IMUNOLOGIE -CURS 13&14Raspunsul imun celular (RIC): Definitie: Este un mecanism imun foarte important ce intervine in trei conditii

majore de patologie: 1. 2. 3. eliminarea celulelor somatice infectate de microorganisme cu habitat sau dezvoltare intracelulara (ex.: micobacterii, lepra, Legionella, Brucella, Shighella). supravegherea si apararea antitumorala; respingerea grefelor de tesuturi si organe.

Altfel spus RIC recunoaste si distruge doua categorii distincte de celule tinta: 1. Cleule singenice: celule proprii organismului devenite antigenice fie ca au fost infectate fie ca s-au transformat in celule canceroase. 2. Celule alogenice: celule straine de organism care provin din transplant de tesuturi sau organe (sunt prin definitie antigenice pentru ca pot exprima pe suprafata lor alte varietati, haplotipuri de molecule MHC1, fata de cele ale organismului gazda) Implicate in distrugerea unu si doi participa trei tipuri de limfocite: LTC (limfocitele T citotoxice), NK (celulele natural killer), K (celulele killer). Aceste celule au doua proprietati: recunosc tintele celulare prin mecanisme total diferite; distrug tintele celulare printr-un mecanism comun; citotoxicitate etracelulara.

Limfocitele TC realizeaz o recunoatere imunologic specifica, fiind singurele limfocite din cele trei categorii care prin receptorul lor de suprafa iau contact direct cu Ag-ul declansator. Celulele NK i respectiv K recunosc indirect celulele int fie dup NKL, fie dup complexele imune membranare prezente la suprafaa acestora. Dei exist diferene n ceea ce privete recunoaterea intelor celulare, distrugerea acestora de ctre limfocite se realizeaz prin acelai mecanism de citotoxicitate extracelular (nereprezentat n aceast schem). Particularitatile recunoasterii antigenice realizate de LTC, NK, K: 1. LTC: realizeaza recunoasterea antigenica, imunologica specifica. Au contact direct cu antigenul expus pe membrana celulei tinta. Practic recunoasterea realizata de LTC este intotdeauna MHC1 dependenta; recunosc doar antigenele de suprafata ce au fost expuse in complex cu moleculele MHC1. Recunoasterea se realizeaza prin complex TCR-CD3 si recunosc si antigenul si molecula prezentatoare ; coreceptor CD8; recunoaste doar MHC1.

LTC alte varietati de antigene membranare (de ex. antigenele constitutive nu sunt recunoscute si nici antigenele atasate pe membranele celulare: haptenele). Realizeaza o recunoastere clonotipic specifica: Fiecare varietate de antigen prezentata prin intermediul MHC1 poate fi recunoscuta doar de limfocitele apartinand clonei specifice. Capacitatea de recunoasterea antigenica a limfocitelor LTC este extrem de mare pentru ca LTC reprezinta

o clasa celulara extrem de diversificata clonotipic. NK si K apartin LGL ( Large Granular Limfocites) ; minoritate in sangele periferic; reprezinta aproximativ 15 20 % din totalul limfocitelor periferice. LGL au diametru mare si prezinta granulatii in citoplasma (azurofile). 2. NK: realizeaza o recunoastere imunologica nespecifica. Au contacte cu celulele tinta dar nu recunosc structura antigenica de suprafata. Nu recunosc (nici o categorie de antigene membranare): antigenele prezentate in complex cu MHC1 pentru ca sunt cele care nu prezinta TCR-CD3. antigenele constitutive antigenele atasate Recunosc prin intermediul receptoruluiRnkR un ligand ce se gaseste pe suprafata celulelor tinta= NK-L ( glicoproteina membranara cu distributie ubicuitara, exprima impreuna cu molecula MHC1 care are si ea o distributie ubicuitara). La normal este mascat de MHC1 rezulta cel. NK nu il pot recunoaste. patologic poate fi recunoscut ca urmare demascarii lui ca urmare a scaderii sintezei sau expresiei de molecule de MHC1 ( scade sinteza in caz de celule tumorale si scade expresia in caz de celulele infectate viral si rezulta demascarea receptorilor si apare recunoasterea). 3. K (Killer): realizeaza o recunoastere imunologica nespecifica. Au contacte cu celulele tinta dar nu cu antigenele de

