.

"',. '
'
 --
Editura POLITEHNIUM
Universitatea Tehnica "Gheorghe Asachi" din Ia~i
Str. Prof.dr.doc. Dimitrie Mangeron, nr. 67, 700050 Ia~i, Romania
Tel: 40 232 - 212324
Fax: 40 232 - 211667
E-mail: cercetare@tuiasi.ro

Editura Politehnium (fosta "Gheorghe Asachi") este recunoscuta de

Consiliul National al Cercetarii Stiintifice din Invatamantul Superior
(CNCSIS)

Coordonator editura: Prof.univ. dr.ing. Carmen TEODOSIU

Referenti ~tiintifici:
Prof. univ .dr.ing. Theodor MATEESCU
Universitatea Tehnica "Gheorghe Asachi" din Ia~i
Facultatea de Constructii ~i Instala!ii

Conf.univ.dr.ing. Vasilica CIOCAN

Universitatea Tehnica "Gheorghe Asachi" din Ia~i
j , Yi..-... 1016 Facultatea de Construqii ~i Instala!ii

Tehnoredactare: Ana - Diana ANCAS

. \
Nicoleta REDINCIUC ,,., • \ ' . ~ c -1 -1

. - tT=32-l3 tro
Confinutul cartii respecta toate reglementarile legale in vigoare privind proprietatea
intelectuala, de eventuala nerespectare a acestora se fac raspunzatori numai autorii.

'Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei

IPROFIRE, MIHAi
! Instalatii hidroedilitare I Mihai Profire, Ana Diana Anca~. - lasi:
iPolitehnium, 2015 BIBLI OTE CA UNIVERSITATll TEHNI CE
Contine bibliografie ··GHEORGHE ASACHr' DIN IASI
ISBN 978-973-621-451-6

I Ill llllllllll ~11111 I

RI007396
7
6
cantitatea minima de cca. 20 litri de apa om pe zi cu toate ca este ~tiut ca
numai o cantitate adecvata de apa ~i de o calitate corespunzatoare este
esentiala pentru asigurarea sanatatii ~i igienii publice. Intrebarea imediata
care se pune este cum procediim in situafia in care existii tot mai pufinii
apii pentru a putea suplini toate nevoile, finand cont fide faptul cii existii
o creftere a populafiei la nivel mondial?

1.1. Resursele de apa ale lumii

Statisticile cele mai recente, publicate la nivel mondial, arata cape

planeta Pamant exista un volum de apa de cca.1,4 miliarde km 3 .
Raportandu-ne strict la aceasta cifra, putem spune ca acest volum de apa
este imens, dar trebuie avut in vedere ~i faptul ca apa duke, utilizabila,
reprezinta doar 3% din acest volum, restul fiind apa sarata, continuta in
marile ~i oceanele lumii, dar neutilizabila in mod direct.
Cantitatea de apa duke existenta poate fi utilizata, ~i ea, doar in
proportie de 0,3% din volumul total, restul fiind cantonata in calotele de
gheata polara ~i in marile lacuri din lume: Baical (Asia), Victoria (Africa
Centrala), marile lacuri din America de Nord etc.
De asemenea, apa este distribuita neuniform pe suprafata
Pamantului, ceea ce face ca unele zone sa intampine probleme serioase.
Tarile cu mari resurse energetice pot recurge la importul de apa duke sau
producerea de apa duke prin desalinizarea apei de mare, dar ta.rile
subdezvoltate se confrunta cu mari probleme.
Raspunsul la intrebarea anterioara care survme imediat este:
pentru a putea suplini toate nevoile de apii este necesarii folosirea
rafionalii a acesteia, cu multii infelepciune f i previziune pe viitor.

8
 • distribuirea in spatiu a resurselor de apa ale Romaniei este
neuniforma, cele mai bogate fiind bazinele cu suprafere relativ mici dar
altitudini mari: Nera-Cerna ~i Tisa superioara, Jiu, Some~, Olt, iar cele mai
sarace sunt bazinele Dunarii ~i litoralului;
• distribuirea in timp a resurselor de apa este de asemenea
neuniforma, avand mari variatii sezoniere. Un studiu comparativ arata ca
primavara se produce 39,7% din totalul scurgerii anuale, in timp ce
toarnna, considerat anotimpul eel mai secetos, doar 14,2%.
De asemenea, trebuie mentionat ca din punct de vedere al calitatii,
apele de suprafata dar ~i cele subterane au fost afectate in timp. Doar
57,5% din lungimea totala a raurilor monitorizate calitativ prezinta
parametrii adecvati pentru alimentarea centralizata cu apa potabila. Din
totalul resurselor, numai 45,5% sunt tehnic utilizabile, din cauza
contaminarii apelor [2].
Apele subterane cele mai insemnate cantitativ, constituite in
resurse permanente, sunt cele freatice, situate in primul orizont acvifer.
Din punct de vedere calitativ, apele freatice nu indeplinesc conditii de
potabilitate din cauza depa~irii indicatorilor fizici, chimici ~1

microbiologici, dar cu toate acestea ele constituie principala sursa de apa

in zonele rurale unde nu exista sisteme centralizate de alimentare cu apa.
Astfel, tinand cont de toate aceste date, observam ca resursa de apa
utilizabila a Romaniei este de 2 660 m3/locuitor.an, fata de un potential de
5 930 m3/locuitor.an ~i in comparatie cu media europeana de peste 4 000
m3/locuitor.an, fapt care situeaza Romania printre statele cu reurse
utilizabile de apa relativ scazute [2].

10
 Din totalul locuitorilor, in Romania beneficiaza de apa din reteua
publica un procent de 68% de locuitori preponderent din mediul urban,
numarul acestora crescand semnificativ in ultimii 25 de ani.

1.3.2. Infrastructura de canalizare $i epurarea apelor uzate

Reteua de canalizare publica existent la ora actuala, deserve~te un

numar de 644 localitati din care 266 municipii ~i ora~e ~i 3 78 localitati
rurale. in mediul urban 51,8% din lungimea strazilor sunt echipate cu
retele de canalizare [29].
Numarul statiilor de epurare municipale este de 206 care epureaza
doar 77% din debitul total evacuate prin retelele publice de canalizare.
Mentionam ca ~i la ora actuala in numar de 4 7 localitati urbane deverseaza
apele uzate in emisari :f'ara o epurare prealabila.
Populatia care beneficiaza de serviciul de canalizare publica este
mult mai mare in mediul urban (cca. 90%) fata de mediul rural (cca.10%).
Conform celor prezentate, reiese ca populatia tarii, din punct de
vedere al echiparii din punct de vedere hidroedilitar: alimentare cu apa ~i

canalizare, se imparte in trei mari categorii:

•populatia care beneficiaza de ambele servicii reprezinta 52% din
totalul populatiei tarii;
•populatia care beneficiaza de alimentare cu apa dar nu ~1 de
canalizare, reprezinta 16% din totalul populatiei tarii;
•populatia care nu beneficiaza nici de alimentare cu apa, mc1 de
canalizare reprezinta 32% din totalul populatiei tarii.

12
 2.2. Parametrii fizici

• culoare apei - datorata substantelor de natura minerala sau

organica dizolvate in apa; se determina in laborator cu aparate numite
colorimetre;
• temperatura apei - variabila functie de anotimp ~1 de
provenienta: apa de suprafata, apa subterana, apa geotermala;
• turbiditatea apei - lipsa transparentei datorata particulelor aflate
in suspensie radioactivitate;
• radioactivitatea apei datorata prezentei substantelor
radioactive (tritiu, strontiu, cesiu etc.).

2.3. Parametrii chimici

Principalele caracteristici chimice ale apei sunt indicate de

buletinul de analiza chimica intocmit dupa analiza in laborator ~i ofera
date privind reactia apei, duritate, substante minerale, metaloizi,
metale,substante organice continute ~i gaze dizolvate in apa.
• Reacfia apei este caracterizata de continutul de ioni de hidrogen.
in functie de cantitatea de ioni existenta in 1 litru apa se determina pH-ul
apei rezultand astfel reacfia apei care poate fi acida (pH<7), alcalina
(pH>7) sau neutra (pH=7).
• Duritatea apei este data de compu~ii de calciu ~i magnezm
continuti ~i poate fi temporara, permanenta impreuna <land duritatea totala.
0 duritate totala > 12 grade de duritate caracterizeaza apa ca fiind apa
dura.

14
 •Fierul-prezent eel mai des in apele subterane sub forma
de compu~i solubili, ofera apei un aspect opalescent, dar.cu toate acestea
apele feruginoase sunt recomandate persoanelor anemice.
•Manganul - insote~te fierul, iar prin prezenta lui, apa i~i

modifica culoarea in brun inchis.

•Aluminiul - prezenta lui in apa sub forma de alumina
ofera un gust neplacut apei.
•Cuprul ~i plumbul - putin prezente, apar ca urmare a
corodarii conductelor de transport ~i distributie a apei ~i in cantitati mari
sunt nocive pentru organism.
•Zincul - prezent mai ales in apele subterane din zonele in
care este prezent minereul numit blenda, intoxicatia cu zinc fiind asociata
cu cea data de plumb.
Substantele organice continute in apa sunt datorate resturilor de
plante ~i animale ce ajung in special in apa de suprafata. Continutul de
substante organice in apa se exprima in functie de cantitatea de
permanganat de potasiu (mg/dm3) necesar pentru oxidarea completa a
acestora.
•Reziduu fix exprimat in mg/dm3 reprezinta totalitatea
substantelor minerale ~i organice care se obtin dupa evaporarea completa
a apei la temperatura de 1os 0c. Apele subterane la care valoarea
reziduului fix depa~e~te 1000 mg/dm 3 intra in categoria apelor minerale.
Gazele prezente in atmosfera ( oxigen, azot, bioxid de carbon,
hidrogen sulfurat, metan etc.) ajung in apa datorita faptului ca apa este un
bun solvent pentru acestea.

16
 2.5. Indicatori de calitate pentru apa potabila

Pentru inscrierea in categoria de apa potabila, normele prevad 40

- 50 indicatori de calitate, organoleptici, fizico - chimici, biologici,
bacteriologici ~i radioactivi, cu indicarea unor valori in limita carora apa
trebuie sa se inscrie.
Pentru apa industriala conditiile de calitate care se cer difera dupa
scopul in care este folosita apa in procesul industrial: apa pentru racirea
agregatelor, apa pentru producerea aburului, apa pentru transportul
materiei prime, etc.
in Tabelul 2.1. sunt prezentate conform STAS 1342, selectiv,
limitele indicilor de calitate ai apei potabile:

Tabelul 2.1.
lndicatori onwnoleptici
Indicatori Valori Valori admise
admise exceptionale
Miros, grade, max. 2 2
Gust, grade, max. 2 2
lndicatori fizici
Concentratia ionilor de hidrogen, unitati de pH 6,5-7,4 max.8,5
Conductivitatea electrica µS/ r:m , max 1000 3000
Culoare, grade, max. 15 30
Turbiditate, grade sau unitati de turbiditate de 5 10
fonnazina,max.
Indicatori chimici e:enerali
Al ummm
.. mg/rlm , max 0,05 0,2
3
Am omac
. mg/rlm , max 0 0,5
3

Calciu mg/dm 3 , max 100 180

Clorurimg/r1m 3 , max 250 400
Duritate totala, grade germane, max. 20 30
F"ier mg/dm 3 , max 0,1 0,3
lndicatori chimici toxici

18
 Capitolul 3

SOLUTII SI SCHEME DE ALIMENTARE CU APA

' '

Ansamblul de constructii ~i instalatii utilizat pentru transportul

apei de la sursa la consumator asigurand debitul, presiunea ~i calitatea apei
intre anumite limite, reprezinta un sistem de alimentare cu apa.

3.1. Elemente componente ~i rolul acestora

Sistemul de alimentare cu apa pentru un centru populat sau a unei

intreprinderi industriale are urmatoarele componente (Figura 3 .1 ):
captarea, statia de tratare, rezervoarele de inmagazinare ~i sistemul de
transport.
Sistemul de transport al apei de la sursa la consumator este alcatuit
din aductiune, reteua de distributie ~i, in functie de configuratia terenului,
statia (statiile) de pompare [11] .

b. Ell.VATIE

Figura 3.1. Componentele unui sistem de alimentare cu apa

1-statie de captare; 2 - statie de pompare; 3 - statie de tratare; 4 - rezervor
de inmagazinare; 5 - aductiune; 6 - reteua de distributie

20
Scheme caracteristice [11]:

Figura 3.2. Schema alimentarii cu apa a unui ora~ de munte

1 - captare; 2 - aductiune; 3 - rezervor; 4 - retea de distributie

Figura3.3.Schema alimentarii cu apa dintr-un lac de

acumulare a unui ora~ de deal
1 - captare; 2 - statie de pompare; 3 - statie de tratare; 4 - rezervor;
5 - aductiune;6 - retea de distributie

Figura 3.4.Schema alimentarii cu apa a unui ora~ de ~es

1 - captare (puµ.rri cu pompe submersibile ); 2 - rezervor;
3 - statie de pompare; 4 - apeduct; 5 - retea de distributie.

22
 7

9
2 8
3

Figura 3. 7. Schema unei alimentari cu apa industriala

1 -furnal; 2-filtru sub presiune; 3-bazin de colectare a apei; 4-statie de pompare;
5-turn de racire; 6-conducta pentru apa de adaos; 7-circuit superior; 8-circuit
inferior (de tratare ).

3.2. Crtiterii in alegere a schemei sistemului de alimentare cu apa

Studiile ~i proiectele intocmite pentru realizarea ~i dezvoltarea

unui sistem de alimentare cu apa se bazeaza pe anumite ipoteze, tinand
seama, pe Ianga conditiile prezente ~i de conditiile de perspectiva rational
determinate.
In acest scop se definesc:
• cerinfa de apii care reprezinta cantitatea de apa necesara pentru
satisfacerea nevoilor consumatorilor in conditiile date;

• necesarul de energie care reprezinta energia necesara pntru

transportul apei ~i asigurarea presiunii de utilizare la consumatori;

24
pentru combaterea incendiilor, dupa cum este sintetizat ill tabelul de mai
jos [26]:

Tabel 3.1.
Folosinte Categoria nevoilor de api
Populatie Nevoi gospodare~ti (baut, gatit etc.)
Nevoi publice (~coli, spitale,etc.)
Nevoi pentru stropit-spalat (striizi, spatii verzi)
Nevoi pentru industria localii
Nevoi pentru gospodariile agricole din centrele
populate
Nevoi de combatere a incendiilor
Nevoi tehnologice ale sistemului de alimentare cu apa
Pierderi de apii
Industrii Nevoi igienico-sanitare
Nevoi tehnologice:
- apa in procesul de fabricatie
- apa de racire
- apii pentru spiilarea, sortarea ~1 transportul
materialelor
- agent energetic
Nevoi de combaterea incendiilor
Nevoi tehnoligice ale sistemului de alimentare cu apa
Pierderi de apa

in alimentarea cu apii a unei localitiiti sau a unui obiectiv industrial

se <listing trei etape succesive:

• producerea care presupune captarea apelor din surse subterane

sau de suprafata tinand cont de necesitati ~i aplicarea unor procedee de
tratare stabilite corespunziitor parametrilor apei brute ~i calitatii ape1
impusa de folosinta;

26
 Figura 3.8. Schema de principiu a fluxului apei de la sursa pana la
evacuare

3.5. Normele consumului de apa

Alegerea solutiilor tehnice privind un sistem de alimentare ~1

distributie a apei depinde de cantitatea de apii necesarii pentru satisfacerea

consumului ~i variatia acesteia pe perioada de exploatare. De asemenea,
avand in vedere cii instalatiile exterioare ~i interioare de alimentare cu apii

28
[m /Luna] ~i se satisface prin cerinta de apa de la sursa ~i apa recirculata
3

sau refolosita in sistem.

• Cerinta de apa (Qs) reprezinta cantitatea de apa care trebuie
prelevatii din sursa astfel incat, tinand cont de recircularea apei ~i

refolosirea ei intema in sistem, sa se poata acoperi necesarul de apa. De

asemenea in cerinta de apa sunt incluse pierderile de apa in aductiune ~i

reteaua de distributie, nevoile tehnologice ale sistemului (spalare), apa

pentru combaterea incendiilor.
Apa recirculata sau refolosita este apa reutilizata de la un proces la
altul sau in acela~i proces cu sau rara prelucrare calitativa.
Raportul Ri(%) dintre cantitatea de apa recirculata ~i necesarul de
apa reprezinta coeficientul de recirculare interna. Circuitul apei intr-un
sistem de alimentare cu apa este prezentat in Figura 3.9.

/- ~

// ~t--"'--,_,_~--.-,~~•E
t R~ t
L-G-_J
Figura 3.9. Circuitul apei intr-un sistem de alimentare cu apa
S - sursa; P - pierderi; R - recircularea apei; Ref - refolosirea apei;
E - evacuarea apei.

Cantitatea de apa rezultata din procesul de folosire ~i care trebuie

evacuata catre un receptor natural sau intr-un sistem de canalizare
amenajat, constituie apa de evacuare.

30
 • factori sociali: numarul de locuitori, functia sociala a localitatii,
marimea ~i tipul productei industriei mici, etc.;
• factori tehnologici: gradul de echipare cu instalatii sanitare,
modul de distribuire ~i preparare a apei calde, presiune, capacitate, grad
de siguranta.
Conform STAS 1343, se definesc urmatorii coeficienfi de variafie
zilnicii ~i orarii ai necesarului de apii:
• coeficientul de variafie zilnica (Kzi) :

. _ Qzimax
KZl -
Qzimed

unde: Qzi max - reprezinta debitul zilnic maxim pe parcursul unui an;

Qzi med - reprezinta debitul zilnic mediu pe parcursul unui an.

Coeficientul de variafie zilnica se stabile~te pe fiecare tip de
consum. In Tabelul 3.2. sunt prezentate conform STAS 1343 valorile
orientative ale acestui coeficient functie de gradul de dotare cu instalatii
tehnico-sanitare.
Tabel 3.2.
Nr. Zone sau localitati diferentiate in functie de gradul de Kzi
zonei dotare cu instalatii de apa rece, calda si canalizare
1 Zone in care apa se distribuie prin ci~mele amplasate pe 1,5/2,0
striizi :Iara canalizare
2 Zone in care apa se distribuie prin ci~mele amplasate in 1,411,8
curti rara canalizare
3 Zone cu gospodarii avand instalatii interioare de apa rece, 1,3/1,4
calda si canalizare, cu preparare individuala a apei calde
4 Zone cu apartamente in blocuri cu instalatii de apa rece, 1,211 ,35
calda si canalizare, cu preparare centralizata a apei calde

32
 ------------ ------
3.7. Debite de dimensionare ~i verificare pentru sistemul de
-
alimentare cu apa

----------
•Debitul mediu zilnic Qzi med reprezinta media volumelor de apa
utilizate zilnic in cursuflliiut-atr.- - - - - - - - - - - - -
---------·--· ~ -·--·---· ..... ----

•Debitul zilnic maxim Qzi max reprezinta valoarea maxima a volumului

..,_....,....... . ................. --~ --·
de. ap~ utilizat in ziua de consum maxim in decursul unui fili~---

•Debitul orar maxim Q0 max reprezinta valoarea maxima a consumului

----·· ·---
orar de apa din ziua de consummaxiln:
.--- - ------------·-··---- ·---- ·-·- ··---·-·--
.

Oom= = l:OO 24
1
t [t, N(i). q,(i)Ko(i)Kz;(i) l. [m'/
2 ;]

unde:

N (i) - numarul de utilizatori: locuitori, unitati produs;

q5 (i) -debit specific:cantitatea medie zilnica de apa necesara unm

consumator (l/consumator,zi);

Kzi (i) - coeficient de variatie zilnica;

34
Valori orientative pentru qP sunt prezentate in Tabel 3.5. , conform Tabel
2, STAS 1343(selectie).
• debitul specific de apii pentru stropit spa/ii verzi - q5 v - se
calculeaza analitic considerand o norma specifica de 1,5 -2,5 l/m2 .zi,
functie de: clima localita!ii (zonei), atitudine, zona geografica, grad de
dotare, destinatie spatii verzi.

Tabel 3.5.
Nr.crt. Categorie de consum Unitate De bite
l/unitate.zi
1 Aeroport dilator 7 - 15
2 Bar client 5 - 20
angajat 40 - 60
3 Birouri angajat 30- 60
4 Cafe-bar consumator 15 - 30
angajat 30 - 45
5 Centru comercial angajat 25 - 50
loc parcare 5-7,5
6 Complex comercial toalete 1500 - 2000
angajat 30 -45
7 Hotel client 150 - 250
angajat 25 - 50
8 ~coalii cu intemat ~I elev 200 - 400
cantinii
9 Sp ital pat 400 - 600
angajat 20-40

• debitul specific de apa pentru stropit striizi, piefe, zone urbane

de interes general - q5 v - se calculeaza analitic considerand o norma
specifica de 1,0-5,0 l/om.zi !inand cont de gradul de ocupare ~i utilizare al
suprafetelor intretinute, densitatea populatiei, parametrii ecologici ~i

demografici ai zonei; in cazul centrelor comerciale ~i a pietelor se adopta

o norma de necesar specific de 1,0-1,5 l/m2 .zi.

