului B de către un antigen T-independent:

a. Moarte prin apoptoză
b. Proliferare (expansiune clonală) directă (■)
c. Diferențiere în plasmocite (■)
d. Sinteza de IgG
e. Inducerea memoriei imunologice

28. Care sunt consecințele activării limfocitului B de către un antigen T-dependent:

A. Proliferare sub acțiunea limfocitul Th activat de oricare antigen complet
B. Moarte prin apoptoză
C. Sinteza de Ig G (■)
D. Diferențiere în plasmocite (■)
E. Inducerea memoriei imunologice (■)

29. Caracterizați răspunsul imun umoral primar:

A. Faza de latență durează 4-7 zile (■)
B. Faza de latență durează câteva ore
C. Inițial se sintetizează anticorpi reprezentați de IgM (■)
D. Inițial se sintetizează anticorpi reprezentați de IgG
E. Este asigurat de limfocitele B-memorie
 30. Caracterizați răspuns imun umoral secundar:
A. Faza de latență durează 4-7 zile
B. Faza de latență durează câteva ore (■)
C. Inițial se sintetizează anticorpi reprezentați de IgM
D. Inițial se sintetizează anticorpi reprezentați de IgG (■)
E. Este asigurat de limfocitele B-memorie (■)

31. Care sunt citokinele produse de limfocitele Th2:

a) IFN-gamma
b) TNF-a
c) IL-5 (■)
d) IL-4 (■)
e) IL-1

32. Care sunt citokinele produse de limfocitele Th1:

a) IFN-gamma (■)
b) TNF (■)
c) IL-5
d) IL-4
e) IL-1

33. Care sunt factorii umorali ai imunităţii înnăscute:

a) Anticorpi naturali (■)
b) Complementul (■)
c) Interferonul (■)
d) Imunoglobulinele Ig M
e) Imunoglobulinele Ig G

34. Care celulele sunt implicate în răspunsul imun umoral:

a) Limfocitele Tc
b) Limfocitele Th (■)
c) Limfocitele B (■)
d) Plasmocitele (■)
e) Celulele NK

35. Care celulele sunt implicate în răspunsul imun umoral:

a) Limfocitele TCD8+
b) Limfocitele TCD4+ (■)
c) Dendritele (■)
d) Macrofagele
e) Celulele NK

36. Care sunt efectele IgG:

a) Neutralizarea toxinelor bacteriene (■)
b) Opsonizarea helminților
c) Opsonizarea bacteriilor (■)
d) Neutralizarea virusurilor (■)
e) Degranularea mastocitelor

37. Care sunt efectele IgE:

a) Neutralizare toxinelor bacteriene
b) Opsonizarea helminților (■)
c) Opsonizarea bacteriilor
d) Neutralizarea virusurilor
e) Degranularea mastocitelor (■)

38. Care sunt efectele IgM:

a) Degranularea mastocitelor
b) Opsonizarea helminților
c) Opsonizarea bacteriilor (■)
d) Activarea complementului (■)
e) Aglutinarea bacteriilor (■)

39. Caracterizați proprietățile limfocitelor B:

a) Expresează CMH I (■)
b) Expresează CMH II (■)
c) Expresează receptor format din IgG
d) Expresează receptor format din IgM (■)
e) Nu reacționează cu antigenul T-independent

40. Caracterizați proprietățile limfocitelor T:

a) Proliferează și se diferențiază în celule citotoxice (■)
b) Răspund la activarea de către un antigen T-independent
c) Răspund la activarea de către un antigen T-dependent
d) Pot recunoaște antigene prezentate de CMH I (■)
e) Pot recunoaște antigene prezentate de CMH II (■)

41. Care sunt mecanismele supresiei imune realizate de către limfocitele reglatoare CD3:
a. Expresia ligandului CD28
b. Expresia ligandului CD25 către TNF-a
c. Expresia ligandului CD25 către IL-2 (■)
d. Expresia factorului de transripție FoxP3 (■)
e. Expresia receptorului CD86

42. Care sunt mecanismele supresiei imune realizate de către limfocitele reglatoare CD3:
a. Expresia ligandului CTLA4 (■)
b. Expresia ligandului CD25 către TNF-a
c. Expresia ligandului CD25 către IL-2 (■)
d. Expresia receptorului B7-1
e. Expresia receptorului B7-2

Teste noi:

1. Ce leagă epitolul antigenului?

a. Fragmentul Fb al anticorpului (■)
b. Fragmentul Fc al anticorpului
c. Componenta C4b a complementului
d. Componenta C3b a complementului (■)
e. Interferonul gamma
2. Care celule recunosc moleculele CMH I și II?
a. Limfocitele Th (CD4) (■)
b. Macrofagele (CD68) activate de INF-γ
c. Limfocitele Tc (CD8) (■)
d. Neutrofilele
e. Limfocitele Tr (CD3)

3. Unde molecula de CMH I asociază peptidul cu epitopul anigenului?

a. Citozol
b. Ribozomi
c. Reticulul endoplasmic (■)
d. Aparatul Golgi
e. Proteosom

4. Ce expresează genele HLA-clasa III?

a. C2 a complementului (■)
b. C4 a complementului (■)
c. Convertaza 3
d. Convertaza 5
e. HSP (proteinele de șoc termic) (■)

5. Care este componența antigenică a moleculelor de CMH?

a. Conțin antigene self (■)
b. Conțin antigene non-self (■)
c. Nu conțin antigene self pentru a evita răspunsul autoimun
d. Endoantigene de CMH II
e. Exoantigene de CMH I

6. Ce este caracteristic pentru procesarea endoantigenului?

a. Transportul pasiv al polipeptidului ce conține epitopul antigenic în reticulul endoplasmic
b. Transportul moleculelor CMH I în reticulul endoplasmic (■)
c. Transportul moleculelor CMH II în reticulul endoplasmic (RE)
d. Transportul prin carieri al polipeptidului ce conține epitopul antigenic în RE (■)
e. Asamblarea complexului CMH I – epitop în ribozomi

7. Ce este caracteristic pentru procesarea endoantigenului?

a. Asamblarea complexului CMH I – epitop în ribozomi
b. Asamblarea complexului CMH I – epitop în aparatul Golgi
c. Asamblarea complexului CMH I – epitop în reticulul endoplasmic (RE) (■)
d. Asamblarea complexului CMH I – epitop în proteozomă
e. Asamblarea complexului CMH II – epitop în ribozomi

8. Ce pot fi drept exoantigene?

a. Bacterii gram-pozitive (■)
b. Bacterii gram-negative (■)
c. Virusuri (■)
d. Eritrocitele donorului
e. Haptene

9. Caracterizați lanțul invariat (LI):

a. Lanțul de proteină din CMH I
b. Lanțul de proteină din CMH II (■)
c. Proteina principală din epitopul antigenic al endoalergenului
d. Proteina principală din epitopul antigenic al exoalergenului
e. Este o componentă a membranei reticulului endoplasmic (RE) (■)

10. Caracterizați procesul de translocare a complexului CMH-antigen pe suprafața membranei:

a. CMH I-antigen prin exocitoză (■)
b. CMH I-antigen prin canale specifice activate de lanțul invariat
c. CMH II-antigen prin canale specifice activate de lanțul invariat
d. CMH II-antigen prin fuziunea ribozomilor cu membrana externă
e. CMH I-antigen și CMH-II-antigen prin carieri cu consum de energie (ATP)

11. Caracterizați procesul de identificare a antigenului exprimat de CMH-II:

a. De către limfocitele Th (CD-4) prin receptorii de glicoproteină (■)
b. De către limfocitele Tc (CD-8) prin receptorii de glicoproteină (■)
c. De către neutrofile prin receptorii de glicoproteină
d. De către imunoglobulinele E
e. De către imunoglobulinele M

12. Caracterizați procesul de identificare a antigenului exprimat de CMH-II:

a. Realizat de către limfocitele Tc (CD-8) prin receptorii de glicoproteină (■)
b. Este inhibat prin sistemul CD40L-CD40R
c. Este activat prin sistemul CD40L-CD40R
d. Este activat de INF-γ
e. Realizat de către imunoglobulinele M

