Sunteți pe pagina 1din 48

Nelamuririle avute si presupunerile sunt notate cu rosu

1. FIZIOLOGIA SISTEMULUI CARDIOVASCULAR


A)-INIMA
B)-MICA SI MAREA CIRCULATIE
C)-SCHEMA HIDRAULICA ECHIVALENTA

a) Inima:
Inima functioneaza ca o pompa aspiro-
respingatoare. Activitatea acesteia poate fi
urmarita mecanic, electric si acustic.

Legenda: VCS - vena cava superioara (se


varsa in AD)
VCI -Vena Cava Inferioara (se varsa in AD)
NSA - Nodul Sino-Atrial
A - Artera Aorta (porneste din VS)
Artera Pulmonara porneste din VD
Cele 4 vene pulmonare se varsa in AS.
AD primeste sange prin cele doua vene
cave (superioare si inferioara). Sangele ajunge prin valva tricuspida in VD unde este trimis catre
plamani pentru a fi oxigenat prin artera pulmonara.
AS primeste sange de la cele 4 vene pulmonare, sangele ajunge in VS prin valva mitrala. In timpul
sistolei, VS expulzeaza sangele in aorta.
b) Mica si marea circulatie:
Circulatia mare porneste de la ventriculul stang al inimii, apoi prin
artera principala aorta se ramifica arterial la toate organele si
tesuturile. La tesuturi, prin capilare, sangele cedeaza oxigen si
substante nutritive, se incarca cu bioxid de carbon si cu deseurile
rezultate din metabolism, apoi, prin vene, se varsa in auriculul
drept al inimiii, unde se termina circulatia mare si incepe circulatia
mica.
Circulatia mica porneste din auriculul drept, sangele trece in
ventriculul drept din care porneste circulatia mica. Aceasta trece prin
artera pulmonara, in plamani. In capilarele pulmonare, sangele
cedeaza bioxidul de carbon adus, se incarca cu oxigen, pe care il
transporta prin vene pana in auriculul stang, unde se termina mica
circulatie.

c) Schema hidraulica echivalenta:


Presiunile cele mai mare ale sangelui se inregistreaza la iesirea din ventricule (in timpul sistolei
ventriculare). Partea stanga a inimii fiind mai puternica va inregistra valori mai mari fata de partea
dreapta. Astfel la iesirea din VS vom avea o presiune de aproximativ 100-120 mmHg, iar la iesirea din
VD doar de 20 mmHg.
In atrii sangele intra cu o presiune de 3 mmHg pe partea dreapta si 7mmHg pe partea stanga. (se poate
observa si aici faptul ca partea stanga este mai puternica decat cea dreapta).

2. ACTIVITATEA ELECTRICA A CORDULUI: PLECAND DE LA CELULA


VECTORUL CARDIAC ECG; SOLUTIA IDEALA PENTRU CARDIOGRAFIE CU
VECTORII DISPUSI PE INIMA

Vm 110 110
Vp= =0 Vp= [mV ] Vp= [mV ]
4 l 4 4

Unda P depolarizare spontana (1 ms)


Unda QRS excitatie ventriculara (0.3 1 ms)
Unda T repolarizare ventriculara
t (actiunea electrica mecanica): 10 ms
4. ELECTROZI PENTRU ELECTROCARDIOGRAFIE

Fig,d:

1-electrod propriu-zis
2-folie impermeabila la lichid
3- adeziv de lipire
4- burete (impregnat cu lichid de cuplare)

Electrozi metalici

Fig.e. - implantabil

- are fir de platina central


3- teava de platina
4- cauciuc siliconic (izoleaza electric electrodul central si de masa de
restul celulelor)
Fig.f.

-mai multe fire


Fig.g. - Electrozi foarte fini

1-fir Platina
2- piesa de sticla
3-lichid
Capat fin-orificiu =1 m

5. AMPLIFICATOARE DIFERENTIALE PENTRU ECG


- Ecranare amplificator fata de semnale parazite: - de la defibrilare; de la sursa de alimentare.
- Dioda Zener limiteaza semnalul de intrare Vi

e sursa semnal util bioelectric V mV


E sursa semnal interferent mV
z1, z2 impedante electrozi
zi impedanta intrare amplificator
Vi= Vdif = V+-V-

- tensiunea de mod comun: Vmd = (V++V-)/2 identic pe electrozi


Ve = A*Vif ~= 2 5 V
Rejectie mod comun
semnal mod comun
Raportul de rejectie: CMRR = semnal diferential CM

CMRR (common mode rejection ratio) [dB] = 20lgCMRR


CM util cat mai mare => impedante foarte mari

A A
Amc = Vemc /Vmd CM = Amc ; Ve = A*Vdif + CM * Vmd (1)

z1 z2 z 1z 2
E (genereaza) E| + | E| | pt zi>> |z1|, |z2|
zi+ z 1 zi+ z 2 zi

z 1z 2 z 1z 2
Ve = A*e + A/CM * E | zi | (2) CM util=(1/CM + | zi |)-1 (3)

- Reducere impedante de contact


- Marire impedanta de intrare
- CM util inalt 100 dB

D1 D4 max 1.2V (diode)


Umod comun = Uz + 1.2V
R1,R2 = 10 - 100k
Udefib = 5kV
=> Imax=2Udefib/2Rimc = 2*5 /
2*50 = 100 mA
cu R1 = R2 = 100k

Pdisip = 250W -> 1 ms

6. MASURAREA DEBITULUI SANGUIN

Functia circulatorie este dependenta de proprietatile vaselor sanguine, ale tesuturilor ce nconjoara vasele, de
caracteristicile fizico-chimice ale sngelui, de factori patologici si agenti farmacodinamici. O perturbatie care
actioneaza doar asupra unui element poate duce la un deranjament n activitatea sistemului cardio-vascular. De
exemplu, functiile cardiaca si miocardica pot fi normale, dar o scadere a volumului de snge aflat n circulatie
duce la dereglari ale sistemului cardio-vascular. Satisfacerea cerintelor metabolice ale tesuturilor poate fi
evaluata prin masurarea precisa a debitului cardiac.
Cele mai utilizate metode de masurare a debitului n general sunt: metode electromagnetice, tehnici de
dilutie a unor substante indicatoare, metoda gradientului de presiune, metode ultrasonore si cele de
masurare prin variatii de impedanta electrica.

