CerA Vf/\N FLOCA

REG I UN,E A
HUNEDOARA
.f}JWL huiLlie

I
cu
174 ILUSTHA ŢII ŞI 3 ftARŢI

„ .
" I .·,
/t?::J 99
- {/O ~f -

I957 -
 Cuv int J11 însoţire
f) tar!t' ·a a.lt4'tiil ;1: ;r,_ .1 :1. :.·r 1.1:tta 1~J„'{11a.51'.
tu ton.iii rn•?.:/e_„;la t'i infaiiştlr1. ,t i11 , 1n Id j,fltt.'11i ei
1no.!1'$! .it' (j;iid .ai f( ~~n111 H ·11•d1> ~1. ,. :n 1i 111 111.•
t!e„.! /'J". Id r·:·'lJ ~· ,f ·rf. t:a n/l'C t( f/(' l•!J":.: l'i
::.·:.?r~::. „ ... !t' .r1„~·1ţ. 5 :t 1.lt':1'.i111 ;JrJ",1rr.du·/i n
t=!LJ~t r<• ~· , Jr;.l ~.::1t<' a u.1;·"';-ftr''~"o„ •• Gh'·ful R.·-
~.u:ui H„ ·:l·~·· ..,„d„ t'.:"u11,·->~.:· t''-'"' ţ. a;:· tl.:.':ltl{1.
s1:f'~·:f.„ r1 :i:;.;r O)·•!nt'.1c-a p,.-,/ ·•i" ['/. • ht.!al f' U''
t. :~~·;_re:: :o~·a„ ş !I· cJ.~.lrn. ;i!.t 1.1 ş: • !ri:, i1>~ 1•rit ·
'ci! , at • t~· p ·:.:~lfu.it·~le la ! t·„1tt"' .t'~ls.
F~e \ H s1 1 Jb~'i'i aet.1t'a tJ."clŞt'f<.' ~·i ""' i'·. ""''lfit.
:_1Jile ~i '!.1'lJl!1}~l 1.1 t'S!ei j"u1nUi1 • Şl ! .... '01i1t r~·1„iun:.
jit• fel i{· 'utre<..''l nutn.o.: ru <J, fur t.:i::J!1l111 ~i ai in.i·
1n ..-i. acest fJ'u'h!J( ctilau,itor te j:..'··~· ll't nurnai sii
„ r..1ezi, ([.ar să şi înţe~p;g.i i1iirea~t1 fu.•ţ!<;(i,• <ic• ,l1·~111iu·
-, 't
Sl?fi lla!HIO!e ŞÎ <1e ffl;JtC/e Îttfti,:Jft:· ',!, <I' i1'ri }i l{'
azi. alt• poporului, lucruri ilt• (.'ar,·. n:t:i ruall. /U;a'f'.
decil r;iri.ce alld rt:{!.ill.'1<! a Patrii'i, e 1•:'1:i u. est f.?.'(
de ţarii ş!câmoşeasi rl.
D!(l.f' făf~tldtt-le sd runnş:i şi .'\i1 inţ,•J, ;!i f'ifttrtrcr na
furii şi iap/(/~ 1J1nu.(ui ln/Jl:•i şi ol 1nr111{ 1r, <'artea JU'
rare "' citr1şt1: te n:·ri 1n1fi.n_l/Ht11.i. lo~\f1ra~1.', su ~i ln-
dr(igeşti şi sci a..;irniri /ino/11/ ~·! 1 -.:1uu•11/i clin această
parte_ a. tării tait"' şi, prin ei, infr'"'~ 11i11ni111u! l'afriei
fi toi poporul tart' a Juurit-o. a :1;1aml·•1 şi r11fru·
·,
IS)@MŞJJt MMIJI iii. ;;: Ji!J, !( I .„
·~1\W~'""
I\ •I "·"'.

ttluse(u.J·() Ea ,,. ~·a ajuta. ltj'~·u.:-d'j('. $.(i -::.Iii rr('IUÎ

111n:i bi1111 ·'' t.:l()riu „cat"urilor irc.:..-ut<• ~i ~··~ra·f•WJtl'i.l
-..1r('fllllfi/<..·1 '''-' asltiLi V.·~i llUl11c1i llfl „~li; /'. lllflt'U
acrasfa ' o inalla \,~ik.~ de l..-.;.~;Jr~e !>' 1111 1n„11111•1t
mlilvc de eJ11• ,„,, .,p.·•• ad1•varawl p•lri ·;.-:n TJ111
intr~1gu dc.:~;aşuratt' a ~·f,>ţii om(>t?eşl! ţ>P a. t,,.,,, 111"
leagu"i ole J/11ne1/t>arci. ale \făis .fi1L!u;, al~· 1;ul!~'t1·
d11J;,; ~i a/r l?t:1ezat11l11i. ale Ţlirii Haţel.(11l11i -~' ?"urii
Mulilor, ale· mun/ilor \'11!ta11 şr Or11şli<'i. '• ""'"
prind<• limped~ rolul şi rostul pe ca.re l-a rr<•ul po·
purul ai;~ţtflr /i1111!11ri ifin c·111l• mai ·;,,d,·p(.lrlal1• ,•remi
şi J>int.I usfiizi: ltifJla şi 111Hnca ;1entr11 libc··!rtl« ~ ; i\rn..t. J~ro' C. DAICOVICIU
pentru 1111 trai rnai fl!ritil. 1l2·i, cl1ui b<n.:<l/:':'{e ~' Jru·
muse/ii~ (11rii sî11/ lll<? pOp()rului, sensul iriirni111<1ri
lor rlin Ir<'< ul r<'><' la i:Jealli i11 IO<UCl slrufm·ir,•u lui
Rf'ttlizările uriaşe liin 2ilele noastre ..;;Jau 1nârlurit•
prntru JHl/t·„e~: <it· n1uru·ii ş<' de treot e <• 1u>l'orufui
muncicor cle.t1.:ătuşaJ de rJ:-iri pu:<leru ~i H'"l''N•,·
D(ll<'k • 11pr111se in Oiiid. în oce<islll pri••i11/<l. si111
re.·elutoan•. El<' ue ump/11 sufletul de min.lri. ~; de
nadcjtll.
Act.'slea ~i111, d11pu noi, mari!c 1nemc· ah' <ârfii dt•
foia. Sisr,·nwlica şi grijulia prn,·11t1v1• r1 /J1crt1ril{)(
in!esm:sc î11trehuinţarea tu iolos a maferiu/ul11i du·
' ''1ne1itar şi educativ.
latu rle n· noi sowtim cit irebuie să fim rccunos·
cllluri celor c•tue au a:Jai gUmlul bun de a ini/ia şi
de a sprijini uu:a.slă puli/icafie: Comitetului Re·
giu11al ~ P.MI~ şi Comiti'l11/11i f:xeatlit' ul s;uf>.1l:1i
 ..';·· .··
)

I. Pri vin• generală'

I. Po1iţia geografică. - 2. Privire istorică. :L
Relidul. - 4. rorma!ii geologice, zlcăminlc mine·
ralc. - 5. Cilmn. - 6. Apele. - 7. Solul, flora ~l
fauna. - 8. \/inat ~i i:>e~cuit. - !I. Popula!ia. -

I 10. l ndustri~. t I. Comerţul. - 12. Agricultura. -

13. Organizare, imt>~rprc administrativă. - 14. ln-
v~jămînt şi rn1turfi.
I. J>OZIŢIA

flogiunca liunedoarn c ,;itu:;W in

GEOGR ... FIC.\
su<h,·~1111 Tr ''"
,;,„a„,,,„ Cuprinde « 'urr..!11\:i de J 01!<.19'\ h,1
\l0A!t2 kmpl, cu o pnp!ih\ic de 572.671 \()('uiL>r1.
Se n~ar~in"~lc. la '~·sl, ro regiunea Tun:~oara ţi
Oradea: la nord . cu r<"'!inr<.·~ Cluj: lil .:.st. cu r~g1u""·'
<;tJ!in şi [ 1 1tc~l.i. L r 1„ ~ud cu c~1 a Cr;1~C1\'r-i
2. PRIVIRE ISTORICA
i \ t,ll<d<I jmpiirţt1 „
. . ;~<.h1,ini~1r~ltÎ\';} ,l I ~i,!IUO~I t.:Hl'l''
pundl· t<.·r1n,<'"l(>r Pco1101n1r<· <1!c poruda\ir1; el! ~u·
prinde ~ ltt mnrill'i ('rntre ~nduslri'1!„:. ~::t ~i tcrrnuri
ţţg:-icoll' . pentr u a inlf;\"ni (:.:.'f~l S\'.~;:~~1bul i!1t"P or:·'
şf ~;it.
fn Je.:::ur~u1 VC'llh'tJrHor. r{·~.{~ll:J(':J }·Jun{•dotir:-l .1

fo~m:•I şi dc1\·rill;it din H'di!lc .,di;;lrkte·· ale ro~n .:;1

tu!ui. A<.~cstt• tli~trich.· d~r1\·;; dii~ prin1el~ or~·rJ11i1:1\1\
soci~'..;- de lit lnc-.·pL•iLi Î L'vu)u~ 1111~d~u şi a111.nn~ .1::i
'.'cehii~ ohşli cnezi~Je, pe cai\' docnn•en!de 1'f<'!l1ii k
 i:nii dl' :-on1u~~(·:1\i1" nr u~l"'l cCt ~l pe rsp:~. 1~>-i11
,),ll!I • 111 t
fl·'I Jl...-ţ::-c:.1Jt11. j ). \ C'I ,I J ( Iii• 1! I .,.•j .
Y:tlC' l ,\\11rr-:.11!111 t•' ••• dr t1111sl \1·: ntai '<'"urt \·.-1 t' lt ·•J.:"'
\i!lt1fţ1 de <';1rp 1!il(· rt1 ':1IC'. ·ri:-'t'i. J)în i•\1111.1 r,•
'! • 1) 'l 't'·H:t 1 •' \11! \l\ lt>a. ~llh r !.~ 11 ÎPll
d • 1 I!.(; 1r, a •h.• h:r;h;rit, (1,;up 't„ intr '' t 11a 11lti g1uflii ~· d ... prind · pni căih.' d1• t;cc..:rl'! pr n ~11tlul 1

1llJ1( I 1,.'ll1°t•ffr!I ;•1lPi .. tl·r1•· •i dif1 ff,ttl'.'-1;\ 'lf\!,I. ltl

.,.,111111l ,\•1fl,i<:t1:l llunrtii„~r.;, · 1r~ îu "'"l
\l\' \\' !e\: copr;ndr-~:3 ~ ·lµl~ «t'• .1ti. d1111·s.... prt'Zl·~···
<'IC:l':-t" ţ.1 t1rt:11ri. 18 1 <h~ S(1te. Z<iranclttl. la nnrcl, a
111 1·nH1l 11 11 ··q1tt~Lti :q•:ir h.' . f.:l <l f<.1:-.l ;1lipit ,;q:11il.1t u ·
!Hi J 1~1u,·d~,:1r~1 din <1i1t:I J 7F, L
l n \'('l"l'lll :!! \\'ill -!r•(I, ·~· l·,nii l a~ i d i.'f'1 i1.:.n;1rp 1 l n
1nai 1nu!tc <listri<!c : ::~ I·l : ·ll·~.·.lui C!! 81) loc1·liftiti a!
.~\11r(·~11lul ru H2 iocalii~t\i şi ·,. :!('a ,\·ţur··~uh1i ,.q 12.:;
<I<' l<Jralit<i;i.
I.a in~"l'\liul ,ufoiuit:~ "I XfX k.i j11<l<:t•il I Iun~·
dc-.1rVl , Î\)tpnrţit iii I~ l\(':ft'Uri (~>Li::-i).
Pr n rh·iin·:!:'lrr:. r, 1nital~I· r la l~î6 ' C"OfT'!η
latul I lunt'<loar1·i ~··a formai d;n comitJlul <k' mai ina·
init' J;i r~rc s-.w mai adăugat: ~caunul Or.1~li<'i. G;;
rnmunL' <lin rnmit:uil Zarandului, ora~ul I li111cdo.ira
~i or;1~ul I L1(cg. <:.1pi\ala era la Dc,·<1.
\ l"'\."~11v1 i111partir<' a j11clt.'ţuJui Pra .tirbitr<1r,1. h„1.:1li1
n11111ai P<' C'<>n~hf<',.t~nt1.~ de <.>rctn i..:.lnr:c:. F:1 nu r<•r,·:~·
pt1ru.L.•c:1 rlt'C'0..,iţ,1tilt~r ~~ jH:r"i;"li.'(:lÎ\\'lt>f <l" cf('Z\.ollari:
a uriei rC'r:iuni, în f'r1r1~ al~ turi de o iodu:-.(r~(' pulrr-
nk·."t lrC'h11h• ":1 t'''\:-.h: si <> !.'~l11l:i ll '.l'<i b:11.cf :igrir<>l:I
~h ·ni r11 r:j) 1n\' î7. :n:l:1r<'« lll>po:-·. ~hi : .
.„ "j
*
R.·..,!i11 1~rD J funccin<;r:~. Pr'.II !~l)g;)1,iih' f;ţ1)1' :;.1 dn1,:w
J ila po2iţi1"i :,!l'Ogr:>Pt·(· rainuc:ll<'. fJ ofL•ril un hun
~d;ipo't 11111uli1i inra din tinipu:"i slraVLx-hi. finutul
hHn(•dore:tn e-sic un pun'.t de intittlirf :t il~Îlh:ipJlelor
tarii sf!u l\.u1i1t spr(~ fJundrc ~i Penin5ul;i 11alcanil'•L
>I k· De·a h:ni::ul ''''-<"llflio1, rel[iun•a Hunedo;ira;; i<»l
ir!ter:~~ tr.:::1it~ trL"t'pî11d ,~u corr1L1r.:;i pr!n1it~\ d, fi~\'•':, t·
(•prx::_. :1 l:1~al tfr?lll)ll" ';114: Pi:tlcii<lli~ r-a dovad;i A 1.''\i'-'
l\:' lltci ~t•C:cta~ii 011a.'nl•şli in <H:,~5l linul
Primele urme :de 'i<'(i i omene$li <1ic: n!\ wnduc,
tl! run!te 1}1 i1cni i fu;tin lt~.:-1 t.•rci uo~1.:;tr<-. î n epoca p:i le(l·
lH~l~~I. eţhltH pi(' lrji riOJJlii„,, ['\ is lcnt<t nrnu lui palt\O
ii!it: lorni tor ni peşkrilor es(e atestată prin urm~k
a fl a k în peşteri s1111 p~ terase. In peşkri !c de !A
Ohaba-Ponor, Cioclovina, Nandru, Crăciuneşti S·111
i!ii~il produ~)(• JJlil{t.•riof<: C'Hr<J<'te:-~si.!1:e pa1eol1tiC'ului,
co1;s!f1tă!<J11n' din un"lt~ de pi~tră ale omului primi·
ti•:. t~a: razuitoar~-. virr:1ri tfe Ianc~ ca şi urinei<• uno"
\"circ de foc. ,\laturi de ,1cc>tea au fMt date la i1 c.ila
fosi!e ale ~nim;rlco<>r :iede, epo,··: urs de peşter11, cal
sălbatic. b<Jul salhati,. hiena ek. Paleoliticul dir. peş·
terile hunc<lorctw 1-..{c cc! mai b•ne rcpr<'zem,11 din
toata tara.
De la palcoliti, ~e face (recerea la gin!" ma tri&r·
h ală din neolitk. ln unele i!<ezi1 ri, rum es~c cc;i de 1:1,
Ohaba-Ponor s,111 Crăciu11c.5ti, s„111 l!ăsit deasupr:i
slralurilor cul turale paleolit ice urm<: ale ~u!turi i ma·
icri~le noolitice. 0 111ul. neolitic este locuiior al tern·
sclor aşt'zate !1ngii apo. iar locuinla şi -o face la s u-
prnfa\a; el apare în form,, lui desh li~itii. Pr<tdica
agricuJ.tura pri mitid. do:ncsliceşte primele animal~.
e crescător de 1·itl', praclkă 0!ălitul. Uneltele de cJr<'
s~ foloseşl~, din piatrJ s;rn os. pe lingă cil sini r11:ii

na111t• <•ast• df'ci{ :n cpoC'a r?ntc-rhtt•r~. 'inf p1..•ricc„
\''~llh•
111 ,,„ zari!<· n -"-1Lli\:'t..' di: I.! \ ~d1..·. ~"nt) ult11 ""ti
1
l)eY. :-. ii ~1fL.,I.. pc Hn:..;b 1 ;.•er:i•ll'.l'C1 io;1r!t.• .ir '· ŞI o
cr-r.1111.„.1 inzr'jita. fina. ,\~e1.~lrc-' nt.•t>I '\',t d~ la
Turdaş, '"' ,\\ur"~· ~<le ll'l" dinlre :"Ir ,.„„ l(•prezen·
lati\"L' de la noi ln ,1.:E-ast.,1 ;1!:>t.'ZJrt\ ~·~llt ;1{1 d lrci
... tr.it11ri rultur.:1lc d'1t.iritc unC'i d!\l\(11_i.1·i „ur:..·i..:.;;ţ.L'·
l 1 r n1.-1iZ<J c<>11n1nilti~c:: gt'rHi!J . .·a p~1 l riar~1a •.t. c•po-.·n
nH.~tah:l<.1r: :ir.1rna şi bri)nz.ul. .\p,L·itia :1 .por,.1111 Je
n1f'tnl şi t: s:lbici <l<.• luµtă 1nle~11~~lc pro~rt•-,ul :\~ri·
("UUurii, al <.'i't'Şt~r:i '1nin1~1lclor :n t11rn11 • si ap~1ritia
1;l1hoiului Inlrc !r~huri. L!rrll<."J,~ a<'l'~l l' i <'ţHl<'1 l!.-alf
a(l3t ţ)l' aprollp~ Îll~l'i.'g ('Uprinsu) rc~iu1tii. l ţ ni.: J.-• din
produ,d~ ::(i~ik sini de fobr:cajic J(Jcahi. :illdt• ,)nt
„t..i1•,·tc vrnik din n!k h·r'~orii. Mai m 11(,. rnll11:·i 0
tp;11\~ntl t n.tr•"' r·rnci: Î'rcn1ulul ;1t1 fl1..;,t \.;.t:Ji:-.:1(, ÎJl
11,c1.arik r,'t!'unii Jli<neclo ·ra (..Co\ofcni'', „Wi~t~n·
lil·r~" J •
c:u (.'p1x:c1 fi(.•:ufu ne c1i!hn1 in p:in.J pcrî11r:u.l.1 a
d~~tr:unarii ca1nur.ei prirnit~' P,
C1 cenhu al stapinirii <hcilur 1' rum.in11nr, teri·
tortul I Jt111cdoarei tr(-cc, ~H drr'.ot cu·:int. c.1 cel HHti
insem ntil loc al \Jr ii <>ul> ;:(!ir: cnn"" ~-211 pa,tr ;it ur·
mel~ cdc mai importa nte ~le ~ce>lur poµo:irc (c1 ~i
c„pitnlr l!' lor) .
Dc~ luril~ mun\ilor Orii~!iri. ni po~iloilitatile de
exiskn\~ şi Jy:igăţiile pc c:ire le pr<'zinl;i 11 11 fo$L pc
cit de potr:vitc penlru forma de trni şi de apar-irc
" dacilor, pc am dt- preţuite de ei. Urmele s!Jtului
;cla\•.egist începătm al d?.cibr di1 timpu' lui Bure·
liisl~ şi pîna 1~ Deceba l, în nici o 111.tli puric a tulin·
derii sale nu sin! atJt clr bine docum~nt ak ca prin
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ····- " ,, _ ,_„ __,_.„„„„„.„„„„••......,..
. '
urnwk «d·d•î<>r d 11·c de 1., Co-;teşti, Pi atra Ro~ie,
Blida1 u, Gr3di~ka Mum rlului. Î l1<1l(· ;:cc~tc• ·~··1..1. •.
itnprt..•un. L"ll .dlch·. 11 i ". 11 „ti.1 l~~nir:: iu :;(•rolu! 1
1
"
ÎJl(JÎt1l.!a „ ·, no,1..;trt· -.î :-.\. '"'11' I , r:1 noa:;tr<1 .t P"P
1„~it:"i cit~ ·ic-~.
po;>;il:irr ci<" ·1~~irulh\r1. p::.i..;t,1:-1 ':oi liu:
p(• 'ht'":•· n1l'lc ;.!Uri
llh'.Şt\.·şug~11·i.
i3og.1tiih: h1,:11h 1 . p.J.lu.1 ll•:·.;,•nuri tl<' pa . . 11n:1t ~·
aţ!r\cultura L1 ~<'!'!. l101.!.1ţi1I(' 1niri;.•: ah~· et;:, ~.tu:Ht 1
gt'ogr;1f1r:·i :-i (L•g':\111:·:1;,,· (11 ~:nulnri't' \·.:·\.<ne ~111 pt•r·1ii~
inx:.hPIZ~\r~c.t uq„\i ~1 :.01u1r1 ptit,•rn:c(• în 'it~·ok)le :1111!n~
tilr, de t':ind ~c p~1..;lrt)<tZ<1 ccJc- tH~ii :non~o11r·r'lt 1t..,•
urrilt" nu1.t(•rialf.• ah\ ~ori<'ta tii (1<1cicc <lin n11111\ii C>.·;.11·
(h~L
t:!1 ~l i dnilt>a r :i1boj 1;1 it1: Traian. {ţ'r111!n ;:t ('li ~! · ·
punerea statului chu„'. Oelt"ia tre...-·c s1.h ~tapinirea ro~
mană . Crmelc mnlrrial(' <ii<' c11lh1rii rnm,01w ,;hit ~I
ele dcosebd d~ hog11 l ·~pre1.<'i1latc pe teritoriul reg1:.n11
ll;1o1Pd<"ra. ln,f,r.i de Sarmizeii~tusa, capit11la p: ·
\''nc-i~i roman~. cu toate Yf'i;tig-ii1C' : arnas•· ---· 11cluril<"
o~<:'.)!!lui, forul. 1·l.1dir1•.1 :ttlf!ll"-t: :i!Pr, an1fitcatr111 -
p~>tr.1(e :1tit dL· l11n<'. <';tic p.1i [ vt1tute ~i a>la1· în
l<•at<l splendu:.rc~ lor. :„ai aminli1n urn1t'!r -t)C?.::r't
r»m,1•w 1k la Ap11l•1111 (\li> l•1li;il. Ampelum fi'I 1:
''" 1, Mici a (Vc(l·'.1, C..ern•i<ara ((;gm.'•:\, Aqu a,,
((:<!lan) ('(<: •. \..:t"·ill' lc:c:il'.t;.l_i. \J1l\)!'t'lH!d .;'u to.llC' d~·-­
copi.!''irile l<.'f!i•ll' tl(• i.:lt'. r~1 ~i alt0 ;.!!"lth.\ c1d 11 !-ie I i
si1p~c1fat:·1. nP d:1u o in1;i!,!lnc cl,1r>.i .:1$upra vh·tii ro
inant.~ de :?ici. Drun 111ri <1niice. n1~>nutnen(e de tot iclul.
1
C'a:=ilff~ 1ni ît;1 ·«\, ţ'xpln;1 t ari 1n~n i;:rl'. 10~1{,) C•>n.->lituit":
h·~lgcllt' Uj iJh' d·n pl·ri ,.,c;a •!t.· '-=I 'i!'~~n'.r·:.· rrnl' l;J11:1 1n
D<:cia. ·
))up.l p:1r:1~)rl':l l'ac:t•Î dt' <«Îtr.:.• f<H~Li1li, nnll~i.I
hp~1c\d1lr<.' :1 n il de\ 4..:IJJ t •111 Jo,~ dt? Lrcrt""r~· <~ i"OP{>arl~! 1 ·.r

I()
111•::!1 .1.tuar('. <'-&~-c na ne-HI! l:,..,.il nr;1•\· pr~·:1 1'\ 1ci~·nt,,,
1 :1 ţ'\,<•pţ1„ ~I l\ :i«r c· „<.' ~·:..~• .:011topi~ l'tl pop11l.1\Îit
.1 111>h1'·n.1 <:itl'\ .'.l P!o:minl.t.'. t.'IJ:Lxfe 1h: p<11lo,1b.1 şi
.--t.:r;.n1 „·J eh~ fac~u• â ~hi\ a ~in' rlv\•.'ZI (I'· liPf.!-i rr..:1'"·
~,,._,,11t11·· , . . ; .11c xi~lcntci pllp. l~t1c1 ron1lno· „1 t\·c trn
l'''l !" 1d 1 i1 ud1l•1ăt11 t•ţ::pur!î.
l.;1 v1•n:r~1 un:zJrHot. ;l.'.:('">f.Î.ll .i"u ga.;.:t unl'1f' i·-,;.
111.1tiun1 ..; '· ·tit.'. <>~-:-(: c-~·t~:ti-1le ~> <n ~"·rlil\· I 1:1\1.'c.!,lllni
'='' l lt· h:dP;,,•,•i, r ~:-,· «~t <•pu.-:. dir··;1 r...·zi ... lt'lll.l 1"•u,h1
l1smnlui.
,\.:„·~l ...~ C't1c1~1ic er;i u <·.on-..tiiHitL' rlio pdpu1a\ic li ·
hQră r<)nd115ii dt· jti7.Î ~! cnv;! :.~1 "P j•ul-.·can ch.iµ:i
-.·<.· ·h1ul i>hirei ;ii p;lrni:)llilui. .:\t:c·~·~t<l s ilu;i\h· privi·
lcg,aLi ~·a ptl"-lr11t inuit Ui:\p p!r:;.i ! ) ~·fir~ itu t \'<.•arului
ol XV-Ic~ . m"i ;i~es l:·o romîn>: t1;,, (·?r<1 I l~\\'t:t1lui.
1\r'-'"'ll' {(·rilo:·!: au :1\'lll strîn:;e IP~i1furi elf ron1j11i i
de d:1h:o 0 de :nunţi. Ţar;1 I l;ţţt~gu)u! np<1r\ ir1r;1 \'OÎC·
1
\ot!ul.ir l '-'<;\'{)Î. ~,. dtH.'e.c1 o luo~:'i intrl"' i ·1ui.11i-.;rnul
.:1pu~cHn 1na!r!liar pul('r:iic rrj ...t_· 11!z.1t ~i f,·11c.Ltll~1i1ul
iă~afit,"1 ~ -.: I\. 1n:ti p•t(in (•\'('1•11, în rar~ t'\p!n·1t;1·
rl"'(l nu ~r;:1 ''cccntu:!la Ş! nu !-"' <l~~\-<>ll:îll 111rt1 ~·r•rt·
tr:ic:i(~Î <'"Cnţial~ într<" fortelt"' d~ pro«.!urth: şi rt~f„1·
\iilt.• dr prc)clurţir. (11 dC'Ca.._~a_ Îllj)L• h;ruic f._•d<leiilsr.11if
maghi~.r. ('lement ;~a! pu t~rn'~.•\\u '\1 romini <1111 \;ir"
I la~.;~uh1 i ':::.'\.~ 1Tt:inti1 dir;;·o!1), irdr·o ~oi:lL'lt1tL· ,·:1 r<.·:l
:i lor p~ · c;Jif' o P<ir;·1~'.sera. Jn ur11«1 (h':.·~tor lr:ln:sf<.>1.
rn:\r;, rrgatu l nt;i!.{hia:· or~z:·i n:z1~:11;~ C"OJllil11li!l I lune·
d<H1r-ci Pl' i.'af~·l îrit~lc1l:1..-.n·zt·1 l;1 ' '<)!f'vn<la l11I T1 t•n"Silva-
niL"f. ~11pu s rcuntnh 1i Îl'lll.l:~I n~ag!ti<ir. 1 ~1 '.'.l' \'a lh.•z~
\·Pll:i pt· : 1n:a t'\'(>ltli~t i ll!dd:!L!Î .I.,,• pro,l1h'l 't' f(·od;1J.
l 'u c·p i~nd <h.• ţ,;r„·r~ 'i11.•1:·r-.„:··p p.-n :·11 p11put;1Ji;1 htt·
ncdt)l'•'a n a î1 t•ons1il1Ji(• 1d1\.'(1i!P.'a Lil: ; ii 1· , 1r..: il•in·
;,•;;c linulul şi ornş~le :\lh J„ij;, ~' l)~q1,
IJ
l n evu l 1r"•diu. infrt:gu1 t111•1t al Jis!11cdv;irei :1µar·
tinca nnbil!!or re H\t''ttt în 5tă pinir~· ~'"l~1ti1e Dl'\<'.
il1111rtfo~trn şt IJ:1tl1 )!, i:11prrPr:?i C"!' jc~bi1g· dl· 11•
111oşii. \'~H\.1 ioh.-J.!u: • ._.r .1 in~11i'•1: L=:h'!:• "-.:1rt :ni
nlult.p'.c rp.!'I t11 l'l' 111Hr'l'ii :arE:,·r n!l. Dt· ;_r.·t"' 1111
r ar(I' !iinl ~P ~ >:ttl.·i(' <lt· I 1pl:1 <ii,· 1. 1 r;!11!11Hi l1u1t- "'•"t'th.'
(0-:l Jun:.!ul •·\ ul:1 1'1r,f o l ·n':'Ori. t·~„~ se ir~1oh•h_·„,· .... „
lupt.1 pnpulati·'i <>' -1,„n1"'~.ci. :\ş~fcl. l;1 ra..,.;.•11;•lr1 diri
l29fJ Î;!'l partt' ~· l'f,l)l'f ii ci 11 „\Jh;~ li.Ilia r}:t~l't>i\l(j
de l:i Bohi11rn, d:n ;o nul I 4.l7, a izlmcnit în ~r•lelc
din juru! l)'.'Vl' l. J)(H11îrdul h;uh'c~„>r~~·n ::1 f„:~! <.;(ra·
b~llul apoi ''t~ r:i~l'<;;ţ la din 15~6. cnri(il!~;\ <le lo\:!n
\ Ţ;i ruL r:ll'l' ~-\ illlinch• <l:n l><•nal pîn~i !;1 ()r~!~t1\'.
ln \'t•acul al X\' 111 ·1~·"· în ::far/J <k mar~'" ri1s·:0-.lii
c<,ndusă el(• 1.:r;1Jh'i:;c R"kci:·1! <IÎ ll ·lea. Si.~ in:·<:t· ;s~
fr~~„;1 ri1s,·o;11,• <l in 1721 '' 1ii•:onilor din Dob1:.i i111-
1·o~ri\'a stăpini1 ii 'l ·1h~h11r<~ '.ri.' . (f!r~· st.• ir;~l:d·•„,i: 111
·1 r;·1r1~-.i!\';iOia dup:J peri"''"~ ~l?\\.•r:•nil·:nii ~tti·-~·e ... ti
To~L· rn;şc~riJ,. .-.ic; •Ic d:n '-~'<:'ni :ii \\·111.1~:1 ·,,,
lndl\.'Uptj Îlllţ)'111,\';1 h 11\,)"'t!rUil•Jf. C:iff" au ~U:.'~!~ itt.·.._·.:-.t
teritoriu unei l'\plo~lar· 1nh.:rist). ·
Pren1rrgfltl' 1r • rnari. r«sro~!(' ~ t~r;1nilor clin
l7R1-85, i:o?uiu .... a de llnr:.i, -,irit: rf1Sl'O:ilc: 1!in 1- l5
C•J:1<iusă de Yis:1rin11 ~: ~~" din 1759 61 :• 1111 ::>o·
f1 Oll'.l' din Co.:ir::.
R?L"L'Oa!~1 l•iran ilvr d:n 178-l $·" de:.;1;.;~Hr:tl în 111·1r.•
p.:1 r{e pl:i. plÎillin.{ul huncciort"'n n. tiq1rin1.î~ld ~:Jt<:!1.' dt~
111ill1\ii Apu s~ni. <l:11 jurql De\·~i. Alb•~i. 1l ~ţ('gl!;!li,
H11nNloarei :•ll'.
Î<):tt'f:\ ti~c.s((" 111i şc~i ri au (.·on-;titui( 1nan '/•':·d;11\.·~t
unei lupte pentru cnrnncip,1re ~(•CialiJ. Dacii cl0 Jill
:.111 re.L! şi~ .~:1-şi :. l inu)1 ţiHta tl ll ?.g1:duH t•... tu~i. din
t.:!n1c~11 s1i;.fi:rnul fL1t1d ·d „\n1i! f'fl>\'nh1tion;u· !818 <•firnta
l~
i. ;f ---~
-~··--~
"W"~' ...'"'*'_ __ _ !1'!„M
...
„l~Slt••""'"'"'jW ..,
....
1.l
t~!l::11ra.~~·t$$t

•..
;111tt.·r\·;1 n \ii ,·Ja:-:.c- ~och!lC, ln1 rf!h~1i:'\. Îr;.n,fornJ~Jrilc i\1u1li fii ai rl:.~l'i mundfoa r<' 3U fost ~f riipun~i ci<•
:•«"'-'!~dl· a 11 du~ la apari\i'1 i.'l;:i:;.;•i „·api1,11i"'ll' -;.i ,1 pru~ gloa11trl<' b11rgl!t'.z it'i. 1wnlra cP. .<-:1u ridioil b l11plJ
i, . 1.. t1 '11i. I.''·'""
rt· i~i t<Hl~<,!idt«iza pu1i.:~1"a p 1n (,'\ penlru drept ll' n1urit tnrrn~"2;. f >'t)lli ~~!ns.--:i 1n1111('i ·
„ i1 p1o't ~a.• :~~11t:: . [\n!o; !·1.t.•,1 f<1p1taJ· ... ~ l''1t.• tu<irf- F'ili1non Sir!1t1, l„ re .l tr:i!l n \~or~:un:1 C'l 1
I• •IJjl•',I ~ fi ,• -t' 1-:„·;,~•,1 l · (' Jl 1t"l! '!flt._ I· J><ltlrla n 111el(· d n 1 tionul I !1.1, t'~te un \'iii cxe111pl u
d1. r ln I'. • ! : I lf• ' ntfu„ţr' .~ 111111 I ,·.1rl ., . cJ,, lupin l!rkrl'l11h 1 comuni<!.
" :11 \ ·11 .1•1,lu. c"r.:r111 ... :dtr, i"::.(\· I I !un t r . .., .\l_~Jl11ri <1<.' c„1""'' „„uncnn~1r~. .,;-;) ri<lic:at 1.1 lupt.: ~i
'•"1•n . 11~1:1i<" .i 11111n\t\1r .\pu,cn1. in 11:.i llt• '."11 ţa1:.ln1n!•.<1 .'~1r.1„;1 c;.1. 1nf1'ek· !t: prol~t::ri 1:gri1..·o'i
J·rit', t'..,li· <'(l:'l\' •rtr.1l~ 1n:::jry•-it:~(·•.• pop11 l --1~lt."'; d n „ Pr u1tre :t('ţ1un1.1 · nt.11 de ~(';itt~ă a'.•.> tjr~1ni111ti hun •
~· 1H'!c ~{1:' ,1•~11 J! ne: C'<:j)iOl:1lt~1-: llC"l•l i hl~l'>l', pr .itdll 'il p~ • doren e- !'<" i1~·.r.71 1;i..;('on !a tiira 11 ilor d~ 11 (:riş <li n ~!n ul
r..:1!1~lil.or ~_.; p··t ·nn1:0:· l :~ CO'ilÎ
1 d,, pi'<Jf't l1 i:t'(in1, n:lll l · 1926
t:\nri111p;1 a 7~i.•::ut 1n 1n:z("ri~ ~i fotl 11 1~. n 1;·1c 11·1l·t de
holi ~i ~~1 r.1r i.'. \\u r<\fl' cin f:>:: t r icli.;·~\r il() il\'l•.„tci
LuptH <.'!i1.:ri 111u11ri(o:i r(I: şi a t.:lrcinin1ii sâr:ice a
l~(1 n,linut1l 5i în pt•r1• •.1d<1 fa:...\"1zii rE f~o1nîniei. P;1rti<h1 l
nuu1til o1i111i în l11pl1t pt'nt~tt n \ ' i !tei u:ni hu n.i. In<."l
f:omuni ~t Ron1in a ~<1 1 5 u 7. i! J upl~1 r~as~i n1unr\loţ1rc
d·-' !:1 ..;,fir~ i·u l ~l'C<1h1J!.:; l rc•tut. tn!1li.'rii d in \;1h·o J: u·
întp<r.l'i\'ft 'or:<-L1 l il o1 şi a p::tronilor ('ap: ta li~t i, r:lt~.
111; a11 îr11\•p1Jf 1niş<.·arc.;1 !:f:·(·vi.~t?i . .\ :"\':l'-"l a 1n1o;.1·arc ;1
i ll·Î 11'1 ll)OG t'!"'t>pP•îi~ 1 ;\ tll~~'Î IH;n: ~r '\'I.' l':1 r ...• " t' IJ · inr<;h!n1I C'<."0110111·:i tar ii. ind:·l·pt a:i prodHc-;ia tn ~~u·
pr·n~ \,1'l'J .f;ului. (J:1.'Vi.: i g;.'ll<.'ra~L' d!u 1 ~•:.'<> i :..1.' ida· l)ti ri ri1zhoinic<.·
t'l;'.1 -=-· J.l' llt'fl' l 11! ;1h,·i
C:la~'.I HliJ!l<".l11nr1.• ; llf"lfesl~{ !n1p;>lr'.\·a ră1ho:U ·
i> '' di1d„(• ' „!e :1\.'1.""1C" .., ·t ·111._ ele l•:pL1. 1,!f('\ :1 din
ÎUI PJÎ'-1
•
°f'' • •......
'
, .• ')r1""''
, • -'."'>
(·· l ,,·
, C'~!'(.';1 SCO:Jt('!'(';l Rl'!lll··
l'J!9 I r. I 1 n ni < , ... t:tL.;c- c.~l t" 1 11\dlt \.Pl"'Pd din nit d:n ·: :111\a r. <..('1.-.'·1
!t nt 1nun~1torir11,: 1· ·ri: if.'. <~rc\<o ;1 înc... pul in i(ua ._J ... Lupt<I li! rn\·it 1ri111• rlll ;1 fcsf 1;td,;rnică. Eli~~·
~> :111 ,.,.... I .1 v1m:tţ"1 pr'-•f\·c·1uh11 <.lin Ot\'a, Rol\ ;:1ni, rare 1 t.1r·i 110. 'l'P I;, '.?:! A.'((115t 19l ~ ,, adth di;pJ
dt.• a ÎP .,,I ,I !.!rt~\ :1, fll:IO(':!lnr;; ;_,, . t'Pntfi \ ÎOrl:'' r 1uarca 0
:;in"' e!iher~1re;1 n111n,·'.tori1ni. di n robi;.1 econ<Jrn icil si
lutr uh?i i i.• 1,,.;1t;s[:u.·cr. .'a ff'r(,:ri~ l<1r I 1 7 ~lll l!'"''I, ~1 r1nat!1 p<>,Jit',·n; ea a d~vcnit stapina pe propria-i soarl{1. ;\
(I înronj1 1 l"a l uz·ri~1. t.>rt-f<'Cttd :1 :>;don~d dt.h.1·h.dl'l"t.'•l lfl ,<J tll ral d•• la JllllNl' f)~ patroni i capit al işti ~i :l lfl·
iocu luL <:·1 :ic('ast a ocaz:e. 2u Ît„" l OHlt'lr Hi 2.l 1nunr i. fiipl uit (ci<' lll<1i r~vo lu!lonare- lr:msiormiiri.
Sub condncer"a Parl !dulu: Muiwilc;r,•sc Rom in,
tori. iar 200 au fost rănit~. r€'c.~; ~I l <'ÎHgti ru!u „ (' pr n1
{.'l nsa n111nci (o11re din re~ ittnl':l uo:1slrfi a dcvC>ni l ~•zi
{l ~idur i . ~\cC'1a~ta :H·ttu:i-c f'l fo~i î1H! hu~ti.~ hi ~îng<.1,
o . 1~.u;<-Enicit iort;l în con,·tft1 ir(•;1 SOi.'Î<llistnnl11! în t-;1ra
dai' a' î11l11 I n·rn h: !• <'ll~r a! 111t1n ·it.w!Jor nu .1 pu t\lt lh><· ~•f d .
fi sl;h iht.

