17.

Caracteristicile Ag de histocompatibilitate
Ag de histocompatibilitate (Ag de transplantare) sunt
Ag prezente pe suprafata tesuturilor sau celulelor,
care determina compatibilitatea sau incompatibilitatea
tesuturilor transplantate.
Ag induc RI ale organismului gazda care pot cauza
rejetul tesutului transplantat.
Cele mai importante Ag de histocompatibilitate sunt
produsii genelor complexului major de
histocompatibilitate (MHC)
Produsii genelor MHC controleaza multe dintre
aspectele RI
Genele MHC sunt impartite in 3 clase:
-genele clasei I codifica Ag de transplantare de pe
supraf celulara (implicate si in raspunsurile mediate
cellular) si Ag serologice (care induc formare de Ac)
-genele clasei II codifica o serie de Ag numite Ag IA
(immune associate) exprimate primar pe Ly; genele
clasei II controleaza si nivelul raspunsului fata de
anumite Ag si de aceea se mai numesc gene Ir
(immune response) ;
-genele clasei III controleaza expresia unor
componente ale sistemului component

18.Complexul HLA
HLA este un complex multigenic, multialelic (polimorf),
strans legat si cu o exprimare codominanta
-caracterul poligenic este cauzat de faptul ca exista 3
gene pentru HLA de clasa I si 3 perechi de gene si
, care codifica proteine cu specificitati diferite in
privinta legarii peptidelor.
-codominanta :din fiecare halotip se exprima cate o
alela pentru fiecare locus.De obicei persoana este
heterozigota pentru fiecare locus.De exemplu : HLAA5 A32.In cazul homozigotilor genotipul celor 3 loci va
fi identic.
-polimorfismul :pentru fiecare gena exista alele
multiple.Genele MHC sunt cele mai polimorfe gene
cunoscute din organism.La capacitate SI de a fi apt sa
raspunda la o multitudine de agenti patogeni
contribuie faptul ca genele MHC sunt poligenice si
polimorfe, deci pot lega o gama larga de peptide
-transcomplementarea :fenomen prin care apar
molecule HLA hibride, cele 2 lanturi si , fiind
codificate de gene din halotipuri diferite.
-legarea :toate genele HLA se transmit in bloc, de la
parinti la copii, ca o singura unitate numita halotip ;
descendentii vor avea deci o jumatate de halotip de la
mama si una de la tata.
-dezechilibre de legare se refera la legarea mai
stransa intre alela unui locus si alela altui
locus.Aceste fenomene sunt frecvente in anumite
populatii A1-B8-DR3 sau A3-B7-DR2.
Moleculele HLA codificate de genele MHC sunt
divizate in 2 clase :
-Ag de clasa I :HLA-A, HLA-B, HLA-C
Ag de clasa II :HLA-D (HLA-DP, HLA-DQ, HLA-DR)

19 MHC DE CLASA 1
Atit moleculele de clasa 1 cit si cele de clasa 2 sunt
componente ale suprafetei celulare AgMHC de cl 1 se
gaseste pe suprafata tuturor cel nucleate si pe
plachete .Ag de cl 2 se gaseste mai ales pe suprafata
macrofagelor ,a cel T umane activate ,a cel
dendritice ,endoteliale si a limfocitelor B .Distributia
diferita a celor 2 tipuri de molecule MHC e consecinta
functiilor efector diferite ale celulelor T care le
recunosc
Structura moleculei MHC sunt glicoproteine de pe
suprafata celulara cu structura si functie similara
,contin 10%carbohidrati si 90%proteine
Molecula de MHC1
Este cunstituita din 2 lanturi polipeptidice (lant
greu)codificat in regiunea MHCsi un lant mai mic
asociat necovalent
Lantul (44kDa) partea cea mai mare a lantului greu
este organizata in 3 domenii globulare (1,2,3)
care sunt expuse la suprafata celulei are 340 de AA
90 in fiecare domeniu si 60 in fiecare bucla inchisa
prin cite o punte disulfidica este ancorat in
membrane printr o portiune hidrofoba
transmembrananara formata din 40 de reziduuri de
2 microglobulina (12KDa)este o portiune care
