ECG- recapitulare

Interpretare ECG pasi:

Verificam etalonarea: normal 1 mV inseamna 10 mm amplitudine de

deplasare a penitei pe verticala. Viteza poate fi 25mm/s sau 50 mm/s.
Ritmul:

prezena undei P naintea fiecrui complex ventricular pe cel puin o

derivaie
aspectul i durata undei P normale pentru derivaia unde aceast und
este analizat
Intervale R-R normale i constante.
Intervale PQ (PR) normale i constante.
Frecvena cardiac ntre 60 i 90 de bti/minut.sub 60 bradicardie,
peste 90 tahicardie

Frecventa cardiaca

Metode: -calcul rigla ECG

-celor 6 secunde

-metoda rapida: unda R pe o linie groasa; 300;150;100;75;60;50

Durata undelor si intervalelor(se face de preferat pe derivatii

standard=derivatii unipolare)

Determinarea axului QRS in plan frontal(numai pe derivatii frontale!!!!,

niciodata precordiale)

Analiza fazei terminale a ECG: segment ST si unda T. Segment ST denivelat

mai mult de 1-2 mm leziune.

Studiul derivatiilor precordiale: zona de tranzitie, indicele Sokolov-Lyon si

deflexiunea intrisecoida
Axul normal in cadranul 1 (intre -15 si +90 de grade-asa scrie in curs)

DI prependicular aVF

DII perpendicular aVL

DIII perpendicalar aVR

DII=DI+DIII

Amplitudinea unei unde din DII trebuie sa fie egala cu suma amplitudinii acelei
unde in DI si DIII.(Regula lui Einthoven)

Unde si vectori:

P: vectorul depolarizarii atriale

Q:vectorul depolarizarii septale, vectorul este de la stanga spre dreapta si de jos in

sus

R:depolarizarea apexului si a peretilor ventriculari, de la dreapta la stanga, de sus

in jos

S:depolarizarea bazelor ventriculare, de jos in sus si spre dreapta

T: vectorul repolarizarii ventriculare

Unghi alfa=0 grade, proiectie maxima. Derivatia perpendiculara-complex

echidifazic.

Depolarizarea si repolarizarea atriala se fac dinspre endocard spre epicard.

Depolarizarea ventriculara se face dinspre endocard spre epicard, iar

repolarizarea dinspre epicard spre endocard deoarece zonele subepicardice au
perioada refractara mai mare.

Intrebari:

1. Cum este unda T in mod normal?Dar la tineri?

In mod normal unda T este de aceeasi parte cu complexul QRS, asimetrica si
rotunjita. La tineri unde T ascutite si simetrice.
2. Daca QRS este predominant negativ(amplitudine Q+amplitudine R+(-
amplitudine S )<0) in DII si aVL. Cum este axul inimii si cum arata QRS in
DI?
 Daca QRS este predominant negativ in DII si aVL, rezulta ca axul se afla

intre +150 si -120. Inima se poate afla in deviatie dreapta sau deviatie
extrema. Nu putem sa spunem exact unde e pentru ca nu avem valorile
numerice. Complexul QRS in DI este tot negativ.

3. Zgomotul I de care unda este precedat, cui se datoreaza si unde se asculta cel
mai bine?
Zgomotul I este precedat de unda Q(apare la 0,02-0,04s dupa aceasta unda).
Se datoreaza intinderii cordajelor tendinoase, inchiderii valvelor
atrioventriculare si accelerarii bruste a coloanei de sange la debutul ejectiei
ventriculare. Cea mai importanta componenta este inchiderea mitralei. Se
asculta cel mai bine in spatiul III-IV parasternal stang.(spatiul III
parasternal stang=focarul al cincelea al lui Erb; spatiul IV-V parasternal
stang= focar tricuspidian).
4. In care derivatii electrodul pozitiv este plasat la mana dreapta?
Doar in aVR.
5. Daca QRS este negativ in aVL si echidifazic in DII, la ce valoare se afla
axul?
QRS echidifazic in DII rezulta ca proiectia maxima va fi aVL, (DII
perpendicular aVL). In cazul nostru, QRS este negativ in aVL, deci axul este
pe la aproximativ +150 grade. Pentru o mai buna precizie(in conditiile in
care avem aceste date) putem compara vecinii lui aVL, adica DI si DIII.
Daca DI=DIII, atunci axul este exact la +150 grade. DI<DIII, axul este intre
+120 si +150 grade. DI>DIII axul este intre +150 si +180 grade.
Daca QRS ar fi fost echidifazic in DII si pozitiv in aVL, atunci axul ar
fi fost aproximativ la -30 de grade.