1) Masurarea debitului cu metode electromagnetice


Debitul cardiac Q este volumul de snge pompat de ventriculul stng n unitate de timp.
Metoda electromagnetic de msurare a vitezei de circulaie a sngelui se bazeaz pe deplasarea ionilor cu
sarcini de semne diferite prezeni n snge care se mic n cmp magnetic. Principiul de funcionare a acestui
aparat are ca reper devierea micrii sarcinilor electrice n cmpul magnetic. n snge se gsete o cantitate
considerabil de sarcini electrice sub form de ioni.
Debitul este proportional cu diferenta de potential electric care se induce in Fe 3+ din sange ( curent
autoindus).
Ldz
T
dt
V= 2
z0
V = volum
= rezistivitatea sangelui
T = timpul de masurare [s]
z0 = impedanta medie corporala(masurata) []
dz
dt = vatiatia amplitudinii rezistive [ s ]
L = distanta dinte electrozi [cm]

1, 1
electrozi de
referinta
2, 2
electrozi de
masurara

7. MSURAREA PRESIUNII ARTERIALE: DIRECTE & INDIRECTE (METODELE).

Metodele Indirecte: - metode imprecise din cauza erorilor


Pentru Fig. 22:

Pe braul stng al pacientului se aplic o manet elastic, care este alimentat cu aer sub presiune de la
o pomp manual, unde presiunea se citete prin intermediul unui manometru gradat n uniti ale
presiunii arteriale, adic n mmHg. n partea din aval de brar (aproximativ la ncheietura cotului) se
plaseaz un stetoscop, succesiunea de msurri fiind urmtoarea: Se introduce presiune n brar pn
la o valoare superioar valorii estimate a presiunii arteriale, iar cu ajutorul unui ventil reglabil, se

elibereaz aerul din brar. Atta timp ct presiunea aerului din brar este mai mare dect presiunea
sanguin, prin acest vas de snge nu va curge snge. n momentul n care se atinge presiunea maxim
arterial (n sistol 100-120 mmHg, presiune normal), sngele va ncepe s curg, pulsnd, n
stetoscop se vor auzi aceste bti (pulsaii, care poart denumirea de zgomote Korotkoff), iar pe
manometru va aprea presiunea maxim (primul zgomot Korotkoff, aceast perioad de zgomote se
pstreaz pn cnd n brar se atinge presiunea minim presiune din diastol), la ncetarea
zgomotului pe indicatorul manometrului va aprea presiunea diastolic (minim).

Acest sistem este extrem de imprecis din cauza erorilor care intervin n aceast msurare:

i) rigiditatea brrii care fiind un element elastic nmagazineaz i ea energie (cu ct este mai rigid,
cu att absoarbe mai mult energie din presiunea de msurat, de unde rezult erori).

ii) poziia braului artera umeral face, n zona umrului, un cot. Din punct de vedere hidraulic,
fiecare cot reprezint o rezisten hidraulic (aceasta depinde de ct de ntins sau ndeprtat este
mna de cotul pacientului) care produce o pierdere de presiune, astfel o s scad valoarea msurat a
presiunii.

iii) auzul alterat al medicului timpul de reacie al medicului ntre auz i vz (citire).

Pentru Fig. 23:

Brara dubl primete aer cu ajutorul unei micropompe care se gsete n interiorul aparatului. Se
umfl la o valoare preselectat, dup care o electrovalv ncepe s scad progresiv presiunea din cele
dou brri. Atunci cnd apar zgomotele Korotkoff (unde curgerea este intermitent), n momentul n
care un manometru este amplasat ntre cele dou conducte ar rezulta, la nivelul afiajului de pe
manometru, nite oscilaii ale acului indicator. Un traductor de presiune plasat n interiorul aparatului
sesizeaz aceste bti i d comanda de msurare i afiare a presiunii maxime. Aceast faz dureaz
pn cnd se atinge presiunea minim, iar cnd oscilaiile se opresc, acela i senzor de presiune d
comanda de msurare i afiare a presiunii minime. Oscilaiile pot fi folosite pentru a msura btile
inimii, astfel aparatul poate afia pulsul pacientului, valoarea maxim & minim a presiunii arteriale.
Multe aparate sunt prevzute cu un sistem de memorie n care pot fi nmagazinate (aproximativ 200 de
valori) ale msurtorilor, astfel nct medicul s aib la dispoziie o situaie mai generalizat asupra
presiunii arteriale a pacientului. n plus, exist aparate, la ora actual, care au i un senzor electric care
msoar ECG-ul i msoar n faza q presiunea maxim, msoar n faza T presiunea minim, aceste
aparate fiind mai precise, dar costul este mai mare.

Pentru Fig. 24:

Se poate observa la gradaia


de 120 mmHg apariia unor
impulsuri auditive cu o
amplitudine mai mare (cu
sens de apariie a presiunii
arteriale din sistol primele
zgomote Korotkoff),
respectiv la cea de 80 mmHg
o scdere radical a amplitudinii impulsurilor auditive (cu sens de apariie a presiunii arteriale din
diastol ultimele zgomote Korotkoff).

Pentru Fig. 25 Electret:

Acest dispozitiv sesizeaz pulsurile care apar n arter, de regul acest senzor este nglobat n man eta
care se pune pe braul pacientului.

Metodele Directe:
- metode foarte precise (stabilirea exact a presiunii arteriale).
Pentru Fig. 26:

Se folosete un cateter (cateterul este un


ac similar cu cel de la o sering, dar care
n general are un diametru mai mare,
astfel lumenul acului diametrul interior
al acului este de cel puin 1 mm), 2,
care este introdus n artera, 1, i care
preia sngele cu presiunea
corespunztoare existent n sistemul
vascular al pacientului. Datorit acestei
presiuni se creaz o for de presiune F (dependent de presiune i de seciunea acului) care
acioneaz n partea opus pe membrana (element sensibil), 3. Aceast membran se deformeaz cu o
sgeat w0 (deplasarea ntregii coloane de snge din interiorul cateterului se face pe o distan x).

Analiznd micarea coloanei de snge din ac, putem scrie ecuaia de dinamic a micrii, (2).

d2 x d2 x
m ,unde mmasa de sange , acceleratia, este Forta de inertie a coloanei de sange
dt2 dt2

dx dx
k1 ,unde k 1coeficient de viscozitate , viteza , este Forta de frecare vascoas a coloanei de sange
dt dt

Viteza va imprima la perete o frecare, pentru c stratul aderent la cateter are vitez ctre zero, iar stratul
din interior are o vitez mult mai mare.

k 2 x , unde k 2rigiditatea membranei , xdeplasarea , este Forta elastica

Toate aceste fore sunt nvinse de fora de presiune a sngelui.

Cu un k1 = f(densitatea sngelui notat s ) i un k2 = f(rigiditatea membranei notat R, raza de


ncastrare notat E, ...), se poate determina o frecven de rezonan, 0, a sistemului vibrator format din
mas i elementul elastic, care are formula (3). Aceast frecven trebuie s ajung la aproximativ 60
Hz. De asemenea, se poate determina coeficientul de amortizare, , care depinde de k 1, k2 i m, care se
va lua uor subunitar (pentru a putea nregistra valorile maxime ale presiunii).

Prin definiie
2
F variatia fortei P Rm 2
k 2= , = , Aria medie a membranei Rm , PPresiunea(ce vrem sa aflam )
w0 variatia sagetii w0
Prin definiie
masa , m= r 2 l , sectiunea cateterului r 2 , lungimea l , Adica Volumul r 2 l inmultit cu densitatea

2
Prin definiie V = Rm w 0Volumul calotei sferice

Rezult, dup nlocuire n (3), acest 0 care, printre altele depinde de V . Caracteristica principal a
V
senzorului de presiune este dat de raportul p , ceea ce d o 0 cuprins ntre 257...28 Hz.

