65

CAPITOLUL 3
APARATUL CARDIOVASCULAR

sânge, este
respons
diverse teste pentru diagnosticarea

medicamentos în contextul acestor patologii.

,
etc. circulator
(artere, vene) se folosesc Doppler),
angiografia, angio-CT (angio- -RMN
( ).

3.1. ELECTROCARDIOGRAMA

Electrocardiograma (EKG sau ECG) este tehnica prin care se

;
;

sistemului excito-conductor (blocuri sino-

atriale, blocuri atrio-ventriculare, blocuri de ramur );
66

zvoltate pe fond de cardiopatie

-electrolitice sau
medicamente (antiaritmice, digitalice, antidepresive, etc.).

3.1.1. Principiul de înregistrare a electrocardiogramei

EKG
(fibrele musculare cardiace), considerate din punct de vedere electric dipoli,

ul inimii (ex: suma tuturor PA atriale, respectiv

sau de voltaj care se succed la nivel

transmembranari.

generator cardiac de impulsuri lectrice cardiace

(fibre musculare cardiace)

câmp electric cardiac

factori de transmisie

p lectric la

electrozi, cabluri, amplificator,

înregistrare EKG

criterii de diagnostic

interpretare EKG

Figura nr. 12.

 67

Electrocardiograful utilizat pentru înregistrarea EKG este format din:

sistem de preluare a semnalului electric: electrozi, cabluri, galvanometru
modificat;
sistem de amplificare a semnalului electric;
si ;
sau
osciloscop. H (latura de 1
mm) (latura de 5 mm). Frecvent, viteza de înregistrare a
EKG este .

1 mm
0,04 secunde

1 mm
0,1 mV

Figura nr. 13. Hârtia fol pentru înregistrarea

electrocardiogramei

3.1.2.

. De-a lungul

A.
B.
68

A. sau

or bipolare se folosesc 4 electrozi (3 electrozi

de Doi
electrozi exploratori mâinilor, cel de-al
treilea electrod explorator la nivelul gleznei piciorului stâng, iar electrodul de
la nivelul gleznei piciorului drept. Cu ajutorul celor trei electrozi
exploratori iunghi echilateral (triunghiul lui Einthoven) în

dintre 2 electrozi exploratori (Figura nr. 14). Astfel, se

bipolare ale membrelor (D),
DI (-) (+);
D II: (-) (+);
D III (-) (+).

DI +
DII DIII

+ +

Figura nr. 14. Repreze or bipolare

 69

B. se utilizând un electrod explorator

electrod 9

unipolare precordiale sau toracice) care redau al dintre

electrodul explorator
în care este plasat electrodul explorator.

B.1. , în care electrodul

explorator este situat la nivelul:
aVR;
aVL;
aVF.
Electrodul explorator a
galvanometrului; electrodul este legat la bo
galvanometrului, iar în acest caz
- unirea într-un punct a electrozilor cel .

explorator i centrul electric cardiac (centrul inimii).

Figura nr. 15. ipolare de la nivelul membrelor

70

cu ajutorul electrozilor aplica

i ale inimii în

rul cel mai mare de celule

activitatea electric
- ;
- ;
aVR -

B.2. (V1-V6). Pentru a înregistra

, la nivelul toracelui (în acea

rin metoda p - unirea într-un punct a

exploratori, sensul

V1 V2

V3R V3

V6R
V4R V4
V5R V5 V6

Figura nr. 16. unipolare precordiale; p

electrozilor la nivelul toracelui
 71

V1 V2 e septal al ventriculului stâng al

ventriculului drept;
V3 V4 exp peretele anterior al
ventriculului stâng;
V5 V6 ventriculului stâng.

suplimentar i
posterior al ventriculului stâng ) care
ventriculul drept. pre
ventriculului drept, electrozii sunt pe partea
dreapt a toracelui, lor de pe partea
stâng .