S. RELIEFUL \.
1)~51 l"\'l(:unca hun~dorcar.~ «>lt' situai.~ tn p 1rt«
in -. 'tlf•'t ,\\ţ1t'\·~a:1:i <!c n1Utoc. {11~u~:. <'•' f' prc1.iut 1
~·:. un:1 dintr(• c~Jl" 1n~i 1n11nru:t~1~ rt 19,'iur1: :i:r f.irii
ln acr.t finul .1Hmn loal:e form<'i" .ro rl'lirf fn(" p111ci
Cl ş<·~ul Văi; )\iureşului, CU lllif'i~~ ridi1. :!turi. rt~l:nt•
0
~i di·aluri şi pina la munli înalţi ~C'„pl riti ru 7.•f!<Yi,
c:.t<' durPnt.a uneori de la un .an la altul.
{)r~apta Murc~u Iui. n1Jrd11 I ri:~iuni i. 1·~!1• fi':opNîl ;,
1fo lan\111 munlilor Apu5cni, din ci!rc 1)rim~ grupă l;i
11orcl de Crişul Alb o formeazii r•1mific.atiilc munti·
lor llihorulul cu lt:iăl\imo;1 c.ei! m:i: marc la li•nit:J de
nord u regiunii. „Giiinu" ( 1480 m) şi „l.11 tlrg"
( 1464 ml. La s ud de ;iceşti:i. din Crişu l Alb şi pîn~
!a valcn Mureşului, la sud, ~i a Ampoiului, ln· J11)J d·
est, se întind munlii Metalici şi c~i :1i Zărandului lor·
mnli clh1 dou5 creste princip;d~. la est :1 Cetra~ului,
cu vîrlul Sîklrimbului ( 1054 m) şi ln vest ~ Orocd
(Crişul A!b), cu vîrful Căraciu (799 m) $i Ma gura
{90J m). care So! continuă pin~ la dmp!a îi>~i
Tot în nord a,·em ramifkal•i ale muntîlor Trascău,
cu ln:illimt.'a Vulcanului (1266 m}.
Deşi, dupii cum se vede din ~I~ de m.1i 'li~. fi.'·
renul din nordul regiunii este mwi.tos pcst~ tot. to·
tu~î înălt1mi mai m.iri avem nni 1ault spre e"I dcdl
spr1· vel\I, căci prin p;,rtea r!e t·~t a r~giunli Ir~(\'
ar.:ul facut llc culmea lniilta a muntilor Metalici ~î,
k1 co11tin uarc, de cei <> i rrn~căului.
Lfl $Ud d~ Mure~. parle:1 d<: \'est a n~giurili 1111-
necl:rnrn <'~I<> acoperit;! de rnmiik~(iile n11tnlif(lr Po-
iana Rusca , cu lnii llimile mai însemnate d!n r~giunc .
Rusca (1359 m), vhfol Lotrului (1270 m), c:irc $C
15
!ntincl \ll0<1 1, Porlife. de .Fier _ale T~an~ilv~nî.~i $i SE'
1:'<•n1 h e„I 111 d<•ah1nlc chn st111ga Slretului, 1.ar s1>r~
r1nf'.! in Y;llca .\\urc~UfUÎ. ..
ln o~rtt'a <ft• :>Ud a regiunii, a\em munt11 Releu·
tului, sau munlii Halegului , cu ,·ir!urile Pele;iga
(Z:,11 m). Păpuşa (2502 m). Rcte7.alul _(248-1 m):
A.:<.'-şt!a <int unii dir.trc c~i mJi pi!„rcşlt munt; "'
t~rii. I 1· d .
La ·~•t de 11w11(ii Poiana Ru>~<t. sc n in , cup nrl·
zind întreg tcriloriul dintre. 1~\ureş. Strei, Jm! de ~st
şi 11111n\ii Cibinul ui , mun\ii Sebeşului sau ai Şuna·
nulul, cu vtrfur! lc m~i impor(~nt{' Şurlanu (2061 ni)
<i vîr[ul lui Petru (2133 111). .
' Jn colţul de sud-est ~I r<.'-giun ii. la_ sud de Jm! da
csl şi J~ est de Jiu, se ln\ind 11mnt11 _Parîngut~1 Cil
vîriul Mindra (2f>2CJ m} şi \'irlul Paring (207:i m)
hr de Li :itcştln !;pr<' v&<t. la snd de Jiul de vest. se
:if!ă lnntul mun\ilnr • ilcan.
Lan!ul mun\i~or Vllc•n cu ai Pariagului, rn ~i ai
s~b„'iului ,; ai RNet.1t:ilui închid bazinul minier de
ta 1;elro~~ii;
4. ~-ORM.\Ţll GEOLOGICE. ZACAMINTE MINERALE '-
Din pund \I(• vcd~rc :ii form;.liilor g(•ol:>gicc re·
l(i1m~a llun~u(lar.1 este fourle va ri<1 lii. Muotii Ha·
ţcgului, Vilcaoulu! şi cei ,,; P~1rîn~ului lin„ de zo11a
şlsturilor cristaline $i a gramtulul. /\-1unt11 Poi ana
Ruse~ şi cei ai St~bcşu lui (Şurianului, Cugirului),
ni:ii liHL'ri {kci.t r~i pr~ceden\i, sint şi ei din şlşfuri
m~f amor!ir~.
Mnntii di11 nvrdul regfon ii. muaţii .\ \cl:1lki, pr<'·
z'nt;"• r;i fbrnia(ic R'colugic:1 un mare am<:slec de ro,1
!:li ~:1)1~,i~k-11ţă J ik1it.1: f{rt'5le, calcare jurasico fo~rt~

1~·1 . . ~.·111 · cr"·ta(icc, Jlietr(" er-upfive c.• dacii, :.ndl'-
1.il. haz:\lt , r11 pr„ l1•a;in,1r··:.i ;H'{_•.-t<•r.i din u1n1.l. l ,. 1
~ir,• ni ,r, 111p<';'. nt.1 p;·f tru rol,t !111t1 I hlr ho~ li
n ntiu~rcu . 1n;1i 1l·"' ·1 aur. ,\inntii Z;ir:1n1'.uh11 n
.1p.1r 1,. .1 111 f\lllf· cristalin . ,. . u ;:1d.:1 •. ., d'-· tuf uri vnlra-
nice noi: fd11:1r11„~lt· 11 lt.'t:1(1Î;:_·rt.' Jtrpr:nd nl:i; !ll~t' p;n t ·1
tle nurU .1 tn'.tntilnr.
f), .dur:!.' ~lin jurul L~c\·ci. -...·;· şi ····I« .·,, L1 1. „.)i
(::.inwria\, .'În( şi <·:,, k•·r:t:>lc <Îin r"t'" eru,plivă (:111
!~it·nn1l~1il). Of\alur.!~ din st'l11g '.1 .\\u1\1 ~11l11i -:.~11t r(n
1na(e din :1rdezie. lntr~ (.<~rna şi Sh~i <1\t'lll 'lrdtt11 i
terţiare ia r pe Mun'ş fortiw\ ii diluviale. ln \'ale:i :\lu·
rc~u!ui d 1 ~ t'Sl. nla; (!!~::-) tlai ~i în ;:·1!le h)('t:!-i. -..(' "aS1'~t
p~lic1' <k cretacic.
'l"inind SC''i nHt d<' r<Jns! i t t: • L1 <!•:Ol<,~ ic 11 :t rt·o· 1; n::
}iurt('d,) ·r:1. ron.-:.t ll<i1n ctl t\'-1 r•:.I.;;' fo·1::,· \ 1r1•1 • l).'
~\>!J1';1t~ .P g:-:·n:PJ?ice stnl h.„f!rtt• bog[it '! · ,1i11-. r.d ru
1...tr • ,,·:• u:-h' 1 i1..·.;,~;: 11l?~li«1trl ~i c;i:~ :~.• d;•t i.1-;.( •tt'
un.:1 p~t.t'1 nir(' '.ndt:!-.{r,!.
13."'f:!:tţi 1 n~~nlrc~:1tfi :î re~:t:11ii ll !ornH':11 ·• in pri·
nud :ind. 1ăcămir1t~le _lle cărbune dîn h:t:1.i11nl .... upt 1 inr
al .ltuh11, \"t.·~• n1a1 1rnpprţ;.1i"?ld ba~~ 1 ...·.1rh1.H'l1i•·r;i a Ma11R"a11 sr aila la Godineşti şi Tămăşeştl.
t:iri1.
P,p:o:·~·irll~· nl~O~\„ffl th' pc flan\·1d ~,t~rdi · ill h.:1.·~
nufui sint: Petrllat Aninoasa, Vul;:an, ! ir p,• l·~·I ~u
dk: Lonca I (Cimµ;r), Lonea li, Lo11ea III (.lif\).
Lup~ni ~I Uricani.
C:irbune Cl\Cm 1.;.j in h::z~·t111l sHneriPr :ii (·„,...,lt~ni
.:\~b. •.~\pl1>:·.tat 1:1 T<'hea. d~:r on ,j · 1.'t'a n1·u i'n1:1~)
L\d:t~ih.•.
Minereu l <le fier din V<rlt>a C>rnv; ~i <li;1 1111111i1i
I
p..,j:,1) 1 Rusca în g~nernl formenă o alh ho~:ttk a
'•'•i,,':,: · "'~f11nfr l.'.•::;:c.1(, .tlf
'.tib :,·lnlii! liu11.· {01<"':1n Oir l'rinripal::le. 1.i.icJ1!"i11h· <l,
iicr tl:n (1.'•·a i.t rl :,?iUJlt' a11l!nti111: Ghe lar, GOVJ)t1ia,
Teii ucu! lt1lrrlor. lu nca Cernii, V:i<lu Oob1 ii, Ar~­
nieş. Balrina, nai!» O~nsuş. Grosi, LinC'ina, Rt•ş­
cani, Mihăie~Ii, Runcu tlhrc, Vir~ el~
F.Xl>lo.al.trill~ din .a·f•1o;l:l rcgiunt'- 111 d~1t n~1~tL·ri.:
nnei pl1lc.:„ 1 1it·l'~ indu~tr ti n1i11i .... re (~:i..tra,~tiv<' ~i dt'l p!C'
lurr:1rC"n rt!\IH:fl'Ullll dl.· fll.:·r cu centrul ld I J 11tiJ.:'<h1.~ra.
Rct?itm<>1 <><' llp :'\ de :1•cmenc;; un loc (I.- frunte
în ('\trt1rt1n Ş! prrlucrarca u1inereurilor aurlft!re.
Pt11Klt,l1> prindpnit' p~n(ru cxploal~r~.a lor si nl: R.udn-
l.lrad, Gura Barw, llăita. Săcărimb, Alrnaşu Marc.
Almaşu Mic, iar pc vale>a Ampoiului, Zlatna de.
Aurul "' ~ta>(·~h' tn ace~!c zikiim<nte în s tar~ na-
tiv<1 ~i cn ~r:tun\ i 1Hi,·:1.)<-ropiri incluşi în n-lint"rah· în·
so\ilo:m" pr•'t11111 si c„ml,inat ru tl'l11rui - sl\carim-
bit ~i silvanit. J:si1· de remarca.! că săcarimhitul n
fo5t 1dc·nlifk;1( p1>nt111 prima oari1 la Si:cfit lmh, de
unM a lu l numC'lr
L~ \'alea Oo~ulu i. se gasesc zădminte de mercur;
de ~ ~ol.J <;c C\lrag,' cinabru şi rnetacinabru.
l\unl<'T•'asr cMicrr de pia·iră de c<>nstructic ,c
afl;i r~~pindik rn rl•f<·ril<· pMti ale r<'l{Îllnii: aodcLit
la Deva si Brrlra Murc<o lui. calea• romoart la R:m-
potoc, marmor5 la Cărpiniş, Alun, Bărăşli, Boz, Mo-
n<-aSa, calcar mctalnqiic !<1 Bănita )i Peştera lsolli
et<..
J\rin ~1)Jld:1jc:c Î.11.'tll~" în lrp:·11t 1:1 111:irginr;1 ,)i't\·
~„ „ ~ului Dt•\ 1, l.1 pki•><11Ti<• tlc.il11l11i C:ct~jti, <a C••ll·
s.t;1tclt pr~ll'll\.1 llll(lf 1ifcHnlinti: <le i;are, care pol
forma ohiccli\'ul unor exploaWri de viilor.

18
S. CLIMA '--J.
Citu).! tc1?i1111ii lluncdoara se :ara3<'fÎ7.('.l/A in ::~·
ner;11 r" •> c:1111~ ele Up conlincnld lemjli)r~l.1. r11 di·
it'.-cn(c tk3lul 1:,• "Cn„il·ile daloriiă nu 11ll' 1!c-,,cbJî·
lhr clinhl' 1111:·11 ş1 ~11d. d <livet'klor ,„„il Iii <le rr1or·
fo1(1J.?h• şi de f~!u! cun1 tere:1nl este expu~ !a ''Jnrc.
:j 111 t1n11l11I de ~cs ciima este duic1-. Î'l cel d1• m1n11c
: aspru.
i Cea m 1î ridk;ilii lcr;ip<~raiur:i .,,~ înn1gbtrcaz6
' ;1t·.:·::;s.l~ di a urrnfi reglune. riintl m:li des-:! ~i rn;1t t>ll·
vara, I~ Deva, tn lunn in1gr.st ··i :l!)<'C, ior ~ea
scăzută, tn l1111a lan11nrk . .:.... zan. Acest~ i('lllt>~rnhll'i,
ieşite din obi~nuil. ~ini r<irc şi nu Ic pu!em. ln 11ki un
caz. gericrnliza şi car:ictcriza regiun11a dupii •Ic.
ln por(lunc11 de miji<>•~ :. viiii !l'\ureş11 l ui, :\dica
I pinh .!a l1icrpt~.lul strlmtorii dintre Poiana Hu.~ca şr
111111"\:1 Apuscm (5rct11mea văii ,\fon·~ului tir: l:i hn·
!3rul regiunii dinspre est pînă la De\•:.\ media 1<'}11·
Jler~ltlnt ;inuale a almosferd se rirlid b !HI',
.. De l.1 D<'Va spr<' n:sf le111peratura m~diţ .1 a~ru
1u1 crcşlt ~le la 9-10".
ln. ,.~lM Mureşului, în anotimpul ţald. 1.1r.i. in
lun:1 iulie. lll!'di~ atmos[l'rică este de 20" i,1r i;irna i11
h~na iMJllMie, c de -4-50. La Orăşlit', ci~ pild.i , ~Ic·
dia .. l<'mpcrn l11rii în iulie e de '·20" ;;ir 1n lanu Mii:
pin" lu S1/'lc' , media anua l ă fiind de 90.
.r{egj~ni.lc. d'' dea luri, situate la înălţimi m:iri, ~lnl
m ai. rfCl: 1;1r cele de mu nte St~ caractcriZ\'azll prin
~ern1 r~r1 ~1 cu m ultă ză pad ă. k111pcr:dur;1 nwcllll- ln
~:111!~ ~-r·i~ ulingl_nd „ --i". în unP~<.· l<X-11rl ~.i 111ai sc:n-
zut1;1, ~1 Cll Vt?r1 rnt\.1r<>~ise.
. ln rcQlunik dL' de.aliori mai înalte ş1 1)e l';1il<' n•11n-
~1lc.r, rn 1~rnl rolativ reci, w~,,t~{ia începe cu circ;i
~if?:,··· fih„d11{ rrguuaii l/1Jni'doora 19
i~
douii sd~·l.î11iîni lll<•i tiniu ~'Cca ce ar<! o importan\;o
de•tul ck\ 111arc pentru agricuilură. Prindp~lc:l~ 1 ~­
r;h:.n! ::~r:<:n~~ \:1?fa .~\urcşu1uL te<1 •-' Seh~uJui ~··
i'!1 p~rt„"'~ \:lt"',t ~ :·~~iu!ui - a-u o iarlltJ 01ai dull„.. :-, t.•
vară n. ·i t:alil·n:. ~. . ke~..sta ~<' :lal(lr<'sle t••mJ1(11lor
lc-::".af(• l"Hm~)t1 , -, tnfl~l<ili\<t reliefului t
lu!rt"' \';•nl~•nh:a tic pî<iaie :-:-i dt~ 2ăpad~1 cc cnd~ I~
~~$ şi I.a 1ntlnl1..' c'\1!->lct c> dift.~rentif lo~lc'L i'r'-=tipi1.t\i:•
anual•i J„ Ocvo l'Slc de f.S'.l mm. l:r Petroş;mi <k
l ()(} l llllll.
V!nlurilc variatii şi ele ele l;1 ş;~s la m•1nlc, in
mai
\(•rnicc. Vî11lul p1cdt•111in11n t su il ă M 1„ .:-iv şi V. l n·
i;:n~ ii11k:1 vtnturl lor ln gcncni! este >labii .
ln lotalitatc~ ~i. clima regiunii Hun~do:·1 rn c:.l"
dintre 1··~i0 ni;1i pi.icule, un .dimat dulce. Aş·1 se c~·
~)li·~ă e~isli:JJ\il !:-Î cr~ştcrea itl 1iber. în 02ri.'Ul .1\n f~is„
~;:ci:i-Si:•ic1· i.J, >l un..r planla\îi dt> dimii ('8ldii. <,;.u
exblt·fl\a ,-~sl:inului com<?"lib!I în hazinul !i<t\e~11!11i
s;.u la i\t>r<.l in ,.,1 ;ol Crlşului Alb.
8. APELE~
Rcgiunc.1 l·font:oo„r:i dispune de .:i re{ea d('<hi1 de
rîuri 5i pir4iC. în:->ă 1Îuri irnporlante, ca lungim~ şi
ca volum de ap~. nu are deci! Mureşul.
Apro.i pe toal~ rî11rile şi pîraide regiunii liun1•!)(1·
rQn~ :><' 1:<1r;1clcrlz~•lle priolt-uu debil mk. ele ;1p~ în
Umpul verii şi prlnlNi sim\ilii diîerentil în tr~ (kbilul
n111xirrt şiCi'Î 1ninf1!1 di11 cur5ul anu~ ui.
'.':·:.···.: (:e1 1n ,ti n)cll'C rl u rt l regitn1ii hancdurc:ic e;;((~
.1-· Mureşul . CI !n1pm(c \e!itoriuJ reg iun:i. c~1rgin,1 de
la l'~t ln v~·sl , în doua. ~ok~:'ind în acd'\$i 111111>
aproar~ 10:111! ~pdc lllJi tns~mmite care se indrc:•!•tu

în ~rre :lllna lui, fie de la nord spre ~ml, lic i11' „rs
de la sud 'rrc 111o1 d .
;\\ut.:~ui hi loec intrare.1 iu rt'giuac• la L'k1dll• ~1
''l lll!l' 'P'"" ~pu p e t~ritoriul l-lunedoard piJ •~ di11„ult>
de Z;in1. J~1 11g·mca cursului Mureşulm p<; l;r:f,., 1111
n·1n1m1i t;l•• d~ P~'le 100 km.
ra\.l de \()lumul ;,pci, lâ\imca ,\\ur. şului r u ('<,te
prea intin<~, .idin~imea hli relativ;! fiind de•tul o~
m<1re. hlliH'QSi.: spc.rit,1 încă şi prin în~liimc<l ma•u·
nlor care pe 1111Hc dist:m\c sini abrupte.
Pc lilllj) de nivel 11omrnl. lingii Oritştic. ;\\u;t~ul
<·.~le lat de vre-) S0-120 m, adîncimea fiind de J ·2 m.
Viteza <>bişnu itli a ap1;i este de t1prnxin;1tiV ' I mi-sec.;
dehilul obiş011 i t, de aprnxinrn liv 70 mc pe Sl-cund~.
l.li rgimf'n luncii, 1n n1cd[e, pinii h1 Ikv:1 e:;tc de.
1, re() 5 Ion, dnr uneori ainnge pînă J~ 8-10 km, •'\11~\
est..> ci1iu1 1o „Cimpul Piinii", ~m1 nl!~.ori, c11J1l .~r
CDHSl~t;i t;i ~~·r \inne·i D<:-\·11-Znm, ~c ît•gus.ll•aili plrw
la I km
l n nnt1chitnte, în evul 11iediu, ra :;1 în \if"l'~:r;i1~
mac noi, ,,lttr~$t1I ;i 10-.1 folosit şi ca o cal~ im.1:;nnatii
de comurt:.::a1i" şi transport. Se lrnn~port:1 1;: spc
rial sarC'a din mini:!~ Ardealului so«: l'ng11ri.i 111
~re<t <cop. ~~ afltt linga De,·a, la ş.„mn,, 1•n pori
l'~re a f->sl foJ,,sil pinii tn \'eacul al .':!'\-l1'a. C11r:>11l
rîulni, si~lc111oti1.ol $i ame.naiat. va 1w!<>a de,·~.:i in
viitor un :mpo.-(anl mijloc de comunit·~tie.
Apel<• mlli 'nsc111nate pc care le. µrimeşt~ 1\',"r~~·1I
ca ~fluell\i principali in sllnga lui, curP,înd de l.l ~ud
spr~ nord, •!ni ceie pomenite ma' jos.
Sebcşul l7V•)reşl<• din ad incul 1mtn\ilor Se~~~. pc
c:H'e îi briiz1le~1 ii de: la sud la n<>rd, adunlnd 11pcle to ·
turor pirnielor de pc c1><1sll'ic mun\ilor din slîn~;· ţi
... · .·.
~~Jf;· 21
ţ· r·
~ di 11 drcx•p l" :-,1, duci n,I ~pr~ _;1 I.hi a Mureşu lui„. în c.u \l
~c , ar'" în d «;p[\1\ l~al;\:1\11 0<1rd:1, dup~ C.! . s•:
00 ,...~te titlrc t. ut..„.~ltn ş1 Otirds Cll Se~aşut1 ce \1 'h;
din,pn! >11<1~~ . :k <11\l ct>~'·e!c de noro -esl al~ m.:i·
\ilor ""' ~ş. 1\1 ;1! 1.1 c-t _<Ir: 1it.! Sebeş, .P;tralcl. cu ~~.
n<rg" ;11 act-.·~şi 1hr.·1' l1<'•. <>ud·ncrd, ~~noul J>1a.1111h11.
c<ore ~·: , ;or'a 111 \\t1r1·~ ,n drcph1l \i tn\ul111 de J<l>
,. Cugirul inctrr !n ':'unţii Cu~!rnllli'. c;,r~ f,:c pari~
î din rei ai $~b~şuh1! ~ l\I Şarinnulu1, taie „Clmpn\
Piinii", şi ~ v:ir,n ln ,„,, de Şibot în 1\\ureş. ,,Apa
Grădiştci" , sn u ,,A11a Oraşutui", cu~ ; se lll<ll :;pune,
l~i ar~ origim·•: în mu111ii Scbe~ulu1 !<1 . p(ia\cl~ c11I·
mil1>!' Godcanulu\ 5i f.1;_111c·~lulu1. şi colecteazil , a~~
tiilurn~ 1>ir,1 !~l(>I' pîniî $pr'~ Orl1şti<.'. în drc-µ lut r:1 re1r1
s'~ varsă în f\-\uraş.
Cel m11i i1np(lr,lanl af!uent al Mun~şului diMprc
sud ~'ilc Sirelui, izvorî'. din :1ct~iaşi munţi ai Sthe*ll·
1Lfi• .\r~ ('d ,if lU~lll pr\nc.ipa l mul J'.ilare, CUI'() Îl\'O•
rc<te 1J;n munţii R~t<'7"iul11i şi se une~\c rn Streiul
!a' Sub.:ctak. 1.:i ~s\ de Sim·oria. lrn\'erslnd \·alu1
larira ~ ,\\ur şu lui. Slr~iul cu apele îmbelşugate ~•'
u~ş!e cu Mur~-;ul. i\mt>t'lc riuri, S1reiul şi Rlul M n ~.
ca şi ccl<'lnllc 1 :111 i din mun(ii S-ebt'ş:dul, sint bogate
în pc~le. i•1 pa,1r;ivi, in se.·ti11nea lor de rnnnk
Murc~ul mai primeşte în stlnga sa apa rî11h1I
Cerna, car~ it.vorn~te. din mun\ii Poiana Rusco. tr~c~
priu Hunedo~ ra şi ~e \'arsă. l~ est de D~"a· îr• drq>·
.\ul Si11tuhahuuh1i, în Mur<>ş.
Dintre riurilc mai însemnate care .,c.ur~ <l<> h•
nord spre snl'l ~I se varsă în ,l\o\ure.ş amintim Ampolul,
la început cu clircc\ia est, apoi sud, cel mai mar.: rîu
din nordul yn'i J\·\ttr~şului. Urmcazfi Geoagiu!, Cer·
""""--.. . ---~-------„ „.„„„„ '·"" · - - -
lciu l, Cilianul, Zl mtLI, mai de g rah;i llHl'. pîraie, to.1!.:>
;i vim! un dehi! de :1ra scJzut.
. 30.;i2·); Vafa de Jos, ap~ s11i[urm1sc. .ffmpernlur.'
'
;\p;·oapc l<ln le riurile ::m in t i !c, Ia ploi a bu ncll'nl~,
si nt inuml;1bil<' î:i anu rnik port iu1:l. 111ni :J'.l';; în ,·«h·
~;.
• mlndfa, Fllimon Sirbu ele
tlt~ Şi.>$..
C'A>l llli!i in~emn~t
du d;11 nordul rCl!Îlmii, c;tr•• 1:11
f;tt·c în~.i p;irte din ba1inul ,l\.\ur1•wlni, <'Sll~ Crişul
Alb. Jivori1 ~lc din mMg'il!cn ci~' apus n mun!i lo r Tra~­
r5u lui şi a1h•nif lott lc p!r;1iclc de p<.> vc-rs;HHlll de ~ud
al 1uur•\1\or [)[lto:ului. rit ~i 11c cele 1i.~ pe coh.1rbu·
rit!! d~ no~d al~ mun11lor 7i1rand.ilu1. Pină la Cri,:'.o•
r urge spre ~ud, de acolo .~pre vest. Trrîtori!:l re~1un: i
J luncdo3rn îl µăciiscşle la vest de 1:.l:1g:ir,:l·>:;s„, în -
drcplindu-sc 11poi, unii c u ce!(!la llc Crişuri suro1 i.
Stlr(' Tisa. Ci işul are u11 curs fo<;rlc ~inao$. cu m ulte
trie~nilre. :;i e immd:ibil.
· B~zinul Mdrogrnfk Jc sud al rcg:unii Hunetlu:.r i
rsle cel dl Jiului. Rîul Jiu este r~1.uita!u1 un irii l.1
Biirb~lcnîl de Jos a Ji ului de Eşl ffran~ilviml c:1re
jivorăştc di n munţii P11rlnirul ui ~i J iut de Vest °(Ro-.
mîne$c ). cMe !şi adun;i apele din rr.•1ri!ii Vi lc anu lui. ţ-'
111 munlii Rdezatului şi in C"'I ai Paring;ului ~e
află nunlCJ'o11se lac11ri 1 iezere, de ori~ine t::bci;tr ,L
Numai tn mun\i i Reteza tului avem c!tcv~ t~i de
aslfel de a pe sta lăloara. Pc lî11gi1 pilo~scu l pe •'A1·c
fi prezint ~. unele din ele sini p1 ~In i ce crc~ter'i prs-
tclui de munte.
Regiune~ Hunedo.ira abundă in ~pe mi11~1 ale ~i
l<·rmalc: Bobllna cu ape feruginoasl'. h•rm~h,, cu lem-
p~ratura de Jr : B-Oh olt, a pe carbo-gazo:·1se, k 111pe-
r Atura apei de L2°; Călan, ape: ol igometalice suilu-
ro111e:, cu tctnpcrafara de 27-29"; Geoagiu, ape 1>l1go-
rn~talice ioclurale mezoiermalc, cu temperatur;i <l~
:~5 .;JG''· Jivoan· c u 11pc mi11cra lc so uila ş 1 la Cl11-
7. S OLUL, fLOR A ŞI FAUNA
Rl•giun•~.a li 1medoara, c 11 un relief a!N' de divcro.
cu văi, dealuri , munţi. ape ~i un climat favorabil. pre·
zinta variate tf(l1tri de sol, ~ar<' ilus.tt-•dl~ d,,·ersita_t~;i
ş11,·c~s't1J1ilor vci;:l'lale CA' au cxi~lal ln JL-..·11rsul 11111·
vurilor şi diversitatea mc•liului nalm ;,I al acc~ld
rc.g~uni.
Astrei an;1lriînd slrnlu l su1>crior ;ii p~minlului -
s<>lul rc4;!11nii Hunedoiira --· con~.t ~i ltt11 1 C'~l în r.011.1
gt1l111·:1or" da mu nte pr<·domin ă rolurile ruginii. J~
tipul brnn al1>in snu po? zoluri alpi~e.; in z~na IM<iu
1 nor de răşino;i>e (molid) predomma solurile sup~r­
flclalc cenuşii (podzolite) şl brune a clcle; în zona n<1
durilor .de fa!,! predomină, solul bru~ de pll~urc .sla b
acid, iar tn zon11 dealurilor acopenlc cu radur : dr
l(Ollli\ ~au te;~nufi agricole predomina s olurile gălbui
de poclzolin: secundar! , solu rile brune roşcate de pă-
dure şi pe cakare, rcndiin(). . . . . ,
ln dnrnia (lin vale~ Murc~ulu1 ş1 a Cnşulut Alo>,
~ înl aluv i1int \'C s~ forincaiâ ;:>r:u revărsări chiar s1ih
<'clli i noştri. 1\cC'stea ~inl cele mai noi iornwiii h"'-'<"
l••l(icc ,tl<> „,,111lui.
_.!\sticl, d~şi păm1nlul r~giunii Hun('doara apar·
jina, rn g<'Mra l, zonei păllnrilor. totuşi dispune /le
~nlnr~ Ît'rfilL· Fnvor11bile p~n lrn rnlluro c~re:1ldor, ;1
pl:1111dor inclt1slri <> lt'. :1 \ i\ei tic v i<•, :i pcm1ikv fruc-
t'î~ti ck.
Despre supr;,fe~«lc cu pl:tnle cu!liv.ik \'J ii n•rh;i
I ~ c '• pit<1h1I uespre a~ricutl urn re~i" 11ii,
!l~,.!IJ! """~"'-.
.. „!IJ!
. "\ t'"' . r"•C'"
ll"' ' i'"1„.„..„,
11"' „c :-~.-:-·:.-,r·,:~,~,„:~;·.:,•-t ~,-1.-·,-„\=\;o-- ---, \
....q-> -r..,·,-u·l-.
1;1it1,·.1 p ;1d.,ln.1::1 ;t pa<lurilnr. µ·11111L1lul rh.·r·1t1on.d
pr. Ct .- l p· .t'fi·n11r1 \."U n:1.1I(" rt.•µ,~J.i. p. H..·ti~- 1r~a 1;-1.
Cl1Ît1. :-:- rl' l\'[l"l111rl ,n1proprit (l'.'fE'CUi' •'U p;•n\(' I<'
Pt'l.1~rt.· .1u ,Ju..;. ;' .::..p.!l·~te.1 o.:..1r:-~•1!u• '.,·rl l al :'I 1ln
Iul. '•> ! ..!' ir~an.·:1 lt1i, int'.{ o bun~! pj1rl(" din tei,
nttrilc 1rn 1n1Lt dC'al11rih1r :-.'.:1t dcgr(aJ.J!•·. prPtt•11ii11d
jtnHV•i ,·ni Io c•n(\,1lt" {,1ţ,;2~r. r'.p;. r,l\Cflt') r:.i gr<1~H··
t;~11r„
i>t a1{t<;11f~ 1i ~u1-;fo'"n1f:irii '-)oci.1!iste :1 (l!:!'f i('Hitttrn
~1 a inti·o,hh:<ri1 :~s:rr<1ll"hn;,~ jj 11oi, -=-~ nht11l(· o liuhn
11LJlalii'c a ~truclurjj sulu11!i şi o c:C!şlcre 11 f\"rtil •l.1tii
1ui.
(>\' ntl1t punf'\rea in p:ociurtie soiurihJr dt'gr„ (i
dcih.>~ se în\ r„t„q,f: anual 5~HllC ;ntportan!t•. itil h1 i:1·
cr•ri de corec\1:1 torcnţi!cY'. cit şi d\: r ·fo,·,·r<-a 'li"
Lutui irrlil. prn1 plont•l:i forestiere s:iu înl<•r11 re'
cuilunlvr ai:n~o:c im1>roprii cu tu!luri <.ir p11r.1 i. l'•
tiîcrî.
P,1111irtu· «'g;un·i fltmt'GflM~ qi;ir(inl' ln 1•1111.1
pnrk zv.w1 pădurilor Dirrrobttt~ s11prnfc!~; tl.- kren
de 1.0-18.l'lf. ha, 414 BW lin 5irt 0<.·up;H,• rn IM<l:m.
Crlc 111.1: mull1· din p;iJuri sin! situate la munk ~i
p~ d~aluri lnal!I', ;,,r .11:<i puţine pe dealuri joase.
Uin s1;nr~L1 \ a t(\f;;~ă :i ;,Jd?;riior din r1'r!it1nt· 1
lluncdoara 24 ~(. o orupa piiiiurik. de r~~inoa~e: ·HI"•
F:ig. 16% s!t!jar, 12'·~ diverse foioase !n etajul stejaru-
lui şi fagului.
In 1·<- !lfl\<·ste pădurii<> de îoioa~e-. rl;ijnr;.t1h".l .„
crlc (ll' îtt~ ~.i ci<" Q'O"~UL ln pr.>r,,rt ,. lH;1l
for.:h:.''l;t
n1:l·~ "'~ aita c.~arpen. ft:ir. ~l(•j::J' ~i girn:\.1. L1r !11 di·
"l''IH1n:l\1e, p·1H1n. fr:·~1P jug\1$t fu, :1r{:1r.
pl1•p, r;od11l.o. -: irc~. "'!\.im ck.
l5
l>ădurilc de răşinoa<e. $il:«1te re muniii rm•i ln,~1\i.
.:.·r i l n11jn·it t~ th nlolicl <;·, in proporltc. ·11.~t nnrt1.
,„
•IE- lir~cl. "r ,,[,a. :n 111i1 •\1 mai reduse, p111 .ilve>tru
p~ lei 1:r;„ri cl~grndC1\e. ca <l(" !?:X<'H~?i~ :h.... \·i.:r_~.111tt1f ,•
f~îului de \\ori ~i :timbru (Pinus <..cmbra m ralu"·
rik 1o~l:1<>r l(h~\ari din mun\ii R~tezatulu1. u1 ~mm\ 1
Sl:t"-'~111ui ~i ai t>JrînguluL T<~1 1<1 1~1unt~ s(' iht1lnc:;.1l'
111 ,·anlilfi\i 1le;1ul tlt mari 1ne~panul (Pinm. moli·
l~na) şi i~nupărul (Juniperus cornmuni~ .şi .luni·
pt•rus 1w1H1), lis a (îaxus 1>.1cc~ta) s~ al:<.' "·' ,·.i::11·
tîili mici I~ Vadul Dohrii. pe \. ulcan (Blaienl) ş1 pr
f~.
mur.\ii c,1girulu i. .
1'~' t:'li'ntilr şi lorurile cu curenţi de aer ~\" iru·
sc.~h' larkclc s~u zada. (L:<rh deci<l~a) ;. asud, <~e
polilii, p~ vaica 5,'btşuh11 la punctu! Tau. ~· P r1go.ina:
tn 111u11l1i C:11girului. p<' Rlul ,\·\~re I~ ta_ul Can~1ul111
,; I;, Donc3 tn mun\ii Orăştiei. l~ ?la~ai~ şi M 1·
gurcr.î. ln ~a,i\UI i:1•~Ca la Vadu Dobrii şi Poiilll,1
l?c.:iu\"ld
De ~S1'mcn~a. p~in irrija sih icul!orilor. tncfpc 1n·
\roduccrc~ în ct1\lu; „ a bradului duglas ( P~udohu~ 1
o„.ugla,ii 1 din care ,;.c· g~scst num ·roa~ c'~mpl.irc
;11 k1zinu' Jn1lm Rom!n~sc. pundul Bui• (Rdct.1\).
,\\crita mcntiunc spr,cia!ă pădurea Bejan, ~ilua\a
tn hotarul Dc\•ei, pentru hibrizii prowni\i di•1 ir.-ru:
c;~~r"'a uiforiklor sp~cii d~ stejar. .Asemene.a n1l.m_z1
s·au mai coa~t1lal ş1 în padurea P1\1guşu din L~~a 1 1
(raio11ul lli;1).
· ln padurilo de la Roşca ni. Panc, Siblşcl şi Clo·
potiva se aFl:.î n uc de grădină (Juglans regia). C11s-
tanul come~llbll (Castanca vesca) se află în pă<\11re:1
n.11jdi..:.111, de 1,1 rclate;i Colt, la Rlu d<'. Mori. Produce !ruclc
"
_._,
dt'~l11I d~ 1>111w.

2\\
De C\ish•n\a ;i:ldurilor c lcg3tă v:o\11 mullor
11la11lr m.uonle, vi"ta <inimalclor s;ilhalk<• •1 mkro·
clint~ r(l~1t111ii. '"
După n~tura arborilor. zona păd11ro<1să din rc«iu·
nea H~nedoJra >e împarte în inai mulic el.njt•. „ \L"i!><ldt,n). bM1iJ!ei ( I r machia nutnnll'lattaJ, vui·
-· EtaJ~l . zăvoaielor. ln părlile cele mai jM>c ~Ic
''<lilor riunlor J\\ureş, S!rei. Crişul Alb şi Cerna. i;:;.
s1m ogoare bogate in cereale; ki·mlo ochiuri de
b<i!lii _cu trestii şi papură. D~ remarcat es.I~ Im ita cu
'.'PH sarată de la poalele rctiitii Devn, ur;~c traieşlc
1.n mar~ număr Salicornia (brînrii). c<1rc s~ complace
m ~ce~t m.edi 11. ln vai ailăm salcia, care fonne.1zii
desişuri, ş1 plopul, tovarăşul ei nedespf1rţil :111oi
art nul. ' lf~<'. n1rnl . apoi piidurc:. B2j110 aminlit;i ma'. su~.
In tovârX~la acestor arbori, trăiesc !l m11q1nw
lfe fane!ogame rar«clcris!ice pădurilor de hmnl.
. Etajul SICjarului (250·700 m altitudine). ~:ilu·
nlc, preh.1nj!iri ale mur.1iior Retezat. Poiana Ru.o;.:.1,
Sebeş ~1 ale mun\1lor Apuseni, slnt "-'Opcrilt ln
m:1re p;,rte cu paduri de stejar ca: stejar (Qucr<:u~
Robt~r). g~ru~ (Qucrcus scssiliflora), cer (Quercus
Ccrns). 111rn1ja (Quercus Frainet!o) o;i tufanul
f Querc~::; pubcsc.?ns). Jn tovărăşia speciilor de sie·
iar m·11. tr;iie$C şi alţi uliori ca: paltlnul, frasinul,
ul?~ul, JUl!astrul, _arf.arur, sorbul, teiul, liliacul ek.
Mm rar meri, peri şi cireş! sălbatici iar pe terenuri
dcgrad al<1 saicimul şi pinul negru.
111 ~uprinsu l pădurilor de stejar şi în jurul lor
cr„~c arl•:1şH ca de ex. păducel, corn, salbă moalv
măceş, lc11111 elinesc etc. ' rcma•~am). mierea 11r~11!11i IPulm01rnria Ruhra). a!inl
_In pădurile de gorun, sa înttlnesc mai des ur-
n!atoar~le fclante; plliuş de pădure {Festu~a val!~·
s1ac~ şi su tala) , lăptucă (Euphorbia amygdaloi<les),
- '.·.··
. \t:. ·:.
j'lrib'oi 1'iiprc\c (G1•r 1nium R1>lx<tlia1111111). plumînărka
f P\llmon:ir••1 ofi1dn 1!isJ . gillbinufa I L.a11!11111 <h ·
lllticll (l licod11h1 lr110Sc<Uvanici1Inl
Pădurc.1 c(,• sfoJ~r e 1><>j)ltalieră. Ea da salaş i,1
(• lume inln·ai:r;i M <>nimllk'. lli<leo,;dn p~sllrii( r
Dinlre anim„ l1•i1• m:1mifN<: st; :if!â : &llr$Ud, l11pl,
iepuri, vulpi, ciiprioare, mfstrefl, jderul de buhu:.,
de stincă şi nevăstuica.
Un lfl(erC> d~o,,cbit p~nfnt acc<islă zonâ fll'e·
zîn(,, dN1lul ce.t5(ii Deva cu vegcla\ie lermofil;î (ii
... . twJui fagului (7()(). 1000 m allitudi;1e). La lirniln
; :"
irifodvuri1 111liturHn.11ti, fagul creşte în amestec ,·u
E(f>l'u11ul (pinii 1ie la 7(~ de m). i:ir peste ncea>t"
lim'lii $i p!nn la 800 m ~;e~(„ pur sau în amcsl L"C rn
bradul, carpcnul, paltinul, frasinul, ulmul. Spre limil:t
sup<.'rîoara, d.'<'~d1;1 de spedilc amintile, tn ami>$lc.;
intră şi molidl!I.
Ew~ntional r~Jl'Ul ;\,Îlll!C aUitudini de 1100 n: rn
mun\H l~U<<'~. S~h~~ şi Paring.
l'<. .,:·,
Jn accast:i ?,om1 s~ înlil11eşc ca arliuşli: murarii,
~tneuriş ($pl.~!ii <k l{ul,;1~). piperul lupului, corn,
;
sînger, alun, J;ii- <lin·tr~ speci ile nolcnmoase :;~ in lll·
nes,· o mul~inw do şpcdi icrhacc."?, cum ar fi vinariţa
(Asrerula <>dor1.t~). colţişorul (Di;ntaria bn!l>\fcrri•),
slnziene. (G~llium), rodul pămîntulul (Asarum cu·
/ \f;IC'c i ni•m1 .Ml'f til lus). ml\crl.sul iepurelul (O~a li~
·~. 1\<'.c,o-~lla), iărba vrăjitoarei (Circaea lulclia11n1 ,
aişor ll'ari11 quBdrifolia), leurda (A!ium ursinum) .
Jn pădurile de fug lntll1:im căprioare, mistrc(i,
lupi, , -ulpi, Jderi ~le.
 „.. ,. · ------ ~
f tajnl ra şi110.1<dnr ( l•J>l" 1.î 1_1 11 .d"' '. l 1'<•)
Ii; "t 1 p. ,i,;r ((• ele L1f.! irh:t.:p pc.- o~rtlt: de r .t~1~10::. ... l·
f 111 d. 111„1H.1 ; ln .t·neslc"~ ft' f ;t111 ~p.,1 p~td11rrlc d"
rnolid pur t. .1r(' in;iinh::t1,, i1 : aliil1uLnc- pinA 't
111 !1;1 "" n.,1ur;1Lt d...· \'<'ţ.!t!atic (Pl.'"'tc ;\ţ'1";1_;,,L1 1 .1
din c:iU7.<t rc>n<l itii '.!lr el\'" :lHiturli n1.• 5i ~1!1n;! P i• n!
pc•:•k \eg~11 mcol io.lul ;. J,1s ind aooi 1->rnl jnepenilor
din eta jul suh;olpin.
In 11mhr:i patlurilor d<- n~olicl. pl:intd0 f!1>1"i ,„,
de ot•kd lil"t'SC, în schimb aici cresc clu11erci lc de
!ol ic111I.
[)ir.(:e pl.lnl<•k· icrhoasc se in\llnc<c muşchi d,·
tot felul (Dycrnnmn, Mni um, Politrkhnm). măcri~u l
Iepurelui (O ~ " i 1s Ac<'f osc!I.;), vulturica /I I;,., ano 111
trans~i lvan innnJ. părăşin (Lusul a alhida ) . cruciull ta
(Sencdo Fur h,;i I . ferigi (.\ \yrium fi!ix ·fcmin.1 ~;
Athvrium filix ma< de.). lăc rltmioare (,\\ ajanH1°11mm
hifoiîuml. afini (\' •cciniuon .\\\ rltlhl') ~i coacaz (\ ;,c.
CHllllUl 'i'. ... 4(aC'a).
Jn prdurlh· el~ r,,~· 1n:isc. j ... i i ~ :ultn~ I ur~1L
1".tli r ~ afli1 tu natl\·ir relat.V ~na r-.'.' in 1;1un\1i "'rh, ~:1 .
lui. iii muntd ~ u r Jnulu'. în mur•\ ii Rch'til dui ,1
~lari n~u tui ..\ ;;i .:;.-· r.ă5es.c ş'. ct:1pre negre ~ 1 cerbi.
Cît<'v.i l<,\."ur1 f">îcfcr;itc dC': rt~rbi ~i c,1pr~ !--in1· i\l !.·
1.~:u l ş1 P ;11 inirul (ace,ti mumi sini vr·; li\1 lh '!IÎl'll
capr~lr. 1wţ.!re\ , muntii Cugirului (în locul numit
„Ynlt~a lln1ului " şi (:on1arn lc:"'. r.1untii :\p11"-t'n
0
etc. CNl>i ,,, g<i~1e'c ~i lu nwn\ii Sehc*11h 1„ Pri
50,111:0, 0·1 ~:i. Cilrnn l'k.. C;o;·r·ckri$lk pentru 1·laj1.(
.:tccsl.:1 e risul dtn 111un\ii f{ctr.z(Ji oiui. i<:r d:otre p'-1 ~
;;ari coco~ul de munte, cd care p!('\CslC'şle la 1111111tr
sos irt"a prirr1avcri 1, şi ciocan itoarcle, \'.tit'c_• g~i "lt.:'-<.: ~1\1:(
hr~ln~1 ,llfk· it~u la suh rt1aj<i br ,; zilor ş i mn1i 1dur.
~~t
l
I
'
et ajul jepi lor ,,llJ subalpin. ::-.(• ('._, f lh.'.·r\"filt..';l/..J pru 1
;11ne....t,.>·ul \l'~tl.1\·l·i lţ·n1n).1~..:: piiic,_„ .:u Îl"rh11r1 .~i
pinr- ,\ "·('..:.t ct;1j . f<·:·1n<1t t!tn ('opaci pi~r111ri t i ai P·•
durilor de ronihw. cum sim. pinul pitic (j,·ph ) (l'i
<'U> n1c•11ian.i l ~i lenupcrul pitic (J 1wiperus n;m;c I
este l'>irr repr<'7.cnln1 in mnn lii Retczatu !ui şi ai ~"
rianttlui. -\ iri tr.iit ..:c în ait iCSlf'r cu gran1inerle ':-'
parul porcn lui (N Jrd us ~tricta).arinul verde, ~mir·
daru l (Rhodndc-nJron) şi afinul de munte \\'.ieri·
niui·n ulitr!nos11t1i).
Et ajul alpin cup rinde tc1·enul cc se înti nd<' pt·, I•·
liini!a rwtur:i la dL' \·cgc;t ~tic a plank:lor lcm„u.1 ~r
iindic .itc la etaj ni suba lpin), in ~p(':('ja l virfudll'
îndl k ale munţilor Sebeş, Rclozal şi Rt•Sca. P l.11 11
rile an·5(nr vîrfur i slnt acopt'file cu ic-rhur i M s• .
p li~un i <1 les<', iwnlru turmele de ni şi dr~z i ic ele vil<-.
Printre „1~ ere'<' planld din oc;imurik Ranu11C11lus1
0
Campanula, Ge11 lia11a, Primu la. $ilene, Oianthu• .
Bruckcnthalia.
D;;it ·e pL111k·c 1"11mo.1,,e ln d;iju l ncc'h ~in t
nclip,::c, ca }Î in cel .ii j<'pilor, aiinul ~i smi rdarul.
f'loar~a de coli - 'iminic - ( Lconlopod:um Jlfll
111111<) c mult ci,1t:i ta <le <'xcursionişti. Acum ~ do·
n:1luiS i.
1..'l arat(t 1nonu1nrnt 11 1
Rek iatul. i>c•a at ln cal<lâri alpine, morene şi ;„.
zcrc, pe ling;1 plantele comune cu al\i mu n ţi, are n
1
"Crir. dr ftJll'\.'.i i c-11dc1nirc. (:ci<.'. mai in~<!n 1natc ~tn:
Oraba sly lnM•, Aconilum hunyadcnse, Pcdlcularl~
baumgarlcni, Ccnt aurea ratezatensis, vreo şase 111i·
erO$f)('tii dP 1}oa, ;1po1 nu n1ai puţin <le 12 :::.;)1..~ 1i ~i
·12 subs11ccii <le tlieracium.
ln ctlpr insul a~c5tu i masi\' sălbat ic. al ă tur i d»
ris, lup şi ur,, mai tdie;>\' n mult1mc' ctc caprioarc