Pentru Fig. 27:

ntre cateter i membran exist o serie de diferene geometrice:

a) membrana ca s fie sensibil, are de regul, un diametru mai mare fa de diamtreul interior al
acului. Asta face ca la o treapt impuls,
membrana s reacioneze datorit
amortizrii subunitare cu o serie de vibraii
la atingerea maximului i la atingerea
minimului, iar caracteristica medie s aib
formele reprezentate n figur.

b) alegem un ac cu o seciunea foarte mic,


vom filtra aceste vibraii dac introducem
ca test, o vibraie de tip treapt, se obine o
caracteristic mai apropiat de treapt, dar
din cauza frecrilor mari din interiorul
acului, maximile i minimile sunt
deformate.

c) pentru o bun calitate a senzorului se prefer solu ia combinat. n zona util a cateterului, acolo unde se
introduce n interiorul vasului de snge uman, cateterul s aib un diametru ceva mai mare, urmat de o zon care
este un restrictor de curgere i care are rol de filtrare, deci de o zon capilar i urmat la sfr it de membrana
care face msurarea.

Dac dorim o sensibilitate mare, deci s putem msura cu precizie nalt acel V (care depinde de F) vom
folosi un senzor care are sensibilitatea descris n figur (ultimele dou rnduri).

8. TRADUCTOARE SPECIALIZATE PENTRU MASURAREA DIRECTA A


PRESIUNII SANGUINE
Fig 28a. Senzor rezistiv dedicat
1 membrana elastic
2 fire aur, suporti rigizi
2 fire aur legate de suporti rigizi si de carcasa
3, 3 arcuri
4 carcasa
- deplasarea membranei este proportionala cu rezistenta: se
foloseste variatia rezistentei electrice in fire pt a masura presiunea
(efortul) produsa de forta normala pe fire.

sange
Fig 28b. Senzor capacitiv
Heparina - presiunea aplicata are ca effect modificarea distantei dintre armaturi
=> schimbarea valorii capacitive (=> C ~ cu presiunea aplicata)
1 membrana elastica
2 armatura
3 armatura fixa
5 - carcasa

sange
Heparina Fig 28c. Senzor inductiv
1 membrana elastica
2 miez
2 capat: element magnetic (magnet permanent)
3, 3 bobine
4 carcasa (sau ac abord?)
5 sistem fire de aur
O deplasare de ordinal nm a miezului => modificare a inductantei

Fig 28d.
1 traductor cuart SiO2 dopat cu diverse elemente
(pt amplificare, digitalizare, semnal pregatit pentru
e afisare)
2 ac abord
3 piesa sticla (posibilitatea sterilizarii)
4 sistem fire de aur care se cupleaza la traductorul 1: masoara presiunea sangelui care patrunde in
deschidere;
- introducere heparina (anticoagulant) prin 5.
Caracteristici:
e = 1.8 mm
2R = 0.65 mm
S = 10 mv/v/bar
V / p = 3*10-3 mm3/bar (impedanta)
0 = 100 kHz
- liniaritate (are o abatere) < 0.5%
- poate masura in regim dinamic si static

Fig 28e.
1 ac abord
2 sange
3 fotodioda
4 sursa lumina
La pmax => creste diametrul vaselor=> scade cantitatea de
lumina ce trece
La pmin => scade diametrul vaselor => trece mai multa
lumina

9. DISPOZITIVE PENTRU INREGISTRAREA BIOCURENTILOR CARDIACI:


-> SISTEMUL ELECTROMECANIC
-> DINAMICA, CONSTRUCTIA SI DINAMICA FUNCTIONALA

1 bobina fara miez plasata pe arbore sprijinit pe


microrulmenti (7,8). Bobina este amplasata intre
armaturile unui magnet permanent
2 armaturile magnetului
2
3 magnetul permanent
4 arbore bobina
8 5 unt magnetic (placa de fier): echilibrare flux
magnetic (pastreaza corect val de 0 => eliminarea
offsetului)
6 ac indicator / inscriptor
7, 8 microrulmenti

Un inregistrator grafic este un dispozitiv electromecanic


care traduce printr-o transformare direct proportionala,
semnalul electric de inregistrat (curent sau tensiune) intr-
o deplasare liniara sau unghiulara a unui element
mecanic ce lasa o urma pe hartie.
Curentul inregistrat -> Bobina -> camp electromag. -> rotatie bobina

Element care se misca:


Moment de rotatie
rotatie momentul de inertie
masic (bobina, arbore,
arbore inscriptor)
2
d d Unghi de rotatie
j 2 + k 1 + k 2=M (e Coef de frecare (varf ac pe suport de inregistrare)
dt dt
Moment de inertie unghiular Viteza de rotatie
explicata in dreapta) Moment elastic

2
j x + k 1 x +k 2 =0

k1
= = 0.65
2 k 2 j

coefficient de amortizare
< 1 oscilatie amortizata
> 1 oscilatie aperiodica

Calcul frecventa proprie:


k?
j
=
1
M
2 j max
1
200 Hz

0=
2
Nu prea se intelege formula si este max in loc de max.
Si in prima formula este in loc de

11. EXEMPLE DE INREGISTRARE PENTRU CURENTII CARDIACI:


-SPECIALE

f. Inscriptor cu picaturi de cerneala


1 Bobina
2
3 Tub sticla
4 Filtru
5 Pompa
6 Rezervor
7 Picaturi trimise pe hartie prin puncte pe
suportul de hartie 8
8 Suportul de hartiie 8->diagram
Necesita curatare dupa fiacre utilizare

g. Inscriptor cu jet continuu de cerneala


-se foloseste o cerneala speciala prevazuta cu particule de
dimensiuni foarte mici de ferofluid.

1 tub sticla
2 filtru
3 pompa
4 rezervor
5 bobina: nealimentata cand nu se utilizeaza
6 - 6. Armaturi condensator plan (amplifica
semnal)->deviaza picaturi

h.
1. bobina cu oglinda fixata pe ea(pentru rotire )
-suspendare pe 2 microbenzi
-fire(aliaje de Au,Pt) din materiale elastic bune
-electric bun conductor
4. sursa de lumina(bec)
5. sistem optic->transmite lumina pe oglinda:
reflecta pe o hartie fotosensibila
Deplasare pe hartie->rotire bobina
Este extrem de prcis
Oglinda->amplifica semnalul fara erori

i.
Hartie termosensibila
1 formata dintr-un strat foarte subtire(de
ordinul micrometrului) metalic
2 hartie colorata
3 hartie rezistenta(suport mecanic)
4 elctrozi: topesc stratul de metal, lasa sa
se vada hartia colorata

Avantaj: se pot face investigatii cu


semnale de frecventa =2.5 KHz
Dezavantaj: consumabilele sunt scumpe

12. EXEMPLU DE SISTEM PENTRU ANTRENARE CU VITEZA CONSTANTA A


SUPORTULUI DE INFORMATIE LA INREGISTRATOARELE ECG.
Pentru deplasarea bandei de inscriptionat avem nevoie de o viteza constanta.

Blocul electronic central va seta viteza (mare pentru investigatii rapide, mica pentru investigatii de
lunga durata). Turatia motorului va fi urmarita si ajustata cu ajutorul tahogeneratorului (tahometru
electric - verifica turatia motorului) astfel incat viteza sa ramana constanta.
AM - amplificator de putere medie
RD - rola debitoare, RR - rola receptoare : Sunt antrenate de motoare diferite. BEC are rolul de a
verifica tensiunea in banda si de a ajusta rotatia motoarelor astfel incat tensiunea in banda sa fie cat mai
mica posibil (proces realizat cu ajutorul unor senzori de rotatie).
RP - rola presoare

13. APARAT PENTRU DEFIBRILATIE (*)

Legenda:
C = 20F
U = 5-7 kV
P = 200 + n50 J
1,1- electrozi
2 defibrilator
E1, E2 electrozi
R1, R2 rezistente
K1, K2, K2, K3 intrerupatoare
C condensator
D diode
L bobina
T transformator
Ls bobina soc
(Nu stiu daca trebuie si slide-urile 23-24.)