36
incendiu, in acest scop fiind prevazute constructii $i instalatii care sa
asigure cantitatile de apa necesare stabilite conform STAS 1478.
Cantitatea de apa necesara pentru combaterea incendiilor ce se
inmagazineaza in rezervoare, constituind rezerva de apa intangibila,
protejata, pentru incendiu Vri:

Vri = Vi + l'consum
unde:
-Vi - necesarul de apa pentru combaterea efectiva a incendiului;
-Vconsum - necesarul de apa pentru consumul la utilizator pe durata
stingerii incendiului.

unde:
-n - numarul de incendii simultane care se combat de la exterior
cu apa din hidrantii exteriori;
-n1 -numarul de jeturi simultane impus pentru cladirea respectiva;

-Qii (Lis] -debitul asigurat de njet la hidrantii interiori;

-Ti [min] - timpul teoretic de functionare al hidrantilor interiori;

-Q ie [ l / s] - debitul asigurat de hidrantii exteriori;

-Te [ore] - timpul teoretic de functionare al hidrantilor exteriori;

-Qis [ l / s] - debitul pentru stingerea incendiului cu ajutorul instalatiilor

speciale, a caror durata de functionare este T5 [ore] $i se stabile$te conform

STAS 1478.

38
 •Cerinfa maxima zilnica de apa (debitul zilnic maxim al
cerinfei de apa) in regim normal de functionare:
3
Qzimax = KziQzimed + 24.Qri [m /zd
•Cerinta maxima zilnica (debitul zilnic maxim al cerinfei de
apa) in regim de restrictie:

Q zi max = Kzi Q zi med [ m zd 3

/

•Cerinfa orara maxima (debitul orar maxim al cerinfei de apa)

in regim normal de functionare:

_
Q orarmax - Ko
Q zimax [m3/h]
24
Cerinta de apa ~i de evacuare se determina pentru diferite regimuri
de folosire: normal, cu restrictie, minim prin valorile debitelor de calcul
sau de variatia acestor debite exprimata grafic, tabelar etc.
Conform STAS 1343 toate obiectele ~i elementele sistemului de
alimentare cu apa pe traseul captare- stafia de tratare inclusiv obiectele
stafiei de tratare se dimensioneaza la debitul:
Q1c = KpKsQzi max + KpKsQRI
cu sernnificatiile prezentate anterior.
Obiectele ~i elementele sistemului de alimentare cu apa pe traseul
stafia de tratare - rezervoare de inmagazinare se dimensioneaza la
debitul:
. _ Q1c
Q IC -
Ks
Toate elementele componente ale schemei sistemului de
alimentare cu apa din aval de rezervoare se dimensioneaza la debitul:

40
 QII(V) = KpKsQo max+ 3,6nKpQie

unde: Qn(v) [m
3
/ h] reprezinta debitul de verificare.
Pentru asigurarea unei functioniiri corecte a hidrantilor interiori
trebuie fiicutii ~i verificarea in cazul in care pentru orice incendiu interior
in cazul cladirilor dotate cu hidranti, presiunea de functionare este
asiguratii in orice situatie, inclusiv cand celelalte incendii sunt stinse din
exterior.
QII(V) = KpKsQomax + 3,6Kp(njQu)max + 3,6(n - l)KpQie

unde ( n1·Qu) max este eel mai mare incendiu interior care poate apare pe

zona sau teritoriul localitatii.

La retelele localitatilor cu peste 50 000 locuitori trebuie analizatii
~1 siguranta in functionare a retelei in cazul unor avarii la arterele
importante. Pe durata avariei trebuie sa se verifice (STAS 1343):
parametrii functioniirii retelei in caz de incendiu, in sensul
verificarii capacitatii de a transporta Qii ~i a asigura presiunea in
zonele considerate;
asigurarea presiunii normale de functionare a retelei in lipsa
tronsonului avariat ~i blocat pentru ceilalti utilizatori;
evaluarea riscului de a riimane :Iara apa la consumatorii vitali.
La retelele foarte dezvoltate, de peste 300 000 locuitori, se
recomanda, ca reteua sa fie verificata, in ipotezele de dimensionare luate
in calcul ~i pentru determinarea timpului real de curgere in retea corelat cu
calitatea apei.

42
 4.1.Surse de apa subterane

Cursurile de apa subterana sau pinzele freatice provenite din

---------------
----------· -· ·---------·------
11r~~!2itatii,
~. - ape de suprafata (rauri, parauri), lacuri, din apele de
.....•,,,,,.,"-···""···-· '
. .... '"'"""'~"' -~- ~" "

condens3!.~. de la mari adancimi sa~ ap:. ~n~~~.~.~:§~~~i, punct de

- vedere al modull1i de cantonare ~i scurgere in subteran pot constitui:
-·--·., "" , : ,Strate acvifere freatice, cantoflafo"in"rocrgi~cl;;;~~·~te,
- = r - - -- - - -
alimentate din bazine subterane intinse sau influentate direct de apele de
suprafata aflate in imediata lor apropiere - ape de infiltratie prin maluri;
• strate acvifere de mare adancime (60 -500 m.), cantonate in roci
,...,-~----..-----·---- -··-~·-·-··--··-·-- ---

granulate sau fisurate, apa avand caracter ascensional sau artezian, ea

aflandu-se sub presiune in cele mai multe din cazuri; alimentarea se face
de la distante mari, din bazine hidrologice, prin aflorimentele
formatiunilor geologice permeabile la suprafata bazinului;
• strate acvifere alimentate prin infiltratii artificiale, cantonate in
- - - -------. --~~-----'--' --·---·----
roci granulare, nisipuri sau pietri~uri;
____________
• izvoare provenite din .......a:{!Qri.mk.utele de _rate_ac:cifer.e..sub-Hivelul
~

piezometric al panzei d.~-~ra subts;r.an.8..-.. -.

------ .. -_...... -----· ·--·-----'"'
~--·

In Figura 4.2. este prezentat un profil hidrologic cu principalele

surse de apa subterana [30].