:li•
,; <Jprt tlC)(IC. o .1lcn\ir J•-<•;.t'o>il.i hl<'fiHI pa,Milt"
;;ip ilu a1.:. Dintre ~•~sle.~ iannl;,; vullu~it?r '"..I.: t'<
•:1.i' buw r<>nrC'7r.Ol:lb. E$l(' car<ct~C'slt; La gan ul
·(u;'!"'"lus 11:11h:ilus. gr~ndi~i. c~r.e i~i ia-:c .-u'l111l
prin phctt1 ii<- prap;1sl:na~ suha1pmc.
~. VINAT ŞI l'ESCUIT
Spre d1!<:isPbi rc <k trec ui. dnd tkeplul de vlmiloarc
şi pe:><:uit 11 p11r\inea prnpri~t:.rului 1r.rer1ntui , az i a1:cs1
drept apur\i nc St;1lul11i şi e~k adminislr:il pc il\an re·
giona t 1.1<' Olrcc\la silvică rcgi()nată, tn (lldrul ~;trei ~
fiîn\caziJ Serviciul economiei vinatului şi pesc.uilulul
cu (llribu\iuni de· îndruma re ~;! <:<>nlrol aM>prtl înl~e·
g ii aclh·itilli \'loillorcşli *i piscicole din n•t;:u1w.
Ac~asta aclivilate se desîi\şoacii p~ l:ni~ e.-ono·
mica prlll conlribu\ia adusă scclornlul ulimcn\nr şi
industriei UŞll:trc~ prh1 va1<>rificart-a ln~crJta ~i e,1„~rnc-1
a carnii de ~innt. a pieilor şi a hlanuri!11r.
Oar, <1'do111l \'in.1\0.uci şi (('! 111 pc~u1l11llli „lt·f·l
conditll ophmc ele rc.·r<'('rc şi o larga a(l\\'ilihC :.-p11r-
Hva.
!\tii v\11alun1 I \'Îl şi \r~s<:;irul sporii\· ,.,\\' i1w.1·
drnl in Asocla\i~ generală a vinătorilor şi peţcorilor
sportivi l'arc a rc un Comitet regional la Oeva şi suii·
un:t1iti raionale la Alh<• htli<J. De,·;i, I J;1 \cl{. J iulll~·
do:•ru . Oriişlic , Pdro~;i ni şi Sch<'~-
Mclllbrii A.G.V. P .S. îşi c\es[aşo;irii al'livi!uk,;1 1~111-
no111i~(1-sp<>rtivii pe anum ite ionr.luri d1• viJ1'llCJart• şi
pescuit, ;itribuilc spre folosi11i5 de ca(re 1\1lnislcrul
Agriculturii şi Silviculturii, ~numite fonduri ar<•n·
date.
,~ „.., ..o.,A 1••'•••'•'· ·' ·' "·'·'··"."T!7.•• " ·H"'''" • .,„ •• „'
'
:li
ln regiunea Hunedoa ra, în raza Ocoa lelor silvi<:e
Alba luli.1, „H i ,lrn"-Sehc~. Cugir. Dobr:1. LU(WllÎ,
i\\icr"nr~.1. P~·lr1>~•m. „R1:lczalul„·Rin d" /\'\ori, Scbc~
şi Teiu~ c\<'„ .iu !u.• t liinla Gospodă rii vinătore~li
speciale adnd ca -c11p protc.:\ia, cullura şi răspindi·
rea anumitor ·'Pl'Cii de \inat autohton n•.
de pild" :
cerbul carpatin, capra neag'rli, căprioara, mlslretul şi
altele.
.11-\ăsurilc d<• ocrotire luate au avut ca rewll;il răs·
pî11di rca uneor i pr $Uprnfe\c largi a faunri pro\cjalc,
astfel : cerbul c.arpa tin din munţii Sebeşului n ajuns
din nou să pt1pul~z~ k n •tmrile şi piidurill' din iona
Petroşani , Cugir şi Pui, iar căprioMa şi mislre!ul
" populează tl)ate pădurile r~giun ii de la munlc şi pîr1il
Iii şes. Copra nc11grii din masivul netezatului şi ni
P:tringul ui. a pr!la pc în dispariţie la un moment dai,
s.-a răsplncJil p~ înlr\'agn suprnia \ă a acestor masive.
Ursul este des întîlni! în munţii Retezatului . cei ai
Vtlc:inului. Parlngului, Cugirului şi cei ~i Sebeşului.
O r ă~pindire ;icccntu~tă în regiunile de munte s·a
produs şi la ~pt-cia cocoşului de brădet (cocoşul de
munte), cari• populează o seamă de puncte de paduri
<le molid din raia ocoatelor silvice Retezatul. Pui,
Lupeni, Petroşani, Orăştie, Cugir, Sebeş şi Bislra.
ln \'ederea r~~pîndirii de noi specii de vînat mi·
ni slcrul de re.sort 11 ini\ia l în anul 1957 popularea
anumitor fond uri de vtn ătoare cu cerbul lopătar în
raz;i Ocolului silv ic Sebeş, şi anume în pă-Ourile din
hotarul cornunci P ianu de Jos, raionul Sebeş. Tot în
acest raion, în raz n Ocol ului silvic Miercurea, în p~·
durea „Di ia", s-a coloniza( fazanul.
ln regiunea H unedoara au fost înfiin\ate dou~
Parcuri cfe vlnMoare, unul în raza Ocolului silvic
I
 Jd
f\aia dt- C'r.~. rainnui Brad, cknum'l \·:il"a _l.uniz.1:
.>i•p 1!:tt , 11 r\·: 1)' r•i:-p 1lin:. t."t'rl1i '.c1paL1r1: 11u11l.in1 -;.• A1l<'k ,1,. 11u11lh· sini hogak în păstrăv ~i lîparl :
~- .p ,, .ar\·, lfif : Hui în r.tZH ()cnJu;ui !'-1_:-.. •t.: t L1t1 i.: I 1 Hiul ,\\•re. ILrl s,•,, 1.a1>u~niul ,\\an· L.1pu~111,·ui
n;u:u 'H 11111· l:i '.'> 1.\ttl. µopu';i~ \·u \·.·:·h1 !.)p. i.11: ')I ,\\ic, R·u~oru! ~i '.1!t:.1 !'t1,-':<>arl'i ca ~i. laruri!_c otlp11tl'
„·~pr:o.1 r~ Supra:•!\a amb-1..•:or p<ir\"'\1r-i \.;1r1.11-.t u1 ~ ... Bucura. Zm1u.ig;r. Galeşul şi altele drn mas!nll Re·
7,·,1--1.000 ha. t~za1; Sin: ul, Jiul d<· r.,1 şi Jiul de Ve,1, Villc;i Gra·
P~ntru ;1.;.ifrurarc~1 un-.•\ bune :1dm::11.;tr·1r· :1 f .ri dişlc1 şi a Sibi~elului, Riul :"Iar(' ,$i_ Riu! .'\\ ic _(Cu·
duri!or dl' \"i11i:'tof1rc ~-~u lnfEntai in anu_nlih· p111h·t,• [.!ir) "'a şi r<"nurnil<.! \'ale '1 Scbcşu1u1 ~u a!l ut\nt11 '-'1.
C"ab·\nt• ~I cantoane d(• \"Îllato:~fl' : ;~1 JllUSl\ 111 r?l'(t.'l..1• Apc·li' din nordul regiunii ·-- Cn~ul ..\lb. vai<'n
t~dL;i l:t "ci ur" Zlabi. (i11r:i 1\pt·i, ~ttnn din l~i11 iar i11 Bulz1·ştilor. 11 Obîrşici, ra şi valNJ Dc1hrii $i Cerna de·
rnunţi i Sl•ht~şul u 1 la punciul l3~stra şl c:azinc, ( ··l'~.'I la sud de ,\·\urrş - sfnt rH<ii săr<J;."c în păstr:lvi.
,Wc:1 ~i <i1>tul. In rcg1un~a i111nedorean;i au fo"t îniiint11t{•. de Mi·
ţ>ri nL'ip:i!C"J,. spec ii dt• vi nat in r(•j'.!!unc.·<1 I ft1fll cl<';1r:!
1 nisterul s ilvk11 ll11 rii 4 păstrăvării la 1l11lzcşti
I/inat cu păr: it·µurt'. n1!pc, lup. vidră, \ i<·Wn'. p'sk;1 (Brad}, Gura l.olaia {Pe(r(lşani ). Gur;i ZJat:1 (Rctc·
s~lt';ltic~. jc!i·r <h' S<'nrlmril. jder de ~lîncit. rî:-ul. ""'· z:1t11IJ şi 011ş:J Mică (Sehes) ····· pentru producerea
{r\•l. c:i1prioar1i, ,·;1prCJ neagr~i. t)~':rl?. lopalar, t!r' \·.lr. p«~ ('ah.• artifi\.' itll it :J µ11i~(ujui de păstr<iv. pc·ntru rr·
\ 'inat cu pl'nc: cn-.·:;şul de.• rnnntr. ga·nu~(t dt~ ;i,un. ra pt•Jltilarc:i .Jp('ior de munte. Producţia :onualii a ace'·
z11n11I. p<>firnirlll"'.1. pr(•pE>lita. r~1ta. porun1hl·1i, \·ulii: !or oă,!r;i\·ar'i csh> dP 500.0(10·--l.O(IO.OOO pui~t. La
rul. !)UÎJJnll. e~ctclc, nJiul. rnilanuL co~hu', rio;ir;l, co· Riid1ita (Cut.!ir) «' aila o pa5\rih·ări~ a Comi1<>tul11i
tofona ele rct.!ional de vinatonr<'. Aceasta produce anu~I ""'
Dintre ~pcdrle de ,·inat o.::roti(<• de leg\• mc•r\li<> 100.000 pui<'I
n:in1: capra n~.1gr;i. <:<:'rbul. căprioara, :!rsul. rrsul. t't)· 8. POPULAŢIA
rn~ul de munte, n11turul ple~uv, zăganul etc Dup<1 ull1m11i rccens<lminl al po;wlatiei, <l:n anul
···*·- ·' 1956, numărul total ,,1 locuilor;Ior rPgiu11ii Hun,„
() impnrl:inl;.1 lll)gatit;~ n2turalâ •1 rt?giunii o cn!1· doara cSll' dl! 572.67 l. Media c!ensitr.tii poµub(1P1
sl ituie p~ştcl" rlurilor. esk d<- .'iHi lorn i(ori pc kmp.
c:ca rn ai !Jo~ata ap~i ţ;i Pt'${<.." {·~ii: 1\·\ure-::ul. ('{I Pe nationalil~(1 pupula(i;i ~r. repai tii,'<:z:i astfel·
rub1 11 urm~azil priricipalii sili ~ilu~nti. romîn1 5fl:l.658, 1u:1ghiari :37.:257. gc1 m<in: 18.:J.\?
La şes s<· af!ii în ordine~ a hund<)n(ei ur111 i1 to:lr\'ir ,~vn~i 2 :n:i. ruşi '2,16. ~îrhi, r.rt>a(i . ~k"·erti. lf\ii, hui·
specii : mreană, somn, scobar, crap, clean, fusar, lin, :.:ari 89. ucrnini<!ll i ~6. !urrî fi9. (iliari l~J. 3!te rwti<>-
cegă , ştiucă, caracudă, biban, pietrar, ţipar, plr.t lci1,
nalit5ti şi,ncdeclarati l l.517.
văduvită, beldii~. mihalj, barbusră ~i albiti'l·il. Populatia regiunii l'Slc în ultimii ani ln i:reş(e1 c
~1ceJs{t1 ca urinare a unei ~j)<Jtiri naturale a popu·

I
~
r '·"-"'"•'!•'I·'·'""" Y' '· '
„„.„„„.- - - ·'""" ''"'
' 34 Otfa•ia.• Flooa
lntiei. ln anul 1930, numărul loial al populatiei era
d.: 503.30.1 locui.tori, ln 1938 de 51 2.406. in 1954 de
il57.151 iar în an ul 1956 de 572.671 locuitori. Buna
ştaie n1atcriclă a maselor muncitoare ş1 n1j·1'."-urHc d~
ocrotire- ~ţlala. prevenirea mor\ii inl,1nlilc •i a bo·
IÎÎ<)r soclHlo• (~a luL!"rculoza şi allf'le). fac ca nJia ·
litatea Sil depiişească mortalitatea cu aprn~imati\·
7.î5 c-:unerii IH luOO de locuitori. Mortalitat.:.1 infon·
lil:t n :;ciiwl de. la 16% în 19~\S ia 7,6 ~, în 1955.
D~nsilalca populii\ici în dif,~ri!c:le p<iqi nle rt'giu·
nii e,ţle inegala. Aceasta se datorează pe de o parte
cadrul ui ~eogrd:c variat :11 regiuni i, ci1re cupr indC\
şi o s~rio de masive muntoase, ca şi importiintci
eco11r.m1cc, 1 11duslri;·1!•~ :• unor 1>1;r1; ah: (erilor iului.
Popufall a cea mai cle.nsă o aflăm în regiunea mi·
nieri\ n vu ii ,![ului, în ('Cntrul i11d11sl rial ;ii Cern~i ia
Hur1edoara ş i de· a lungul \'ăii agr icolc a M 11r~~11lu i .
a Slrei11l11i şi în şesu! din jurul St>lwş ul ui. ln li nn-
t.iril~ cu n11tnii în~ l\i ca nwn\ii Hategnlui. ;i Scl1('·
şulm şi ai Paringului, <'8 şi in 1111111\ii Poiftnn l?u>.::1
~„u în C<'i J\pu:'eni, populalfa c..sle mai rara.
In lll<'dinl 11rb11n se ar!ă 273.118 locuitori, în cel
rural . 299.55.'l
l~~giunca I Junedoara nu a re nici un oraş cJ ~;;
ckpăşeascâ ca num;ir :;,l locuitorilor ci ir~ de. 40.000.
In c~!eg~r i a ~r~şelor sint h'ecllle o seric de loc;ilit iiii
relahv nuc!. ridicate la rangul de oraş în urilHl com·
p<•nentc1 ş1 caracl~rului ocupaţiei popo la\iei, a im·
p11rtantcl economice, administrative, cullurnlc etc. a
acestor oşcz~ r i.
Or~~clc. regi unii Hu nedoara sîut: Deva, cnpilal~
rcgmn11, cu 16.878 loc., Alba fu lia 14.775 loc.;· Brod
9.9G I loc., Haţeg 3 .S!i5 loc., Hunedoara 36.198 loc.,
Lupeni 21.11>1 loc„ Orăştie IOA86 Io<:.. Petrila
19.956 ltx·, Petroşani 23.(H5 loc„ Sebeş 11.623 loc..
Simeria 7.70.5 loc. Vulcan 14.859 loc. Fata <le
ac1:şte cifre în mcliiul u ban locuieşte H.691\ din li.·
tre•.ga popul.1\ie a regiunii, iar în mcd:ul n.n1I
' 52,30"{,.
Cele mr.i multe din ace.sie localilă\i urban~ au un
caracter economic: min ier, industrial. Unele din ele
aa :i popula\ic red usi1 tocmai ckloriUi fopt1ii1.1i c•l c"~
mai marc p:irte 11 in<l u~trit'i rcgii:nii cs k. n:parli1.a\:I
într-o se1ie de IOl'~ li ta\i mai mici şi uneori chia r în
!c1cal i1fl\î rur»lc.
Localită\il~ orăşeneşti cu u n caracter industria l,
muncitoresc, slnt - datorită roiului !oi d~ frunle în
.;pcra construc\jei soci al iste - în continuă creştere.
Cele m~ i multe din ~şcziirile nrbane, pi? lîngă ro·
lui e<:onomic, au ~ i o importantă lunctie culturalii'.
cum c, de pildă, Petroşani, localitate cu numeroase
~coli. un lnslilut sup<'l·ior de mine, teatru. cas;i de
creaţie. hiblioled şi altele. L3 fel. Hunoooara. Dc\"a,
capitala J'('giuoii, e.slc im important ceniru :idminis·
tral'v şi cultural.
Cele mai multe din ~Cc51c ccnlre url>a11c 5\1~t in
reoonstruc\ic: se construic-sc carEere şi onse noi
(Huncdoarn, Uricani etc.). Alit la on1şe cit ~i la stt!,~
se ridică cuns lru(' \ii Ohi ale mLmcilor-ilor. khnl.: i1; r i·
lor, functionarilor ~i \3r~11ilor. P~nl.ru co11str11c\ii in·
tlividualc se a~orcl11 cr~c!itc. şi supr~ie\e de t~r\'n . .A~e·
iă:Uc să teşti ~e CArac1crizcazii prin natura !or eco·
no1nică agricolă.
Ca şi ln res tu l \ ării, pop ulaţia regiunii cuprinde
clasa muncitoare eu o speciiică ct•ltura tehnică 5i c11
un bogat tr~cut revolu\ionar. şi \ărănirnea munci lo~re

c<1rc rn1 qd,1!:1 S·il ritlil al, în !r0~ut, pent ru l1h~rt.1(c
-.i 1>=1111i11l
:-<una.irul \aranilor mnncilori c~rc piîşc<.<' pc d•~-
111111 nou al cooperalh·izării agriculturii ~!'orcşlc
111crcu.
Ca urmare a crcş!crii prod·•clici intlu;lri:1f(' ~i ~
produdivi.ta\ii muncii, a realizărilor oh\inulc in n~r i ­
cullurii, huna stare m:,terială a ITT '1<.Cl<lr popul:·r<'
este rn continuă crc~lcre iar ~om :1jul lk hidnt. .\tît
ln oraşe d l şi la s~ lc oamenii tr~iesc, se hrăm:~c ~i
se tmlmid mai bine dccH în trecut. Consumul popu-
lu!lei n crescut la \(•t1fe mărfurile. Numai valc>nrca
m~ffurllor distribuite tiirnnilo„ muncitori ~ crescut
din ~ nul 1955 cu 22,5% la tesături <k~ bumbac, c11
50,83 la \csă!uri de lină, cu 46,6 % la tc<ăt u ri de
miHase. cu 4:i,6o/o la tricofa1e, cu 48,9% la ronfe;:\ii.
cu 33,7% la încăljaminte, cu 38,2% 1;1 unchc agri·
cola etc.
Sl~iiunilc bJlneo·dimaterice, casete de od1h11ii,
san~toriilc snit accesibile oamenilor muncii. care k
cercetează ~i 1şi petre-: concediile în ele.
Ckiolircu sani'olalii oamenilor mundi, :•lat.uri <l.?
celelalte măsuri luate pentru cre5!ere>i ~i imlJ11~a!:•li­
rc:1 conti nuă a shir ii maleri ate 5i ('ullu r~le a oame·
oilor muncii, este o preocupare perm'.loientă a ori;:ro ·
ndor d(I parliu şi c!e stat. Reteaua s:i n!\;ora " eres ·
cnt mcrrtt în anii pttl.crii populi.re. Jn :inul 1938, pc
!crilori ul cuprins de aduala re?,htnc a llt1nc<kiare1
emu 11 sp itale, 7 p uncte sanita:·•' 5i S M.S„ nici o
l'.~Sii de naştere şi nici o crcşft. ln anul 1955 situa tia
era: 17 spit111..,, 30 puncte sanitare şi S„l\>l.S (Serv icii
rnedie<i·sani ta re). 42 tase de oaştcrE', 13 cr<'şe ~i aş:1
mal depa rt~.
n1ud11.r rrguuJti flllll!'dt')(t! () 37
Pr inlr·o pcri<>~da de mMe înilorirc lrc·cc cultura
$1 culluraliwr~:i m:i"<'lor in regiune ca ş! ln intrelf::'t
j&rii. Rek<111a de in~tiluţii de tnvălaminl şi alte in-
stitu!h cullural-cducali,·e a crcscrl de crtcva ori ~1·h
regimu! clcmocrnl pC'pulac Asi1€'1, nt•mai numaml c.~ .
m:ne!or culturale " cre;,rnl ~ la 26 cile erau ln
l!Ml fa 196 ! 11 1!'156. nt1111ă ru l. iormaliilo1· arlisli::c A
atins cifr<• de 1113; s· au tn!iin\al Ici. Irc, c•s~ dr
crcajic, st<l \ii de rad ioclifl1z i1i:1~ etc. ;\ !>;J•iri l nunulrt• I
cadrelor did~clice ~i a l şcoli lor iar alfoheli?.:i rca nc-
şliutorilor de c11rle se ~pr<>p ie de sfîrşit.
To3lc aceste aş~ziimink cultural -cducati\·c cor:-
tribuie la larg~ cullurn lizurc a pC1por\1hii munci tor
ele la oraşe şi sate, la crea re<> und c11ltul'i noi în
\ara no11stră, soclali~lă în conţinui şi naţional ă în
forma.
10. I NDUSTRIA
~egiu1wa 1?o:«trJ, dc~i mică în întindl.'f~. oc1111:i
un loc de lrunle lr. e~onomia nalion~lă a tării, prin
resursele naturale de care dispune şi care con§li·
lcie>c imE'nş.: b<igi!lii.
CărbL•ncle văii Ji uh:i. mi nE're urile de fier şi mda·
lele ncfierQasc, păd urile m11ntilor nt>ştri, p1n<111~cl"
agricole şi animale, toate. împreuni!, dau un ritm
viu, din'amic economiei regiunii hunedorene, necu·
noscul în trocul.
Exp loata rea bogă\iilor ~olul u i şi subs(ilul ui 1111·
nedorenn se cunoaşte din timpuri vechi . Pe wemr'<
monarhici habsburgice. HunedoMa a oierit imrcriu ·
lui posibilită li mati de dezvoltare capilalislă. A în-
ceput exploaf3rca masivă a mi1~ereurilor fieroa<c, a
imruJui şi a cărbunelu i din valc<i Jiului, b11s-li\i i
.•. -------- - - - - - - - - - -----···-
,.
slo.tr.'v.t din :,dineul 1>ămî11tului noslrn, în îolos11l 'la·
lului austri:.c.
[~<·\gÎ1llUl ilC bUf!~~ICZO·lCl<)~j :.rE:'.Şlj <lll t-lVHl 3t('l(i-,i
scop.· Ele au dndut bo~~IPk ţ~rii capitalismu Ivi
străin, so· ictă\ilor capiblisl·:. c~pilal străin a fost
tnvestit î~1 ce!r-. mai multe ~..i 1m1: mMi întreprinderi
in<.lustri~~.: şi s-:!u forn1:"1t ~11cietci1.i c~1re monopolizau
produc\i1!. Aş:•, ~pre exemplu. în J(!20 Soriet<ile:i
„Petroşrni" cm :ikiHui!ii din douii grupuri ele ac·
tionari: unul maghiar şi unul romin, cL>mpus din
hănci şi proprietari pdrticnlari. ,:\cee:!:~i s:~tuatie era şi
I:: cele!-:!k întreprinderi 111~rî din regiune.
Ci.."C·1 cc Cltracterileaz:·; ccono111l;1 b:;;~heză este
prcd•lminaren dczvolHirii industriei u5:)•f", în timp
cc ind:1stria i.rrca se de:'.volla înlr·u:i ri1m anevoios
şi neu11iîorn1.
In aceste concBtE 1.'rizele econont!·:\"! s!nt ineYi·
ft)hite.
Structurr1 <lgricultt· ·i nu er~ ni':i ea nlai i)ttn~i
în •,·C'\"'.~1ea t>rîndui re. .I\ l~1 jor it ate<:1 ter.:- nur Hor a r~ihi le
în<':~pt;>;;u P'~~ rnîna tirad num;'ir 111'.c ,1.:. nLO~~eri, grofi.
rlc\inii.\<>ri 11!c celor niai ln\;rlse ~i mai fertil<:' bti·
fundii. Produ$el~ agricole şi ;inim;.I:: l'îndute ele ace~-
\ia strâiniităîii le ad11ceau profilnri uriaşe,
ln pr~H.Îtn<l colni d·-~ al doiiL'll lii>.boi mondial, in·
dustria îşi îndreaptii adivil:itcN spr~ produc\ia de
răzhoi.
Eliliernrc.a lă!·ii no<istre. 1<1 2:~ ..\ugn~t 19-14, a
:!d11s cu ,·,ine şi i11de1'cnden\a trnnomic.ă, fiidnd cu
putinţ~t C<1 Rornînia (~~\n1ncr<n :'i)pulară ~ă dcvinii o
tarii liberii, puternică, ~lilpl'lii p·e so3rla ~i h0gă\iile
sale.
Prin aciui na\io11;:!izării d;n anul 1948, poporul
(~Jild1:1' rt:gi1uUi fluuedoaro 39
primitor al hu~uril:;} materia'le a devenit stăpînpe
principalele mi;'oace de. producţie. Econoinin noaslrri
3 început să s.1 dezvoHe pe un nou drum. La haza
dez\'Oltarii ec-.>1 oinice a tării stă legea economică
h!ndamcnlalii ~ st>cialismului precum şi legea de7.·
volt1irii planic,; propor\ionalc a economiei.
Rolul condu o.Mor în economic îl are sectorul so-
cialist ln ind1•1.tric ~i din ce in ce rnai mult ~i în
agncultw-il. M'ra pro.factic dt' mărfuri c~criza 'ncul
si!u, şi la oraş,! şi I:: <-alt. protluc\ici cooperatiste.
In econonfr.1 regiunH H:.:nedoara locul hotărîl:ir
îl <lc\ine indusl; ia gre~i. prod:;r.iiloarc fle mijloace d~
produc\ie. Prin aceasta regiunea îşi aduce <lpor.lul
sriu la soci atizu. ''a fă.rii, ~are se tnfiiptui~~le începin<I
r·u indusf·rit1 gt :a. Dt1Z<:'Î<• $Oti.alis1nuiui în regiune
~e ctJnstruk!I<'. c.1 sprijinul frii\;•sc al Uniuni[ Suvic·
I ice, tar a sodali·:mull!i triumfiitor.
Alături de i1.dus1ria gn~n. se dezvol!5 inclustriJ
u~oară şi :igricu turn. Toak aceste r:m1u:i ale .:co·
nomici aduc un '-~nit marc :·t;ilt,Jui nostru clemocr:H
pnp11l:tr şi o creş:;:-rc a hurwi st5ri ma!eriale a 1mise-
k·r po1rnl<lre.
Spcd[icul imh:s(rii1I al r~~'.iunii ffoncdoma ·e~!t'.
imprimat de hat.innl carbonifer din va!ea Jiului,
tt'ml>inatul Sidcr„rgic Hnnedo.i:·a şi ceJ„lalle î:1tre·
prinderi industriale. ln anii ~'lanului cilh:inal, un
nou avînl în mur.că ~i un nnu ritm în ecClnomie a-
[iic11t ca volumu! producţiei incl.1strial". să crea$că.
Industria grea e în centr11! preocupărilor par1i<lu-
lui ,;j guvernului liirii. Ea :1 luat o m~re dezvoltare
în rc·giune, cuprin ~înd mai multe rnmuri.
Cel mai bogat izvor de energi\: li constituie bc.·
zinut carhonifer <!l v~ii J[ului. D.1că privim valea
,,r.r~~-------
--;;,.:·· --------- - ------------„----·-·-·~---·-·---·~
. i'.:··.
40
Jiului. "a part', în compara\ie cu anii trccuti. Je
1wrcrnnrn,cut.
~ la Cimpa J;i L1ricani, peste lut c~tc lin ma:<'
şantier de muncă. La llricwi, Vukan şi Lonca IJ
»au rrdc~chiş în anii puterii popul ;re minck l<1s~I~
in paraginiî d<: către burghezie. Producti:, de carbutw
creşt.: an de an. In 1955. produc1ia de cărbune pe
întreaga vale a Jiului a crescut cu 5%. ln mine
sînt inlroclu s<' utilaje şi mecanisme de lnr.ltă kh-
nicitate. Cărbunele văii Jiului poate uprovliiom: în-
trcuga l<> ro. Zlicihnir..tele de aici sînt oele mai mari
1.Hn larll. Primul loc îl ocupă lignitul de o c:ilita le
superioară, apoi buib în ca;itilate m~i mich.
Partidul $i gU\ernul au pus la dispozi1i1t mine·
ritor ln ultimii ani utilaje în v:1,loarn du zeci de mi·
lioanc de ll'i, au creat şcoli d~ toalr gradele, pen!ru
~alificorea lor şi au luat măsuri pentru ~p;lrarea
,·ic\ii ~i sănal.ilii minerilor.
L~ Paro~eni, " lu3t fiinlă o lermocentrall, c&re
~!imcnlesză cu ene.rgie electricii toatii valea Jiului.
Nu putem !Ieee peste acest capi1ol li1ra sa sub-
liniem CJptul ca ln dezvoltarea indus.lri2la a rcgî11·
nii Hunedoaru tn anii regimului democrat popular
s-a sim(it din plin ajutoru! frăţesc acord~! de Um·
unea Sovidică în utilaje, docurnentatic I.clinicu, spc·
cialişli , metode de lucru.
. c~ ~5 r.lurie !J ~juton:J~i primit stau agregatele
ş1 uttla1e!c de la cxploalarile Combindtului ca rhoni·
fer Val~a Jiului, Combinatul siderurgic I:-lunedoora
~i de la alte unilă\i din cuprin.ul regiunii.
Termocentrala de la Paroşeni constituie un exem-
plu ~i în cc. ~riveşte. colaborarea şi ajutorul primit
tltn pa•lca tarilor pnekne Je democraţie popular:i,
'1l;tl.1.' rr·guu1d //i•a1•1.'"''?·~~t
···•
n Republica C< hoslo\;ic;i. Republica Dcmu~raln Ger·
n1anoi1.
O :illa rJmurii :. i11du5triei gre-!c eslc metalurgia
şi siderurgia. Inii ·un ~curt limp, "li lo>l construii<'
la H1111edoar~ doui1 mari furnale, pe lingă rele vechi
exisknl<.'. Numai prnduc{ia lurn~!ului nr. 5, care :1
intrat în funcţie nu do.> mult, întrece .:iJ l,t/2 ori 1n-
treaga pro<htr\ic ele fon!il a tuturor iurnaklor din
Rornln i• ll11rirhcto·11m~iere~sdî .
Tot I~ Muncdoara S·a constrnH o 112inii coc~<>­
chimic~. o krmoccntrală electric.ii, un aglomernlot. o
fnbrkă <!~ var şi de oxigen şi s-au modernizai i•1stu-
laHil~ principalelor agregate, transporturile ~le.
Prnducţia de ic•nlâ, de otel Siemens-M11rtin. de
ojei rkdr!c, lamlnnk ~i cocs a crescui în ;inii din
urmă sim(ilor.
I r.afară de Combinatul Siderurgic din HunedoarA,
inn~tioncaza uzinele metalurgice de la Călan ,i
Cui:ir.
lnduţlri.t uşoară jo:ocă un r.~I imporbnl ln r;di-
rarca ni\'clului de t~ai al popula{[ei. Creştere:i r~·
1>idii n bun~i sti1ri a maselor populare, J~ce sâ cn,.,.
scit ~i imporlan ta indt.slrici uşcare, c;1rc în regiurv.:~
11011~tră cuprinde tot mai multe r~murf· industri a
textilă ~i de conrec!ii, cea a încăltămintei, lndustrl<1
ceramicei, a prelucrării pieirii de calcar 'în var, n
r~kulul, a lll'l'incriirii lemnului ~I industria alimen -
tară.
Vechile întrl•prinJeri industriale cum sinl fatiricu
„Teba" din Sebeş, CJb1ica „Simion Bărnnţiu'' din

Alb~ lul:a şi Sd1c~.•.Vidra" di11 Oriî~lle. nu fc·~t
modernizate, dc·talc cu masini noi. P.: li,g11 r.cc~l<a
lns:i. 110 luat na~lcce o serie de nni inlrep indcri ero·
pcrili:'le: „I Mai~ la Deva, ..I. C. Frimu" la Or;e~.
tie, „Gh Ghrorghiu-Dej" la Se~ş. „6 ,\ugu,l" I"
Petroşani etc.
. Intreprinderile d!' inc!w<lric loc·l'l!i pn luc p.•slc
M d~ soll iment<' de t.urmri ele cor;;um po;1ulur.
J.1 ani i clin urmă ~-:rn dezrnl t:il mult co<:peratlVl'lc
mcşteşug~reşli în c1mlrcte : Bnia etc Cri ~. Srbcr,
Deva. Brnd ~i r· l k l•~. care prod11c b11n11ri de Iar;:
consum, d11pa spl'dficul local şi rosihililn tl '<! Ioni!:.
li. COMERŢUL
Procesul de drculaiia măr[urilor c11prindc nmlli·
r!e şi vari•ft> îcnornene economice legalo! de <I r~;ic
de fnclori care influcn\caza asupra det\'Oltarii cirrnl~·
!ici milrrurilor tJ: mndul de apro,·izionarc, m;j'·1a:c
dJ t:an_sport. pcrson:1lul ocupat în comerţ prt'Ct n ~i
raspmdirc11, i!mplasare;1 şi dotarea retelei corner ;':ile.
ln anii regimului burghezo-moşieresc, r~lea11a co-
mcr~ial<l din rt>giunt• era formată din micile p: Av:,lii
p:irt1c111nrc, proprict:ilea comcrcianlilclr parth1lar i,
precum şi <lin unil<ititc de desf11cc~rc mai rn:1r'. pr('·
zcntate sub firme socia.:e.
ln 111~111 1947 iuu fiin!ii primclt•. unilă\i ~1)c :ulis(r.:
1'<>„>pt•ral1vrk· 1k ('<>n~um ~i de sial. 111:1ga%inck de ~lat.
D11p" uc t11 I N.'\'oiuii<>nHr d,, n;1jionalizr. r,• cl n 19 t8
P nwrc par~c din nwgazincie rarliwiarc au r 1~l pre·
lL~'.llt·. de c.a~r~ .comertul socialist. Odalii cu uporiţia
pi unclur unrlah de dcşfa1:Cre S<X;ialiste, re(cau 11 CO·
43
1:1crciala r3rliculnra l'Cade în mod \'izibil. U11it:J\ile
c.>mercialc particulare e'istent · sini mici pr:h·ălioarc
care des~ac in general artico' : mărunte.
Asl fzi npm\•izionarca o· .neoilor muncii ~e r<>ali·
7.< a111 ln rnnjoritah•a rO\·· ~Horire prin unirntilt· dl?
dr..,fa:ere ale •·omcrtuJui • ,' s\;1! şi cooperatist.
lnrcpind cu anul 19!7, cooperatia de t·oni;um s-"
tr~ :1~formal lreplnt inh ·o organiz;1tie ele rnasii n un·
n:;·nilor munci i, contribuind prin ac1)asta la strrnge·
r('/1 legiituril<'r Îfl\r•• or~ş şi sat.
.cu Anul 1950 ;e constituie în rcf~iunca H11n<:cl(lllra
.: ' ... 0.C.l.. (Organiz:i li a comercialii llx·a!ii) şi T.A.P.
~- (Trusturi de alimentaţie puhlic(i}.
o, ganiza\ii lc comerciale ronsliluilt\ au un car;1c·
lcr inter rnk11wl ~i tut<"!c<1iii \oale 11nilii\ilc l'~ ;111
fost cxlin~l' in 11raşelt> şi cenlrtle muncitor<>şli clin
ri•gii:ne c·1 şi în mediul rural.
. _c >0p~rnlivclc de consi;m sini indrumatc şi ,1~70·
\'iltonate prin Uniunile raional<• ale coopcrali\l'l•1r
de np O\izionnrc ~i d~~.ra~erc şi Uniunea 1t1~iun·1l;-t.
R•".l'mr;i rn<•pernli,•i de consum se ••xtinclc 11ina ln
r~le m~i îndcJ>lirlnle snlc ale regiunii.
Jliun1irul şi slrudu ra rcţclQi comerjului ~ocialist
în a!rnl 19;; l, cu11111araliv cu r~\t•ai1:1 pnrtic11l;ini. crn
u :·mal_?a~<:ll: a) comcri sot:iali.~t. 1.17-1 uni1ii\i, din
(:<1rt~ ""' urbunc ~i 662 niralc şi b) comer·t parlkn·
lur, 607 unitli(i, din cnre 387 11rbB'11c şi 220 rurale.
Deşi. ca num~r un itiitile com<,rlului particular rcprc·
zi~tu 38,6%, lotuşi partea economică a acestora e
ll('insernn:itâ, 3%, laj;î de volum11l desf:1cerilor romer·
tnlui s0<·'n li~t.
ln 19'm, co1111wrativ cu 195:, n11w1ărul total :11
 '·"'
'
Drtn:.•ian Fl(>fll
unilă\ilor rle desfacere creşte -cu 52°-'. din care nu·
mărul m~gazinelor cu 37,2%, unită\ile de ·1.imcnlil(•c
publirn ru 75,J~ iar chioşcurile cu 121,2•:,.
Dcz~·oltarea re(elei comerciale duce la crc~tcr(·:i
volumului dc~lacerii de măriuri. ln 1956 volumul des·
lnrcrilor de miirfuri a aiin,; nivelul de 19'J'„ f:i\,1 de
1952, <lucind la satisfacerea înt r-o măsur ă lot rn<1 i
tnnrc :1 neres illo lilor de consum ale oamenilor muncii
. de la oruşc ~i sale.
Annl izînd modul de amplasare a re\elei comer·
d ale cons t11tb n1 că 53,4% din numărul 1milătilor sînt
nmplnsa te î n oraşe.
ln 1956. din totalul retelei comerciale. numă ru l un i·
t:\ \ifor romNria le pa rticular~ reprezin{(I doar 6.1 %.
iar volumul m6 duri!or desfăcut~ de ele, falii de desf~·
reril~ comertu lui socialist, reprezinlă abia o.:J~;.
Rt\eaua unitiiiilor comerciale cu amănuntul şi di;
alimcnta!i~ publîcă a comer\ului socialht iu r~giunl'a
Hunedoara în anul 1956 era: 1864 unilăli, din car~
in mediu urban 1130. Tot:ilul unitălilor comerciale cu
amanunlu l era de 15'.?Z, din care în mt'<liu urban !lJll
Totalul untlalilor de alimentatie publică era tic 3~2.
din care în mediu urban 192.
Volu mul vînzlirilor cie mărfuri cu amanunlul prin
comertul socia list era : total vlnz ări cu am:inuntul
1305 mil ioane lei: mări11ri alimentare 558 milioane
lei; llli111e11fo\ic publică 141 milioane Ici ; mă rfuri
nenlimcnta rc 606 milioane lei.
Num llrut p:~1etor, oboarelor, hîlciurilor şi tlrguri·
lor 11rgu ni te le d<! Sfaturile populare ln 1955 era: pie\<'
4:l, obonre -l7, bilciuri şi Urguri anuale 186.
i'
45
12. AGRICULTURA
- Cuftf'•area p/u11/dor şi ueşterea animutelcJf -
I~··
1.
' <.:
~-
Agricull•1r.1, 5cdvr de mare. insemniilnlc pentru
economia liirii. runpa~k ~uh regimul democrat popu·
-tar ni>11 i lr:tnşlorm!!ri fo!ă de sJtu.alin aitlerionn1
ani1 lui 19 11.
Part icu lnrilf1lca reginrniu i agrar al ţ~r ii în~intc
-
";.
de 1944 a ronslituit tmplE-tirea comple\ â " rcla ţiil ~r
~apitalislc cu rlimlişi\cle fe11dr1le. Reforma Rgrnnl de
după primul război mondial. din 1922, a mcn\in nt
marea proprielH lc moşierea~că. Concr~ntrarca proprie·
tli\ii agricole 1n mtinile moşierimii 7i 3 chislmrimii
duc(~ la roin<1 rca mr.rii nwse a ţărănimii, lipsita de
plimînt. de inve ntor Rgricol 5i apf.s~ta rle datorii.
.!\\are-11 proprictale funciară a !ost co111plt>t !ichi·
tbfă prin reform~ agr~,r;i din 1945. A:'l:izi !)5:r;ln1u\
r.p~r\inc poporului muncilor. _
Dupil smuli:cre;i p~·Titnturilor din mîinile m >Şi~­
rilor au aparul în ~alele regiunii gospotlăr~ile ni::••·
('Olt• de slut, gospoMiriile agricole colcdiv~ întud·
rli~iri!e 5i S.M.T.-1111.
)\Qrovizionarca <1gricullurii cu îngrăşămin te rr.i·
ncrale, cu m aşin i . cu m~teriale de trisămîntat se·
lec\ionHlc şi asigurarea achizi\ionării uneltelor agri ·
c57te····cr.;~\_ri~uic tn largă_ m ~.sură .1~. creşlerca prod uc:
,.' ...
;·
\1i:l ilgricole şj la crc'şfcrca
.. ml'.'llilot' murlcif ...„ ni\elului ile lrai ;1! ou·
.... ... .. . . .. . . ..... „ •... „._
·······cu toa te că regi unea Hu.nedo~.r11. ~ . siluc.azii prin·
fre··r eghiiii le cu o industrit:> dezvoltată, foluŞi -~~t€
t>ino reptezenlaU! şi agritu[fora. ln deosebi lcren n·
·rifo de ş~s. care se întind de o parfe şi de alia ~
riur ilor şi \'ăilor, ;1u o fertililalc ridi!'.aiii.
~

46
Şesul l;\rg al :\l!ir~l. _ _c_ar1: strabatc regiunea
do la <''l la ,·c:>t, ele la Teiuş ;iîn:; la Za111, valc;i
_ i"tît;,1;ul.i!;""l1 SfrfliiTUi ·va-\:"e"filei; ca ~i rl!J?iunea ..,
~tî~UT1iT;-~t vine e.u:~1el'jfe~i>enfru i:u!lura griuJJJ.i
şi a porumbolui, -- - Geoag-iuhii. ca şi ~le din jurul localiiajii Slrcm!i.
• D!rr ~11prnlala lot ală a. regiunii de I.O ll\.196 ha,
186.9 1 ;~ ha reprezinta ler<>nul ara~il, 161 OF12 1111 p~­
şunc, 128..ias ha finatc. 4.60 ! ba vii. 6.910 livezi ~11
pomi. H •l.8GO ha p;ldurf. l9.6fJO ha sullr:1Fd1• cladilc,
wr\i, 65~ Ita h<llji, la.:uri. 95. 148 ha m·p•!•d ncli\',
Culturile. cele 11wi răspîndi.le sini irriul •; i porum-
bul <'nrc oc upii i111prctmii. în pi\r\i nprMpe cgnlc,
70% din !<:.renul um bli. Secara, orzul, ovh ul, se cul -
tivi\ pe suprnfck re~lrin.ţe, 2ti11g tnd tmp•cun:I 8%. O
dcoschiUi 111,•11\ie se <!fi cu l1i vi:rii legumelor şi z:ir-
1avalurilor rnrc ocup{: 4'•>. Cartoful, sfecla 1le zahăr,
tnlt'"ul. cînepa, floarea-soarelui pr<'Clllll •1 dHl•ril"
plan.te ll·guminoase de nufrct sini cullur' · rnrc· Jau
rczult~lc bune !n regiune ~i oc11pa r"slul d(> 111·~ din
terenul ambii.
VIIie 'lnt grupale în majHif,;lt> ii' 11odnor:ile de
h Alba lul;u, lgh:u, Cricău. Şw·d. 1poi p~ coas!clt:
~u.dicc ."Ic dealu rilor din dreapta Mur~şului: Gald:i,
Saracsau, G~oag1 u precum şi pc ver•11nlul tic• sutl
~I tlc11 l~ri lor din amhcl1: pr.r\i ale vă i i Soi:aşulu i :
I Jng11 re1, M lercure<•. Apold, Cifnic. Cut şi nllcll'.
Aces!c ~odgurii produc vinuri 4c c-11 1itatc snp~rioarii ,
unck• <h o ele sllnd aliituri de \'inurilc cc!(' mai re·
nu niilo din t~ră.
ln toate zeoole deluroase din re:;:i une se cultivă
po'?I !ru~tiferi. Mui r~.s~indiJi . ~în_I prun!I, din pr<>·
duse.le..c.1rora. se fa bnc.a ţu1c:i ş1 inag111n ln mari
cnnl1h1ti. Bazrnul Crişului Alb, în speci~l d~~lurile
'
,.„.„„.-
•... „„._.....___„ ••••„ ••„_______
d7
de pe liirmul drept al acestuia, pinii sus la munlel<'
Găina, produ.:c cireşe şi mere. Merele de Bulzeşli
sînt o spcdalitate :1 regiunii ca ~i cireşele din acc:1
focalilai<'. Foarte căutate sînt şi merele din jurul
Orăştin l'Sk V<'o.tilă pentru desfacere-a nucilor Jc
Sibi,;t.>l.
r1nunsele p3ş11 ni şi fineţi, conrifl'u rntia terenului ~i
'" cYtmalul regiunii llnnedoara , favorizc,;ză foarte mult
c1cşlcrea anlmnlt•lor.
Regi u n~a liuncdo;tra se distinge pr'.nlr·un insem-
./ nal nurn~ r de vile cornute mHri. Cea mai marc impor -
;-· tanf,5 Intre nceslca o au vacile de lapte şi boii pcn-
lru b1ctiune, lucr~ri la gîmp şi carne. Cn rase
m.1i răsplnditc sini vitele „Sicmen\hal", din caro se
găsesc ex~mpli1re foarle frumoase. ln zona de munte,
se creşte. ra~a „Plnt1gau", care e mai rezislcnrn ll -
climatul aspru din această zonă.
Un loc lmpo•tant în creşterea a!lim:ilelor li
ocupă ca ii. Caii hunedoreni din zona de şes şi deal
sini me!i5i tnlre diferite rase, predominind calul
„Lipilan" şi „Nonius". La mun te, inlilnim peste lot
calul d~ l"lie mică, s~; cai !carie re-
zistenţi şi iuţi. E ,·e;tit calul „motul•Ji" s:1u al „pii-
durcanulul''.
~
. Creşterea porcilor s11 caracterize~zii prin în~rilşn­
rca lor pentru c;irnc şi slă nir.ă cit şi pentru nfurnli·
luri. M11i r ilsptndi t este porcul de B;,zn;1. Oe ase-
men~n ~,, înltlncştc destul rit• des rnsa „Albul dt~
carne". Ac~şl i potci sî11l rnnlt nprecia\i de !ocuilori.
riind µret'(l{'Î şi bu ni eh~ c:1 rnt• şi gr~isin:e. ~:\ui putiu
~~.e r·ri.:şh.~ r:1•ta „1nnng::lita''. vc~.t!t?i prntr,1 ca~1t11 -1t11 11
Ulnr~ ci~ 111i1unl pe care o dă. Jn jur11 i Ilaie-gutu i, oe
 . „ . „ '. . .•..,, ·: . : : • "· ~,,. .,.„,„,.„.„ •• ·' .•.• ·rN.ţJ - - - - - - - , , ; - - - · - - - -. ·········-..-······· „ ......•.. _ _„„•.•„„•••„„ •••„. '
!i