6. Care este prima portiune a inimii care se depolarizeaza si care este

ultima?Dar prima portiune a ventriculilor?
Depolarizarea pleaca de la nodul sinoatrial, atriul drept. Ultima portiune care
depolarizeaza este baza ventriculului stang si trunchiul pulmonarei. Prima
portiune din ventricul care se depolarizeaza este septul interventricular.
7. Care valva a inimii are cea mai mare perioada in care e deschisa? Dar cea
mai mica?
 Cel mai mult timp este deschisa tricuspida, iar cel mai putin timp aortica. Ca
regula generala, valvele din inima stanga se inchid primele si se deschid
ultimele, iar cele din inima dreapta si deschid primele si se inchid ultimele.
Inceputul sistolei: MiTiPdAd Sfarsitul sistolei: AiPiTdMd

8. Ce masoara perioada de mulaj pe carotidograma?

Perioada de mulaj pe carotidograma se masoara de la inceputul undei Q pana
la componenta M a ZI. Masoara perioada de timp necesar cuplarii
electromecanice, adica timpul dintre debutul fenomenului mecanic si debutul
fenomenului electric.
9. QRS negativ in DIII si aVR, unde se afla complexul echidifazic?
DIII si aVR sunt perpendiculare. Stim ca QRS este negativ in DIII si aVR
putem afirma ca axul(proiectia maxima) se afla intre -60 si+30 de grade.
Avem doua posibilitati: daca axul este la -30 grade, pe aVL, atunci
complexul echidifazic se afla pe DII. (DII perpendicular aVL)
 Daca axul este la 0 grade, atunci complexul echidifazic este pe aVF.

10.Pe care mecanograma se pot masura cu acuratete indicii diastolici si care

sunt acestia?
Indicii diastolici se pot masura cu acuratete pe apexocardiograma. Ei sunt:
panta descendenta HO relaxarea izovolumetrica a ventriculului stang, unda
f- umplerea rapida a ventriculului stang, f prim umplerea lenta a
ventriculului stang(diastazis).
11.Cum se determina indicele Sokolov-Lyon si ce masoara?
Indicele Sokolov-Lyon masoara gradul de hipertrofie ventriculara. Se
determina pe derivatiile precordiale:
pentru ventriculul stang: R in V5 sau V6(derivatii stangi) +S in V1 sau V2
>sau egal 35 mm
pentru ventriculul drept: R in V1 sauV2 (derivatii drepte)+S in V5 sau V6>
sau egal 10,5 mm.
12.Care sunt ceilalti doi indicatori de hipertrofie ventriculara ce se pot
determina pe derivatiile precordiale?
Zona de tranzitie si deflexiunea intrisecoida.
13.Ce reprezinta raporul PPE/PEVS?
Raportul PPE/PEVS reprezinta indexul functiei ventriculare.
Apreciaza performanta sistolica a ventriculului stang mai bine decat fiecare
paramentru separat.
 PPE=perioada de preejctie; intervalul de timp dintre debutul
depolarizarii ventriculare (unda Q pe ECG ) si inceputul ejectiei
ventriculare(punctul e de pe carotidograma sau punctul E de pe
apexocardiograma). Este un indicator de contractilitate, apreciind viteza de
crestere a presiunii intraventriculare in preejectie. Nu se determina direct. Se
calculeaza diferenta dintre sistola electromecanica (QS2) si perioada de
ejectie (PEVS).
PEVS=perioada de ejectie a ventriculului stang. De la deschiderea
valvei aortice(marcata pe carotidograma de punctul e pe carotidograma si
punctul E pe apexocardiograma )si inchiderea acesteia.(incizura dicrota
I de pe carotidograma si punctul H de pe apexocardiograma.)