4.2. Surse de apa de suprafata

Apele de suprafata sunt formate preponderent de apele curgatoare

' ..·~·
- - - ~ ·-······-- ---· ...
~~~_ lacurile natural~si artificiale, acestea constituind surse de apa. De
asemenea, in cazuri extreme, apele meteorice pot constitui surse de apa
pentru consumatori importanti.

44
 •sa fie asigurata calitatea apei ceruta de consumatori;
·---··-·- ..---~·..,...--··-..-···-"'"'"'·"~ --~ . .~

' ~~ostul investitiei si cheltuielile de exploatare sa asig_ure o

, , •'"'•~A·-···-•"•"--~''"''"................_..,.....,...,,., .. .......-...
·-- ~·-·-

"e fi"cienta ~a:ii:i~ a in~_!al~tiilo,r;

r-·- "
•sa fie asigurata siguranta in exploatare, a debitelor ~i a calitatii

---·
apei;
•Sa fie posibila o etapizare a lucrarilor de alimentare cu apa.
-·-.. "' ...... ..,,......, - ,,...._,.._,.,

Putem spune ca sursa influenteaza restul sistemului de alimentare cu

apa, prin: siguranta functionarii captarii, proteqia sanitara a sursei,
accesibilitate, existenta surselor de energie etc.

4.4. Zone de protecfie sanitara

Zonele de protecfie sanitarii reprezinta perimetre in jurul

captarilor, constructiilor ~i instalatiilor destinate alimentarii cu apa
potabila, in care se impun conditii speciale contra influentei unor factori
externi care ar putea duce la infestarea apei sau la reducerea debitului la
sursa.
Pentru sursele da apa se cunosc urmatoarele zone de protectie:
• zona de protecfie sanitarii cu regim sever care cuprinde
suprafata din jurul surselor de ape subterane sau de suprafata ~i a captarilor
uncle este interzisa amplasarea de construqii sau des!a~urarea de activitati,
altele decat cele legate de necesitatile tehnologice ale captarii.
Zona se imprejmuie~te ~i se supravegheaza permanent, 1ar
marimea suprafetei de protectie se stabile~te functie de conditiile
hidrogeologice.
Zona de protectie cu regim sever se protejeaza de scurgerile de
suprafata prin ~anturi de garda, iar in cazul zonelor inundabile, prin

46
• Pufuri infipte
- -··--·-·---·
Modul de alcatuire a acestui tip de foraj este prezentat in - Figura
4.3. Puµil infipt este o constructie simpla ~i se executa in zonele cu teren
nisipos sau granulatie fina ~i are un debit relativ scazut.
5

Figura 4.3. Put infipt

1 - con de dizlocare; 2 - coloana filtranta; 3 - imbinare prin mufci;
4 - teava zincatii; 5 - placa din beton; 6 - racord pentru pompa.

Executia unui astfel de put se face prin introducerea unei tevi de

metal de diametru d = 11/2 + 3 ", fortat, prin bataie sau presare, in

stratul acvifer aflat la mica adancime. Teava este prevazuta la capat cu un
con de dizlocare din metal pentru u~urarea avansului. Coloana se poate
realiza ~i prin tronsoane imbinate ~i mufate atunci cand este limitata
lungimea acesteia de modul de introducere a coloanei. Accesul apei in
interiorul coloanei se face prin ferestrele practicate in aceasta ce realizeaza
coloana filtaranta.

48
 Figura 4.4. Put pentru apa cu pereti din caramida
1 - strat impermeabil; 2 - zidarie din caramida; 3 - orificii - barbacane;
4 - ghizdul exterior din piatra cu mortar; 5 - filtru; 6 - talpa putului; 7 - scara
de acces; 8 - inel din beton pentru protectie ~i rigidizare.

in absenta unor date hidrogeologice specifice zonei ~i rara a

dispune de aparatura speciala, alegerea locului pentru amplasarea putului
nu se poate face cu o certitudine absoluta din punct de vedere a
productivitatii acestuia ~i a calitatii apei.
La puturile cu pereti din piatra sau zidarie trebuie avut in vedere,
ca pe masura avansarii in strat, diametrul gaurii in sapatura sa scada, astfel
!neat profilul obtinut in final fiind eel al unui trunchi de con cu varful in
JOS.

La atingerea stratului freatic se va asigura continuitatea sapaturii,

luandu-se masuri de evacuare a debitului afluent fie manual, fie cu o
pompa de epuisment.

50
tronsoanelor pnn greutate propne - sapatura trebuie sa depa~easca

diametrul exterior al tronsonului prefabricat;

-se va controla permanent orizontalitatea tronsoanelor pentru ca in
final sa se obtina o perfecta verticalitate a coloanelor;
-cand cota superioara a primului tronson a aJuns la nivelul
terenului, se continua lansarea cu 2-3 tronsoane prevazute cu barbacane,
continuanu-se cu tronsoane pline pana la depa~irea stratului freatic cu h* ,
1naltimea cilindrului care realizeaza volumul tampon.
-in zona tronsoanelor prevazute cu barbacane (6) se poate realiza
un filtru (5);

/"T
\,'

7
6
5

Figura 4.5. Put sapat cu pereti realizati din tronsoane

1 - talpa puµtlui; 2 - colacul ~i cutitul din b.a.; 3 - tronsonul de fund; 4 -
imbinare cu ~ift de ghidare; 5 - filtru; 6 - barbacane; 7 - ghidare prin umar
exterior; 8 -ghidare prin umar interior; 9 - tubatie exterioara din beton; 10 -
stratul impremeabil; 11 - cimentarea de suprafaµ ~i masca de protectie.

52
 8

Figura 4.6. Put sapat realizat dupa metoda chesonului deschis

1 - strat impermeabil; 2 - talpa putului; 3 - colacul ~i cutitul din
betonul armat al chesonului; 4 - barbacane; 5 - peretele putului; 6 - dopul de
argila al putului. 7 - capacul puµilui , 8 - tubatie pentru ventilatie; 9 - capac de
acces, I 0 - platforma taluzata; l l - scara de acces.

Metoda chesonului deschis [2] se poate realiza ~i prin utilizarea

unei cama~i metalice - Figura 4.7. - care are rolul de a reduce forta de
frecare dintre peretele chesonului ~i pamant ~i de a realiza un filtru prin
umplere cu pietri~ ~i margaritar in spatiul format intre perete ~i cama~a

metalica. Dupa terminarea constructiei, cama~a metalica de protectie se

recupereaza.
Dupa incheierea executiei se vor face operatii de spalare a peretilor
putului ~i dezinfectarea cu clor dupa care se poate incepe exploatare,a dar
nu inainte de a fi prelevate probe de apa care vor fi analizate in laboratoare
de specialitate.

54
Speciale avand rolul de a aduce detritusuf (materialul dizlocat) la
suprafata. Se pot realiza forari rapide pana la 20 - 30 m.
Peretii gaurii forajului sunt sustinuti de burlane sau coloane de
lucru de diferite diametre, care se imbina telescopic ~i se extrag dupa
terminarea constructiei.
Partile principale ale unei instalatii de foraj manual sunt: trepiedul,
utilajul de manevra ~i garnitura de foraj.
Trepiedul este o constructie din metal, de 8-12 m inaltime, utilizata
la introducerea ~i extragerea garniturii de foraj , a burlanelor ~i a diferitelor
scule necesare, precum ~i pentru sustinerea garniturii in timpul avansarii.
Sarcina pe care trebuie sa o suporte trepiedul este determinata de
adancimea forajului.
Utilajul de manevra este constituit dintr-o instalatie de ridicat,
cablu de actionare ~i alte accesorii.
Garnitura de foraj cuprinde pe langa dispozitivele de manevra ~i

alte scule specifice forarii, scule taietoare etc.

Forajul se poate face ~i semimecanizat printr-un sistem in cadrul
caruia scula taietoare ~i ridicarea-coborarea garniturii de foraj se
realizeaza prin actionarea unui motor.

Metoda umeda (hidraulica)

Se utilizeaza in executia puturilor de mare adancime cand straturile
ce trebuie traversate sunt formate din roci tari, puternic consolidate.
Sia.ramarea rocilor se realizeaza prin lovire de talpa putului, prin
intermediul sapei, careia i se impune o mi~care alternativa. Detritusul este

56
natural mentionat. Operatia se efectueaza prin pompari la debite care sa
asigure denivelari ale apei in put, corelat bineinteles cu granulometria
stratul ui acvifer.

:--
.
--;I
i
8
7

6
5

Figura 4.8. Filtru unui put forat

1 - piesii de fund; 2 - filtru de pietri~; 3 - strat freatic; 4 - cimentare;
5 - garniturii de cauciuc;6 - bazii de pietri~; 7 - coloanii definitivii;
8 - coloanii de lucru.

Operatia de deznisipare se considera incheiata atunci cand prin

cre~terea debitului nu se mai produc denivelari mari, avand in vedere ca la
inceputul operatiei la debite relativ mici se constata astfel de denivelari.
Dupa incheierea operatiei de denisipare se efectueaza probele
pentru stabilirea debitului de exploatare a putului. in final se pot preciza
caracteristicile hidrogeologice pentru put ~i pentru stratul acvifer. in acest
moment se pot lua probe pentru analiza potabilitatii apei din strat.

58
 put colector
Nivel teren

- [ -==- ~~Hd min.

~ 1-

Nivel roca impermeabilo de bozo

Figura 4.9. Colectarea apei din mai multe pufuri

la put colector

4.5.2. Captari orizontale (drenuri)

Drenurile, in marea majoritate a cazurilor, se realizeaza in cazul

straturilor acvifere cu nivel liber cu grosimi ale stratului de apa de 2 -
5 m. Este indicat ca acestea sa nu se pozeze la adancimi mai mari de
lOm.
Drenurile interceptoare sunt constructii tubulare cu diametrul de
300 - 1000 mm prevazute cu orificii de patrundere a apei la partea
superioara a tuburilor. Acestea sunt a~ezate la baza stratului freatic, intr-o
tran~ee umpluta cu material filtrant, avand o pahta de 1%0 spre putul
colector - Figura4.10. [33]

60
 Filtrul invers are rolul de a impiedica antrenarea particulelor din
strat in sensul de circula!ie a apei ~i este alcatuit din mai multe straturi cu
granulometrie descrescatoare dinspre dren spre stratul acvifer.
Dopul de argila are rolul de a impiedica infiltrarea directa a apei
deasupra drenurilor ~i se amplaseaza peste umplutura. Se executa la 0,50m
deasupra nivelului hidrostatic.

.g.. Venttlatle
Cond. de asplr,

\•.;;;;;;;;;;;;;;;;:;;a::;..~;.....Jl:.IJ!
Dren
//
Van.a de perete

Figura 4.11. Camera colectoare

Tuburile de drenaj sunt realizate din beton, beton armat sau

material ceramic in cazul apelor agresive [33].

62
unde:
-L[m] - lungimea partii colectoare;

-Kr[m/zd - coeficient de filtrare;

-H [m] - inaltimea stratului acvifer;
- h[m] - inaltimea apei in partea colectoare, (0,15 + 0,30)H;
-R[m] - raza de influenta a sistemului colector orizontal.

in cazul in care alimentarea se face din ambele pfu"ti debitul se

dubleaza:

H2 - h2 (H - h)
Q = L.Kr· R = L.Kr. (H + h) R

= L. K1 . ( H + h). im
unde:
-im - panta medie, care functie de natura solului poate avea urmatoarele
valori:
• im = 0,003 -:- 0,006 - sol nisipos de granulatie mare;
• im = 0,006 + 0,02 - sol nisipos de granulatie medie;
•im = 0,02-:- 0,05 - sol nisipos de granulatie mica.

Dupa determinarea debitului ~i stabilirea caracteristicilor stratului

acvifer, se stabile~te lungimea pfu"tii colectoare.
Diametrul minim d al conductei de drenaj este de 150 mm. Acesta
trebuie ales astfel incat la o umplere maxima de 1/2d, viteza apei in dren
sa nu fie mai mare de 0,7 m;s.

64
 S = rr:.d.h [m 2 ]
Va - viteza admisibila de intrare a apei in put, apreciata in functie de
compozitia granulometrica a stratului acvifer; la granulometrie mica
valoarea lui Va scade.
in Figura 4.12. [33] este prezentata curba de variatie q = f(llH)
construita pe baza datelor rezultate din probele de pompare ~i este
exemplificata modalitatea de determinare a debitului maxim al unui put.
De obicei, curba de variatie se raporteaza la nivelul apei subterane dupa
perioadele de seceta deci in conditii de nivel minim Hmin fata de nivelul
stratului impermeabil de baza.

DH
Hd=4m ; Hs=S<i' ; d40%=0 ,5mrr ; vo = 0,001 m/s ; JH= ,, ,.,,

Figura 4.12. Determinarea grafica a debitului de exploatare al unui

puf forat in straturile acvifere cu nivel liber

66
 Daca in exploatare debitul putului depa~e~te debitul maxim
determinat se va ajunge la o imbatranire prematura a putului. Din acest
considerent se recomanda ca debitul de exploatare curenta a putului sa nu
depa~easca 80% din valoarea debitului maxim determinat.
Imbatranirea putului consta in colmatarea filtrului ~i a zonei din
jurul acestuia, innisiparea, coroziunea coloanei filtrante, toate acestea
conducand la diminuarea debitului putului. Tot la reducerea debitului mai
contribuie ~i volumul redus de precipitatii, mi~carile seismice, aparitia
altor puturi exploatate in zona etc.
Reconditionarea puturilor forate se face de catre speciali~ti dupa
determinarea cauzelor care au dus la diminuarea debitelor ~i stabilirea
masurilor de remediere adecvate.

4. 5. 5. Captarea izvoarelor

Datorita calitatilor foarte bune ale apei de izvor, acest tip de sursa
este foarte cautata.
Dupa modul de ie~ire al ape1, izvoarele pot fi: descendente ~1

ascendente.
Jzvoarele descendente apar pe versantii muntilor sau colinelor ~i

pot fi concentrate sau rasfirate de-a lungul intersectiei versantului cu

stratul impermeabil.
Izvoarele ascendente apar pe terase aluvionare daca nivelul
piezometric al stratului acvifer din care provin se afla deasupra solului, pot
fi de falii, cu functiom1re intermitenta sau cu funqionare dictata de
caracteristicile geomorfoligice.

68
 Ventilatie Argila 0.30 m

Figura 4.15. Captare de izvoar ascendent

a - pentru debite mici; b - pentru de bite mari

Captarea unui izvor trebuie sa indeplineasca anumite conditii .

• sa fie amplasata in punctul de plecare a izvorului;
• sa asigure captarea totala, fiira pierderi;
• sa se asigure necontaminarea punctului de captare;
• sa nu modifice conditiile de curgere ale izvorului,
• sa fie vizitabila ~i bine ventilata;
• sa fie construita din materiale rezistente la o eventuala actiune
coroziva a apei sau terenului,
• se vor prevedea toate anexele necesare une1 exploatari
corespunzatoare;
• se vor prevedea ~anturi de garda, diguri, ecrane de etan~are etc.,
pentru evitarea patrunderii apelor de suprafata in camera de
captare.
Camerele de captare sunt formate din: camera de acces a apei,
camera sorburilor, camera vanelor, pasarele laterale.

70
-Hgs [m]- inaltimea de garda necesara la partea superioara.

In functie de adancimea raului se stabile~te raportul :

H
K=--
Hmin

unde:
-Hmin - nivelul minim al apei din rau.
Astfel:
• pentru valori K :::; 1 se pot executa captari rara modificarea
nivelurilor din rau, respectiv captari de mal sau albie;
• K > 1, este necesara modificarea nivelului raului.
In Figura 4.16. este prezentat amplasamentul captarii apei din rau
[33]:

Centru populat .

Figura 4.16. Amplasamentul captarii apei din rau

72
 ·~
Figura 4.17. Captare de rau in mal

•Captarea fn albie [33]- Figura 4.18. - se adopta cand inaltimea

- -------.
de captare se asigura doar spre mijlocul albiei, cand la mal apa prezinta
caracteristici necorespunzatoare.

•Captarea fn bazin se realizeaza acolo unde pericolul functionarii

. ----------·---
captarilor de mal din cauza aluviunilor este mare. Bazinul este o
constructie in forma de punga ce se realizeaza in mal sau albie.
Captarea de acest tip se practica in cazul unor debite mari in rauri
importante (la noi in tara, pe Dunare).

74
sursa de alimentare cu apa.

Figura 4.19. Priza cu crib

Exploatarea apei din lacurile artificiale trebuie racuta corect ~i

judicios pentru a se evita eutrofizarea, ingreunandu-se astfel procesul de

tratare.
Calitatea apei lacurilor este influentata de adancime,distingandu-
se trei zone: zona superioara, cu o apa bogata in oxigen, zona intermediara
~i zona inferioara, cu apa rece, slab oxigenata.
Amplasamentul captarii se stabile~te tinand seama de urmatorii
factori:
• distanta pana la statia de tratare trebuie sa fie minima;
• adancimea sa ofere cea mai buna calitate a apei.

•Captarea de ma/ [33] se utilizeaza in cazul lacurilor naturale, care

-
sunt putin adanci
- ~i·se-capteaza
- - --------·-------
debite rnici. - Figura 4.20.

76
 Capitolul 5

ADUCT/UNI
'

Transportul apei intre diferitele instalatii tehnologice ale unm

sistem de alimentare cu apa se realizeaza prin intermediul conductelor.
Conductele care realizeaza transportul apei de la sursa la statia de
tratare sau la rezervoarele de inmagazinare se numesc conducte de
aducfiune sau aducfiuni [5].

5.1. Tipuri de aducfiuni

Conductele de aductiune se pot clasifica astfel:

• conducte ce functioneaza cu nivel liber (canale):
- deschise;
- inchise.
• conducte sub pres1une, ce functionea~a gravitational sau
pompare - conducte fortate.
Alegerea materialului din care sunt realizate conductele,
dimensionarea, alegerea traseelor optime ~i a mij loacelor de executie cele
mai adecvate trebuie Ia.cute pe baza unor considerente tehnico-economice,
deoarec: !!l cadrul unui sistem de alimentare cu apa, conductele reprezinta
investitia cea mai importanta, (70 - 80)% din costul total al lucrarilor.

78
aceasta sa nu fie supusa factorilor ce pot altera calitatea apei sau sa se
produca pierderi datorate evaporarii.
Acest tip de aduqiuni pot fi vizitabile sau nevizitabile ~i pot avea
diferite sectiuni transversale - Figura 5.2.- [4].

'v

I a.

! H

I
J

c.
Figura 5.2. Forme de secfiuni pentru apeducte inchise
cu nivel liber
a - forma circulara; b - dreptunghiulara, dreptunghiulara cu bolta; c - ovoidala;
e - clopot

Aducfiunile sub presiune se folosesc in special in cazul traseelor

accidentate. Scurgerea apei se face sub presiune, apa ocupand intreaga
sectiune interioara, exercitand o presiune relativ uniform.a asupra peretilor,
intr-o anumita sectiune a conductei.

80
 • trebuie respectata adancimea minima de fundare impusa de
studiul geotehnic;
• in profilul lung, conducta de aductiune se prevede cu pante
minime de 1%0, evitand palierele, care fac dificila evacuarea aerului spre
caminile de ventil [35].
Trasarea corecta a unui profil in lung pentru conductele de
aduqiune- Figura 5.3. -presupune urmatoarele operatii:
v

Figura 5.3. Trasarea corecta a unui profil in lung pentru

conductele de aductiune

• in functie de adancimea maxima de inghet sau cota impusa de

fundare, se fixeaza adancimile minime de ingropare a conductei;
• conducta urmare~te profilul terenului in a~a fel incat sa nu se
creeze puncte inalte sau pante sub 1%0;
•conform Figurii 5.3. in cazul aparitiei unui punct inalt se compara
altemativa introducerii in acest punct a unui camin de ventil (a) cu
altemativa eliminarii punctului inalt prin adancirea sapaturii intre cele
doua puncte joase adiacente(b);
• se pleaca de la unul din cele doua punte joase ale cond11 ,.tei cu o
panta de 1%0 spre celalalt punct, pana cand profilul conductei in altemativa
(b) il intalnelte pe eel trasat in altemativa (a);

82
Tipuri de secfiuni de pozare a conductelor

in Figura 5.5. sunt prezentate cateva din sectiunile uzuale de

pozare a conductelor.

" r ·-i-

l i
-!-
I

t -

Ir--
r---

-
0 0 c
I

Figura 5.5. Secfiuni uzuale de pozare a conductelor

Latimea ~antului se stabile~te functie de materialul conductei, de

diametrul acesteia, de tehnologia de lansare, asamblare ~i montaj a
conductei, de felul sprijinirilor.
Forma sectiunii transversale a tran~eei depinde de natura terenului,
de taluzuri, de utilajul de sapat ~i de nivelul apelor subterane.

5.3. Aducfiuni funcfionand gravitational

In functie de conditiile de relief, atunci cand este asigurata energia

necesara pentru transportul debitului cerut, curgerea apei prin conducte se
face gravitational [7].
• Funcfionarea conductei' in suprapresiune - Figura "'6.- se
realizeaza pe intreaga lungime a conductei (presiune relativa pozitiva)
daca profilul longitudinal al conductei este situat sub linia piezometrica;

84
piezometrica i~i schimba pozitia din RS in RT, iar debitul scade sub
valoarea initiala corespunzatoare liniei piezometrice teoretice R W. Debitul
in seqiunea finala W este egal cu debitul din sectiunea de intrare in
conducta, astfel ca linia piezometrica de pe portiunea finala a conductei
WVva fi paralela cu RT.
Pe tronsoanele RT ~i VW curgerea se produce sub presiune iar pe
tronsonul TV cu nivel liber, avand, un caracter instabi1 ~i un debit inferior
debitului teoretic.
in regim static, presiunea p este transmisa in aval de catre dopul
de aer format pe tronsonul TV, presiune ce actioneza pe suprafata amonte,
nivelul hidrostatic coboara, iar presiunea de utilizare in sectiunea finala se
va reduce echivalent cu cantitatea h, egala cu diferenta de nivel dintre
extremitatile tronsonului TV.
in regim dinamic, corespunzator pierderii de sarcina datorata
turbulentei de pe acest sector, are loco reducere a debitului.

• Funcfionarea conductei in sifon -Figura 5.8. - se realizeaza pe

portiunea de conducta pentru care profilul longitudinal depa~e~te planul
de sarcina absoluta, formand un sifon superior.

Figura 5.8. Funcfionarea conductei in sifon

86
pompei. Se intfunpla ca dopurile de aer sa fie antrenate de curentul de apa,
/

depa~ind punctele inalte ale traseului, volumul dislocuit fiind compensat

brusc printr-un aport echivalent de apa care provoaca ~ocuri hidraulice.
Daca aerisirea punctelor inalte ale traseului nu este fiicuta corespunzator,
se produce perturbarea curgerii deci cre~terea energiei de pompare ~i

favorizarea fenomenelor nepermanente.

Constructiile ~i instalatiile anexe au rol tehnologic - in reducerea

presiunii, in traversari de cursuri de apa, cai comunicatii sau rol in
inlesnirea exploatarii [31].
In Figura 5 .10 este prezentat profilul hidrologic al unei aductiuni
~i constructiile anexe:

-- ------ rezervor

Figura 5.10. Profilul tehnologic al unei aducfiuni ~i

construcfii accesorii
CV - camin de vana; CRP - camin de rupere a presiunii; PST - plan de
sarcina totala; G - camin golire.

88
 I
o'
11!

Figura 5.12. Camin pentru descarcarea aducfiunii

1 - conductii de aductiune; 2 - vana de descarcare; 3 - camin din beton;
4 - capac metalic cu ventilatie; 5 - izolatie hidrofuga; 6 - beton de egalizare;
7 - protectie de cariimida; 8 - ~apa de ciment.

• ciimine de vizitare pentru gurile de acces la conducte cu Dn >

800 mm: gurile de acces sunt de 0600 mm., inchise cu flan~e, amplasate
la distante de aproximativ 2 km., adapostite in camine comune impreuna
cu alte armaturi.
Traversarea cursurilor de apii se realizeaza tinand cont de
criteriile tehnico-economice, solutia agreata fiind una dintre cele
prezentate mai jos (31]:
• ingroparea sub fundul albiei - Figura 5 .13. - se face cu doua fire
de conducte din tevi de otel, care au prevazute la capete vane de izolare cu
camine de vizitare pentru fiecare fir; conductele se protejeaza cu palplan~e
~i anrocamente. Acest tip de traversare prezinta dificultati in executie ~i

90
 • suspendarea pe structura unui pod existent -conducta /

autoportanta - este o solutie economica, aplicabila pentru conducte cu

diametre mici ~i mijlocii-Figura 5.14.;

~ n ii fJ[:
~------- ----~
' '. ~.5
\eG\ ;
--1--
1
I

t
- --
' -,- -- - -
- ·-
I
I

: _______! ____ ~
.

a b

Figura 5.14. Traversare prin suspendarea conductei de tablierul unui

pod existent: a - pod de beton armat, b - pod de lemn.
1 - conducta metalica; 2 - izolatie tennica; 3 - tiranti; 4 - piuli!ii; 5 - trotuat
beton annat; 6 - grinda de lemn

• pod apeduct: conductele sunt sustinute de cabluri sau de un

tablier pe pile ~i culei - este o solutie independenta, de doua tipuri, functie
de deschiderea traversarii ~i diametrul conductei:
- conducta autoportanta rectilinie pentru deschideri mici
15 - 25 m, marc pentru deschideri pin.a la 25 - 30 m;
- pod suspendat pentru deschideri mari-Figura 5.15.

Traversarea ciiilor de comunicafie se face prin conducte de otel

protejate in tuburi cu diametru mai mare decat al aductiunii - Figura 5.16.
- sau conducte in galerii de protectie -Figura 5.17.

92
 Traversa.rile pot fi vizitabile sau nevizitabile functie
,
deI diametrul
conductei, de probabilitatea avarierii conductei protejate etc. dar ~i de
conditiile impuse da administratia cailor de comunicatii.
Trecerile prin tune! sunt recomandate pe tronsoanele de aductiune
in care conducta trebuie coborata la adancimi mari, 8 - 10 m sub nivelul
terenului.
Ancorarea conductelor de aducfiune - au rolul de a impiedica
avarierea condctei prin deplasarea pieselor de legatura situate la schimbari
de directie, panta, pe ramificatii este impiedicata avarierea conductelor
atunci cand imbinarile conductelor nu pot prelua solicitarile la care sunt
supuse - Figura 5.18.

3 4

Figura 5.18. Scheme ale masivelor de ancoraj pentru conducte

1 - curbe pe verticala; 2 - curbe in plan; 3 - ramificatie;
4 - capat de conductii

In Figura 5.19. sunt prezentate trei tipuri de masive de ancoraj:

94
 5.6. Dimensionarea aducfiunii

Principiul de dimensionare are la baza ecuatia de continuitate ~i

legea lui Bernoulli prin relatia lui Chezy (39]:

Q =A. C. (R. 00.s
unde:

- Q [m
3
/ s] - debitul de dimensionare;
-A[m 2 ] - sectiunea conductei;
- R [ m] - raza hidraulica:
D
R=-
4
-D - diametrul interior al conductei;
-i - panta liniei piezometrice;
-C - coeficientul Chezy:
1
C = -R1/6
n

unde:

-n - rugozitatea relativa.

1
Pentru diferite tipuri de materiale, coeficientul - are urmatoarele
n
valori:
• tuburi din beton: n= 7 4;
• tuburi din beton armat precomprimat: n= 83;
• tuburi din PVC, PAFSIN: n= 90.

96
5. 6.2. Dimensionarea aducfiunii funcfionand prin pompare

Schema hidraulica pentru calculul unei aductiuni functionand prin

pompare este prezentata in Figura 5.21.

hrr IJDJITIJIITlJJilITDJ::O:J::J== rezervor

-- -
--- - --
--:...--

Hg

hro Jt:T1:tj~
captare
Figura 5.21. Schema hidraulica pentru calculul aducfiunii
funcfionand prin pompare

Dimensionarea aductiunii se poate face prin doua tehnici distincte:

1 - Energia de pompare necesara pe toata durata de functionare a

aductiunii se calculeaza cu relatia:
E = P.n

uncle:
- P[kW] -puterea pompei;
-n - numar ore de functionare;

98
 C(rnil .1ei)

t
I

200 Dec 400 600 D(mm .)

Figura 5.22. Determinarea diametrului economic al unei conducte de

aductiune functionand prin pompare

5. 6.3. Tuburi pentru execufia aducfiunilor

in ultimii ani gama de materiale disponibile pentru executarea

aductiunilor a devenit mult mai larga, o descriere sumara a acestei game
fiind prezentata in Tabelul 5.1. [38]
Observafii:
• 1n alegerea tubului trebuie tinut seam.a ~i de conditiile de
amplasare, valoarea rigiditatii tubului fiind marcata prin valori de 2 000 -
10 oooN/m2'·
• conductele de PEID sunt recomandate pentru diametre mai mici
de 500 mm.;
• tubul de fonta ductila se recomanda pentru conducte cu siguranta
mare 1n functionare ~i de presiune mare;

100
 CAPITOLUL6

STAT/I DE POMPARE A APE/

'

6.1. Clasificarea pompelor

Pompa este o ma~ina care transforma energia mecanica primita de

la o sursa de antrenare in energie hidraulica.
Pompele sunt destinate in principal transportului de lichide la
distante ~i nivele diferite, astfel incat utilizarea lor s-a impus in majoritatea
domeniilor unde este necesar un astfel de transport. Deoarece un astfel de
transport impune o continuitate a curgerii intre sursa de alimentare si locul
deversarii, acesta nu se poate realiza decat intr-o instalatie hidraulica,
compusa din: conducta de aspirafie, conducta de refulare, pompa ~i

aparatele de masura.
In conformitate cu prevederile STAS-ului 7215, pompele se
clasifica dupa principiul de funcfionare astfel:
- turbopompe:
•centrifuge (monoetajate, bietajate, multietajate, in simplu sau
dublu ax);
• elicoidale (diagonale normale sau rapide, axiale normale etc.)
- pompe volumice:
• cu piston (cu simplu sau dublu flux sau efect);
• rotitoare (cu angrenaje, cu palete oscilante sau culisante etc.);
• ejectoare (elevatoare).

102
 • Pompe axiale
Acestea pot fi cu ax vertical sau orizontal, constructiv avand
acelea~i elemente componente ca pompele centrifuge ~i permit
3 3
vehicularea unor debite mari 300 m / h- 25000 m / h la ina.ltimi de

pompare reduse 3 m - 15 m.

• Pompe submersibile
Sunt destinate in general echiparii puturilor de captare a apei din
stratele acvifere, la adancimi de zeci pana la sute de metri, avand o
intretinere u~oara, rara pericol de dezamorsare.

• Unitafi modulare de pompare

Sunt utilizate in sistemele de alimentare cu apa a marilor or~e

unde distributia apei se realizeaza pe zone de presiune in mai multe trepte

de pompare. Acestea sunt echipate cu grupuri de pompare legate in paralel
~i complet automatizate.

• Pompe pentru ape uzate

Sunt utilizate in sistemele de canalizare unde nu este posibila
curgerea gravitationala. Sunt pompe speciale, destinate pompi:irii apelor cu
un anumit grad de incarcare.

• Pompe dozatoare
Sunt utilizate in special in statiile de tratare a apei ~i in statiile de
epurare, cu ajutorul lor putandu-se doza substantele oxidante sau de
dezinfectie, substantele coagulante etc.

104
-H - inaltimea de pompare.

l
------c ----z;:n-
~· ~1Si ·

m !l I
~~~; . I
- -

Figura 6.1. Schema unifilara a unei instalatii de pompare

• Puterea absorbita a pompei (puterea la axul pompei) P[W]

- reprezinta puterea mecanica consumata pentru a ridica_un debit Q la
inaltimea de pompare H:
p =-pg_Q_H
YJ

- YJ - randamentul pompei.

• Puterea motorului pompei Pm [W] - reprezinta puterea

necesara la cuplajul motorului de actionare.

106
 H(m}

'

Im atabn

"'Q(mc/h}

Figura 6.2. Curba caracteristidi de sarcina

Curba are fornm unei parabole cu concavitatea injos:

Ho = f(Q = O) - mers in gol; HmaxCHM) = f(Qmax = QM) -M punct
de maxim.
Pentru debite Q < QM pompa are o functionare stabila, iar pentru
Q > QM functionarea este instabila, manifestandu-se fenomenul de
pompaj prin pendularea debitului, lovituri de berbec etc.

• Curba caracteristica de putere - Figura 6.3 . - exprima variatia

puterii absorbite la arborele pompei functie de de debitul Q: P = f (Q).

108
 • Curba caracteristicii NPSH - Figura 6.5. - NPSH = f(Q)
reprezinta inaltimea energetica neta la aspiratie pe care trebuie sa o aiba
apa astfel incat pompa sa funqioneze fiira cavitatie [37].

(m)

Figura 6.5. Curba caracteristidi NPSH

Beneficiarului ii sunt puse la dispozitie de catre furnizor, toate

aceste curbe caracteristice ale pompei in vederea alegerii ~i exploatarii
corecte a acesteia.

6.5. Caracteristica exterioara a retelei. Punct de functionare.

' '

Studiul functionarii unei instalatii de pompare se face analizand

interactiunea dintre cele doua componente: pompa - retea de conducte.
Legatura functionala dintre cele doua componente se stabile~te prin
determinareapunctului defunc/ionare, care se obtine la intersectia dintre
curba caracteristica a pompei H = f (Q) ~i curba carcteristica a instalatiei
Hi= f(Q).

110
 Inaltimea de pompare va fi data de ecuatia matematica:
H =Hg+ Hp+ Hr
compusa dintr-o componenta statica H0 =Hg+ Hp ~1 o componenta
dinamica Hr= KQ 2 .
Tragem concluzia ca, inaltimea de pompare variaza dupa o functie
de gradul II: H(x) = H0 + KQ 2 (x) graficul fiind o parabola de grad II in
coordonatele Q - H numit caracteristica exterioara a re{elei.
Intersectia dintre caracteristica exterioara a retelei ~i caracteristica
interioara de sarcina a pompei reprezinta punctul de funcfionare
P(Qx, Hx) - Figura 6.7.

H(m)

curba carcct. ext. a rotolei

Qx Q(mc/h)

Figura 6. 7. Determinarea punctului de funcfionare

Coordonatele punctului P(Hx, Qx) precum ~1 valorile

corespunzatoare x, Nx, NPSHx din celelalte curbe caracteristice reprezinta
parametrii de funcfionare ai instalafiei de pompare in condifiile date.

112
6. 7.1. Cuplarea pompelor fn paralel
...-
.

In cazul unui debit solicitat de consumator care nu poate fi satis!acut

cu un singur agregat de pompare, se recomanda cuplarea pompelor in
paralel. Ca un principiu general, se precizeaza ca in acest caz, daca
pompele refuleaza pe o conducta comuna, caracteristica de sarcina se
obtine prin insumarea absciselor Qx, de pe curbele caracteristice
exterioare, corespunzatoare fiecarei ramuri a instalatiei, obtinandu-se
curba caracteristica comuna.