.j l

, al"a !>tr<'i11h1:. c.slc r;ispindit .Hil. por~ 1w!'.;ru lck-;11.

numii ,.p<>reul de- Strd", rnulf aprt"i:lt pcntrn !11s11- „.„ 5 Gospodârli agricole de stal (G.A.S.), cu o
~i1 ilc bun~ pc care Ic arc, - _ . . 5Up•afa\d de 5A67 h.1 teren agricol. '
Crc;cioloria 1lc por~i ·de I;! Or:>şhc c 1111:1 d1nl~~ - 3 Stalfunl de maşini şi tractoare (S.M.T.).
t'l'lc m~i mari din lat3.
Oile ~lnt cele mai .răsptndilc, ciki p:.~lorilul. - 19!1 lntovărăşiri agricole, cuprinzînd 7.016 de
t'; c~lerl':. oilor. e~lc ocuprijia de ciip<!lcnic a 1<11.'ui· familii, cu o ~uprafal<• de 6.616 ha lere~ ~.gricnl.
torill'lr de la munte. Majoritatea o form~azfi oi le de . -· I 14 lntovărăşiri zoolehnice, cupnnz101( 6.009
n1să „lurcllnă,". c.u lina g.ro;1să. PPntru lmbunlilii· de fa111ifii. cu o s uprafa\ii de 6.017 ha teren pentru
(i1 ca nce~tt'i,rnse, îu zona de ~cs şi de. de.a l, şc dutc pâş11nnt. .. . .
<> ,,cliune )1ine organizatii, pentru încruc1511 re.n ei cu La ace:>t~·;i se m~i ada uga o sene de Gospodăr~I
r;1sa , (ig:ilc", cu lină m~i fină. :1nexe, cuprinitnd o supr~fa\ă de 1.311 ha .t~en ugn·
P~te· l<>l se etcsc păsările. de curte. Pc lînJl'ă ra- col, terenurile ngrkole ale Sfaturilor popular•, CU·
sele dţ; gilini, !~ca lc, se inlitneştc cel maJ mul~ r~.sa prinzînd 171.2•14 ha şi Intreprinderea d.e creşterea ~I
RhodP·l ~land'. Se cresc de 3semenca rat•jle ~1 g1ş- îngrăşarea de animal~ (l.C.1.A.) -Orăş\;e tu ~!l? ha:
fclc. ' --~ Jnsnmînd terenul agricol dm scclnrul soc1alis~ ş~
Apicultura găsc~tc COr:!dliii. favorabile ele lfeivol· cc! de stJ\ (Sfaturi p<>pulare, I.C.I.A.) . reprew1tn
t~r<.- în lo:itii regiunea. Se mai gă«esc !n mLl1te loci.ri ;lJ ,2% laţii de şuprn f~la loială agricolâ !I regiunii.
cuşni(., primitive, care slnt în;,ă din cc ln fi! lllJi 13. ORGANIZARE. U.IPARTIR.E AD.'lllNISTRATIVA
muli înlocuite cu slupi ..sislcma!ki. ORG.\NC ALC PUTERII DE STAT. Regiunea
Creşterea animalelor, în ultimii ani, odRhi cu lăr­ Hunedoara esh: o unitate economico-adminislraliv:'I
girt3 neconfenilti a SC'C!orului socialist ln agricnllura, conslituil~ pe o puternică bază economicii, \inind sca·
se ga~cşlc in plin progres. ma de condi \iile naturale şi dezvoltarea ci ln timp,
ln gospodariilc colective şf.. in în!m·~riişiri l c zoo· .•· Capifa:a regiunii este oraşul Deva, om$ de subor·
tehnice- crcsterca animalelor se dczvolt.1 muH şi s1•
lac~ 1J11 p~ reguli şliin\ i[ic<.-, urm~rindu·sc rniirir,·;• donare region a la. In aiarii de Deva, şi Hunedoara
11rodudi\•ihiţii lor şi îml>unătătirea raselo r.•~ este lot oraş de suhordonare regională.
Silu:1\ia ~ectorn !ui . socialist ln agr.k11ltu1·l1 în re· Regiunea e$le lmpăr\itil în 8 rnioane. Acest\'!\
:;:iun~11 I luncdonrn, in" lunii iul;t~ a ;inului 19!57. t'ra ~ ,j sînt: l. Raionul Alba cu rcşedinja în Alba Iulia 2.
11rtn<ltot1rct1 ~ · Raionul Brad cu f('Şedi nla în oraşul Brad :3, Raionul
5·1 Gospodării agricole colective ((i. •\.C.1, t'll· w1'~ ;~.
„
Hajeg Cii reşed inţa fn (m1şu l Haţeg -!. Raionul Hune-
doara cu reşt>di11t~ in oraşul Hunedoara 5, Raionul
primind 2.962 de fam.j\ii, cu <Y supr~frJ\i1 de 10.82·1 ·.:
ha l~rcn a[:\'rlcol, · ' Ilia cu reşedin\a ln comuna Ilia 6. Raionul Orăştie
''.'?
cu ~cdinţa în oraşul Oră.ştie 7, R,aionul Pţ(rqş11nl
•
 50
cu rc~cdintu în oraşul Petroş;111i 8, >tnionul St~ ~u
J fora e urmatoarea : muncitor i 800, ţărani colec!ivişli
re~edinta ln oraşul Sebeş.
f /\:umărul Iota! al oraşelor din regiu11e cslc d~ 12,
inr al localila\ilor de lip urban 19. A<"ensta se e~­
pli<'~ prin dezvoltar~a cc o iau ln 1ilcle nna,trl!
I
mullc din U$czarilc mai populate şi în care pul.-.·;1zii
o activ ita te i ndusirială intensă. Acest,~ <"l•ntrc tind
spre o dervl1l lnrc oriişcncase<l. nslfel cii în \ iilor nu-
măru l oraşe lor din regiune '"' creşte. Dm· chinr şi în
prezent, regiunea Hun~doara se numă ră pri ntre re·
giun ile cu c.e le m;ii multe oraşe din tarii.
lnafari! de aşeziirile urbane. rcgiuneQ cuprinde un
numilr de 147 de comune rurale cu 727 de s~tc.
Conducerea administrativii a regiunii o nrc Sfa-
tul popular rci.rional cu sediul în Deva. RaiClanclc sin!
conduse de Sfaturile populare raionale în număr de
opt. Conducerea oraşelor o au Sfaturile populare oră­
şeneşti iar comunele sini conduse de Sfa turile popu·
lare comunale, in număr de 147.
Sfaturile populare sini organele locale ale puterii
tic sfat; ele sînt cele mai largi organlzatii de masu.
care cuprind pe ioli oamenii muncii de la ornşe şi
s~tc. Aceşti a îşi au reprezcnlan\i i lor - reprcicntnn·
t11 poporu lui - deputa!ii, aleşi <le popor pentru n rr·
prezenta interesele comunităţii. N11miirnl lor cs lc re·
parti2al pc locultorî. ltr total sfaturile populare au
4.517 de1iutuji, din t'aro 1111 11umiir dt• 79 slnt a leşi în
sfnt11 I popu I11 r rcgirn1 :i I, 1'15 I:1 nra~~I~ de s11hordo-
u.nni r('glc 1n.nlii, :19_? _l:.1 _raioan•'. -l!i6 J;i orn~~IL· reşe­
<1111\,, d<• r:1101111<• ş1 :H·IO 1:1 ('(•mune.
. ,Ot',rn1t:1ţii. s_lnt cei mai lll~ni fi i a i poporului, har-
111e1 ş1 dcvot.1ţ1, repreze11lan(1 ai tuturor păturilor po·
51
porului muncitor. Astrei, compozilia socială a aces·
2:?6, tărani mundtori cu gospodării individuale 2.211J,
intelectuali 553 şi nite ocupa1ii 728.
Mcn\ioniim faptul ca dintrn aceştia un numar de
425 r<'pr~z>nt:i minoril„tilc naţionale iar 1.086 sini
icmei.
Sfalurif1~ populllr<', ca org3 ne locale ale puterii de
st at sin! inlcr~s<1le în utragerea unei mase cil mai
largi la conducere~ stat ului în scopul îndeplinirii funţ·
1i•~i 0conomico-organizalorice şi cu!tural-educative a
st:-1lului sm~i:1 Ji sl, pcnlru ridicarea huniistiirii 111alc-
rinlc a 0:1menilor muncii.
.JUSTI ŢIA. Justi \ia apării orînduirca socială şi
> · .'
uc sfr1t a J(epubticii Pupul:1rc Romine, drc1~turilc ş1
inl.etcseft• cctateni lor, ale organdor Statului ~i :i cc·
lor l;,Jtc institulii d~ ~tat. ale intreprimler ilor şi ori;,1·
ni;wtiilur <X'.onomicc de ~la!, ale organizaţiilor coope·
ralisle şi ob~fc~lr l'rin întreaga sa ~ctivitale c<1nlri-
h11:e la consolidar<"a aceslor relatii dintre oameni şi
stă de \ t•ghc ln ap:irarea roadelor muncii construc-
li1·e :1 poporului.
I n regiuncn llunedoa ra funcjionează urnrnto:irt'le
tribuna le popuhire:
- 8 tribunale populare, în fiecan• centru de ra·
ion d tc urmi. şi u1111l in <>raşul Deva, cnrc judeca in
fond, in complet forma l dintr-un judcdtor şi doi a~e·
SC>ri popul ari. ·
- Tribunalul regional Hunedoara rn sediul în
Deva; judecii recurs urile ~sigurind legalitalC!a ş i te-
m_e!n~cia senl in\elor in complet format din trei jud<'·
c~ttor1 .
Pe fingii fieca re din !ribunalc!e din centre:,, de
··•···
raion şi oraşul Deva funcţionează cite o şcctic de
carie funciară care line evidenta imohilelor.
Notai latele de stat, care întocmesc şi 11lc~fii inl>Crl·
surile de natura civilă, cu scopul de a le C()nlcri au·
!cnfici!ate legală şi cu alriblllii sucC('soralc necontcn·
ci<>asc, lunclioneazii în iiecare CE'nlru de raion 3\•lnd
ca organ de îndrumare şi control Notariatul prlnci·
pal l'U sedi ul în oraşul Dev:1.
P rocuratura funclionează in fiec.are centru d~ ra·
ion şi ln oraşu l Deva, avlild <itribujj a de a veghea
la Hplil'arca uniformii şi j ustă a legilor, pentru n a$i·
gura lcgalHalca unicii în sta l, prin intcrprcti1rc11 uni·
formli a legilor, de a lupta pentru aplirarca orln·
duirii socia le şi :1 orinduiril de st;it a Repuhlicii Popu·
lare Romlne.
ADMIJ';JSTRAREA PADCRILOR. Ptidurile din
r~giuncn I luneJoara sint bunuri ale inlrt'gulni popor.
J..>in;j în anul 195~ t'le au fost ad111inistrall• in intre·
f!ime Jc Dircc\ia regională silvică Deva.
In ;mul 1954 prin H.C.!•\. nr. 2315 din lo!Jlul de
4H.850 ha pădure, 21.000 ha au fosl dnte tu Iolo·
sinla Sfaturilor populare comunale, iar restul de peste
400.000 h:1 au rămas in folosinţa statului.
Pădurii(> dale în folosinla comunelor se adminis·
treaza de Com itetele de gospodărire a fond ului sil·
vie com unal (de pe lingă iiccare corr1uo~ care are
p ăduri comunale) suh îndru ma rea organelor sih,ice
de s tat.
„ Păduri le rămase în lolosinia statului se go~po·
atest
('
scop.
. .
d arcsc de elitre Direc\ia silvicii
la exterior, lî Oc:oalc
,, au ş1 ~cc.cJa re de e.~ploafare şi
Deva, cure arc tn
.
silvice din(rt' car('
transp(J~! uJ hunu·
_ _ _ _ _ „ . „ .. „ ·-·-.,.„_____.„..........„„„„„„„...... „„„ . . ···- - - - --~
lui şi Intreprinderi forestiere de exploatue şi lrans-
porl (l.F.l!.T.) . .
Ocoalele silvice slnt următoarele : Oc~lu~ silvic
Alba Iulia cu sediul în _Alba lui.ia, ~olul s1lv1c Bala
de Criş cu sediul ln Bata de Cnş, raionul Br.acl_. Oco-
lul silvic Bistra cu sediul în Sebeş, Ocolul silvic Cu·
gir cu sediul în Cugir, Ocolul silvi~ Oobra cu S~·
diul în Dobrn, Ocolul silvic Geoagiu. ci. , secii~! tn
Geoagiu, Ocolul sllvl.c Hateg. cu. sedml m I latcg,
Ocolul silvic fiunedoara c.u sedml m Hunedoara, ?co-
lul silvic Lupeni cu 11cdiul în Lu peni, Ocolul silvic
Orăştie rn sedi ul în Orăştie, Ocolul silyi< Pelr_oşanl
,„,. cu sediul în Petroşani. Ocolul si~vlc Pu1 cu sediul _în
Pui, r11ionul Haţeg, Ocolul silvic Retezat cu sediu l
în Riu de Mori, raiom1l llajeg, Ocolul •ll~lc. ~ebeş
rtt sediul în Sebeş, Ocolnl silvic Simeria ~11 5,~_d111! ln
s :meria, Ocolul silvic Teiuş cu sed~ul '!1 Tem~. . .
Ocoalele $ilvkt ext>cută paza padunlor, lucrar1
de cultura şi reface~a pădurilor (r~llăr~ ~e _s;mm.~':'·
pregătirea puielilor in pepiniere, imea.clunn şa ingnJI·
rea pădurilor). prcg;ite«e anual lucranle de .exploa· <ne
a pădurilor prin punerea tn valoare a m_ase1 lemnoas~
destinată exptoalări i, execută gospodărirea. ~ln.ah11u1.
Ele au în sarcinii şi aprovizionarea populaţ1\'1 din nJc·
diul rural cu l~mne de foc şi de construcţii.
S~..:toarele de c.xploatare de pe lingă ocoale şi
I.F.E.T.-uri exe<".u lli exploatarea masei lemnoase des·
t inalii exploatării, transportul ş i livrările de lemn la
beneficiari.
Cele patru J.f'.~.î.·uri sînt: l.f.E.T.-Sebeş cu se·
diul tn Sebeş. l.F.E.T.·OrăşUe cu sediul ln Oră~tic,
l.F.E.T.·l.upenl cu sediul în Lupeni. 1.F.E.T. Petroşani
cu sect:ul in Petroşani.

!. "'""' . „ „ „
Ocfao!/Jlt Floca
OCROT IREA SANATAŢll. Asisl~nta medicalii ~c
lt-riloriul regiunii H unedoa ra. est.e ~s1gura.ta.1mn uni·
1ă1ilc ~anitare care sint lerilort~hzate ş! indrmn~le
din p11n1·t de vcdNe lchnk de calrc Sect•unt'n tl'g10-
nalli, re~pccliv raionale.
Unitil!ilc ~nnilarc din cu prinsul fl'gi unii sînl: 18
spitale, 16 S.M.S. (Servicii medico s:i nitn re) de în ·
t reprindcr!' cu pl."sle I.OOO dE' paturi. 2 sanatorii T. 8.C.
(Geoagiu şi Brad), 9 dispensare T.8 .C., 2 spita le
d~ şantier, 46 case de naştere, S Sanepid uri c.u lJ ho-
r atoarc, 85 de circums cripjii sanitare rurale.
UnUil tile sanitare sint descrvi!e de un numă r de
596 d~ medici şi cca 1600 de cadre medii.
C!'le 18 spifole din regiune fot<1lir.eazil 2155 d<! f- R·
luri. san a toriile 600 de paturi, casele ele naştrrt• 162
de pa turi.
l n afori1 d1• unit:i1ile an1inlitc m"i ~11~ ~c mai ~n,„
12 dlsprnsar~ de intreprindere, 8 dis pensare de pe-
diatrie, 7 dispens are dennato-ventrice, 3 dispensare
de combaterea !1.Uşei; pe lingă iiecare S.1\l .S. stalii de
salvare, 2 staţii de recoltare şi transfu~H de ~inge,
I caşa copilului la Alba Iu lia. I stalie Avlas an (a\ i:i·
1in ~an itarfi ) , 14 creşe, 3 case de educajie sanitaril.
l{ejeaua de farmacii cuprind~ : IS farmacii de cir-
cu it închis, 40 de circuit deschis, 200 pun cte farmace-
utice, I drogherie medicinală.
f.'n rm~Ci i fc de ci rc·uit înd1Js deservesc spilnlelc si
S.M.S.·uri le, farmaciile de circuit deschis populat~
iar punctele farma ceutice popu::1tia din lncnlit~ti!c
unde nu c ' b (;1 iarnrndi publice.
„ ••„-„„.„.„.„•.„„„„„„„„„„.„„„. „ „ „„„„„ .„.„„••„ •••„ ••• ,.„.„,„, _ · - - - ;
""""f~''1-•.
·:, t·::
:~·
I·
14. I NVAŢA,'l\lNT ŞI CULiURA
Incepulul lnvă\ămlnlului în regiune ne co~duce
cu clteva veacuri ln urmii. Documente!~ medtl'valc
amintesc încă d!n secolul al XV-Je<i şcoh. Astfel: la
1 ·1&'ţ exista un gimnaziu la Sebeş, iar în vea c111 al
XVI -iea o şcoa lri romincască la Ha{eg. ln anu l 1699
apare la Alba Iul io cel clintii manual didactic „Bu·
coavn 'i". p ,, la m111I 1725 la llum~<10;1r.1 era <> şcoa l H
ron1în~a:;clt susţinut.11 de negustorii şi n1eseri aşi i din
P.c.est oraş. O ascmenen şcoiila se __în.fi in!ă. şi la Or.li ş­
tie in anu l 173 1. n cgimcnte!e gramcereştl ll U înfun-
tat şcoli în C!lgir şi Ha(eg,
Jn perio11cfa de ascensiune a burght~liei şcollle •N-
teş!i s-au inrnul\ll ca o necesitate a burghez iei d!' n
creşte cadre cu oarecare pregătire în produc\ie.
lnv<1(iimînl11I şi cduca\ia erau bazale pe concep(ii
mistice, teorii id~aJi,tc şi m<'!ode înwchile. Prin re-
forma în\'ă(ămintului din anul 1948 s-au pus noi haze
îm·ăjăminlului prin lărgirea re(elei de şcoli şi a n11-
r.1ârului celor şcolariza(i. prin leg area !nvă(ăminfului
de conccp(in mal~r'alisl;i şi ele activilatel practic~ .
prin p<>Jil!'hniznrr.,1 înviilamîn lului .
Astrei în 11 : 111a po liticii cultunile a regimului 1lc·
mocrnt ooou!nr, rc\caua şcolarii din regiunea 1111-
n(,doara 11 crescut uim itor ială de trecut.
In anul şco l n r 1956l57 ex is lau 225 de grădi niţe
<'. li 95:.!5 de <'Oi>li. 5G2 de şcoli de 4 a ni c11 :34600
de ek" •i. 12:! şcoli de 7 ani Cil 12105 \ :,, ''IPvi,
H~ şcoli n:edii c·11 29 10 l'lc.>vi, . Hi şro!i şi sr: ;ii seral~
Pl' n(ru ii n~retul inuncitorl!>C cu J 597 ele·. i, JO sccfii
pentru înviijamlntuJ !ilră frc1'.ven\ă (cl11sele V-X). cu
iSOO eft~vL
 ..„.,. . ..
~
'.
Şcoli profesionale au funciional ln rc~iun~ ill
cur~ul .inului şcolar 195&'57 ln număr de 19 1·11 3310
cle,·i. ln :1iara de a<"eSlea au mai function al 3 Şcoli
tehnice ~i 4 Şcoli tehnice de maiştri cu uu 11u11Mr Io·
(;.11 de 764 de elevi.
l.u Deva există o Şcoală pedagogică cu un n11111~r
de 11 O elevi.
lnvălamtnlul superior eşlc reprezcnti1l prin ln·
stltutul de mine din Petroşani cu 410 sluri~n\i.
ln unul şeolar 1956/57 au funcjionat în regiunea
J-lunedoi1rn următoarele şcoli ale minoritlltilor natio·
n&le: 27 şcoli de 4 ani cu 2024 ele\•i. 11 şcoli de 7
ani cu 1055 eJe\•i şi 2 şcoli medii de 10 ani cu 37 1
elevi.
Numărul cadrelor care au lucrat în aces t ar1 la ca-
tedr~ se ridică tn total la 3147, dintre care :~33 sini
educatoare, 1494 învăţători, 1310 profesori iar 10 ~du·
catori de casc de copii.
Aceste cifre s!n~ dovada e-răiloare a avinlului pc
c.arc l·a luat lnvatamlntul ln regiunea noastră. Şco·
lile s!nt r~ndust' de Secţiile de invăfămint şi culturii
ale Sfaturilor populare.
Politi~a eultura.lă. a regimului nostru şi·a tndr„p·
tat n.tQnlt;i spre mhcarca nivelului culturnl al sate·
lor. şi ori1şc lor prin ac\i unea de aHaheli?,are şi cuH u·
r~liwre a masel~r muncitoare. Jn anii put1•rii popu-
1~.re . în vr:1şcle ş1 sa tele regiunii Hunedoara au luat
ft1nţa dtJburi, cinematografe, biblioţeci, cămine ~111\t,1·
57
ule, ca>e de .-ultur<t şi colluri roşii la Go~podăriile
agricole colective.
Numai numarul căminelor c.ulturale. a crc5tUI de
la 26, cite erau ln 1954, la 496 în prezent.
ln ultimii nni s-au construit peste 30 de ctiminc
culturale, iar 54 se afla în construc\ie. Acestea dez·
voltă o bogată activitate culturală şi artistică. Nutnă·
rul formatlilor arli~ticc de amatori a atins dim 11e
I H3.
Aproape 400 de cămine culturale sini dotale c 11
<1parate de rn<l io, iar reţeaua de radioficare cuprinde
27500 de difuzoare, inslal<1tc pe lingă cele 35 de
sta\ii de radloiicare.
ln satele de 111unte care nu au avut posibilitatea
sli-şi construi~scă localuri pentru cămine cnlturnle
s-au lnfiintat case d' citit care funcţionează ln 54 de
sate.
Pe lingă Gospodăriile agricole colecti"e (G.A.C.)
există 51 de col(uri roşii.
ln centrele de raioane Sebeş. Alba Iulia şi Orăş·
tie func\ioneaiă 3 Case raionale de cultură iar în
oraşul Deva Casa regională de creaţie. De asemc·
nea există 205 cluburi şi collurl roşii sindicale.
Reţeaua cinematografică numără 14 tlncmatografc
pe bandă normală şi 41 cinematografe săteşti pc
bandă ln1ZUsUi, apoi 4 caravane cinematografice.
Numărul bibliotecilor publice este de. 820. din cHre
l bibliotecă regională, 8 biblioteci raionale şi or5·
şcneşti, 17 să teşfi, 521 apartinînd căminelor cultu·
rale şi caselor de citit, 44 ale colţurilor roşii din
G.A.C., 205 biblioteci sindicale şi 14 ale cooperative-
lor meşteşu1răreşli.
 Ocla:•iah Floca

Un rol deosebit jn culturalizarea maselo r li au I · .

la·1 rrgwnal. c·,ol!·c1·' 3 11 .• •aparn la Dcv11.
cele 6 mu7.ee dm regiune: Muzeul region~I ll unc- a l Sfatu Ul JlOPU ' „ 1 Comiletului ora~encsc
'> Uzina noa~tră , organ a •
doara Dc\'a, Muzeul regional Alba Iulia, muzeele ra· -. " . . Sfatului popular onişcncsc.
ionil!e Sebeş şi Orăştie, Muzeul „Sarmizcgelusa" şi P.M.R. Hune(1oara şi a 1 Steaua roşie"
J\\uu·ul Memorial „Aurel Vlaicu". Z. -p!ămlnal· apare la Hunedoar a. 3, " •
.iar sa ·
om an al Coroilctului raional P.i• · · şi ' ·
"\ R · a1 Sf atului
ln :inul 19~5 S·a iniîintal teatrul dramatic din \'G·
tea Jiului ru ~ecliul în Petroşani, avind ş i o scctic de " . ~lb z·ar săptărnîna\· ap;1 re la
. l c. ·t~tului
1>iipu~i. i;1 r 111 a i tirziu n luat iîin\ft un tea tru dt• p~1puşi
IA Alba lulîa.
, :>opular al raionului 1 a. 1„
:\lb;i Iulia. 4, „Stea1tul roşu • organ' ~ Ol I , 11 ••
; "' . I p ~\ R 1>ctro•a ni si •~l Sfatu,111 popul,i r ra
~,;.~'.
La PelroşM1i fu111:\i(l ne11zfl şi o şco<t l u clc ;,, rtii
raH>na ·' ' . . v "' .
. . t Cotidian : a nare la Pctrnaşn1.
popu l ~ rn. rs
;.
/ mna . c • C'
Ecl1ipclc si ndica le şi t'incinn lografd~ sindic:t lc de~· l '( Uniunea de cu ltură fizică ş i sport -··. l._- ,. •·:. • ·-·
f?işoari! o l11rgil adivitail~ culturală şi :1rtistici1. Mult.~ > '~ î11drumă şi organi 7.eazii activitaka sporhv_a în ' .'.'~d ~ I
din f<>mta ti il~ ar listice u'e L::•rninelor l't1lt11r:1fc şi ~i ii· tinerelului şi a l maselor lnrgi de oamcm ;11 m~ncu. JO
(l kalc- 1111 fcht pr~rniale cu prilcjlll diicrit.•lor ~on ·
c11r~11r i arli ~licc ci(• amatori.
Ac1ivitr1te;1 cutlurală la oraşe şi sale c·~le su~(i·
nulll de socielăji şi asociaţii cullurale cn; A. R l..U.S.
Asociaji:i Pt'n(ru slrlngcrea leg~lurilor ( 11 liniunca
0
I ..

.'
. unui lincr~I v;guros,
::.~op u t creş (cr I1
''oltal cu el3n în muncă .
S;orlnl în regiunea Hunedoara a luai un m:1r~
avînl in ultimul limp. Aceasta este o ~ovada • cu
• ;inimnms ilf7.·

So\·i<'lka, S.R.S.C. Socielaten penlru ruspindir~a s portul a cupr:ns cele mai largi mase ş1 este. im·
~liînlci şi cullorii, :\ .S.l.T. A5'1Ci:1fin şliin(ificu n in· lirii1işal dl' linfrelul nostru pinii in .cele mai ln·
l!'inerilor şi tehnicienilor, Socielalca de şliin!c i~lo·
depărtall' c11tunc.
ric~ Si fi lolog'ke, Socielalea de malemnficii şi Hiic;1,
~ocit>fa tt'~ medidlur etc. Diferite asoc iu(ii ~1>ort .11·e ca " !':nergia . „ · :·''0 ecol·
P resa din rng iur1ea I lunedoar;i rcmtribuie lit lnd(•· I,,." •'
o• ,·11\A . id i toate ramurile sportiw,
, le pract p t dind . M for·
pl inirea sarcinilor trasate de partid şi guvern, la li)()· ma\ii v<1 loroase co Energia Minerul e Tl)Ş<l lll, i e·
bilizart'a maselor de mun<:ilor i şi jiirani munciluri tn!ul H un~doarn etc. .
pentru r idicareu nivc'lu lui de viatii şi c11 l tură, pentru
C(111str11irea socialism ului Şi apărarea plicii. Jnlr.ecerl ~porli vo ci~
iolbid , atletism, <rimn.~s ticu
ln regiumi a.par următoarele 7.iare : I, ,,Drumul SO· se. desiilşoarii pe ~(~dioanele
frumoase ca cel dm Pc·
cialismutui'', org.111 al Comiktului regiorrnl P .o\\.R. \.i troşani, Hllncdo11rn. Si m,'ria. La Deva, sub dealul ce·
tii(ii, cslc în constructie un mare\ stadion modern.

'
 li

Ln sport î ndrii git de hunedoreni cole 1111 hmu l şi

l\Cllr"1lc ln l:olnicii mun\i ai regiunii. !:>uk UC ti-
ll. Deva
neri tnlrunlu ,„mel tniiltimilc numlilor n°'>tri, ad- Capi/a/a regiunii H u11edoara
mirincl minunatele crcajii ale na turii. Oraşul lll\at ctfatea ~vti. castelul fJe.thltn, Muzeul t'-2'1oci.al.
car1itrtle Dt-vd.
Dis lan!• ~< Io Bururt~h. ~SO km ; de la Cluj. 1[(! i<nl ; M
Li 1\:a.d, 150 M_1: clt" L1 Tuni~oar.:i, via ,'\r3d, 007 krn; \'IJ. LO·
goj, li6 m. Altlludlnta doasupru mării, 17 m. Arc •P'••P•
17 mi i dr. locuitqrl.
Gara. Se afJ3 in 1>.:a:tc..a .te fl!)f11 .a l):'.l:;i"Ului. E 1111n .~in ~ta·
ţiHe P"i:tl'.lpalc ~ linia Ar:l\l-'f~i.uş. ()ep«Ytit •h~ bagJjc. (.ihi~u
p(lulni bîlck. Iodr~aplo iul<<„ii, f.111fcl !n do•ul giirii. l>l$1Qnl•
piuă in ecnlrul Ol'o~ului. I /2 km. transportul în or~ş se !""llt
f3cc cu b•rja. taxiul !;)li cu l't\TS<l de ;:iutobuse.
Biroul oficial de voiaj C.f.R•• pin(a U11irii, 11r. 17: autoJ!at•.
str. Hori•, nr 2; Artnll• TAl\OM Deva. piata t.:niril. nr. 11
Cur~l 3«iau3 de pas.1gcrt, 0e„„„.Sibiu-Buoure.şU ~i rclu.r
ttotcluri. re.stauranlt. c-0tetărit Hotel nr. l (str Kar1 •'1.ar~ )
cu illC'llllf<' c<'l\troU, ap<duol, boie; Hotel nr. ! (sh. L<no11).
Rt:slaurwlu1 .„\\utf'flll"' cu grădin3 de vJrl (pi.tl.t t:n1ri1 ),
Rtslautaolul „Uu<tJ!I" c·u g,,idinâ de vară (sir. 23 Auiru.<f) ,
:1 Cofet.;ria „R<lttalul" (p;,I, t.:nirii). Cofe!ăria „Corpa)i" (•Ir.
Karl •'\arx). •
11
x',„.
BAI. Oaia s~ralA, cil insl31.a~i1 de c..l·d~i, ht rna:'ghlC'J O"'J.$11~
fui, pe <:alta fioril'. Tr:l!'lsporlul <:U birja~ 1a1:iUI SJ.ll cuni~ dt
oulobu.w. majă I.a Mureş I• cca. 2 km de ora~. Tr•llSf">rt.ut tu
birja, taxJuJ ~11 curs3 :i.utobu4\.
Mijloace de transport in interiorul oraşului: c•;r să du
autobuse in intt"iOrul uroşu lui car~ deser\·%te şi locahlâţJk ln 4

,·ccinal.e: Dev..1.S!nl11lialm-Sinlondr~i şi O<va·Şoimuo: taxiu ~·

l>irja rn 11n <>li
62
Adrc'c uHlt. Principalele institutii }i in(rt•prind<•ri ·
\ratuJ l>ovu!.ar Rtgioo:d, slr. t\a~t ;\\J:r~ n'.'". ~ . ~f31111 Popo-
l3r al Oraşului Ceva, ptat~ l.'nif.i. ne. ?-2; t\d1nin1~tratia ~i re-
dacfia ziarulul ,.Oru1nul SocialiStnalui", str. 6 J\\arCI•'. nr. q:
A.R.l..\ ,\:, 1 \k". f\:trl \\.irt, nr. li; Ascxiatia ,·inlt0tihw ~i pco~
<arilor, >Ir 23 Augu<I. nr I. Banca dt stat R.P.R. P••I• UmMi,
ur. 16; Biblioteca. centrală tegional3. piata L"r.1rii. nl". li, Oficiul
P.T.T. cntiin3, ptJţJ (Jnir11, ll:"". 14; C.F..C.• pio:1t:1 l.'r11r1i. nr. 17;
l Jnlun(':a conUtelului pentru cultură fizică şi sport (ti.C. F.S.).
piato l.'nini. t1•'. t I: CC111.-.:Jiul siodi.cal roca!, str. J< orl ,\\:ir"<. 1,r.
!l; Oiret1ia re.(flonatlS ~ilvic.ă, slr. 1\„·r:uu lath~u. nr. 2: Diret.fia
reRfonnl:l 1>.l'.'f'.I{„ !'i lr. l(J.r) ,\\nr~. nr. J'.?· Oir&:jia re$,!iono1li n
re1ervtl(lr de rnu11c5, pjJla S~niin, nr. 2: Oir~c~ ln re-aiunotă de
~tatlsticl, ~I". ;\1.rram l.1n..~u. nt. Z: f11frcpr.i11dt"rea ch1c1na1ogr.i-
Hci şi ch~n\lllC>.qrafuf .•f'ilhncin Strbu„. sLr. Karl ,\\,1r'.'<, nr. 5;
lnt.rcprindf'rca rtJ?Îona1ă de tra11sporiuri aut(), st!' ('u13 \'•>':l.i,
nr. 17; lntreplind<rta poligrafică „ I Mai'', sir. o~. l!Anliu, nr
f3; LtbrArla ~oa.str;;., str. l\.a.;1 11.\J'.'"\, nr. 12~ ~c:o1l3 n1tdie n1i\•j
nr. t , sl:' r1 ,\ \.lrbe, nr. 2; Şcoala nK"dic mi"Cfli nr. !, ~tr K~l
.\\a"'C:. tr. 10: Noi.aria.lui de sbt, piat~ St.liart. ni 2. Olie.iul re·
gin.nai dt aprovl1ion3re şi d~fate:rc, st;. c·u73 \"."ltl n:- ·~· :
J>roc.uratura rtgiooa1i şi a oraş·ufui, piJfd St~lin. nr. ~. Servi·
ciul de dtu1nuri, ~Ir. Ş;•i?\Hl.:t, nr. 7; Soci<-tatea p~ntru r~.>pindi·
rta şUlolel ~I cullurii (S.il.S.C.), •t•. l'ocl ~lnrx. I\!', I I. So·
clttatea crucea roşi•. str. l\ :itl ."111n, 11r. I I: S11ltolul unlllut.
~tr. 23 Aug11~t. nr. 5'): Şc.oala pedagoj.'.!i..:~ . ::.1r. G~1. BJr;tiu, M. 2:
Tribunalul reJ:ional şi Tribunalul or:lş.~n~·sc, piaţn St:.lin, nr. 2:
·rru„'i:tul rt.'J.!lonnl de constroc~ii loc:1I: HLUll!doara (î.!\.(;,r .. r i.),
.,;41'ea Jh)rit1 . nr. 14; l.inîunea de consum, str. l\ar~
c0-0pera1ivtlor
,.\\tlJ"x, nr. 21; t.:·Hiunca cooperativelor de pr„duefie, ~r. a.111 A,.,
Iancu. rtr. 2; Uiina e:lectric.i, s-lr. l„rrnei, nr. 4.
________ t
O/i/J111 rtgiunii ll111iedcato
'Tealru şi clnemato11r•I. Teatnll şi cioemalo1rraful „flliinon
Sirbu", $14". l(arl ,\\orx. nr. S; T„trul ~I cinematograful de vad,
6U'~ .1\vr4m lru1C'u. n:. IZ.
La Deva lşi
are re~dm\a celăleneasd lov. Dr.
Petru Groza, P~şedink!e Pt c-zid!ului ;\.\:>rii Adu·
n;irj l\alion:r!e A l~l'pt:blicii l'l'pul:.re l<»mlne
c~sa, dM~bol de intt't'csanlii sub r3po1 tul arlti·
tectonic şi al nrnnj;11nenlului inlerior, silu~tă la in-
trarnn tn p;1rcu l oni~ului. posed:1 multe ohi~de şi rlo·
cumenie C\Ot,lltoare de 11.:\it111i de luptii, prk·lcnii ~i
rcl<1i ii, adcvaratc vn lori arlislke şi de documentare
is!orh~Z.
l Oraşul Deva. Deva. capil<•b regi:111ii llunedcnra,
~· !!flii sihrntil tn slînga Mur~~ului, Jn iniil\irnea de
180 m dt•nsupr~ marii, la poalt•tt' ullimclor r>111iili·
catii ale munţilor Jloi<111~ R.usc:• Ct•1>il,1la r<'giunii
Hunedoara e~tc 1111 ora~ piloresc. important centru
:rdrninistrativ, şrolar ~i l'Conl11nic şi ~c? m~1i anin1.it
ornş pu cursul ckl mijloc al Mun·~ului. Arc cc:. 111ai
temperată climii din întreg Ardealul, fiil'd ferit d~
curcn\i, fncit, pe drept. c&!e o staţiune clirnateri1·;I,
ckşi ne<lcdar;itii. E tăial;I de ap:1 c:onnlului Cerna,
fiicut în veacurile trt'<'ute. ,
Unii ctrcl'lfilori au ciiut;.t să pună denumire:1 k·-
.„ c.1lită\i1 - Dcvn - în lcgd.lurii c11 loc1tlilalea ducic<•
Decltlava, din care s·a f:icul Oava, apoi Dern. Acea-
stă etimologie nu poulc li însă susţinută ~\.iintific.
Păreri foarte compclcnlc arnlă, prin argumente ling-
vistice, originea slvvă a numirii k.cali.tăţii.
Dcvo este cd rna1 1rnport..nt ceriU-u t1>ristic •I regiunii. Vi·
if~alotul amator Bolu turistul pasionat aic.i va g.lsi găiduirlti şi
pn:i.;itJHir:i(i dC' l1(V'(•\1l1.ic1n:irc f)C'. ~ir1 j !e rlfrr:i i)l-.c;ihiht5ţi <li.:
 T..
„ „.,.. „„„„„. _ „„„. „„ .„.„ .••„„..•„„„„„„„„ .•.._ .•
, ~·~~
„„ ..

(J(.fd~~{~Ul f.'fi·•( ii • ·:;,

t.1/tiil:ot f!' j~iur.l• Jlrt!lt'dr1;.1"<t
t <'lntiUl Î<'.11;c.-. ra : lrtfl, curse d<.'!. anlolJu:ţ, i.alÎlJ ~î lr.11''.ll't. tn \.o.:ilt"
~•ft."C{11tr ~· c::olturih• i11tt:.rt'S\1.ttlc.i ~i lr..un·'.;J\<'r ft"ijnJfu hunt(L""'· ~
t L"'1'" Or :itcJ J>")C'•'t~' r).t'ut~11.~tiş:.ii ~; hl: ·~to pr 0111t:1n:'\t.> \ ailt
, ~\~u1: <k.· ~·uc1 '1.t:' in1:l. p:Ut p».1tta rwnl•hr \~l3!K:1 ~
1:s Bcjau. Ml ulJra 3urutur„ şi a Zâr.audului ·~tt)fiC. p:u.i 1a \'tS·
f~
tnu1 .,lirg de (elt„ de la G51na: de .11.'Ci se d"~'•t-le. \'3~a Ce·
ntl. co z_.K5'ntrui:io şi uzfr1ele de lte:, .spr~ a u>lr.J Tn .:trl1.iicul
ţJnut .-1 „pldt.1rt'1hlor„ şi Wt de 3ict, t it ciţiva km mat J,:, c-.t,
~\'. intrj în otrf.gJf\1;irea \'&Jle a S.tr• iHhli, ~ntrn D Jl<" giţ~ 111
lc11<11tl•ro (~d a l't•l<b.il11i, 1• po;i;!dc falni~uhti " '""' ol Rttt ·
ta.turui. $.in s-pre a dJ in tara „di:un:intuiuj nt·g"I'' din bazinul
Jiului, de nrule M' J."Ol u~ca n11u1\ij P.:1riogului \fÎ oi \ •'il<::int1h1i.
Deva nu este o ;,şezare industrlal ă, un or.1~ cie ~„
in•porlan\~ economicii„ Ea c tul<•! depăşit~ în această ~
.,
prh·inlă d\\ marile centre miniere <lin vale~ Jiului ~ i
rnu n(ii Apuseni, de cc!atca furnalişlilo; dL> la llur>c· ~
~
doarA $i C ă l a n. c;i şi de alte puncte ind uţtri nl-e.::o­
:( ·
„
...
n.imicc.
Adtncile prefaceri pc!rcculc în inlreaga reglu 11<!,
:,,·intui oamenilor muncii de prel11lindeni. au a\•ul ?
lnsa un puternic r5sunet şi în acea ştă local ible, c';;
c.-ntrul adm'nislraliv şi cultural ;,I regiunii llunc·
do<ira
Fizionomia nouă a oraşuiui, P<'Cete3 rih1mlui nuu
d~ vi~ (â , este suhliniat printr-o seric ele intreprinderi,
coc•peratlve, aşezăminte culturale ~i şwl:tre.
Din sectorul economici locale mcn\io11~111 :
T.R..C„L.H. ,,Trustul regional de co11structll lcx:ale
Hunedoara"·Dcva, Intreprinderea de industrie locală
„I Mal", l.A.R.T„ „Intreprinderea alimentarli romlnă ·: .'·, .
transllvllneanl", „Fabrica de teracotă Deva" ~vl nd
c:• obi~d confrcl :o11~re:1 ~i fnl,ri~<;fN1 11!iiti!or <k' l~ -
I '.
'•
". .. .· ,,,·

k'
 ....... ,„.„ ..... ,.., .............„ .....,.,
r·•col~ lnlreprinderea pentru cx!raj!erea şi prdu·
crarea' n;~rmorci şi pietrei şi lucrări de co11şlruclii şl
montaj - B~npotoc Ot"va", ,.Fabrica d~ brichete lu·
rajert Deva" ~i &!!ele. . ..
0Jr, De>;• est~ şi centrul cultural ~I rcg:~nu.
,\ fora de •colile medii de >tat. denoll:1 n ~procMld
11clh•H:1lc eullUra lă, ş\ilntifis:ă ~i t"duca livă pri n di·
ieritt- socictii \i : S. R.S.C., (Societatea pentru rnspin·
dirctt ştlln\ei şi culturii), A.R.L.U .S., (;\50ci d\ia ro-
ml11~1 pentru $ \ri1:gere~ legăwrllor cu U.R.S.S.), So·
cit tatea pentru ştlinte istorice şi filologice, Societa·
tca de fizică şi matematică, U.C.F. S. (Uniunc11 pen·
tl 11 c11lturii fi1,îcă şi ~purt) etc „ ev ~i allt~ aşez:.·uu inl~
<·u i\ura le, cu: Muzeul regional ll unedoara · Dcva, Bi-
biio(cţa re((ionaiă, Casa de creajie C'i~.
*
i)n"1 ~i împrejurimile ci apa r c?. \inu1uri ln"nile
inc;1 1li11 <·pi.ca comunei priinith·c. l N.trumcnlc de
p1:1•ru ~i \•ase din iul zrs, alribui(e omului ac~•lei
~11eie1al1, s-au aflat aiît pe dcillul ccl<-lii, in regiu-
1wa \';ilot d•n parka de nord a orn~11h~i, hl cimili:.
rll ~i in partea d inspre Mure~. S ·ai\ afl ai ~i i1rme
nll' epocii ele bronz. Pe dea lal cd a \i i, au ~xi slal a ie·
'l.IÎ!" i omcmşti şi posturi de Ycglw, :ttît în !1111pul st;1·
pinirl i dacilor, cil şi în re! 31 romnAilor. l..irme ro·
111onc s·au c•mstaht apro1q>e pretutindeni ln juru I
;ictuhl ulul oraş. Amint im cîte,·:1 : pc locul d3Jirii
„M.igna Curi,1", ;;! Ş('olii lehuicr:. pc ((~renul ~pln! ­
erei s tatul ui, pc drumul ce duce li: Hlirău, la „Pie·
tr.iasa", pc dea lul Bejan E:tc. l n timpul sl5piniril rv·
mnne, s-au făcut în jur~ I Devei !nsemnate exploa·
lari de pi:ilră.
(; hidul rcglu.nii Hunednorcz ff7
l .'nnck· c.1ricrrlor romane de pialr<i ~c af l:I, la
o..:o:l d~ oraş, ··~ir. ja o jnmiitalc de oră. la „Pi<'·
t ro.1_~„ ~ii'" dc<i h:l ll<'j~n. \ ndt'zilul s~ de la „!'ie·
fro:.~n" " mult c\11loa!al şi pretuil l!! zili'lc no:i,l a·.
L1 le! ~i c, I d~ la rlcjan.
D:itoril" n5czarii s~le gcografire p•i•ilcgi.1lc.
Dev;i împreuna rn ~.1[(-f,, im'<mjnrT.toii rc, c~ri' ,;ni
mni ntilc <1 111 ~Pc11!11 I ;1I X I\' - le~ ca un „<fo;t ri ct mili \;1r
val ah" , cu rln·pluri şi org~niza\ii spe.:.1al<', i:1 un
:ivinl <ieoscbi t. P ro:.pcritatc<i sa ajuag\~ ln 11 11 purod
cu lol11I ridicai ln li mpul s iiipi ni rii C~>rvin i lor. 11 cll ·
rnr {!I tJ a Pl'ntru oreiş.ul şj ct•tatf.' a l)e\'L'Î n i1 >f.t 11L•in-
!rcr_npt<i . Par~i.n ilc lr i$fc ~k is~r.ri;•i Tra 11eilv11nici.
;~s:1, ':"11 rt·~1!11 \l l ~I 11~upr" t'i. Din ranza vil n•gid
(rn1purllur, fllCI r opula(HI nu S· (·j în~liUl t it, ;1~.1 .:"l!lll
ilT fi red;imrtl-CJ pri111t•I avînl şi_ :mpor tan\;1 1ic c.rrc
a ~vui-o la lt1c,•pu1 , 1\ nmwre :1 la!nil!ei Cnr10!11;jor ~
ins<'~l nnl pentru fţl ,rt'tt ~i _<>raşul Ckva (l st;ign trt4,
dac.< 1111 o J<)('~t1rrc. l n 111npul afocuril'>r turc~-li
~u toate ca nu a io~l alil de muli c•pus:"1. c•Jm ·:„;
tos{ nmlt" :•llc J11(a lil~(i, lnh•şi colropil01'ii 'li njuns
de nmlte ori 11î11a ~nh zi,hor'l<' <'t>li\fii.
. kş1I di n l"VIJI m~diu, oraşul !Îe,·a îşi conli1111.1
~!' (•I Cll oraş de- provinci<', de importan tă secundnr~.
!n(ru«!I ,_is}o1 ia l,1<.: alil_;;i1,1, tlin ceh m;1i v~~hi th1•
pun §1 . _Pm~ rn vcarn l 111 XIX· ll;la , t•1'a h~111 :1 d;• cc 1
a cda!H. dcst"ricr<>a c<1!aţii. pc. c<ire o i.ac~rn 111·1i j 1,,1
arun•:fi lu1 nin;1 şi t1!'1Upra i:-;torit-i locaHl<l(ii ins~şi. ·
*
• Cctafea Devei. Din orka1 e direct ic
la}orul d() oraşul Deva, 11 întîntpmă de la marc d~·
$(' apropie r:i·
pariare cetA!ea D<'vci, podoaba _oJ"aşului.