migreaza la electroforeza serului imp cu globulinele ,nu e codificata in regiuni MHC (genele se
afla pe cz15)nu e polimorfa si nu prezinta o regiune
transmembranara
Buclele in structura tridimensionala formeaza o nisa
intre1si2 destinata legarii epitopilor din Ag care va fi
prezentat de APC(celula prezentatoare de Ag )
ancorarea celulara este realizata de o regiune
transmembranara si una intracitoplasmatica (Cterminala)Aspectul tridimensional al moleculei a fost
evidentiat prin cristalografie cu raze X.Domeniile 1si
2 microglobulina au secventa AA si structura
compacta ,mentinuta de puntiS-S ,similara cu cea a
domeniilor Ig
Domeniile 1si2 se incolacesc impreuna pentru a
forma o structura unica ,o cavitate realizata dintr un
planseu rigid cu structura de foite de -plisate si 2
pereti laterali creati din 2 spirale ale lantuluiPP ,
2helixuri. Aceasta nisa lunga reprezinta zona in care
se leaga peptida antigenica (epitopul0de molecula
MHC.Peptida formata din aproximativ 9AAeste
dispusa sub forma elongata ,ancorata de fetele
interne ale helixurilor precum si la ambele capete
(ca intr un buzunar)fiind prezentata limfocitelorTcDin
cei9 AA doar 2 sau 3 sunt spcifici reprezentind
punctele de ancorare ,restul sunt indifernti .Din acest
motiv molecula de MHC poate sa lege o mare
varietate de peptide
ROLUL BIOLOGIC
RolulMHC de cl1 a fost elucidat de R Zinchernogel si
P .Doherty pornind de la constatarea ca rezistenta la
o boala sau alta e competitia intre capacitatea de
multiplicare a agentului etiologic si capacitatea
organismului de a o impiedica,iar cea mai eficienta
aparare in cazul infectiei virale sau cu alte
microorganisme cu multiplicare intracelulara o
realizeaza limfocitulTcitotoxic.Prin experiente
efectuate pe soareci sa evidentiat ca titrul virusului
ajunge la maxim in organismul inoculat in 2-3 zile
.Prima armata care apare si ataca celula infectata
viral este cea a limfocitului Tcitotoxic care apare dupa
4-6 zile .Apar apoi intre ziua 6-10 factorii
hipersensibilitatii tardive ,iar c ajung la un titru maxim
dupa 10-14 zile .Impotriva unor asfel de tinte rolul
esential il au aceasta categorie de limfocite .In acelasi
timp sa constatat timoectomizate neonatal,iradiate
sau la care sa aplicat un drenaj limfatic prelungit
accepta intotdeauna un transplant dar mor ulterior din
cauza infectiilor bacteriene sau virale Pentru
prevenirea deznodamintului este suficienta
administrarea 10.000limfocite alogene .Concluzia este
ca limfocitele joaca rol si in apararea antiinfectioasa
si in transplante .

20 .MHC de clasa 2
Este format din asocierea necovalenta a 2 lanturi
PP(34KDa)si lantul(29Dka), prezinta fiecare 2
domenii extracelulare (12 si respectiv1,2)o
regiune transmembranara si o coada
citoplasmatica .Ambele lanturi sunt codificate in
regiuni leHLA-D strins linkate .Majoritatea epitopilor
HLA se gasesc la nivelul lantului.Mai exista un alt
lant (31kDa),lant invariat(li)nu prezinta polimorfism
,ale carei gene sunt situate pe cromozomul 18 la
soareci ,deci sunt distincte de cele pentru MHC.
.Proteina li este unica fata de majoritatea
proteinelor prin faptul ca are o orientare opusa in
membrana si un subset de molecule lieste asociat
cu proteoglicanul condroitinsulfat .Aceste trasaturi
particulare ale proteinei li sunt prezente si in cazul
receptorului pentru transferina Ag MHC fac parte din
superfamilia Ig .Examinarea structurii de baza a
MHC1siMHC2 ,ptr a studia omologia dintre ele a
ddemonstrat ca ambele molecule pot fi considerate
membre ale superfamiliei de Ig ,prezinta regiuni
legate prin punti S-S care au structura tertiara similara
domeniilor constante sau variabile ale Ig.