13. Care celule prezentatoare de antigen pot activa limfocitele T naive?

a. Macrofagele stimulate de INF-γ
b. Macrofagele stimulate de TNF-α
c. Celulele dendritice tisulare (■)
d. Limfocitele B de memorie
e. Celulele dendritice foliculare (■)

14. Care celule pot prezenta antigenul limfocitelor B?

a. Macrofagele stimulate de INF-γ
b. Macrofagele stimulate de TNF-α
c. Macrofagele stimulate de factorul de creștere TGF-β
d. Celulele dendritice tisulare
e. Celulele dendritice foliculare (■)

15. Care factori ce asigură nemijlocit rejetul grefei?

a. Limfocitele Tc (CD8) (■)
b. Anticorpii (■)
c. Limfocitele Th (CD4)
d. Limfocitele Tr (CD3)
e. NK (■)

16. Caracterizați gena HLA-I-B27:

a. Se referă la clasa CMH-I (■)
b. Se referă la clasa CMH-II
c. Asociază bolile reumatice (■)
d. Asociază lupusul eritematos sistemic
e. Asociază răspunsul inflamator-imun mediat de IL-23 (■)
17. Caracterizați proprietățile moleculei HLA-B27:
a. Poate avea secvențe comune cu diferite bacterii (■)
b. Poate deveni antigen pentru anticorpi (■)
c. Poate fi o poartă de intrare în celulă a microorganismelor (■)
d. Asociază expresia receptorilor pentru NK
e. Asociază inhibiția răspunsului inflamator-imun

18. Caracterizați celulele NK (natural killer):

a. Expresează receptori către proteinele HLA-I-A
b. Expresează receptori către proteinele HLA-I-B
c. Expresează receptori către proteinele HLA-I-E (■)
d. Nu realizează rejetul grefei
e. Pot afecta celulele infectate sau tumorale chiar în condiții de expresie joasă a CMH-I (■)

19. Care citokine facilitează activarea T-naiv de către macrofage?

a. IL-1β
b. TNF-α
c. IL-12 (■)
d. IL-18 (■)
e. MCP-1 (Peptidul chemoatractant al monocitelor)

20. Care citokine facilitează activarea limfocitului T-naiv de către celulele dendritice?
a. IL-6
b. IL-10
c. INF-β (■)
d. INF-α (■)
e. MCP-1 (Peptidul chemoatractant al monocitelor)

21. Care factori expresați de limfocitele T-naive facilitează activarea lor de CPA?
a. CD-28 (■)
b. CD-2 (■)
c. B7
d. CD-8
e. LFA-3 (Lymphocyte function associated antigen 3)

22. Care factori expresați de limfocitele T-naive facilitează activarea lor de CPA?
a. LFA-1 (Lymphocyte function associated antigen 1) (■)
b. CD-2 (■)
c. B7
d. B27
e. LFA-3 (Lymphocyte function associated antigen 3)

23. Care factori expresați de CPA facilitează activarea limfocitele T-naive?

a. LFA-1 (Lymphocyte function associated antigen 1)
b. CD40L
c. B7 (■)
d. CD40R (■)
e. LFA-3 (Lymphocyte function associated antigen 3) (■)

24. Care citokină stimulează proliferarea Th1?

a. INF-γ
b. IL-2 (■)
c. TNF-β
d. INF- β
e. TGF-β (factorul de transformare a creșterii beta)

25. Care citokină stimulează diferențierea Th-naiv în Th2?

a. IL-4 (■)
b. IL-5
c. IL-9
d. IL-10
e. IL-13

26. Prin ce se remarcă IL-4 în răspunsul imun?

a. Are efect chemo-atractant
b. Stimulează proliferarea Th1
c. Stimulează fagocitoza macrofagelor
d. Stimulează degranularea mastocitelor
e. Stimulează producția IgE de către limfocitele B (■)

27. Ce impune selecția negativă a limfocitelor T în timus?

a. Testarea markerului CD4 față de moleculele CMH I expresate de CPA
b. Testarea markerului CD8 față de moleculele CMH II expresate de CPA
c. Testarea receptorului LT față de antigenele CMH I (■)
d. Testarea receptorului LT față de antigenele CMH II (■)
e. Testarea moleculei de costimulare CD28

28. Care este rolul proteinei reglatoare imune în instruirea LT în timus?

a. Prezentarea unui număr maxim de variații de antigene self receptorului LT (■)
b. Prezentarea unui număr minim de variații de antigene self receptorului LT
c. Controlul expresiei moleculei de costimulare CD28
d. Controlul expresiei moleculei de inhibiție CTLA-4
e. Controlul expresiei ligandului CD-40

29. Care sunt factorii ce participă în promovarea efectului limfocitelor Th2?

a. Receptorul CD-40
b. Ligandul CD-40 (■)
c. IL-2 (■)
d. IL-4 (■)
e. INFγ

30. Care este tiparul CD al precursorului limfocitului T ce intră în timus?

a. CD3- (■)
b. CD4- (■)
c. CD8- (■)
d. CD4+/CD8+
e. CD3+

31. Care este tiparul CD al precursorului limfocitului T ce intră în timus?

a. CD3- (■)
b. CD4- (■)
c. CD8- (■)
d. CD4+/CD8+
e. CD3+

32. Care citokină stimulează proliferarea Th1 în manieră autocrină?

a. TNF-α
b. INF-γ
c. IL-2 (■)
d. TGF-β (factorul de transformare a creșterii)
e. IL-4

33. Care citokine stimulează expresia defensinelor în piele?

a. TNF-α
b. INF-γ
c. IL-22 (■)
d. IL-17 (■)
e. TGF-β (factorul de transformare a creșterii)

34. Prin ce mecanisme limfocitul CD-8 combate virusul HIV?

a. Stimularea producției anticorpilor (IgG) de către plasmocite
b. Inhibiția replicării virusului HIV în limfocitul Th4 (■)
c. Eliberarea de INF-γ (■)
d. Eliberarea IL-4
e. Eliberarea TGF-β (factorul de transformare a creșterii)

35. Care este consecința mutației genei AIRE (gena ce controlează expresia proteinei autoimune
reglatoare?
a. Afectarea selecției pozitive a limfocitelor T în timus
b. Afectarea selecției negative a limfocitelor T în timus (+)
c. Afectarea selecției pozitive a limfocitelor B
d. Afectarea selecției negative a limfocitelor B
e. Afectează diferențierea limfocitelor B în celule de memorie

Complementul
1. Câte complexe Ag-Ac poate lega componenta complementului C1 în cadrul activării clasice?
a. 2
b. 4
c. 6 (+)
d. 8
e. 10

2. Care din componentele C1 sunt proteaze serinice?

a. C1s (+)
b. C1q
c. C1r (+)
d. C1t
e. C1p

3. Care este componența convertazei C3 activată clasic?

a. C4bC2b
b. C4bC2a (+)
c. C4aC2a
d. C4aC2b
e. C1qC4aC2b

4. Câte molecule de convertaza C3 pot deriva maximal din componenta C1 în calea clasică de
activare a complementului?
a. 2
b. 4
c. 6
d. 8
e. 10 (+)

5. Care este componența convertazei C5 activată clasic?

a. C4bC2b3b
b. C4bC2a3a
c. C4bC2aC3b (+)
d. C4aC2bC3b
e. C4aC2bCa

6. Care este componența convertazei C3 activată alternativ?

a. C3bBb (+)
b. C3aBb
c. C2aBb
d. C3bBa
e. C3aBa

7. Care este rolul inhibitorului C1 în procesul de activare a complementului?

a. Inhibiția convertazei C3 clasică
b. Inhibiția convertazei C5 clasică
c. Inhibiția convertazei C3 alternativă (+)
d. Inhibiția convertazei C5 alternativă
e. Inhibiția complexului C5b-C9

