Fenomene electrice ale inimii

Automatism
(cronotropism)
= capacitatea de a genera impulsuri

Excitabilitate
(batmtropism)
= capacitatea de a răspunde la impulsuri

Conductibilitate
(dromotropism)

= capacitatea de a conduce impulsuri

 Electrocardiograma (ECG)

ce este electrocardiograma

geneza undelor ECG
derivaţiile electrocardiografice
înregistrarea electrocardiogramei

interpretarea electrocardiogramei
 Ce este electrocardiograma ?

Electrocardiograma
o înregistrare grafică a variaţilor de potenţial
care iau naştere la suprafaţa corpului
datorită activităţii electrice a inimii

Inima
- este o pompă

- care are activitate electrică

- generând curenţi care

pot fi înregistraţi pe suprafaţa corpului
 Elementele unui dipol

0
Polul electric pozitiv (+5) Polul electric negativ (-5)

Axul dipolului
+4 -4
+3 -3
+2 -2
+1 -1
Liniile
izopotenţiale
Câmp electric pozitiv Câmp electric negativ
Linia de
potenţial zero
 Dipolul cardiac

Liniile de câmp electric

(flux de curent)
Linia de
potenţial zero

Liniile
Inima izopotenţiale
Dipolul electric
echivalent
Polul electric pozitiv
Înregistrarea unipolară a unui dipol
Înregistrarea bipolară a unui dipol
Înregistrarea unui
dipol mobil
 Conducerea impulsului la nivelul inimii

PA
int ++++ -------------
ext ------ +++++++

Celule contractile
Nodul sinusal

Joncţiuni intrecelulare
“gap junctions”
 Dipolul de membrană

Nodul sinusal

Membrana
Dipolul de
polarizată
membrană
Depolarizarea atrială

Nodul sinusal

Iniţiată de la nivelul nodului

sinusal

De propagă:
de sus în jos
de la dreapta spre stânga
 Unda P
depolarizarea atrială
 Segmentul PQ
conducerea nodală
Nodul sinusal

Nodul atrio-ventricular

Segment PQ
 Nod atrio-ventricular
Fascicul His Nod sinusal

Ram drept
Fascicul Bachmann

Fibre Purkinje
Ram stâng
Activarea ventriculară
 Complexul QRS
depolarizarea ventriculară
 Segmentul ST
repolarizarea ventriculară
Repolarizarea miocardică
 Unda T
repolarizarea ventriculară
Electrocardiograma
Augustus Desire Waller (1856 – 1922)

The Lippmann electrometer (1872)

The ECG recorded by Waller (1887)

Înregistrarea ECG

Illustrated London News, May 22nd 1909

 Willem Einthoven (1860 –1927)

Fisch, C. J Am Coll Cardiol 2000;36:1737-1745

Copyright ©2000 American College of Cardiology Foundation. Restrictions may apply.

Sir Thomas Lewis (1881–1945)
University College Hospital Medical School

Cambridge Scientific Instrument Company of London (1911)

 Derivaţiile electrocardiografice
(cum plasăm electrozii pentru ECG ?)

Derivaţie = poziţie a electrozilor folosită

pentru înregistrarea ECG
Derivaţiile standard
(Einthoven)

Willem Einthoven (1860-1927)

pr. Nobel 1924
 Triunghiul Einthoven şi
geneza electrocardiogramei
Borna centrală terminală
(metoda Wilson)
Derivaţiile unipolare ale membrelor
(metoda Goldberger)
 Derivaţiile planului frontal
(“periferice”)

R L R L R L

F F
F
D1 D2 D3

R L R L R L

F F
F
aVR aVL aVF
Derivaţiile planului frontal
(“periferice”)
Orientarea tridimensională a
vectorilor cardiaci
Derivaţiile toracice
(precordiale)
Derivaţiile toracice
(precordiale)

V6

V5

V4

V1 V3
V2
Electrocardiograma
Înregistrarea electrocardiogramei

1911 2011
 Electrocardiograful

3. Sistemul de afişare al semnalului

1. Sistemul de achiziţie al semnalului

- generarea derivaţiilor
2. Sistemul de prelucrare al semnalului - amplificare
- filtre
Înregistrarea electrocardiogramei

Pacient relaxat
Plasarea electrozilor
Înregistrarea traseului
Verificarea calităţii
Datele de identificare
Înregistrarea electrocardiogramei
 Monitorizarea Holter

Norman “Jeff” Holter (1914–1983)

Biotelemetrie Holter (ECG, EEG)
cu transmisie radio (1947)
Dispozitivul cântărește 38 kg
 Sisteme pentru AECG

Monitor Holter 3 canale

External Loop Recorder

(ELR)
Event Recorder TeleSys

Internal Loop Recorder (ILR)

Aspecte tehnice în monitorizarea Holter
Derivații electrocardiografice
5 electrozi, 3 canale 5 electrozi, 7 canale 10 electrozi, 12 canale

 analiza ritm  analiza avansată ritm  diagnostic ischemie

 diagnostic ischemie  analiza ritm + morfologie
 Indicații ale monitorizării Holter

Monitorizare Holter

Depistare tahi-/bradiaritmii Analiza temporală

 Heart rate variabily

 Heart rate turbulence
Simptomatice “Asimptomatice”  Deceleration capacity
 QTe/RR slope
 Signal-averaged ECG
(Electrograma prin mediere de semnal)
Infarctul miocardic
 Signal-averaged ECG
Electrograma prin mediere de semnal
 Durata QRS  120 ms
 RMS (40)  20 µV
 LAS  38 ms
Optical mapping

(Di-4-ANEPPS and cytochalasin D)

Principiile studiului electrofiziologic

• RECORDING (înregistrare)
• PACING (stimulare)
 Ţesut nodal

Fazele refractare
ale miocardului

S1-S1:500 ms S1-S2:250 ms

Miocard contractil ventricular

S1-S1:500 ms
S1-S2:250 ms
Electrograma fasciculului His

 A-H < 120 ms

 H-V < 50 ms
 Căile accesorii atrio-ventriculare
Sindromul de preexcitatie ventriculară
(WPW)
Sisteme de mapping noncontact
Sistemul CARTO