ROL BIOLOGIC
Mcdavid observa la soareci o determinenta a
raspunsului imun ce sugereaza ca s ar datora
MHC. .El desemneaza genele responsabile de
raspuns imun drept gene Ir .Prin studii de hibridizare
intre linii pure de cobai ,respectiv soareci a
demonstrat ca raspunsul imun depinde de alta
regiune codificata pe acelasi comozom 6laom si 17 la
soareci ,situat in apropierea regiunii HLAA,B,C.Aceasta regiune a fost numita HLA-D,iar Ag
raspunzatoare de raspunsul imun drept Ag ale
raspunsului imun Ir.
Aceste Ag nu apar la toate celulele nucleate ci doar la
acelea implicate in raspunsul imun ;monocite sau
macrofage ,celule Langerhans .,celule dendritice
celule endoteliale pe limfociteTactivate.Unele gene
care le codifica sunt polimorfe si altele monomorfe
Controleaza eficient raspunsul imun prin implicarea in
cooperarea limfocitelor Tmacrofag,intre subseturi
LT(Th-Ts), intre LT-LB, liza celulelor tumorale sau
infectate viral ,prin cooperarea cu LTc si intervin in
crestera sau suprimarea raspunsului imun.
Modul de aparitie a comlexului MHC-2-peptida
antigenica
Ag provenite de la ag pat extracelulari fagocitati sau
molecule straine endocitare si chiar microbi
intracelulari care nu se replica in citosol ci in
veziculele din citoplasma ,au alta soarta .Ele sunt
prezentate limfocitelor CD4 + catre mol MHC2.Aceste
dupa sinteza in ribozomi ,sunt asamblate in lumenul
REsub forma asociata cu un lant invariabil li ;;care
impreuna impiedica fixarea unei peptide in cavitatea
formata de domeniile 1si1alew molec
MHC.Compexul astfel format este glicolizat in ap
Golgi si transp apoi in endozomi sau lizozomi .Aici in
mediu acid are loc proteoliza partiala a lantului ;; li cu
mentinera legata de MHCa unei portiuni truncheate a
acestuia ,denumita CLIP.Peptida respectiva evita
legarea unei peptide antugenice de MHC2.Omolecula
similara MHC2numitaHLA-DM catalizeaza eliberarea
lui CLIP si legarea unei peptide antigenice .

16.Descrieti legile lui Snell referitoare la

imunologia de transplant si tipurile de grefe
Legile lui Snell :
-transpantul de tesut dintre membrii unei linii pure
sunt acceptate in totalitate
-transplantul de tesut prelevat de la un donator
apartinand unei linii inbred la o gazda ce apartine
altei linii este respins intotdeauna
-transplantul de la o linie parentala la descendentii de
prima generatie (F1) este acceptat, dar de la F1 la
parental este respins
-cea mai mare parte din descendentii F2 (75%)
accepta grefa, iar 25% o resping
Tipuri de grefe :
-autogrefe :grefe efectuate in cadrul aceluiasi individ
-singrefe sau izogrefe :implica transferul de tesut
normal intre indivizi identici genetic, adica gemeni
monozigoti sau animale din aceeasi specie
-alogrefe sau homogrefe :reprezinta transferul
tesutului normal intre indivizi genetic diferiti (alogenici)
din cadrul aceleiasi specii
-heterogrefe sau xenogrefe :implica transferul
tesuturilor intre indivizii din specii diferite
Izogrefele si autogrefele supravietuiesc un interval de
timp nedefinit.
Grefele alogenice sau xenogenice duc la un fenomen
de rejet imunologic, fenomen care nu poate fi
impiedicat prin utilizarea agentilor imuno-supresori.
