FIZIOPATOLOGIE-CURS 4

-MEDIATORII INFLAMATORI-

Sunt 2 clase:

1.PREFORMATI-deja existenti in granulele secretorii:histamina

2.NEOFORMATI-incep sa se sintetizeze abia dupa debutul reactiei inflamatorii=>au o latenta mai

mare in aparitie si in actiune dar si durata de actiune este mult mai mare

I)Metabolitii acidului arahidonic-curs 3

II)SISTEMUL KININELOR PLASMATICE

Desi kininele au fost studiate initial in plasma,la ora actuala s-a descoperit ca si tesuturile secreta
kininele lor=>kinine plasmatice+tisulare

-Kininele ca si caracterisitica esentiala=mediatori extrem de agresivi,de puternici=>organismul a luat

niste masuri de precautie:secretia lor sub forma inactiva=KININOGENI=structuri oligopeptidice

KININOGENII ca sa poate fi activi->proteoliza limitata=>activare=>asupra kinininogenilor trebuie se

actioneze niste enzime litice=proteaze.Si la nivelul lor organismul isi ia msauri de protectie pentru ca
si proteazele sunt initial tot inactive

KININOGENII SI KININELE PLASMATICE

-kininogenii plasmatici sunt sintetizati si secretati de ficat care ii elibereaza in circulatie si generic
acestia sunt cunoscuti sub prescurtarea=HMWK=kininogenii cu greutate moleculara mare->sunt
secretati de celula hepatica si eliberati in cuplu,amestec de 1:1 cu factorul XI al coagularii.

Hemostaza si ractia inflamatorie sunt reactii gemene,surori,nu se deruleaza una fara alta

-A plecat kininogenul in circulatie si a ajuns f repede in zona in care endoteliul este deja
modificat(primele cant de mediatori inflamatori descarcate activeaza celula endoteliala care incepe
sa expuna tot felul de molecule de adeziune etc).Sub actiunea pamp si damp se poate ca din loc in loc
cel.enodteliale sa fie chiar distruse/agresate=>HMWK+f.XI ajunge in zona endoteliului modificat.In
paralel,Factorul XII se sesiseaza imediat de suprafata endotelilala modificata si se activeaza imediat
pe aceasta S=>apar primele cantitati de XII activat->el actioneaza simultan asupra a 2 tipuri de
molecule:

1.Factorul XII a ataca litic proteazele=PreKalikreinogeni=enzima litica activatoare a kininogenilor

Prekalikreinogenul pierde o bucatica din catena lui si se transforma in prekalikreina->este din nou
atacata tot de factorul XII a=>Enzima activa=Kalikreina->are 2 actiuni:

a)Va ataca molecula de HMWK=>rupe o bucatica din el=>el devine un oligopeptid cu 9

aa=BRADIKININA=Kinina prototip

b)Mai taie din alte molecule de f.XII inactiv=>activeaza f.XII a care isi continua activitatea=>se
activeaza un ciclu de activare reciproca intre kalikreina si f.XII
2.Asupra factorului XI=>il scindeaza litic=proteoliza limitata=>devine XI a si s-a declansat faza de
contact

KININOGENI TISULARI

-sunt considerati a fi kininogeni cu greutate moleculara mai mica=LMWK

-De la debutul reactiei inflamatorii,celulele agresate imediat se apara si isi descarca enzimele
litice(proteaze) care ataca prekalikreinogenul=>prekalikreina=>kalikreina

Kalikreina actioneaza asupra LMWK=>alta forma de bradikinina=lizil-bradikinina=Kalidina

Si in interiorul vasului dar si in tesutul agresat de agentul inflamator=>kinina

Bradikininele sunt niste agenti extrem de puternici:

->se descarca in tesut si se vor fixa pe R cuplati cu Proteinele G=GPCR si isi deruleaza actiunile prin
acesti R.R sunt prezenti pe celulele endoteliale,musculare netede vasculare,celulele musculare
netede non-vasculare,TNL=>

