Problema apei in lume

Titus Muresan Cls XI D Lic. Tiberiu Popoviciu Cj. Noiembrie 2003

PROBLEMA APEI IN LUME

1

RESURSELE DE APA ALE GLOBULUI

pa sub multiplele ei !orme" repre#inta unul $intre cele mai importante elemente ale peisajului %eo%ra!ic& atat pentru utili#area $irecta $e catre om" cat si pentru activitatea normala a bios!erei&" !iin$" evi$ent" i$ispensabila supravietuirii si bunastarii oamenilor. Pana la inceputul secolului XX" cererea $e apa" calitatea acesteia si e!icienta utili#arii ei pareau probleme $e importanta secun$ara. Insa" in a $oua jumatate a secolului XX" apa $ulce a $evenit o materie prima critica. 'pecialistii au apreciat ca la s!arsitul secolului XX populatia %lobului este intre ( si ) miliar$e $e locuitori" $intre care jumatate traiesc in me$iul urban. *vi$ent" nevoile vitale $e apa vor !i pe masura acestei populatii. De aceea nu este $e mirare ca in ultimii ani s&a mani!estat preocuparea $e a abor$a aceasta problema nu numai la nivel national" ci si international. Cea mai importanta mani!estare un$e s& au $e#batut multiplele aspecte ale resurselor $e apa ale omenirii a !ost Con!erinta Natiunilor +nite asupra resurselor $e apa" care s&a tinut la Mar $el Plata, r%entina- intre 1. si 2/ martie 10)). Terra $ispune $e un imens volum $e apa. Din supra!ata planetei noastre" apa repre#inta $e /10 milioane 1m2" ceea ce repre#inta )0" 23" iar uscatul" $oar 1.0 milioane 1m2" a$ica 20" 23. Dupa $atele Con!erintei Natiunilor +nite asupra resurselor $e apa care s&a tinut la Mar $el Plata" volumul total al apei e4istente pe Pamant este apreciat la 1 .00 milioane 1m3" reparti#at ast!el5volumul total $e apa $ulce este $oar $e 3)" 2 milioane 1m3 si nu repre#inta $ecat 2" )3 $in cantitatea $e apa a %lobului. Pe lan%a aceasta" trebuie remarcat si !aptul ca $oar 0" .(3 $in volumul $e apa $ulce $e pe %lob poate !i utili#ata $irect6 restul $e 00" /.3" se sustra%e utili#arii ime$iate $e catre oameni" $eoarece este repre#entata $e vaporii $e apa $in atmos!era,0" 0.3-" %7etari si calote %laciare,))" 23-" apa lacurilor si mlastinilor,0" 3/3-" apele subterane si umi$itate a solului,22" .13- si in cursurile $e apa,0" 013- 6 ea repre#inta $oar 0" .03 $in totalul apei $ulci $e pe %lob. In total apa $ulce $isponibila nu repre#inta $ecat 0" 0003 $in intrea%a cantitate $e apa $e pe pamant. sa$ar" raportul $intre apa marina si cea continentala este in !avoarea celei marine. In ultimii ani s&au elaborat proiecte si s&au luat masuri $e crestere a cantitatilor $e apa" pentru aprovi#ionare prin mai multe meto$e" printre care se inscrie transportarea %7etarilor $in #onele arctice si crearea $e re#ervoare in vecinatatea costelor" topirea piscurilor $e %7eata pentru a crea lacuri" $esalini#area apei $e mare etc. In ceea ce priveste $esalini#area se aprecia#a ca in 10)/ e4istau 103( u#ine cu o capacitate totala $e pro$uctie $e 2"1 milionae m3 $e apa pe #i. ceste u#ine au capacitati mici si nu se poate obtine apa $esalini#ata rentabil $ecat acolo un$e e4ista surse $e ener%ie !oarte convenabile. 'ursa $e ener%ie care poate !i !olosita cu succces in acest $omeniu este ener%ia nucleara. Marele avantaj al u#inelor ce utili#ea#a ener%ia nucleara este ca pot !i construite cu $ublu scop5 pentru obtinere $e apa $ulce si pentru pro$ucerea $e curent electric.