suprafata. Functie: recunoastere dupa prezenta complexelor imune prezentate pe suprafata lor. Complexe imune sunt constituite din antigene constitutive sau anticorpi din clasa IgG, complexe imune membranare. Recunoasterea se realizeaza prin intermediul. FCR 3 (CD16). Aceste celule sunt extrem de importante mai ales cand densitatea complexelor imune membranare este foarte mica si nu se poate declansa cascada pe CCC. Desi recunoasterea antigenica se realizeaza prin mecanisme total diferite distrugerea se realizeaza prin acelasi mecanism. Distrugerea antigenului: Distrugerea se realizeaza printr-un mediator specific: perforina (perforeaza membrana celulelor tinta). Cele mai importante sunt LTC pentru ca sunt foarte diversificate fenotipic. LTC sunt limfocite mici; ca si caractere fenotipice: prezinta pe suprafata lor trei categorii de receptori antigenici. TCR-CD3, CD8 rezulta recunoastere asociativa declansarea stimulului activator se transforma in CT LTC activarea LTC partiala. Devine cu timpul totala sau completa moment in care devin cu adevarat citotoxice. Activarea totala se face sub IL2 care le completeaza gradul de activare sursa principala LTH1 doar daca LTH1 a cooperat inainte cu APC!! receptori cu rol accesor in activarea LTC: CD25 (receptor pentru IL2), CD28, CD45, receptori de adeziune: in functie de stratul la care adera. IC favorizeaza contactul dintre LTC si celula tinta CD2, LFA3, Receptorii de adeziune IC la proteinele din teustul conjunctiv important pentru migrarea intratisulara a LTC. VLA = antigeni cu aparitie foarte tarzie: VLA4 si VLA5 (recceptori pentru fibronectina si VLA 6 ( receptor pentru laminina) se agata si migreaza prin tesut pana la celula tinta. Clasificcarea LTC functia: 1. LTC CD8+celule efectorii/ celule citotoxice; 90% din LTC; 2. LTC CD4+ nu au functie efectorie, rol important in cooperarea celulara: maturarea LTHP in LTH1 rol in orientareaa RI catre un RIC , rol imunomodulator. Trasaturile fundamentale ale RIC: 1. Initiat strict intraganglionar 2. Se desfasoara doar in tesutul tinta acumularea celulelor in tesuturi. LTC sunt celule intens circulante; spre deosebire de alte leucocite nu sunt atrase niciodata in focarele inflamatorii de factorii chemotactici comuni:

IMUNOLIOGIE -CURS 14Raspunsul imun celular (RIC) continuare: RIC, spre deosebite de RIU, are ca principiu caracteristic faptul ca functioneaza pe principiul supravegherii imunologice tisulare. Toate celulele care sunt implicate in derularea RIC, in circuitele pe care le realizeaza in mod continu, indeplinesc functia de scanare a diferitelor tesuturi in cautarea de antigene tisulare nemobilizabile spontan, reprezentata de doua tipuri de tinte celulare, ambele sunt antigenice: celule singenice si celule alogenice. RIU spre deosebire de RIC, este activat in special de catre antigene tisulare (mobilizabile in ganglionii locoregionali) de tipul antigene solubile si antigene corpusculare de dimensiuni mici. Complexele antigen anticorp sunt drenate in ganglionii locoregionali unde limfocitele B, cel putin cele circulante pot fi stimulate. Aceasta supraveghere imunologica e un proces dublu: supravegherea imunologica strict tisulara, realizata de APC, mai ales de monocite si celule dendritice.

supravegherea imunologica strict ganglionara, realizata strict de LT naive.