1.Vasodilatatie

2.Cresterea permeabilitatii vasculare

3.Contractia musculaturii netede non-vasculare:bronhoconstrictie,contractia musculaturii

intestinale cu dureri intestinale,contractia musculaturii netede urogenitale

4.Stimularea TN cu senzatia de durere->kininele=agenti dolorigeni importanti puternici=>durere

importanta pt ca informeaza SNC si individul decvine constient de agresiune

5.Stimularea metabolismului acidului arahidonic

Ficatul sintetizeaza in paralel si inhibitorii kininogenilor=alfa1,alfa2-globulinele->ele au generic si rol

de antiproteaze.Ex:antiproteaza alfa 1-antitripsina;alfa2-macroglobulina,carboxipeptidaze care taie
bradikina la extremitatea carboxil pe un rest de arginina dinaintea extremitatii si o inactiveaza.(pe
bradikinina)

III.SISTEMUL COMPLEMENT

=este un ansamblu de peste 30 glicoproteine prezente atat in lichidele biologice cat si pe

membranele celulare:R pentru complement.Glicoprot sunt sintetizate majoritar de ficat si sunt
trimise in ser sub forma inactiva.Activarea se realizeaza prin proteoliza limitata.

-Exista mai multe modalitati de activare a complementului:

1.Calea Clasica

-Este activata prin complexe Ag-Ac=imune=>modalitate de legatura intre imunitatea innascuta si cea
adaptativa.

Ac nu pot distruge non-selful,ei pot doar sa l opsonizeze,pt distrugere este chemat complementul pe
cale clasica
2.Calea alterna

Are 2 niveluri de functionare:

a)Permanent->functioneaza la intensitate mica=nivel bazal

-Presupune hidratarea componentei C3 =>C3a+C3b dintre care C3b=opsonina de f.inalta calitate

Daca in organism exista o agresiune non-self,si a crescut nr de pamp si damp,calea trece in nivelul2

b)Amplificat->nu este permanent,este episodic

-forta este enorma,actioneaza cu o intensitate la fel de mare ca si calea clasica

3.Calea Lectinei

Este doar o varianta a caii clasice in sensul ca nu necesita Ac.Este suficient sa intre in organism
structuri pamp care contin carbohidrati=>pot declansa calea lectinica dar ea difera de calea clasica
doar in prima treapta de activare.In calea clasica,in prima treapta actiona componenta C1(q,r,s),in
calea lectinica locul lui C1 este luat de 2 proteine de recunoastere=MASP1,MASP2=serin proteaze
activate de manoza.Dupa aceea calea lectinica este identica cu cea clasica

Aceste cai ale complementului au caracteristici comune:

-generarea intr-o prima instanta a unor complexe enzimatice,proteolitice=C3-convertaze.Acestea

indiferent unde au fost generate,il scindeaza pe C3=>C3a+C3b.Intotdeauna componentele a sunt de
mici dimensiuni si raman libere acolo unde au fost produse(interstitiu,sange,diferite secretii)si devine
anafilatoxina!!->cu rol in reactia inflamatorie.Componenta C3b si C4b sunt factori greoi,mari,sunt
atasabili,cad pe niste membrane care sunt intotdeauna non-self.C3b si C4b opsonizeaza mebranele
non-self si astfel realizeaza recunoasterea imunologica nespecifica

-Sinteza C5-convertazei

-Sinteza MAC=complexul de atac membranar=pe toate caile,presupune ansamblul

C5b,C6,C7,C8,C9.Din acest complex,C9=componenta care va actiona ca un tirbuson=>creeaza niste
leziuni membranare,leziuni tubuliforme in mb.non-self=de dimensiunea unui atom de Na=>Na intra
foarte usor prin aceste leziuni in celula non-self unde creste presiunea osmotica si automat prin
aceleasi canale este atrasa apa in celula non-self care explodeaza osmotic=>Liza osmotica