'tatele insulare sau cvasiinsulare cu precipitatii re$use sau cu ba#ine 7i$ro%ra!ice putin intinse consi$era ca $esalini#area apei $e mare se va $ove$i mai economica $ecat transportul apei cu vase&cisterna. 'ub actiunea ener%iei solare" a curentilor si a %ravitatiei" apa se a!la intr&o permanenta miscare" e4istan$ in !orma lic7i$a" soli$a si %a#oasa. Circulatia apei $e pe oceane" mari" continente in atmos!era si $e aici inapoi" poarta numele $e ciclu 7i$rolo%ic si consuma 333 $in ener%ia solara primita $e Pamant. POLUAREA APELOR 8 problema importanta in le%atura cu !olosirea apelor o constituie lupta impotriva poluarii lor. +tili#area apei nu trebuie privita $oar sub aspect cantitativ6 ea este inseparabil le%ata si $e cel calitativ. Nici populatia si nici economia nu pot intrebuinta apele $e calitate necorespun#atoare. De aceea" o problema importanta pe plan mon$ial" la or$inea #ilei" este lupta impotriva poluarii apelor. Poluarea apelor cur%atoare a!ectea#a canalele" !luviile si raurile pe cursul lor pana la revarsarea in mari. *a poate contamina si supra!ete intinse $e apa" cum sunt ia#urile sau lacurile arti!iciale. Poluarea apei cur%atoare este $e obicei invi#ibila $eoarece a%entii poluanti se $i#olva in apa. 8ricum" e4ista si e4ceptii cum ar !i $eter%entii care pro$uc spuma" sau titeiul si re#i$uurile netratate care plutesc la supra!ata. Toti a%entii poluanti pot !i $etectati in laboratoare prin teste bioc7imice stan$ari#ate. Din aceste teste re#ulta un nivel care $etermina %ra$ul $e e4tin$ere al poluarii si cel $e puritate relativa a apei. 'e poate monotori#a si e!ectul pe care&l are poluarea asupra plantelor si animalelor si aceasta este o alta meto$a prin care oamenii $e stiinta pot $etermina nivelul $e poluare. Principalele tipuri $e poluanti sunt urmatorii5 *4ista putini poluanti naturali. 'olul contine anumiti !ertili#atori" cum ar !i nitratii care in timpul aratului pasunilor sau in $ecursul iernilor pot iesi la supra!ata. In sol se mai %aseste si aluminiul care poate ajun%e in apele cur%atoare prin $i!erite reactii c7imice. In timpul inun$atiilor luncilor" in apa poate patrun$e ma%ne#iul care provoaca $e#astre in ran$ul pestilor. Insa aceste scur%eri naturale sau semi&naturale $e poluanti sunt insi%ni!icante in comparatie cu cele pro$use $e om. 9ermierii intro$uc in me$iu o %ama intrea%a $e substante c7imice si $eci si in re#ervele $e apa potabila. Printre acestea se numara erbici$ele" insectici$ele" acarici$ele" !un%ici$ele si $epara#itantii pentru bovine" !os!ati" nitrati pentru a stimula $e#voltarea plantelor si e4ista scur%eri semni!icative $e lic7i$e to4ice $in silo#uri sau $in !ermele $e animale. Pro$usele !armaceutice utili#ate in a%ricultura" pot si ele polua alaturi $e $e#in!ectanti. 8$ata cu epurarea apei prin care aceasta $evine potabila se !ac anumite masuratori c7imice care lasa si ele anumite resturi in apa. Tri7alometanul" o substanta c7imica compusa care se presupune ca provoaca cancerul" este un pro$us re#ultat in urma clorurarii apelor. +tili#area sul!atului $e $e aluminiu pentru curatirea apei a !ost in centrul atentiei in 1022 can$ mai multe tone au !ost $eversate in retelele $e alimentare $in Camel!or$" Corn:all, n%lia-" cau#an$ $iverse boli printre localnici. In$ustria pro$uce alti !actori poluanti printre care cei mai importanti sunt metalele %rele" cum ar !i ca$miul" plumbul si #incul. Ploile aci$e cau#ate $e ar$erea combustibililor !osili sunt un alt poluant important. st!el" putem !ace o clasi!icare a tipurilor $e poluare a apei5