Reactia de rejet :primara-apare la 14 zile
:secundara (instalata in 7 zile)
Rejetul grefei este un fenomen imunologic.Reactia de
rejet prezinta atat specificitate cat si memorie.
Exista 2 categorii de complexe genice :
-complexul major de histocompatibilitate (MHC)
-complexul minor de histocompatibilitate (mHC)
La toate speciile exista un singur MHC si mai multe
mHC, situate [pe diferiti cromozomi care controleaza
sinteza unor molecule proteice.
MHC nu se limiteaza doar la imunitatea de transplant,
el are un rol major in generarea RI.
Principala functie biologica a MHC este de prezentare
a fragmentelor peptidice din Ag Ly T.

21 .FUNCTIIlE MOLEC MHC DE CLAS 1 SI 2

MOLEC MHC DE CLASA 1 SI 2 SUNT IMPORTANTE
IN CONTROLUL R1 ,INTR-UN PROCES NUMIT
RESTRICTIE MHC.MOLECULELE MHC SUNT
IMPLICATE IN :
-PREZENTA Ag
-MOLECULELE MHC 1 SI 2 POT SERVI DREPT
TINTE PENTRU RI IN REJETUL GREFELOR.
-SEMNALIZAREA PRIN INTERMEDIUL
MOLECULELOR CO-RECEPTOR (MHC1CD8,MHC2-CD4) PENTRU CELULELE T
CITOTOXICE SI T HELPER
-PRODUCEREA DE Ac ANTI MHC IN RECIPIENTUL
INCOMPATIBIL(Ac TIP Ig M ,Ig G)IN CAZUL
TRANSPLANTELOR
-REACTIA LIMFOCITARA MIXTA :RASPUNSUL Ly T
LA Ag MHCCU TRANSFORMAREA BLASTICA A Ly
STIMULATE
-REACTIA GREFA CONTRA GAZDA :APARE LA
INTRODUCEREA CELULEI IMUNOCOMPETENTE
INTR-UN ANIMAL HISTOCOMPATIBIL SA LE
REJECTEZE;ACESTE CELULE POT SA RASPUNDA
IMPOTRIVA GAZDEI SI SA PRODUCA REACTIE
GREFA CONTRA GAZDA
-REACTIA DE LIMFOLIZA ALOGENICA MEDIATA
CELULELOR (CML) DUPA EFECTUAREA UNEI
MLR,CELULELE T CITOTOXICE SENSIBILIZATE
LEZEAZA Ly STIMULATOARE ;CML REPREZINTA
ECHIVALENTUL IN VIVO AL REACTIEI DE REJET
AL GREFEI

22.Ly T
Ly T reprezinta populatia limfocitara majoritara, 6080% din Ly aflate in sangele periferic, au durata de
viata lunga sau foarte lunga, de randul anilor sau
zecilor de ani.Sunt celule intens recirculante, parcurg
anumite circuite in cautarea Ag pentru care sunt
genetic construite.
>Valorile normale in sange pentru Ly T sunt cuprinse
1620-4320/mm3, intre una si 18 luni da viata si intre
590-3090/mm3 dupa 18 luni.
>Proportia Ly T se poate determina prin testul
rozetarii care permite iodentificarea Ly T,
numaratoareaglobala a Ly T si separarea de alte Ly
prin centrifugare sau prin metoda imunofluorescentei
cu Ac monoclonali fata de receptorul de Ag.
>Isi au originea in celula stem multipotenta localizata
in maduva osoasa la adult sau in ficatul embrionar, in
viata intrauterina.Dezvoltarea LT este un proces
complex care presupune participarea timusului ca loc
de educare si de castigare a competentei imune a
acestor celule.
>Receptorul pentru Ag al Ly T (TCR) este o molecula
heterodimera formata din 2 lanturi polipeptidice, care
au o structura asemanatoare cu cea a Ig.Exista 2
tipuri de receptori :TCR 1 (format din lanturile si )
si TCR 2 format din lanturile si , care impart LT in 2
lineaje diferite.