15. ELECTROZI PENTRU STIMULATOARE CARDIACE


Electrozi de comanda

Fig.a

1- mandren in interior
2- teaca (folie Teflon)
3- varf platina (muchii rotunjite)
4- electrod

Fig.b.

Excitare si auricol
1- mandren in interior
2- teaca (folie Teflon)
3- varf platina (muchii rotunjite)
4- electrod
5- conector in auricol

Fig.c.

1- microbenzi
Fir de alimentare- arc spiral cilindric
Au terminalul in electrod

Fig.d. pentru cei cu atenoscleroza

Flanse cu electrozi care se cos

16. SCHEME DE EEG


Derivatii EEG:

Semnale EEG:
Frecventa Amplitudinea Semnalele EEG pot fi spontane (naturale) sau evocate
8 13 Hz 25 100 V (depind de natura excitantului)
caracteristic adult cu atentie nesolicitata (uniform)
19 22 Hz 10 30 V
atentie concentrate (neuniforma)
22 30 Hz 10 30 V stress intens
17. FIZIOLOGIA SISTEMULUI
RESPIRATOR

Sistemul respirator constituie totalitatea organelor care servesc la schimbul gazos ntre organism i
mediu, asigurnd organismul cu oxigen, indispensabil vieii celulelor i eliminnd din organism
dioxidului de carbon rezultat din oxidri.
Aparatul respirator este format din dou categorii de organe: cile respiratorii i organele respiratorii
plmnii.
Cile respiratorii (cavitatea nazal, faringe, laringe, trahee i bronhii de calibru diferit, inclusiv i
bronhiolele) nu iau parte la schimbul de gaze; ele au rolul de a conduce aerul la i de la plmni i de a
purific, a nclzi i a umezi aerul inspirat.
Se deosebesc: cile respiratorii superioare (cavitatea nazal i faringele) i cile respiratorii
inferioare (laringele, traheea i bronhiile).
Plmnii au rolul cel mai important n respiraie, la nivelul lor are loc respiraia pulmonar,
schimbul gazos ntre organism i mediu realizndu-se la nivelul alveolelor pulmonare.
Respiraia este funcia prin care se asigur continuu i adecvat aportul de oxigen din aerul atmosferic
pn la nivelul celulelor care l utilizeaz i circulaia n sens invers a dioxidului de carbon produs de
metabolismul celular.

Fiziologia sistemului respirator


Funcionarea sistemului respirator, prin care se asigur respiraia, cuprinde, n principal, respiraia
pulmonar i respiraia celular.
Respiraia pulmonar
Aceast etap a respiraiei cuprinde dou faze: ptrunderea aerului n plmni ( inspiraia); eliminarea
aerului din plmni (expiraia), care dureaz mai mult dect inspiraia.
Respiraiile normale sunt acte reflexe involuntare. Plmnii, neavnd muchi, urmeaz pasiv micrile
cutiei toracice.
n timpul inspiraiei, volumul cutiei toracice crete datorit contraciei muchilor respiratori: diafragma
se contract i coboar, muchii intercostali trag coastele i le ridic. Micarea coastelor mpinge
sternul nainte, iar plmnii se umplu cu aer. n momentul expira iei, mu chii se relaxeaz, iar plmnii
i micoreaz volumul o dat cu cel al cutiei toracice, eliminnd aerul. Inspiraia este, deci, faza activ
a respiraiei, iar expiraia este faza pasiv. Intrrile i ieirile de aer din sistemul respirator prezint
ventilaia pulmonar, care depinde de frecvena i profunzimea micrilor respiratorii. Acestea pot
crete prin antrenament, gimnastic etc.
Aerul este un amestec de gaze n urmtoarea proporie: 21% oxigen, 78% azot, 0,03% dioxid de carbon
i alte gaze n cantiti foarte mici. Caracteristicele aerului inspirat sunt diferite de cele ale aerului
expirat.
Astfel n plmni, aerul pierde oxigen, se mbogete n dioxid de carbon i vapori de ap. Schimbrile
de gaze se produc la nivelul alveolelor pulmonare, unde sngele i aerul se gsesc n contact pe o mare
suprafa. Dioxidul de carbon din snge traverseaz pereii capilarelor i pereii alveolelor, de unde va
fi eliminat prin expiraie. Oxigenul din aerul ajuns n anveole n urma inspiraiei traverseaz pereii
acestora, pereii capilarelor i ajunge n snge, care l transport la organe. Schimbul de gaze la nivelul
pulmonar are loc ntotdeauna n acest fel, datorit diferenelor de presiune a acestor gaze n plmni i
snge.

Volumele i capacitile pulmonare


Volumele si capacitatile pulmonare masoara dimensiunile pompei pulmonare si sunt determinate de
proprietatile elastice ale parenchimului pulmonar si ale peretelui toracic, de proprietatile cailor aerifere,
de forta de contractie a musculaturii ventilatorii si de reflexele pulmonare.
Volumele
1 Volumul curent (VC) este volumul de aer inspirat i expirat n timpul respiraiei normale (500-
800ml/~15% din CV).
2 Volumul inspirator de rezerv (VIR) este un volum suplimentar care poate fi inspirat n urma unei
inspiraii forate, dup un inspir normal(1500-2000ml/~60% din CV).
3 Volumul expirator de rezerv (VER) este volumul de are care poate fi expirat fortat dup un expir
normal (800-1500ml/~25% din CV).
4 Volumul rezidual (VR) este volumul de aer care rmne n plmni i dup o expiraie for at (1000-
1500mn/~20-30% din CPT).
Capacitile
1 Capacitatea pulmonar total (CPT) reprezint volumul de aer cuprins n plmni la sfr itul unei
inspiraii maxime, nsumnd toate volumele pulmonare menionate (4500-6000ml).
2 Capacitatea vital (CV) reprezint volumul de aer ce poate fi scos din plmni printr-o expira ie for at
efectuat dup o inspiraie maxim (3500-4500ml).
3 Capacitatea rezidual funcional (CRF) reprezint volumul de aer care rmne n plmni la sfr itul
unei expiraii de repaus (2500-3000ml/~50% din CPT).
4 Capacitatea inspiratorie (CI) reprezint volumul de aer ce poate fi introdus n plmni printr-o
inspiraie maxim care ncepe la sfritul unei expiraii de repaus.
Fig. 1 Volumele pulmonare statice si capacitatile
pulmonare
18. SPIROMETRE CU CLOPOT. FORME CONSTRUCTIVE.