&poluarea ba#inului,prin pro$use ale ero#iunii" pro$use c7imice to4ice provenin$ $e pe o%oare" $e pe sosele" prin spalarea sarii $in sol" prin iri%ari-6 &poluarea albiei cursurilor $e apa,ca urmare a intro$ucerii compusilor or%anici si minerali provenin$ $in sistemele $e a$uctie a apei si $in intreprin$erile in$ustriale-6 &poluarea $e ori%ine termica,provocate $e apele cu temperatura inalta evacuate $e termocentrale si intreprin$eri in$ustriale-6 acest tip $e poluare" $in ce in ce mai important" provoaca o sca$ere a continutului $e o4i%en $in apa" atat $e necesar $e#voltarii pisciculturii6 &poluarea 7i$robiolo%ica,provocata si $in mai multe cau#e" $e e4mplu" $e constituirea" in momentul re%ulari#arii scur%erii" $e intin$eri $e apa putin a$anci un$e creste o ve%etatie abun$enta-6 *!ectele asupra !lorei si !aunei +nul $intre cele mai obisnuite semne ale poluarii apelor este ve%etatia ver$e $e la supra!ata&eutro!ie. Plantele acvatice si al%ele se $e#volta la supra!ata apelor" atunci can$ apa este imbo%atita cu un amestec $e compusi care s&au in!iltrat $in solurile $in apropiere. In ultimii 20 $e ani situatia a $evenit alarmanta $eoarece /00 $in marile ba#ine $in Marea ;ritanie sunt asta#i ver#i si to4ice $atorita poluarii. pa potabila a $evenit un me$iu propice pentru $e#voltarea $iverselor specii periculoase $e bacterii" proto#oare si ciuperci care sunt !oarte periculoase pentru om. 'tratul ver$e $e la supra!ata apelor actionea#a ca un invelis %ros prin care ra#ele soarelui nu pot patrun$e spre straturile $in a$ancuri. st!el plantele acvatice care pro$uc o4i%enul necesar" nevertebratelor sau vertebratelor acvatice mor. In plus anumite specii $e al%e albastre pro$uc substante to4ice care omoara pestii si alte or%anisme acvatice. Ca urmare multe activitati $e a%rement pe lacuri sunt inter#ise in lunile $e vara $in cau#a al%elor si a to4icitatii. Proli!erarea al%elor apare in lacuri si ba#ine si $in alte $oua cau#e5 $e!risarea pa$urilor si aplicarea $e !ertili#atori arborilor $in pa$uri in urma carora apar in!iltratii $e substante c7imice in apa. Ploaia aci$a a cau#at catastro!e ecolo%ice majore in Cana$a" '+ si N&< *uropei. Din cele 2/. 000 $e lacuri $in 'ue$ia" 1(. 000 au $evenit aci$e si /. 000 sunt complet $epopulate $e pesti. Din 10)(" .000 $e lacuri au !ost tratate cu apa $e var pentru a neutrali#a aci$ul si a restaura ec7ilibrul. Inci$entele poluante au $e obicei ca e!ect $istru%erea $ramatica a vietuitoarelor salbatice" mai ales a pestilor. =econoli#area si repopularea poate !i !acuta insa repe$e" mai ales can$ oamenii se implica. +nele nevertebrate pot patrun$e in #ona a!ectata $in punctele situate in amonte6 altele cum ar !i insectele $e apa vor #bura spre aceste #one $upa cateva ore $e la pro$ucerea inci$entului. +nele or%anisme cum ar !i" molustele $e rau ale caror bran7ii $evin su!ocate $e mal" pot sa pre#inte $e#ec7ilibre. ltele cum ar !i musca e!emera tolerea#a nivelele $estul $e mari ale poluarii" in vreme ce viermii tubulari care in%erea#a bacteriile si $iverse specii $e larve $e c7iromoni$e si lipitori re#ista bine la poluare si la nivele sca#ute ale o4i%enului.