>Transmiterea semnalului stimulator este realizata de
o alta molecula membranara, CD3, asociata
intotdeauna receptorilor : ,cu care formeaza
complexul molecular CD3.La nivelul LT mature,
complexul TCR/CD3 este asociat cu una dintre cele 2
molecule CD4 sau CD8 care interactioneaza cu
moleculele MHC II respectiv I, si astfel impart LT in 2
subpopulatii functional distincte :LT helper/inductoare
si LT citotoxice/supresoare.
>Ly T indeplinesc functii complexe, atat efectoare ale
RI mediat celular cat si reglatoare, prin intermediul
unor factori umorali pe care ii secreta, denumiti
limfochine.
>Ly T realizeaza urmatoarele functii :
-lizeaza cel kre exprima molec non-self pe supraf lor;
-regleaza RI;
-mediaza reactiile de hipersensibilitate intarziata
Aceste functii sunt rezultatul heterogenitatii
functionale si se datoreaza activarii unor subpopulatii
distinct de Ly T:
-Ly Tc (Tcl, citotoxice sau citolitice) exprima pe
suprafata lor markerul T8 (CD8)
-Ly Th (helper) au pe suprafata markerul
CD4.Acestea sunt cele mai numeroase, reprezentand
60-65% din numarul total de Ly T ale organismului
uman
-Ly Ts (supresoare), purtatoare ale markerului CD4
-Ly TD sau TDH exprima markerul CD8

28.Limfocitele B
Ly B este celula efectoare a RI media tumoral, dar
are si rolul de captare si prezentare a Ag
specific.Eficienta sa in captarea Ag este maxima,
deoarece receptorul imunoglobulinic leaga specific
epitopii corespunzatori chiar la concentratii foarte mici
de 1000 de ori mai mici decat cele necesare
prezentarii sale de catre macrofag sau de catre celula
dendritica.
Ly B recunoaste si prezinta numai Ag moleculare
mici.Ag peptidic legat la suprafata Ly B prin
intermediul receptorului imunoglobulinic specific, este
endocitat,prelucrat in compartimentul acid si prezentat
in asociatie cu moleculele MHC II, pentru a fi
recunoscut de Ly T.Ly b exprima nivele relativ inalte
ale moleculelor MHC II.Rolul lor de captare si
prelucrare a Ag este semnificativ la contactul
secundar cu Ag.
Aceasta clasa de Ly este alcatuita din subpopulatii
de celule care difera intre ele dpdv al moleculelor de
Ig pe care le secreta, precum si a markerilor de
suprafata.Un marker caracteristic pentru LB este dat
de natura imunoglobulinica a receptorului pentru
Ag.LB, dupa stimulare antigenica se diferentiaza in
plasmocite, secretoare de Ac si Ly cu memorie in
functie de natura receptorului.Activarea celulelor B
este un proces complex, care declanseaza un ciclu
proliferativ, urmat de diferentiere in plasmocite,
producatoare de Ac.Au fost descrise 2 cai de
activare :una dependenta si una independenta de
celulele T.In cazul Ag timodependente activarea LB se
produce prin intermediul LT.
Trecerea de la celula stem la LB matur si apoi in
plasmocit se face printr-o serie de etape intermediare
(stadii de diferentiere) :
Celula stem multipotenta-Celula pro B-Celula pre BLy B imatur-Ly B matur-Limfoblast-Plasmocit-Ly B cu
memorie.