8. Care este rolul C3a și C5a în răspunsul imun?

a. Degranularea euzinofilelor
b. Degranularea bazofilelor (+)
c. Chemotactismul euzinofilelor (+)
d. Opsonizarea bacteriilor gram-negative
e. Degradarea antigenului non-self

9. Care celule expresează receptori către C3b (CD21, CD35)?

a. Macrofage (+)
b. Celulele dendritice (+)
c. Eritrocite (+)
d. NK (natural killer)
e. Mastocite

10. Care imunoglobuline sunt capabile să activeze complementul pe cale clasică?

a. IgG1 (+)
b. IgG4
c. IgM (+)
d. IgA
e. IgD
11. Care este rolul CD59 expresat pe diferite celule în cazul activării complementului?
a. Inhibă convertaza 3
b. Inhibă convertaza 5
c. Inhibă inserarea C9 în complexul MAC (C5b,C6,C7,C8) (+)
d. Inhibă factorul B
e. Inhibă factorul D

12. Care este rolul PCM (proteinei cofactor de membrană) în procesul de activare a
complementului?
a. Inhibă C3b (+)
b. Inhibă C3a
c. Inhibă C4b (+)
d. Inhibă C5a
e. Inhibă C5b

13. Care este rolul properdinei în activarea complementului?

a. Este un activator al căii clasice
b. Este un inhibitor al căii clasice
c. Este un activator al căii alternative (+)
d. Este un inhibitor al căii alternative
e. Inhibă lectina

14. Care segment al genei HLA controlează expresia componentelor complementului?

a. MHC-I-A
b. MHC-I-B
c. MHC-I-C
d. MHC-II
e. MHC-III (+)

15. Caracterizați factorul D ce participă în activarea alternativă a complementului:

a. Este inactiv
b. Este întotdeauna activ (+)
c. Scindează factorul B (+)
d. Scindează factorul H
e. Asigură formarea convertazei 5

16. Caracterizați factorul D ce participă în activarea alternativă a complementului:

a. Este inactiv
b. Este întotdeauna activ (+)
c. Este activat de properdină
d. Este activat de factorul H
e. Asigură formarea convertazei 3 (+)

17. Care este rolul properdinei în reglarea sistemului complementului:

a. Stimulează activarea complementul pe cale clasică prin conexiunea cu An+Ag (+)
b. Inhibă activarea clasică a complementul prin blocarea C1q
c. Activează procesul de metabolizare a convertazei 3
d. Activează procesul de metabolizare a convertazei 5
e. Crește afinitatea lectinei față de manoză
18. Care este rolul properdinei în reglarea sistemului complementului:
a. Activează calea alternativă a complementul prin facilitarea legăturii proteice B-D (+)
b. Inhibă calea alternativă a complementul prin facilitarea legăturii proteice B-D
c. Activează calea alternativă a complementul prin inhibiția metabolizării convertazei 3 (+)
d. Inhibă calea alternativă a complementul prin inactivarea convertazei 5
e. Inhibă calea alternativă a complementul prin activarea legăturii proteice B-D

19. Care este convertaza 3 formată în calea alternativă de activare a complementului:

a. C4b2a
b. C4b2b
c. C3bBb (+)
d. C3bBa
e. C3aBb

20. Care sunt sistemele de protecție a celulelor proprii în cazul activării necontrolate pe cale
alternativă a complementului:
a. Factorul H din plasmă (+)
b. Factorul H expresat pe membrana celulelor
c. Factorul CD55 expresat pe membrana celulelor (+)
d. Factorul I expresat pe membrana celulelor
e. DAF (Factorul de accelerare a descompunerii convertazei 3) din plasmă

21. Caracterizați anafilatoxina C5a:

a. Are o activitate mai slabă decât C3a
b. Este mai activ decât C3a (+)
c. Stimulează expresia receptorului R1 de pe macrofag către C3b (+)
d. Stimulează expresia receptorului R1 de pe patogen către C3b (+)
e. DAF (Factorul de accelerare a descompunerii convertazei 3) din plasmă

22. Indicați sursele extrahepatice ale C1q:

a. Endoteliocitele
b. Mastocitele (+)
c. Monocitele (+)
d. Plasmocitele derivate din acțiunea antigenului T-independent
e. Plasmocitele derivate din acțiunea antigenului T-dependent

23. Care este convertaza 5 formată în calea clasică de activare a complementului:

a. C4b2aC3a
b. C4b2bC3b
c. C4aC2aC3b
d. C4bC2aC5a
e. C4bC2aC3b (+)

24. Indicați funcțiile caracteristice C1q:

a. Stimularea migrării celulelor dendritice în țesutul limfoid (+)
b. Activarea fagocitozei macrofagelor
c. Creșterea expresiei moleculelor CMH-II pe suprafața celulelor dendritice (+)
d. Inhibiția expresiei moleculelor CMH-II pe suprafața celulelor dendritice
e. Activarea formării clonului limfocitelor B de memorie

25. Indicați cauza edemului angioneurotic în afectarea sistemului complementului?

a. Perturbarea formării complexului MAC
b. Perturbarea opsonizării de către C3b
c. Perturbarea formării convertazei aletrnative 3 (+)
d. Perturbarea formării convertazei clasice 3
e. Metabolizarea insuficientă a bradikininei de către factorul inhibitor al componentei C1
(+)

26. Prin ce se manifestă expresia joasă a receptorului C1 (CD35) către C3b?

a. Perturbarea formării convertazei aletrnative 3
b. Perturbarea formării convertazei clasice 5
c. Perturbarea fagocitozei și înlăturării complexului Ag-Ac (+)
d. Inflamația autoimună (+)
e. Diminuează acțiunea properdinei asupra căii alternative de activare a complementului
 DISCIPLINA IMUNOLOGIE
Microbiologie
1. Indicați complexul de atac membranar:

a) OH
b) Colicinele
c) C3b3b,Bb
d) C5b,6,7,8,9
e) Properdina

2. Precizați rolul fracției C3b a complementului:

a) Este un chemotactic
b) Este o anafilatoxină
c) Opsonizează bacteria
d) Distruge celula bacteriană
e) Este o formă inactivă a fracției C3

3. Selectați elementele de structură ale unui monomer de Ig:

a) 2 catene identice ușoare și 2 catene identice grele

b) 2 catene identice ușoare și 2 catene diferite grele
c) 2 catene diferite ușoare și 2 catene identice grele
d) 2 catene diferire ușoare și 2 catene diferite grele
e) 2 catene peptidice unite prin legături necovalente

4. Alegeți afirmația corectă despre fragmentul Fab:

a) Este produs în urma tratării moleculei de Ig cu pepsin

b) Este produs prin separarea lanțurilor grele de cele ușoare
c) Leagă antigenul
d) Este constituit doar din lanțuri grele
e) Lipsesc punțile disulfidice

5. Selectați caracterul specific pentru IgE:

a) Este abundență în salivă

b) Se fixează de mastocite
c) Nu se leagă de macrofage
d) Activează complementul
e) Nu joacă niciun rol în infecții parazitare

6. Selectați afirmația corectă despre epitop:

a) Este suprafața unui antigen prin intermediul careia interacționează cu anticorpul

b) Este suprafața unui anticorp prin intermediul careia interacționează cu antigenul
c) Solicită ambele fragmente Fab ale unei molecule de Ig pentru recunoașterea sa
d) Este uzual compus dintr-o secvență liniară de aminoacizi
e) Este uzual asociat cu o regiune concavă a antigenului

7. Numiți molecula de suprafață prin intermediul căreia macrofagul recunoaște un agent

a) Anticorpul
b) TCR
c) BCR
d) Receptorul toll-like (TLR)
e) Complexul de atac membranar al complementului

8. Numiți partea din structura IgE responsabilă de fixarea pe mastocite și bazofile:

a) Lanțul ușor
b) Fab
c) Fc
d) Zona-balama
e) Locul de fixare a complementului

9. Selectați afirmația corectă despre un epitop conformațional:

f) Este prezentat de către CMH

g) Este uzual concav
h) Este constituit de o secvență peptidică liniară continuă
i) Este constituit din aminoacizi de pe catene peptidice situate la distanță
j) Activează limfocitele Th1