_.---··· .----
6. 7. 1.1. Cup!!!:.~~a !'.!. P<!:!f!.~L~ doua pompe identice
- · ·-...... ______ ...___ ..

Deoarece pompele sunt identice ele vor avea aceea~i caracteristica-

Figura 6.8. Prin dublarea abscisei Qx corespunzatoare acelea~i inaltimi de
pompare H, se obtine curba de functionare comuna. Punctul de functionare
se va gasi la interseqia curbei caracteristice exterioare cu caracteristica
celor doua pompe deci in punctul B.
Din figura se observa:

obtinandu-se o cre~tere de debit !iQ < Q1 care va fi cu at1t mai mica cu

cat panta curbei caracteristice exterioare este mai abrupta, iar cea a curbei
interioare mai plata.

114
 H(m}

D
H 1--~~..,--~..--~..-r.....

Q(mc/h)

Figura 6.9. Cuplarea in paralel a pompelor neegale

Caracteristica de sarcina comuna ~i punctul de functionare se

detemina in mod analog ca in cazul pompelor identice cuplate in paralel.
Curba comuna I+ II se obtine insumand abscisele Qx
corespunzatoare acelora~i inaltimi Hx. La intersectia caracteristicii
exterioare cu curba comuna se obtine punctual de functionare A(Q,H).
Ambele pompe functioneaza la aceea~i inaltime de pompare HA, pompa I
functionand in punctul 8 1 cu debitul QBI iar pompa II functionand in
punctul Bu cu debitul Q8 u .
Daca pompele functioneaza separat se realizeaza punctele de
functionare A 1 ~i An cu debitele respective.

Din grafic se observa:

116
 H(m)

1+8

Q(rnc/h)

Figura 6.10. Cuplarea pompelor in serie

6.8. Clasificarea statiilor de pompare in instalatiile hidroedilitare

Statiile de pompare sunt destinate transportului apei la distante ~i

nivele diferite, fiind echipate cu pompe, motoare de antrenare pentru

pompe, aparate de masura ~i control, instalatii hidrauluice, electrice, de
ventilare, echipamente de comanda etc.Toate acestea sunt amplasate intr-
o construqie de protectie - stafia de pompare.

Clasificarea statiilor de pompare se face dupa mai multe criterii

[46]:

LDupa rolul ocupat in sistemul de alimentare cu apa:

• statii de pompare trapta I - preiau apa de la sursa (captare) ~i o transporta
direct la rezervoare sau la statia de tratare;

118
 V.Dupii tipul constructiv al construc{iei sta{iei ~i modul de a~ezare al
utilajelor de pompare in raport cu suprafa{a terenului:
• statii supraterane - cladirea statiei ~i utilajele sunt amplasate la nivelul
solului;
• sta!ii semiingropate- o pare din cladire ~i utilaje sunt amplasate sub cota
terenului natural;
• statii de pompare subterane - in totalitate cladirea ~1 utilajele sunt
amplaste sub cota trenului;
• statii de pompare plutitoare - amplasate pe ambarcatiuni in fluvii sau
rauri mari.

VI.in cadrul sistemelor de canalizare, f unc{ie de rolul ~i tipul

utilajelor, stafiile pot fi:
• statii de proces - vehiculare namol, amestec ape uzate ~i namol etc.;
• statii echipate cu pompe cu ax vertical;
• statii echipate cu pompe cu ax orizontal.

in retelele de canalizare de obicei, sta!iile de pompare se echipeaza

cu pompe cu ax vertical sau pompe submersibile, avantajele lor fa!a de
pompele cu ax orizontal fiind urmatoarele:
• nu se pun probleme de amorsare, pompele fiind scufundate;
• folosirea pompelor submersibile permit o intrtinere facila.

6.9. Alcatuirea stafiilor de pompare

Compone~'-e!e de baza ce intra in alcatuirea unei statii de pompare

sunt [11]:

120
• conductele de aspiratie vor avea traseul spre pompe cu o panta continua
de minim 5%o, pentru evitarea formarii pungilor de aer;
• conductele de aspiratie se vor dimensiona la viteza apei la intrarea in
pompe de maxim 1,0-1,2 mis;
• imbinarea dintre conducta ~1 pompa se va realiza printr-o reductie
simetrica;
• se prevad vane de izolare pe conducta comuna a statiei de pompare,
astfel incat sa se asigure o funqionare continua a statiei chiar ~i in caz de
revizie a unui grup de pompare.

Conducta de refulare
• conductele de refulare trebuie sa fie de diametru egal cu refularea
pompei; pentru diametre mai mari se prevad reduqii simetrice;
• conductele de refulare se dimensioneaza astfel incat:
- viteza apei de maxim 1,5 mis, pentru diametrul conductei de pana
la250 mm;
- viteza apei de maxim 1,8 mis, pentru diametrul conductei de peste
250mm.
• conductele de refulare de pe fiecare pompa vor fi prevazute cu clapet de
retinere ~i o vana de acela~i diametru cu eel al conductei;
• pe conducta de refulare comuna a unei statii de pompare se prevad vane
de izolare pentru asigurarea unei functionari continue a statiei de pompare,
evitandu-se oprirea statiei in caz de revizie a unui grup de pompare;
• pe conducta de refulare comuna a unei statii de pompare se prevede
dispozitivul de atenuare al loviturii de berbec ~i un echipament pe11L, u 0

'
imegistrarea debitului pompat de statie.

122
 CAPITOLUL 7

PROCESE SJ INSTALATII PENTRU CORECTAREA

' '
CALITATII APE/
'

Apa provenita din sursele naturale nu indepline~te mereu conditiile

de calitate necesare nevoilor consumatorilor ~i de aceea se folosesc diferite
instalatii de imbunatatire a calitatii apei. Felul acestora rezulta din
comparatia proprietatilor organoleptice, fizice, chimice ~i bacteriologice
ale apei la sursa, cu conditiile de calitate prescrise de procesul tehnologic.

7.1. Principiile procedeelor de tratare

In tratarea apei sunt asociate mai multe procedee elementare [29]:

fizice (tehnici separative), chimice (oxidare, dezinfectare) sau biologice.
Aceste procedee due la eliminarea materiilor in suspensie, apoi a
substantelor coloidale ~i a unora dintre substantele dizolvate (minerale sau
organice).
Separarea particulelor solide se face prin doua procedee diferite:
decantare ~i filtrare . Diversitatea particulelor din punct de vedere
granulometric impune, pentru accelerarea proceselor, aglomerarea
acestora.
Prin procedeul de aglomerare se reduc distantele dintre particule
prin diminuarea in prealabil al fortelor electrostatice, iar prin coeziunea
lor, greutatea ~i implicit viteza de depunere, cresc, obtinandu-se flocoane

124
 Printre efectele secundare negative ale procedeelor de mai sus, le
mentionam pe urmatoarele:
• pentru eviatarea unei concentratii ridicate de aluminiu dizolvat in apa
tratata, administrarea sarurilor de aluminiu pentru coagulare trebuie racuta
in conditii stricte;
• ozonul conduce la formarea carbonului asimilabil care provoaca
probleme de revitalizare a micro-organismelor in retele; pentru eliminarea
acestuia, procesul de oxidare trebuie completat cu unul de filtrare pe
carbune.
Exigentele ridicate privind calitatea apei, a poluarii mediului ~i a
epuizarii resurselor utilizabile due la punerea unui accent sporit asupra
instalatiilor de tratare a caror sarcina devine tot mai complexa.

7.1. J.Scheme de principiu pentru corectarea calitiifii apei

in functie de proprietatile reale ale apei captate, de cunoa~terea

calitatii ~i variabilitatea acesteia in timp se poate alcatui orice schema de
tratare a apei functie de dezvoltarea tehnologica [4].

• pentru tratarea apei de rau:

Figura 7.1.Schema instalafiei pentru tratarea apei de rau

1 - decantoare; 2 - filtre; 3 - instalatie sterilizare.

126
 In functie de directia de curgere a apei, deznisipatoarele se
calisifica in deznisipatoare orizontale ~i deznisipatoare verticale [4].

7.1. 2.1. Deznisipatoare orizontale

Deznisipatoarele orizontale sunt des intalnite, au forma

rectangulara in plan, se executa din beton sau beton armat ~i se compun
din: camera de lini~tire ~i distributie a apei brute, camerele de depunere a
nisipului, camera de colectare a apei deznisipate, dispozitivul de curatire
~i golire, stavilarele.

Secfiune longitudinala A-A Secfiune B - B

Figura 7.4. Deznisipator orizontal cu curafare manuala

1 - gratar; 2 - bare de lini~tire; 3 - ni~e pentru reparatie in caz de avarie;
4 - stavilar la intrare; 5 - stiivilar la golire; 6 - stiivilar la ie~ire.

128
7. 1.3. Decantarea apei

Procesul de sedimentare prm care sunt retinute 98% din

suspensiile de orice marime continute in apa poarta numele de decantare.
Procesul are loc in bazine speciale numite decantoare ~i care dupa sensul
de circulatie a apei se clasifica in decantoare orizontale, verticale ~i

radiale.
Procesul de decantare se caracterizeaza prm patru tipuri de
regimuri de sedimentare:
decantarea particulelor discrete de concentratie redusa,
independenta de interactiunile intre particule, inclusiv floculare.
decantarea particulelor de concentratie mica, influentata de
interactiunile dintre particule - in acest caz masa particulelor cre~te
odata cu agregarea acestora, decantarea fiind mai rapida.
decantarea suspensionala - viteza de decantare este dependenta de
concentratie; se pot forma astfel zone de concentratii diferite
datorita separarii particulelor cu viteze diferite de sedimentare.
decantarea prin compresiune asupra straturilor inferioare.

7.1 .3.1. Decantoare orizontale

Decantoarele orizontale sunt bazine din beton sau beton armat,

pnn care apa circula in sens orizontal iar la baza acestora se depun
suspensiile.
Un decanter orizontal se compune din camera de distributie,
camera de decantare cu palnia de control, camera de colectare a apei

130
 Figura 7.7. Traiectoria de depunere a particulelor in decantor

Particulele ajung la baza decantorului cu atat mai repede cu cat au

ci greutate specifica mai mare.

Pentru colectarea namolului, camera de decantare are prevazuta o

adancitura sub forma de palnie care se intinde pe 1/ 8 + 1/ 4 din lungimea

camerei de decantare.
Dupa parcurgerea camerei de sedimentare, apa trece peste un
deversor la coronamentul caruia se afla un gratar metalic care retine
frunzele, iar de aici ajunge in camera decantata de unde este preluata cu o
conducta prevazuta cu vana de inchidere.

7.1 .3.2. Decantoare verticale

Decantoarele verticale sunt bazine de forma cilindrica sau

paralelipipedica, acoperite sau neacoperite, prin care apa circula de jos in
sus, iar suspensiile din apa se depun la baza bazinului. Sunt indicate pentru
ape tratate cu coagulant ~i in industrii, pentru debite de pana la
3
30000 m /zi ~i se construiesc in locuri unde spatiul disponibil este

132
decantoarele acoperite, iar la cele neacoperite 1ntr-o conducta periferica
gaurita. Decantorul se prevede cu preaplin pentru mentinerea nivelului
constant de apa.

7.1.3.3. Decantoare radiate

Decantoarele verticale - Figura 7.9. - la care se adopta un raport

constructiv ; > 3,5 devin decantoare radiale, curentul de apa avand

directie radiala dinspre tubul central catre rigola periferica. Se folosesc

pentru debite foarte mari, capacitatea lor fiind importanta la o adancime
relativ mica.

intrcre -+

intrnre

Figura 7.9. Decantor radial

134
 Apa ajunge in camera de filtre printr-o conducta de aductiune,
unde trece prin materialul porns a~ezat pe un drenaj. De aici, apa trece in
camera de apa filtrata ~i apoi condusa mai departe prin conducta de apa
filtrata. Apa este mentinuta la un nivel constant prin conducta de preaplin,
iar prin conducta de golire apa se poate evacua din filtru.
La punerea in functiune a filtrului, substantele din apa pot fi
retinute:
• in stratul superior de nisip - pe o adancime de 2 - 3cm , formandu-se
astfel la partea superioara a stratului o membrana biologica in care sunt
retinute toate suspensiile din apa, substantele organice fiind oxidate
biochimic iar bacteriile din apa sunt distruse.
• in toata masa nisipului filtrant - pe o adancime de 20 - 30cm,
formandu-se astfel in granulele de nisip goluri de dimensiuni mai mici
decat cele ale particulelor, iar in jurul granulelor peliculei de argila datorita
fenomenului de adsorbtie se depun suspensii mult mai mici inclusiv
bacteriile din apa; retinerea particulelor de dimensiuni mai mari,
mic~oreaza golurile dintre granulele de nisip, contribuind astfel in
continuarea la retinerea particulelor din apa. Se formeaza astfel o
membrana biologica care poate retine (90 - 95)% din bacterii.

Prin imbacsirea stratului filtrant, acesta opune rezistenta la trecerea

apei, scade viteza de filtrare, deci debitul de apa filtrata. Cand rezistenta
filtrului scade mult nemaiputandu~ se asigura debitul de apa filtrata
necesar, acesta se scoate din functiune pentru curatare ~i spalare.

136
 ..,.., 1
~ Sect!u ~ e P..-A

Sect!u'le 8-8

Figura 7.11. Filtre lente

Intrarea apei decantate/evacuarea apei filtrate se face prin conducta
1 respectiv 2. Prin conducta 3 apa se gole~te deasupra stratului filtrant ~i

prin conducta 4 se gole~te apa dedesuptul stratului filtrant. Prin conducta

5 are loc eliminarea primului strat in conducta colectoare de evacuare 6.
Conducta de preaplin- 7.
Introducerea apei sub stratul filtrant la umplerea filtrului se face
prin conducta 2, pe care este montat ~i un regulator de debit 8.
Materialul filtrant este compus dintr-un strat de nisip care reazema
pe un strat suport. Nisipul, conform STASl 712 poate fi de cuart sau
antracit cu granulometrie de 0,5 -;- 2mm ~i coeficientul de neuniformitate
de maxim 1,6.
Stratul suport este compus din strat nisip cu o grosime de 10cm,
granulele 1 -;- 3mm ~i strat de pietri~ de grosime 1Scm, granule de 3 -;-
7mm care reazema pe drenajul alcatuit din placi permeabile din beton
Figura7.12.

138
 P!on

T
A,

Figura 7.13. Filtru rapid deschis

Filtrele rapide deschise se folosesc eel maid~~ in~~

~i a celo~otabile
a apelor industriale
·- . -·· ...... . ····-' ·~··~- --···-··-'·~·--·---
1 [15].
Un filtru rapid deschis este prezentatr in Figura -7.13.; apa
decantata ajunge la filtru prin conducta 1, trece prin stratul de nisip ~i pleca
mai departe in instalatie prin conducta 2. Nivelul constant al apei este
mentinut prin conducta de preaplin 3. Prin conducta 4 se introduce apa de
spalare in contracurent, apa ce este colectata in jgheaburile de deasupra
stratului filtrant si apoi evacuata prin conducta 5.
Prima apa filtrata se evacueaza prin conducta 6, iar camera filtrului
se gole~te prin conducta 7. Pentru colectarea apei de evacuare este
prevazuta conducta 8 ~i prin conducta 9 are loc introducerea aerului

140
traverseaza acest tip de filtre sub presiune. Componentele filtrului sunt

--
acele~~i_.~a siJ_a filtrel~_Eeschis~[l 5]- Figura 7.14.

Figura 7.14. Filtru rapid inchis

Apa pentru filtrare ajunge la filtru prin conducta 1, traverseaza

stratul de nisip ~i prin retelele de tuburi cu orificii ajunge in conducta
filtranta 2 .Apa pentru spalare in contracurent este trimisa prin conductele
3, 4 ~i 7 si este evacuata prin conducta 5.
Spalarea filtrului se face sub presiune, o data la 5 - 6 zile, timp

de 0 ora, cu 0 intensitate de 4 - 5 l/s .m z, consumandu-se 60 -

100m 3 apa de spalare.

142
 Pierderea de sarcina h[m] prm orificiile drenajului la filtre
rectangulare in plan, este:

V 1z vz2
h = 0,25 + 7,85 2g + 0,7 2g

Orificiile au diametrul de 6 -:- 12mm, iar suprafata lor reprezinta

0,02 -:- 0,3% din suprafata totala a filtrului.
Drenaje din crepine - crepinele impiedica antrenarea nisipului odata cu
ie~irea apei filtrante ~i asigura distributia cu debit ~i presiune uniforma a
apei ~i aerului.
Drenaje din blocuri de beton prefabricate - au forma ~i structura speciala;
se prevad cu patru pana la cinci straturi intermediare de pietri~ de grosime
de 40cm intre stratul filtrant ~i blocuri.

7.1. 4. 5. Filtre de construcfie speciala

• Filtru cu dublu curent - functioneaza cu viteza de 12 -:- 15 m / h•

apa filtranta fiind introdusa atat pe la partea inferioara 'a stratului de nisip
cat ~i pe la cea superioara; colectarea apei filtrate se face in stratul filtrant
de nisip printr-un drenaj alcatuit din tuburi perforate;
• Filtru ultrarapid- filtre inchise, functioneaza cu viteza de 25 -:-
10 0 m / h; se utilizeaza pentru ape industriale unde se cere un grad de
limpezire mai scazut;
• Microfiltrele sau micrositele - instalatii alcatuite din site fine din
fire de otel inoxidabil sau din fire sintetice, cu ochiuri de functioneaza cu

144
 Pentru a se obtine o oxidare corespunzatoare, dupa introducerea
clorului in apa trebuie sa se faca o amestecare buna ~i sa se asigure eel
putin 30 minute pana la folosirea apei.
Introducerea clorului in apa se face cu aparate automate de clorare
care realizeaza prepararea unei solutii concentrate de apa-clor, reglarea
exacta a dozei de clor, masurarea ~i afi~area cantitatii introduse.

• Dezinfectarea cu clorurii de var - se utilizeaza in instalatiile

mici, cele provizorii sau cele de rezerva.
Clorura de var se prepara pe cale industriala prin combinarea
clorului gazos cu var nestins, avand loc urmatoarele reactii chimice:

2Ca0Cl ~ Ca(OH) 2 + CaCl 2

Ca(OH) 2 + 2Ca(HC0 3 ) 2 H 2C0 3 Ca 2 HOCl
2HOCl ~ 2HCl + 02

in unele cazuri este necesara clorarea in exces, la valori de 5 -

10 mg /z ~i de aceea trebuie luate masuri de declorare la valori de 0,2 -

0,3 mg/ 1, astfel !neat apa sa aiba un gust ~i un miros placut.

• Dezinfectarea cu dioxid de clor - se utilizeaza pentru controlul

concentratiei de fier, mangan ~i a compu~ilor care imprima gust ~i miros
apei.
Dintre avantajele dezinfectarii cu clor enumaram urmatoarele:
'1 doza de dioxid de clor este egala cu cca. 10 - 20 % din doza de clor,

doza maxima necesara fiind doar de 0,4 mg /z;

146
 Ozonul este folosit ca agent oxidant, fiind introdus in schema de
tratare inaintea treptelor de coagulare sau folosit ca agent primar de
dezinfectare.
Ca dezavantaj al dezinfectarii cu ozon este costul relativ ridicat ,
amestecul ~i dozarea dificila [2].
Schema generala a unei instala!ii de dezinfectare cu ozon este
prezentata in Figura 7.16.

ozon de la enerator
evacuare ozon ,

apa de tratat cu ozon evacuare ozon

pompa
bazin de amestec - reactie

Figura 7.16. Schema generala a unei instalafii de dezinfectare

cu ozon

Aerul ozonat este introdus direct in apa prin intermediul unor

difuzoare poroase dispuse la baza bazinelor de contact. Acestea pot fi
construite in mai multe configuratii, in functie de directia de curgere a
aerului fata de ozon.

7.1. 5. 2. Metode fizice de dezinfectare

• Dezinfectarea cu raze ultraviolete - este utilizat ca procedeu

initial de dezinfectare, ce trebuie completat de clorinare ~:].

Ca procedeu unic de dezinfectare se utilizeaza acolo unde apa

prezinta o calitate ridicata ~i unde normele permit acest lucru.

148
 Capitolul 8

CONSTRUCT/I SI INSTALATII PENTRU

' ' '
iNMAGAZINAREA APEi

8.1. Rezervoare

Rezervoarele, in sistemele de alimentare cu apa au diverse

scopuri, cum ar fi [26]:
• inmagazinarea cantitatii de apa utilizata pentru satisfacerea
necesitatilor proprii ale statiilor de imbunatatire a calitatii apei;
• asigurarea unei rezerve de apa pentru aspiratia pompelor inaintea
statiilor de pompare;
• ruperea presiunii pe traseul aductiunilor, reglarea regimului de
alimentare a consumatorilor etc.