Pot functiona ca APC deoarece exprima receptori
de captare a Ag
Capteaza doar Ag solubile
In stadiul de limfoblast ele elaboreaza cantitati
crescute de molecule MHC II

23 .GENERAREA LIGANZILOR PT MHC DE CL1

Peptidele care sunt legate de catre mol de MHC de
cl1 sunt transportate active din citosol ,in lumenul
RE .Fragm antigenice catre se leaga de mol de
MHC1pentru a fi prezentate celor TCD48+sunt
derivate din virusuri.Virusurile preiau asa zisa
masinarie de biosinteza a celulei infectate pentru a si
fabrica propriile prot in citosol .Moleculele de la
suprafata ale celulelor sunt sintetizate pe fata
citosolica a REsi apoi translocate in lumenulRE.unde
trebuie sa se plieze corespunzator ,inainte de a fi
transportate la suprafata celulei.De aceea proteinele
derivate din proteinele virale din citosol trebuie sa
patrunda in lumenul RE ,sis a de molecula MHC1
pentru a fi transportate pe suprafata celulei Peptidele
sunt transportate din citosol in lumenulREunde se
gaseste mol MHC1 de catre prot transportatoare
notate (TAP1,TAP2).Cele 2 proteine TAP formeaza un
heterodimer plasat pe RE.Atit TAP1 cit si
TAP2prezinta un domeniu hidrofob si un domeniu
care se leaga ATPcare prin asamblare formeaza un
transportator cu 4 domenii Domeniul care leaga ATPul este plasat in citoplasma celulei ,in timp ce
domeniul hidrofob traverseaza membrane REsi
proemina in lumen .Cele 2 gene pentru TAPse gasesc
in regiunea genelor ptr clasaa2a a complexului
MHC,,fiind strins asociate cu2 gene numite LMPcare
codifica protein cu greutatea molecular joasa
,component ale proteazomului.Mutatiile genelor
TAPimpiedica prezentarea Ag de catre mol MHC de
clasa1 .MolecMHC de cl1 nou sintetizate sunt reunite
in interiorul R Ein forma partial pliata pina in momentul
legarii peptidului .In absenta peptidului ,molecula
MHC1sunt instabile fiind susceptibile la degradarea in
RE.Aceasta este explicatia faptului ca cele cu mutatii
ale genelor TAP1sauTAP2nu reusesc sa exprime
molec MHC1pe suprafata celulara .Lanturilenou
sintetizate ale MHCse leaga rapid de o molecula de
88KDa exprimata pe membrane RE ,numita calnexina
care retine moleculele de MHC1partial pliate in
RE.Calnexina se mai asociaza in RE cu alte protein
immature partial pliate ca TCR,imunoglobuline,MHC2,
avind rol in asamblarea multor molecule cu roluri
imuno- globulinice importante .In momentul in care
2 se leaga de lantul al MHC 1 care e un
heterodimer si 2 e eliberat de pe calnexina
Urmeaza legarea MHC1 la un complex form din 2 prot
deci carleticulina si tapesina .In acest fel
heterodimerul 2este legat la subunitatea TAP1 a
complexului transportor in lumenul R.Ea unui peptid
corespunzator Nu se stie daca asocierea la
subunitateaTAP1 a transportatorului are un rol dir in
incarcarea peptidelor in cupaMHC sau doar permit
molec MHC1sa scaneze peptidele care sunt
transportate in lumenulR.E ,In final legatura unui
peptid in cupaMHC1duce la eliberare de tap a mol
MHCcomplet pliate ,complexul MHC1-PEPTIDfiind
eliminate intr o vezicula de R.E. si transportat la
suprafata celulei .In celulele normale neinfectate
moleculele mature de MHC1de pe suprafata celulelor
prezinta in cupa derivate din protein self .Cind o celula
e infectata viral prezenta in exces a mol MHC1
permite prezentarea rapida a peptidelor derivate din
pathogen la suprafata celulei infectate .P eptidele
derivate din pathogeni care se dezvolta in
citoplasma ,sunt generate in citosol inainte de a fi
transportate in R.E .Proteinele sunt continuu
degradate in interiorul celulelor si apoi inlocuit cu
protein nou sintetizate .Un rol imp in degradarea prot
citosolice este jde un complex proteazic multicatalitic
format din 28 de subunitati care formeaza o structura
cilindrica compusa din 4 inele fiecare din ele cu cite 7
subunitati, , fiecare cu o greutate moleculara de 2030 kDa ,complex numit PROTEAZOM .Doua dintre
subunitatile proteazomului ,LMP2si LMP7 sunt
codificate in reg pentru cl a 2 a a MHC ,genele
LMP2si LMP7 fiid situate in vecinatatea genelor
TAP1si TAP2. Aceasta sugereaza ca proteazomul are
un rol specific in generarea peptidelor care vor fi
prezentate de molec MHCde cl1. Nu toti proteozomii
dintr-o celula include cele 2 subunitati LMP2si LMP7 e
posibil ca rolul subunitatilor proteazomului codificate
in regiuni MHC2sa fie legarea proteazomului la
membrane R,E sau chiar la comlexul TAP1,TAP2
permitind transferul efficient al peptidelor generate de
proteazom in lumenul R.E .Molecula MHCde cl1
prezinta si fragmente peptidice din proteinele
membranare sau secretate care sunt in mod normal
translocate in lumenul R.E in timpul sintezei lor .O
fractiune mica din aceste prot nu reuseste sa fie
translocata correct in REsi este sintetizata in citozol
.Acest mechanism poate explica faptul ca
glicoproteinele de pe suprafata virusurilor pot genera
peptide care sunt prezentate de moleculele MHCde
cl1.