10. Precizați rolul biologic al fracțiilor complementului C3a și C5a:

a) Liza bacteriilor
b) Creșterea permeabilității vasculare
c) Fagocitoza bacteriilor acoperite cu Ig E
d) Agregarea fracțiilor C4 și C2
e) Scindarea fracției C3

11. Indicaţi clasa de Ig care traversează bariera placentară:

a) Ig A
b) Ig M
c) Ig G
d) Ig E
e) Ig D

12. Numiţi clasa de Ig care manifestă activitate antimicrobiană la nivelul mucoaselor:

a) Ig A
b) Ig M
c) Ig G
d) Ig E
e) Ig D

13. Indicaţi clasa de Ig care reprezintă structural un pentamer:

a) Ig A
b) Ig M
c) Ig G
d) Ig E
e) Ig D

14. Indicaţi clasa de Ig care predomină in infecţia acută:

a) Ig A
b) IgM
c) Ig G
d) Ig E
e) Ig D

15. Indicați proprietatea anticorpilor care NU este dependentă de structura fragmentului Fc:

a) Capacitatea de a traversa placenta

b) Capacitatea de a fixa complementul
c) Izotipul
d) Afinitatea pentru antigen
e) Afinitatea pentru mastocite

16. Indicaţi fracția complementului care manifestă efect chemotactic pentru leucocite:

a) C9
b) C5a
c) C5b
d) C3b
e) C5b6789

17. Numiţi reacţia utilizată în depistarea antigenelor solubile:

a) Bacterioliză
b) Inhibare a hemaglutinării
c) Hemaglutinare
d) imunofluorescență
e) Precipitare

18. Indicați clasa de imunoglobuline prezentă în sângele nou-născutului:

a) Ig A
b) Ig E
c) Ig G
d) Ig M
e) Ig D

19. Izotipurile de Ig prezintă variații în structura:

a) Regiunii variabile a catenei ușoare (Lv)

b) Regiunii constante a catenei ușoare (Lc)
c) Regiunii variabile a catenei grele (Hv)
d) Regiunii constante a catenei grele (Hc)
e) Regiunii balama

20. Selectați clasa de Ig care prevalează cantitativ în serul sangvin:

a) IgA
b) IgG
c) IgD
d) IgM
e) IgE

21. Indicați factorii imunității naturale (innascute)

A. Limfocitele B și T
B. Tegumentul și mucoasele intacte
C. Anticorpii normali
D. Sistemul complement
E. Lizozimul

22. Selectați caracterele specifice imunității dobândite:

A. Capacitatea de a interveni imediat după întâlnirea cu un antigen
B. Toleranță la antigenele proprii
C. Recunoașterea specifică a antigenelor
D. Imunitate la reinfecții
E. Memorie imunologică

23. Indicați particularitățile unui antigen complet:

A. Este de natură proteică sau complexă

B. Are greutate moleculară mai mare de 10kDa
C. Este imunogen
D. Nu posedă antigenitate
E. Posedă antigenitate

24. Indicați particularitățile unui antigen incomplet:

A. Are masă moleculară mică

B. Este imunogen
C. Nu este imunogen
D. Posedă antigenitate
E. Devine imunogen la combinarea cu o substanță carrier (purtătoare)

25. Indicați particularitățile unui superantigen:

A. Este de natură proteică

B. Este capabil să stimuleze 10-40% de limfocite T
C. Este capabil să stimuleze 10-40% de limfocite B
D. Determină procese imunopatologice
E. Induce o imunitate de lungă durată

26. Selectați afirmațiile corecte despre epitopii unui antigen:

A. Determină antigenitatea
B. Reprezintă locul de interacțiune specifică cu paratopul anticorpului sau cu receptorul unui
limfocit
C. Antigenele polizaharidice sunt constituite din epitopi liniari și conformaționali
D. Antigenele proteice sunt constituite din epitopi liniari și conformaționali
E. Epitopii liniari pot fi recunoscuți de receptorii BCR de pe suprafața limfocitelor B

27. Selectați afirmațiile corecte despre anticorpi (Ig):

A. Reprezintă molecule glicoproteice plasmatice din clasa α-globulinelor

B. Reprezintă molecule glicoproteice plasmatice din clasa γ-globulinelor
C. Reprezintă complexe lipopolizaharidice
D. Sunt produși de plasmocitele derivate din limfocitele B activate de un antigen
E. Sunt produși de limfocitele Th2 activate de un antigen

28. Indicați elementele de structură ale unui monomer de Ig:

a) 2 catene identice ușoare și 2 catene identice grele

b) 2 catene identice ușoare și 2 catene diferite grele
c) 2 catene diferite ușoare și 2 catene identice grele
d) 2 catene diferire ușoare și 2 catene diferite grele
e) 2 catene peptidice unite prin legături necovalente

29. Selectați caracterele de bază ale clasei de imunoglobuline IgM:

A. Molecula de IgM este un dimer

B. Molecula de IgM este un pentamer
C. Reprezintă un indicator al unei infecții recente
D. Este unica clasă de Ig, capabilă să traverseze bariera placentară
E. Manifestă activitate opsonizantă și fixatoare de complement

30. Selectați caracterele de bază ale clasei de imunoglobuline IgG:

A. Molecula de IgG este un dimer

B. Molecula de IgG este un pentamer
C. Reprezintă un indicator al unei infecții recente
D. Este unica clasă de Ig, capabilă să traverseze bariera placentară
E. Manifestă activitate opsonizantă și fixatoare de complement

31. Selectați caracterele de bază ale clasei de imunoglobuline IgA:

A. IgA reprezintă 75% din totalul de imunoglobuline umane

B. Molecula de sIgA este un dimer
C. Participă la activarea complementului pe cale clasică
D. Fracția sIgA se întâlnește în serul sangvin
E. Fracția sIgA asigură protecția mucoaselor

32. Indicaţi căile de activare a complementului:

a) Alternativă
b) Lectinică
c) Clasică
d) Primară
e) Secundară

33. Selectaţi proprietăţile unui antigen complet:

A. Este de natură proteică sau complexă

B. Are greutate moleculară mai mare de 10kDa
C. Este imunogen
D. Nu posedă antigenitate
E. Posedă antigenitate

34. Selectaţi proprietăţile unui antigen incomplet:

A. Are masă moleculară mică

B. Este imunogen
C. Nu este imunogen
D. Posedă antigenitate
E. Devine imunogen la combinarea cu o substanță carrier (purtătoare)

35. Numiţi proprietăţile complementului:

a) Constituie un complex de proteine care se conţine în serul sangvin proaspăt

b) Constituie un complex de lipopolizaharide
c) Stimulează reproducerea virusurilor
d) Participă în unele reacţii imunologice
e) Este un factor nespecific de rezistenţă

36. Indicaţi factorii umorali care asigură imunitatea înnăscută:

a) Anticorpii naturali
b) Complementul
c) Interferonul
d) Imunoglobulinele Ig M
e) Imunoglobulinele Ig G

37. Indicaţi elementele utilizate în calitate de purtător pasiv al antigenelor moleculare:

a) Trombocite
b) Hematii
c) Leucocite
d) Particule de celuloză
e) Particule de latex

38. Indicaţi markerii utilizaţi în reacţia imunoenzimatică:

a) Auramina
b) Fosfataza alcalină
c) Hialuronidaza
d) Peroxidaza din hrean
e) O – streptolizina

39. Selectaţi afirmaţiile corecte despre reacţia de precipitare:

a) Se utilizează precipitinogen corpuscular

b) Se utilizează precipitinogen în stare coloidală
c) Reacţia are loc în mediul lichid
d) Reacţia are loc în mediul gelifiat
e) Complementul este un component obligatoriu al reacției