In schema de distribufie a apei, rolul rezervoarelor este:

• de a realiza un volum pentru compensarea variatiilor orare de
consum;
• pastrare a rezervei intangibile de incendiu;
•inmagazinarea rezervei de apa necesara pentru acopenrea
consumului in caz de avarii pe conducta de aductiune.

150
cantitate de apa pregatita a fi utilizata in caz de avam, rara apart
suplimentar de energie.
In cazul in care siguranta instalatiilor de aductiune este redusa sau
fumizarea continua a energiei nu puate fi asigurata, un nivel de siguranta
ridicat la rezervoare poate fi eficient, rezultand astfel imbunatatirea
fiabilitatii globale a sistemului.
Tot in cadrul aceste functiuni se prevede conform reglementarilor
in vigoare, ca rezervoarele sa fie prevazute cu un volum de apa
corespunzator pentru realizarea rezervei intangibile de incendiu.

8.1.2. Clasificarea rezervoarelor

~-.:::;::::::;;;;;:,:·;~~~:'!'~;;;:;;l'.l;1:>;:;.:i?'·~~· -- -

Casificarea rezervoarelor se face tinand cont,,._""'"'4J

de .........
mai...,.,...,,,,.,,,.
multe _
criterii
___ ..
............... _ _. . _......, ,,.,, ...... ~.:-·-~· ·-~-..........<'.. .....,-......... ,~

[46]:

• rezervoare la sol, ingropate sau partial ingropate;

---------··-----·-- ,, ..... __ .,.,,, ........
•--'"'"-~· .... ..,..,,,,_.,
_. ~-·-~ ~

• rezervoare supraterane numite castele de apa.

''"'""""'"" "'.,....,,... .. ,, ...... .

11 dupa for ma conslrlf.f!il!ii:.._.

~·----;~ilindrice;
-------·
" •• .....-.-"'"''_......,..........,...... r.<•

• paralelipipedice;
;·1r:01i"comce;-· --
• de forme speciale.
·--·-· --- ----...... ---~---

I!ldupa legatura cu alte construcfii:

-------;-;e-z-erv-0a:!e.i~<l;~~~~;~
• rezervoare incluse in structura altar construqii.

152
 • rezervoare de trecere amplasate intre sursa ~I reteaua de
..

---
~--------·-·
distributie; __ ··• ~,._...,_,,,

• rezervoare de capat sau contrarezervoare, amplasate la capatul

·- ---------~ ··"'·1'--,._=.....· - - -
aval al unei...... _,,retele
......_ de..."""'.._
.. .-._. distributie;
...... ._._............
-~- '

----~- · .... ~ sistem complex de alimentare cu apa care poate avea ~i

....
.........~,,,..,,..- ....,...,---.-··~........-·~..,............~.~·"'"'~----.-·~--,.._...,. ·~-
rezervoare si
'
·contrarezervoare;
"'""¥"°"''' ....,_.,..~~......·-•:>'!'.....,, ••...
, _ _ ....... ~·i ......... ~~"··-•"--' 'lk-'

V dupa pozifia faf a de refeaua de distribufie :

• rezervor de alim~e gravitationalj!_'!__~~!elei ;
~ de a1.1mentare a rete1· . pompare.