(Nota bene a fost explicat tot slide-ul, din punctul meu de vedere spirometre cu clopot se gsesc n fig. 3 & 4 n fig. 2 este cel cu burduf,
iar n fig. 5 este spirograful clasic, dei are la baz spirometrul umed din fig. 4)
(Este dificil de specificat existena spirometrului din fig. 2 n subiectul de examen)
19. SPIROMETRUL CU CLOPOT: COMPENSAREA GREUTATII APARENTE A
CLOPOTULUI

n principal, acesta const dintr-un rezervor de ap i un clopot care se poate deplasa n interiorul
rezervorului. Sub clopot, aerul ajunge de la pacient, prin intermediul unei piese bucale i al unei
conducte de aer. Clopotul este echilibrat de o contragreutate, astfel nct aerul din interiorul su este la
presiunea atmosferic. Micarea clopotului este nregistrat cu ajutorul unui dispozitiv de nregistrare
(chimograf). Volumul inspirator/expirator al subiectului trece prin piesa bucal i, prin intermediul
conductei, ajunge la clopot. Acesta preia aerul expirat care produce dislocarea apei existente n clopot,
provocndu-i astfel deplasarea pe vertical. De clopot este ataat un fir care trece peste un scripete, i
care are ataat la cellalt capt o contragreutate, n acest caz sub form de tambur.
20. SPIROMETRU COMPLEX CU MASURAREA INCLUSIV A DEBITULUI DE
OXIGEN CONSUMAT

Spirometrele pot fi conectate la un calculator pentru a obine volumele (i debitele). Astfel, scripetele
spirometrului este conectat la un circuit electric cu un rezistor variabil (un circuit electric care s
nregistreze rotaiile scripetelui). Deoarece scripetele se mic n funcie de modificrile volumului, se
modific i rezistena, respectiv tensiunea din circuit. Un convertor A/D eantioneaz tensiunea (citind
volumul spirometrului) la anumite intervale de timp, iar computerul calculeaz variaia debitului ca
pant a curbei volum-timp.

22. SPIROMETRE EUTEST SI JAEGER


a) Spirografele de tip Eutest are ca rezultat curba de variatie a volumelor de inspir si expir.
Masoara capacitatea vitala minima la expir
fiind constituite dintr-un piston metalic (1,1)
imbracat etans de un cilindru de cauciuc (2),
care este o membrana foarte subtire cu o
rigiditate foarte mica pentru a nu produce
comprimarea aerului.
Prin butonul de la nivelul pistonului (1) se
regleaza pozitia initiala. Pacientul expira prin
piesa bucala (8 masca, 7 - tuburi), volumul
de aer trecand in camera spirometrica (3,3).
Are ca rezultat miscarea pistonului solidar cu
acul indicator/inscriptor (4), determinand
obtinerea unei curbe de variatie a volumelor
de inspir / expir.
Micromotorul (6) invarte cilindrul / lagarul
pe care se afla cele doua roti (5,5) responsabile de deplasarea hartiei din banda / rola de hartie (10), pe
care se va inscriptiona graficul.
Avantajul acestui tip de aparat consta in sensibilitatea ridicata a sa, determinata de inlocuirea frecarii
vascoase de la spirometrul clasic cu frecarea uscata de rostogolire ceea ce duce la o dinamica buna si la
reducerea rezistentei in circuit.

b) Pneumo- Screen-ul Jaegar


(a) si (b) sunt adaugate de mine pt
explicare
1 camera de masurare, in care
presiunea este mica si curgerea
laminara, este prevazuta cu 2
ajutaj. Diafragma 2 este prevazuta cu
multe gauri pentru a produce o
(a) (b)
curgere turbulenta in (b), creand
astfel o presiune statica mare.
3, 3 tuburi
4 TPD traductor diferential de
presiune. Este constituit dintr-o
membrana: pe una din fete se aplica
pmax (din (b) prin tubul 3), iar pe
cealalta pmin (din (a) prin tubul 3) si se inregistreaza diferenta de presiune care se gaseste in relatie
liniara cu volumul si, implicit, cu debitul aerului ce trece prin tub. Valoarea rezultata este convertita in
semnal electric: deformarea membranei determina schimbarea inductantei bobinei din circuitul RLC,
bobina legata dupa membrana. Membrana are o sageata electrica ce este proportional cu frecventa.
Semnalul electric este amplificat cu ajutorul amplificatorului (A).

v =
2 p

Q= S
2 p

unde, v volum
densitate aer
p = pmax - pmin > diferenta de presiune
coeficient de constructie
Q debit
S suprafata diuzei

(6) integrator - Valoarea debitului este integrata in functie de timp astfel incat sa se obtina volumul total
de aer ventilat.

V = Qdt

23. SPIROMETRU ELECTRONIC CU TURBINA *


Spirometrul este un aparat ce masoara volumul de aer inspirat si expirat de catre plamani. Acesta poate
depista doua tipuri diferite de forme anormale de ventilatie (obstructive si restrictive).

a) Aerul ventilat de catre plamanii pacientului ajunge in incinta 1. Acesta a fost impartit relativ egal de
blocajul de tip bifurcatie 3(carcasa turbinei). Aerul ventilat ajuns in incinta 1 pune in miscare
turbina (2) prin presiunea exercitata asupra palelor(6) turbinei(2). Lagarele(7) ale turbinei sunt
magnetice pentru a reduce frecarea si a creste precizia. 4 si 5 formeaza un sistem optoelectronic
(emitator, respectiv receptor IR).
Legenda:
1.incinta
2.turbina
3.carcasa
4.emitator IR
5.receptor IR
(4 si 5 formeaza un sistem optoelectronic)
6.pale
7.Lagare magnetice (formate din magneti permanenti)
(Rolul lagarelor magnetice este de a reduce frecarea => precizie mare)
8.arbore
b) Q - debitul de aer. S - suprafata. v - viteza fluid, turbina. AB,AC - proiectii ale palelor. R - raza pala.
h - latime pala. - unghiul de inclinatie pala. t - timp. - pulsatia
Q = S * v fluid = m^2 * m/s.
Cum v fluid = AB / t si v turbina = AC/t putem egala astfel t = AB/v fluid = AC/v turbina.
AB = h cos , AC = h sin . v turbina = *R = (*n*R)/30.
(h* cos )/ v fluid = (h* sin )/ (*n*R)/30 -> h se reduce si rezulta:
v fluid = ((*n*R)/30) * ctg = k*n
Q = S * v fluid = S*k*n = k1*n

24. APARATE SI ECHIPAMENTE PENTRU INVESTIGATII FUNCTIONALA IN


STARE DE EFORT, INCLUSIV CAMERA PLETISMOGRAFICA

1 furca
2 parte electronica
3 roata
4 frana
5 afisaj

Pletismografia corporala
pV
=
ct
=>

pV=(p+p)(V+V) => pV =
pV + pV + pV + pV =>
(p+p) V= -Vp =>
V
=> V = - p (p+p) => V

V
=- p * Pa = VGT

Legenda:
1 cheson etans
2 masca de inspir / expir
3 pletismogram
4 valori instantanee de volum vehiculat
5 variatiile presiunii interne
6 variatiile presiunii de baza (corecteaza valoarea din cheson)