Supravegherea imunologica tisulara: Se realizeaza de catre APC (care trec in mod continu din circulatia sanguina in tesuturi), monocite si celule dendritice sanguine (celulele de origine ale celulelor dendritice din tesuturi, trec continu din circulatie in tesuturi si se transforma in MQ,. Atractia monocitelor in tesuturi si transformarea lor in MQ se face sub actiunea unor factori inductori dintre care C3a generata in cantitati mici ca urmare a functionarii permanente a CAC. C3A atrag monocitele in tesuturi si rezulta MQ reziduale (MQR). MQR: Migreaza foarte lent in spatiile interstitiale in vederea depistarii unor surse de antigene. Stationeaza mult in tesuturi Daca nu vin in contact cu nici un antigen fie mor apoptotic intratisular, fie migreaza in ganglionii locoregionali unde mor tot apoptotic. Astfel rezulta o supraveghere imunologica. Celulele dendritice sanguine: Trec in tesuturi si sub actiunea C3a se activeaza si se modifica morfologic; rezulta celule dendritice interstitiale, care stationeaza timp indelungat in tesuturi. Prin migrare lenta cauta diverse surse de antigen, iar daca nu gasesc antigenul trec in ganglionii locoregionali si revin in circulatia sistemica unde se transforma din nou in celule dendritice sanguine si revin iar in tesut. Exista un circuit continu sange-tesut-sange In final mor intratisular sau intraganglionar apoptotic.

Monocitele trecute in tesut (MQ); Pot intalni diverse antigene (celule singenice / alogenice); si ele capteaza aceste tinte celulare doar dupa ce acestea au fost opsonizate prin C3b generat pe CAC sau prin opsonizarea IgG si rezulta captarea. Realizeaza o recunoastere si supraveghere imunologica nespecifica. Cand aceste celule capteaza tintele celulare se activeaza si se impart in doua contingente celulare: MQ migratorii (preiau antigenul din tesut si il transporta catre ganglionii locoregionali unde are loc prezentarea antigenelor procesate intre timp in complex cu MHC )

Supravegherea imunologica ganglionara Depistarea ganglionilor sau a grupei ganglionare in care se realizeaza prezentarea antigenica este un proces realizat de LT naive (nu au mai intalnit antigen dar il cauta in mod constant). Ele trec continu din circulatie in ganglioni unde au un homing crescut in asteptarea antigenului prezentat de catre APC. Daca nu gaseste antigenul revine in circulatia sistemica si isi continua traseul mergand la o a doua grupa ganglionara si asa mai departe pana cand ajunga la ganglionii in care vin in contact cu APC care prezinta un antigen. Daca LT naiv este capabil sa recunoasca antigenul celula se transforma in situ in LT cu memorie care revine in circulatie. Supravegherea imunologica ganglionara realizata de LT nave are ca particularitati faptul ca este permanenta si este colnotip specifica ( adica daca este prezentat antigenul X, acest dar nu pot fi fie recunoscut decat de catre LTN X). De principiu prin aparitia LTM, se incheie etapa de inductie a RIC; rezulta generarea memoriei imunologice prin intermediul LTM (H/C). Inductia are la baza dubla supraveghere: tisulara si ganglionara.

Etapa de derulare a RIC: Are loc strict in tesutul antigenic si are la baza patrunderea LTM in tesutul tinta. Patrunderea in tesutul antigenic are loc ca urmare a semnalizarii endovasculare a localizarii tesutului antigenic; aceasta semnalizare se realizeaza ca urmare a impartirii MQ in migratorii si nonmigratorii. Cele nonmigratorii realizeaza local un proces inflamator acut (ce ulterior devine cronic), produc si elibereaza local cantitati mari de IL, implicat nu numai in procesul inflamator dar si in semnalizarea endovasculara a localizarii tesutului antigenic (IL, TNF, IFN ), care cresc expresia receptorii lor de adeziune intracelulara la suprafata endoteliului vascular plat, aflat strict in fata focarului antigenic. Receptorii de adeziune sunt: ICAM, VECAM, adresina. LTM nu adera in restul endoteliului vascular plat pentru ca in rest acesta nu este modificat (adera doar la nivelul modificarilor din focarul tisular antigenic). Trec extravascular si ajung in focarul antigenic fiind stimulate si in final au contact cu antigenele declansatoare si are loc distrugerea celulelor tinta. Etapele desfasurarii RIC intratisular: Endoteliul vascular plat este modificat fenotipic, adica aceste celule exprima pe suprafata lor ICAM, VECAM, adresina care pot fi recunoscute de LTM. Aceste modificari fenotipice exista doar la nivelul endoteliului local din zona focarului antigenic.