-
• rezervor

8.1.3. Cota de amplasare a rezervoarelor

ei £rin

Pentru amplasarea in bune condi!ii a rezervoarelor, trebuie ca, in

primul rand, terenul de fundar~ indeplineasc[°"crlte~iile de rezistenta
___..-·---------'"-
' - -. ..
-·---~ ... ---,"""-··, __........

~~~~~-~~~~~,.ge~ra~!_EJ.?.cala L4].
Presiunea in sistem depinde de cota radier a rezervorului. Calculul
"-· .. -· ·~ ~-.-... ............. ,'.>t.'~....-.~ ... -~~~~- ..

acesteia se face functie de cotele cele mai ridicate ale terenului pe care este
aiiipfasafa rei;ti~ d~ di~trib~t·i~,~d~-;;~si u~~~·d~,~~~;;1c;i u"necesara in zonere-·
·--~--·.,. ,. ~--

d"ese'fv:1ie;'de.p.i erderea'cle ·s~-~inK'fa~coiisumufi};~~~~rar intre

_ ___._______.,. _. . :;. . .-.. ...--.. - . . -·------·.o.. . .
rezerv9r
.._ . . ..,------;,:--~·------"""""'"'=

~i nodul de alimentare cu cerintele hidraulice cele mai mari.

-~-_.,.,

---·-rn:1t1arc0Ta·-i~§2e;~l1~~~prir:._~!l~_:i2..~Proximativ, ca in final
··--·- -··-- - -
sa se verifice in cadrul dimensionarii retelei de distribut;ie - Figura 8.2.,
unde:
Cc[m]- cota topografica la bran~amentul consumatorului;
H b [ m. c. a. ] - presiunea (co ta piezometrica) la bran~ament;
he [m] - pierderea de sarcina pe traseul rezervor - bran~ament.

154
-Vinc[m 3 ] - volumul rezer_v_ei.de_incendiu.;--
.---·-·-~-· ·---

-Vav[m3] - volumul de apa necesar pentru acoperirea consumului in

_, ...... ---· .... ,.. _____ .,_._,,__ ......-.
cazul unei a-;arii -i~- ~~;S~-sau
__.. ... .....
--~-
amonte de rezerv.
_.._,,.-....
---~---- ...
O.
L --
-,.,...,--.--.,..........,."""_,... ,..,...~-,---·

~----ff~§;<l cont de functiunile indeplinite de rezervor, pnn

determinarea volumului corespunzator fiecarei dintre aceste functiuni, se
determina capacitatea rezervorului.
Volumul total al rezervorului trebuie sa fie m1mm 50% din
consumul zilnic maxim Qzi max·
•Capacitatea pentru compensare orara se determina pe cale
analitica sau grafica prin metoda diferentei valorilor cumulate ale debitelor
de alimentare ~i consum orare pentru o zi sau zilnic, pentru o saptamana.
Calculul analitic se efectueaza tabelar. Curba de consum fiind
cunoscuta, pentru cazul compensarii orare pentru o zi, volumul de
compensare se calculeaza conform Tabel 8.1. folosind relatia:

lal + lbl
l1comp = lOO Qzi max

uncle a ~i b reprezinta cea mai mare valoare a diferentei maxime pozitive

~i negative dintre alimentare ~i consum;
Tabel 8.1.
Ora Alim en tare Cons um Diferente
Valori Valori Valori Valori A-C A-C
orare cumulate orare cumulate (+) (-)
(A) (C)
(2)-(4) (2)-(4)
0 1 2 3 4 5 6

156
 Qzimax

afimentarw consu""

Qzimax

1000mc/zi=100" 1-----------

. timp
12ore 1.5 18 24 ore

Figura 8.3. Grafic pentru determinarea capacitafii de inmagazinare

a apei prin metoda diferenfelor cumulate

•Capacitatea necesarii pentru rezeva de incendiu se determina

tinand seama de necesarul de apa pentru combaterea efectiva a

158
 -a= 0,7 pentru retele de joasa presiune ~i a= lpentru retele de inalta
presiune (combaterea incendiului se poate face direct de la hidrantul
exterior).
Conform Pl 18, rezerva de incendiu trebuie reracuta la 24-48 ore.
in cazul in care alimentarea rezervorului poate avea loc rara
intrerupere, chiar in timpul incendiului - cu un debit minimal continuu -
volumul rezervei intangibile poate fi redus cu volumul asigurat de acest
debit minimal Qis ·
in caz de avarie a conductei de aductiune, capacitatea necesara
asigurarii rezervei este:
-(20 - 25)% din debitul zilnic-pentru aductiuni scurte de 5 - 10 km cu
trasee :f'ara dificultati;
-100%Qzi max- pentru conducte lungi, de ordinul zecilor de km ~i cu
trasee dificile.
Capacitatea totala a rezervorului de apa potabila nu va trebui sa
depa~easca volumul de apa corespunzatoare timpului maxim de ramanere
a apei in rezervor (7 zile), admis de normele sanitare.
Volumul total al rezervoarelor obtinut prin insumarea debitelor
calculate se rotunje~te la capacitatea standardizata imediat superioara.
Pentru capacitati mai mari de 1 000 m 3 volumul va cre~te cu o rata
de 1 000 m 3 .
\
8.1. 5. Forma $i dimensiunile in plan a rezervoarelor
---~---- ·--~--~~------·----.

---------------..... __
Forma in plan a rezervoarelor poate fi oarecare, dar, in general, se
- '

adopta forma, circulara, patrata sau rectangulara,- din consiaerente

~-. --··------- ..-~--·-·-·-------·-----------------
econom1ce .
.--------·-·
160
 de unde se deduce ca pentru aceea~i suprafata orizontala, per'imetrul,
implicit costul investitiei, variaza crescator de la forma circulara la cea
rectangulara (27].
Cu toate acestea, trebuie tinut cont ~i de conditiile hidraulice ~i de
rezistenta care pot interveni in mod particular in clasificarea economica a
rezervoarelor.
Presiunea hidrostatica este determinata de inaltimea apei din
rezervor, dorind limitarea acesteia la minim. Astfel, pentru realizarea
volumului V necesar trebuie avuta in vedere o .suprafata a bazei cat mai
mare, deci dimensiuni mari in plan. Pentru o etan~eitate buna a
constructiei, aceste dimensiuni trebuie sa ramana in limite determinate sau
divizate in suprafete elementare, independente mecanic, prin rosturi care
vor trebui etan~ate.
Rezervoarele ~~9t executa astfel:
• rezervoarele de capacitate mica< 150m...3 , se pot executa cu un
._--- ______
singur compartnn~nt;· ···--·. ·---·--·--·----·
.---------·
• rezervoarele mari se executa cu doua compartimente in vederea
---------- . -· ....... - - .....,,.._... ,,,..................- .......
,,..,.,__-----~---·-·--.--

asigurarii reparatiilor
, curente si
'
a curatirii
'
rezervorului; .... -~· ~..-~·· ·· ~- .,,., ..
- - - - -.. -~ ....... _, .. __ ,_,MO ~-" ., ..,., • " • 0'' •• ~ ·- •

• rezervoarele mici din beton armat, de forma cilindrica pot avea

tavanul sub forma unei placi plane care reazema pe peretele exterior;
·- -;re.zervoarele d~apaciiliti;-ari se exec~ti7~--tav;-ul pl~ub
·- - --------.......-. ----------~------------ __,_ -·---~-' _,._ -~---·------

____...--
forma plan~eu-ciup_eJ~a.
de _______ ............ --------· ,_ .

Fundul rezervoarelor se executa de obicei sub forma de radier

general plan.

162
 Pentru pastrarea calitatii apei din rezervor trebuie tinut cont de
reinoirea apei deoarece clorul utilizat pentru dezinfectare se combina
progresiv ~i nu mai are capacitatea de a proteja apa de poluarile posibile
din exterior.
De asemenea, trebuie avuta in vedere evitarea stagnarii apei in
rezervor. Astfel trebuie ca rezervorul sa fie solicitat de reteua de distributie
in a~a fel ca un volum de intrare ~i ie~ire sa fie asigurat in toate zilele.

8.1. 6. Instalafia hidraulica a rezervoarelor

Instalatia hidraulica a rezervoarelor se compune din conducta de

alimentare, conducta de distributie, conducta de golire, conducta de
preaplin, instalatie pentru controlul rezervei intangibile de incendiu,
sistem de oprire a umplerii, sistem de masura a debitului de ie~ire,

indicator de nivel, sistem de prelevare a e~antioanelor de apa pe intrare ~i

1e~ire .

• Conducta de alimentare are diametrul functie de debitele din amonte de

rezervor. Pentru a evita riscul golirii rezervorului prin sifonare, se evita
imersia conductei in apa.

• Conducta de distribufie are diametrul functie de conditiile hidraulice ale

retelei din aval de rezervor. Conducta se echipeaza cu sorb pentru a evita
patrunderea de corpuri straine in reteua de distributie.

• Conducta de preaplin asigura evacuarea cantitatilor suplimentare de apa

din rezervor. Conducta este amplasata vertical ~i este prevazuta la partea

164
 PLAN

SECTIUNEA A-A
Figura 8.4. Schema hidraulica pentru un rezervor

8.1. 7. Instalafiile de iluminat ~i semnalizare [11], [23]

Pentru iluminare trebuie prevazute prize ~i lfunpi portative cu cablu

flexibil la tensiuni nepericuloase. In camera instalatiilor hidraulice trebuie
sa se prevada un sistem de iluminare de siguranta.

166
 •Rezervoarele metalice pot fi cilindrice, tronconice sau sferice, cu
radierul orizontal, sferic, concav - Figura 8.6. - sau de tip Inze - Figura
8.7.

Figura 8.6. Rezervoare metalice

2r
h

Figura 8.7. Rezervor de tip INTZE

Au volumul de maxim 100m 3 , diametrul variaza intre 5 ..;- 7m ~i
inaltimea de 4 - 5 m.

8. 2.2. Instalafia hidraulicii a castelului de apii

Schema instalatiilor hidraulice ale unui caste! de apa de tip pasant,

care inmagazineaza ~i apa pentru incendiu, este prezentata in Figura 8.8.
[33].

168
 La castelele de apa se prevad instalatii de paratraznet ~i iluminare
de balizaj pe timp de noapte, iar in zonele cu grad de seismicitate mai mare
de 7 se recomanda a se prevedea in interiorul rezervorului ecrane de
spargere.
In cazul rezervoarelor Intze - Fgura 8.7. - avantajul major este ca
la un anumit raport al dimensiunilor nu iau na~tere impingeri orizontale in
inelul de rezemare ~i se admite: a =fl = 45° ~i r =h = R, rezultand
pentru volum, relatia:
r = o,65W.
Pentru alte tipuri de rezervoare se admite:
r= co,5 ... o,s)W
f = (0,25 ... 0,30)r
unde r, h ~i f reprezinta raza rezervorului, inaltimea apei in rezervor
respectiv sageata fundului rezervorului.
Peretele, fundul ~i acoperi~ul rezervorului se izoleaza cu materiale
termoizolante pentru evitarea inghetarii apei din rezervor. De asemenea,
daca exista pericol de inghet, ~i conductele se izoleza cu un strat de 3 -
5cm. sau material termoizolant.
In baza unor calcule tehnico-economice, castelele de apa pot fi
inlocuite cu instalatii de hidrofoare sau coloane de presiune.

8.3.Alte modalitati de inmagazinare a apei

•Bazine descoperite - sunt excavatii taluzate sau prevazute cu pereti

verticali ~1 se folosesc pentru stocarea apei necesare la stingerea

170
 CAPITOLUL9

RETEAUA DE DISTRIBUTIE
' '

9.1. Considerafii generale

Totalitatea conductelor, arrniiturilor, aparatelor de miisurat ~1

constructiilor anexe care asigurii transportul apei de la constructiile de

1nmagazinare sau de ridicare a presiunii, panii la bran~amentele

consumatorilor, alciituiesc refeaua de distribufie a apei 1ntr-un centru

populat sau industrie [3 7].
Reteaua de distributie trebuie sii asigure debitul maxim orar la
presiunea de serviciu necesarii.

• presiunea de serviciu - presiunea minima care trebuie asiguratii

in orice punct de bran~ament al retelei de distributie, pentru ca debitul de
apii normat sii poatii ajunge direct sau prin intermediul instalatiilor de
pompare cu hidrofor, la eel mai inalt ~i mai indepiirtat punct de consum al
instalatiei interioare din cliidirile civile ~i industriale, tinand cont de
pierderea de sarcina de la bran~ament panii la locul de consum.

• presiunea maxima admisii intr-o retea de distributie este de 60

m.c.a., functie de limita de rezistenta a instalatiilor interioare din cliidiri.
Este recomandat, ca pentru a nu solicita aceste instalatii ~i a produce
pierderi de apii prea mari, sii se limiteze aceastii presiune la 45-50 mca.

172
 • sistematizarea teritoriului care trebuie alimentat cu apa ~i

amplasarea consumatorilor,
• relieful terenului,
• amplasamentul diferitelor obstacole naturale ~i artificiale (rauri,
canale etc.).
In general, reteua de distributie urmare~te traseul strazilor
centrelor populate sau a industriilor.
Clasificarea retelelor de distribuitie se face dupa urmatoarele
criterii:

I Dupa configurafia fn plan a conductelor (Figura 9.1.), retelele

,..-------·------------·-•••------------..--.. -·--.. .----·---M·~,,_,...,-. ,. . . .,_,
pot fi [37]:
• refele . .-__..a---c~b11cle sau ochiuri inchise, la care apa poate ajunge in
____. . . . .-..inelare
orice punct prin eel putin doua directii. Acest tip de refele este caracteristic
localitatilor mari;
•...---·
refele
'
ramijicate .....la care apa circula pe o singura directie, acest tip de
... __ __ ,__
.., ..,.~.~·-- -

retele fiind caracteristic localitatilor mici;

• refele mixte, o combinatie a celor doua tipuri de retele.
--·-----··---·-· . ·-~---·
Retelele inelare de distributie a apei sunt cele mai recomandate,
deoarece prezintii siguranta in exploatare, atat la debitul de consum normal
dar mai ales in caz de incendiu; o avarie pe un sector al retelei scoate din
functiune strict consumatorii bran~ati la acel sector. In cazul acestor retele
diametrele conductelor sunt mai recluse, prin impaqirea debitului distribuit
pe mai multe ramuri.

174
• re tea alimentatii prin pompare;
' '

-·-
•refea alimentatii prin pompare ~i contrarezervor.

Q
I
I
"' R
'~omax
R ' ...,omax
- -

... , I \
I
I
Hb I

a SP b

r............ Qomax
I .............
I -.._._ ~
I .
I .
I
I

c
Figura 9.2.Scheme tehnologice de funcfionare a refelei de
distribufie
a. alimentare gravitationala cu rezervor de trecere; b. alimentare
gravitationala cu rezervor de trecere alimentat prin pompare;
c. alimentare prin pompare; d. alimentare prin pompare cu
contrarezervor.

176
 <&Om.

R
<60m.
60m.

a b

,-~--
...
................ __ Q2o!ncll
.._._._ ___
... __.........
I
- ( 60m.
Q
i-....... tamCll
.....................,
I -
I

I R
.......
SP -·~·

Figura 9.3. Scheme hidraulice de funcfionare a refelei de distribufie

178
 Conductele de serviciu sunt conductele care primesc apa de la
-·- - . ··- - . ··-····-······--------·-·"·--"·---··-··-··-"'''"'-"'""'''""'-'"-··--·------
artere si o distribuie la punctele de . consum prin . intermediul
·bran~~~~tel~~---s~--~~l~~-~-~~~ -~~--~-~~~~--- ~~~a~~---~~ --~~e· se ~as~sc
consii~;tl~ri--<l~-~pa, iar pe strazile cu artere de diametre de minim 250
mm., le dubleaza pe acestea.

-- - --- -
300-600 m.

Figura 9.5. Pozifia arterelor in plan vertical

Conductele de serviciu au diametre cuprinse intre 80 mm ~i 200

- - - -..... __ ,, __ -~. ,..,,_..,,....""""-.._"'~"-'""'"'~" ..,.'0<.""•--... --'-M' ,..,,...-.--·-··~ -· ·~----.-··--- .. - - · - --. ........ --.,~~.· - - - . , - - -

mm ~i dimensionarea lor se face pe baza debitului de incendiu pe care

trebuie sa-1 transporte. Distanta dintre legaturile conductelor de seviciu la
artere se considera de 150 ...300 m.
Arterele ~i conductele de serviciu se a~eaza in mod normal la o
distanta de eel putin 3 m fata de linia cladirilor.
Pentru a se putea evita degradarea imbracamintii strazilor in cazul
in care trebuie intervenit asupra conductelor pentru reparatii, se
recomanda a~ezarea lor in afara partii carosabile [15] - Figura 9.6.

180
3 m, atunci conducta de apa se amplaseaza deasupra canalelor, la 0,40 m
sau se iau masuri de protectie.
in centrele mari populate, o solutie rationala ~i economica este
gruparea tuturor conductelor, canalelor ~i cablurilor in galerii subterane
vizitabile [15] - Figura 9.7.

Figura 9.7. Galerie subterana pentru conducte ~i cabluri

1 - artere de apa; 2 - conducte pentru termoficare;3 - cabluri pentru forta.;
4 - cabluri pentru iluminat; 5 - cabluri telefonice

De asemenea, in cazul in care diferenta de nivel intre cea mai inalta

cota a ora~ului ~i cea mai coborata este mai mare de 40m, trebuie asigurata,
tinand cont de cea mai inalta cota, o presiune de serviciu de 15-20 mca.
Astfel, reteua de distributie se imparte pe zone, fiecare zona fiind
alimentata de un rezervor separat, incat presiunea maxima sa nu
depa~easca 60 mca., fiecare din zonele de distributie fiind solicitata la
presiuni maxime aproximativ egale.
in cazul zonelor cu un relief accidentat - Figura 9.8. - cele doua
zone de distributie sunt alimentate gravitational.

182
 Pomparea apei in cele doua zone se poate face in serie sau in
paralel. in cazul pomparii in serie, apa pentru zona superioara este trecuta
prin reteua zonei inferioare ~i apoi repompata de statia II iar in cazul
pomparii in paralel, pomparea se face din aceea~i statie de pompare pentru
ambele zone, insa cu pompe de caracteristici diferite ~i prin conducte
diferite [6].

9.4. Dimensionarea refelei de distribufie

Dimensionarea retelei de distributie presupune determinarea

-------------·-~-_..--.:;----·-------
diametrelor ~i calculul pierderilor de sarcina pe conductele retelei: se
_
·-·--- ----- .....~... -.......-~ . ,.......,....--. -.---------------~~-~-.......-.._..-
calculeaza reteaua de conducte principale, iar conductele de serviciu
- -· ---
~i

conductele bran~amentelor se aleg constructiv functie de consumul de apa;

conductele de serviciu au in general diametrul de 100 mm., iar pentru
conducte lungi, care transporta un debit mai mare, 125 ~i 150 mm. Pentru
conductele de serviciu scurte se poate admite un diametru de 80 mm.
Dimensionarea retelei de distributie se face la debitul de consum
maxim orar ~i se verifica la debitul de consum maxim orar plus debitul de
incendiu exterior.
Schema de calcul a unei retele de distributie reda simplificat
alcatuirea acesteia, indicand pozitia surselor, a statiilor de pompare ~i a
rezervoarelor.
In functie de schema de calcul se deosebesc urmatoarele ipoteze de
.:i;;zensionare ~i de verific!!:_~~--a _u nei re/ele f!e distribu/ie:
,....--:-·-- - - .. -------------
[ I. asigurarea debitului Qorar max la consumatori ~i a debitului de
incendiu interior, Qii; in acest caz debitul de calcul este:

184
 • debitul specific q5 [1fs. km, l/s. ha, l/s. loc] functie de lungimea
tronsonelor, marimea suprafetei aferente sau functie de numarul populatiei
cu relatiile:
Q~ Q~ Q~
qs = ~ L ; qs = ~ S ; qs = ~ N
L... mn L... mn L... mn

in care:

- Q~ [ l / s] -debitul de calcul uniform distribuit al zonei; Q~ = Qorar max;

-Lmn[km] -lungimea tronsonului curent, m-n;

-Smn[ha] -suprafata aferenta tonsonului curent;
-Nmn[loc. ]-numarul de locuitori aferenti tronsonului curent;

-Qa mn[l/s ]-debitul aferent pe tronsonul curent.

Este obligatorie verificarea relatiei:

Qa mn = Qc = I Q ~
II Determinarea debitelor consumate fn noduri:

Pentru un nod curent i, in calculul debitului consumat, se considera

numai tronsoanele cu serviciu in drum, folosind urmatoarele relatii:

Qi= ~I Qa,ik + Q;
k

unde:

- debitul in nodul curent;

-Lk Qa,ik [ l / s] - suma debitelor aferente eelor k tronsoane care concura in

nodul i;

186
-P[loc/ha] - densitatea populatiei;

-Q;;n[l/s] - debitul de calcul pe tronsonul curent provenit

din debitele concentrate;

-Qmn[1/s] - debitul de calcul pe tronsonul curent;

-Qtr,mn[1/s] - debitul de tranzit pe tronsonul curent.

Verificarea debitelor de calcul pe tronsoane se face conform

ecuatiei de bilant in noduri:

unde:

- debitul consumat in nodul curent;

-t - numfuul tronsoanelor concurente in nodul curent, prin

care debitele ies din nodul respectiv;
-r - numarul tronsoanelor concurente in nodul curent, prin
care debitele intra in nodul respectiv;

-Lr Qr-i [l/ s J - suma de bi tel or care intra in nodul curent;

-Lt Qt-i[1/s] -suma debitelor care ies din nodul curent.

Putem concluziona, ca in dimensionarea oricarei retele de

distributie trebuie parcurse acelea~i etape, ~i anume:
• se alege sursa;
• pe schema de calcul se tree debitele consumate in noduri ~i se
stabilesc sensurile de curgere a apei pe fiecare tonson, pe principiul

188
 Tabel 9.1.
Tr. L Q D So S = So.L h = SQ 2 .10- 6 Obs.
(m) (l/s) (mm) (s2/m6) (s2/ms) (m)
1 2 3 4 5 6 7 8

•• in cazul refelelor inelare, prin metoda Lobacev sau Cross se

face echilibrarea distributiei debitelor, dupa care se calculeaza pierderile
de sarcina;
Prin metoda Lobacev calculele se realizeaza conform Tabelului
9.2.in care debitele corectate se calculeaza astfel:
• divergenta pe inel ilh[m]:
ilh = L h, L h - suma algebrica a pierderilor de sarcina pe inel;
• debitul de corectie pe inelul considerat:
ilh

• debitul corectat Q [Lis], pe tronsonul curent, pentru tronsoanele

marginale:

• debitul corectat Q[lls ], pe tronsonul curent, pentru tronsoanele comune:

Q = Qo + ilQi - ilQk,

unde:

- Q0 [lls]-debitul de calcul pe tronsonul curent in situatia initiala;

- ilQk [l Is] - debitul de corectie din inelul alaturat.

190
 Metoda Cross presupune transformarea inelelor in noduri,
rezultand un sistem poligonal, cu legaturi conforme cu vecinatatea
nodului, in care se inscriu debitele de corectie calculate ca la metoda
Lobacev.

V. Verificarea calculelor:

Pentru fiecare ipoteza considerata, verificarea calculelor se face

conform Tabel 9.3., determinand vitezele de curgere ale apei in conducte
~i presiunea disponibilii in fiecare nod, utilizand relatiile:
0,004 Q H
V = -rr-. vz ; Cax = Ct - hi; ] = 1>
Hn = 12 + 4(e -1); CP = Cax -Hn; Cpav = Cpam - h;
Hd = CP - Cax·
unde:
- V[m/s] - viteza de curgere a apei, care trebuie sa satisfaca conditiile:
• pentru artere: 1,4 m;s :S: V 2:: 0,3 mis;
• pentru conducta de sevici: V :S: 1,0 m;5 ;
• pentru toate conductele, in caz de incendiu: V :S: 3,0 m;5 .

-Q[1/s] -debitul de calcul real;

- D [mm] - diametrul conductei;
- Cax[m] - cota axului conductei;
- hi - adancimea de inghet, hi = 0,8 - 1,5 m.
-] - panta piezometrica;
- h [m] - pierderea de sarcina pe fiecare conducta;
- L[m] - lungimea conductei;

192
Observafii!
• fiecare nod trebuie atins eel pufin odata;
• se reia calculul de echilibrare al refelei de distribufie ~i de stabilire a
presiunilor disponibile daca in ipotezele considerate nu este indeplinita
condifia: Hd 2: Hn.
• rezultatele calculelor analitice se reprezinta grafic in profilul
longitudinal cu linii de sarcina.

9.5. Armaturi ~i piese speciale pe refelele de distribufie

Dispozitivele care servesc pentru monitorizarea, exploatarea ~i

intretinerea rationala a sistemelor de alimentare cu apa sunt armaturile.

Armaturile au urmatoarele functiuni:
• reglarea debitului ~i a vitezei;
• golirea conductelor sau a tronsoanelor;
• asigurarea unui singur sens de circulatie a apei - clapete de
retinere;
• siguranta functionarii aductiunii contra formarii pemelor de aer
(ventile de dezaerisire), formarii vacuumului (ventile de vacuum), contra
suprapres1un11;
• mentinerea unei presiuni limita pe conducta (ventile de reducere
a presiunii);
• compensarea dilatarilor, a deformatiilor libere ale conductei
(compensatori).
Armaturile cele mai variate ~i mai des utilizate prin care se poate
face controlul ~i reglajul regimului de functionare al retelei sunt vanele.

194
• de reglaj continuu sau intermitent a debitului: vane sertar sau disc fluture
(reglaj intermitent), vane cilindrice - Figura 9 .14. sau sferice -pentru
reglaj permanent;
2

Figura 9.14. Vana cilindrica

1 - corp vana; 2 - obturator conic; 3 - mecanism de actionare; 4 -
pozitia deschis; 5 - pozitia inchis.

• de reducere a presiunilor - Figura 9 .15.;

Figura 9.15. Ventil de reducerea presiunii

196
 Figura 9.16. Vana cu angrenaj de demultiplicare ~i
vana de ocolire

Alte armiituri utilizate fn sistemele de alimentare cu apii:

• clapeta de retinere - Figura 9 .17. - se monteaza pe conductele de
refulare ale pompelor, are rolul de a impiedica 1ntoarcerea sensului de
curgere al apei;

I clapetci

Figura 9.17. Clapeta de refinere

• ventilul de dezaerisire - aerisire - Figura 9.18. - dispozitiv

pentru evacuarea automata a aerului strans in paqile 1nalte ale conductei;

198
Figura 9.19.Ventil de siguranfa contra loviturii de berbec
1 - conducta refulare; 2 - vana izolare; 3 - teava de legatura;
4 - camera imferioara a ventilului; 5 - ventil deschis; 6 - camera
superioarii a ventilului; 7 - piston; 8 - frana; 9 - contragreutate;
10 - conducta evacuare surplus apa.

Figura 9.20.Ventil de siguranfa

1 - corpul ventilului; 2 - ventil; 3 - piulita; 4 - tija; 5 - resort; 6 -
capac; 7 - ~u· uu pentru reglare.

200
 • ventile de siguranfii contra loviturilor de berbec - de obicei, se
prevad pe retelele care functioneaza prin pompare;
• ventilele de reducere a presiunii - se monteaza la limita zonelor
unde se por crea suprapresiuni;
• regulatoare de presiune (aval, amonte, amonte/aval)- destinate
crearii unor anumite conditii de presiune pe retea;
• bran$amente - asigura racordarea instalatiilor interioare la
retelele de distributie.

Aparate de miisurii $i control

Aparatele de masura ~i control folosite in sistemele de alimentare
cu apa pentru masurarea paramentrilor functionali ~1 control sunt
apometrele ~i manometrele.
Apometrele sunt aparatele care masoara cantitatea de apa ce trece
printr-o conducra, ele putand fi:
•de tip debitmetru- indica sau intregistreaza debitul de apa;
•de tip cantor - inregistreaza cifric sau grafic cantitatea de apa
consumara intr-un interval de timp.
Metodele de masurare a debitelor de apa ·utilizate in alimentari cu
apa sunt:
- metoda volumetrica - apometre de volum;
- metoda exploatarii campului de viteze (apometru de viteza);
- metoda mic~orarii locale a sectiunii de curgere (apometru cu
ajutaj sau cu diafragma);
- metoda electromagnetica (apometru electromagnetic);
- metoda cu ultrasunete (apometru cu ultrasunete) etc.

202
 6

Figura 9.22. Apometru de vitezi cu elice

1 - corpul apometrului; 2 - elice; 3 - roata melcata; 4 - cadran interior;
5-capac.

Figura 9.23. Apometru Figura 9.24. Apometru

cu ajutaj cu diafragmi

• debitmetru ultrasonic - Figura 9.26. - poate masura debite de

3
lichid curat sau putin incarcat plecand de la cativa ljhla sute de m / h·

• manometrele - diferentiale sau cu coloana de lichid - masoara

presiunea din conducte.

204
 9.7. Materiale folosite pentru construcfia refelelor de distribufie

0 retea de distributie este alcatuita din tuburi, piese de legatura,

annaturi, aparate de masura ~i control, camine, constructii accesorii pentru
protejarea annaturilor ~i aparatelor care asigura o functionare normala a
instalatiei.
0 sinteza a materialelor folosite pentru conducte arata o cre~tere a
ponderii otelului, a fontei ductile, a poliesterilor armati cu fibra de sticla
pentru conducte de diametre mari, iar in cazul diametrelor mici ~i mijlocii
o cre~tere in utilizarea maselor plastice.

Tuburi fi fevi pentru conducte

Alegerea materialului conductelor din sistemele de alimentare cu
apa se face tinand cont de necesitatea satisfacerii conditiilor tehnice ~i

economice cerute.
Condi/ii tehnice:
• presiunea apei in conducta;
• stabilitatea terenului de findatie;
• actiunea coroziva a pamantului ~i a apelor subterane;
• nivelul apei freatice,
•calitatea apei trensportate;
•modul de functionare: continua sau cu intermitenta.
Condi/ii economice:
•costul materialului conductei ~i a izolatiei necesare,
•costul manoperei de montaj;
•costul exploatarii etc.

206
• Caracteristici de curgere bune;
• Presiune de lucru mare;
• U surin!a la montaj;
• Durata de viata mare;
• Imbinari flexibile.

Domeniile de utilizare ale conductelor din fontii ductile sunt:

• re!ele de apa potabila.
• aductiuni de apa pentru microhidrocentrale.
• retele de canalizare.
• irigatii.
• minerit.

Standardele referitoare la conductele dinfontii ductilii:

•ISO 2531 - Conducte, racorduri $i accesorii de fonta ductila $i imbinarea
lor.
• SR EN 545 - Conducte, racorduri $1 accesorn de fonta ductila ~1

1mbinarea lor
• SR 4163 - Alimentari cu apa. Retele de distributie. Prescriptii de calcul.
Tuburile din fonta se imbina cu mu:ra $i cu flan$a - Figura 9.27.

ILConducte din PVC

Materia prima pentru conductele din PVC (policlorura de vinil)
consta intr-un amestec numit mixtura PVC, care, alaturi de praful de PVC
are adaugati diferiti aditivi de prelucrare, coloranti $i materiale de
umplutura. Din aceasta mixtura, prin extrudare, se produc tuburile, iar prin
injectie fittingurile.

208
Domeniile de utilizare ale tuburilor din PVC:
• retele de canalizare interioara (de scurgere );
• retele de canalizare exterioara;
• refele de drenaj ;
• retele de protectie telecomunicatii;
• retele de protectie conductori electrici.

Standarde referitoare la tuburile ~i fittingurile din PVC:

• ASTM Dl 785;
• ISO 161-1 , ISO 265;
• BS5255;
•AWWAC900;
•SR EN13476-l.
Gama dimensionala a tuburilor PVC pentru canalizare exterioara
este intre DNI 10 ~i DN630, respectiv rigiditati intre SN2 ~i SN8. Pentru
tuburile PVC pentru canalizare interioara gama dimensionala este
cuprinsa intre DN32 ~i DNl 10.

Tuburile din PVC se imbina prin:

• Mufare, cu garnitura de etan~are amplasata la capatul cu mura;
• Lipire, la cald sau cu adezivi, dar nu la retelele de canalizare exterioara
sau drenaj.
Prelucrarea ~i montarea se face la temperaturi de 5 ... 25 °C.
Imbinarea se face prin lipire cu adeziv, cu man~oane sau cu mufe -Figura
9.28. - ~i prin sudura.
Specific conductelor din PVC este posibilitatea prelucrarii lor la
cald, mai ales in scopul curbarii lor. Acest procedeu se realizeaza cu

210
tuburile din ceramic vitrificata sunt folosite aproape exclusive la lucrari de
canalizare.
Materia prima folosita la producerea acestor tuburi este o argila cu
caracteristici speciale, continut mare de silice, oxizi de aluminiu ~i

impuritati cat mai putine.

Procesul de productie consta in patru etape:
• Debitarea materialului argilos urned (cunoscut ~1 sub denumirea de
~amota) sub forma de tuburi prin extrudare;
• Uscarea tuburilor formate prin extrudare, pentru scaderea continutului
de apa al tuburilor extrudate pana la un nivel care sa permita
manipularea/prelucrarea ulterioara;
• Smalµiirea, care se executa prin cufundarea intregii conducte in glazura
(un lichid gros care contine materiale naturale). Astfel se creaza un strat
de smalt atat la interiorul cat ~i la exteriorul conductei, care confera o
rezistenta deosebita la coroziune;
• Arderea, care este considerata cea mai importanta faza a procesului
tehnologic. Tehnologia trebuie sa asigure cea mai buna curba de ardere
pentru toate diametrele pana la atingerea temperaturii maxime de ardere
de 1200 grade Celsius, intr-o perioada de doua - patru zile. Dinamica
temperaturilor este esentiala pentru atingetea caracteristicilor mecanice
dorite ~i pentru evitatea formarii tensiunilor inteme.

A vantajele /evilor din ceramicii vitrijicatii:

• rezistenta deosebita la coroziune, datorita stratului vitrificat interior ~i

exterior;

212
 Spre deosebire de alte tipuri de conducte, cele din ceramica
vitrificata pot avea garnitura de etan~are fie pe capatul liberal conductei
(prindere tip C), fie dispusa in capatul cu mu:ra al conductei (prindere tip
F). in general, diametrele mai mici de DN300 sunt disponibile in ambele
variante, in timp ce la diametre mai mari este disponibila doar varianta C.
Tuburile din ceramic vitrificata sunt produse la lungimi de 2.5 sau
2.0 m. Gama de diametre este cuprinsa intre DN150 la DNIOOO, cu
rezistente mecanice intre 34 si 60 k.N/m (la clasa standard de rigiditate) ~i

intre 60 ~i 96 k.N/m (pentru clasa extra de rigiditate).

Greutatea pe unitate de lungime variaza de la 22.5kg/m la DN150
pana la 440 kg/m la DNl 000.
Gama de fittinguri cuprinde: p1ese de trecere prm peretele
caminelor de vizitare (piese tip GE cu 1=250mm ~i tip GZ cu 1=750mm),
tronsoane scurte tip GA (1=750mm, deosebit de importante pentru evitarea
articulatiilor rigide ), coturi cu mura, ramificatii la 45 sau 90 grade, cuplaje
in trepte pentru conectarea tuburilor cu diametre diferite, piese ~a flexibile
sau nu, cuplaje mecanice.

D.Conducte din polietilenii de inaltii densitate (HDPE/PEID)

Materia prima de baza utilizata la fabricarea conductelor PEID este
polietilena. Polietilena este un produs chimic obtinut prin polimerizarea
sub presiune a etilenei in prezenta unor catalizatori. Masa moleculara
precum si structura macromoleculelor polimerului astfel rezultat sunt
determinante pentru proprietatile mecanice ale acestuia: rezistenta la
rupere, fisurare, indoire sau forfecare, duritatea mare, capacitatea de a
forma fibre sau filme rezistente, elasticitatea la cald).

214
 •DIN 8074/8075.
in comparatie cu conductele realizate din materiale clasice, la care
dimensiunea caracteristica este diametrul nominal interior, in cazul
conductelor din PE dimensiunile caracteristice sunt diametrul exterior
nominal DN (DN este diametrul exterior specificat al conductei) ~i

grosimea nominala de perete En (En este valoarea numerica a grosimii de

perete a unei conducte, care este un numar rotunjit apropiat, aproximativ
egal cu dimensiunea de fabricatie ).

Gama dimensionalll de fabricatie a tuburilor PEID este cuprinsa

intre DNlO mm ~i DN1200 (exceptional chiar mai mult), iar gama
presiunilor nominale este de la PNl la PNl 6 (exceptional PN20). Raportul
dimensional standard SDR va varia, deci, intre SDR 21 ~i SDR 9.
Conductele cu Dn < 110 mm se livreaza in colaci, iar cele cu Dn
> 110 mm se fabrica sub forma de bare, lungimea curenta a barelor fiind
de 12 m.
Conductele din PE sunt predispuse la J:ncarcari electrostatice,
fenomen de care trebuie sa se tina seama la utilizarea lor.
La temperaturijoase (sub 0°C) elasticitatea scade proportional, iar
conductele devin mai rigide meat la lovire pot aparea fisuri.

·Tuburile din PEID potfl imbinate prin metodele:

• Sudura cap la cap;
• Mufare;
• imbinare cu flan~e;
• Electrofuziune (fittinguri, in special);
• imbinare cu cuplaje mecanice.

216
 Conductele din PAFSIN fac parte din categoria conductelor cu
comportament semielastic. Aceasta presupune ca, spre deosebire de
conductele cu comportament rigid (beton armat, fonta ductile, ceramica
vitrificata), la calculul static se va lua in calcul conlucrarea conductei cu
terenul ~i o deformare maxima admisibila.
Gama dimensionala variaza intre DNlOO si DN4000, iar presiunile
standard variaza intre PNl si PN32. Lungimea tuburilor poate varia intre
0 metri ~i maximul permis de mijloacele de transport (de obicei 18m).
Clasele standard de rigiditate initiala specific, exprimata in N /m 2 , sunt
SN2500, SN5000 ~i SNlOOOO.

Principalele avantaje ale tuburilor din PAFSIN sunt:

• Durata de via!a indelungata;
• Rezistenta la coroziune: nu necesita protectie catodica, captu~ire,
invelire sau alte metode de protectie suplimentara impotriva coroziunii;
• Greutate scazuta: de 4 ori mai u~oara ca fonta ductila, de 10 ori
mai u~or decat betonul sau gresia ceramica, ceea ce reduce costurile de
transport ~i manipulare;
• Lungimi standard mari: mai putine imbinari, ceea ce mare~te

ritmul de pozare;
• Caracteristici hidraulice superioare: sectiune utila foarte neteda,
deci debit de autocuratire mic, panta minima impusa la canalizare
gravitationala mica, coeficient Hazen Williams C= 150, coeficient
Manning n=0,009, rezistenta ridicata la abraziune, viteza undei de
presiune mai redusa, deci costuri mici de protectie impotriva loviturii de
berbec ~i undei de ~oc

218
 Ultimile trei standarde (BS, DIN, AENOR) sunt inlocuite de
standarde emise de Uniunea Europeana, ENl 796 pentru apa potabila,
EN14362 pentru apa reziduala.
Tuburile PAFSIN pot fi imbinate prin urmatoarele metode:
• Mufare: eel mai intalnit sistem de imbinare. Mufele sunt deta~abile ~i

sunt prevazute cu un sistem de garnituri simetrice, care asigura etan~itatea.

Acest tip de imbinare permite deviatii unghiulare intre 0,5 grade la
diametre mai mari sau egale cu DNl 800 ~i 5 grade, la diametre mai mici
sau egale cu DN500.
• Mufare cu zavorare: mufele sunt prevazute suplimentar cu un cordon de
blocare, pentru transferul eforturilor axiale de la o conducta la alta.
• Imbinare cu flan~e.
• Imbinare prin laminare: un mod de imbinare specific conductelor de
PAF SIN, folosit indeosebi acolo unde este nevoie de transmiterea de forte
axiale datorare presiunilor inteme sau ca metoda de reparatie. Acest tip de
imbinare se face din tesaturi din fibra de sticla impregnate cu ra~ina

poliesterica.
• Imbinare cu cuplaje mecan1ce: folosite indeosebi la imbinarea
conductelor din PAFSIN cu conducte din alte tipuri de materiale.
Aceste cuplaje constau, in general,dintr-o carcasa din otel, cu un
man~on interior de etan~are din cauciuc.
Gama de fittinguri ce pot fi produse din PAFSIN, prin tumare sau
din segmente de tub, este di versa, incluzand: coturi (cu mufe sau flan~e ),

piese T (cu mufe sau flan~e ), ramificatii, reductii (simetrice sau asimetrice,
cu flan~e sau mufe ), flan~e, adaptoare, camine de vizitare.

220
unui component al sistemului de conducte la presiune intema, exprimata
in bar.

incercarea la presiune consta in verificari de rezistenta ~i de

etan~eitate ~i se face hidraulic pe tronsoane de minim 1000 m lungime in
cazul conductelor de aductiune sau de maxim 600 m lungime pentru cele
de distributie. Presiunea de incercare in retelele de tuburi de fonta sau otel
la care Pregim < 5 va fi 2Pregim> iar in retelele la care Pregim > 5 va
fi: 1,5Pregim.incercarea este considerata reu~ita daca dupa un interval de
o ora, presiunea pe tronsonul considerat nu scade cu mai mult de 10% din
presiunea de incercare ~i nu apar scurgeri vizibile de apa.
Dezinfectarea conductelor se face inainte de darea lor in
exploatare: se spala conducta cu un volum de apa mai mare sau egal cu
dublul volumului tronsonului, cu viteza de minim 1,5 m / s dar nu mai mica
decat viteza de regim permanent, urmand o dezinfectare a conductei cu
apa continand 20 - 25 mg/z clor care trebuie sa ramana in retea 24 ore,

se elimina prin caminile de golire. intr-o ultima faza se spala conducta din
nou cu apa curata timp de 2-3 ore. Conducta poate fi data in exploatare
cand sunt indeplinite conditiile de potabilitate ale apei.
Recep/ia se face inainte de darea in exploatare ~i consta intr-a
recepfie preliminara, iar dupa trecerea perioadei de garantie se face
recepfia finala.
Exploatarea incepe dupa darea in functiune a retelei de conducte.
Aceasta trebuie intretinuta in conditii normale de funqionare, se spala ~i

curaµ conductele, se tine evidenta consumului de apa, se controleaza

regimul de funqionare al retelei etc. Acesta se realizeaza direct in lungul

222
224
226
 inainte de evacuarea in receptor, apa uzata trebuie sa fie supusa
unor procese tehnologice, prin care impurificatorii sa fie rerinu!i pana in
limitele adrnisibile calitatii apei din ernisar.
Complexul de lucrari tehnologice pnn care substantele
irnpuriftc-aroare-suntreti~~te--~--p;;i~at~-~d~cvats~-~e~te epur~rea
,._. .__ --·-"'-.. . . . . ._-.. . . . . .___
"-~r---<-- -~,

apetor. uiaii,'-ia;. ·;;~;;bT~i<le-1~~clri prin care se realizeaza a~~~;ti

tehnologie ;B:tJJJle~te stafl;-;e-;p""ur~;e.
~--·----··
Eficien!a
----·de- ---·
s~iei epurare (~xprimata prin raportul dintre
cantitatea de substan!a poluanta retinuta ~i cantitatea totala de substanta
impurificatoare existenta in apa de canalizare) se nurne~te grad de
epurare.
.-----
Pentru as1gurarea conditiilor sanitare in localitate ~1 zona
invecinata ~i reintroducerea apei in circuitul natural rara deteriorarea
conditiilor naturale de mediu, este necesar ca apele de canalizare sa fie
colectate, transportate sistematizat ~i epurate inainte de evacuarea in
cursul de apa de suprafata. Ansamblul acestor lucrari de colectare,
epurarea apelor uzare ~i evacuarea in ernisar formeaza sistemul de

-----
canalizare.
---- ..·------·--·- -·-· -·--·-
Apele de canalizare se clasificii astfel:
a. Ape uzate:
•ape uzate menajere - apele provenite din locuinte prin utilizarea
apei potabile la treburile gospodare~ti , la intretinerea curenta a
cladirilor, instalatiilor etc;
• ape uzate publice - apele provenite din constructii cu caracter
public: bai publice, piscine etc;

228
 . • pomparea sau repomparea apelor uzate, in raport cu condi!iile
impuse de relief;
• bazine de retentie;
-·----~
·'·tn~talafii de prer!jpurare pentru _protectia retelei - gratare,

____
deznisipatoare etc.;

. .., ......._............_,,_, ~i guri de varsq!.:~}g_~m.

• canale de descarcare
-~--- ~_...,,,,.., ..-·~ ,.....
~.ari;
• dispozitive
. ..de........masurare
~ ~ _,....,,,............
._~-~
a debitelor .
.....-·-...-...-.---. -·
In Figura 10.1. se prezinta schematic structura' unei retele de
canalizare, cu diverse elemente constructive [47]:

3 16

7.

9 9 2 9
14

Figura 10.1. Schema generala a unei refele de canalizare

1 - colector pluvial; 2 - colector unitar; 3 - colector de ape uzate; 4 - guri de
scurgere, 5 - gratare, 6 - gratar deznisipator; 7 - instalatii de preepurare; 8 -
statii de pompare; 9 - camera/camin de impreunare;
10 - cam in de spalare; 11 - bazin de retentie; 12 - deversor; 13 - statie de
epurare, 14 - canal de descarcare; 15 - gura de varsare; 16- emis~.

230
 regimuri de curgere: pe timp uscat ~i pe timp de ploaie; sectiunile
transversale ale canalelor se determina tinand cont de debitele de calcul
ale apelor de ploaie care sunt mult mai mari decat debitele apelor uzate;

----
• separativ - format din doua sau mai multe retele de canalizare,
' -· -
separat pentru ape uzate ~i apemetear!Ce:-apele"uzatefiind preluate
' -.~,-· ...,...

. -·~

printr-o retea de canale subterane iar cele meteorice ~i conventional curate

prin sisteme de suprafata (rigole, ~anturi etc.);
• mixt - consta in combinarea sistemului unitar cu eel separativ
dupa conditiile locale; sistemul separativ se aplica pe zone cu declivitati
mar1, iar eel unitar pe suprafete mici ~i in apropierea emisarului; se
utilizeaza in cazul ora~elor mari ~i in canalizare regionala.
Factorii determinan!i in alegerea sistemului de canalizare sunt:
marimea ~i importanta obiectivului de canalizat, relieful, caracteristicile
emisarului, calitatea ~i cantitatea apelor de canalizare.

10.5. Scheme generate ale sistemelor de canalizar e

Printr-o schema de canalizare se intelege reprezentarea in plan

··-- ... a ·--~ .... -~

tuturor obiectelor principale care determina circuitul apei de canalizare,

--indi.carul-pozt(la lor relativa [17]-. - - - - - · ·-
-- - o ·-;;;;;;,,_a de canalizare prezinta modul de solutio_IJ,are a
~~~--~~~~~~~-~