40. Indicați reacțiile serologice în care este utilizat un cromogen:

a) Reacția imunoenzimatică directă

b) Reacția imunoenzimatică indirectă
c) Reacția Western blot
d) RFC
e) Analiza radioimună

41. Selectaţi factorii umorali ai imunităţii înnăscute (de rezistenţă nespecifică):

a) Anticorpii naturali
b) Complementul
c) Interferonul
d) Imunoglobulinele Ig M
e) Imunoglobulinele Ig G

42. Selectaţi factorii celulari ai imunităţii înnăscute (de rezistenţă nespecifică):

a) Limfocitele T
b) Macrofagele
c) Leucocitele polimorfonucleare
d) Limfocitele B
e) Celulele prezentatoare de antigen

43. Selectați factorii tisulari (de barieră) ai imunităţii înnăscute (de rezistenţă nespecifică):

a) Tegumentul intact
b) Imunoglobulinele IgA
c) Microflora normală
d) Epiteliul ciliat
e) Lizozimul din lacrimi şi salivă

44. Selectați particularitățile imunoglobulinelor clasa IgM:

a) Posedă afinitate înaltă

b) Este un tetramer
c) Manifestă activitate aglutinantă slabă
d) Nu activează complementul
e) Are până la 10 centre active (paratopi)

A. Molecula de IgM este un dimer

B. Molecula de IgM este un pentamer
C. Reprezintă un indicator al unei infecții recente
D. Este unica clasă de Ig, capabilă să traverseze bariera placentară
E. Manifestă activitate opsonizantă și fixatoare de complement

45. Precizați proprietățile haptenelor:

A. Are masă moleculară mică

B. Este imunogen
C. Nu este imunogen
D. Posedă antigenitate
E. Devine imunogen la combinarea cu o substanță carrier (purtătoare)

a) Au greutate moleculară mai mică de 10 kDa

b) Sunt imunogene, dar nu formează complex cu anticorpii specifici
c) Nu sunt imunogene, însă formează complex cu anticorpii specifici
d) Sunt imunogene şi reacţionează cu anticorpii specifici
e) Sunt de natură proteică

f) O grupare chimică de dimensiuni mici care interacționează cu anticorpi preformați

g) Un epitop
h) Un paratop
i) Un imunogen
j) O proteină purtătoare

46. Precizați reacțiile serologice utilizate pentru depistarea antigenelor solubile:

a) Bacterioliză
b) Inhibare a hemaglutinării
c) Hemaglutinare
d) imunofluorescență
e) Precipitare

a) Precipitare inelară
b) Imunodifuzie simplă (Mancini)
c) Imunoelectroforeză
d) Aglutinare pe lamă
e) Aglutinare în tuburi

47. Selectați avantajele reacţiei de hemaglutinare indirectă în raport cu RA:

a) Se efectuează pe lamă
b) Este mai sensibilă
c) Este mai rapidă
d) Se citeşte peste 3 - 5 minute
e) Este mai demonstrativă

48. Indicați efectele biologice realizate de IgG:

a) Neutralizare toxinelor bacteriene

b) Opsonizarea helminților
c) Opsonizarea bacteriilor
d) Neutralizarea virusurilor
e) Degranularea mastocitelor

49. Indicați efectele biologice realizate de IgE:

a) Neutralizare toxinelor bacteriene

b) Opsonizarea helminților
c) Opsonizarea bacteriilor
d) Neutralizarea virusurilor
e) Degranularea mastocitelor

50. Indicați efectele biologice realizate de IgM:

a) Degranularea mastocitelor
b) Opsonizarea helminților
c) Opsonizarea bacteriilor
d) Activarea complementului
e) Aglutinarea bacteriilor
 Pulmonologia
1. Atopia este definită prin:

a. Prezența de cantități mari de IgM

b. Anticorpi specifici față de lapte
c. IgE specific față de polen
d. Când există complexe imune în titru mare
e. IgE specific față de mucegaiuri

2. *Mecanismul patogenetic principal al unei reacții alergice este reprezentat de:

a. Liza celulei
b. Necroza celulară
c. Inflamația
d. Fibroza
e. Inactivarea celulară

3. Celulele care exprimă receptori de mare afinitate pentru IgE sunt:

a. Bazofilele
b. Limfocitele B
c. Plasmocitele
d. Mastocitele
e. Eozinofilele

4. Mediatorii de novo ai mastocitelor sunt:

a.Activi în primele minute după contactul cu alergenul sensibilizat

b.Triptaza
c. Histamina
d. PAF
e. LT-C4

5. Investigațiile utilizate pentru diagnosticul unei alergii sunt:

 a.Testarea IDR la PPD
b. Explorarea funcției respiratorii (VEMS)
c.Dozarea IgE specifice
d.Evaluarea stărilor inflamatorii
e.Ecografie

a.Testarea cutanată
b. Explorarea funcției respiratorii (VEMS)
c.Dozarea IgE
d.Evaluarea neutrofilelor
e.Flow-citometrie

a.Testul de provocare dublu orb controlat prin placebo

b.Dozarea IgG1 specifice
c.Evaluarea triptazei
d. Testarea cutanată
e.Dozarea C2

6. Medicamentele modificatori ai leucotrienelor acționează prin:

a.Blocarea factorilor nucleari

b.Activarea factorilor nucleari
c.blocarea lipooxigenazei
d. Blocarea receptorului LT-D4
e.Activarea receptorului LT-D4
 7. Modificatorii de leucotriene sunt:

a.Loratadină
b. Zileuton
c.Montelukast
d.Nedocromil
e.Fluticazonă

a.Blocanți ai receptorilor H1
b.Blocanți ai receptorilor H2
c.Blocanți ai recetorilor LT-D4
d. Blocanți ai lipooxigenazei
e.Stimulatori ai receptorilor beta

8. Medicatia anti-IgE este:

a.Corticosteroizi
b.Imunoterapie specifică
c.Rituximab
d. Omalizumab
e.Cromone

9. Angioedemul ereditar:

a.se manifestă prin urticarie

b. Se manifestă prin edem
c. C1-INH este crescut ca și activitate
d. C1-INH este absent/ scăzut
e. C1-INH este inactiv/ ineficient

10. Angioedemul ereditar este:

a.Asociat cu un deficit de IgA secretor

b. O imunodeficiență cu transmitere autosomal dominantă, cu penetranță incompletă
c.Un deficit al MAC
d. Un deficit al C1-INH
e.Asociat cu un edem al extremităților

11. Care afirmații sunt adevărate:

A. reacțiile de hipersensibilitate de tip I sunt mediate numai de IgG

b. reacțiile de hipersensibilitate tip IV sunt mediate de IgG și IgM
c. reacțiile de hipersensibilitate tip III sunt mediate de complexe imune
d. reacțiile de hipersensibilitate tip III sunt întâlnite în vasculite
e. reacțiile de hipersensibilitate tip IV sunt întâlnite în leziunile granulomatoase

12. Hipersensibilitatea de tipul I:

a.este mediată celular, prin limfocite T

b. Este mediată umoral, prin IgE
c.Se formează complexe imune circulante
d.Limfocitul T intervine tardiv
 e.Este de tip imediat

13. Hipersensibilitatea de tipul II:

a) este umoralã
b) este celulara
c) este citotoxica
d) este dată de formarea de anticorpi
e) uneori asociază și activarea complementului

14. Reacțiile de hipersensibilitate de tipul II sunt:

a) tardive
b) celulare
c) citotoxice
d) de neutralizare
e) activatoare de complement

15. În tipul II de hipersensibilitate sunt implicați:

a) IgE
b) IgD
c) IgM
d) IgG
e) IgA

16. Care boli autoimune au la bază hipersensibilitatea de tipul III:

a) artrita reumatoidă
b) lupusul eritematos sistemic
c) sindromul Goodpasture
d) miastenia gravis
e) Diabetul zaharat insulino-dependent