ACTIUNILE COMPLEMENTULUI

1.C3a,C4a,C5a=anafilatoxine

C5a si C3a au actiunea intensa

Anafilatoxinele-

A)dau modificarile din socul anafilactic->presiunea arteriala este sub presiunea de filtrare
glomerulara=>face vasodilatatie intensa cu cresterea permeabilitatii vasculare,cand sunt peste
masura de puternice deci sunt cantitati foarte mari=>apare starea de soc
Creste permeabilitatea=>scade volemia=>scade intoarcerea venoasa la inima=>scade debitul
cardiac=>hipotensiune arteriala=>insuficienta renala acuta

Efectul anafilatoxinelor este gradat in functie de concentratie->cant f.mari=soc anafilactic

Cantitate mica=inflamatie

B)Fac si contractia musculaturii netede non-vasculare=>bronhoconstrictie,edem glotic

C)Mastocitele si bazofilele sunt degranulate->de catre histamina->face si mai multa vasodilatatie si

crestere a permeabilitatii

C5 a este mai puternic decat histamina care este mai puternica in actiunea vasodilatatoare decat Ach
care este mai puternica decat C3a,cel mai slab este C4a

Actiunea lui C5 a este de 100x mai puternica decat a lui C3 a si de 1000x fata de C4a

2.C5a

-pe langa rolul de anafilatoxina,este si un factor chemoatractant puternic al neutrofilelor sangvine in

focar,le si activeaza

-el activeaza si metabolitii acidului arahidonic

3.C3b,C4b

=factorii citofili

-sunt greoi si se ataseaza pe membrane si sunt generic opsonine care au rol in izolarea pamp si damp
si apoi fixarea pe R de endocitare a non-selfului=>au rol in fagocitoza si chiar prelucrare de epitopi

4.C5,C6b,C7b,C8b,C9b->formeaza un complex enzimatic activ=MAC

-realizeza liza bacteriilor si celulelor non-self.?!Si complementul nu este infailibil pt ca el poate

distruge doar celulele care nu au protectie anti-complement

Exista R Cr care sunt de 2 tipuri:

a)Pt opsonine:C3a,C4a,C5a-pt componentele mici

-numerosi pe mastocite si bazofile=>cand vin anafilatoxinele ele degranuleaza

b)Pt factorii mari,atasabili=R Cr de aderenta->Pt C3b,C4b

Exista inhibitori!

III.SRO=specii reactive de oxigen

-Sunt produse de toate celulele organismului numai ca productia la nivelul celulelor in general
presupune niste cant f.mici->caz in care sunt SRO=molecule semnal care regleaza functonarea Mt,a
nucleului,citirea genelor=roluri intracelular
-In inflamatie,concentratiile de SRO sunt mari,foarte mari.Sursele sunt
leucocitele!:macrofage,neutrofile.Locul in care se produc SRO=NADPH-oxidaza(NOX) sunt cunoscte 4
subforme:NOX1-NOX4

NADPH-oxidaza=complex enzimatic,nu doar o molecula proteica=uzina,complex format din 5

subunitati:2 subunitati sunt membranare=proteine transmembranare:glicoproteina
22(GP22)=subunitate alfa ; glicoproteina 91(beta).Componentele mb formeaza citocromul b
558=structuri care contin hem

GP91=subunitatea catalitica

In citosol mai exista 3 proteine:cand NADPH oxidaza este inactiva,cele 2 componente transmb sunt
dezlegate,nu au legatura cu cele citosolice:P40,P47,P67

Mai exista 2 proteine cu greutate moleculara mica=proteina RAC2-citosolica si o proteina

RAP1A=proteina membranara.In stare inactiva,RAC2 este legata de un inhibitor.Dupa ce s-a activat
celula(macrofag sau neutrofil) prin R toll,inhibitorul se desface de pe proteina RAC2 si RAC2 se va
putea atasa de complexul citosolic P40,P47,P67.Cand RAC2 s-a fixat pe acel ansamblu trimolecular->
are posibilitatea sa se deplaseze spre mb si sa se cupleze cu cele 2 glicoproteine 91 si 22.