LTM (in circulatie), celulele tinta exprima pe membrana lor in complex cu MHC1, anumite antigene. Sunt depistate de diversele MQ, intratisular pentru ca pierd mecanismul de protectie anticomplemet si devin tinte, fiind opsonizate prin C3b. MQ prezinta receptori pentru complement (FCR). Aceste celule pot fi depistate si de IgG, daca exprima pe suprafata membranelor diverse antigene. Rezulta activarea MQ, care incep sa endocitare celulele captate si le fagociteaza. MQ activate elibereaza cantitate mari de TNF, IL1, IFN , care genereaza un proces inflamator local si impreuna cu activarea complementului pe CAC, stimuleaza foarte mult expresia de receptori de adeziune pe suprafata celulelor endoteliale, astfel semnalizarea endovasculara depinde foarte intensa si este favorizeaza patrunderea intratisulara a LTM care trec din vasele locale in tesutul respectiv. LTM: patrund in primul rand LTCm dar si LTHm ( in cantitate foarte mare) LTHm coopereaza cu MQ locale, cooperarea este cognitiva (este ocazionata de prezentarea si recunoasterea antigenica de catre MQ care fagociteaza antigenul, stimuland calea MHC2, rezulta prezentarea pe membrana MQ a antigenelor prelucrate. Acestea sunt recunoscute de LTHM prin TCR, dar sinecognitiv prin IL1. MQ prezinta antigeni si catre LTH si LTC (CD4+, cu rol important in maturarea functionala a LTH, recunosc diversele antigene prezentat in complex cu MHC2, recunoasterea se face prin TCR ). LTH si LTC CD4+ coopereaza si rezulta conversia LTH din THp in TH1. TH1: amplifica RIC, urmeaza sa produca si se elibereze IL capabil se activeze RIC, efectul stimularii cel mai important se refera la LTCM CD8+ care vin in contact cu tintele celulare pe care le recunosc dupa prezenta antigenelor exprimate in complex cu MHC1. Rezulta activarea LTC CD8+, care pentru moment e partiala, deocamdata nu reusesc sa distruga tintele celulare recunoscute. Activarea totala se face sub actiunea IL2 produs de catre LTH1. IL2: stimuleaza recunoasterea specifica pentru IL2 (CD25), a carei expresie a crescut ca urmare a activarii partiale a LTC. Rezulta activarea completa, deci produc si elibereaza cantitati mari de perforina care se insera in membrana celulei tinta si rezulta liza osmotica si in final fragmentarea celulei tinta. Fragmentele rezultate sunt rapid fagocitate si indepartate. La distrugerea celulei tinta mai participa si MQ nonmigratorii, ele fiind stimulate de IL2 produsa de catre TH1, IL2 creste capacitatea citotoxica a MQ. MQ participa la distructie prin citotoxicitatea oxigen dependenta ( eliberarea unor cantitati mari despecii reactive de oxigen) si prin citotoxicitatea oxigen independenta ( eliberarea prin de granulare au unor cantitati mari de enzime, proteaze, hidrolaze acide), astfel rezulta dezintegrarea celulei tinta. RIC: etapa de inductie indepartarea antigenului Macrofagele actioneaza in primul rand ca celule inflamatorii.