24 Generarea liganzilor pentru MHCde cl2
Peptidele prezentate de molec MHC2sunt generate in
vezicule intracelulare acidifiate ,In timp ce virusurile si
unele bacteria se replica in citozol, alte clase de
patogeni ,(inclusive microbacteriile )se replica in
veziculele intacelulare ale macrofagelor .Proteinele
derivate din acesti patogeni nu sunt accesibile
proteazomilor dat faptului ca sint situati in vezicule
inchise prin membrane .proteinele din acest
compartiment sunt degradate de proteaz e veziculare
rezultind peptide care sunt legate incupa moleculelor
MHC2pentru a fi transportate la suprafata celulei unde
pot fi recunoscute de limfocite T CD4+Ag care sunt
prezentate de catre mol MHC2 rezulta prin
degradarea in endozomii acidifiati.In unele cazuri
sursa de peptide este reprezentata de bacteria sau
paraziti care au invadat celula si care se replica in
veziculele
intracelulare
In
alte
cazuri
microorganismele sau proteinele straine pot fi
fagocitate de catre celulele fagocitatre si preluate in
lizozomi pentru a fi degradat e.proteinele pot patrunde
in veziculele intracelulare si prin legare la molecula de
Ig de pe supraf limfocitului Burmata de internalizarea
complexului Ig-Ag .In drumul spre int celulei ,ph-ul
veziculelor in care sunt inclusi patogenii (endozomii )
scade progresiv.Veziculele caii endozomale contin
protease care devin active la ph acid si pot degrada
proteinele continute in vezicule rezultind peptide

Printre proteazele prezente in endozomi se gasesc

catepsinele B,DSIL . Molec MHC de cl2 nou
sintetizate se deplaseaza spre suPRAFATA CELULEI
25.DEF SI ROLUL SISTEMULUI COMPLEMENT
definitia:sistem multienzimatic format din 1520 componente prezente in ser ,care se
activeaza succesiv in cascada.
rolul:
- clearence-ul complexelor imune
-realizeaza diferite reactii imunologice si
imunopatologice
-realizeaza recunoasterea imunologica nespecifica a
structurilor non-self
-asigura rezistenta organismului fata de infectii prin
liza microorganismelor patogene,opsonizarea
bacteriilor,chemotactism pentru celule
-defineativeaza actiunea ac asupra ag.functia ac
este aceea de a recunoste ag declansatoare,fara sa
aiba un efct decisiv asupra ag(distrugerea sau
indepartarea lor)
26.Macrofagele
Sistemul fagocitar mononuclear este constituit din
monocite circulante si varietati multiple de macrofage
sau histiocite tisulare cu viata lunga (supravietuiesc
luni sau ani).Dupa parasirea maduvei osoase,
monocitele trec rapid din circulatie si se fixeaza in
tesuturi unde isi schimba morfologia devenind
macrofage.
Acestea sunt celule mari (20-25 m), cu citoplasma
bogata in organite foarte dezvoltate, mai ales
lizozomi, care contin enzime hidrolitice capabile sa
digere fragmentele straine ingerate.
