1.

Cum sunt procesate proteinele virale intracitoplasmatice in vederea prezentarii catre

limfocite?
Proteinele produse de virusuri sau tumori vor fi degradate intracitoplasmatic în peptide mai
mici de catre orice celula somatica și se vor asocia cu molecule MHC clasa I.
Peptidele derivate din proteine antigenice care sunt stocate în interiorul celulei, cum ar fi
proteine virale, sunt procesate la nivelul proteozomilor care conțin proteaze. Aceste peptide se
vor atasa la proteine transportatoare care le vor muta catre reticulul endoplasmatic (RE) pentru
a interacționa cu moleculele nou sintetizate de MHC clasa I.
Exista 2 circuite importante:
1) Proteină antigenica -> proteozom -> fragment de peptidă eliberat in citosol -> legare de
proteine TAP -> transport la RE
2) Lanț α clasa I nou sintetizat și microglobulina β2 -> transport la RE -> calnexina se leagă la
lanțul α -> fragmentul de peptidă și microglobulina β2 se leagă la lanțul α -> eliberarea unui lanț
de calnexina -> complexul este transportat la aparatul Golgi -> glicozilare în aparatul Golgi ->
formarea veziculelor de secreție -> eliberare la nivelul membranei plasmatice.
Prin urmare, lanțul alfa nou sintetizat și beta-2-microglobulina moleculei MHC clasa I sunt
sintetizate și translocate prin ribozomi catre reticulul endoplasmatic (RE) si nu interacționează
numai între ele, ci și cu fragmentele de peptide antigenice procesate de proteozomi.
2. Cum sunt procesate antigenele extracelulare in vederea prezentarii catre limfocite?
Antigenele extracelulare preluate prin fagocitoza sau endocitoză merg direct la endozomi
și/sau la lizozomi pentru degradarea antigenului și legarea la moleculele MHC clasa II
Exista 2 circuite importante:
1. proteină antigenică -> endozom/lizozom -> fragment peptidic
2. molecula nou sintetizata de MHC clasa II -> transport la RE unde se leaga la proteine cu lanțuri
invariante -> transport la aparatul Golgi -> transport la endozomi/lizozomi -> eliberarea
moleculelor clasa II din legatura cu lanturile invariante -> moleculele clasa II se leagă de
fragmentele de peptide antigenice -> transport la suprafața celulei.
Moleculele nou sintetizate de clasa II sunt transportate la RE și apoi direct la aparatul Golgi.
Din Golgi, moleculele de clasa II se deplaseaza fie in endozomi fie in lizozomi, si aici se leagă de
fragmentele de peptide, spre deosebire de moleculele de clasa I care leaga fragmentele de
peptide in RE.
3. Calea de prelucrare a antigenului legata de MHC clasa I.
4. Calea de prelucrare a antigenului legata de MHC clasa II.
5. Care este rolul calnexinei si al lantului invariabil?
Calnexina este o proteină a membranei reticulului endoplasmic de 88-kd care se leagă la lanțul
α al MHC clasa I după eliberarea acestuia în lumenul RE astfel încât lanțul α sa nu părăseasca RE
până când nu leagă atât o secvență peptidica scurta cat și o β2 microglobulină.

LANTUL INVARIABIL
Are 2 functii principale:
1. direcționează mișcarea moleculelor de clasa II nou sintetizate în aparatul Golgi și apoi in
compartimentul endolitic.
 2. previne legarea peptidelor antigenice la molecule de clasa II, cel puțin până când molecula
de clasa II ajunge in compartimentul endolitic, unde peptidele antigenice și moleculele de clasa II
se leagă împreună pentru prima dată.
Astfel, o combinație de pH și proteaze acide în cadrul endozomilor/ lizozomilor scindează lanțul
invariabil din molecula de clasa II și expune situsul de legare al peptidului. Apoi, complexul
peptidă antigenică-moleculă clasa II MHC, se mută la suprafața celulei.
6. Cum se produce interactiunea peptid antigenic-MHC?
•Secvența peptidică se leagă strâns la molecula MHC în mai multe puncte, astfel că
recunoașterea de către receptorul celulei T poate avea loc înainte ca peptida sa se decupleze de
molecula MHC.
• Conditionarea ca o secvență de peptidă trebuie sa fie scurta pentru a se lega la molecula
MHC, presupune că cele mai multe antigene proteice mari trebuie să fie degadate pentru a le
distruge structura secundară și terțiară. Unele proteine antigenice, cum ar fi insulina exogena,
necesită o degradare limitată pentru a-si expune epitopul antigenic necesar legarii la molecula
MHC, în timp ce altele, cum ar fi fibrinogenul, nu necesita degradare
7. Teoria dublei recunoasteri si teoria recunoasterii asociate.
1. Teoria dublei recunoașteri: presupune ca o celula T poate avea două tipuri distincte de
receptori, un receptor de legare la peptide antigenice și celălalt pentru legarea de molecule
MHC.
2. Teoria recunoașterii asociate: presupune ca o celula T are un singur receptor capabil sa
recunoasca atât peptide antigenice cat și molecule MHC.