:J i
i
c..,1 •. i.„.
e,t.. ;iluală in pari~a de ;ipus a nrawlui;
11e •tinc.1 unui deal conic, impât!u:il, de pro\'erticnl•
\UknnkA ln lr.ăliimea de 371 metri ci~ la ni\·dul
mării 5i '1531 mclri deasupra Maşului. lmprejurimile
impi1dur:k ·11,, Maluiui c>?lă\ii !orn;eaza un im~ns
IJSIC P•' ah' <'aflli ale! largi. conccnfrk<„ se poat~
riju:l~E'. printr<' \."ttpa~·n ~cc:ul2r1. la ru1ntlc 1orlilr.t\~1.
oşezatli a~em<'nca unui cuib de vultur, ln \•irl de
munt.:-. ',, jun'i P'-' rnlmc, în ia\a {.1lnict'l•lr z;dm i ale
cet~(il, 111k1 · nonslră okscaiă ne este r:isrluUUi cu
unH rlin L~(')(~ rnai înrint~J~OfP'e panor~n1c: vr, lea f\·\u·
rc*11ltil, cu Miel~ lnşira(c de o parte şi tic alta u
marelui rtu; jur impreiur, rcrcul de 1111111 \i şi dealur i,
care ne lnconjoar;\ din 1.oa.tc p;il'\i!c, ca nişte vnluri
urt~~I.'. iar jos, la picionreh.• înăl;imii, ni ~·· proiec·
t~nzîi lnaintcn ochilor or~şul in întregime, 111 culori
\·~rialc.
Pm·ind spre ,c;,1, avem în fată mun\ii Poim1.1
Rusca şi cei ai Zărandului: spre nord. muntii Apu-
seni, ~pre est. dealu! Uroi şi mun\ii S~bcşului, iar
~pre ~ud, în zilele cu cer senin, distingem, la marc
tlep:lrtare munlii Paringului şi masiv:1I Ret~~atului.
D~alui cetă\ii, rn o vegetatie for.ne v~riat:i, m„i
bine de l.300 de specii. dintre care uncie foarte rare
şi chiar unice, este un vestit şi prielnic loc pen·
lru creşterea viperei cu corn (Viper:i Ammodytesl.
Jnl!llimea izolalâ a Malului celălii Deva, cu vc·
1kri ln more di !<lanţli şi uşor de apiirat, a [ost lo-
cui!~ !ncil din epura comunei primitive, pentru ca,
trcc!nd upoi prin ~poca daddi şi sclav~giştă ro·
mană sii 11j11ngem la cea a iobi1giei le:ud:ile şi l<i tim-
purile m~i apropiate de zileli noastr.-.
Un numlr import~nl rle ohiede intcr•~anle şi
„
•
r:sr~ „ - ~lrc!~lorir<', dal·ice, rom<: nr, ieud:t1e pfc.
prm·en'thl rlc l>t' culm~a şi lerJsele deall'iui cclat1i.
t
(
se :1fla .-\puse in M111.~111 region31 Dcn1, ~ilual l.1
11o:il..-1e dealu!ui relălii.
Din urmde ma:\'rrnl<' mu!tbect:lare legate de Irc·
c·•!ul deal~lui ct·t11\ii D~\·a. azi nu au maj răma~ i><:
lcr<'n clPC1l falni~I~ ruine ale rolatii, clădită duna
sistemul forlii«cn\ii:C·r cava lereşti ale evului mediu.
_ . O~r care csle 1)rir,i11ca î ndepărtată a accsl~l cc-
l:> t:~ '." decursul 1•c11 curi!or Joc de dcsfalare pentru
111111, izvor de asuprire şi umilinţă pcnln1 :1)\ii ?
•
După "!~h~rn izvoarelor, povestea cctii\ii Dcv11 o
p~tem lmpart1 tn partea legendară, produs al imu·
ginalîci populare, şi p!trlca istorică rezulta! al C('t·
ccl<irilor şliin llflco istorice. '
*
Jat:i t•itcv.1 din 11.'gtndcJc u1ai inll!l'c-sa1dc:
- Uns d•l Jeac~•t!~ .1lr1buie rKlica:t.a celat1i r)e\·a. a , ,..
lotii 1·roi ~ • <elolll <.ii\, unor z~. fctc de uri>~. tu p~rul
t:!t ..111~.
. Ce!.Jt_ite ~cestea .c:-au legile fnire, ele- printr-un pud de aur
şr 3Un'Cdc 11r1c tră1u11 in cca mai bun5 arrtl!Xlit una (I.I alt;,.
Oar dna de lu. ponlclc fl\lUltl"ltJi r~etez~tl <ar~ Î'ji 3\'eit 1"('~··
di~!• la <:<:lalea ColJ, inlr4 Îl1 duşmănie cu celelalte surori. Zî~o
l;r<,i11h1i. mai in\'klioux!i. voind s:) '1is!rugă <:etah~:t zînei d<· l:i
Colt, a u~unc~t ntlstrla uriaşii cu catc i$i cJădiSl'. cctatţa spr1.•
i cetatea rt\'nlrr ~:>Ic. l.Jra inver~1n;:uj .l făr.,.ut-o !'â .:irunec nu~­
tda cu o pute-:c n1t1i nu1re decJt era nevoj(' şi .:i.stfl'" .:i r<.•tcrol
nt.t1ntele iliu partea. opu$.i a cctă1ii. Oe ;ilti, nnn1e!e rnunt.c~11
..Releut",
 7t
..• „,,....c,.,..-<:",
·{~ -.-•• -.r, .,:- -:;-;-:---_-._„
~

-· După o alt;) l•·gend•l. ·c~tcJt„·;1 Ur\·C'1 c.'lt<,• c111~r<1 unor Jlllici

Kţ•nffth şi h.31;1ic1. Ei l·x·u1:1u p•· .:1·ltt· 1H(·l,,au•ul. '~Jf ·.h11 7 111 '/
ani r1 r,•n,'t~au s:i v~ul.:1 dJ<:J i:1;u i:xi:.t . ln hpşa 1:.r, <'\·l;,1((•.• ol
f<l'."i( '"'ut)Jt;'i de u11 f'.alaur cu ~.Jph-- r:;>..lr. JX" care iiiht.·u uu
1·3U nw pulul t1gonj du; ("(.·:~Ir \!<"C:t t11 ajntnrul pt:h·f a..ulu1
ft'~·~n\'.iif1_ 031.Jurul \, .; „t'lagJ3t in ~"h·ri!t c!t" le !~:-rţ1h "!' t 'kr
d<' la Ot!:t:î:rc. :.l;ir J1)rgo\-;tr1 1-tt urn1·1nt ,~1 :1\Y,Îr> şi r"<I u<'i!.
J)in tt-ingtdt• lui venln•')S, JH.• c.:1rc.• l -11u :iiu11t 111uşti:ofe, s :l 1Hi~cut
Ul11t1t\1 i't1hunba~i'..

- - (} .:1 1rc1:.1 IC'~~·nlL,\ ;1tr;1n11c- <Î<l!l'Ca rc·f~ttii n~şi~r:i:ui \\~.

nole. in \'t•rsinne uni:urf&.'<c1. K.'imi\'t•• Kt•le1nen. lc·gcnd~ itit
d„ r.).1pl;J•ht;i I~ „:wnf1h, llflgt!ri şi ?"1~•3r,•it bah:OJ!I:„·~ în l,·J1.1itt' a
(U rt·~ht:rriio.> <le "~:n-..1nk't11 n1i:-f.1t ia!...:- tr<:~·uinfi1i.

*
D11pii cu111 arută documentele tin<pti!ui, ceta.\ca
D<·vei a fos1 con~truii!i pe !" 111ijl<X'ul w.;icu lu i a l
XIII-iea. ea urmare " niivălirii t.ot:irilor de la ionul
I:!~ I şi '"' punct d~ sprijin şi ;opjrare impolrl\ 1
acrstor~.

Ln începu t. c~·tatca, împreuni! cu domeniile cxti n·

se cc ii apartineau. SC an,1 Îl'l P•.>Ses ia dimi sti~·i
kq:1<1diene: trec.~ <1J><li, cu timpul, n<.uprn nwi 1rn11lor
prorrl<.'lari, casc domnitoare, boico i ele.
Pc la începutul ,·cacului ;.I .Xl\1-lea ca se .1fl„ in
pO~·\ia lui Ladislm1. \'oievod al Ardealului. lr.c•'Pintl
eu ct('f•ustă dafă. lirnp d~ trei sr.„oh~. {)("vu f!gurt~ft7.:l
ca std iu al vicc\•oicvndului din Ardea l. ln forru.i
11cc11sta, ajunge cetatea Dc\'l~i. lmpreunii cu 53 de
sa te şi minele de nur din jurul Bradului, în posesia
Corvinilor, la tnc~put ca propriefote cu caracter ofi.
cial. apoi ca prop1 ielele parlicul11r~ a aces.l1:i ia-
milii.

I
 Îl
•
Ocl1J~li4.'> f.Jr,,c.il
b1n anul 1504 cetatea trece din nou ln rnîna re·
R'iiflr ll!agltiAri, apoi Îll posesia lui Ca~\nlc!o Şi a
ls.1hdei.
ln secolul al X\'ll·lM, de domeui ul cclii\ii \i-
neau 56 de sate. picturi, Jlloşi i întinse, vii şi lurnă­
torii de fier pe Cerna.
Pe la 1687 piml la 1705, c<'ta.iea Deva \mprevnii
w alte l l cctil\i ?rJelt>nc au fo•l ocu11atc de trupele
impiira\ilnr. H ab~burgi de la \'i<.:na. L ·1 inc~pul;ol wro-
cului al XVl!l·ka, o Mo~ebiiă grijă ii poail ă gu-
,·crn~lorul militar ul Ar<l<><>lului, g~'l1l'r:tli1l S1dnwi1l~.
Pc la 1800, ceta.tca nu a mni ~v1H nir.i o impori,m\;i
militară şi a i<>M ''lno ntii la licila\it:. O înlîmplarc o
salvează însă de la desfiint•1re tota l ă. lmpărntul
Francisc I, tn drumul său prin Arncnl, iăc.ut în anu l
1817, a trecui şi prin Deva. Ramlntnd impresionat
de pozi\ia ccla\ii, da ordin să fie rc11arată, prdun-
I
gi'ldu-se prin :1ccasta incă un l!mp oarecar~ \·ia\a
:1ccslci ior\ăre\<'.
ln anul 1849, cct:1tea I:Rvei e$\(' p iii"iisiiă ddirii·
tiv. ln ace.I an, explodînd magazi:i r.u prai de puşc<i.
li aruncă zidurile 111 :J('r, omorind şi mica gami·wană
a cetăţii. De alunei şi plnă azi, nim!!nea nu a m11i
locuit în ea, n-a rr.ai adăugai S<lll scliimbat ceva la
această constrLic\ie, doar dintele vremii sfarmii di-;-
crct, încei şi sigur, în fiecare clipâ ruina falnicului
monument.
O leg~ndă, az1 dişpă.rulli i<1 p-.~p..">r, dl tui \'11"acter rr.lllUntie.
,l t.listrugerii c.cliifîi. P<>vc.~(e:i spuuc că. dCt'')l)tCl!e :.rioJiJ pri:a iru·
n~las> a saklalului 11tf al dep:izihllui ~c mooijii, l-a tnşolal pu
•<tsta cu un ofiltr diu relate, solul gcle& şl inşelnt
pedepsi oojj3 otcttdinc"'"-'ă. pnr;oa:ă l!l'.pknÎ<l magatlt~ ruin•
cir•ia prinse •11b dirlmiluri şi pe cei dl>i vinova\i.
1· 73
t
[ lnlii~lală in ,:eacul ni XIII-iea. ea suieri1 in
I" ct:rsu l l1111pul 11 i m:i i mu He 1r<l nsformiiri şi rcpara\ii
Î unele aproape radkale. A~(fe.1, în amil 1551, gene'.
t~h~I C~staldo, crin1and;intul militar al Ardealului,
v;iimrlu-1 1mportantn, o înliircşk, fikind din e,;i în
':.rdcrca luplclor cu turcii. un import~nt t·c:itr11 'mi-
111ar.
. . Pur_t~rPa oarncni~o~. h~i Caslald? fa!~ de popu-
l:·lo~ CI\ ii'.'. J l?<"~]1~a\1! ~1 a hnpre1urimilor. hnprcu-
r.a.1.1 Cil anJCn tn\a rl ŞI )8 f Uri n<.'<TU\itto·1rc a ''tSHl
111t1 lt1i vreme. amintiri le ceh• mai tri:;te. ' ' "·
r. ~ep~ r:i \!i rn~I mari a u îo:;t fikui" şi în ,mu l
l.i_~Z. ('.1 ŞI la 1!1ccput11I V<~ncu lui ;ii XVJJl -[,•a. Lu-
crarile .la aceasta din urm~ dală au arnt un cara~ ·
k~ m;11 l~rg. Ideea nmul pusă in acC»le lucrirri de
calre ((~ncralul austriac Slciawillc, l?U\ernalo•ul Ar-
dealului. a fost aceea de a o fare potri'.•ita ~•tt pcnlr
~i:pt;i. dcfe!1~i''.ă: c~l şi pentru cea ofensi\·~. ling~ ·ne
„1lte amph[~can. , s-au sdă ug~t. cu act•s( prilej. în
par.l~a de JOS, la picioarele dealulu i, întărituri (v~­
luri ~i ~;mturi) de p;lmînt.
, La slirşi t~I aceluiaşi secol. i se foc noi rcparatii.
c,~ loala gr;Ja depusa. fnsa. pentru men\iacrca ce-
x:
1„,h ln huna slar~. în<'~pind cu sfîrşikl veacului ~1
l ll ·l<'n» en nu mai putea corespunde. faţă de pro-
!;• ~ele ş1 metodele noi ile luptă, dectt ca loc. ele
;;d11~osl ;1[ n<>bilim ii ln mişciir i lc \iirăn~şli, aşn cum
~-a 1!1f!111 pl11t, d<~ pilrl{i, în rti S<"<Jala lu i Horin.
pctll"ll •·~i l lhnlt'I(' rcpar:iţii l:i 1idu1 :le c<·tfi\ii <·:111 f:icul in
anul 1&29.
•
Io anul I~~ ceta\ţ-1) ~ fost p~răşila.
 . '

flhid111 rt-gi1utii Hu:iedruru

T11poirralia ccl;.lii, dcş! se nrni poak ur111lir1 cu

dc~tulă prf\·1>.ic ţc krl'n, totuşi c:r~dcm jlotrh·il :t u
descrie du?ii ma1 furia unui istoric, cacc o 111zit."~
puHn timp' înainte de catastrofa care H arun'" ••
zidtorifo in aer.
,.1-r t'irj11/ tflou/11/11i ne cond11c!' () mie i•l serp1'/l·
tiniî. pe can• la a1111mi11• rlistan(e s1• aflau trei porţi.
i. '. Dl'.~ţ>re fiJJlf!inli'fl <l<'t'Sll'i cai 111.' /)l{ft•m fllCC O idl'<'.
i' ' <Iaca aven1 in t11..'1.lcr,1 t'tl' rlllJn:u· <listu11ta illftl~ 1./0111.1
porţi, din/re poarfo rea mai di11af11râ Şi a ll<;11a. l'rcl
d~ 865 d(' 111111,„ Srw11d /,2 zi:lul t1'/liţîi. i11 pa.rf,•u. de
ciitre <11>11s. cafea ffl>cea peste "" pod. c:ar~ se putea
ridica tu la11furi şi era de .50 de ttrme de /v./llg.
ftlfri111.I /1!' /1fXl rt(J, 11,. tl,flărn i1i.•r-() t·urt1.· 11111i 1nit'u ,
Î11 exft•11s;t1ne de c:i/iUtl stinje11i. untle ~1eg/Jr1a ga.rui·
<vana. A1a! imo!t>, era f'llrfl'r1 cetăţii, de [<,n11il pa·
trată -~i rn zid:iri de j11r-imprejur, iar părnlnt11/ P<' i'Of\'
t·ăfcam I' sli111·a turata. Lungimea c11r(ii l'ra de ,5')
de 11rm1• iar i1tal/tmt'e mai miru. C0t1slrarţii/e 1i11sprr
miazăLi erai1 rnm~·ate. precum şi o parte din t"•h•
dinspr-e mîa...·11111.mp/,,, iar rele difl celelalte pur/1 nau
in minil. /-()/1/fa d<! căire miază<i, răsării şi mfoiu·
noapte a reM/<I l!ra pasii sub acof>(':-iş. iar apa de
ploail• de pe fle rnrJţea în <'etate ş; era co:u/11.~(l i11·
lr·o {intimi. Asi[ul. de d11111fură t!ll se :•eden al/c1':Ja
din toaiii cetatea. deci! 1m :::id ;„, im11/h11,• tle JO slî11·
j;•ni. Din 11fari1, lmp„~juruf aa•sfui zid. st· ifllir1:fea 1111
spaţiu, în ltl(imt' de 3-4 s!înjeni şi r1m• pe lu mur·
.~ine era împrejllfuif cu 1111 alt zid, mai mii:, 1rni11tl o
}'ormii ot>(J./t1. l11r1i11râ ~fe aceasf<I. şi t11h•11 în S('fp1'<1·
-t -- ; lină eia apuralu du 1111 zid.
 ?G
I fn/Qrd11du-11c Îl• cetate, în col/ul d,• miaz,/11napte·
tiJMril. $e vedeau odăile care au fost zU/ill' ;„ ll<'f<'
guliJ, toate ruinate: i11/re ele am ;;iizu1 şi in(Upt'rl'a
i11 mr.· ~" piis1ro11 banii publici. fn partl'U de min:<t:i.
adi11l' in fJdft1i111. era capela. apoi i111 /tiw1:irt'a ,1.1-
111/ur'.
*
Sub raportul istoric ~i social. N'lale:1 De\'Ci. im·
preunn cu toalc aminti rile locale l~gatc de existenta
sa ş[ cu 111trcgul şir al luptelor ce s-au d11t tn jurul
ei, Forrne-n1.li un însemnat capitol clin i;toria tinutului
h11nedore;in şi o modestă pagini\ din !recul ul Tr:111·
si!vant\'i.
lnthnplări lc trisk ale istorici Trnn~ll\'~ nici, ca
11rtuur~ :t ('\plo;.iliirii n1oşicrirnii. cuibfiritli în tu'Stc.lc
~i ceta(i. a di[ercndelor social<.', relif!!o:;s~ ~i nalio·
nnle, stimulate şi sus(inute de s!iipînitorii limpuril,l:
lre.;ult", s-au revăr~al di'l plin asupra pop:'l.11ici difl
jurul cetălii De\·a.
Din cauza vitrl'giei timpurilor, nki popul"lia şi
nici viaj:1 social-C<"onomidt nu s-a dcz,·olht ln mi•·
surn ln care rrn natural să se dez-..ollt'. .Mersul în·
lrcgii vie\i o localii~ţii, ca $Î a ce>.lor fi6 de salt.: <.I,,
inbagl, <:•• li11<:>1111 de domeniul ccintii. er1.11 dctcrmi·
nah' de inler~sl'le slil pîn itorilor C<'Hi\ii.
Se v<Jrbeşte, în docnrncnll'lc legate <le trcculul
~.1~cstui monument, de obliga\iile multe ~i g'rcle p~.
c.1re le avea ţărănimea nevoiaşii din jurul cetălii: de
:1 pliili dijme şi a iace zile de. clacă, de a între(îne,
re1>ar? şi apiira cetatea şi zidurile cetăţii, da.r nicio·
dală 1111 ~? vNbcşle în aceste documente de vreun
~i>' ijin car·~ le-ar n \'enit celor multi şi c~ploat;1\i dl!
pe urma :t<;.'slor sliir>lnilori, castelani laliiundinri.
~imp<:-!ri\ ·'· 11..ilre11faill" de ordin pohlk şi Admi·
~p;.fr~i?~·, Sl.!flrapu••t" (~·!or <le natura sociaia şi c.le
111vrn1ti1rc na\iona=;, ~i religioasă. mcn1inea1: 111 moj·
IC1cul cdor ~~upriti mereu Lreu:i ideea iuptc: ,unk
P.l:'nho un vulor n1oi oml'ne;.c. De acce~. nu c~te !n·
t1111plutor
. r· foptu l cil (Cla(ii D"'v;. i-a fo5t dat ,.„
~. ..11 \n1I"
11,
lnun•.mtl snu 1.drc1himitt·Sl' "ub z;darik• "al1~ nu llll·
rri~i :1fc.1ccrile n:·1viihtorik>r t;il::r~ sau t•.1rt!'. cJţ:,(~1 ~
şurarc_a tmor lupte pentru sl~p1nirC'a An.il:'iolului, ci
s~b 7:,1d11r11c (\i s-<t pelr<'r1Jt şi un irnp<>r.ţ:,nt ~pi~oit
dt n„rasco~la Cl\rtU ttSii de Horia, Cloşca şi Crişan, cit
~· l1_nalul rt~voht \i~i de la 1848· J 849.
Ge~at~n ţ>c\Oi şi st~lpinii e·j rC'rugiati aici i~)rtn~tu
un oh1~~hv tmpor.tant in ri\S(':Jalclc t.~r5~e.~ti. ;\;\foi,
a11Jc_11I u:it de. l<tranii iof"1gi în Pmpu! ni,;co:il~: lui
l_iona s-a de5taşuri>t. ~ i.ic'io; a~uprn dealului cd~!ii.
.. c~re forma 1111 hun ~· ~•f!l!f 2dapr.sl pPntru nub;lit:tc.
Ţ~r:!O!=, 1nlfJ(.'tn)ntl piantcl de CUCCiire :t t"(l-lari1.
dau un 111! .n.:tlum oohilinlii îil rare cer : •
•·.~'<>?il11/ <'Omi1111 • . i111prc!a11ă CJ.1 iofi siupin!i tlt>
~~oş11 ş1 ci_1 !~'atu. se111111(fo tor sa jure pe cruff: 11ob1/i
,:,u llll mat ,11.•, t'l fr,!c crr~: clacu "-'<l putea !Ti.iSi ~'fi!()
st~11bă sti t·aiascu di11 an•ea_ :Vo/Jilii stcipini' Jli' mo~fi
s" p:1rciseQSC'ci ooata pelllm ioidea1111a mo.~ii!r• nv1Î1c-
Ş1!Şti. $~ei să_plăleas(·u dare ca poporul de rînd.
. Darn coml/C/e şi 110/1i/ii sl1lpî11i de moşii se vor
11wo1 /a ~c~1:11sta,. /~ranii le fdgiid uiesi: p:Hi', iar ;„
sem~ul pilm sO r1dw• pe cetate, pc la margini/I! ora·
şufu~. P~ p~iijini dt mai înalte. steaguri a/he".
.. Nepnnund . ril>µun~ b nn·~\ tlliima!nm, Ilir.mii
rn~cula\1 ;it;lc~ cctaka. Atacul a avui loc la 7 :tu·

I Gcfa;)ÎCJt Fior.a
! ; i a Moldovei. 111 drumttl sau spre curlt·a îtupar 1ht·
1en;hric 178-1. Taranii, lipsi\i de anni> ~i noorg.miwli
suiicit•!ll, ~inl nevoiti să se reiraga Şi 5_il lnsc. ln
miinilc 11,1hililor 86 de priionieri. l n lupta :iu caz•lt
î'2 d,· iob<;gi, Intre c.arc şi 1 l fem~i. t?iizb~11:1r~_:• no·
iJililoJ' li [ost crudii. Jn ?.'.ua de 8 110!l'nlhl'I ~. CI CCJl1 -
d:11l11l,i la moarte fără drcpl C~ al1c! Si delapikdZ~
pe lt>\• prizonieri i. Cei m·i ~i ;111 ios1 in~ropa(i la
$•l11td~. colii\ii, l<t stinl(<l drumului cc duce i;prc Ar~ d .
' 0 (1r s1i ne i ntoal'l'em co cEnil. pcn lru a nu l,ts!:
Tl(•'ll!l ir.til?i tre<:l•rea lu! .\'lilwi Vik;, rnl prin ac.e~k
h„"~u ri.
';
! 11 to:imna anului 1600, cct11!~a Dc1·a ;wen s;i fi,,
unul dintre obsl:icolele pt incip<tle ce se op1rne<Ju iu
l
------------·-··------------·-"""
cale" lui ~\ 1hai Vifoaznl. după 1>i~nkrc<1 il\ unll•nit•i
lui Rudolf, ln p, aga.
Dmmu1 lui Mihai spre Praga durea prin Ar<ical,
tara nchnp;1calilor <ăi vrajrnaşi. MHtai Vile11:i.ul. cu·
no<ciilor al impn•jurărilor şi <!I omne•1;Jor de aid.
a ~tiut !\{t " ~trec(>t1rc destul de bine, dtir. dlJI'"
cmn l'I lnsu~i 11(' pov~:;k~! c, nu [;~r:i piedici şi t>ri·
u1cjdii :
„111. !nu/te loc:r.,-f sclririi pe oa11u:-1lii tn<~i şi-i uc ist·r,i
jării nicio c0t1.>id1tra.(ie. Din cet,1leu J),~,·l'i. îndn:ptilfa
iiimtri le a$upra mea şi inl'crm'i !n .'>Ilire.~ mai mulţi
din/re ai mei. $1 cic,•sle riet•oi Ic cwui mt mmwl 111-
lr-1u1 lot. fi prin toi Ardea/11!. N1w111lţw11i(i i'll 0:11,
trimisN/i ciir(i la Raia ci<• Criş, S/Jfl' a r iisnlfa. /t111wa
asupra 111t"t?. Asc111enea i11t<irîf;t1ri1 şi pc so'r!a{ii clin
U poc•a şi fnt'll, rare, fiind însă mai prl'jos cu put,-
rra. 1111 Cllfczaril a lovi P<' ai mei".
Cltimclc r\'cnimenll' is!or'ce lrga!.'.' de cef.1lea
Dcrni ne con1l11c '" revolu(ia din llH8-- llH9. Act'<.!.i
el;te locul undt• s-n ,,~(recul unu! din momcnfcl<' ii·
nale ale rn·oluli~i din „pi! lrnze~i şi opt"_ Aici '""
refu giat qcnrr~l ul rcvolution:tr fkm, în !lmpul relr:i·
~c!ri ! salt', lulnd, npoi, drtunul peste n1u11 \i şi ,"vlu1t·
tenia. sp;c Const:intinopol. Curind, (lupii n,~t\l'~. s-;i
i11tîmplat. <lupu cum s-a arăta t, e~ptozia mag~tic i
cu prafu l ele puşc.~, care pune capii! rolului 1storlc
al ceta\ii Dev,1.
Lin in•enmal rol 11 avu( cela;('~ De·:a ~t crt ind1i·
soare în care ~i -:iu ispii~it pedeapsa cei care se ri-
dicau pentru filurirea unei orînduiri mai bune şr
Oclaoian Flocd

m ai drt>pt.·. Tot aici a murii mo_arle de martir in

ve;1cul ;ii X\ll ·lt•a ~i fondatorul . şi primul epl;cop al
bisl'ncii unitariene. Franci~ David.
Rolul M lnchiwarc al celă1ii Deva a predomin.1t
chiar. ln unel e tpod, foiii de adeYarala menire a
un~i cetttti.

il.7.i ruin~ cclli\li De\'>1, * ~i lu .;iă în \'Îrf de

s·Lrttjtticş~e c.a \> snrt'JÎJ10'.a b~1 lrînă usupra ora~u\ui
ti1.;
~lin.;;i,

fa poalcll.' l.'i.
Din falnil~il consfructic d(• odinionril, m~rforil n
1->lîl.or e\•cn:me11te, pcn(rn "~i rn':ri şi 1iutctr1ki loc
de petrcc~ri ~I desfiitări. pentru cei asupr,J\i lol· de
supliciu şi isp~ş!r~. nu ne-au m;i! ri\ma; d~l'll rninl\le
mule şi '11ftrlisii<'.
Azi lotul S·ll sch'mbat în jurul ei... In zilele fru·
moase de primă\·ară, o dală cu irezirea nalurii, parcă
s înl chemate la o nouă vialli şi ruincloi d~ m~ll
adormite ale cetătii, la gi~sul zburdalnic al copiilor
şi la ch<"mar('a oamenilor muncii. care l*i cau!:i aici
od;fma. după mun.:·a zilei, fericiii de i!lmea nou1i pc
~arc şi·c f~ urcse.

*
Castelul Rethlcn, 1;mnit şi .. ,\ \P.gna <:mia'". l.11
poall'I<' crt:itii. ln p:1rlcu d~ ~ud J <·:~5tci'" ;c ailă
cel ;nai inttr\..~Silllt şi cel 111~~ ,.C{.'ili cnn11tune11t nl
Dr.•vt~i. In.:~i in piciua1·('., .. ~.~S!~!O<l (:uri a".
<~ri ... tnfor l\athPr\', rui:.•\"1)1fui .· \·11, ~duhti, J d.1r11it, fu a11ul
,j
l."j:il, fel.'.1.lcn l)•'\ll'i gu\t•rnal• ·rnlni Fr;J!lti:-.;,· Cit·~i'd1y. „\<·~~t·1
:1 f\:::tl:llU'.1t (\ i~(· la .111111 1.~.<:2 ~ i. Io.A :li:tn::, J !'i1.!ir~t " \ '.:t :i
pe locul undt' a\•cnl 111i „,\\3~n:' Cur1J„. (n act"asta. ;tu loc·uit
!'• riod vo1ev9iii Sigisrpund B~tho'i'• Bast~. Ştel•t• lloeşk,y,
?''""' „.„.,;1•····'~"'':""'"-ll···........,,...,,~~"AWP•1·~·1wl(•---u··•.,..-r

'!
sz Ocllwiari l'loco

Gai,til 9.,.1~1ofy. iar dt· 1.1 ;1nu l 1&1a 1621 ,·oll·,·odul C~ a\'r tl Eh·th·
tr3fl rutuc1hl;if;\ v 1a l;; ac1.~a 1ld fa~cinuntlî h.·111eit• a tuupu lui. ră·
ltcl. /\c:r~t;; a rid ic;,(, in anul 1621. 11ttuHlH cl!idlr1.· nlununH·nl 11l;)~>:1 ..,.~11b.1Y,t I~ 2~1 ani. tlar ,·ctn.1nlatA 111 (~11r\n1I 1lup.\ 1111 '51ll
i'Soh. -i<:, „·'\„g·1" f:u-i.,„. hn1„hilu~. r11 un 'i1 1~11 · ~-.t:if. 1• ii1;k~:;~­ pc c.arc i·.a pâ:;:isil şi c:i:e. tufu:iat, A vcni1 t:U ;ţt)') C'.:i1ar~li.
i<ll cu fata~l.1 3pi'~ t.l:~•':'· s.5 ~şî duc.ă ne\.'a!-ta ••c:t"t'i. fermf"'Cbtoart·:i ca\te!anâ ino;3, rt•$·
pin~e atacuf S<1tuloi. car„· iu $-Îhl să pk•ct• ru~u1~t. :\\al tir1iu.
,\\;1"'1a S.2erhy "''"'Je cetatl!3: şi întreg <!<>meniul Ot.>v<'i, cu t>Jr1 t
taleri, v<,111~\'0\!ull11 :\nlcaltL.lh.
Clitdirea, dc.5tul de lncr.patoare, ad:iposle~te !n ea
,\'\:J7.eul regionai.
Mu~•ul regional Huntdoara·Ona. Pi•!• Sta in or 4, l><>atc
li vt.z:itat zilnic. lnltarPa hbcri. .
.\ bzeul are mai multe soc\i1: o seclie islorică, "
s"::lie pentru ştiln!ele naturii. o arhivă istorică, o
biMioted!.
Toate scc\iilz cuprind matcri,ife provenil(' de P"
leriloriul regiunii Hunedoara. Nimic 1111 poale tla ''
imagine mai dorumenh:tă t1$llprt1 sp1•cificului ht.on~­
dorcan <.lecit o vizitare a cxpl>zl\1ci muzeale, pusâ h
ctispoziţia maselor de vizi.!atori şi a cercetălorilor.
Rezultaiele cercetilrilor pe teren şi munca de or·
g~nizare a muzeului se oglindesc alil în colec\iil<'
muzeului, mereu în dezvoltare, ci( şi !n aclivilale:i
Previ1wt~ cu elemente bRrnc, sub rnport arhitec- ~!iintiîkă de c.er~elarc şi publicnrc a rezvl.i ate!or
to'.1ic c poate c<:u mai im;iorli.nti'i cl'id ire d n or<•~. (11.l\inute.
I E de rcmarc11l. pentru frn 111u>\'\1•a 11rliiii'c\on d i, lrni-
conul ce se află tleasupr11 Intrării f>rincipaie. şi 111:1i
ak.s scara, co conduce din p:1rcu l ccimum1I. l<1 etaj. E
Secţia istorică a muzeului 11re nwnlrcn, ca prin
colec\iile sale, sil prezinte vizit atorilor dezvolî:1rea sc>-
! Îf•art~ interesont şi c~m lnu l din ~ala mare de la
detă\ii omeneşti pe teritoriu l rtigiunii, din cele in:1i
q~cl1i timpuri şi pînă ln :ic,hrn lilate.
etaj. Orlnduirca comunei primitive esl~ hog11t prcwn-
OwucniuJ i'i <"C-lJte:> 06\'Ci nu .1J11n" prin ~·cofu! X\:ll·iea talii jl~in urmele malcrii;le nle 1)mului din ep<'C<I
în :;t~ipinict~u Cruiu1.M$1~Î :\\arh.1 S·1c;ot:l1y, 1.-'inl.:.\l;\ tn Hlcr.:ttura R!3- rnatri~rhală şi palrinrh11lri. P11l~Bl ilicu l din peşterile
ghiaI~ sub nuntclţ de „murnn)'' V~11uş". ln M•I('" Cu<ia şi-~ de la Cioclovina, Ohaba Ponor, Nondru, cuprinde -
 r-·
\
!

I'
alaiuri de fosilele unor animale de climă rece ~i chiar
fo5ile u111a1~ - unelte <lin silex ca: rii1.11ilo~rc, vir-
furi d.:- ranr.-. unehe uin os şi altele.
l

'' ['.
l; il
.I

l'
[ ••
t:
r
l

'
J.;
:
(
' .
„
1!
~

Neoliticul din aşezările de la Turdaş, \lalen Nan-

drului, De1•a, Crăciuneşti ele., prezinrn o ier1e d~
 ''"'""")"'""86"''"'"''W""•'"~---•

()r:fni.'Îan F1oco G/lldul rcgruttd Hu11Ld0<1ra li7

\';!~<· dt1 lut. <lifrrilc unelte cit' pir1lril l11slr uilil, piese m1>111t1nenlc in pla lri1 cu ur111c. de snicTI', lfov<rtl<i a
r' folo,ilc la riizlmiul de te~ul, idoli de lui. ct11111<1şk•rii scrişului. ~i allt· ohil'de iluJ>trind slarc:i
Din epoca bronzului şi a liern!ui s-au păstrJt materiala şi culturalii a :.ocictă\ii dacice din timpul
topoare, sccuri, ceramică, arme de luptă şi obiecte lui Burcbisla-DC'<'ebal.