Sunt celule de prima importanta ale SI ;recunosc,
fagociteaza si prelucreaza intracitoplasmatic
structurile non-self, pe care le prezinta apoi sub forma
adecvata Ly T (intervin in faza de recunoastere si ca
efectori ai imunitatii mediate celular in distrugerea
unor agenti microbieni).
Au si functie de reglare a RI, regland intensitatea
stimulului antigenic, dar intervin si in activitatea Ly.
Sunt principalele celule prezentatoare de Ag (APC)
profesioniste.
Au si un efect citotoxic sau citostatic asupra
celulelor tumorale asupra carora actioneaza similar cu
celulele NK.Interventia macrofagelor in faza efectoare
a RI,se datoreaza pe de o parte a prezentei
membranelor celulare a recepotorilor pentru Ig si C,
iar pe de alta parte capacitatilor acestora de a secreta
monokite cu rol efector al RI.
In fapt cele activate au capacitatea de a produce o
gama larga de mediatori ai RI.
Cele activate-apar numai in cursul reactiei
imune.Pentru a fi activate necesita primirea unui
semnal activator de la Ly Th1 sau de catre alte
substante.Sunt mari in volum, au marginile mai
sinuoase,adera mai puternic lka suprafete, au
activitate crescuta a enzimelor lizozomale, o activitate
fagocitara intensa si o puternica activitate bacteriana.
Macrofage armate reprezinta un subset de celule
fagocitare care actioneaza selectiv si specific asupra
unui anumit Ag.Semnalul stimulator, eliberat de catre
Ly T, este distinct de factorul de activare-IFN.Sunt
capabile sa fixeze mult mai rapid si specific
Ag.Mecanismul de activare se incadreaza in actiunile
specifice ale imunitatii celulare.
27CELULELE DENDRITICE (CD)
Sunt celule de origine medulara
In conditii de repaus emit prelungiri citoplasmatice
(pseudopode ).
Ansamblul pseusopodelor au urmatoarele
caracteristici
-pseudopodele sunt foarte numeroase
-Sunt foarte subtiri fine si efilate
-Sunt foarte lungi
Aceste caracteristici dau celulei un aspect similar
celor dendritice din SNC.In ceea ce priveste functia
APC,despre celulele dentritice sa poate afirma ca ;
In general exprima receptori pentru opsonine ,deci pot
capta Ag.
In general pot sintetiza MHC2
CD sunt o clasa foarte heterogena cu 6 subtipuri
grupate in 3 subunitati mai importante
Grupa1
1.CDse gasesc in submucoasa bucala ,in tractul
digestiv, in colul uerin
Functia lor de ansamblu este de a capta Ag si a le
transporta in ganglionii leucoregionali ,in
paleocortexul acestora ,prezentindu-le limfocitelor
Thelper
2. CDinterstitiale au morfologie similara celulelor
langherhans care sunt foarte larg distribuite (se
gasesc in toate spatiile interstitiale )
Grupa2
Formata din celule localizate in organele limfoide
secundare
3 .CDinterdigitate (IDC)AU ASPECT TIPIC
DENTRITIC SI SUNT DISTRIBUITE in ariile
timodependente din ganglionii limfatici si splina
4. CDfoliculare au aspect tipic dendritic si sunt
distribuite in foliculii limfoizi din organele limfoide
secundare ,adica in ariile bursodependente din
organele limfoide ;cortexul ganglionar , pars externa a
splinei , CDintracirculatorii
5 . CDsanguine ;sunt ovalare si intilnite rar
6. CDvaluroase sunt aplatizate si ovalare .Pe lateral
prezinta foarte multe ondulatii si franjuri sunt prezente
numai in circulatia limfatica ,mai ales in limfaticele
aferente .Fenotipic sunt CR(-).,FCYR(-),MHC2.(-)
Toate CD nu reprezinta entitati morfologice ,distincte
ci sunt principalele etape ale traficului celulelor
dentritice in organism.
Toate CDau aceeasi origine (maduva osoasa
hematogena )