17. În bolile prin complexe imune:

a) IgD sunt crescute

b) IgD sunt in limite normale
c) este prezent factorul reumatoid
d) sunt prezenti anticorpi antinucleari
e) existã modificari ale articulatior

18. Caracterizează hipersensibilitatea de tipul III:

a) mecanismul este cel prin complexe imune

b) este mediatã de limfocite
c) este de tip umoral
d) este tardivă
e) este de tip alergic

19. În hipersensibilitatea de tipul IV:

a) sunt crescute IgE

b) sunt crescute IgD
c) este implicat limfocitul T sensibilizat
d) actioneaza citokincle
 e) reactile apar de regula tardiv

20. *Leziuni produse prin hipersensibilitate tardivă sunt întâlnite în:

a) urticarie acuta
b) sarcoidoza
c) lupus eritematos sistemic
d) dsindrom Goodpasture
e) miastenia gravis

21. Hipersensibilitatea de tipul IV:

a) este mediatã celular prin limfocitul T

b) este mediatã umoral
c) se formeazã complexe imune circulante
d) tardiva
e) este reprodusã prin IDR la PPD

22. Printre reacțiile de hipersensibilitate imediată, cele mai frecvente sunt:

a) Rinita alergică
b) Sindromul de Goodpasture
c) Lupus eritematos diseminat
d) Anafilaxia
e) Granulomatoza Wegner

23. Hipersensibilitatea imediată implică în mod obișnuit:

a) Mastocite
b) Anticorpi anti-mastocite
c) Plachete sanguine
d) Imunoglobulinele E
e) Activarea complementului

24. Care afirmații sunt false în bolile autoimune:

a) sunt mediate de autoanticorpi

b) reactia imună este orientata impotriva propriului organism
c) pot fi prezente manifestri sistemice
d) sunt strict localizate
e) se declanșează o imunodepresie

25. Efectorii autoimunității sunt:

a. autoanticorpii
b. limfocitele T
c. limfocitele B
d. celulele NK
e. macrofagele

26. Bolile autoimune sunt:

a. pemfigus
b. poriazis
c. imunodeficiență comună variabilă
 d. vitiligo
e. pemfigoidul bulos

27. Citopeniile induse de sulfonamide sunt:

a. boli prin mecanism de hipersensibilitate

b. boli prin tipul I în clasificarea Gell-Coombs
c. boli prin tipul II în clasificarea Gell-Coombs
d. boli prin tipul III în clasificarea Gell-Coombs
e. boli prin tipul IV în clasificarea Gell-Coombs

28. Care mecanisme nu contribuie la patogeneza autoimunității:

a. mimetismul molecular
b. hipofuncția tiroidiană
c. anomaliile selecței clonale timice
d. apariția alergenilor
e. dereglarea reţelei citokinelor

29. Care boli autoimune au specificitate de organ:

a. miastenia gravis
b. sindromul Sjogren
c. pemfigusul vulgar
d. boala Graves
e. scleroza în plăci

30. Care afirmații sunt false în bolile autoimune:

a. se datorează unei imunodepresii

b. apar autoanticorpii
c. reacția imună nu este orientată împotriva propriului organism
d. pot să apară manifestări sistemice
e. sunt strict localizate

32. Care boli autoimune asociază fenomene de hipersensibilitate de tipul III:

a. antrita reumatoidă
b. lupusul eritematos sistemic
c. sindromul Goodpasture
d. miastenia gravis
e. diabetul zaharat insulino dependent

33. *Care din urmatoarele boli autoimune se datorează mimetismului molecular:

a. miastenia gravis
b. scleroza în plăci
c. reumatismul articular acut
d. tiroiditele
e. spondilita anchilozantă

34. Nu sunt factori favorizanți ai bolilor autoimune:

 a. alelele CMH clasa I
b. reacțiile de hipersensibilitate de tipul 1
c. terenul atopic
d. medicamentele: procainamida
e. sexul feminin

35. Artralgiile în poliartrita reumatoidă sunt:

a. simetrice
b. asimetrice
c. fară redoare
d. în forme avansate de boală conduc la anchiloză
e. nu asociază impotență funcțională

36. Artrita reumatoidă nu se tratează cu:

a. inhibitori COX-2
b. omalizurnab
c. metotrexat
d. infliximab
e. IFN-a

37. *Se asociază cu artrita reumatoidă:

a. HLA-B8
b. HLA-B27
c. HLA-DR2
d. HLA-DR3
e. HLA-DR4

38. Sunt considerate criterii diagnostice în LES:

a. poliserozita
b. ulcerații gastrice
c. prezența de anticorpi ADN dublu catenar
d. prezența unui sindrom inflamator sever
e. fotosensibitate

39. Miastenia gravis:

a este o afectiune de tip infectios

b. apar anticorpi anti-receptor de aceticolina
.c este oboalã frecevent intâlnita
d. apare incontinenta sfincteriana
.c poate asocia distrofii musculare

40. Sunt criterii majore de diagnostic pentru imunodeficiențe:

a. freceventa crescuta a infectilor (bacterienc, virale, micotice, parazitare)

b. severitatea manifestarilor alergice
c. asocierea unor boli autoimune
d. raspunsul incomplet al tratament adecvat
e. freventa mare a infectiilor cu agenti oportunisti

41. Pot sugera prezenţa unei imunodeficienţe:

 a. candidoza sistemica

b. zona zoster
c. primul episod de pneumonie acutã pneumococica
d. episode recurente de pneumonie
e. febra la un pacient neoplazic in curs de chimioterapie

42. Nu sugerează o imunodeficienţă:

a. candidoza dupã antiboterapie oralã

b. zona zoster
c. primul episod de anginã streptococica
d. episode recurente de bronsite acute purulente
e. 2-3 episode de infectii respiratori/an la un copil din colectivitate

43. *Nu sunt cauze de imunodeficiență primară (congenitală):

a. Defect genetic (deletie si sau rearanjari de gene legate de obicei de cromozomul X si cu transmitere
autosomal recesiva.
b. deficit nutritional
c. deficit biochimic si sau metabolic (de exemplu adenozin dezaminaza
d. Deficit de vitamine si oligoelemente (biotina, vitamina B12, Zn)
e. anomali de embriogeneza

44. *Deficitul selectiv de IgA:

a. este o imunodeficienja legata de cromozomul X

b. asociaza un deficit al celulelor fagocitare

c. este cea mai freeventa imunodeficienta primara

d. e s t e t r a t a t a c u i m u n o g l ou b l i n e
e. este cauzal de un defect al tirozin kinazei Bruton

45. Agamaglobulinemia Bruton:

a. Este cauzata de mutatii ale genei tirozinkinazei Bruton,implicata in sinteza Ig

b. Apar infectii recidivante severe
c. Apar noduli subcutanati
d. hipereactivitatea limfocitului T este trasatura de baza a bolii
e. hiperIgE

46. În cadrul agamaglobulinemiei Bruton se pot observa:

a.Atrofia tesutului limfatic (amigdale ,ganglioni limfatici

b. Adenopatii supraclaviculare
c. Cresterea nivelului c1 inhibitor
d. Debut intre 6 luni – 2 ani numai la indivizii de sex masculin
e. Diminuarea marcata a Ig(sub 10% din nivelul normal)

47. Următoarele afirmaţii despre imunodeficienţa comună varibilă sunt adevărate:

a. Tabloul clinic cuprinde infectii frecvente ,in special bacteriene

b. Este o deficienta dobindita a sistemului imunitar
c. Este caracterizata prin reducerea niveleelor serice ale anticorpilor (hipogamaglobulinemie)
d. Debutul clinic se produce de obicei la nastere
e. Se poate asocia cu boli autoimune
 48. Diagnosticul de SIDA se face prin:

a. Teste serologice
b. teste cutanate
c. teste pe animale
d. determinarea anticorpilor anti HIV
e. determinarea anticorpilor anti-Mycoplasma