-ţ
de podonbă. De o deo!'Cbi!ii importm1\ii >in\ m:>lr.- Orînduirca ~cla,•ag!stă ln regiunea Hunrdoarn, cn

.
rialcle pr.wenitc clin i1şeiărilc d~ticl:' tlin mun\ii
Orilşiiei . Săpăturile arheologice de I~ Costeşti, Bli·
daru, Grădiştea de Munte, Piatra Roşie, pc !Inga im-
portante construclii - ce1a\i, turnuri de veghe. aşe­
şi iFI lIIUZCll, c;,;tc putcrnit fCfH't~zcntată prln ilog;Jţi tJ
mulcria!elor romnne rro,·e.nilr din aşez~rilc de IA
Sarmizegetusa, Micia, Gcrmi~3rn ::;i alte locuri. LH·
pidarni, loarl<' bcgal, conţine piese de importan\.1

I
f
zări civile, apeducte şi altele - AU dat la i\'C3t~ $i
1m foarte bogat inve11tur de obiecte rnărun!c. O p<H\1!
din accslc·a au intrat în colcctiile muztulul din
Oen.
Puternica ci\'ilizalie a dacilor din secolul l i.e.n.
şi s«olul I e.n. este bogat reprezentată în muze<t
printr·o serie de obi~oete care v~nesc pe claci ca IHmi
I,';
~~::.
„
n1r<1. ,\c~stca $C împart în : allar(' voliv<.', monumcnl~
furit•rnrc. monumente publice >au priv~!c, st;11ui.
Dintr~ monumentele ln pialr~ sin( de remarcat
rele 1nchinail' unc.r zcit~\i orientale: medalioanele
luncrare, monurncn!t•lc funerare in form:i dc tru11d1i
de pirnmida, rc!'cfurilc mitri~C'C. cdicol,1 funcrnriÎ ci".
~<'Ctia romariu inai r.uprinuc pe ling~ lapidar ~1 o

I~
1'
agrlcullori (unelte de agriculturi!: seceri, coa~e. îier
de plug, s~pe. cereale: - grîu. mei. linte, bob), meş­
:I teşugari specializaţi tn diferite meşteşuguri ca fie·
rlritul (nico\·a!e, bawase, cl<'şli. nituifoare, perlor.:-
l toare), dulgheritul (~::euri, dal\i, tesle, fera~lrăul,
olăritul (vase lucra(e la mină snu la ro;;tă, chiupuri
pen!ru cereale).
Obicclele colecjionate şi prezentate în e~poziii:l
muzealii urată pe da~i ca ri:ari me~kri în <1rl;i pre·
lucrării argintului, iar monedele <f<>vedt<sc c·xi~l~nj1
unui schimb dezvoltai în societn(ea dacicii în reia·
jiile ei interne şi externe. ·
Nu lipsesc nici am1ele ele 1upJ3 din acca shi cpod
istorică (Intre care şi vestita „fnl~ dacicn"l ~au ma·
teriale de la constructii din pi:ilrn şi chi~r din lemn,
rnm est<;> inslala\ia de apeduct provenită d~ la ()ră­
diş!ea Muncelului. 111 lllllzeu ~c pastrează şi ci\1,:\'il
colrclie mare de obiccle rckrift•are la .toati.' ;fsp~t~hl
dv1li1.~1 1it•i romanr din Daci»: diferite 11ncllc. ma i~·
rialr di> cons1ructii, ceramica. mc.ned<', <Jbicdc de u1.
casnic, obiect<! de <'•llt, ri~ podoabii ~i afide.
Din orinduirc11 fclld~lii sini prezentate un~!.tclr de
mu1i.:i1 ale iobagului, diferite mcştc~uguri jariincşli ~i
breslele me~le$ ugiire~ti. 'Urmează ~pol, maieria:c
1 <'1!;1(~ de perioada dcs<·o111punerii i<•:1dalismutui ~i
incepulurilc capilatismului; m;işinile-unti'lle JolosUe in
agricultură, aparlj!a şi c!ezvo!larea manufaclurito:
şi atelierelor, procedeul cxlrnqici şi prcluc~arii au-
rul~1l in mun\ii Apuseni.
n cole:tic prezintă l'izildor ului srecif:cn l elr.o·
gr;1fk al regiunii.
\:otci~tia nu11(~m:1ti;:j :1 11111Z<-Uhî: i.~.~p1int!P apro::p.·
10 mii de monede, tritrc Cilrc citc\'a t~za11re moncturc
<lill v~a.;ul I i.c.n.
 I H1

.lf11uut D<c'<J - Mi/ras Şi !Jia,1t1

S.ec!ia de ştiinjelc naturii, deşi dispune de un bo·
gat m~ lt'r,al. din lip$li de spaţiu în 3<'\ual:1 clădire a
muzcnlnl, numai o parte di n acest m"terial cstl!
~ : p;czcniat în cxpozilitt muzeală, în 5pcci~I piese orni·
!~ tolog!cc.
o,~ o dcosehilă \'~lonre c;.!c colc-ciia gcolo1!kn -

I
min.:rnlo1!îdl precum şi inseclarul c~rl~ număr~
:1proapc ao
de mii de piese, păstrat(: in depozitul
ştiin\lfk.
1; Mu7.•'ul rniti poserW o arhivă istorică, cuprinilnd
i !; " documente leg3le de răscoala ţiiranilor do la
178•1·85.
~i O blblloted documentară de uz intern tntn.'ge$1c
:j bogatele colec\ii ale muzeului.
•
' I.~
 .... „ •• "~ „ •.••••••••••••••••••••
Muzeu l regional Hunedoara-De\"a are 5uh admi ·
nistrarca ~IJ ~i Muzeul lilial s„rmizcgefusn.
Dintre clădirile mai noi ale oraşului, vredni;:e a
I fi VilZUtc ami ntim :
Palatul administrativ situat în fo\<l par;:ului -'.>ra-
şu lui, construc(ic foarte frumos aşeza ta la cotitura
ll1rg.1 a plaleiei din fata ci.
Pal atu l ii fost clih!it în anul 1890 în stil al rc-
n~ştcrii germane. Este orientat c.11 fa(ada spre. parcul
oraşului şi pilorcscul de~I ;ii cetiiţii.
lutcrioruJ clădirii pa latului admini~tra tiv adăpos­
{c~f<i dircritelt! sec(iuni ale admini stra(ici regiona l(~.
E impună toare sala festivă de la etajul prim ol
c'ild iri i.
Mergînd <le la paht.!ul adminis!rall' ' prin strada
Kar: Mm., spre centrul oraşului. to~em fn sltngJ pc
ling5 ciridire;i Şcolii medii mixte nr. 2. ~on5truc\ie 1i·
dicata in se-;:olul lrccut, ia r în drC<!pla pc lingâ Tea·
trul oraşului, spalios, potrivit pentru oriei• rcpuacn·
~f. (ii. Sala de leatru serveşte şi ca sala de dn<'ma·
tograf
P ia ta centrală a oraşului, numit:l Piafa U11il li ,
eş1c parle11 cea mai animată a JocaliW ti1. De formă
phlr ularcrli, închiz înd în mijloc un mic parc cu un
m-inu ml'nt ridica i în cinstea col!duciîtor ilo r ră~(Xlaici
t iirii ucşli de la 1784-85 Horia, Cloşca şi Crişa n, ~sie
înconjuratil de clădiri spaţioase care atlă po~t~sc di-
1<-rile inslitu\ii publice şi magninc.
Ointre dădirile mai importante mcntioniim: cili·
direa Sfatului popular al oraşului, Banca R.P.R. su·
cursala Deva, Blbllofeca regionalii. ln coltul de sud-
vest a l pie\ii se află Şcoala medie mlxtli nr. I, iar
III
cC\'n n1ai sou". tn itn('cli·1ta vccin::tafe tt tit~e~lci;J ,
Ş<.oala pedagogică. Acca~ta dm •irmă._ Îl'tpr~un;! ~,'~
internatul el. c~lu Ul'a dintr.- cele 1J1J1 m3ri cla~' .!
a!e Or:t$11lui, oferind lot confortul ~cce~v ;,rl~1>05h~~·
şi !>•egitlirii îTI bune condiţii a vi1loarelor cadre C1·
cladice.
CliidirN m ~ i ri.k~ d!n curtea ~~clii ped·igo;:icr,
in 1.~;1r~ :-.ţ~ nrl u dircctiunt."it .$Co lii, nu111itf1 „P.1r\ ,1
«uritt " ~i ,·on~tn•il.i în Vt'acul ;il XV!f-lc~. tinea d.~
domeniu l cctiltii. E dcclarat<i monume.nt :•I cullurn
Dintr<' nmnnm~nlclt• i~t<iric•! :ilc le>c11li1 litii llll~i
..rninli1:1 mliulîstlren şi bisl'rica romano-catolică., .~1 ·
111 „!c in p,1rt.-·1 de 1111rd 11 oraşului. ln slrada Mana~·
lir ii. Nliiniislirea n fn~I infi in\atr. la începutul sr,co·
tul.1i al XVII I lc;1 de Nloni şti hulgarL
Carlicr~le Devei. D;,câ ccnlrul localilălii Deva a
i.ntl din punct de vctfen· •I populnţiei inloldeaun:i
un caracter a1J1e•lernt, nu acelaşi lucru îl putem s pune
despre !reculul carlicre!or mărgin aşe ale oraşului
ln trecut, rinrlrn din oraş în care se gr•ipnu 111;.i
ales romlnii fvn utnd un c~:ticr. zis „pc vale", se
întinde" la marginea de s ud-es.l a loca l ită (ii, pe Io·
~.n! :1d 11alei slr~z i Cillu~iireni ~i a slrhilcir înv1;ci·
nntt', pînli s ub denlu rilc din margine~ de sud-est a
Devei.
Aici î şi ridi~ii rnmit1i i '" anul 16-15 o hi ~eric~ .
c~r·~ ;irdc curind <lupă <Kce~. dM e rccl~dltă din
nou. Un turn izolat in cimitiru l vechi ortodox, de·
clr-1n1t monument istoric. rămăşită a bisericii de odi·
nio<1ră, se poatll vedea şi acum.
De Ia actuala ca lea Horia şi pină dincolo de H·

11i;i ferat~ 'Pr<' M11r~~. se intin!lea odi1111inri1 cartie-
rul iţrccc~c ii~ „în greri". Aici a Ît)s\ clnd•·a centrul
.:.1mc:ci;1l :tl or~511lui şi un mic !><d la Mureş al1•
etiror h:Jze 1c·•nt pus negu.sforii bulgari şi n1e1ccdo-
romini, r.arc au întemeiat o .,companie de negoţ"
ltt D(',·;1
i\cgu~.torii armcn: au dt·5:flşur;1t rlt': ilscnt1:nca o
vie t.1cti\'itnte co1nercial~ 2ci.
Coloniştii bulgari au fost a~<'za\i in ac<'it ,·:irliN
pc l;1 ;111111 lî12. a1111 şi de :orr;and;10t11 I 1~dl1\ii D~\a,
~cncr<l111I Skinwil!e, de la Tlrgu J•11, 1111clc $C rciu„
gillSl'fli de l~;ima turcilor, iar aliii au venii, .:ev~ 111:1i
ttrziu clin jurul Craio1•ei, împreun{. cu ci\iva c:\lugari,
fiind cu lo\ii de religie catolică.
Numir~a „greci", da!ri carlicrulni s~ c~p l icii prin
ocup;11ia coloniştilor, care fi ind negustor!. profc·
siuM C\crcita mai ales de greci - S·:t lacul o
!dentifk?.T<' p!nă intr-atil irlrc ocupa!ie şi elcm.'fllul
gret~>c, <'1r<', de nhkei, a cxerd!at·o, Incit numirea
dt• .grec" echi,·;,la rn aceea d~ lll'!ft1$lOr Fenome-
nul poate fi cxcmpliric.~I şi în alte pitrli ale 1arii.
c~rtit•rul 1<reccsc „ avut ~utnnomle, mcn(imnă
p!nti ln ,inul 1818-~'l. După aşezarea lor ni1'i, au fo,t
dMu;li cu tot felul ele favoruri. Au !ost lnzestrnH ca
piîmlnt Arabil şi erau scutiţi d~ Mmnlii. Ei lşi ale·
gcau pe. ş~fii administrativi, iar p~ cei bi scr:ccşti ~i-i
rc.:r11t 1111 dintre preo\ii veni\i cu ci. Mănăstirea cato-
licii din acc~t cartier. cnrc ast~zi se 11 fl~ tnca în pi·
d,i:1re, c~k lăc1•t1i de colcmi~tli bulg1Jr!.
Acri?s.!ii popula\ic, l:i tnccput un foi de mescri'.1~i
~i co1•!Nc ianti amhulanli. s-a hinsforn111t într-o popu-
Jaiie de agricultori, iar CU timpu! S·3'll UCZlllltionaliza l,
uriii ashmla'I de ro1ntai, iar aljii de unguri.
._..
~-
.:·
' Ol1!dttl ,..rglunli l/fu1t.•tfoo1a.
Jn;1for:i dt> hul:!:1ri, ,., sl:obili t )3 Dcrn ~i 1111 "•11c-
;:-:1rl• n1J1nar de lll'gtJo;,fori :tr111eni, care de ••~ttl\'llt.•.t
;!u d~sf2surat o \"il' ~c!i,·;tar" oon1crciata 1n acc-C1~t,,
lot·alitatc.
Tot sub forma dr co!on!<li, a:t iost aJu~i d'-' rii·
1-„ prin~ipPle Gau'i lkt'ilen, in prima parlt• " \'1'3·
ci:l:ii ii XVII·!~.~. tm mk g;1m de ~ecui. car~ nu fo•t
aşe~a\i în c•1r.til1tr11 I t1l·!u; 1 J<:i gă ri.
(:artierul cr.anţ:"?iilor s,~ întinde în 111:.r9inc;1 de
~i;~' est a oraşului, l;i extremita tea strtizii 2;~ A u gu~t şi
îH str:Jzilc învc-cinri lt' nrestci~1 <:c;1n!::1ii .)u ·,/f'nit Aiti
„:'i :r ln vc.acul trecut clin fluso\:n;i. cei m~i rnul\i din i.,.
rillitalea Sîntanclrci. Se· ocupii cu l\grkulturn şi ~a·
r;!nşia.
O parfe din populilti:t cc~ngăilor lucrează 11iirnln-
h•I !•1 Gospodăria al!'ricnlă colectivă ••Petori Sandor~,
in c,1drul cărci:1 S(' cullid. tn special. legume şi' zar·
ZM\ a tari, cu care apro,·izioneazii !lia\a Devei.
Ca.Ocrul viile noi. Este un grup de ca,;e, ~c 'C
m<lre!'-!c pc zi re trece, in prc!ungir'-'a diii I lnri:i, l.1
spntcfe cef~\ii Dt\'A ~i s11t> poalele 11~,lului Colt. I!
!c.cuit de popula!ie a~rico!.'i, !:'! sp~ci;il. Deşi format
din case modeste oierii, pri n pozitla lui. un rnblou
µit,)r~sc.
Din această parte a viii; Mun·~ului ~-• produs in
zi 1.1 !1 ele 7 nolemli• ic 178'1 ~larn! a>uprn c~lliţii, nul
de t~runii răscul.1\j :•uh conclu,:cre:i lt1i Hor'11, Clo~cu
~i Cri;;an.
E st•111nifit:11ivn dcnu111irr<1 wd!.:- " actu:iki slrhi
Aurel \l!aku - J\\~gheru\ a" - „magyarut~a" (strada
un1:11reascil).
 !:xi~lcn!n unl'i p<'IJUl:t(ii gcrm.<ne. ti11d~<o
1!1• '(',;( a <h"a*u!lli (in jurul actualei 'lr;izi Sl O.
fosil de h p<>:1lclc .-c!li\ii) o indicii nu„1irc;1 ,.\u
ş\'abi'', cartier care păstrează aceasta denumire şi
:ni. cu Jo~lc ra nimic nu mai justiiic:t fizionomia lui
de odinioara.
in parlc.i
Ill. Imprejurirnile Devei
I. „ Dupa dea lurile Devei". - 2. Pe piră ui Bohol-
lului. - 3. Va lea Certejului şi munjli Slkărimbului.
- 4. De la Deva fa Cltimindia şi Vărmaga. - r,. Si-
, . meria şi Uroiu . - 6. De la Uroiu spre valea Gcoa·
.;.: g iului.
:: 1. ,,ll UPA DEALUl\ILE DEVEI"
'
Dci,•a-1\:ola311 Sr.c.·-C:frjili···„(:hcrg~1r.:ş-f.roi~1. F'.'<t11ro:.i.e 1le o
zi. Gara, l)ova. Distanta d.- ia D•w•: Almaşu St><, li k111: Clrjlti,
f1/i11 t>n1: <.:~·lJo. fi kJn. 'frtUlSjX>rhtf pc jl>S ~i t·u l':il'11 1~1. iot JH:
fi!TI? fnu1l()~ ş.i C'u n1:1şi11;i, Pentru dt\'e n1 !->int r~~I<; 111;1i :t.Jll'•)·
p?;.11<· t-• 11ţ;i>.:1tc: lo~uri de t\l'n„sii.
L3 ma1glnwi ..de s'ud a Devei, incepind chiar din
oraş, se tnallii u:lime:e ramific:ajii din munţii p,„
iana Rusca. S1nl fonn<1(ii de andezit. avînd înăt1i·
mea maKim11 dt 1,97 m, p!ini de vegel.ajie, c:inos-
culi sub ilemnnirea de dealurile De,·ci, din care unul
poartă nU111<'!.! lui Decebal. Peisajul ofe.r;t de aceslc
dealuri es.le 1f.rumos din ori.-.are parte a ora~uh1i, dl
'-· şi de la mari distante.
Un grnp cLe i-.afo, vechi aşezări omeneşti, stau
~ii..o;;1:11<iire dupii :it<X's1e dE>.<1l·t1ri, pe loc:1ri ce a n forma
11nor mari cilld5 ri , cu vederi nu lipsite de un oare·
rnre fam).;:c.
Spre A:mnşu Sec, Cirji\i şi Chergheş, duc•• dru·
111111! ce .pornt>Şte din D eva, din c&ITtieml Ccangăi1fo.r,
spre sud. l n dr um s pre a ceste sate, la marginea De-
vei, se pot vizita ves titele cariere de piatră de la
Pie!roasa ~i Bejan , c11nosc1~te şi de antici.
,.,,
'!
. .......... ...
~ --- l n pliduru Bejan, din hobrul Devei, pi! o supra-
fată rt!~lrtn~ă. cresc l~olaltă diferite speeii de quer-
cinee " caror i:ruparc ~ dai naştere unui fenomen oe
hihrid!zan• naluralâ Intre ele, pentru · l?lire o porţiune
de 40 ha din ucea5lll pf1d11re a losl declarafii monu·
meni al naturii.
Pădurea Bejan, unde se înlîlnesc toate speciilt
principale a.le stejarului diin \ar.a naasl•ră, este cu·
noscut li tn în treaga lume ştiinjifică, şi are o va·
loare d~Ltă poot.ru sistematica şi selecţi.a plan·
l~lor.
Spcriile tipice cc cresc aici $Înt: cerul (Querqu~
Cerris), gorun (Querqus Dalechampii Ten.), gorun
ardelean 1Qucrqus polycaroa Schur), stejarul (Quer-
qus Robur L.), gîrnifa (Querqus Rainetlo Ten.),
stejarul puios (Querqus pubescens W!ld), Querqus
virgiliana Ten.
Dintre hibriti cilăm : Querqus Tabajdiana Simk.•
Querqus iufae Slmk., Querqus darlca Borb., Quer-
qus diversifrons Borb., Querqus Haynaldl111a Slmk.,
Querqus l(ernerl Slmk., Querqus budensis Borb.
ln hotarul localitatii Alma~u Sec (325 Joc.), la
picioarele dealului BC?jan, se aliă o &!aliun' din orln-
duirea comunei primitive.
Local1itatea Clrjllf (256 loc.) de asemenea e t'tt·
noscul ă ~..a st.a \iune din comuna primitivă , ca şi
p~ntru carierele de pintră exploatate de romani.
ln hotaoruJ satu.lui, · s..au af~oat m:mcde din Thasos
·.. .·•.'
.'. .' .. . ·.~„
(monede greceşti de im!!.afie dacică) pr~um şi mal
:'~-.: .. m,1!00 rnonu1nenlc romane şc:11ptura.'.e siau e.pig.naflc..
......' Chergheş (3~ 2 loc.) e de aceeaşi l'llsemnălate ar·
heo!ogică oo şi cele prec~e. S-&u găsit 11ic1 11
 #)olaolelll Ploea

depoz.tte mari de scoici petrifk.ate. Pe locul „Mă· ~1i~- lfori.1, ~a 1784. rKibi~imii din romitlal:i! llunc·
gura", este o peşteră mici, -uscaiă, ca!dă şi 11.ŞOt de »Cutul ullim.atum.
""·a CUl'IC
cerot>!Al. r:~pa unt>~c ook.cte gas~c, pa<e a li existat aic·
Din Chergheş se poate urca la Mun<'Clu Mic ~ ..m;ca aşe7.are ~mana. ~ Şoimuş se ail3 $i 111:
(circa 8 km), 5ltual pe drumu! Vulccz-Vadu Dob:ii. iz. o. e"J 3fld llllllc.:'a'.a ca;obofcruginoasă d~ nft
s.au se po.~:e cobo:i p:in 13-re:elin 1'a Fi!innn Si:bu capta!. . u• ~-
(cale de IO km). Sin-t !ornri irmnoas<' !X'lllill •:X·
cursil.
lia 6 Kim de Pf.va, se ;a:i.lă sa.tul Cozia ( 119 \()<.) ,
4 17 m alt., unele SR. poate merg<'. [ic pe ilrnmul ce
pleacă din str. Eminescu pe lingft c.i tni lir, fil' <lin c11-
păll.ul str. Aurel Vl<1ku pc o po lecii bunii. Sini d<:
văzlll a~cl, s.ttm:a de ~ndczit nitmi1ă ,.PiJatM Coziei"
(G87 rh ) şi o c-ark·ră de pi<J>l<"ă a ln!reJ>rit1'.lerii d~
ind~rie loc.ală Deva, de unde se \'.'<>~rage piJlfii de
conslruc\ie (andezit) şi piave!e pentru dr.imuri.

2. PE P IRA.UL BOHOLTULUI

Dw• -Şotmu~-Soholt-~\iigura-Toplit• l!xcur<•• dt o ri

Gara, Oe'"•· Dii.tanJ• de la C>t\"a : Ş..tmn~. 1i km. ll1hul~ 12
km: Mlgur•· Topii\•, 16 km: Tra nsport piM la Boholl cu n1a1in•; l'oko Do!u:X!ul11i
la Mligur.a-îoplil• T!lllll3Î pe y.-.; "" dlor.. ş-,i Boholl
. (48S J-~-
v,. J· •··~· • d pnn
i\."---..gin . cenlr~ I c:imunci
~;;·,111 :1ş, pe ~0"'-'·~:~i l~a•·e d:me la Ct'r tej, apoi dîntl :a
UrmS111d de la Dev.a, sipa-e -apus, şoseauu na\io- · ·:''~''; ,p e P"ău: Boh<J'.!Lb'.u i, 1>~ in:~r- u·n deH;~:i destu!
na.iă Devia-Arad şi lrectnd apoi M:u•reşul 1>e şosea rna 1 ii. rt~:·
~e mărgm 1\ (Ic deia :uri lmp ăduri~e. a[·:ingcm
reg1i000<lă Oe;'<l-Br.ad, <ljungern în comuna Şoimuş .a ~ Io,„ 8Ş~7.~lt înk-o 1•i:ceoa în [o-ma · ·'c t• "
(9 12 loc.), aşezată pe \ămml drep•l ial Mureşul ui şi 'A 'J'-O • - d' ·
"'. . _„ m a„,: 1u : n~. cu un o'.imoat de c'mp $1 aer c·•:
u „ oac"
pe purăul Bol!Ollului. Aast s.a.t, ln e>\•1.1;1 mediu „opid", r,1„ !•1 "'~<i·ruIl .<>ca.
. llV~ ' 'lt"t··
a 11 J.a JOCLJ' nu·11i' c ··uta" "
adid ttnguişor liber, ia fost ve~1i·t pemru marile de- af'. ă o s:a
• 1~un-e
· d„tn comun;a• • • , ·• 1
pcimLivă B--'1o"' ul ~st•
• ·Se
pozite de s.are şi perit..u comerţul ce i'I îi!coa cu •ac.eis.t ~unoscu1
· , Efl ru 1zvoa.refo s.ale <ie apă carho··R"aroaisă.'
p t · · "' ·· · ~
produs am de neces&r, .a~~nd şi port 5131!-n la Muu·c~. 1ZVQ!'lll din CE'!1trul satului dispune de o capai:ifaie
Prinll-un oonduciilOJ"· al acestui depozil, a t<i·

100
dt 10000 Iliri ~pa 1>c zi. Temperatura apel c dt 12" C.
Ap.1 de Bohv!t se recomandă i>"Olru l>o!na\"ii d~
nmYi, anemie, finichi, boli de femei etc. Apa se vmde
ln comei'( in sticle.
~egi11ooa BoholJ.t*ui, de un pronunţ'3 t pitoresc,
ll'tmge pe ex-cursioniş1i La \'izita~a ei.
La nord de Boho!~. pe un drum wmuna!, un:am
la Ml11ura-Topliţa (295 loc.). E un sa t cu inte;e·
s.1nte locuri d• cxcu.rsri pe vidul Fi1eragu Mare
(782 m) şi •loacul Făereguiui.
3. VALEA CERTEJULUI ŞI MUNŢII SACARIMBULUI
0ov~-ŞC1im>J~-Bălat„-!3!.nsii11~j-Hmd(~·-S„·irfo1bf1-
Noj1g. F.tr.t1t•lc ,d• 1·2 zile. Gara, Deva. Disl•nl• de Io Ocva :
Şcanuş. 6 Ion; B.\lol•. I() km; Bl<său, 13 km; Ccrtej. 18;",0 km:
llondnl 21 km: SJt.ărimbu, 25 km; Nojag, 17 kin.
Pentru ~ itinerar, urmăm şosooua Deva-Brad,
iar de I.a Şoimuş spre est. drum:il oomunal care
trece pc-in satul Bifata (358 loc.). pentru a ajunge
la Blnsiu. De aici, şoseaua o i-a sp:c nord, p~ va'.ea
Cfll\lejului Io sus. Sau, mai :ap.--oape. plecam din
Deva pr.in salu! Hărău unde Mu~ş:il ~<? trece cu
podul plutitor (brodul) şi de unde, mdat~. sînlem în
Birsiiu.
Pk"ăul Certeju.Lui !şi are izyorul în vt.rfu! Cct.ra-
şului (1084 m). scormonind cu apa lui filoane de
·aur. Oferă cxou.rsiooistului o pilo;e.a.scă reg~1111c do·
minat~ de mooţil ·S;ică!1Îm~lli~ui, pc rnngiî cafe cur~
Ccrlejul ce se varsă la Hărău !n Mureş.
Salul Birslu (709 loc.) .a devenit important pnin
biserica lui, mai veche de prima jumătate a sec. al
fţ'\\.
101
!
X\'! ·!ea. re !au·~'.tla la 1
51)11 ne ,\lar)!a~e!a Crrj'O\ ki,
,~ carl"'if.1t,1. ~li llUJU\"'e l~lcn:i. a ic.1:-1_ JlLirH..-1!.1 ~u
Pl'trn, dom1ull! Ţarii R"mit\\-,şti 1156:3- ! 566;. E!e ~lut
fno!<:..:rntnL.1te th?·er în Bl:;.,au. BiscriQ astftzi e corn·
pici res1aurntu.
\\ai la nnrd. la•ind in urmii, pe tm poniu, în
clrt·;;p-:a l<.>ealitia!ea Nojag ;-190 foc.). u:·m,,az~ Certcj
(790 Jo,~.), tl ondol (8J~ loc., !ndus;i ~i populatia
;.;atu!ui Fln,·~:1) şi de ;rfd ;.;prt' ~st , Săcărimbu (528
Io<'. ,}. D~ kt Htrs:lu la S:•carîmh:i p!1l~m aj:rng~ di·
'"'''l ~i prin N:ij.ag.
Î<.>~1h~ :H'1.~~le o;1.1·ll· :--!~~„. ~-~·ati:in~ 111i ~1::.•re c1.1 z;i<·~I·
111.i 1 n~ sturi1f('.r<.1*i l'll urrllt~ :ale eX)J.;<r<1t~ir ilo~ ian·licc.
k1 f-11.md 11, !u Jo,·111 mmil „Gimn:)a>a", exis.tă 11
peşlcr;i !11inl1i <1rtifici<1I in slînd. Urme ale s1>ciclii(tl
c<'llHtfl(•î pruniHvt· nu ~(' \·1)nst:~!â în aC'casl~i peştera.
B;.,...-;,a <rtodoxa d\• aici d<ileaza de !a :ariul 1771.
C<-:-lej:J 1k• S:.i' a a\":tl Vl'."emuri <Ic intlorir:.- c<'O-
n1m?:ca. l.a J 7i0. S·.a tttfiinta~ airi o ~opi.orit <Ic :tu:-,
02r~ a du:;,1 p'na I.a 1884.
P.. 13 kk'j. j>C' p·r.Ju! ;--.,..,.„,,gu:u:. în sus I.a vn-111 2. J.:n1, ~
af!j f.14..1il r:-.'.('f"1gt1h11, U 1 lJi: artili.:iaJ. CM~ S-Y\'C.ŞIC t!n:r~i lt•
Zf'l'iX cf~ :ip,, P<'lltrn ~tc.-31nr1~il:: rr:ini~rc. ln el se ·i>"f J1or1n•lc
rac:i. Estt el~ cc-rc~tat lfe t'xcutsionl:şti.
, Sos~ai1a dC! la I IOJl~ol la S~ri:-~imbu, urcin<i de
hi :lOO 111 la 800 m, deşi c hu11ii. St~ parcurge greu 1:1.1
nwşin n, d11r c d~. (()al ii splendo~rc<t. Per~p1:cliv:i ~pt'\'
,u;:L'lll Murcş:1i!t1 i ş i R<i!cva! e de 1w::irn,!, i111· muntii
Săc.ă1r.imbu!ui .sau al CcinRş11l.ui se tks.Uişo:ară tot ma i
m·J:! şi mai irumos înai111~a noa•tril.
fntr~gut'sal Sur:.irimbu e aşezat pc locuri ridicate
!:a 8i 7 m atl1lludinl', căd abia puicll) da. Io-afa ră d~
 •········
I·
·~:
10.!
piat .1, ci„ o palrn,1 <le loc ne:<>:i. E un sat de mip<'.ri,
in1<'m"::tl dupa 1746, t:!nd jiiran:tl Ioan Ormi11di:-;i11
din :-.loj.1g a dc,co;>..,rit. în c-.xk-ii ""'-'tt:ari. z.idmin-
l<'!e de aur a:e Săcaslmb~i:ui. Pm·e.;.t'a •;iune ca
' a.:01 om, indemnind şi pe a:1i loc .1itnri S3 nl<'a:ga
in o li!rii d111><i 1>ia1r<1 cu aur. le·a ?.is: ..I l:ii s 1 t'"
râm", de unde ar fi rămas numele acelui loc Sa~a­
rirnbu.
Acum lll<LÎ hine ele :m ~-c,:•c. .:o:onisti, meşlc.r i mi-
neri, adLLŞi ·db G<-rm~nia fo~mau o co!oni.e. Acc<>ie
e~emcn~~ !'; 1,1:~îne ~·.au t~)pi.t c~1 ti11i.p11·~ î n rc:a~a
ca~·nici:c>r.
Aici a iunc\ional iimp m;~i bine d~ şup to:-1.t'ri d~
uni o şcoa l ;i nlinicra. in•.~hi:-;<' in :111ai l906.
Di· pe lni1!•ti mile clin j1~;11l Ut•1·ci. S<karlmh:i, la
25 km nord dr D1·1·a, sus intre munti. în masivul
C'..e::aşului. in zi:<' cu soare es'e văzut sub forma
III! >i 1'"'~1tc a!b.- şi trei bi<;eri;:i. ascm~nea unul baso-
;
9hltlt1' 1'!(ittflil llllndearo 103
roliel pc un fond albastru, .aşezat inu-un bazin dos-
chis. !::st.I o .1şczare de ror piioresc. Din sat, <;:111
de pe pt><"tll'l.~e <'e·I inoonjoara. se d~"aluie o splen-
dida p,1nomma: jos apc!e i\\ur<!Şu!>-..U de ca:o~ ar
git1tie, o;.a:t~t! din 1·a'c şi <r.aş.:11 Oe1·a, ale cl•!"Ui lu-
mini elerlrkc aprin~e. sc~ra, produc efectul unor
nopţ! "'~ ncui~.i:. 1<1 :-,u.:f, Rc·~ezaiul şi P:arînf!a: a1)ar
J.?'Îf.f.a'1ti<·i. oa !llJltH):'tt111.a v~1ii Sii(:iu!!·ui, î:rr l;1 nor<'1 rlr
11e virlul Gur1?11b1la (1058 111) ~,, wd1• ţrm1 M o!ii'IT.
'">" l'c•.n lr.11 pÎCl'.r>~i. S1kikîmln1 po;il« fi 1111 1}:JOrn ele
:1„na\~ti(•.
I)\: 1:1 Si\~~:tdn1hh, pt! p• ·l«i. 1~11h·rn ~···~'11>t·i :>pre ·\t11J~1 ')t
B:ilţ<i ( lO ktu) Sor din f londol svri:' \ 'e,li.l (k knu, toat-.~ :1utt i;i.
\H~Ht• iH \':tle;1 ()c1„1giuloi ~; (U rHÎIU.l113(l.• Yi!'dtu Lurii.;tk'\'.',
Din Sunirimhu a i;,;! :obagu! $1.-f:m Ilie Flrtarn,
ca~e. :111i.„1injî.1xl cu o nouă rascoah1 d:1pll ~t'<l a lui
f l,qj,1, a fo~l C<>t1damnat la lltoar.!e în 1785.
.'.\rnch.· du1 lf·)!.<I•~ :,î C~ft•j !JO.l fu:.ut~ \'!"'"·
~nt~,„ (J11J1,
\"'C!t du1 S.tl' '1nbu. m:u rort"rlt~- ln!rcg r.Cll?k'.'Jtl! OlltlJt•r J. r(Xţt
~...:,Ail. ÎO -,..;.._• X\'111-k·.3 ~· XtX-lc.t, C3 cc•I m:u rl·nl!b1l d111 f.u .
rop:i. fn 12ri d•• oni, dr l:f 174~ pirui la 11176, au dol 40423 k1:
1ft! Jur. 1..1 Îfk"<.'j)lll ;111 fon1\Jt p..-.:vic1ah.:J (1tr\ii hnpar;il-:'-,h 1ll·
la \!ic1l:t, rnoi lirti11 .1u lr\-Cul i11 P"~ia ~t.Jht.1ui n1..:!gl1jar, 13 '
t!irt IPIP e;k! :,Îlll J)(\.l)ril·tate:l st~ttului rc'lflUu. f.:ITl! Ic.! (:.\plil!I·
t(':ll:l ?n p~Cl'l·llt. Stl\lanita. un 1nC.n-1.•reu rar. lle eul.iar~ dll1J·
Jt::tiu!ii:. tsle roorl<: pr('ti<Jas.i pentru extr;.gct~a :inrut,1l ~î :u.
g:atqlui. I-' o h·hl''Urfi 11(' aur ş i :Jrgi11f. L~ f<:l săi;:Arhnhltol . >
~ 11'. (u·· lt:l1trur~i d~ J1l11t111J ~i ai:r, .:a ja.... 1 d1;şn~~c.~rH. 1)f'i1na d:il;i 1ii
S~i ::.lrîrnbu, <!C UIHIC f~j ia ntunelt'.
VO!IOO Cli;l('jului, fmpreună cu mine,]c şi lnş!;a~1 -
liile o.· le •1re, este demnii ;a fi dzitată.
Munfii Slid!rîmbu!ui, formînd un grup clin masi·
 f hldul regiuJtf! l·h:JZ!'.f?r.:Fa

vui Cclraşul 11i. stnt fru:no~i şi 2lr~i?iil••ri. Vit iul Cur·

uuiata (105~ m) şi '!rfnl ?.\agle.i (882 m) ok•a
hrislnlui prhelişti de<'H•hite. De aid SI' ponte nwr1:•-.
l pe p<.>leci. ~pre nord·\'rst. pe~te ''iriul Măcrişului ('17h
1111 pin~ la vlrful Celra~nlui i!u8~ ro1). •eu ~pre 1»1.
pin•i la lrnilc Cicoag-iu (3"1 ero!).
•t. ()[ I.A OJ;VA LA CHl.l\INO IA ŞI VARMAGA

1)(•\".1 .„. I ):ir ."ut -·<'~Jun1indin ·-··l\.:!n.;:. •U'' w- \ .1!'111:1J.!:I ····(· ,,f fli\11~.
r:x\·11r.'\ic llŞ 1;1r.:1 •li' li /t. (~ata,
p(•'!ltMI I l:irill! ,,, Cl1i111indÎil \'"h'
llc\1,1. fl~\lll•ru lh1upnt1-'i.'. \ :111nngj şi <:ri"i>!n1~. SinK·r.i:t l)t,t:sHţ11
IÎ\:' l1.1 l)l\V:!: I H1ran. p\~1\! /'.\nn:'j>. f.,.)(i l.:11~ ( prin ~:1111\'! 1*, 14..'',1(1
Jun); B:ll1j.)l l!rc.'. :lll l,;n ~<le ! :i ga:·Z) Sinu„~ 1:~. .{ l·un) ; \'.1rrn:isci.
2.;,so km <d• la gara Si1110.i>. 13 km); C:Orpiniş. 23 km (d• l<t
gara Sin1oria, & k!Tll. :~
Tc„;l'<' 3,~.e ~a~e ~:n: s~.t1a.ie in drcapi:1 f\\ur<'·
ş;,l11i, IM' l'l>.'·ml piraubi 13.anpo<c>e. Tn-rind dr !a
De\·a linia f0;·.'l1i1 ;>~ lingă gara. ap..'li .\luri-şul 1>c 1m
pod p!:i.ito:-. vnm a111ngr, pr.ln H ărău (3!>S Io.:.), 111
Chimindla (3115 loc ) . în holia;\t! <'âreia a\·-t>m 1111 iz·
vor mine>ral. Apa dE' la Chimindi.a s~ ,·inde ca :1:>•
minerală. Lingă Chimindi,a s-au af!at urme a-hoo-
' .
.}
t
Jogice din comuna primitivii şi urm(' romane. ~
l..:11 H n rău e;1e o ţ,>t>spodark! ~gricol!i colec:iv;i. ) ·~·
' .~
Cevi1 mai la nord de ~ciseaua principalii, se aflii, ; '·'
în <'onlinuill!'C, Banpotoc (897 !ol".), ~i.ţua,1 la 1>ici<>a·
irefe dt14.:~~.a~î1or oah.~Jroase din i:1ţ(I D<'Vit'i. r. fo<tiile
' irumoasa căderoo d-c a1>~. de O<~~ 15 m de l1a Han·
pntoc. Tă~a nii exploal~azii şi ard .:viei rialr~ ele
caik\1r. ·
Se pot ~dea şi mari aariere de calcar-.\ravertin.
un material de construcţie foarte câulal, 3lll pen·
 .... ···············-·---,- - ---------

Ocf,1;:ian Floca Ohid11/ „giunii Huriedoata 107

l:u 1<·i1slc11ţ;o _,a dl şi mai ;iles. l>t'nlru l'alil-1\ilc :;ale
',-o.a nton !a?c.
Din llanp<ll<X lrect·m în c.:in.inua:-e la V~rm:1ga
1 IWJ ltX'..). ~...ia1:i in.r~ munţi. •ind~ puto~! \'il.Î'a a
pt".şta:-:i -şi d~ urt<h~ ~ i„1"~ im.lt!'r~an~e t."\l't1r·~E 1n \1 •·
drii din rmm;ii S6c;o:-!mb::lui.
Pc un aH i}îriw, ce,·~ mai l-a est, ln imNl:;i~n apro-
piere se 11'1,1 s:iml (ărpiniş :,;nc~u~ la Sim:>·' 1), ,.,,,.
·Jl dtn u11t~ch1!1~·atc pt;:n :'."li carie.r(1\.~ !!atr.- rl-t" pialr~.
l:lta~ra rlt~ 0011s~ruc\ie. eXJY~·o:ir:atâ şi ;ict1111, ~~~it.~ d~
bmld ca~iMk. ln ho'. a:-al io:·a'.L!.a\ii. la „Cocb1", 5
km de $3.l. st~ ·af:a o pe~1~~;-.;) f<>artc 111ar„·, 1.1:-;~·n~~i
11 şor <l c p ~··<:urs.
E. SIMERIA ŞI UROIU
re.a şi indu,fr.ializ.arca l.aptelui), o modnn1a moaril
ţj<f~maticli, fahrk1' dr extrag~rca uleiului thn plJnle
o!eaginoa-~. intreprinderra de exp:oatnre <i prelucr:i-
rea pi~trii ~i ;t n1ar1rorei "-'tr.
Sim~··ia ii ab-orbn cco:10:nkl'$1l' o pari.! din ~J·
tele cc j!ravitiiu ins1m! Un·~- Da~~ Dern nu n pro·
grr~cl'. dup;l l·;un t•r:~ !ndh."".tt.~i. a-:-~~nsta se d'1l<.)i\\~,e
.::o i in:Hnt~~·j li ~11..x·~tul t.'en tro rl"~„:·\ iar la .Sinh".ria şi fut
~ci IJ~\·a.
. La .~tllll'~iA p1i!ei11 di.i.l<l 1m1H•:-t<1nia gnrii, ma·
ni~ 11 tl\ l(lf( ŞI d1•p<mri. d<•a-Li!d t. r11i. p:ir1' 11 l din Bis·
ş; c;11rk1.
. ln~:lusii l·<t ()!'>l~u·I 5im~·ri:1 ·~~,1~ ~i <1şe,zan.~11 Siluleşti,
sH11.aH_1 1::1 ~~1 rl<" ac·,·...;.i <.l.".aş. î·n j)!in Şl,s :~ I v:iii .\\u
ft·ş;1hu .

Excur~u.• d(' o jumâlate de zi. Oistan(a de ltt Df'vit Sitner1a. . l.:1 nord-vest de Simeria, «hiar pe 111:1111! Mur•'~U·
J I km, Urolu, I'" Io Şoimuş. 23 km: pe la Sim<·ria, 13 km Gara. 111;, se afla Blscaria (iuclus<l la Simeria). l;i ca.'<-
5'n1etia. n? duc~ u ŞO~«l trarltifo:1n;i::i in alt~.
L.3 Snntt1~. din p„i~.ipal;, linie f~ratâ l!HiHrtşh \~3~. W Parcul dendrologic Simeria (fsi~~ria). ln p•• n,•a
rl~?fÎtul,,_ ..,pn: '\lld linia (e:ot.~ă Sim«i.:t·Subct't3lt (dt Id Sub· tie_ r„:-Jrd tt <>r,tş 1J11i Sin1cri.a, îtl :unea şi pi" t,•ril"'l.l r:.1„
C<'tatt h·gut:.st~ :tpre Ha1eg·Sarmîzege-tu~a·Car;snstbt"Ş) ·Pctr~an1. 1111 "1.i1Vş, pc o ::..111.~a!ala de G7,7 h:t. io 211() 111 alti •
iar $pre sud·Vt~& hoia S;meria·lfuned()~ra. taJint', ~· in:i11de unu! <lin c-.,'.e mai immoaS!', m.1i
Simeria 17705 loc. inclusă şi po;u'.atia l<X'!"d'.il~i­ vcd1i şi mai mari pa:("J.llri alie pairi~: nol!>.iri> - Pr1r·
jilor Clirpi ui~. Sirncri:1 Veche. Siiuleşti ~i lJroi). si· c.n.: tl(1ndro'.qgic Sim~ria - m:m:nm~n\ al naturii
i·aa:li la c.s,l de Dm·a pe ş;:)~~aua rwţicmalâ şi în Fi ind .~n·n l , în urmu cu vr~o 2!i0 d<' ani, prin
apmpicrca Mur<!:Ş:1 lui. Eo>.s.\~ <) ;aş·~zare c,eieri~l~. !nflin· n111t•naJa1:-C\t1 ŞI M'J.t,r<.td1t~ttf.e.a L;;:r·~'C.'"l~~·i\.;t d~ :-:.oel"ÎÎ l"X<-.·
1.~,·~· i nt r:u ~ii d11 rt.1 de ~.tine ii l-,u nl:l·M u.: nr. p '.<lr.l tl: b 5i
0

ţal ri ·1n 1866. P rind1rnl nnri 1L• <~11'.e fo:'l'a~~. inz~~1n·ai

~· 11 :1l<•licrC' C.F.R .• alepnu de \oc•.>mutive <'t<:„ :1 luai
1111 :1vlnt <kosciJit în zilele noa>lrc.
Din inlr~rinck.t~!e ma·i impo:-'1<trn1~ ulc <~'lllş11lu i
n~11\iooă\TI: ).(;.LL (Imreprindcrca pentru cqlec.\<t·
s-.l·Ja:-. AJ l~;1rc>r rcprtll~ntan \i tit:s:aJ,a.ni H rth.l i îrtt ilnin1
~j .azi, p·cir4..·,11I c.uµi;-!,nc~ o t'O~cie.tie f(.)ar.~: v;11!or.oasa d~„
~r·bt)ri ra:-i şi unh"i. ηH ·"Pe('?·ttl din f·~~1:-a C:hint•i. J~1
pnniei şi ;1 Amrrkii ele No:-d.
Siilul in ~are S·:l reaîi1...1I parcal t•3te cd natu;al
sau pei>ag"r. P.:in >lr;ld11!n!a mai mu'.l&r geik:alii
 \
·,
11\9
'
; i prin fn'.<).~ ir.;,1 rn(iorw !li ~ comli\iilor 11;nur.ak Io·
•: :i :._~ Ca-..l ap•.ls!~~I şi 11111i di.l ti.~l"·su ri ,li,lCt ~ a a ~u,:·u!Ji} ~-~
rn:~ 1 H a;iutqt• !.a LH".i 1n a:. z 11rt·~1 un 1)f ..;p.~L·ii diferi te- !:oi
rar!'. î11 ~pe.:: i a l r~1 ş.i no:l:\t.' şi 1:1 r~"lizarca magistrnl:t ;l · ' .
:. 1111ui ;u1s:1111JJ!11 pt•l!--: g'.,lit· de <• \';1 !1>Hrt.• fhlt,h :;--
J1!1: t 4!.
Flnr;i pa~s.ilui .:;11>ri111i~ J><-<tr !?!;O <p<'Cii de ar·
h.>:-i ~i :i:-huş!.-i. in ni;i :':'it~•. ~ ~xod'7'i şi St~ îrnbog-a-
t~şte pi':tnan~ni. Oinl:\• ~pe.:'.i!t! rar(·. C"'...i: j;·atc !n
par,· rnmn~riim: Al>ie~ raxo11la112, J\bies flelawnyi.
Cunningh~min la'lccolala. Chamarrypa ris nool~~tca­
sis, Cryp!orneria japonica, P irra polil:i, Thuja Stan
<lishii, Thujopsi~ dolobrala. 9 specii de Magnolh1,
~pedi d~ Caryn. Phellodtndron a11111rrnsc. spl"<.·ii tl,•
bambuşi (:• doca pb11t:i\i~ d~ han•hu, din jara -.·
ailă la GurasJda) ~k.
Pitorc...:;cul pa~c.Jfui f·~lt.\ ·d:t,l dt.! a:•1.':-nanţ-a ~:-up:.i·
;i'.~:lr Ce ri!ştnt>:l~\ d<! p iL·tt.: rt\;l ~pn\i i!o; ca a1,:i sa u
de ,·ectnii :at'(la ,\\u;-eşu~Ji, <I<.> c,'l:o:i·:~ I f.asci:i;:pt din
lirnpu! prirnil v~rii şi t\)arnnc.-:i ..;.~· 1 <lP a!('e!~ şe;-puite
1

~>:-tr1lrt„ ai~~rii gig::1 rn~;: 1. Dar p:r:·c·l~I nu t':;: e ntrn1ai

un 1<>c tl(~ rec-rC"atie n ~:;i,rui 0:1 Ul)aş.:(„r:· iti his:1f1i1 d.r;1-
~r)stt~a şî rcs.p(~ctut pcn ~ :-u ru1:111,~„~ul n~hf.jnuit al na-
turii si forţa i.i:"~'at:}f\·':'e a 01nu:u.i. i::t \'X)ll~11itult} un la-
hC1n1tor vin şi o c<>lt~cţic prc\i<111Rli pentru l ucrările şliin·
U!'l;:·c~ ce s~~ fa<' aif•;i in \\""d(,r+~J.l ~1 C\:tn1~i·i izl1.rjj şi nJ.u:~;.
p'.1c;'1rii p1'..adl1l~Jor ('X~>1~rt' v·n l<.1 ro·a!$-C, d<· i1 11l('fi',~ f1.-.::-~~·
li~·:- i"Jn,;:,• rilş inoas.:. h:m1l>.;1~u\, <1rhn :·t•lc de pla•.ii,
Fu1:omi:a, t>u~11!iplud ek). suu 0~11a111e11l:al (spedi ci<•
;\\·ai..mo!i;~ c.fc.).
ln p;1rc :;c (a c l>bscrw1\ii f('.:1<>1Clgice şi mr.lc:)m:<"i·
gic" ln S<Jo·r:!t' şi pe:>inlcr~-e ·an!!XC \4,5 ha). se cul-
\i\·;i un mare număr de arbori forestieri şi arliuşti
.•. ;··
li) fkfaoiOJl Ficc4
ornamentiall pentru e.xperimentâri !iau î11lmmus\>ţarea
ora~ \arii. Pentru va!oarea şi frumusuli?c ~le.
parcul a fos.t dec'.arat monume."ll a! nat.w.ii şi e vi·
iitat Jk nameroase delegaţii de oameni de ş'.iinl•i
din \;lră şi <k! pes.'.e h~. Din 1955, !ucrarilc d•• in·
grijire, rcfacore şi C);\indeq-e s1m eiectuate ic Sta\ia·
n<111 l.C.E.S.-Simeria. P.rin ;d1imbul di.rect cu grădi·
nf'.e bolanicl' din \Mă şi SLrăinătale, sînt î1urodu<;<•
în panc noi ;.µe,,:; de p!an:e, s~ la;; p:ant:i\ii. se
cr-c:azn o c()'ec.(ie d~ a·,·bore'.·e ~xotice, se iamu:imc::i7.ii
w~pootal prin punerea in hmc\iune a trn zincfo~. w•:i~··
r.elor utc.
ln inolnta pa rcului flU1T1oCjk:.neazii înccp.Jrtd din 1954
„Stajiune11 ~xpcrimeni~lă a lnst~luti1~u.l de cor<:'etil·'i
!li! vice·~.
Scaţiunea. are ca prindpirlă &a<~cinil 'ludiul şi C\ ·
ll'1't'imentar~~ sipecii?or exo.tfce, foresiic'e $i orn:imen·
tale. ln p~.durile caor două puno:e e.~pe:imen:ale,
conduse de slatiune, şi situate în cuprinsul ocoald<>r
Simeria şi T.imişoora,ise ~sigură o gor.podărire mod.?1
pădurilor, prin introducerea cuccrir!lor .:<>rcetarii
Şliinji!ice. Statiunea con.k ibuie de as..-mcn~ la cu·
noaşteree cadrului forestier natural şi la reiolvarea
1>.roble1ne!or de cer~re sih~di în cupdnsul r~gi:t·
nilor Hunor.loarn şi Timişo1ar-a.
Partttl Pt.?A~e. f1 \'Îlitat: p.a.rteu !ntpb. ioară 1 zilnic.\ (nltc 01~fc:
IC)·20, laţ ·tn tnllilgime, duminica şj în :uleJ~ de? H'rbi1tl,,)ff, tu.trt
~'>ttle 8°2-0. · 1nro,rru~1 (jj suplitnenLare se pot Clbţint! I ~ hir<"1I 1'11:1·
ţ11.uui.
lnlire Simi:lria şi B>~oaria !:'e m~i vild urm<:Je dru·
111ul ui roman ce ducea, pe aici, ·de la Ulpia Trni3na
spre Apulum.
I Oh/du/ rt giu1u'1 lluned001a li I
La Bi-;.:aria, au losl a!lale monumente şi urme
<ft ron.s·r~·jil antice. .
' La est de s:meri.a. pe şoseaua najionalli lt~a
podul peste Strel, se 31lă Simeria-Veche i~nclu:,a la
Sim~rla). Aşezare istorică, pentru faptul ca in 18·19
aloi s•au dosiaşura1 crînl'ene lupte lolre amYdlele i:ie·
nera!ilor Bc:m şi Puchner.
1
l..3 :nt<.l d~ bl~Cl'K.'il rt'lf111n:i din Sinl(:fi1. 1•ste tUl d'"lu~ Y M
pc care Jlrlvi.id. ll\'cm huuoasa panora1ni a "ăil Streiu l~i cu
rnuntil R~teutului ~' .., I Sebeşului, .1. dealuriol<X" de andc21t 310
Oe-vei şi 11 1nlu1ti1<>r ,\.\e1&!4ct.
l..a Simeria Veche se allii o gospodărie agrlcorn
cok'<:li\'il. ·
Dealul şi cetatea lJroiulul. 111 ia\~ 'Simeriel, pc \~ r·
· mul -Oe nord al Mur<:şoh>i, P'f'hiure-.a noastTă este aAra~li
dl! proeminenta rormă caracteristică a dealului Uroru
sau -"'1ăgura" (392 m). Ungă el e situat salul Uro!u
(iru:.'.us !a Simeria) la care ajungem pe şoseaua din
spre Bi~ria. lreclnd Mureşul.
Istoria dealului L'roiu este ,·eche. El apare ca un loc
CUllQSoCl~t şi locuit lncll din comuna primiti'l'll. ln Um·
IJ'.tl s.tllpfnirii romane a iigunat printre eşezărlle Im·
port.ante do exploa.tJaee a matesia!uJui de oonsl;ruc\le
şi <le rabrka rea diferitelor monumente ornamentale.
;•pigraflce şi n•llc!atc. Au-gi.t-a.ncre.7,ilul scfF.I din ca·
riera de la Uroiu de meşterj.j romani. a fost tntirebuln·
Qat la Mid~ c.a, mate.r.tal de constru.c\ie şi mai al~ la
exocularea difoerUelor monurnenf,e.
.~\onumon.~e·le iăcule dqn aresl maier.fal aveau ug
as,p„ci plilca! ·din cauza culorii ·roşii-brune a rocii.
LuorărVlc de expl1i.atare, ~ o scară .atîol de .mare, au
ll'tlli!~ l~ră tnq9i'Îllă o m.u1ţ\mţ l\ţ l(!!!ultQrl ..ffi;eaş~
 I
·.