26. ECHIPAMENTE DE ANESTEZIE. GENERALITATI


Antestezia= reduce/inhiba durerea. Este o stare temporara reversibila, creata de un agent denumit
anestezic. Senzatia de durere se poate elimina la nivel local, zonal sau general
Anestezicele pot fi administrate: - parentaral - prin injectare
- hipotermic pulverizare locala (Kelen)
- inhalare - pacientul preia odata cu amestecul respirator si o anumita doza de anestezie care prin
respiratia alveolara trece in sange si de aici dupa un timp numit timp de inductie actioneaza asupra
celulei nervoase anihiland durerea fara a opri functiile vitale.
- acul si presopunctura.
Aparatura de anestezie
Un aparat modern de anestezie trebuie sa asigure:
- o sursa de O2 medicinal, la presiunea dorita.
- o buna eliminare a CO2 din circuit.
- concentratii anestezice optime
- posibilitatea realizarii unei ventilatii mecanice aferente
- posibilitatea de umidificare a amestecului gazos si de mentinere a unei temperature constante in
circuitul respirator 37o C
- siguranta in functionare
- mijloace de monitorizare clinica si biologica (aparate pentru masurarea si controlul principalilor
parametrii fiziologici: puls, tensiune, temperatura, frecventa respiratiei).
Substante anestezice
In anestezia generala se folosesc substante anestezice inhalatorii care pot fi:
1.Substante anestezice volatile
Eterul dietilic are punct de fierbere scazut 35,6oC (se volatilizeaza la temperatura camerei). Este un
anestezic complet (analgetic, hipnotic si relaxant) si se elimina prin plamani in proportie de 90 %.
Cloroformul fierbe la 62oC si nu este explozibil in amestec cu O2 si aer
Halothanul (fluothanul) fierbe la 56oC este mai stabil ca eterul si are putere anestezica de patru ori mai
mare decat eterul
Penthranul (metoxyfluran) are punct de fierbere (104oC (se evapora greu la temperatura camerei). Are
putere analgetica mare, dar se asociaza cu N2O
2. Substante anestezice gazoase
N2O - se pastreaza in stare lichida in butelie la aprox. 50 atm.
C3H6 - de 8 ori mai eficient ca N2O
Componenta aparatelor de anestezie

27. TIPURI DE CIRCUITE DE ANESTEZIE (*)


a. semiinchise, semideschise dus-intors

rosu inspir / albastru - expir

1 traductoare de debit (rotametre) 2 vaporizor 3 aer +N2O + vapori anestezic


4 camera de amestec 5 masca 6 rezervor cu calce sodata
7 balon de cauciuc (pompare aer in pacient manual) 8,8 robineti

b. inchis filtrant

1 traductoare de debit (rotametre) 2 vaporizor 3 supapa


4 aer inspir 5 pompa manuala cu balon (inspir - expir) 6 supapa de inspir
7 tub 8 masca 9 supapa de expir 10 calce sodata

28. DISPOZITIVE PENTRU MASURAREA DEBITELOR SUBSTANTELOR


GAZOASE ANESTEZICE.

Aparatele pentru masurarea debitului pot fi :


- umede
- uscate
Dispozitive de tip umed - lucreaza pe principiul variatiei presiunii fluidelor prin strangulari (diafragme
, ajutaje , tuburi Venturi ).
Conform acestui principiu, debitul se masoara prin intermediul presiunii diferentiale, deci prin
diferenta presiunilor din amonte si aval fata de strangulare.
Pe conducta (1) se plaseaza un restrictor de debit (3) care e de tip diafragma, diuza, sita, ajutaj - care
produce o cadere de presiune P = p1- p2 masurabila printr-un manometru in forma de U (fig. a) sau
cu vas cu lichid (rezervor de H2O) (fig. b).

Fig. 1 Sistem de masurare a fluidelor prin strangulari


2
d 0
S1 = 4
D2
S2 = 4
Qv = S1*v1= S2*v2
p1 v 21 p 2 v 22
+ = + - Ecuatia lui Bernoulli
2g 2g


p1
Qv = S0 2 =k p - debit (in cazul fluidelor compresibile)

In care:
= coeficient de debit;
= coeficient de expansiune ce depinde de variatia greutatii specifice
fluidului la trecerea prin diafragma;
k = constanta ce depinde de parametrii fizici ai fluidului ( , p, T) si de dimensiunile
si natura orificiului (forma si rugozitatea lui);
h = diferenta de nivel a coloanei de lichid din manometrul diferential;
= densitatea fluildului ( = *g);
S1, S2 Sectiuni;
Qv - Debitul volumic.

Aceste tipuri de dispozitive de masurare a debitului sunt simplu de construit , ele avand in
amonte montat un robinet si necesitand o calibrare pentru fiecare fluid in parte (k = functie de natura
fluidului ).

Rotametrul
Dispozitive de tip uscat - denumite si rotametre isi bazeaza functionarea pe deplasarea unui plutitor cu
rol de indicator in interiorul unui tub cilindric sau tronconic confectionat din sticla sau metal, montat
vertical intr-o ramificatie a conductei prin care circula fluidul al carui debit se masoara.
Intre plutitor si peretele interior al tubului de masura se formeaza un ajutaj inelar in calea fluidului. La
trecerea fluidului prin sistem , plutitorul ( flotorul ) se stabileste in echilibru la o inaltime masurabila pe
peretele gradat al tubului , inaltime dependenta de debitul de fluid ce trece prin rotametru.

Fig. 3 Rotametre
Fig. a:
1 tub conic din sticla cu un unghi foarte mic
2 plutitor
3 robinet
Fig. b:
1 plutitor
2 tub conic din sticla
3 sticla
4 tija
5 robinet

Fiecare rotametru este destinat unui anumit tip de gaz.

Fa = Fp + Fd Fa - forta ascensionala
d 2f
Fp = p Fp - forta de presiune exercitata de fluid asupra flotorului
4
2
v
Fd = S i Fd - forta dinamica
2

Si = d + 2htg )2- d 2f
4 *[( f Si - sectiunea de curgere

h - inaltimea
Conditia de echilibru este : d f - diametru

G = F p + Fd v=f ( h)
Qv=k*h Q v - debitul total integrat pe un anumit interval de timp

Avantajele rotametrelor :
- permit masurarea debitelor mici si foarte mici
- au erori de masurare relativ mici si scala este gradata uniform
- au cosntructie simpla si ieftina.

BONUS (de la Raluca pentru noi ):


Diafragmele se executa in dimensiuni normalizate si sunt cele mai simple dispozitive de strangulare
folosite la msurarea debitului. Dau rezulate corecte n msurri atunci cnd se monteaz pe conducte
al cror diametru interior D este mai mare de 50 mm. Diafragmele normalizate, dup modul de preluare
a presiunii difereniale, pot fi cu disc sau cu camere inelare. n afara acestor diafragme, n anumite
cazuri, se folosesc diafragme de construcie special, cum sunt: diafragmele segment, diafragmele
dreptunghiulare sau diafragmele duble
Ajutajele, ca si diafragmele, se executa dupa dimensiuni normalizate. Constructiv, pot fi de doua
tipuri: ajutaje cu orificii separate si ajutaje cu camere separate. Se recomanda folosirea lor in cazul
conductelor cu diametrul interior de mai mic de 200 mm. Precizia de asurare a debitului cu aceste
elemente este mai mare decat in cazul utilizarii diafragmelor.
Tuburile Venturi se pot folosi cu rezultate bune atat la masurarea lichidelor cat si a gazelor.
Dispozitivele de strangulare normalizate se monteaza pe conducte cu deosebita atentie, de modul lor de
amplasare depinzand justeea masurarii debitului. Ele se monteaza coaxial cu conducta, pe portiunile
drepte ale acesteia unde curgerea fluidului este uniforma. Pe fiecare dispozitiv de strangulare se aplica
inscriptiile: diametrul orificiului de strangulare d, diametrul interior al conductei pe care se poate monta
elemental de strangulare, diametrul maxim si unghiul conului de iesire la ajutaje si tuburi Venturi,
sageata care arata sensul de curgere a fluidului prin conducta, presiunea maxima pentru care este
construit dispozitivul, semnele (+) si (-) pe corpul camerelor inelare