49. Cele mai frecvente manifestări în SIDA sunt:

a. Febra
b. tuse cu expectoratie
c. caderea parului
d. Diaree
e. adenopatii

50. *Fereastra negativă în SIDA înseamnă:

a. aparitia anticorpilor P25

b. aparitia antigenului P25
c. aparitia IgA secretorii
d. lipsa antigenelor
e. prezenta limfocitelor CD4+

51. Faza asimptomatică în SIDA este caracterizată de:

a. nu exista
b. durata scurta de cateva ore
c. poate dura 10 ani
d. Adenopatii
e. rash cutanat

52. *În infecția HIV scade numărul de:

a) limfocite NK
b) limfocite CD8+
c) limfocite nule
d) limfocite CD4+
e) limfocite cu memorie

53. Sarcomul Kaposi apare mai frecvent:

a) La copii
b) la nivelul arborelui respirator
c) este o tumoră oculară
d) se manifestă la nivelul encefalului
e) este o boală hematologică

54. O pacientă cu sinuzită acută maxilară dreaptă se prezintă la stomatolog pentru cura unui focar
infecţios dentar. Ce alte informaţii v-ar sugera o posibilă imunodeficienţă?

a. episoade infectioase izolate,care raspund prompt la tratament

b. prezenta unor boli cronice ,precum LES, neoplazii
c. Absenta antecedentelor familiale de boli infectioase recurente
d. infectii recurente cu durata crescuta a rezistenței la tratament
e. hipogamaglobulinemie

55. *Care este elementul clinic definitoriu pentru imunodeficiențe?

a. aparitia unor leziuni cutanate herpetiforme

b. istoric de malignitate
c. infectii recurente,severe,ce raspund incomplet la tratament
d. varsta tanara
e. tratament cu imunosupresoare in antecedente

56. Următoarele afirmații sunt adevărate în legătură cu deficitul genetic umoral:

a. sunt frecvente infectiile extracelulare (otite ,pneumonii,meningite)

b. primele manifestari clinice apar dupa 6 luni
c. se pot asocia cu boli autoimune
d. sunt frecvente infectiile intracelulare (virale)
e. se pot insoti de reducerea in volum a amigdalelor si a ganglionilor limfatici

57. Următoarele afirmații în legătură cu explorările paraclinice în imunodeficiențe sunt corecte:

a. de prima intentie este imunodeficenta limfocitara

b. hemoleucograma este indicata intr-o prima etapa
c. trebuie exclusa infectia HIV
d. subclasele IgG nu sunt necesare
e. diagnosticul de imunodeficienta poate fi pus doar dupa testarea genetica
58. În deficitul C1-INH, semnele/simptomele caracteristice sunt:

a. Angioedemul
b. Dureri abdominale recurente
c. Vărsături
d. Infecții cu CMV
e. Răspuns exagerat la vaccinare

59. Suspectăm o infecție HIV când:

a.există infecții persistente cu Cryptosporidium sau Toxoplasma gondii(infecții oportuniste)

b. pacientul este nou-născut
c.pacientul are zona zoster
d. pacientul confirmă consumul de droguri i/v
e. paraclinic se pozitivează antigenul HBs

60. * Formele tranzitorii ale deficitului selectiv de IgA pot apărea în următoarele situații, cu excepția:

a.Infecția cu citomegalovirus
b.rubeola congenitală(determinată de deficit permanent nu tranzitoriu)
c.consumul unor medicamente : acid acetilsalicilic, captopril, ibuprofen, etc;
d. toxoplasmoza
e. expunerea profesională la benzen

61. Diagnosticul de deficit selectiv de IgA::

a.de cele mai multe ori este întâmplător

b.diagnosticul definitiv se stabilește înaintea vârstei de 4 ani(după vârsta de 4 ani, fiindcă valoarea
scăzută a IgA se poate corecta în timp )
c. afectarea familială nu joacă un rol important(la indivizi cu imunodeficiențe primare e intalnita
afectarea familiala )
d. se impune excluderea altor cauze de disgamaglobulinemii
e. IgA detectabil în ser (valoare>7 mg/dl) (nedetectabil)

62. Ce manifestări clince pot prezenta indivizii cu deficit selectiv de IgA?

a.majoritatea pacienților sunt asimptomatici

b.pacienții prezintă infecții respiratorii recurente
c.nu există posibilitatea apariției afecțiunilor alergice
d.toți pacienții prezintă infecții ale tractului gastrointestinal
e.unii dintre pacienți prezintă sindrom de malabsorbție

63. Sunt adevărate :

a.carcinoamele sunt tumori derivate din țesutul mezenchimal;(din țesut epitelial)

 b.sarcoamele sunt tumori derivate din țesutul epitelial;(din țesut mezenchimal)
c.tranformarea neoplazică a unei celule se datorează unor mutații multiple;
d.inactivarea oncogenelor duce la cancer;
e.celulele maligne sunt ,,nemuritoare’’

64. Cancerizarea sau transformarea tumorală a celulelor se datorează:

a.unor mutații multiple la nivelul genomului;

b.activării unor oncogene;
c.activării unor antioncogene;(inactivării )
d.alterării funcției normale a celulelor;
e.activării apoptozei;(proliferării)

65. Cancerizarea sau transformarea celulelor se datorează:

a.unor mutații multiple la nivelul genomului;

b.inactivării unor oncogene;(antioncogene)
c.abolirea apoptozei;
d.inactivarea unor antioncogene;
e.proliferării celulelor necontrolate;

66. Virusul Epstein-Barr induce:

a.mononucleoza infecțioasă;
b.hepatocarcinoame;
c.limfom Burkit;
d.cancere ano-genitale;
e.carcinom rinofaringian;

67. Legat de teoria supravegherii imunologice a celulelor modificate tumoral este adevărat:

a.este prezentă în orice moment în organism;

b.este asigurată de Ig;
c.este asigurată de limfocitele B;
d. este asigurată de limfocitele T;(elimină orice celulă transformată tumoral)
e. este asigurată numai de imunitatea naturală;

68. Mecanismele de scăpare ale tumorii față de reacțiile imune sunt:

a.producerea de TGF-β;
b.antigenitatea scăzută a tumorilor;
c.alterarea expresării CMH;
d.imunodeficitul celulelor T;
e.niciuna dintre variantele de mai sus

69. Argumente pentru activitatea antitumorală a sistemului imun sunt:

a.secreția de TGF- β de către celulele tumorale;

b.infiltrarea tumorii cu macrofage;
c.pacienți cu deficit imun și tumori;
d.anticorpi împotriva limfocitelor T;
e.lipsa celulelor NK.
70. Printre mecanismele efectoare antitumorale se numără:
a.activarea limfocitelor T helper , în urma prezentării antigenelor tumorale cuplate cu CMH clasa I de
către celulele prezentatoare de antigen;

b.activarea celulelor Nk în urma prezentării antigenelot tumorale cuplate cu CMH clasa I de către
celulele prezentatoare de antigen;

c.activarea celulelor Nk ce prezintă citotoxicitate față de celulele infectate viral și celulele

tumorale; (nu au funcție depedentă de CMH)

d.stimularea macrofagelor/monocitelor pot avea efect citotoxic;

e.stimularea macrofagelor poate avea efect nociv prin stimularea angiogenezei tumorale.

71. Printre mecanismele de scăpare de reacțiile imune antitumorale se numără:

a.antigenitate scăzută sau absentă a tumorilor;

b.antigenitate crescută a tumorilor;
c.secreția de către celulele tumorale a unor citokine supresoare;
d.alterarea exprimării moleculelor CMH;
e. alterarea moleculelor de adeziune celulară.

72. Printre mecanismele de scăpare de reacțiile imune antitumorale se numără:

a.secreția de către celulele tumorale a TGF-beta;

b.antigenitatea scăzută sau absentă a tumorilor;
c.secreția de către celulele tumorale a unor citokine supresoare;
d.stimularea exprimării moleculelor CMH(alterarea exprimării, nu stimularea)
e. ,,furișarea’’ celulelor tumorale.