canalizarii dar nu cuprinde ~i dimensionarea canalelor sau a al tor obiective

----------------· - -·-···
ce int_~J.Q_c.ompeneRfa-e: .
--
___. In Figura 10.2. este prezentata schema de canalizare pentru o
localitate mica, cu toate obiectivele care o compun [17]:

232
 Schemele de canalizare se pot clasifica functie de amplasarea
canalelor fata de emisar ~i pot fi [17]:
a. Schema perpendicularii directii- Figura 10.3a. - colectoarele sunt
perpendiculare pe cursul de apa unde are loc evacuarea, evacuarea
fiicandu-se direct in emisar; acest tip de schema se aplica pentru
separarea apelor meteorice in sistern.ul separativ de canalizare;
a.

-=4=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-
/ 'L - - - - 2- - - - -------,
(! 3\ 1

~ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

~=-'(-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-=-
b.
Figura 10.3 .. Schema perpendiculara a-directa; b-indirecta
1 - emisar; 2 - colector principal; 3 - colector secundar;
4 - statie de epurare.

234
 /
/
/
--
,--
• \
''
\

-.
2

--· I
~<Ii -t :.' - I
.... 1.
!~
I:
i"'
I:
1•
,....
!&
i' ii I•
!
It
jl
I

~ !
L__ --~ - - -·-

spre emisar

Figura 10.5. Schema ramificata

1 - colector principal; 2 - colector secundar.

spre emisar
spre emisa r

spre emisar

spre e m isar

Figura 10.6. Schema radiala

1 - colector principal; 2 - colector secundar.

236
 10.7. Solutii
, actuale de realizare a retelelor
, de canalizare

in timp, au fest dezvoltate o serie de solutii in realizarea retelelor

de canalizare bazate pe cazuri practice intalnite ~i s-au realiza progresele
tehnologice necesare acestei dezvoltari[29].

I.Canalizareafuncfionand cu vacuum
Este o solutie utilizata de peste 60 ani, prima data folosita in
Olanda in conditiile unui teren plat, cu panza freatica ridicata, apa fiind
agresiva datorita salinitatii, debitul din canalizare mic.
Functionarea acestui tip de canalizare se des:Ia~oara conform
Figurii 10.7.

coloana scu rgere

locuinta

Figura 10.7. Schema unei canalizari funcfionand sub vacuum

• se echipeaza caminul de racord al fiecarei case cu o vana

speciala care este pe pozitia inchis cand nivelul apei din camin este mic;
vana se deschide periodic atunci cand nivelul cre~te;

• colectorul de canalizare este realizat la adancimea minima ~i are

diametre mici 100 - 200 mm;

238
 • caminele de racord se echipeaza cu pompe care creaaza
presiunea necesara pentru acumularea apei uzate de la un consumator sau
grup de consumatori, in camin;
• cand caminul este plin cu apa uzata, aceasta este pompata catre
colector;
• colectorul de dimensiune mica SO - 150 mm este astfel
dimensionat incat viteza apei sa fie > 0, 7 m / 5 ;
• in aval de colector se afla statia de epurare.

III. Canalizarea f uncfioniind gravitafional

1. Transportul gravitafional al apei

Este una dintre solutiile clasice frecvent aplicata la noi in tara.
Functionarea acestui tip de canalizare se des!a~oara conform
Figurii 10.9.

SP2 SP3

Figura 10.9. Schema unei refele de canalizare cu funcfionare

gravitafionala

Dezavantajul solutiei consta in faptul ca, datorita nerealizarii

vitezei de autocuratire de 0, 7 m / s ,solutia presupune pomparea suc.cesiva

240
I 2. Canale deschise:
• cu taluzuri inierbate;
• cu taluzuri brazduite;
• cu pereu uscat din piatra;
• cu pereu din piatra cu mortar de ciment;
• cu pereu din dale de beton;
•din zidarie de caramida;
• din zidarie de piatra cu mortar de ciment;
•din beton simplu;
• din beton prefabricat.

II. Tuburi 1i piese de legli.turli. din beton simplu:

II 1. Tuburi cu secfiune circularii:

•tuburi cu sectiune circulara ~i mu:ra- se utilizeaza pentru diametre
interioare 100 + 1000mm, grosimea peretilor 22 ~i 90 mm. ;
• tuburi cu sectiune circulara cu cep ~i buza, rara talpa, au acelea~i
diametre ~i aceea~i grosime ca cele cu mu:ra;
•tuburi cu sectiune circulara cu cep ~i buza, cu talpa, au acelea~i

diametru ~i acee&?i grosime a peretilor ca cele fara talpa;

II2.Tuburi cu secfiune ovoidalii cu urmatoarele dimensiuni: 500x750

mm., 600x900mm., 700xl050mm., 800x1200mm., 900x1350mm.,
1000x1500mm. ~i grosimi ale peretilor conform STAS 816.
Acest tip de tuburi asigura o raza hidraulica buna atat la debite mari
(ape pluviale) cat ~i la debite mici (ape menajere).

242
 VI. Tevi din ofel
VJ 1. Tevi din ofel sudate longitudinal, pentru instalafii (STAS
7656), cu diametre exterioare de 10 -=- 150mm, ~i lungimi de 4000 -;-
7000 mm. Imbinarea se face prin sudura sau cu man~on filetat.

VJ 2. Tevi din ofel sudate elicoidal (STAS 6898), cu diametre exterioare de

521, 620, 720, 820, 920, 1020 mm, ~i lungimi de 6-;- 16m.;

VI3.Tevi din ofelfara sudura, laminate la cald (STAS 404), cu diametre

exterioare de 25 -=- 530mm, ~i lungimi de 4 -=- 12,5m.;

VJ 4. Tevi din ofel Jara sudura, trase sau laminate la rece (ST AS 530), cu
diametre exterioare de 40 -=- 200mm, ~i lungimi de 1500 -=- 8000 mm.

VII. Tuburi ~i piese de legaturii din gresie ceramica

VII 1. Tuburi din gresie ceramica (STAS 1743), sunt utilizate pentru
evacuarea apelor cu continut ridicat de acizi ~i alcali. Diametrele tuburilor
sunt de 75 -=- 1000mm. ~i cu lungimi de 1000 -;- 1500 mm.

VIJ2.Piese de legatura din gresie ceramica

- coturi cu mura cu flan~a la 90° ~i 135°;
- ramificatii simple cu mura la 90° ~i 45°;
- reductii cu mura sau cu flan~a;
- teu cu flan~a;
- ramificatie dubla cu mura;
- cruce cu flan~a etc.

244
 2 1
Q = AC.JRi = AkR h1 !2

V = Q/A

unde:

- Q [m
3
/ s] - debitul in decti unea de capat;
-V Fis] - viteza medie de calcul in sectiune;
- A [m 2 ] - sectiunea de curgere a apei;
- I [m/m] - panta piezometrica egala cu panta constructiva a tubului prin
care curge apa;
-R[m] - razahidraulica, R = A/p;
- P [m] - perimetrul muiat, lungimea perimetrului sectiunii vii in contact
cu apa.
Gradul de umplere al unui canal este dat de raportul dintre
adancimea apei in canal ~i inaltimea sectiunii canalului:
h
a= - D(H)
unde:
-a - grad de umplere;
-h - inaltimea apei in canal,
- D ( H) - diametrul, respectiv inaltimea constructiva a sectiunii canalului.

In cazul sistemului separativ se tine seama de gradul de umplere

pentru ca sa existe o rezerva de sectiune necesara in cazul cre~terii

neprevazute a debitului ~i pentru autoventilatia retelei de canalizare.

Gradul admisibil de umplere se adopta tinand cont de urmatoarele valori,
functie de diametrul nominal al conductei.

246
 10.11. Construcfii anexe pentru refeua de canalizare

Constructiile anexa pentru o retea de canalizare sunt necesare

pentru 1ntretinerea ~i exploatarea retelei ~i cuprind camine de vizitare, de
rupere de panta, de spalare, guri de scurgere, guri de zapada, deversoare,
bazine de retentie, traversari etc.[17]

()
I

I
=~o#=~~;­

--..............
.r:. ._____._......_""'"""...............

Figura 10.10. Camin de vizitare din tuburi de beton, cu piesa

tronconica intre camera de lucru si
, cosul
, de acces
1 - capac cu rama; 2-beton simplu monolit; 3-tuburi din beton; 4-piesa tronconica
din beton; 5-mortar de ciment, 6-tencuiala; 7-fundatie; 8-trepte de acces.

•Caminele de vizitare (Figura 10.10; 10.11; 10.12) sunt

constructii avand dimensiuni recluse, necesare pentru a permite accesul in

248
Figura 10.11. Camin de vizitare alcatuit din tuburi de beton cu
mufa, cu placa intre camera de lucru ~i co~ul de acces

Figura 10.12. Camin de vizitare alcatuit din zidarie

de caramida
l-capac;2-camera de lucru;3-co~ de acces;4-tencuiala;
5-zidarie de caramida;6-trepte de acces;7-fundatie.

250
 •Carnine de spalare - se monteaza pe reteua de canalizare din
sistemul separativ, la distante de 150-:- 200 m cand v < 0,7m/5 .

Secfiunea B-B

llUllll Wlilll

Secfiunea A-A

Figura 10.14. Camin de spalare

252
 Sectiunea B-B Sectiunea C-C

A A

-+!c B
-ic

B B
T
-ic
Sectiunea A-A
Figura 10.16. Gura de zapada

•Camere de intersectie - Figura 10.17.- se folosesc la

intersectarea canalelor cu diarnetre de peste 500 mm. Forma ~1

dimensiunile lor depind de numiirul canalelor care se intersecteaza.

•Camere pentru schimabarea direcfiei - Figura 10.17. - se

executa pentru canale care depa~esc 1000 m lungime; forma ~i

dimensiunile depind de unghiul sub care se face schimbarea de directie.

•Deversoarele - Figura 10.18.- sunt constructii prin care se face

desciircarea partiala in cursuri de apa, bazine de retentie a colectoarelor
principale de ape meteorice arnestecate cu ape uzate.

254
 Secfiunea C-C Secfiunea D-D
Figura 10.17. Camera de intersecfie ~i de schimbare a direcfiei
Secfiunea A-A Secfiunea C-C

C D
--tJis

Secfiunea B-B Secfiunea D-D

c h¥+HhEn
- ·-= //

-..js
C D

Figura 10.18. Deversor cu strangulare

256
 •Estacade reprezinta o constructie de sustinere a canalului care
trebuie sa traverseze o depresiune. Se compune din piloni pe care se a~eaza
un fel de jgheab in care este montat canalul - Figura 10.19.

0
0 i
C")
E I
·x I
ro d
E d
l.01

a. b.
Figura 10.19. Estacade
a.pentru inalfimi de sub 3,0 m.; b.pentru inalfimi intre 3,0 ~i 5,0 m.
1-umplutura de zgura;2-zidarie din piatra;3-canal.

eTraversari pe sub cai ferate ~i ~osele (STAS 9312): acestea se

pot realiza prin:
- gravitatie;
- sifonare.
in realizarea acestor traversari trebuie sa se tina cont de mai
multe aspecte:
canalul ~i sifonul trebuie sa traverseze cat mai perpendicular
calea ferata ~i ~oseaua;

258
 Capitolul 11

INSTALATII DE EPURARE A APELOR UZATE

'
MENAJERE

11.1. Generalitafi

Epurarea ape/or uzate consta intr-o succesiune de procese fizice,

chimice, biologice, concepute intr-un flux tehnologic - schema
tehnologica de epurare - functie de natura concentratiilor substantelor
nocive care trebuie diluate sau eliminate din apa, presiunilor,
temperaturilor ~i debitelor de ape uzate sup use epurarii [18].
Fiecarui proces din schema tehnologica de epurare ii corespunde
un aparat sau o instalatie care sa-1 realizeze efectiv, stafia de epurare fiind
ansamblul acestor aparate ~i instalatii.
Epurarea apelor uzate are ca scop principal indepartarea
substantelor in suspensie, coloidale ~i in solutie, a substantelor toxice,
microorganismelor etc., in scopul protectiei mediului ambiant (apa, aer,
sol).
Procedeele de epurare utilizate depind de caracteristicile apelor
uzate. Din acest punct de vedere apele uzate se clasifica in:
• ape uzate menajere, provenite din instalatii interioare ale
cladirilor de locuit, publice etc.;

260
 11.2. Procedee de epurare a apelor uzate

Procedeele de epurare ale apelor uzate [4],[21] se clasifi~~ in: _

------------··--··--·.-~............... ___........