29. VAPORIZOARE DRAEGER SI AGA


30. VAPORIZOARELE FLUOTEC si EMO

a) FLUOTEC

Se construieste pentru toate substantele anestezice. Exista mai multe forme constructive
Sunt alcatuite dintr-o cuva cromata din elemente care asigura un anumit grad de termostare. Cand
acesta este depasit intra in actiune sistemul de termoreglare alcatuit dintr-o supapa 5 comandata de o
lamela bimetalica 4. Se reuseste astfel pastrarea constanta a concentratiei la iesirea din vaporizor pentru
ca lamela bimetalica inchide mai mult sau mai putin orificiul de curgere in functie de temperatura.
Cand discul gradat 8 este pe pozitia inchis (b), gazul (O 2 + aer) intra prin orificiul 1 si merge direct spre
iesirea 2, corpurile A si B ale distribuitorului 7 blocand trecerile spre camera de vaporizare.
Rotirea discului gradat de alegere a concentratiei determina deplasarea spre dreapta a distrbuitorului 7
(a) corpurile A si B deschizand orificiul spre camera de vaporizare.
Discul gradat 8 este amplasat pe un tambur profilat 10 pe care ghideaza surubul 9, rotirea determinand
avansul liniar al distribuitorului in corpul 11. Deschiderea orificiului de acces spre camera de
vaporizare este insotita de reducerea sectiunii de curgere prin circuitul de by-pass C.
Se modifica astfel procentajul dintre amestecul anestezic si gazul proaspat care se amesteca in conducta
2 spre pacient. Compensarea de temperatura este realizata de lamela bimetalica 4 care functioneaza
astfel:
- la scaderea temperaturii sectiunea de curgere creste deci debitul creste.
- la cresterea temperaturii sectiunea de curgere scade, deci debitul scade.
b) EMO
Este calibrat si termocompensat
- aparatul este alcatuit din 2 cuve
concentrice
- B - cuva cu apa la temperature camerei
constituind un rezervor de cald ce
impiedica racirea rapida a eterului
(accelereaza evaporarea din baia circular C
cu anestezic)
6 - camera cu eter fiind captusita
cu mesele 7 pentru marirea suprafetei de
evaporare.
O parte din gazul ce strabate vaporizorul
admis prin conducta 2 (O2 + aer), trece
direct spre iesirea 10. O alta parte este
dirijata prin supapa 5 in camera de
vaporizare 6. Gazul imbogatit cu vapori
anestezici este obigat sa treaca printr-o supapa 9 actionata printr-un burduf 8 umplut cu o substanta
termosensibila, cufundat in baia de eter. Substanta sesizeaza temperatura eterului si determina dilatarea
burdufului sau comprimarea lui si deci regleaza prin supapa 9 debitul de amestec anestezic. In camera
de amestecare 3 patrund prin supase si se intalnesc cele 2 gaze (O2 si eterul).
4 suburb micrometric pentru controlul concentratiei (surubul din stanga este valva de inchidere-
deschidere)
11 canal de scurgere apa

31. SENZOR. GENERALITATI


Din limba latina:
-sensorium=cantitatea de informatii sesizata
-sensus=simt(atasat unui anumit organ)

Fig. 1 Comparatie om-masina sub aspectul transmiterii semnalelor de intrare si comanda

Senzor (definitie aproximativa): dispozitiv tehnic care transforma marimile fizice de masurat in
marimile electrice cu scopul prelucrarii ulterioare si transmiterii lor in sistemele tehnice
Senzor (constructiv):
- element primar (traductor): transforma o marime fizica in alta marime fizica
- transformator (sensor elementar): transforma marimile fizice neelectrice intr-o marime fizica
electrica(U,I,R,Z)
Tipuri de senzori:

Fig. 2 Tipuri de senzori: a) constructie discrete, b) integrat, c) intelligent

Caracteristici:
-sensibilitate adecvata
-precizie ridicata si reproductibilitate
-liniaritate inalta
-comportare dinamica adecvata
-insensibilitate la influente perturbatoare si de mediu
-stabilitate inalta si fiabilitate
-durata de serviciu mare si interschimbabilitate

33. SENZORI CU FIBRA OPTICA INTRINSECI SI EXTRINSEI:


- Centrifuga
- rotor

Senzorii cu fibra optica sunt impatiti in 2 mari categorii, in functie de modul de transmitere:
1) Senzori cu fibra optica extrinsici: detectia se realizeaza in exteriorul fibrei, iar fibra are rolul doar de
a transmite fasciculul de luminca catre si de la regiunea de detectie. Fig 4a - pe centrifuga este o zona
lucioasa pe care cade lumina modulate in functie de si o fibra emergent culege semnalul luminous
modulat de viteza rotorului; aceasta este transmisa la un fotodetector.
2) Senzori cu fibra optica intrinseci: una sau mai multe proprietati fizice ale fibre se modifica ca
urmare a unei perturabii exterioare. Fig 4b - Sistemul automat de masurare a presiunii: membrane se
deformeaza, iar spirala duce la modularea semnalului.

Caracteristici:
- utilizabili intr-un domeliu larg de temperature
- rezistenti la coroziune si contaminate radioactivi (nu influenteaza semnalul si deci pot fi folositi la
CT)
- protejati antiex (protejarea semnalului se face fara risc de explozii)
- insensibili la campuri electromagnetice (campuri foarte intense RMN pot duce la topirea orcarui alt
tip de senzor)
- miniaturizabili cu greutati foarte mici

34. EXEMPLE DE SENZORI PENTRU MASURAREA DEBITULUI SI PRESIUNII


a) Sensor pentru masurarea presiunii sensor extrinsec
- poate masura simultan presiunea a 3 gaze (sus, jos, inauntru)
- 2 membrane de ale caror centru rigidizat sunt fixate 2 rastere (poriuni trasparente si opace). Daca se
aplica presiune pe membrane superioara, raster-ul se deplaseaza, iar lumina se transforma in faze
lumina intuneric (aparitia franjelor de interferenta)
- grupul de fibre optice de anumita intensitate I1 sunt desfacute la nivelul beamsplitter-ului pentru a
ilumina raster-ele. Sistemul optic (obiectivul de transport) are efectul invers beamsplitterului, rezultand
un fascicul (semnalul de iesire) cu o valoare a intensitatii luminoase proportionala cu presiunea
aplicata.
- raster-ele se deplaseaza cu diferenta de presiune dintre cele 2 gaze
- Dimensiune: 2*cubulet de zahar