I ll Oci•O'<fl1 Ftoca
cu alll m•i muli. cu cil lucrătorii d• aici ,·or fi ~o .
de bunii seama, şi rocile· c.-111<:aroa~ de la Căll)i ;i
• '
\ Ghidul rr.J!iUttii llru:rdoa.ra I l.l

(si:uat la oca. 112 ora ,dŢum). Mate~ial provenit Id,

la Urolu aliăm la Samtizegetusa şi Mlcia. ln ace-;1
.din u:-ma loc foarte bine puleau să-l transporte şi pe
Mureş.
Pe locul actu.a:ei l)'.)fllune şi in lmprej~rimi. , 111
fost aflate, nu oda tă, urme ale e~istentei romane. La
lei, ln ~C<'l lun~a Uroiu-Rapolt vestigiile romane sini
foarte froL'VC111le.
CMar drumul romaq, ce duce spr.e Vl!lţt, e rort·
&Lat.a l a!ci tn v.alc.'.a .~\ureşului, şi to! ·aici tr~uLa s~
se lmproL1rte nct~sl drwn cu oei care venea ele ;ie va:oa
Streiuh1.1 1n sus, spre Mureş.
Po lfng.ă a~ez-a re.a ci·vilă. se m:ai vorbeş~e de exis-
tenta lia V.roiu a urnii cast.ru roman şl l8 unej ceiă\i
med~evale distruse tn secolul al XVII-iea, fapte nc-
conftnna!e pînă în pr<."Zellt suidcierit ~ to~cn. ."4n1t"a - c!ro~l (!r01u
Pe vinf\tl dealului ou se vede nk::i o unnă de ~­ O 0115 leg<odă spune c.i cel< trei fote ale lui Kap!. sll?hk1!
late. Sub dea!, se consta:ă urmcle unor ziduri de n::lalii. ,\\Mi3, ,\ru ~ \ t3rvara. înk--o zi se uit.lu din f~reasft~
piatrâ. Mult material din aceste ziduri a foŞt foh - s11re ,\\urtŞ, de unde ni~c piui•?;• care lrtce.1u pe apa, le !~au
,i1 la eonstn1ctm~ din sia( . locul ce:ătli Uroiului nu S<mn ,\\l!trnl do acc"I curoj •I pluf.:>şi:or, !<.api dodu o-din s.l l1e
e preciza~. Ist.oria nu ne arată nici r;k> cine a fo.'l! prinşi .,; li p<i(<V\'Î c.i pc nişte C4li.
la~ulă. Cc;i mai veche diată ca~e ar j>:>men! desp-r; ! nălţimea dealului poate fi urt<ată rară mari greut~ti.
t>x1slen~ ei ar fi din o&nul !690. Ui!lmul prop~ie~a1:· Puwm fa~ '1Cl'SI lucr.u poo~ru p;1,n;,~ama pc oa~~ o
.al ceti!tti e socoli t Gh. Koa~>i , prt•feot al com!t:ttu!ui vom avea, căci Uroiu esk neîntrecut ca pozi (ic. De
H UnodOOJ."111. P<~ l\I put(•rn privi ·în sus şi în jo~ ,·:ilea M ureşu lui, spre
OtiK"illit.:» cetiţii lfroiului \:~h.! tuflvrit.i. ""u l1.-gc:1l~1:. (. 1 ~ ~;>111K• dmµul Plîinii i~r tn dep?1r(art'. ·de-a lung u! văii Slre·
c3 a fc:J:tl fjjl'Ut;i de u Irun~si, J..tr s.;ni.arită fJtJ 1Jt utiaş ~ iu.J.ui, prL\•iirl'U Jtu.:ts.lră ~$1t' iu~i'ittt."1t~ atra..;fi d(• cu.I ·
d • lust C<:<I ·in•i •llălocieo.s.. <"<.~• o timpului. A1·e...t:l falii nt~~e Ret<~zmulu i şi vtrfu•:li!e P1urîngu~ :1i. P.ernl-ru Si·
ero ~5 <:11 cele c•n au r.oostruit colat.a ~v6i şi boia dt la mer.iia. Uroiul cc.11islituic cea tlUili uşoară ~i .atragă­
(;~l~n, toare e.x'CUT\$1e,
" „ . • '_,. .. -~~ . .„
 r
Oaooian fl<xa
6. DE L,\ UROIU SPRE VALEA CiEOACilULUl
lJfo1u - Rapultu ,\1are: R:•pollc-1-Robtlna- Uoitt··-Cigrn&u. Ol1·
tanJa de la D~'\•n: Uroiu. 13 k1n; Rap<1ltu Mat l'. pc la \)roiu. 18
kn1; JJ(' la Şou111.:ş, 27 k111; Bob1lna. Jh~ la t: rolu, 22 kn1. t>I! la
Ş1.1j11n.1~, ~)2 Iun: Tlc:,u, :u; Jun: C:ig:nilu, !l:i kn\. Exc•lrsie de- !> i 1
~i jnoi:~t.:i1l'~ (iara: fX:nt1u l.iroa1, ~~.:1.jlC'l-!tu .\\.:.irc ~i l~<i('lnlfc·!. q.ara
Si1neria: pentru lJ\'>bilna 1 gara Turdaş~ p~ntru Boiii .şi c:ig1n8u
!!•·• Or~ie.
De la Umi:: pe şc..,;e:1t:a din d:C'llp:a ,\-\ur~ubi
pulem .aj\rnge la o mkă dis!anja sp:e <m. fa Rapoltu
l\\are (1027 ((~.). iar Iii nord ue
uccsla pc un drum
viei na!, !a Rapolţel l~l57 I()(·.), 111\d<.l av~m ttrrn<• r\)·
'' . Jnan<!. ln~:-egal (in~1l ._~ ~<>:·n111·t din rocă ca!c;1r<)as~t. 0:1
mai 1n;~ie fle?:eri şi ddine. !n ho1.aru.\ Jocaolită\ii RA·
pollu .'>laro avem 2 pe.5teri 111:ri şi una mai mică,
toa1e uscate şi uşor de umh!a1, iar ln Rapol!eol avem
2 peş:.ari mijlocii, us~ate şi uşor de umblai. La Rri·
,' j>:J!td, chi.1Jr în s:1t, ~e .ai.la un ÎZ\'O~ termal i16~ C).
~· ~' l..0::1itrn-:i Rapt1ltulu i ,1\-lnr<' -~·:w unii într-t> gospo·
d ~irie lt(!ri~ol ă cCJlccljv;i.
La ~si d,, R<111()!·:a i\1-a~~. pc :1l~1,aşi ~osea, I-re·
cind pe -ilt\~;i :oc1i! und s:ali:,ni din comuo.i primi·
tiv~. inirăm ln satu! Bobi:n,1, apoi în F'olt. de unde
pu:em treo::e .~brcşul C'.1 „bro1a!" la Tocdaş. S?.11 pu·
1.crn co:t:in:Jtl i>~ l~ng.-i &1!u ~i C:?tpnfiu i11 val~a {i..:t).1·
giului. ln toatr ac?..M~ !ocaHtaţ.; s·au ari.al. sporad:c,
nrr11e r<>rna;n.e.
Bobîlna (G!!R lllc.) şi Foit 1282 k1c.), 1fl ve:it'.:1rHe
t rernit~. a11 ('Onst i tui 1 lmgi1 te donwn ii 1w ~·~ :11n:1 fon·
da lilo~.
Aki a !o.,.c inchb pe la anul : 759 călugăriti Şo.
îrooie din Cioara, cel ca;~ a ('Qlld11s mişcarea şo.:ială,
-
Ghfdul rtqlu/Uj Hun.-Coata
sub lvrml1 roligiooasii. '' romi:nHor onodocşi '1~1eni
lnlţl~)~riv~l .,•ato'.:i;~-;;rnu:~IÎ ~ i .ab:;o:tr:i5n1ul 11 l l\ilhshnr·
gi<:, p:u„! 1·::1d .a :<>st l'.fl~;::·at <1 :~ „~:t(·v.a !~·.1 ·.l~ rl:• ;~;.1„1n:.
'~«i:'t' u:~ ;i.~lt.·.a-. i.„. . ln:1\\o1'1. ·r.1.t·n1:i 1'(1..:r.J'.~:ii 1~.1i> ~1„.rin
'~~I :-hlll'O:tt Şi &l':'S .;1cx~s..c- d<>:lh„aii .I..· ('.\'.p:a:atal'c rc.1d:·l~~1.
At.i, la Hobi!na sini \"Îl h•JJ!<l.t", ia~ in parii,, M
mnl. la iu:natair- 11;~ dr cot1H111-i, "'' :1ilă l1rn.>re ele
llfl<' !<•rm~:e ru ir·mix·r:ua·,1 do: ! î" C ..\ 1 fo,t d1b~
in:stnln\Ji b~:lncari.• i.!t." :nri.•:-t~:; lfh.ţ~:. <ls.r nu t\rau pr\!a
c~rocta~e. J.„a f"o::„ exl:;tă ur1n·:·:·;.• u:1ui ~:itS.~\;1 illc~dic\'ft:.
r)tq 13<>bi'.11;J, iJC pi.rti,t in ~iJ!-) 1 p 11:•:\~1l fnr1.,~ (~,X<.'ll•:'SÎÎ ~1.1
Mă guru (7 15 m).
Din B ..•bilna spr" ,~;;.1, J>••' 5C>:>t"l<l1:~- :i:n 1l·~apl•a :,fo.
reş.llltri. aj11ng«111 •n th•ptu! wm„u;;;,,: ll,>i·.1 şi Cit:·
miiu ~:'.na!,· :„ d\irn km la no~d <k' şas<·:1. I ~ Cltiman
(384- Io-""~), ~\"::o~n o g:ot 1 ci' ca~.a: l':ÎS\•1iin. p\•ş1~"'i
~; dolin<! in1t'f<'s.anle. DM:ul ,\~ ăg:Da M 1!11g<1 Cig-
1n:·1u ne ~)ft•ra n p:1nP ·.11u;1 ir.11111;,.:1:;·1 :1 ;\\ !J"('·i ~•l.rL
p:-nli ctL i'o:' ;\11)1:1 Li!i.:1, ·a 111 u11ţi;;'>r St\~>~:ş11: .1i ~ i n \ ~iil
S::·~i11 :1Ji.
Jn hc.\:arai t:-ign1ci11! ni şi p;.lrir· i:1 ,'~\'. J\l fJ.; 1(l3gi:1-
lui, la lom! n11n1it „Ct'tilh'a uria;;i:or·· ~i pi' d~.1tul
.,POO;._ap<:ta". se .aiifl U!"IDC~~ _a}t~;!>:lii :'\")llY.111~ rni:i:ar\_·
~i eh i:O·go;v,•:fareş;i Germisara
Tof p~ lNitoriul aşez,1rit (f,~ la Germisur;1 fi apar-
~înc~a 111 an„:l:l1i::ilt~ şi !Yt:ttit1n-1.~ a b:1in<·~<l:"ft (i,„'('lai11n·
B:1i. lt1 ci.rr:a 5 k111 n«>rd di:• f:i~·n1li :t. ,
P·~ locul tltiln.i:. ,,;\.'\~ig11ri" 't' \:::nu:tŞ. \" o ..:1 ~<'?.(l·i\'
din ca1nurna p~imiti1·:1, hr :n pii.Uu:t'il tl,• l<t 11:1r:I·
,.,~... ~ d\.• '"tt :o;e poa:l• \' tli~„-1 ,, pc-:;!'-"f~t. na liplO.Jt~t de
inl-:;e.).
Cii:'Tlau este locul d„ naştere al poetului Ioan
 r·
I f
llil Ocfaoian floc•

lludai Oelean u, aulo:-ul epopeii eroi-cnm i~ ,Jiga·

Iliada" ~i car!Urar de scamă din ullima ~umălale a
Ollldul regiunii llunrdoara

TV. ' ' alea ~ifureşu l ui

111

\'eaCUlu~ .1! XVlll-'.ea şi prima jurnălate a l'e!ui a l

XIX-:;;1. de lu Deva Ja Zam
.. - '
I. Ge11eralită li. - 11 1·„rsa11luJ sli11f! ul uliii Murr·
~11i11i, d<' la /)ţ•:•a la Zw•1. - 2. J\<\ intia, Filimon S irbu .
aşezarea roman5 Mic ia. - 3. Pe pirăul Veţelului la
Vadu Dobrii. - 4. Poarta de la Briitiişrn şi Leşnicu.
- 5. Pe riu l Dobril. - 6. Va lea Uipugiul u~ ·şi' gra·
nita Banal11lu! . • „. ll. \l!'r sun/11./ dref)/ al ~«Jii Mrlfeşu·
/rr.i, 1/e la Z11m ICI Deoa. - 7. Zarn şi văile Zamului .
- 8. Gu rasada şi peşterile de la Soiuri. - 9. Ilia
şi va leit Sirbllor. - 10. Brănişca şi i mprej urimilt.

I. G E Nl:~ALITAŢ J

rrxcursia Oeva ·7:un şi

7a;n Drv-a (pe cet:ilaU tfirrn aJ ?-.\u·
rcşuiui} CC"rc un tuup dt~ cca. 2--3 ziJe- ;x-nlru .a: pule.a vl1it.1
7

pu!lclele mai instmnate incflr11le pe aC('St itinerar.

.J Excurşia din \'afc:J 1\o\Urf"iuloi se poat~ e:Jttinde - cu lr~ nul

I! .
s:au pc: ~St3 şi ".supra kKalllJ.\i!ot ăin apropirtL<l ace\tc:i
105i, iar cu carut~. caiJirt .sau J>e jos .. şi pe văile later ale din
nc:.:-du I ~i ~udul i\\ ur~u1uj, '.,j
l J lninit, locuri dC' t>dihnti putem ~1ila ît1 n~:o,laurantel~ d~ la
' Doh1», Zam şi Ilia.
ln se.:torul D0v11·Zn111, ;1vem una din cele nrni fru.
moilsc forrnn\li ule Mureşul ui. Riul ieşit clin clmpia
Ardcalu!ui, ap(ti din „Cimpul Piinii" hunedorean şe
•lrîmt~aza pe. măsu ră cc se apropie de a cest secto~ Ji.
rm lal la sud de p re lungiri:e munţilor Poiana Rusca,
c;ire se termina aici în ph1iuri bogate !n veg\'ta\ie,
iar la nord de ultimele ramificajii stlncoase şi uneori
 IT i#

Ghidul 'r;tllillil Jlun1-cfooro 110

.g "tt.· ';.':;_t1.· 't;f!\ ş.ului, l:nia Îl•r:1t:t care d,·~crvcşlc intrcaga lunctl. i1n·
"· prcunii cu l<>l·alllâlih„• de pt• văi!c inguste i::c ('<1bu~1ru
d:n mun\ii din slln!?:t şi dr~apta ,..3;; :\\ure~ulu!.
Din ştl-S\1 au:t nH\innnla sp~e sud. iar c!:n cea rai<1·
l'!ală spre nord. porn~c mai mu!:e <'.rumuri comunak
c;1rc. de obil·~i. urinind cur.,.ul 11nc::- p!:a::l~ t:c 111unit•.
ne ronduc 11!nA în crt~rnl mun\i'.nr
1„:1 IH<1 :-;,' <ll•sprindc. din l:n:a ferată prîr11..·~pa\a
I (Deva· Ar <id) spl'l' suct„1•c>t. .:a i<·:1 fer a \ii 1:: a· Lu goi·
T!n1'.5cHtrH.
Val\>a .\1ur1.•şul 11i <l fr,1sl ~i <.·~I<' t:<';! ma;i bunii iii·
fj t;art' 5pr<.' \'\··.~f tn t\l'dt•;ll, dup~·j CUlil l<•t (:<·1 or<!r'i
cca rrtrti tJ<;n; 1 i(1 l"l"'<'t~rc din :\:-de:: _ I tn::.r,:·<' cÎIT1p:a
<
Tbei ~i 11 Bun ntul1.1i.
A. Vcrscmtul stmg ~1! ;,iiii ,\l11reş11.!11i. dt• !a D,·~a Iii Zam
2. ,\ \DiTIA. rlLIMON SIRBU. A$ EZAREA ROMANA ~\ICI„
U("\:a·.\\inha Aş«•za~1 roman~ J\1icia. CX(Utsie d<" 1/2 zi.
Distanta dr la Ot,·a: ft\int1:1. 8 km; aşMatE-a rom.3nă .~ici•.
10 km. Ga.ra: M.1nlta, pttnlru ~\icia. haita \'eiel
Plccind din Deva 11rin c;:Jea Hori~. pc lingă dea·
lui Celătil. ce rămînc în urmă în sling;1. pin ăsim car·
ticrul ., Viile Noi" şi rnnlinuăm aBtur! cu .>,\ureşul ~i
~a~efl ft~r att•. pc ŞO::Ol\uua na\iC1nidi.L ;\bia it..„şiţi din ()r~•~.
în ~lîugn d~1tl> d1: tocu l rnun!t ..~1<'Pi„. unde la ooal~lc
piid ur:i .. Finku~i", S\'Clll Izvorul captiil numi'\ .,DC"
i'.Q.\);1[". Io~ lh~ 1){Jp;1s pcnlr11 l'iiliitn~ul pcrkslru.
·. i >u \Îll tUţJÎ tnn,intC", din Ş(>St":!u:1 ll;JtÎilllalfj !îl' cJ(•~·
'·
1H·:ndL• în onr(C'a drruµtii, sprt• nord. şo..;<:11 ua rl'}'it•l1 a la
lkva·Brnd-B,•i 11 ~; tlr atl„\brucl. '
. I• C1111\i11utnd pc şoseaua naţională De,·a·Ar<Hl ~i 1.1r•
 Oh/11111 11111u11Ji Hunedoara ll l
120
i'
1; „' ~- ,_,. „~.... ··.ţ-"·_\ :-..„
chu.I o n1ica !,~pentina. frurnr•Ct~a \';dt> tt lv\UTt'')UIUi
I
s(' tf~-.chide pntin u1~•i !arga şi lot 1u.1i ptl<>r«'•o·l"i1. . ... ·' '.
CilC\'U ca~e izolate !ingă ŞUS•'•I indk:" comurw Mtn-
lia (551 loc.).

I!. I.ocal:la!e<1 e situata inire linia forata şi Mure~.

l..1 m:trl!inca comunei. dea,;upra alhi<•i Mur,•şului, in
mijl<><'UI unui p;m· cu arbori seculari, se află 1111 castel.
111onur11cnl i.:'loric. zidil în anul 1610 ~i rcml\'<tl 111
! 1836.
Cu toate amint irii<' triste ale cxploalflrii din \rc-
rut. l!~g11(1i de numeroşi i propriclari iii c11slelulul, pe
hi sflrşil ul veacului a l XIX·lca aid îşi 11vc11 rc~cd in \11
Gel.a Kuu n, om iJc ş!i in\il, în ti mpul c;\ru ia cuslelul cu·
bihlio\cca lu i. cu arhiva , col~c(ii l c de antiL·hitliji etc. 11
jucat l•n <lllrccnrc rol cu!lura l.
Astăzi imohilul - monument bloric -· rcpAra\ şi
pus sub inQ:rijire. seveşlc de casă de oliihnă.
Pe moşiile de odinio2ră ale proprietarilor de pii- ,\l:ulta. fnţ!t 1hl, (ll."itl dt odihnă

mînl a7.i Infloreşte la M'nlia o go~podâric agricolă

anex;1 n Combinatului siderurgic Hun~doara.
O frumoasă privelişte n; 5'.' deschid\' <li' la Mintia
pesle Mureş ,;pre localilă\ile Şoimuş ~i Bcjan. ca şi
~nre v1ilcR Caianu!u; cu perspedi\'e •pre inim;1 muli·
lilur. A<"eastă \'ale formează in raza regiunii in!rur~"
c,•;i mai bunii. spn• muntii Mcialki, s11rc n·git111~11 mi·
nicrii a Bradul ui.
Mer~înd irrninf(' pe şo~t~a . in slinga Sl' cl1'.<f:icc un
clrnm vicin;li C<t rt• conduce l:i n11nu na f'llimon Sirhu
(H,•rt·p~11 ) 199,t lrn•. inclu,,:i ~i pu1rnli1!i:1 "atului Vi~·
t~ll şi Oretelin ( !7;} lrx'.j, ~pui , în rn111i1111:1n· la Ciiol
( 101 10<'.).
Li1 margine~ localit~ţii llerepea se 11flti ~·a~a ln
care a lrăil un timp. ln copilărie, Filimon Sirbu,
erou al dai.ei munciware. Casa a fost declar~la mo-
nmncnt istor!c. P~ faţadă a fost pusă o pl:ica co~­
:-i1orntivă aratlnd lnsernniHatca istoricii a irnobilulu.1.
De ta C:ioi prin C:hN'ghct. Clrjiii. Almaşu St..:, cu un nuc
ocol sprl~ sud·<'!tl1 f1(' putrm întoarce )a Oe\·a
AŞEZAREA ROMANA MICIA. Dll l• Dova excursia la aşe·
z.arC'a ron1an:i d~Io J\1icla o putem face cu tr~uul (i>tatla 1\1.in·
~i;:1 . sau, nu~i bint\ huita \'ctel, cu 11u1~ina sau chiAr cu birjo.).
Aşezi1rea romanii Mici a este situ~1tă pc. malul. s~1na
al i\.\urcşului. înlrc comunele actuale .lv\mtia, Bra rn~ca
şi Fi limon Sirbu, la nord şi sud de ş<>sca~a Deva-Arnd;
în dreptu~ pieirii kilometrice nr. 151 ş1 a can tonului
C.F.R. nr. 321.

Oc!a:!iM PJota
Castrul roman de la ,'t\iciu (tăiat 111 douii cl<i linia
Ierată) lmpreună cu aşezare;i civila e.;Le una din sta·
tiunilc pril'K'ipale romim<' <l-.\ pe !olure~.
Castrul, cu dimen;;iu11il~ :l60x 180 111, ;;ituol pc un
mk platou, la grani1a de vest a provin<'iei, avea ros-
tul P<' dl' o park >a •per.' drumul şi grnni1a provinciei
sprt• vest, pe tl!! alta pa r!c Sd facă siguran ţa
1·011dm: .~prenord în \inulurifl' 111iniert'.
Conturul castrului. cu lo:itc cii azi nu ~e mai vede
nimil· din zidurile Ve<'hL S<' poate urmari cu multa
u~urin\c-1 pc întreaga întindert~. F.l a :1vut doutt fu:t.~:
u11:1 m ai Vl'"lw. ca~lrul dt~ p:untnt ~i alln m:ii nouii ,
1·a~lru l de piatri1. Accsh1 din urmii cr:1 făcui dintr·un
tid puternic. gros de aproap<: 2 m. l;i exterior form;,t
din blocuri mari de p;alri1. oroasâ din ~arit>ra de l:t
Umi. P() di nafani, e ra inturil şi prinl r·ull sisll'rn de
\' :t Iurî.
l.3g:irul a adapo<tit în cursul limpului mai multo
rorpuri dL' lrup;i: Lcglo XIII Gcmina, Legio IV l'lla·
via Felix, Cohors I Alp l11orum, Cohors li Flavia
Commagcuorum, Cohors I Vindelicorum, Cohors li
flispanorum, apoi cîteva trupe de d11ăre\i „al;i' şi
„numcrus". Aceste trupe "'' format ·- se înţelege nu
toat<.> <kolii.lfi -·· garnit(lao a ,~;i.>lrnlui.
Aşez;ircn ro1111mii ci,·ili1 de la Micia se întinde
pe ~.' rază foarte întinsă de la castru spre nord şi est
ptna la apa Mureşului, iar la sud piuă l;i poalele pii-
duri i adua lc.
Cu <x~;ltia săp~lurilor ilicule in 1929 au fost dez.
l(~<>patc, între castru şi Mureş, urmele aşezarii ci·
vile: t·onstruc\ii de piatră, Jocn!uri pen im negustori ·
cu rcc1pit' nte pentru lichide, străzi. piele pavate etc,
-.,,---"I!""'""------- ---·„„.„„„.
rvt. !
G!:id11l N'J.:1Utu1 /!111u·doa10. l2.>
\ :rn:e J,. ;·unstruc\ii şi monumcntc au fost >•'111·
naJ:;lc şi in pa>tea eh' sud a cJstrului. pin:i aprn~11c
cil' dcal urilt' cc se: rid k11 h1 >Ud ele şosea. O fo3rlc Jru·
n1o•l~ii insl·.ripth~ µ;1s trutâ ln n1uzcut <lin Deva 11~ a·
minleş!e ci~ cx:stcnia 111w; templu oncntnl, ridicat.
în primii an: al secolului al lll·l!'a e.n:, de cal.re popt~·
rnilor cc l ;.1 ţ i a rn;iurâ eh" h~ ~'ir:". în cin:--tca ze:l?r str<1111oşe~1."
C l /1 dir<"~ al"l~lui lcm1>lt1 c:i şi 1111 1'1 ilrnlen templ u lot
oricntnl. în~hinat lui lupiter Erapolilanus, au fost
dczgroţiJte prin sapaturi arheo'O(!icc: . . .
'.'lec.ropo ht ure~tt.•i ;lŞP.7.~ r! ~ 1ii\' :lg::; 1~ se 1nt111<le 1a
e:-1t d<! fast :·11 ~i d·.' tt•lu~d u} l~~·Hilon ~.:.~··'.!~„ _în t~rlto­
riul cuprins tnlrc şoseaua modernă ş1 hm_n 1erat~.
Miil<'rialut :;rlleologic ieşit la iveala dm sta\mnea
11,~ 1:1 ,\\'da r~fo C<Jn~idcrnhil : o rnul\imc de altare tn-
dii rw t~ zei hit ilor greco· rom;111c s11 u orienta le. l!lllfll~ ·
mrnle iunt'l" rt' de lot felul. ţigle şi cărămizi stHmp1-
lalc. statm. ''8$C şi allc multe ohicck m·mmk.
Ob!cctc:h: rr1u!tiH11 d111 f.;?p~t~1r1 ~c ail-li <'~;111,e 5n tnu~~uJ
li'"
I
,/ /
'I)~
din Dcv<-l
Din matrr'alui qigr::!:<: drs1·npcr'.t ~l.m de exis-
tenta un<l:" htiL a unor tc;11p~('t ci~ exi~trnta aşc1tiri:
(• ivilc şi n popu:atlei care <> lo\'U~~l: din acr-şt n1;l~e·
rîul ("Urlo:;ş•cm apoi. numde lo1•;il it:l\i: . ,\\icia ~ .11.
Această localitate romană, pe llng;i impo~!~n\n 1·:
militară, pc lingă înscnmă!aiea pc care a avut-o c&
c~~czare "~:v: :a, 3 fost şi un în!'e1n::1at port. p~ <~p<i J\·\u·
rc·$11!ui şi puncl vanwl 1-1 !!.!·~ni\ll l!r ve'.;1 u prn~lric!cL
e. PE P:r.\t:L VEŢELliLU LA \'AOl'L OOBR.11
fl'.imon .Sirb;i ...•\\uncc·lu A1.îc--Runcu ~·\te ,\\uncl·tu .\!\,Ir!'
·"· MQriş:iru dl• ,\lunl•· .\'adu Dobrii. Excursi• ~e 2·3 zil~. Apro·
',
~: -~"-·"-~' --···--··~~--~--···„··
 (Jc!a:•.ia:: Fto~(l
vlilon:u c cu ah int·ntc ri't. Cai:art l:\ J"l.1i1111:1t1„ lof3!.\. Of-;.
lunf• de la IJl."\a: Filunon Sirbu. J2 J..rn. ,\1unr„'u ,\.\1c. ~\I knt;
Runcu Mic. ~ kni. :\\unc.(·fu i\1arf'. 27 ten. 1\1<-t1$ 1~u dt• .\\11n:ţ<.
2'9 knL \'adu ()obrii, O> kn1. Gar:a. C't"'3 m.-1 01;>n1p1JlJ du1 \·alc.t
.\\Vtl~Ului, halta \'eţel. S!: p03tP .a!ungt la unt•lt: clin ;iC('-.;,lc Io·
c:alititi $1 din ,·alc.:a Cernei p.e- linia Sirn<":-!o.·llun"Cl„er~
. La sud·cst d~ a~ezarea anlic;i Miria M' cfl•;primk·
don ŞOS('a ua principaia o şos,•a v:cinab 1•arc rnnduce
~p re s~td. La ~ifurl'art':1 acestor ~n:-:octe, ht citi,·u zcc.·i
clr metri tic şo5caua princip<1la asralt 11l<1, SI) ;1 rl i1 s;1·
l ui \ 'ctcl u11il aproape ci<: înw:~i n;i !u l Vulccz, l1x:al itak
veche de gr;in:rcr i din rnstt'I re"inwni n>r11tn"«' di• l·1
Oria(. ~ '"·
111 hot arul sutului \ 'c·k l, se :1ii;i i?.1·w11·1· eh' ;q1ii mi ·
ncr nIii şi i 111 port antf• zJ.i ~· ,'.l1n i ntc dl'· l.'Hpru. cxp loa tal<',
se 1>nre, tn .miiichii ale.
Intre r1 Pldureni A·1untîi J>oiana r~ LI S\'.'t, ah• ,·:1ror
1
' ••
ullirnc rami[icatii de nord se pierd în l'alra ;\\urc~t:lui,
125
stnt foarte pu\ in cunos~·uti 1lin punct de \'edNe turis·
lk. deşi 11rczinta h>1·11ri interesante şi n~deri minu
nd!C. Urţarea lor, din \'11lea ,\\ur~ului. SQ poaie la.-e
de la Vukcz.. Lăpuşnic sau Dobra . ,\\ ai potri\•il ln.;a
este pc la \'ulcoz.
Pe pîrăul \'ulcczului în sus se deschide drumul
spre 1ara Pldurenllor şi mun \ii Poiana Rusca. Dru·
mul urcă pe coama dealurilor· şi nu poate li pa rcur~
deci! µc jos. cili are s:1u cu carul cu boi. Spre sud·
ve;;l, P<'Ste d~a lul Oleului şi ;JI Bruscanului '(810 m)
ajungem în satele 11\uncelu Mlc (ZOB loc. J şi Runcu
' Mic (67 loc.). P11lln lncă şi sîn\em la Muncelu Mare
( 171 Inc.), 28 de km de Devii, aşezat la s.1;3 111 111·
t;ludine. De la l11ă lti111e~ ;icestei aşezări ni se orerâ
privelişti minunate.
La Muncelu M ic şi Runcu Mic se a flă hog~le zi\·
di minle de plmnh şi zinc.
De aici spre vest. apudnd către satele M uncelu
Marc, Merişoru de Munte (98 !oe.) şi Bătrina (35·1
10<·.). sau tinind drumul de pină aid. ireccm prin sa·
lele Poenifa Tnmli (l.J9 loc.), 830 m aliiiudin<', F'erelli
<202 l:ic ). 817 m altitudine si Poiana Răchitele (311
loc.), 1005 m :1Jlitudinc. >pre a aju nge la Vadu Oo-
brli (228 loc). 1050 111 alt:tud!ne. Aici ne aflăm în
fat11 vîrlului ~usca (l .J59 m a lt ' !udine) , s ihrnt la hoiu·
rnl rc1(u nii l luncllou ra cu Banatul.
Vir(u l Ruscn oferii privelişti frumoase: la norei
s!ire .muntii ~lî ~JJnri 11 l11i. la 've'I spre Padeşul şi cîrn·
JH:1 h11nate1111n . uir 111 sud ~pre Muntele ,„\i\ şi l'<•rcu.
Din vlrful Ru$Crt, se poate trece în ţinutu! Scverlnu·
lui, pentru a urca vtrrul P~deşului (l:iao m. alt.) cel
mai înalt virl al masivului Poi,in11 Rusca, s.au sp;c a
vedea sălbatica vale a Loznei.
 1lfi
' Ghf<l11/ rtgi:mil llu.'fldoara

I'<· ~1-t•„1 ,·uhn: şi

pl2!u„i tra:,•S<· „r'.uJur<_inii'\
,.,,,, 1110i \Jl••dficâ şi
arhaka P<'?Ula\ic J rt>giunii. slrtns de d~alurile care aproape ~". . imp~cun,1.
Iii ~c int!nd pc !01 .-ur~:;I Cemci şi pinii „proap<- de trece ca prinlr·o ade,·;irata poarta, care 1\1 of<'r~ u~~
I f.1t<'f.?. dnr <'<'i mai izola li şi mai inkn>sanli sini C<'Î în· din pri\·cliş!ik cl'll' mni incinlăloare. Treccrcl!, pe a1c1
tilnili 1w il'n~rarul an!inli: acum. B<1rh:•li folnil'i ~i e ca o splendida alee._ Şose~!Ja. n~t1onal:., pc ,,o
knwi frumoa~l'. purtlnd :m port llt'cuno~~ut ln alic portiunc deslul de lunga. c margm1!a ?pre ..sltng.1.
pM\•, I<' irnimrin:i P•' a~e;te ini'il\imi. l\ki ~ aude de dc::1ltrri!c împndurttc c~ se înaiţ~ ch~ar Hl rnar·
muzka c1111poi11 lui şi se \·ad jncu rilc de Jlddurcni. Tu· ginC'a şo~cl ci, iar în dre~1 pla nvem trumoa;;a npa o
rişt i i s:ni î11d,:111nati sii cf":·c~ii.~ze a..:est.: iruu1uscţl ale
naturi i. ît1r oana'n:i de ştiinţ;1 .:di studieze tosite nspcc·
tr~f(• Vit: \ii din HC'l:st ~iPt~t {rJ:-j\ ;((\f r~1 pftdurc:n! Vl•7.i
~I •'<lpi1td 11 l Hunt!doarn).
l)r! tlru111ul \'u!ct·1- - \.'a1hJ Dnbrii. pulfnt coborî !!f>re va •
r.i\'
lt;1 <:t'rllC't *I I\ f.\urr~i?luL ...\!,tft~i din Runc.u i\1ic f.Obort111
1•c.• fll~flul P„şt~ş11lui 1\«:itl":! .Sl'acă, .,\'„Jt·a Roatii") . prin r..nu1.u1u
.l~>!lo;Hli Iii P<·~li"11 _.\1..:trf' sau pe i::.. .sud. r:rin RJic;;ţţfia., I.a Hu-
!•edoau I " iei la Poenl;a Tem:;. prin C<rh~I. \;Im, p!r~ui
;r.t~I~ „.„u pr '}?:-C";)&J:t r.>n111nali Utm. R°'1. '•• liunr-dnarn.
Otn Poian.1 R; chitl"'e. SC po3!t trece rrin ca~rlt. Rur.cu
.\1art-. Sc>"MJ<lol. l.t·ir'"'>(". Plop~ G„\•?.şdie.. la Hunrrlo;ara. i,tr
t'in \ ad"J Oo~r11, c•r'n BG:Hla. P."'t"-:l;;:t \'111:-i:i1 c;„„ n·. 11r~{';
l.t <Io\· ~dr.t l-1 "'r:t:Coara. c~iuc filtra! t!e ~i:llit"e'li

Spre nr;~ 1-P••"'· snre Ya'·'(f .\furt~sului. p11lc:;1 ro- Mureşului. cu rinduri de arini şi dealurile cc ~e in;1li;1
hori d11 la ;\111•11"<''" M are. (Jrit! Boia !lir;rii. N<ido· „' '.·
: - .;!..'.·
~cva moi deparl~. in drcap:a !ui. Din.:nlo <IP Mur<·~.
li:~li lu Llip11ş11 ic. iar prin N.o~ca11i la Oo/Jm. ~-
(: ~~: api1r<' comun;t l'lrilniş(·u . • .
!.l ,·'. fosili din n.:csl dcHh•u şi \rcdnd jl(!Sl1~ un <:1111p mai
4. POART1\ DE LA B!l,\ Nl5C.\ Ş I Lt:ŞN!C:U .~· l<1r<>. ~1 jung\•m Jo Leşnic (565 loc.), situul .la sud d1:
Vulci.11 l,(1~11 /c, Excu1·~!\· d e I 7.:·. {)iS;t:uiţn de l a J:>c:va: \ ' ulC<"t, ~O!l~<tlUt prini.:ipa l~ . vtrît. în parte, pe. n1nrg1nt~~1 11n 111
~~ Jon: Lc~n.:c. 17 ktn Ga:·a. \'elt'L p1riiu, în ln! deHl uri.
Tăr11nii muncitori de air.i $·:!11 ynii într-o gospo·
Dr·:tbia lr<"~t! li de F:limt>n S:rhu, rlrial' ln c:1p~lul
~;1tului Vuk,•z (\'uk:·zul e indu~ 1~ Filimon Strbu). diirie agrico lii colediv~ !mbelşugata. .
Jn hotarul ncPstci localilfi\i, în terenul arabil tl(!3-
dl'ndittă ne apare )iureşul lingă şo.~ea. Mureşul,
suprn tărmului f\\ureşului, se ailă o însemnată aşe·

zare din orinduirea comunei primitive, din cate a ie·
şit la suprafaţă un important material arheologic : cc·
ramica, instrumente din silex, arme şi altGle.
Toi î n hota rul aces tei locali tăti s·a descoperii 1111
teza ur monetar compus din mo nede romane de argint.
Biserica \•eche din localitate e un monument inie·
resa nt. Sub tencui ala actual<i a construcliei se ob-
serv:! urme de pictură veche.
lnainlll de const ru irea lin id ferate, Lcşn(cut er:1 o
st:i \ie 11 vcdi ilor „poş tal ioane" .
j din pc,<le
f: 5. PE R IUL OOBIUI
r Oohra-Mlh5c,li-Roşcani-Panc-B§ lrîna. Excursi• de 2
• ih» Alirucnle şi găzduire la Dobra. Distanta de I• Deva: !)o·
bro, 33 k111: Mlh~~ti. 38 km. Roşcani. -IO km: P:1nc, 43 km:
Bă lrina. SI km. Gara. penlru toat.>, Cobra.
Spre Oobra. Pină la podul de la Brlinişca, şoseaua
na\ională şi linia ferată merg aproape pa ralel, tn par-
tea ~tlngă a ".iureşului. Aici linia ferată traversează
Mur~şul, contm ulnd u-se fn dreapta lui, spre Zam-
Arad. Şoseaua natională rămine în sling~ rtului.
. leşind din Leşnic. o stlncă mare face ca şoseaua
să oco le:1sc11 la locul nu mit „Piatra Brctii". Piatra
din a.cest loc a f?sî exploatată ca materia l de con-
struc\1e I• şosele ş1 alte cons tructi i. Trecem apoi prin
$a lele Săclimaş (334 loc.). Bnznlc (5 14 loc.) şi Ul-
puşnlc (62:l loc. ).
Pcmtra vechi~ea şi inleresul .Pe care li prezint ă
suii ru~orlul artei construc.\1e1, biserica de lemn din
Uipuş111c a !ost decl arată monument istoric.
De la Lupuşnic spre sud, pe va lea L/lpuşnlcului,
121>
trecind prin F!ge(el CI 16 loc.I. ajungem la Strlgoa·
nea (2.35 loc ) şi Rlldul eştl {2î8 loc.).
Din ,·:1ll'a M ur,-şulu i, la Răd:.ileşti pu!cm ajunge
pe un <bun ~r <e d~11ri ndc d:n şo,-eau a prindoala di·
rect spre l?;1<!uh•şt i lrrnint„ de a aju nge la U1puşnic.
ln anul l!'lH , u fllst drs.:o perit la su<l·est rlc sntuT
Riiclu!eşti. in imcd:nw ;1propiPre a lo.:a!it ii(ii, ln locul
numit „ \:il!·a Dos11l11i". 1:1 clrl'np'.a pirâul ui c·u m:1•laşi
nume. un 11-za11r rl1• rnorwd„ dacice din argiril , co111p11~
:ioo ele piese.
De l;1 l~ rtdu l l•şti ~(Jr~ csl. la dl i,·a km rlcpiirt:i rc, so
afl ă loi·~ litajilP St ănccşti (2î-l loc.\ ~i Ohaba (in-
clusii 111 Stiinccş11 ). sat<- <Ic pădureni.
Din a,·1·~te localil ;i\i d rumelu l turi st poatc eonii ·
Tiua itinerMul s prl' nrn~ivu l Poiona Ruse.a. urcind I;,
Muncc!ul ,\\are şi de aici. mai departe. în in!ma 1Mii
pădurenilor.
Oobra. R~\enind tn ,·alea :\b~eşului ş' continutnd
drumul spre est ln curind ajungem la localirntea Do
bra. situată pt cursul riului cu acelaşi nume. la alll·
ludinea d~ 189 m, pe linia ferat ă llia-Ll:goj .
Distanta d• la O;>va. 33 km. de la Arad. 136 km: de la l u·
goj, 74 km Ar• 1600 locuitori
Dohrn este <> v.-che :1şezorc cu urme str~vcchl, din
comuna primit ivii şi mma nc. ru res lu.rile unei cetă \i
mcd j~wilc c·:irc n St~rvit in !imp ui rifaboi1iNor 1·11 htrţii
pentru apărnrcn grtţni\ci vr<•hi11!11i Arde.<1l. ln evu l mc·
diu, aşezare ii S· n hucuru( 1te o i111porlanj;l deosehit~.
:rVind cn şi un onrr ca rr ro't mi l it ar e~ ultim tîrgu şor.
din aceastii parte 3 dii ,\\ure~ul ui. dintre Ardeal ş i
Banat.
•
 .,·I ::;-;-:;;~~~~~----- ...... •1•L--m1!~~"""~~~~~~~
-~{~~·}.:.\
·:;;~