POLUAREA OCEANELOR Daca la poluarea aerului ima%inea&simbol este o!erita $e arborii per!orati $e ploile aci$e" la poluarea apei e4presia caracteristica ar putea !i consi$erate&mareele ne%re" a$ica poluarea"

practic continua" cu petrol a marilor si oceanelor lumii" avan$ e!ecte $e#astruoase asupra !lorei si !aunei marine. In inci$entele majore $e poluare este intot$eauna implicat titeiul. Practica obisnuita $e spalare a tancurilor petroliere repre#inta ec7ivalentul a opt pana la 20 milioane $e barili $e petrol pe an care s&ar $eversa in oceane in mo$ $eliberat. ceasta practica" raspan$ita in lumea intrea%a" ramasa a$esea neobservata" este asta#i $etectata prin interme$iul satelitilor si cei vinovati pot !i trimisi in ju$ecata. Dupa titei" unul $intre cele mai periculoase $eseuri sunt apele u#ate. In cantitati mici apele u#ate imbo%atesc apa si repre#inta un in%rasamant pentru plante si pesti" $ar in cantitati mari ele sunt un pericol pentru ecosisteme. La $oua $intre cele mai mari canale $e scur%ere $in lume in L. $in '+ si Marsillia $in 9ranta" in ultimele $oua $ecenii a inceput epurarea apelor u#ate. Ima%inile $in satelit pre#inta !oarte clar cum poluatii sunt purtati $e curentii care pornesc $inspre aceste canale. Ima%inile vi$eo subacvatice o!era privelistea mortii si a $istru%erilor asupra or%anismelor marine provocate $e apele u#ate" $ar politicile $e reme$iere a situatiei $in ultimii ani au a$us o imbunatatire semni!icativa. '&au !acut e!orturi pentru a trans!orma cat mai multi poluanti soli#i in lic7i$ $eoarece $iluarea sca$e mult riscul acci$entelor si lumina soarelui poate $istru%ere bacteriile. cest !enomen s&a $emonstrat in Cali!ornia un$e $eseurile a 1) milioane $e oameni sunt $eversate in mare. lti poluanti ar mai !i pestici$ele,DDT&ul si PC;-" metalele %rele,ca$miul" nic7elul" arsenul" cuprul" plumbul" #incul sau cromul-care multe provin $in in$ustria si transportul pe uscat" sunt c7imicale periculoase care $e#ec7ilibrea#a balanta sistemelor animale $in me$iu. 8 alta substanta c7imica care are un e!ect ne%ativ asupra !lorei si !aunei marine este tributilina care este !olosita pe scara lar%a ca vopsea re#istenta la apa" pentru c7ila vaselor. '&a $emonstrat ca T;T&ul pro$uce mo$i!icari se4uale melcilor $e mare" intre%i populatii $evenin$ $e se4 !eminin si $eci puse in imposibilitatea $e a se repro$uce. *!ectul asupra ecosistemelor Poluarea a!ectea#a toate oceanele %lobului" $ar apele $e coasta sunt mai a!ectate $ecat cele $in lar%ul marilor $eoarece acolo e4ista in pre#ent mult mai multe surse $e poluare" $e la instalatiile in$ustriale $e coasta pana la transportul maritim mai intens. In particular" in jurul *uropei si a coastei estice a mericii $e Nor$" plat!ormele continentale $in apele putin a$anci au !ost e4ploatate $e catre om pentru stri$ii" mi$ii si !ermele piscicole care au $evenit ast!el vulnerabile pentru bacteriile to4ice" al%e si poluanti. Plat!ormele sunt !olosite si pentru e4plorarea titeiului care mareste riscul $evarsarilor si poluarii. 8 alta !orma obisnuita" $in ce in ce mai intalnita" a poluarii oceanelor este inmultirea e4a%erata a al%elor si a planctonului. 'e cre$e ca motivul aparitiei acestora ar !i inci$enta crescuta a metalelor ra$ioactive $eversate $in in$ustrie care actionea#a ca un biostimulator pentru $e#voltarea plactonului. 'tri$iile la !el ca alte moluste bivalve au un rol important in !iltrarea apei. '&a calculat ca stri$iile $in >ol!ul C7esapea1e" #ona Mar?llan$&ului au !iltrat intrea%a apa in $ecurs $e 2 #ile. sta#i $atorita inmultirii e4a%erate a al%elor si a poluantilor e4istenti" procesul $urea#a .20 $e