3.1.3.
trocardiogramei

pe traseul EKG se disting unde, segmente intervale.

când miocardul este în repaus din punct de vedere electric, pe EKG se
înregistre

(sub- sau supra-

Principalele segmente de pe EKG sunt: PQ/PR, ST i TP.
când miocardul , pe EKG
- deflexiuni
pozitive (situate deasupra liniei izoelectice) sau negative (situate sub linia

nde),
72

de pe EKG sunt: unda P, complexul QRS i unda T.

format dintr- -2 unde. Principalele intervale de pe EKG

sunt: PQ/PR, QT i RR.

În figura nr. 17
didactic. Acest aspect al EKG
iile în care se face
(EKG

T
P
U
<0,11 s
Unda P
0,12-0,3 s Unda T
0,12 - 0,20 s
Q S 0,15-0,25 s
Intervalul PR Unda U
0,07 s
Segmentul PR
< 0,12 s
Complexul QRS
0,35 - 0,45 s
Intervalul QT
0,10 s
Segmentul ST

Figura nr. 17. Aspectul morfologic al electrocardiogramei

 73

i intervale de pe EKG
unda P m

în DII);
complexul QRS

la nivel ventricular. Depolarizarea ventriculilor d

depolarizarea ventriculului drept

depolarizarea bazei ventriculilor

(unda S);
unda T

-a a

unda U
-
repolari
segmentul PR sau PQ
i atrio-ventricular (timpul de conducere atrio-

segmentul ST ;
segmentul TP
a inimii);
intervalul PR sau PQ (unda P + segmentul PQ/PR) corespunde
74

nodului atrio-ventricular, înainte de intrarea lui în ventriculi (nodul

t -ventricular);
intervalul QT (complexul QRS + segmentul ST + unda T) corespunde

ventricula
intervalul RR
;
intervalul PP

3.1.4. Interpretarea electrocardiogramei

electrocardiogramei co mului
i, cu scopul de a
diagnostica de
conducere a undei de depolarizare).

3.1.4.1. Analiza ritmului cardiac

Analiza ritmului cardiac
cardiac, ,
- .

3.1.4.1.1. Stabilirea originii ritmului cardiac. În mod normal, ritmul cardiac

în întreg
miocardul i are originea la nivelul nodu
ritm sinusal.

n
;
;
 75

;
P pozitive în DII

Un ritm cardiac diferit de cel sinusal constituie

itmul cardiac poate fi:

3.1.4.1.2. Regularitatea ritmului cardiac -

o
, ritmul cardic este considerat neregulat.
Neregularitatea ritmului cardiac poate fi:

suplimentare): extrasistola atr

în caz de

3.1.4. este determinat

cardiace dintr-un minut.
dintre
ventriculare succesive (durata unei i cardiace)
hârtiei pe care se face înregistrarea EKG este de 25 mm/secund ,

F = ecunde)/IRR = 1500/IRR

(mm), (Figura nr. 18).

de a determina a cardiac :
- determinarea ei RR = 21 mm);
- calcularea timpului în care este pa x 0,04
secunde = 0,84 secunde);
76

- calcularea ei cardiace
-un minut (ex: 60 secunde/0,84 secunde = 71

IRR = 21 mm

IRR = 21 mm

Figura nr. 18. Metod

(IRR = 21 = 71 /minut)

Principalele perturb
pertur sunt:
-

fizic;
-
lipotimie, hipotermie,
mixe
 77

3.1.4.2. Diagnosticarea
aspectul morfologic al EKG
u

în flutter atrial;
durata complexului QRS
;
m

coronariene sau cu
u
hipertrof
coronariene dezvoltate pe fond de efort fizic;
d - sau supra-

cardiac adiacent). La 1- miocardic, segmentul ST se

,
prelungirea intervalului PQ/PR (> 0,21 secund
atrio-ventriculare de gradul I, iar scurtarea intervalului PQ/PR (< 0,10
secunde) apare în sindroame de pre-
sc nodul atrio-
ventricular);
prelungirea intervalului QT apare pe fond de hipercalcemie,

(antiaritmice, antihistaminice H1, antidepresive, etc.).