• procedee de epurare mecanicii; -- ~,....,,._

.-pfOcedee de epurare mecano-chimicii<

• proced; d~ e~;;~~·;;;;;;;;;_biotogicii. --·
Epurarea mecanica
CEpurarea mecanica se-aplica apelor uzate menajere care contin
substante minerale ~i organice dar ~i apelor uzate industriale care contin
diverse substante toxice, uleiuri etc. provenite de la diverse procese de
fabricatie. J
-
C.fl!! mecanicii au drept scop:
• retinerea cor urilor ~i suspensiilor mari cu ajutorul unor instalatii
---------·~--~----------
_c,~~~ ~ gratare, comf utoare ~i dezintegratoare;
• flotarea (sep~rarea) grasimilor ~i uleiurilor cu ajutorul
~aratoarelor de grii'si~~toare1o5, (hspoz1t1velor de retinere a
I
grasimilor ~i uleiurifor; .
.
· •sed iment~ea I l"de ~m suspens1e
sau decantarea matern··1 or soi · cu
, -.
~~-=-:---+ - -·--~-· ·--- - . ·-.. -~
ajutorul instalatiilor de deznisipare, decantare, fose septice etc.;
• prelucrarea namolurilor.

262
 11.3. Procese principale folosite la epurarea apelor uzate

Procesele principale folosite 1n epurarea apelor uzate sunt [4]:

•sedimentarea reprezinta procesul fizic de depunere gravitationala

a particulelor 1n suspensie din apa aflata 1n stare de repaus, cu o viteza
foarte mica de 0,002 + 0,5 m;5 .
In instalatiile de epurare a apelor uzate industriale, sedimentarea
se realizeaza 1n bazine de sedimentare care, functie de granulatia
particulelor ~1 viteza apei sunt de doua tipuri: deznisipatoare sau
decantoare.

• neutralizarea este reactia chimica dintre un acid ~i o baza, care

are loc pana la atingerea punctului de echivalenta: pH = 7.
Neutralizantii uzuali pentru apele acide sunt: carbonatul de calciu,
carbonatul de calciu ~i magneziu, hidroxidul de calciu, timpul de
neutralizare fiind de:2 + Smin.
Apele uzate alcaline se neutralizeaza cu acizi reziduali sau cu ape
bogate 1n bioxid de carbon.

• flotafia ste procesul de antrenare ascensionala a particulelor (de

regula cu greutatea specifica mai mica decat a apei) suspendate la
suprafata apei, cu ajutorul bulelor de gaz aderente la aceste particule.
Flotatia se realizeaza prin barbotare sub presiune sau vid.

• adsorhfia este fenomenul de retinere pe suprafata unui corp solid

sau lichid numit adsorbant a moleculelor altui corp numit adsorbit.

264
 Procedeul se aplica in special pentru desalinizarea apei, dar are o
aplicabilitate redusa datorita consumului mare de energie.

• fermentafia este procesul biochimic de transformare catalitica a

materiei organice sub actiunea fermentilor in substante cu o constitutie
mai simpla. Poate fi aeroba- in prezenta aerului, sau anaeroba- in absenta
aerului.
De actualitate este procedeul de fermentatie anaeroba metanogena
a dejectiilor animale de la fermele zootehnice, pentru producerea
biogazului ca rezerva alternativa de energie.

• dezinfecfia este procedeul prin care are loc reducerea numarului

de bacterii ~i microorganisme din apele uzate sub limitele prevazute de
norme.

• sterilizarea este procedeul de distrugere a tuturor

microorganismelor ~i produselor patologice din apele uzate.
Dezinfectia ~i sterilizarea apelor uzate se realizeaza prin procedeee
chimice (tratarea cu clor sau ozon) sau fizice (tratarea termica, tratarea cu
radiatii ultraviolete ).

• egalizarea concentrafiilor f i uniformizarea ·dehitelor apelor

industriale reprezinta o metoda de preepurare deoarece se amelioreaza
caracteristicile calitative ~i cantitative ale apelor uzate, asigurandu-se o
eficienta sporita a tratarii ulterioare din statia de tratare.

266
 • separatoarele de grasimi, unde are loc retinerea uleiurilor,
grasimilor ~i altar substante plutitoare;
• decantoarele, unde sunt retinute suspensiile mai mici de 2 mm.;
• stafia de clorare, unde apa decantata este tratata cu clor ~i apoi
evacuata in conducta publica de canalizare sau emisar.
Suspensiile sub forma de namol din decantoarele primare sunt
trimise spre rezervoare de fermentare. Namolul fermentat se trimite pe
platforme de uscare, de unde apa ramasa din amestec este drenata ~1

canalizata sau evacuata in emisar.

Figura 11.1.Schema tehnologica generala de epurare mecanica

1 - gratar; 2 - deznisipator; 3 - separator de grasimi; 4 - constructie pentru
deshidratarea namolului ; 5 - rezervor pentru fermentarea namolului; 6 -
decantor; 7 - statie de clorare.

B. Schema teh · ~ enerala de epurare mecano-chimicii a

·-- ------·- ----

apelor uzate cuprinde treapta de epurare mecanicaJ a_care se
...

adauga treapta de tratare cu r .:~-:-c:ivi chimici (neutralizare,

diluare, coagulare) ~i treapta de dezinfectare cu clor.

268
 Materiile solide organice dizolvate, constituie impurificarea
organica, pe baza acesteia dimensionandu-se treapta de epurare biologica
din statiile de epurare.
In amplasarea unei statii de epurare trebuie sa se tina cont de
urmatorii factori [18]:
• extinderea centrului populat;
• extinderea statiei;
• pozitia colectoarelor principale,
• drumul de acces;
• directia vanturilor dominante care ar putea aduce mirosuri;
• relief etc.
In Figura 11.3. sunt prezentate, in schema orizontala, obiectele,
conductele de apa uzata ~i de namol ale unei statii de epurare pentru un
ora~ cu 8000-:- 10000 locuitori [18].

conducta :::,.:::..- -
namol
-/f--------------.
nefermentat
canal
namol
fermentat

Figura 11.3.Schema unei stafii de epurare pentru un ora~ cu

8000 -;- 10000 locuitori

270
unde:
3
- G [m fs]- debitul maxim orar al apei uzate;
- v [mis] - viteza de trecere a apei prin golurile gratarului.
Pierderea de sarcina .1h[mH2 0] la trecerea prin gratare se
calculeaza cu relatia:
v
.1h = ( -
2g
unde:
- ( - coeficientul de rezistenta locala ce depinde de forma ~i inclinatia
bareIor.

Sitele au acela~i rol ca si gratarele ~i pot fi plane, rotative

..-. SC!;\L
----------------·----··--------
vibratoare.
·-·--"""
·~~·~···

------- Sita plana este formata dintr-un panou rabatabil, cu rama metalica
pe care este fixata o plasa de sarma sau o tabla perforata.
Sita planii. mecanicii. este prevazuta cu un raclor actionat de un
motor electric. Panoul este prevazut din doua parti. Panoul inferior
perforat ~i eel superior neperforat, pe care, materialul retinut de sita este
dirijat spre jgheabul exterior de colectare.
Sita planii. staticii. - Figura 11.4. - este alcatuita din bare de otel
inox sau PVC, dispuse orizontal, cu interspatii de 0,5 - 1,5 mm., fixate pe
un cadru, care realizeaza trei planuri de inclinatii diferite. Apa uzata este
distribuita uniform pe toata suprafata sitei, prin intermediul unui deversor
situat la partea superioara. La partea inferioara sunt colectate suspensiile
retinute, iar apele epurate tree printre barele sitei ~i sunt colectate intr-un
bazin, de unde se evacueaza liber.

272
 Secfiunea A-A Secfiunea B-B

A
3
1"11>
I
1..

'.,
I
I
I

'
I I

'
,,
I [ r4
1A

Figura 11.4.Sita plana statica

1 -sita; 2 - panouri de bare; 3 - introducere apa uzata; 4 - evacuare apa uzata;
5 - evacuare suspensii.

3t--.---_-1- .-;·~-·--.---- . . .J~r

1 2

4
_" ______________ _
------ ----------

Figura 11.5. Deznisipator pentru ape uzate

1 - canal intrare apa uzata; 2 - gratar; 3 - stavilar; 4 - compartimente
de deznisipare; 5 - stavile pe ie~re; 6 - drenaj; 7 - canal ie~ire apa deznisipata;
8 - colector.

274
 Lungimea B [m] a deznisipatorului se calculeaza cu relatia:
B = 60.v. T
unde:
- T[min]- timpul necesar apelor reziduale pentru parcurgerea
separatorului.
Timpul ~i viteza se aleg functie de natura suspensiilor:
-pamant: v = 0,001 + 0,003 [m/s]; T = 5 + 10 min.
-nisip: v = 0,1 + 0,05 [m/s]; T = 0,5 + 0,3 min.
Latimea separatorului b [m] se determina cu relatia:
s
b=-
h2
unde:
-h 2 [m] - inaltimea seqiunii de trecere a apei prin separator: 0,1 + 0,2m.
inaltime totala H [m] a separatorului este.
H = h1 + h2 + h 3 + h4 + 0,3
unde:
-h1 [m] - inaltimea de la nivelul terenului pana la radierul conductei de
intrare in separator;
-h 3 [m] - inaltimea stratului de apa in care se produce depunerea
substantelor in suspensie: 0,2 + 0,4m.
-h4 [m] - inaltimea spatiului de depunere:
v
h4 = B. b
unde:
- V[m 3 ] - volumul depunerilor.

276
 3

Figura 11.7. Separator de grasimi fabricat din ofel

1 - capac etan~; 2 - separatorul; 3 - nivelul mazim al apei brute.

Figura 11.8.Separator de ulei cu filtru de ulei

1 - capac etan~; 2 - separator de niimol; 3 - obturator; 4 - filtru de ulei.

Separatoarele de griisimi cu flotafie artificialii [45]- Figura 11.9 -

se folosesc pentru eliminarea particulelor fine de grasimi care adera pe
bulele de aer insuflat la presiune joasa, 0,5 - 0,7 bar, in acest mod, ele,
ridicandu-se la suprafata cu o viteza ascensionala de v = 8 - 15m/h.

278
- L - lungimea utila a separatorului.
Separarea grasimilor dispersate in particule fine < 100µm. se
realizeaza cu separatoare cu aer dizolvat, prin presurizarea aerului in apele
uzate, la presiunea de 3 - 5 bar. In acest caz, colectarea ~i evacuarea
grasimilor se face cu diferite sisteme: difuzori poro~i, detenta etc.

D. Echipamente ~i instalafii locale de epurare chimica

Instalatia locala pentru epurarea chimica a apelor uzate [45] -

Figura 11.10.- cuprinde doua bazine cuplate in paralel, cu functionare
altemativa, bazinul avand rol ~i de bazin de reactie. Apele uzate sunt
neutralizate cu acid clorhidric, respectiv acid de sodiu in concentratie de
30%.

14
15

7 16

Figura 11.10. Instala{ie locala pentru epurarea chimica a apelor uzate

1 - intrare ape uzate; 2 - pH-metru; 3 - rezervor 50 I.; 4 - clapeta; 5 - robinet
actionat cu motor electric; 6 - conducta ape uzate neutre; 7 - bazin de reaqie; 8
- agitator; 9 - pH-metru; 10 - aparat dozator so Ju tie HCI; 11 - aparat dozator
solutie NaOH; 12 - pH-metru, valoare finala; 13 - conducta de aerisire; 14 -
conducta evacuare pentru apa neutralizata; 15 - racord la canalizare; 16 - robinet
de golire; 17 - semnalizare acustica.

280
partial, pneumatic, in bazinul de aerare, eel excedent fiind trimis la
depozitul de namol al decantorului primar, de unde este evacuat.

Avantajele unui astfel de sistem de epurare sunt:

• randament de epurare de 96%;
• instalatia de aerare este u~or adaptabila necesarului de aer, functie de
incarcarea organica a apelor uzate;
• suprafata de amplasare redusa.

282
[10]. Calos, Sergiu, Conta$el, Mihaela Anca, Junea, Ion, Ghid - Refele
de distribufie a apei. Fonta ductila, 672p., UTM, Chi$inau, 2006,
ISBN 978-9975-9748-5.

[11]. Dimache, Alexandru, Manescu, Mircea, Refele edilitare, 300p.,

Ed. Matrix Rom, Bucure$ti, 2006, ISBN(lO) 973-755-074-9,
ISBN ( 13) 978-973-755-07 4-3 .

[12] . Dumitrescu, Liviu-Dumitru, Instalafii sanitare pentru ansambluri

de cladiri. Edifia a 2-a, 576p., Ed. Tehnica, Bucure$ti, 1980.

[13]. Dumitrescu, Dumitru, Pop, Radu A. - Coordonatori ai lucrarii,

Manualul inginerului hidro-tehnician. Volumul II, 1156p., Ed.
Tehnica, Bucure$ti, 1970.

[14] . Georgescu, Sanda-Carmen, Georgescu, Andrei-Mugur, Dunca,

Georgiana, Sta/ii de pompare. incadrarea turbopompelor fn
sisteme hidraulice, 160p., Ed. Printech, Bucure$ti, 2005, ISBN
973-718-235-9.

[15]. Giurconiu, Mihai, Mirel, Ion, Carabet, Adrian, Chivereanu,

Dumitru, Florescu, Constantin, Staniloiu, Cristian, Construe/ii ~i
instalafii hidroedilitare, 448p., Ed. de Vest, Timi$oara, 2002,
ISBN 973-36-0357-0.

[16]. Ianculescu, Ovidiu, Ionescu, Gheorghe, Alimentari cu apa, 306p.,

Ed. Matrix Rom, Bucure$ti, 2002, ISBN 973-685-345-4.

[17] . Ianculescu, Ovidiu, Ionescu, Gheorghe, Racoviteanu, Raluca

Canalizari, 247p., Ed. Matrix Rom, Bucure$ti, 2001 , ISBN 973 -
685-325-X.

[ 18]. Ianculescu, Ovidiu, Racoviteanu, Raluca, Ionescu, Gheorghe,

Epurarea apelor uzate, 248p., Ed. Matrix Rom, Bucure$ti, 2001,
ISBN 973-685-333-0.

284
[29]. Manescu, Alexandro, Alimentari cu apa $i canalizari, 256p., Ed.
Conspress, Bucure~ti, 2009, ISBN 978-973-100-088-6.

[30]. Manescu, Alexandro, /ngineria ape/or subterane, 149p., Ed.

Conspress, Bucure~ti, 2009, ISBN 978-973-100-081-7.

[31]. Manescu, Alexandro, Marin, Sandu, Lucrari edilitare, 182p.,

Institutul de Constroctii, Bucure~ti, 1981.

[32]. Perju, Sorin, Stafii de pompare fn sisteme de alimentari cu apa $i

canalizari, 137p., Ed. Conspress, Bucure~ti, 2009, ISBN 978-973-
100-059-6.

[33]. Retezan, Adrian, Alimentari cu apa. Instalafii sanitare $i de gaze.

Partea I - Alimentari cu apa $i canalizari, 194p., Institutul
Politehnic ,,Traian Vuia"- Facultatea de Constroctii, Timi~oara,
1983.

[34]. Rotaru, N., Pislara~u, Ion, Teodorescu, Mihai, Alimentari cu apa.

Edifia a 3-a, 552p., Ed. Tehnica, Bucure~ti, 1981, ISBN 978-973-
100-088-6.

[35]. Sandu, Marin, Manescu, Alexandro, Construcfii hidroedilitare,

315p., Ed. Conspress, Bucure~ti, 2010, ISBN 978-973-100-116-6.

[36]. Stan, Daniel, Construcfii speciale pentru instalafii, 275p., Ed.

Matrix Rom, Bucure~ti, 2004, ISBN 973-685-714-X.

[37]. Trofin, Petre, Alimentari cu apa. Edifia a 11-a, 420p., Ed.

Didactica ~i Pedagogica, Bucure~ti, 1983.

[38]. Vintila, ~tefan, Crocero, Traian, Onciu, Lucia, Instalafii sanitare

$i de gaze, 567p., Ed. Didactica ~i Pedagogica, Bucure~ti, 1995,
ISBN 973-30-2981-1.

286
-
 Capitolul 5. ADUCflUNI
T 5.1. Tipuri de aduc{iuni ... ... ....... .. .. 78
-r 5.2.Alegerea traseului, proji1ul in lung !ji sec{iuni de pozare a ... ... ....... .. .. 81
conducte/or
5.3.Aduc{iuni func{ionlind gravita{ional .... ...... ... .... 84
5.4.Aduc{iuni func{ionlind prin pompare ................. 87
"'t 5. 5. Construc{ii !ji instala(ii anexe ... .............. 88
,,.f- 5.6.Dimensionarea aduc{iunii ........ ...... ... 96
5. 6.1.Dimensionarea aducfiunii func/ionand gravitational ... .. .......... .. 97
5. 6.2.Dimensionarea aducfiunii funcfionand pr in pompare ...... ........... 98
5. 6. 3. Tuburi pentru execu/ia aducfiunilor ..... ...... .. .. 100
Capitolul 6. STATIIJJE POMPAREA APEi ...... ......... 102
6.1. Clasiji.carea pgmpelor .. ..... ........ 102
6.2.Principa/ele tipuri constructive de pompe folosite in instala{iile ... ........... . 103
hidroedilitare
A> 6.3.Principalii parametrifunc{ionali ai pompelor .. ... ............ 105
6.4.Curbe caracteristice ale pompelor ......... ........ 107
6.5.Caracteristica exterioarii a re{elei. Punct de func{ionare. ...... .... .. ..... 110
6.6.Alegerea !ji amplasarea pompelor ... .............. 113
6. 7.Cuplarea pompelor .. ... ... ......... 113
6. 7.1. Cup/area pompelor in para/el ................. 114
6. 7.1.1. Cup/area in para/el a douii pompe identice ........... ...... 114
6. 7.1. 2. Cup/area in para/el a douii pompe diferite ................. 115
6. 7.2. Cup/area pompelor in serie .............. ... 117
6.8.Clasijicarea sta{iilor de pompare in instalafiile hidroedilitare .... .. ........... 118
6.9.Alciituirea stafiilor de pompare .......... ..... .. 120
6.10.Instalafiile hidraulice ale sta{iei de pompare ......... ....... . 121
6.11.lnstalafii de automatizare !ji monitorizare ..... .. ... ....... 123
Capitolul 7. PROCESE $1 INSTALAfll PENTRU .. ..... .... ...... 124
CORECTAREA CALITATII APEi
7.1.Principiile procedeelor de tratare ..... ............ 124
7.1.1. Scheme de principiu pentru corectarea calitaf ii apeii ................. 126
7.1.2. Deznisiparea apei ............. .... 127
7.1.2.l. Deznisipatoare orizontale ........... .... .. 128
7.1.2.2. Deznisipatoare verticale ......... .. ... ... 129
7.1.3. Decantarea apei .. ............... 129
7.1.3.1. Decantoare orizontale .... .... ...... ... 130
7.1.3.2. Decantoare verticale .. ............... 132
7.1.3.3. Decantoare radiate ......... .. ...... 134
7.1.4. Filtrarea apei ................. 135
..... 7.1.4.1. Clasificareafiltrelor .. ..... .. ........ 137
7.1.4.2. Filtre lente .. ..... .... .. .... 137
7.1.4. 3. Filtre rapide deschise ... ... .. ......... 139
7.1.4.4. Filtre rapide inchise .... ............. 141
7.1. 4. 5. Filtre de construcfie specialii ........... .. .... 144
7.1.5. Dezinfectarea apei . ............ ..... 145

290
 Capitolul 11. INSTALATII DE EPURARE A APELOR
UZATE MENAJERE
11.1.Generalitii.fi .... ............. 260
~ 11.2.Procedee de epurare a ape/or uzate ..... .. .......... 262
11.3.Principalele procese utilizate la epurarea apelor uzate .. ............ .. .264
~ 11.4.Scheme tehnologice de epurare a apelor uzate ... .. ........... .267
·+11.5.Echipamente # instala/ii specifice pentru epurarea locala a ................. 271
apelor uzate menajere
BIBLIOGRAFIE ................. 283

292
 Data aparipei: decembrie 2015
Comanda nr. 171 Ti raj: 40 ex.
Coli tipar: 9,19

Str:Lascar Catargi nr. 38

Tel./Fax: 0232 215 949

Jl:JO, ~1