Beamsplitter

Sistemul de echilibrare elimina posibilitatea crearii presiunii in interiorul carcasei datorita modificarii
volumului acestuia prin deformarea membranei metalica, presiune ce va influenta rezultatul final;
presiunea din interior este egalata cu cea atmosferica, astfel ca semnalul de iesire depinde doar de
presiunea aplicata din exterior (presiunea dinamica) si nu de masurari anterioare. Am presupus ultima
parte, nu am gasit pe net despre el, dar cred ca e logic - nu stiu daca il cere, e mai mult informativ

b) Sensor pentru masurarea debitului

- 2 fibre optice coaxiale, una rigida (are mantaua mai


groasa) si una flexibila care, atunci cand apare semnalul,
cea din urma se inconvoaie si preia numai o parte a luminii
care vine de la fibra rigida.
- sageata este proportionala cu debitul fluidului => variatie
de lumina.
- Dimensiune: mina de pix

35. EXEMPLE DE SENZORI PENTRU MASURAREA NIVELULUI DE LICHIDE

Senzori nivel
Senzorii nivelului de lichid sunt utilizati adesea atunci cand un volum de lichid trebuie sa fie masurat si
controlat; exista trei tipuri de senzori ai nivelului de lichid: senzori de plutire, optici si capacitivi, in
functie de tipul de lichid care este masurat.
La masurare continua se detecteaza inaltimea de umplere fara trepte, care este transformata in semnal
electric si afisata. Pentru prelucrarea in continuare folosesc, in functie de executia aparatelor, iesiri de
comutare liber programabile sau iesire analogice.
Exista mai multe tipuri de senzori de nivel :
Detectarea nivelului la materiale solide : senzori cu punct vibrant, senzori cu palete rotative
Detectarea nivelului la lichide : senzori cu plutitor magnetic sau mecanic, pneumatic, conductive
etc.
Detectarea nivelului si monitorizarea continua : senzor de nivel ultrasonic, optic, magnetorezistiv
etc

a Sensor de nivel: precizie 0.1mm


b Senzor de nivel

DE AICI SUNT NOTITE DIN CURS (+DESENELE DE SUS)

Senzori pentru nivel de lichid:


a)
-lumina este adusa printr-o fibra optica incidenta pe suprafata lichidului si reflexia ei este
preluata de fibra optica emergenta(unde putine)
-fibrele incidenta si emergena sunt unite
-foarte sensibile,dar sunt puternic neliniare
-indicarea preaplinului(dreapta)

b)

-capatul fibrelor optice este dezizolat si sunt prelucrate sub forma unei prisme

-lumina generata vine pe suprafata din stanga a prismei, este reflectata total si ajunge la
sensor. Daca lichidul atinge suprafata prismei cantitatea de lumina variaza

c)

-o singura fibra
-dezavantaj: dupa fiecare utilizare fibra optica trebuie curatata

EXEMPLE DE SENSORI PENTRU MASURAREA TEMPERATURII

Senzori temperatura
Niciun senzor nu variaza atat de tare ca forma constructiva a receptorului de masurare, asa ca la
senzorii de temperatura. Diferite domenii de temperatura, adancimi de scufundare, conditii de mediu,
medii etc. solicita o diversitate de senzori de temperatura . De obicei pentru a transmite mai departe
temperatura masurata se foloseste un regulator de temperatura care functioneaza in acelasi timp cu
senzorul.
Indiferent daca senzor tija (TT, TM) sau sonda cablu (TS) pentru corpuri solide, medii fluide gazoase,
la tevi sau la rezervoare, in aplicatii industriale sau igienice.
Exista si senzori de temperatura non-contact prin infrarosu compatibili cu orice termoregulator cu
intrare de termocuplu.

Fig1: Senzor de
temperatura cu element
luminescent atasat fibrei
optice (domeniu masurare
0..200 grade C, precizie
0.1 grad C , diametru cap
de masurare 0.5 mm)

Senzor de temperatura
(curs):

-determinarea temperaturii
de topire( ~ cu
concentratia)

-sursa de lumina care transmite o radiatie lumineaza cu lambda0(750 mm). Lumina ajunge la un
optocuplor. La capatul fibrei de cuart se traduce semnalul. Cristalul schimba lambda a lungimii
incidente. Semnalul primit trece prin filtru si se compara cu lambda1 si lambda2 si astfel semnalul
masurat ne da temperatura din mediu.
Fig2: Senzor de temperatura pentru temperaturi inalte (domeniul de lucru 500..2000grade C,eroare de
masurare 0.05%)

-in partea inferioara este blocul de iluminare . Lumina este divizata:la detector si la capul de masurare.
Fibra optica este din cuart;la capat se aplica o particular de iridium pe o fata si Al2O3 pe cealalta(iridiu
are cel mai mic coefficient de dilatare termica si la variatie de temperatura isi schimba culoarea)
37. SENZORI CU FIBRE OPTICE MONOMODALE PENTRU MASURAREA
DEPLASARILOR LINIARE SI UNGHIULARE

Senzor de deplasare:
-senzorii se decalibreaza in functie de spotul de lumina de la sursa
-transmiterea semnalului de la sursa se face pe 2 cai=> calibrarea nu mai este necesara
-de la un led, lumina ajunge la un filtru divizor in care lumina se imparte pe 2 ramuri cu intensitatea I1
si I2. Pe calea I1 se introduce o prisma care are o fata incidenta care se deplaseaza.
Introducerea/scoaterea fibrei =>defazaj intre I1 si I2. Semanalele ajung la un alt filtru dupa care se
determina I1 si I2=>deplasarea. Pentru ca exista info permanent pe I2,eroarea este diminuata.
-are loc un defazaj fata de radiatia de referinta
-SD: oglinda semitransparenta
-O:oglinda normala statica/mobila
-are loc fenomenul de interferenta=>holograma

Sensor de accelaratie cu fibra optica


Notite din curs:
-ledul emite lumina,se transmite unei fibre externe
-la capat se afla o placuta vibratorie din acelasi
material ca fibra optica,avand rolul oglinzii mobile si
modifica drumul parcurs.
Senzor cu fibra optica si interferometru
Mach-Zehnder
In figura 3 este prezentata schema de
principiu al unui interferometru MZI,
formata dintr-un divizor (ramura A si B) si
respectiv un cuplor (ramura D). Figura 3-
interferometrul MZI controlul fazei se
realizeaza prin efectul electro-optic In
figura 10 este prezentata interfata
programului care simuleaza modul de
functionare al MZI unde controlul fazei pe
una din ramuri sau pe ambele ramuri, in
cazul modulatorului simetric se realizeaza prin aplicarea unei tensiuni V(t), care modifica indicele de
refractie al materialului din ghidul de propagare pe ramura respectiva. Deoarece viteza de propagare
este v=c/n, deci invers proportionala cu indicele de refractie, fascicolul isi va schimba viteza de
propagare.

- interferometrul MZI controlul fazei se realizeaza prin efectul electro-optic

-interferometrul MZI unde modificarea caii optice a fascicolelor se realizeaza prin doua oglinzi (Mirror
1 si 2) si doua divizoare de fascicol (Beam splitter 1 si 2) precum si un obiect de test, care intarzie una
din fascicole

Imaginea de interferenta evidentiata diferenta de faza care se inregistreaza intre cele doua fascicole de
lumina, care parcurg un drum optic diferit, datorita intarzierii induse de prezenta obiectului de test.
Senzor de unghi cu codare digitala zecimala