In momentul in care macrofagul/neutrofilul s-a activat prin R toll,se desface inhibitorul de pe RAC2
iar aceasta proteina,RAC2,activeaza niste kinaze din citosol care vor fosforila mai intai subunitatea
P47=>Creste de aproximativ 100x capacitatea de legare a lui P47 de P67=>s-au format clusteri.De
asemenea,creste de aprox 50x capacitatea de legare a proteinei RAC2 pe P47 a.i P47 sa fie fosforilata
suplimentar.Aceasta fosforilare asigura de fapt captarea de energie suficienta pe P47 care devine
capabila sa plece cu intregul P47,P40 si sa ajunga la mb sa se fixeze pe glicoproteinele de acolo.

Din acest trio molecular,motorul a fost P47 dar proteina care se leaga propriu-zis de ansamblul
membranar=P67

Glicoproteina 91 se leaga la extremitatea amino de glicoproteina 22.La extremitatea carboxila lui

GP91 exista un situs de legare pentru NADPH.NADP-ul care se fixeaza la extremitatea carboxil este un
donor de electroni.La extremitatea amino a lui 91,pana sa se lege GP22,catena face 6 helixuri
diferite.La extremitatea amino a lui GP91 exista 2 grupari hem si mai exista 1 situs care contine
histidina.

Glicoproteina 22 are si ea cateva detalii care o caracterizeaza:

-sintetizata intotdeuna 1:1 cu GP91

-functioneaza ca un stabilizator al lui GP91.La extremitatea amino al lui GP22 mai sunt si acolo 3
helixuri=grupe de spirale

-glicoproteina 91,la extremitatea amino spre 22 mai contine un situs pe care se fixeaza FAD=flavin-
adenin-dinucleotid

In momentul in care ansamblul trimolecular citosolic a glisat spre mb si s-a fixat prin proteina 67 pe
subunitatea 91,s-a creat o modificare de oscilatie,conformationala,in GP91 care face ca din situsul pt
NADPH sa porneasca electroni,sa fie cedati electroni a caror energie este apoi transmisa prin intreaga
catena a lui GP91 de la extremitatea carboxil spre cea amino.Cedarea de electroni de pe NADPH este
imposibila fara fixara GP67.GP67 face posibila cedarea de electroni.Electronii ajung pe situsul de FAD
dinspre extremitatea amino a lui GP91 apoi intra in cele 6 spirale si sunt cedati apoi subunitatii 22
care introduce si ea electronii.Prin toate aceste treceri sucesive,electronii sunt foarte accelerati,le
creste energia enorm.Electronii sunt accelereati succesiv in asa fel incat E u care parasesc ansamblul
este f mare comparativ cu cea cu care au intrat.

NADPH-ul preia electroni din citosol,de la mitocondrii!!

Cu aceasta E enorma,electronii care parasesc GP22 lovesc oxigenul atomic si acest oxigen care se afla
la iesirea din GP22 va prelua toata energia cinetica a electronilor accelerati.Aceasta energie este apoi
preluata de electronii de valenta ai oxigenului care trec intr-o stare mult mai inalta energetic decat
starea bazala,iar oxigenul devine astfel anion superoxid(O2-).Anionul superoxid este instabil
termodic,este pe o stare excitata energetic.Tendinta lui este sa piarda rapid energia care l-a excitat si
sa se intoarca in starea bazala,de echilibru.Acest lucru se poate fcae prin interactiune superoxidului
cu alte structuri cu care intra in coliziune si le cedeaza E de excitatie=E electronilor accelerati prin
sistemul Gp91-Gp22.Intrand in coliziune,oxigenul ataca neselectiv ata structurile non-self de pe
mb.externa a fagocitului cat si structurile self ale mb,dar si structurile self ale celulei invecinate.Prin
aceasta coliziune,o mare parte din structurile non-self sunt distruse.

Anionul superoxid poate sa se transforme in alte specii reactive de oxigen!-revine la starea bazala

Xantin-oxidazele,sintazele oxidului nitric,lantul electronic de transport Mt=in afara de NOX mai sunt
si alte specii de surse reactive de oxigen