73. În favoarea existenței unui răspuns antitumoral pledează:

a.prezența unor infiltrate celulare în jurul unor tipuri de tumori;

b.regresia spontană a unor cancere;
c.dezvoltarea unor tumori de origine bacteriană la pacienții imunosupresați;
d.prezența în ganglionii limfatici sateliți a unui infiltrat inflamator bogat în LB;
e.prezența în ganglionii sateliți a unui infiltrat inflamator bogat în LT citotoxice.

74. * Este fals referitor la celulele neoplazice, la al căror nivel există:

a.anomalii de reparare a ADN;

b.anti-oncogene inactivate;
c.abolirea apoptozei;
d.proliferarea continuă;
e.inhibarea oncogenelor.(este fals, fiindcă activarea oncogenelor caracterizeaza neoplaziile)

75. Este fals legat de antigenele tumorale:

a.sunt specifice tumorilor;

b.sunt asociate tumorilor;
c.sunt molecule din sistemul HLA;(NU SUNT )
d.sunt reprezentate de markeri tumorali;
 e.pot fi induse viral.

76. *Ag tumorale:

a.pot fi exprimate la suprafața celulelor, dar nu și în interiorul acestora;
b.pot fi exprimate și de către celulele normale;
c.nu există Ag tumorale specifice tumorilor;
d.sunt indispensabile diagnosticului de cancer;
e.nu pot fi utilizate în diagnosticul histopatologic:

77. Markerii tumorali:

a. induc o reacție imună a gazdei

b. sunt utili în diagnosticul tumorii
c. nu dau informații despre prognosticul tumorii
d. există doar pe suprafața celulei tumorale
e. pot fi clasificați în markeri solubili și celulari

78. Markerii tumorali:

a. sunt o modalitate de apărare împotriva tumorilor

b. sunt utili în monitorizarea tumorilor
c. nu dau informații despre prognosticul tumorii
d. sunt prezenți în ser
e. sunt indispensabili diagnosticului oricărei forme de cancer

79. Antigenul CA19 - 9:

a. se utilizează la monitorizarea postterapeutică a bolnavilor cu cancer

b. este un marker tumoral ce crește în cancerul pancreatic
c. este un marker tumoral specific
d. este implicat în angiogeneza tumorală
e. este o moleculă de adeziune celulară

80. Anticorpii antitumorali sunt:

a. protectori
b. activează complementul și produc liza celulei țintă
c. nu sunt specifici tumorali
d. sunt „factori blocanți”
e. reacționează cu antigenele proprii

81. Care dintre afirmații sunt false:

a. ACE este marker tumoral pentru cancerul de plămân

b. AFP este marker tumoral pentru cancerul cervical
c. markerii tumorali sunt utilizati în monitorizarea bolnavilor
d. pentru cancerul de colon nu exista marker tumoral
e. CA 19-9 este utilizat în monitorizarea cancerului ovarian

82. Alegeți afirmațiile adevărate în legătură cu tumorile maligne:

a. cancerul se transmite ereditar

 b. tumorile maligne mezenchimale se numesc sarcoame
c. neoplasmele induc un răspuns antitumoral
d. o formațiune tumorală bine diferențiată are un prognostic slab
e. tumorile maligne epiteliale se numesc carcinoame

83. Alegeți afirmațiile false despre clasificarea stadiului evolutiv al tumorilor maligne:

a. prezența ganglionilor măriți de volum se notează cu inițială G

b. după confirmarea postchirurgicală prin examen histopatologic se stabilește pTGM
c. Inițiala M numește prezența sau absența metastazelor la distanță
d. când o tumoră primară nu poate să fie evaluată se notează cu T0
e. când nu există metastaze la distanță notăm Mx

84. Referitor la imunogenitate, care dintre următoarele afirmații sunt false:

a. imunogenitatea este capacitatea unei substanțe străine, cum ar fi un antigen, de a provoca un

răspuns imun în corpul unui om sau al unui animal
b. imunogenitatea este capacitatea de a induce un răspuns imunitar umoral și/sau mediat celular
c. imunogenitatea este capacitatea unei substanțe străine, cum ar fi un anticorp, de a provoca
un răspuns imun în corpul unui om sau al unui animal
d. prin scăderea imunogenității celulele tumorale reușesc să scape de controlul sistemului imun și să
devină aparente clinic
e. prin creșterea imunogenității celulele tumorale reușesc să evadeze controlului sistemului
imun și să devină aparente clinic

85. Alegeți afirmațile false - celulele tumorale sunt recunoscute după următoarele caracteristici:

a. Dimensiuni crescute
b. Ritm rapid de proliferare
c. Exprimă pe suprafața lor antigene specifice (TSA)
d. Exprimă pe suprafața lor în densitate mică antigene asociate tumorilor (TAA)
e. Prezintă pe suprafața lor anticorpi

86. *Grefa alogenică înseamnă:

a. transplant în loc anatomic corespunzător

b. transplant de la un individ din altă specie
c. transplant de la individ identic genetic
d. transplant de la alt individ din aceeași specie
e. transplant de la individ din altă specie

87. Rejetul hiperacut este realizat:

a. de prezența unei reacții imunitare induse de transplantul autolog

b. de reacția trombotică vasculară
c. după 3 luni de la transplant
d. de anticorpii prezenți în circulația donatorului
e. prin antigeni vasculari

88. In imunitatea antitransplant:

a. CMH au rol important

 b. CMH nu au niciun rol
c. limfocitele T sunt responsabile de rejet
d. anticorpii joacă un rol în rejet
e. imunosupresivele sunt contraindicate

89. Rapamicina este:

a. o limfokină
b. un receptor
c. un antibiotic
d. un imunosupresiv
e. un imunostimulant

90. * Care afirmație despre răspunsul imun antigrefă este adevărată?:

a. Ag poate fi prezentat de către APC ale donatorului

b. implică activarea limfocitelor T
c. răspunsul subacut apare în primele 3 zile posttransplant
d. Ag poate fi prezentat de către APC ale primitorului
e. nu implica Ag minore de histocompatibilitate

91. *Se face un transplant atunci când:

a. organul ce trebuie transplantat este funcțional 70%

b. când nu există compatibilitate între grupele de sânge între donator și primitor
c. de la frați gemeni compatibili în sistemul CMH
d. când limfocitele T ale primitorului sunt funcționale
e. când există o secreție importantă de IFN la nivelul donatorului

92. *Transplantul de organ solid:

a. este tratamentul de elecție în cadrul șocului

b. este tratamentul de elecție al bolii Alzheimer
c. este tratamentul de elecție în cadrul insuficienței avansate de organ
d. este realizat de către medicul imunolog
e. are ca scop încetinirea

93. Rejetul de grefă poate fi:

a. cronic
b. accelerat
c. acutizat
d. acut
e. hiperacut

94. *Următoarea afirmație este corectă despre rejetul acut:

a. apare la o săptămână - câteva luni după transplant

b. apare la câteva minute după transplant
c. nu apare niciodată, după niciun transplant
d. implică doar LT
 e. implică doar LB

95. Nu sunt cauze ale rejetului hiperacut:

a. antigenele din grupul HLA

b. antigenele din grupul ABO
c. LT
d. LB
e. limfocitele NK

96. Următoarele afirmații nu sunt corecte referitoare la răspunsul imun:

a. nu implică citokine
b. este identic indiferent de statusul imun al pacientului
c. implică limfocitele NK
d. se poate realiza și în absența LT și LB
e. componenta mieloidă nu trebuie să fie funcțională

97. Polimorfismul HLA – alegeți răspunsurile false:

a. rezultă din expresia alelelor și locusurilor multiple ale regiunii HLA de pe cromozomul 6
b. genele HLA sunt cele mai polimorfe gene cunoscute din organism
c. HLA prezintă un polimorfism crecut, dovedit de substituții la multe nivele ale secvenței de
aminoacizi
d. se explică prin transmiterea în bloc de la părinți la copii a tuturor genelor HLA
e. se manifestă prin abilitatea de a prezenta o gamă restrânsă de peptide antigenice derivate din
agenții patogeni