#ile. In perioa$a $e in!lorire a al%elor unele $intre acestea mor si se $escompun" permitan$ bacteriilor sa se inmulteasca utili#an$ o4i%en vital. Toate animalele marine care se 7ranesc prin !iltrare sunt !oarte sensibile la poluanti care se concentrea#a in tesutul lor. st!el sunt amenintati coralii care se compun $in colonii %i%ant $e animale unicelulare ce sunt !oarte vulnerabile la poluanti. 8r%anismele $aunatoare $in apele u#ate se repro$uc in moluste si transmit omului numeroase boli. Poluantii sunt vinovati si pentru sca$erea re#istentei la boli a mami!erelor marine care a $us la $eclansarea unei epi$emii in perioa$a 102)&1022" in Marea Nor$ului" can$ cel putin 11. 000 $e !oci comune si cenusii au murit. Prin poluare" $epasin$u&se anumite pra%uri" apa $evine neutili#abila5in acest !el" pe >lob se conturea#a in tot mai multe re%iuni o cri#a a apei. Cri#a este accentuata $e cresterea populatiei si $e !aptul ca in multe tari sarace omul este obli%at sa consume apa poluata sau in!estata. Ci!rele !urni#ate $e 8M' privin$ $i!eritele mala$ii" raspan$ite prin interme$iu apei" mai ales in tarile sarace" sunt alarmante. nual se inre%istrea#a . miliar$e $e ca#uri $e $iaree" 2" 2 milioane !iin$ mortale6 ca#uri $e malarie" milioane $e oameni in!estati $e sc7istosimio#a. Pentru atenuarea acestor ten$inte alarmante" oamenii $e stiinta au conceput $i!erite strate%ii $e %ospo$arire inte%rala a resurselor $e apa. De e4emplu" la Con!erinta Internationala a pei si Me$iului $e la Dublin" $in 1002" au !ost stabilite cateva principii care au in ve$ere rolul esential al resurselor $e apa pentru $e#voltarea $urabila. 8 importanta $eosebita se acor$a %ospo$aririi apelor" intr&o !orma participativa" prin implicarea tuturor !actorilor interesati si prin consi$erarea apei $rept un bun economic si social. M =* N* >= In ultimele $eca$e ale secolului XX Marea Nea%ra a su!erit $eteriorari puternice ale ecocon$itiilor $e me$iu" $atorate in cea mai mare parte" ero#iunii costiere" eutro!icarii" insu!icientei tratari a apelor u#ate" intro$ucerii $e specii e4otice" pier$erii $e 7abitate si mane%ementului nea$ecvat. Diversitatea biolo%ica a sca#ut $ramatic. u avut loc acci$ente ale unor petroliere care au $us la poluarea cu titei iar numarul acestora probabil ca va creste avan$ in ve$ere rutele transportului $e petrol $inspre Marea Caspica spre *uropa. Com!orm cu raportul $e suprave%7ere >*9 $in 1002" Marea Nea%ra este consi$erata cea mai serios $e%ra$ata mare a planetei. ctiuni internationale concertate cum este Pro%ramul $e Me$iu la Marea Nea%ra,;lac1 'ea *nvironmental Pro%ram" ;'*P-!inantat $e >*9 a $us la unele imbunatatiri mo$este locale" $ar a permis reali#area ca$rului $e stabilire a strate%iilor re%ionale" nationale" locale" precum si a strate%iilor $e coor$onare. Cea mai importanta reali#are este stabilirea Planului 'trate%ic $e ctiune la Marea Nea%ra" a$optat $e Ministerul Me$iului al celor sase tari riverane la Istambul pe 31 octombrie 100(. Printre altele acest plan propune re$ucerea polualii si mena%ementul resurselor vii. ;atalia pentru pastrarea puritatii apelor interesea#a intrea%a omenire. 'ta in putinta oamenilor $e a ve%7ea" ca marele i#vor $e viata $e care $ispun sa ramana intot$eauna curat. BIBLIOGRAFIE: a-=esursele @i$roener%etice ale >lobului&Con!. $r. *lena Cetina" e$. Militara" ;ucuresti&10)2 b-Manualul $e >eo%ra!ie" clasa a&XI&a" e$itura @umanitas c- rborele lumii $-Internet.