130 131

1\ic.i şi·a a\'u\ sediu~ una din unitatilc dl' l.!a\·a· Pi:air:: Jc- <: ~1.~ar
extra ..;a di n carier~1e de J:J Re>~·
C'~flÎ C'$tC clli J -. :J
pr;n{:"·CJ linie ferată ingu::.i,i, fa C'Up·
. -
l<>ric grunkcrNsca ce \inea de rcglmcntul 2 grani.:('ri
din Sacuime. torul ci~cub~ <! .• I Dobra. pentru iab:irarea varului
La anul I i2 l tăranii din Duhrn şi impr~jurimi De la Oobra la Sa trin a . Di:i margine:, comunei
,;c răscoa la şi izgonesc lrupele imp~rinlc 11u~lriacl' l)(lbra. ZÎ ~iJ n(U Bai„. ni ~c d~schidP (' frurlh>asa \'C•
111>aratoarc ale intereselor nobilimii. Faptul este cu- dce in mu:ila Poiana Rusca. L.':1 .;~::rn ile ciiru1c ne
noscut in is tor ia luptei de emanci p~re a larilnimi i cluce, ali1t11ri cu npa 1iirilu lu i D<:ibri i. spre' Mihlleşt :
iob;igc suii cknumirca d~ „Rilscoala de la Dobra" . 1480 !c.:. 1, Roşcani (~60 Io-:.). ceaic'. sp r~ s ud la
1\1.i lo,::11it;1k;i Dobra ~st,' un lnsemnat ltq{u ŞL>r, Si!trirrn (:154 lrn:. ), ia" " ill'(' \·cs l I~ P2nc- (;1:?8 l()c. l.
1:11 o ~up rnlaţii 1x·onomică şi culH1r;il1i. unde l~î lfh.·ul „\:',afti:) ,\\t1 r~·· · ;\\ c~ru o p\: ~tc·ra u111p-lu1it
r E " rcglurH, pomi<'olii. cunO$~ul i1 penim fa bri,·a· ru np:i. :11mi 1;1 Pune Selişte (2 1:?. loc.).
~! 1\ :11luk li, 111<1gi u nului ere. l.O\:.a lit11t<~ri ,.~le ''c·:-,tilic şi Turi :1 tul !H>ah· conliuu;i 1H11cra1·;JJ l}'in{1 ~;t \ '1:.lu l)ulJrii, dl•
1

;:
µcril ru ttrgur il c de vite. L'n i11111onan l nurnar ;ii lo- undt izvor:\";'h' rful pe cart." n~·.in1 l:!'C:11. ~t:-:;h•jt1nc1 ia r.:işi tarn
1 • :idurţ•n1 !nr.
cuitori lor se ocup;i l'll meşteşugurile.
\talea p;ticurs~1 (,• fru1noc!~O. potj;\'it:S pernru ex-
rur~;~ uşoare şi ru;Jr1e pl:ttu~c. La locul O!lOlil „l.;1
Zlwr!". unde ~e poate mnir.: şi cu tren indu~trial. ~e
iar multe rxcursii de l;i Dohra ş! I ii11. P<' ni<••• riu-
?ui, ~ :1fl:1 zaciitnin!c-:c de- iier şi de p!atTă tll' var. Roca

I,_ . ('alcaroa~a .a dnt naşt„'rc la pe~ter:. O ascntenea pe~·

ter~ ;1 iost de,co~i.·riti1 cu dliva >ni in un:1ă la lo-
<'ltl n umii „Coast11 lircwiui". la vrec (iO!; n: <lcpărt~rt•
dP. <1cluala rnmunii Ro~e<mi. P·' mar{!i nca dr~11ptli :1

.!
I
!
;
riului 0 ,.'brij şi a ~O~t"1 !P'. l~oş..:an:-:\\utll'~'L Vizitart?H
ocş!er ii, cu st;d11g m i ((• ~ i ţ\;1 ::;„ue, cs!t> dt's lul <l,•
"nc-voioasii din cauz;1 J1'"f<'Utd<1rt!!Jtii el şi 11 difcritr lo1·
··or!door1.„ pr rnwi<~ lon tri fo:i rtc. sfrimk.
Pc riu l [)ohrli, .;e p1' t pt\SL'Ui p5str~lvl şi rlJ L~i. 1>;1
durile ~inl bllf(ak î11 dn;il
La Ho~,-.111•. inai n:<' \CU vreo 60 ani, iun~!ion:1 n f:1·
llricii dl.· hirl;c. \~·u1n seiful e v~sti; peiltru v':~~~lc ~· i
 133
lin1..'11rilc din lemn. precu m ş! pentru <'Xploatările de
lemn şi var. ,
() fjn;e inducotrială f0"1'Stieră d:Jcf' dt l:a Dobra - R~C'a111 spre
'"•du .Dobrii.
La Mihăcşti. s·a ridicai în ultimii ani un bine uti-
lai c-;lmin cultural. care desfă~o~rii o "u~jinuta acti-
vitate culturala in ri ndul ma~e!or siHcşli
Biserica din Roşcarri e$le unu l di 11tr,• Cl.'lc ma i
ved1i mo1111111cnte i~uc!:i!c din regiunea Hunedoara.
Amii1111ntdc arhitectonice .„_ contr11for turile, u şa de
intrare a bis<~rk i i şi fereastra dl.' jos cr~~ la turn în
11rr frlnt. cn ş i alle eif·111ente -„ aratii <'ă his~rica a
fost zi<lirn t u <'pora gotir~ . \re;icul al Xl \1-l<'n sau tn-
~pulul celui 1Jc al XV-iea.
Alf(' elemente, infrc care şi o i n~ni p\ il' clin alt ar
(:ioplitn tn r>i:1lra. indicii reiocerea hi~erit'ii în anul
1766. Tt>x!nl inS('riptiei arată pe Ladisl:111 Caba ra al
doilea clilor al hiserici i. lnlr·o p:ctură mural ă di n
n<wll c~lc reprezentata iamilia dilomlui. purHnd cos·
tumc carnclcrislice în Ardealul secolului al XVI II -iea.
B~lrfna. situată la 800 m altitudine. tnconjurală
de p~clurl. c expresia tipfcă a aşezării de munte.
Dcpărlnr<'a şi lipsa unei comunicatii hune ln trecut
ca şi nlfi factori au făcut ca locuitorii să-şi păst reze
o rigina li la lea.
I.a ci n•a 112 km de sat se ail5 3 peş teri mici.
D<! 111 Dobr;1 spre nord. prin mka loc11litale Stre-
tea (89 loc.), tr1~c111d M11rcşu! cu pncl ul plulit()r pu -
ll'rn njungc la Gurnsada. '
G. VAI. EA LAPUG IULUI ŞI GR~N ITA BANATU L.Ul
!Jobr• -Ahuccu -(lrir1d-L5său-Tî„--Toiu-l.ipugiu de Jo$
Ulpu~~u dr Sus . Q;•ob.1-l'înfoag COS<l-ti - B oldu . Excursie
llll/1(114

)~
de I '$1 jurnltate tL ..-\hmenlc ~1 M:5zduîre I;,: Dob:a. 0i'5tan(a dl!
l.1 Dt:\~; ;\baCP3-, 37 km: Grind. 39 kin; L~:;.iu. 41 ktn; nia.
43 km; Tl'iu. ·f2 km; lapugiu de .Jos. H km: Up·J,;:iu de Sus,
48 k1n; Ohaba. 46 Iun; fjn(O.l.C, 48 krn; C-0::t*!i, tr.r,a lun :
'·
f·loldca, â l kn1; Gara ullin1~î: pc1ilru .\1".?r<•.:i ~î Fialoa.,{. 1~ara
.l
O<JbrA: pen1rt1 fJrind, l.âs.iiu. Tc~iu. f„1pu'";t ~; de: J:;.:,. LApugi1.1 de
I pămint. Tot ·1n accr1s\ii localilalc se nrni aila unnde
! Sus şi Oh<1h."I. gara L;is~lu: pentru Th;r1, gartl Burjuc; pentru
0:1~1t·~t. c':o~e~t! 'Şl I lolde;1, v,ura fh>lclctt.
!~şi mi d!n Dohra s pre w,;l. cu trenul ~:iu p~ şo­
~a. avem o \·edcre frumoasă asupr!! văi: 1\-\itrcşului
şi a ~omunelo: de pl' \.1r11111I drl'pl al rîu!ui. A;ungt>m
la mka i1Ş•"7~1:e Abucea ( 106 loc.) pentru a 11;; du11ă
dealul .. Nc..-oieşului" în valea 1...ăpugiuiui. Şoseaua şi
linia f(\r;:t~ de_. aici inuinh' iau lot n1ai n111l t <lirr"Ctia
sud•\'CSI
P" w1!e;i L;;pugiulu i şi p1riiul Coseşt!lor. prin pa·
su l şi S\'l'jl(•illina Coşevi\:1 (;3'10 111 al!iludi ne). lrc.:cm
ln B;in:ll. La r,,I, rn lr~nul llia· Lugoj. prin sntul şi
tunelul Holdea păr~sim .\rdcnlul. Pc ace;1stti \':•le a·
vcm 1oca!itiilile: Grind ( 108 loc.). Lăsău t:iJ7 l<!c.),
Tisa t'it;, loc.), Teiu ( 432 !o..•. J. Lăpugiu de JrJ$ (.1 11
!oe.). lăpu~i~ de Sus (7„:i I•'<') Ohaba (:J115 !ne.).
Ba şlea (181 ,o.:.). Fintoag (593 lo:.l, Coseşti ( 191
loc.). Holdea (172 !oe.). · aur. Comuna păsirează una din relr mai vechi bi·
l~ ~n !inuţ b0gaf__ în fr11c~(\ r11:1 i :1!i~5 în prunet din
ca r\• m ~pec!i1l 111 Fintoag, se iabrid 1~1•Jltă tui d.
. esteticli. re st1 termină printr-un vtrr C()nk mult pre·
T1~i1u ..gcografic~~ŞiL•, c~tc )(J<"alit:.d 0:1 c0·;1 rn :.t i bin~
:1şc:z111:i d1nlrn cele :1111inli(~.
. hi1porianţa economicii :1 acestui sat. dndvn în·
llo:11<rnr:. ;1 >.căzui muli suh orînduiri!c tr;!cu:e. \'orba
~u:·\~nta 1P '3t ~.Teiu a ios! d~· ,·r~tc si a r~ma-;; de po-
'
Ghidu! rcgilln.ii llaMd'JOJ'o U5
vci>te" inJicft aceasia lri~ta realitate din tr~utul aşe-
zări i. .
ln ht11~ru! sa lului Iii locu l numit „Consta B1sc·
r icil". se l't1ns\1.1fi1 urmele unor tnt<l rituri strlivcchi dt:
unui .:w;kl nwdieval.
Aid. la locul rmmii „Birtul U\siiului„. " fost pe
..-remuri un mare han şi sta\ic d..- poştalioane.
I.a Holdca, au fost conl>hilate z<icămintc de căr·
bune.
Vmind de la Dohra spre vest. inainte c!e a a-
junge la Grind, şoseaua se bifurcă; o ramură duce
spr.' l.u~oj inr alta. urmtncl vall'a ,\\nrcşului. prin
cc>munn Tisa -·· · uliima a~czare a regiunii în ~tinga
V'ăii Mure$ului -- conduce spre Lipova-Arad.
Trndl\ia popu larii, necontrolată istoriccşk. ara t ă
cil lingi! ncea$lil bifurcare de şosele. pe l()c11 I numii
,.Sfidişor". a existat cîndva. un sat cu acest nume,
ai cărui locuitori, se spune că. se ocupau cu „pirate-
ria" pe Mureş. Ca pedeapsă pentru faptele lor, satul
a iosl ars şi desfiinţat.
La Lăpugiu de Jos, s·au aflat opt bare antice de
serici de lemn din regiune, con~iruilă din blrne groa-
se, acoperită cu şi nclrilft. cu o iurl ă zveltă şi foarte
lun11il. Interioru l e picl;it. Biserica csfo u nu l dintre
mt111umcntclc no11strc clin len:n de rarii valoare.
Lăpugiu de Sus, localitate mare de veritabili
pădureni, cu grai arhaic. este important şi Cft punct
fosilifer ocrotit de lege. iar la locul numii „Coasta
peşterii" e o peşteră lungă de rea 30 m.

Oclrr:.••o:: F'.oca
I r timas mari meştl'ri în ~onstruireJ plutelor, bărcilor şi
f tiţ)UJ.?IU dt! f i).'-. - bi~!Cil dt
ln hotarul salului Tisa. se 1>ăslrN1z~ urme ale exis-
tenţei omulu.i din l'nmrnrn prirniiivii şi cca sclavagistii.
S-au afini, în tre 11ltl'le. m<ii mul te tezAtire ele monede
romAne şi prcronrnne. 1\stie!: 50 !ctr:idrnhme din Tha-
sos, 19 drahme din Apollonia, :37 drahme din Dyrrha-
chiurn, 8.'37 denari rep ub! ic~ni romnni şi 11 imperiali.
Locuitorii satelor Teiu, U său şi. în spL-cial, cei din
Tisa, au fost în trecut ve,;q; plutaşi pe Mureş,
IJ7
~jungind cu plutele de hrad. pe Tisa şi Dunare, ptnă
l;1Belgrad.
Pinii tn z.iua dl' az:. locuiiorii din satul Tisa au
podurilor plutitoare. Aici. 1ie ;\\ureş, mai putem vedea
încă interesant!' mori pluti!oarc.
La Tisa şi Zmn se închide mu!t ,·alea Mureşului,
lărgită dupii st r1rnloar~a de la Br~nişcn. Mun\ii Mr-
1ulici şi C<'Î :1i Poianl'i Ru<c~ ~e apropie rnu!t, for-
minrl un dcfllt'll fn1111os la marg;nc;1 de vest a re-
giunii.
Tinntn l in!r<)J( <'r:1 (·~tn·m d<:'. padm0s şi f><' vre-
111uri. ,\ f•>>I 1111 ~ol \ al ''eS1 i\i!or haiduci cli n w11cu·
r ile !r\'('lllc, rftd tn'\·ă torilt> <le la f-'T<Hli la Bai111tului
şi a Unl(ariei şi transporturile pc .'v\urcş, ofcre1111 µrnd!I
1io!{:ltt1. ('t>lor care îngroziţi de iobag:e. lu~11 C'nJ~r. <.~o.
cirului spre haiducie. Faima lor St' pă<trl'ază it1ct1 !n
le!tendelc locale .
• B. \'ersantul drept al uuii Afareşului, de ia Zum la Dern
7. ZA.M ŞI VAILE ZA.MULUi
Excursia dm slinaa ,\\ur('$ului, D•..-3-0obro-Zam. poate li
.ft'tllll. ·c<>mptctată, 11 tntoorcere. cu unn tot atit de intc:esantl\ dr la
Zam $pre Oc\'t\ pc cealalt~ parte a ,\\ur~şuh.11.
Za,m (valea Aln111şului) r:<"rbi:1 - Poganeşti -- .Atm!ştl
Mic-Jneşti - Alou1ş S~h~h· -- Br~işt~u (va!~a T5măşeştllor) -
1'ămnşcştl .„. (valea Br<id:l(<olu lui) „„. Br:ldă1<•1 ·- (;lu1~~hi·
l~H -· P~frC1U - • G0\11nt•şt\.
Excursu~ dt 2 zill1• .Alin1t•nte şi ho!{·l !a 2.G1n. Distan1a d~ la
Deva: Zam, 48 k1n; t:li'rbia. 52 km: Pcg3n~ft ;~ krn; Almiş~I,
62 km; j\ţicăneşh, (>7 "-n\ , :\l:naş- ScH~te. 60 k:n~ Bru*c?u, 56
 •
JJ8
„
km; T~1m'işr1ti .. krn: Brădălel. 56 km: Glod~hll~li. 51 km;
P•lr"'ti, 58 km: Godin~!~ 56 l<in} · Garo : pentru toate, aara
Z:tm
Zam (900 loc.). Loc dr od;hnâ şi rest3urant modest tn c,o.
munl. Alhludlnra, 165 m.
1.n intrnrc in salu! Tisa, irednd Murl!şul pc un
pod plutitor la Burjur. sau mai bine mcrgfnd de la
Tisa la Snkiva, unde lrc~em .\\ur~şu l ln foi pc un
pod plulilor, la nord. dincolo de linia ferată. se n flă
micul. dRr v~oehi11I tirguşor Zam. aşezat în va lea Tă­
măşeştl. Avea man~ impon~nţ~ în timpul prinripa-
:··· ..
lulul Arcl\~n l ul 11 i. ciici pe a;,-; trecea grnnita dintrn
~
Ungaria ş i Ardeal. ln tn~cuf. a fost ce l mai ml!Te
centru de navigaţie cu pl utele pc Mureş.
Ak! se af!:~ un~ din r~şedinide baronilor Nop·
c~a, dm fa1111ha carora fncea parte vestitul „Fată
Neagră" (Nopcsa Laszlo). baronul cu calitate du-
blă - ziua prdcd al comilaiului Hunedoara. iar noap-
~--'-:
tea lrnndil de drumul marc - individ care n scn·il
de subie<'t unui stralucil r:>man al lui Joi-;,; Moor.
ln timpul rc\'oluţiei de la 1848, "Castelul 1'opcea o
lo~I "'""'' de câlrc rn·olu\ionar'i lui Kos$ulh şi in·
tre;•g:-1 gt)spodtirie di~trusă. iiindcâ un n1cmbru al a·
ces'.<'i iamilii era 1iartizan ~;I contra-rernlutiei.
Ca;tclu! clin Zani. situai !n mijlocul unui frumos
p:1r('. ~('r\'C~te uzi \"a ~cdiui unui spital. pentru popu·
la\in din jur.
Din panii\~ l:unului ~ i1l:;; si \iir:inul !01111
La•'.atiu, intltul:it HI doilf:il Hori11, ,·;i;·,~ porrwş!c la
<inul 17~·1 "'t1 o 1.•l.)utn eh~ lctrani 1·{1:;cu~a\i ~i uprind
f.'<}:1aci.'IL' J)(' 1''Lt1J'l'Ş pincl in S~i..,·îrşin.
<kup;1 \in de prndik•:\it' a locuiiorilnr <li11 \ir111tul
Zm n es!c a~rkul! 11rn, tăit'rt'" şi lucr<in.•a k•mnului
şi cultivarea fJOmilor.
La z~m. a fun«iionat cînd,•a 11 iop'.lorie de CU·
pm. Azi !'oe află ak' o carieră de piatră (bazalt)
cu $la\it> dr roncasarr şi ciuruire. prin <are ~(' cs·
trag<' pialr;i conrasat~ de construqii-drumuri şi cri-
blură pentru a~falluri.
Hotarul Znmului esk cunoscut de naturalişti ca
· unul dintre locurile cele mai j oase din regiunea llu·
ncc!oara uncie creşte floarea de colţ numitfl şi slml-
nk ~au albumeal ă (l.conlopod'um alpinum) .
Văile din nordul Zamu iui. De 1;1 Zam spre nord,
turi stul va putcn str>ih:tlc mun\i cc nu trec <fo 600-
90() m. :ilături de lrci \'ikt·lt-. pe drumuri c.omuna lc
dc:<Lul ele i.rrclc.
Prima c ,·alea i\lmaşuhti pe care găsim loc<1lită­
ţi l1> Cerbi a (235 loc.). Pogăneşti ( 185 loc.). (ceva
11111'. la s!îngn rllmtnc Almăşel), apoi l\ticăneştl (274
140 Oc:ar.•ian F/cx;a
loc.). AImaş Selişte i-124 lt:.><:.). cu o biserică intere-
santa din lemn şi Krăşeu ( 105 !oe.). ln dealurile de
aici stnt zacamime de cupru. Se aila în ace"l \inul şi
pirita. telururi şi iicr. Dt• !a :\b;aneşti ~i Braşcu, dru-
muri naturnk şi potcei duc. peste \'iriul P.1rousei (i55
m) , care fllfm1•.wl cumpăna .apelor înlre Mureş şi
Criş, la Ciîin111·•1:i <i bai!e V3ill. de unde ,1,·cm şosea
şi calc f~rnt:i ~pre Brnd şi Arad.
Valc.:i 1\in1aşuluî cslC ioartl• atrlig:)Lo;\rc pt·ntru
·, ·,
excursioniş ti şi 111cri1it :1 ii c:en-~!a!1L Dislnn\a Zom·
Vata ele Jo5 $() fal"C în 10 or~ pe jos. n,;o lof.(ii H~e­
menca J)<.l t face ex('ur~l i intcrc.~aJ1t(~ în :H~cnst;'J re~
giuno.
,\ doua c YH1<.'a "f;; ;niişeştilor, fo~rte mi•:<I. prin
care un drum slab ne duce in l0t•alitatc:1 Tămăşeşti
(206 loc.). odinioara cu mine de 11ramă: apoi, peste
un mic deal, tn Godineşti (484 ioc.). unde awm 7.ă­
cămintc de mangan.
1\ trria ~ val<·a Brdd~jdului. cu orientare c•t-vest
prin care, pc un drum vi~ina!, ajunl«'m in ,„fele
Brlldi!jel (!H 1 l0t·. l. Glodghileşfi (f>I:> loc.). Pelrcştl
(154 loc.) şi Godin~ş!i.
1!1tr~ai;rn rei:i1~nc a ace.sto~ ,.ili ·~ste plărută ex-
curs,omşh lor. Alllel ;atele au rost ncvoi11şc din cauza
tin11t11l ui s~rn~ şi a ncpiisarii :iutorit;iţilor din trecut.
Peşterile de la Godineşti. D.~alurilc ce se !naltă
ln ~l n~11p(n /v\uri,şuiui ~pre vc~t şi nord du 211111 sînt
nk:nu.lt1~ din c11kar. ln ele ·se arlii mai multe peş­
kri $• stînd pitor<·ş1i. c11m sint de obicei ln dealu-
rile c11k1in111sc. ln partea sltnrră a pîrilu lui ce curge
în <1.irN'\iu !\-$, la nwrginea de sud 11 s11ll1lui Godi-
nc~t:. avem două peşteri. !;1 „Peştera de jos", cu o
t4t
câdcre de apii şi cu ~talav::iitc, nu s-a.u a.llal urme
ale omului locuitor al pl'~lcrilor. Probabil ca aceasta.
•· ~ în \re..·ut. a !o.>l phnil cu apă.
Cc•:a mai şu~ avem P'-'~tern 3 dou3, „Peşlcr3 dc-
sus-. .-\rl! doua inlrtlri. d~n una din eie !t>se. cu 1nn.rr-
ptt!crc. un pîrău, zi:omotul -:ăruia ii auzim de la
rr1:tre distantei.
In r''~h·r;1 ac1tasta. ~·:1:1 nîltJt urrnt' ~~gu rc !in·
sLrunt(•nll· din pintrl1, iru~ni,•ntc de \-Clsc ele.) c;l a
il>~i lornit:i de 1m1.
t)in 'l,:11n, pc.• ltnv,.i ,fi.\utl'Ş 'în c:u~. t~l'<.'('m pc.;, in-:t~aun, rRio·
naltl prin Rurjuc ('273 loc.). Tt.11âr~i.1ti ( ~67 !oe.~. Chnpurl Sur-.
duc (:lJ:'1 t<•C.J r<.'n\ru a nr upri l;:i Guras,uta Şl p(•ntru u arna~•
pe \':ll("a cu i1Ct'h1„1 num,·. Pe ac.teas! şose;•. µin:i IA Ilia. rn.ai
intilnini IC1Cahtatr11 Gothatta (-127 loc."1.
ln hotarul localităţii Burjuc, pe de„tul „Celă·
tcaua'', .;c află o aşezare străveche. S-a ailat aici ma-
terial cnamic şi mon.•de, drahme din Dyrrhachium.
l>. GURASADA ŞI PEŞTERILE OE LA ROIU
Gur;:1~ada - ('.l'!'n,;11._ nrşh -- Of.nu!eş!~ -· \'ica. - Ooiu
~e Jo~ Botu d~ Sui. E'cursie-- dt'" <> ?i. t>istanfa ~e ln Dn i\:
(jurasada. 3.1.:;() km~ t..irrn:L~:l.neşti. .JQ,..;o kn1: T):"inull>şti, 45 km:
\.'l(J, 37 krn; llolu de .lus..3S krn; Bn:u do S:..1·.. 11 k~n Gara:
pt.•ntru lonh'. Gur n~oda.
Gura$ada (62 1 !O<.'..). Pistanţa du la Dcn. 3:.IJiO km .
Gara in Io~. Cc11111111;1 1•sh• ;imintit~ prinrn tlnlii, în c.I<>·
l:umcme. in anul 1292 sub nurndc ,.Z11d".
Biserica din Gurasada. imporl;;nt :nonumcnt l$ltiric,
se află l:i 111nrginca co111~„ic . E diidi11i din pimrâ ~t
e mai \'cehe tic prima ju:n:i:a e "~eco!ului al Xl\1-lea
 IJJill/111 rrgi:m:I Jfu11•doara JJ}

' gularl', la cri1>~le cu clie o absidă. Interiorul c bol·

7

1it .:u o holla l>t•rt·cau şi semicupolc.

• Na\'a c dc.par\il:i de altar printr-un zid cu trei
uşi. c-u nr1."uri :;:cmicercualt.
Inll'riorul c pictai de- sus şi pin;i jos.
La Gurnsada se ga~cşte o planta\ic de bambuşi.
Aceasta ~i n·a de la Simcria -!3iscaria sini singurele
<lin \<1Ttl.
'! f.:t'\ntc 11litu sco:l:o;:l din {·ari(' r:1 de la Gurc1~41d:1 ~st,~
utili zHta lft i:1 hricnrc'1 <lt~ tras-geiuri. iv~osite tn fo„
r~lril..:fH'frolirc:r<'.
P~şterile de la Boluri. De la Guras11da spn~ nord.
se <lesd1ick v11lc11 Gurasadei, prin satele Cărmbă·
neşti (:\\18 loc.), Dănuleşti {237 loc.) iar " 111tli va le,
cc tla in primro. ne cl111.'t' la Vlca (151 loc.). Bolu de
Jos ( l:J9 loc.\ şi Boiu de Sus (329 loc.). Farmecul pci·
sajo'!or. importanta gcologiră şi arhrologică a acestor
''iii ru dealurile- înconjurătoare. le fa~ deosebit de in-
lerl"$allt<' alil pentru turişti cit şi pentru islorici şi
ge<)logi.
La Boiu de Sus. I~ locul .. Dobrila". s-au aflat ma·
terialc <·arnc.tcristicc orlnduirii comunei primitive.
Oin,·olo de lioiu de Sus, acolo unde pîrii ul ic~c de
sub pnmlnt. nve111 o mică peşteră. De ai~i spn~ nord
în dl'pre5iunea cli nlrt' dcili urli<• c;t k ;1 roa $<.> G;d hi na ,j
vlrful. Lud11, :1fllirn mai multe ~roJli !n formii de pii-
nl? 11 r1:1 şt'. In ll llH din E'lr• disj);11·1.· în p;ln1înt un prr:iu.
. l.:i ~ud d1• pri mul lor rl<• disparlii~ a pir:i11 !11 i ;1min·
t 1t :iwm o uria şii p<'şl~d. lungă de 100 mc(ri. lndatil
du pa irit r .irc ca s~ dt•sf ace în doua . pentru a se 111\•
preu na apc1i din nou.
 Gh"-tul rrgi:ulit /fu1rc-Joc:r.ra 14!1

9. ILIA ŞI VALEA SlRll lLOR

Jl1a S'.rb' \ a~ca Lungă \ or;a - \-'isca. [\cursu: de
1/2 zi. Oi<t•nl• de I• Deva: l!ia. 2.),iO krn; Slrbi, :io:" l.in,
\'all'a L11nc:1, ţ.) km; \"or;.:, 37 )~rn. \ ;sc3. 4J Am. G3r.i : IJ:a
Ptntru toAh~.
Ula 1146• loc l Alti tutJin~a i~ tn. Oi,tanJa dt• l.1 l>~va.
z.;,rlt \m iJ~ la .\rad. 63 ii:m. St2tic pe hn1a Tt•iu't \r.id ~l
'ţ)e lln;.1 Ul11 - ll.l!:')J ·- Tnnişoara.
11!.'l l\ lltl tir;..:u~r mie, sediu di! r.1iun.
liia ro.<t un v~chi c~stru militar n1,•1lkrnl, ul
:i
l',1. irnpreunti c11 cel de~ la J)ohra, şă
et11·u1 r<):oi l <.•1·,i
~lf>('r\' vi1h•11 Murc·~11 lu i împotriva !un·ihir. l u S(•,·oiu l
a l X\' f l lc;i , s·:111 dat rlbpoiilii ('D si1 fit• in1Mit illl·
l)Olrh•J lurl'ilor. Cll :oa ie că acc-;ista f1)rlifil'ali<' era
mic:i , 11 idcu l s~n·icii insenin ak h r ursul tirn1111lui.
,\zi <: comp!\•( ruinată .
111 cast<'lul medie\·;,I de b ma. z'dir dl' Şt1'fan fla.
1hori. ajuns r•:gc al Poloniei, s-a nascut ln 1.i!\ 1 prin-
dpelc ·\~d~:tlului Gavril Belhl~n.
La podul d.- la Ilia. pe ta;mul drept al l'Tl{':mdrci
fonnată de Mureş. s.tn! rezerve importante de bala~!
care "<' <'Xtllonlca7.a în ~til nwre şi ~<' uli!i7.t'8lit la
bcluunt' şi betoane a~rnate. [.t1 foi Sll /."." .lfure,s
,\zi există ln Ilia o înflo~iloar~ gospo1l~riC' agri-
colă colecliv:i.
Brad u1r p..-~h.·vlrîul t\1r.11:1u (7~·9 n:j ~a Ţcbt-~1 sau Ua•n do
Valea Sirbilor. LJ k•şirea din !lin. spn• nord, la -Cnş. D~· l.1 11Ja 14, Vi11.ca. o hule f1.1ra1.a 1odu~lrioto UŞ\J rct12 4
sting:i. S\' deschid<! vale3 S1rbilor, 'l11u a Vortii, 1J lă·
,1i1. lt.:i n<1 r l·f~iunll.
turi dl' \':li'\.\ un dru111 com1111 al du~c. prin Slrbi (7!15
Io~). \falen 1.ungă (,)()() loc.). Vorţa (1122 loc) ln Vlsca Ct>v:1 rn:u îna1nh:, prin Sifbi , lot spre nord. d11cr.• o alt<'t so·
(8_8 loc.). se;: pnn J)u1n\·şli, Bi1r:1~li. t:1 Luric~oar a, pentru a coborî. spr•
l )r ale~. f't' l"nl(.5 ._.! h1t C~rpini-şu"ui (ilO '!I) ('nhorim la ~·st, IJ Luncoiu de Jo:-, 111 şo..,.eau2 Dcv::-Brad .

•
 146
\ 'ihid:1! rr_tl1uni: li:: ;,f.frJ!J~: IJ7
10. BRAN I ŞC A ŞI l.\'I PREJUR IAll ~E
tino\! .. ·ri.• soci"~tatii priln!ti•:c. B:~e:1.:a \·cehe cJ1„ l\•111n,
IJfa Orrlr• MUll.·Ş.Jnă - eoi - (;:hc.-şti Fur('$(\ar~ eo11-!r.1ita in ve::,~. al '\\'li-le~. este ded:1raiil monu·
8.lr:o$ll - Tirn.tv1ţa - Tirnava Br:lnişca l!•c~:'„te d,. o meni al ,·ullurii 111'!:1·~'ak
z1. Distanta de la Ct'\'a: Src:.t•:. \\i:reşan:a, 24.50 I.im~ nC\z. l~~n11• till• /'\OC'.cl~1\îi ~·Hnune! pr:miti,·e $·:tu desco-
:;2...=iO $un~ C:U>t~11. 29 krn~ f'urcşoara. 3f! l..n1: 8:1rf1~h. 32 lr.;m. iir- perii \nti11111lator ~i ln ln:.• ,~; hx:~Htatilor Cabeşti,
da\'lla. 21.50 km~ Tirna,·a, 24..)() krr.: Br:.n:şco. Hl.:tl) f<u1 G.:.ra: furc~r);::-it „,i ll<H"J~li.
penlru B:,•:eo. icara Bre-tea: pen!ru ~e-,elalh\ Br!ini,c:t. rrl •'lo~; rui c..~"""·~til<)f, pc dt:'1~:;i ..(:oa;:;!a \ tarutui'",
Valea Rozului şi a Tîrnă"ilti. D!n Ili:• P<' ~osi·:1:111 la „.~\p a '''"".:-". pt• un tti•„· pl~.L<n: t:~·J.i încHnat. a fo:'t
din d1·c·iqll:i ,\\ur~~ului, ~pre c<t. l•1•,·rn1 p·>1 Bretea dez<rrllpnl
'h
un n1>1.'du<"t ronian. :.J~i:i tt: din· •tevl
d
<le lut.
M11rcşa11ll (82:3 loc) . ars. a\'ind " l1111 irinh.' di.• apr1>:1pe <) $tt1~1 · <~ ntelrt.
fn hut:in1I loc;ilif,!\ii 13relca. P<' ..Magurn"', inli l- 1\ ce;1:';t:1 i n~l:.1lnlit~ c.·11nd1~('t'<1 ~·" a de 1:1 un izvor ln
tinlt.' cu vcd,~r i la nJarv d(~pa:-tt1re ne \'t1l..-:~1 .~·\ u rcşu lui o cari1.·ra dl' pi:tl.rii l'll 1. aitar. _;\ fost ftsl'ulit. dc.:l. cu
1

scopul ~ft dc:"~rvca~(.·;i TIC'\.'.\·~it .1tPe p:~·trar ifor de la co„

!n su~ şi ln jos. ~t· dlii im1wr!a11f,• 11r111r ~le ~<>de·
r:(~ri1. Dca~n1>rn ll<'C-:;.t11• platf>H . în coo1 :-.fn dc.:llultti ccll~
tii(ii co1111111ei primit!,·c· carac!erisiit'P. enoc'i hronwlui
c:iro~. se afla o n1i•:fl pcşh!ră.
şl 1·frst~i u clo11a a fi~ru !u' \Lat~n-uiui d:ll'ÎC).
f\u rtr;ia•lt• dt• \.!t l11~:.. io }ui.ta;ul sa;,:.:·u~ n:râşti. ~'e dt'alul
Carit'r:t de pia!r;J d;:. an<lez11 \":tr<- a f11n~\i<n1;it :~ici. Corn.:!:-. !"' '''r!1•• „T11rl•f' .:-r .aU:: urmele ~·iC~n~.e a'e unei sla·
diminu!ncl mert:1 dC'a!ul .~liîitu ~;:, a acht$ clupa sin..- tiuni din Q:in1!111ft'A C.'.>:nune1 p:1m1tive. ~-~J!::1 C:ornl>tU. CU O
di~frugcr<'a în p~rlC' a ?.C~•tui !mpo~tant oun~t ar· Jl()ZÎ! ;> ('"":h':'tl:1 tn:r('o ~fi'.\' ,~ ~(~{1 rur~ ....1:.;: )i Bt1r:tşti. <-•te
heologi<.'.
un =>t•nC. b:.in dr n.~ t:"·•ti\•
la mari dist3nt~.
Gospodaria agricolă l'O!ec1!\·ă din acenslii foeali- BR.\NIŞC.\ !~'tl to< meiu-. şi populatia Bic,,ului). All!lu·
tal<' este in plin progres. ~inl":t, tif3 rn f>J'ltan1s V~ 1.:t 0'!'\a, 17.....ll km. Garn. in loc
De aici cu cc1·a mai in2in1e ele a aj unge la Bră· Forti1re: \•l HH.'di~· ;ila de ra B•J:"ÎŞ.:.1 t"Ot15~ru:t.~.
niŞ('a se deschide la nord \·alN; Bozului, cu satefo proh::ihil. 1r1 ,·r:i~;uf :t! .\ I \"-J\>;~ a fost !r.:u-,;f(1;ru:1t~i mai
Boi (65~ li>c.). Căbeşti (196 !oc.L Furcşoara (:J9Z tÎrzlu în l':ast~'! p1:·1ttt1 lt'•'oi:. Se n~·:: nut \'t„den unC'lc
Io<'.). BNrăşU (a:.N loc. J. prec.um şi \'Alea Tlrnăvi\ci, 11rrne n!c f,>rlar1;:tt\i ant<'r;o~re c~1sîeh:iu'..
cu satele Tlrn ăviţa (4ii7 loc . indusA şi popula(ia sa- l):n tn,~('ucul al·c:;tui rastt'I ·~uno;)ş :i:rn tel la :lnu'
tului Bcj:in-Tir n;ivi\a) şi Tirnava ( H8 loc.).
1fi5il l'rn tn nropril~l;ilca lui M11rt:m1zzi. ln 11cest
Comuna Boz c Yeşii l ii pentru tariercle ci<' 11111r- 1imp, rn pr'kjul l111»dor JWPll ru :;l~pînirl•;i Ardealului.
nwrii de pe dea lul Cornetu. Car icrf1 ele piatr~ se afllf d intre Fcrdiru1nd ~i J~;1bP:n. <:<1:.teiu! este- diirî1nat de
şi la BarAşti.
că tre' n:1rtiz;1nii ll('l'"li.\i(l din ur~:i . prin ~ornc1nd:1ntu1
l n holnru! sa:u'ui Tirn5vi(;i S·<n1 aflat unelte apar- Pr!~o\'ici. A fo~t <.l in nvu r~tl<1diL
 V. Zărand ul
sau ,.iara 1nuţilor crişeni"
t. Genernlit~ji. - 2. Văile Căinelului sau poarta,
munţilor Metalici. - 3. Cheile şi peşterile de la Cra-
ciuneşti. ' - 4. Băi\a. - 5. Pe valea Luncoiului. - 6 •.
Brad. - 7. Pc Criş în sus: Gurabarza şi Crişcior. -
8. Curechiu şi l\\lhăilenl. - \). Prin Blăje11i spre iz-
voare!" Crişulul. - 10. Pe valea Stfmijei şi a „Dup ă
pieirii''. - 11. Dc!ilcul Buceşu lui ş i muntele Vulcan „
-- 12. Locuri Istorice: Mesteac.ăn, Ţebea. Crişan. -
13. Prin valea Bulzeştilor. - 14. Baia de. Criş şi;
Valea Rişculljel. - 15. Băile Vafa de Jos şi lmpreju'
rimile. - rn. Valea Obirşicl şi Tirnava de Criş. -
17. - J\\untele Găina şi „tirgul de lele".
I. GENER.\LITAŢI

Zărandul sau "ţara moţilor crişeni", cum se mai

numc~ll'. ccprindt• o parte a munţilor Apus~ni. acei
mun1i ialnic1 şi hoga\i. care apar in mijlu.:ul naturii
ca o „~etate izol(lla a cărei n1argine •~pu.--eană este t8·
iala de \'ililc suhlimc ale Crişurilor. ia r t'ca răsări­
teană :ipnrc c..·;, c> rcl!i1t11e aspră. stincoasă, t·u văi
înguste. prfipa,1h1ns<.' ~i <'U povîrni~uri imp11duri1c.
7.1ir andu l. s ilu HI î11 rn!\ul sud·\·cslic al a,•cstnr-
tni.m\i, rnprinck1 în 111ijlo<' Mprcsiune;i fornrnt<i de Vil·
lc11 s11pt•rioar1I a Grişul ui Alb. !irnii:tiii ~pn• nc•rd·
ves t de mun\li Codrului, spre nord-cs[ de 111 a5ivul1

I
j
Bihari<'i ,·u ln[Jl(inwn G;iina, ~pre est de eulmil c Vul-
c-;inal iar spre sttd şi s11d·Ycst de l;in\ul munţilor Zâ·
rand;1lui. ce coh<iartl 5!J"e ,·;;Ic~ :1-\ureşului.

'
 l:50 Ocfa:vnln 1-·1oca
ln hazinul Crişului Alb 2f!iim o dc11>~ p<•put.11:c
<'onccnh1ta în cll<.>\·a aşezări m'.nicre : Brad, Gura·
'barza, Baia de Criş, Ţcbea. apoi, pe vcr~1111tul dinspre
valea \1urc~u:ui al mu:ijifor Zărandufni. Băija, Cer-
·tej. SlkArîrnbu.
Şc,urilc rcdn!'t', ~a şi coastele mai domoale ale
<lc11lurilor. sini culti,·ate de „molii" aşci~ti în satele
riisfiratc pc lniiltimi pînâ la 1.:300 m. Ocupnjin lor de
.rntotdcnuno 11 fost. agricniturn şi crcş(er~a vitelor,
fu(·rnl .111 pădure ş1 prnd icar<"11 unor mcştcşuJl'uri tn.
rm1cşh, cxp ln;1t;1rca pri mi tivii ,., auru lui din nisipul
t ;:·.
t•pc lor. s1111 c11 ajutorul ştc11111ral ui rud I1T1cnIar (:ir :i.
,,:;·
m•sc: munra J'.(re:i. µnjin re11 b1bi!:i pcntr11 procur11rNl
'dllUi minin 1u111 i.lc e~istcntă .
A~ti1•I, lornilllrii aces[o~ rnun\i. ciiliţi in H~suri
."'
(]/I/(/UJ I t'/Jltlr,ii fiU!lt'(.fOilfa
i asprime, au Jcmnulat, in cursul ircculelor veacuri
~c vitregie şi exploatare nemiloas~. po~en~ial de cn~­
gie manile>latil 1111 odată cu hot~rirc.' ş1 pmă I~ cap.ii,
tmpolri\•a impilalorilor. Zărancfui. întreaga \ara a .mo-
tilor, a fost ,·uihul celor mai. d~ ~e~'!I~ ;ai;co~le. ş1. re-
\·olu\ii aJ,• taranilor ardcleai :rnrat•I• m su1crinla şi
luptă cu rclclaltr popoare conlocrntoare.
Aici stau miirluric vi,~ atiica locuri islor.icc; Te:
bea cu falnku l l!orun :ii lui I !oria şi morminlut lu t
:\ v;am Iancu : M~steacăn. cu p<imîn1ul pr. c;irc Cn ·
·şµ11 1·u :1i sai 11u ju r:i~ s:.i, !<'.i>k ~i~1!i !;>. ,·apil t; B~ia
ae Criş, fosta cap ilul<1 a ZanmGntltH: Cur~chi, lo,~r
de unele a pornit ra$coala tiîranilor de la 1781-8,>,
dco sub conduccn·u lu i I-loria ek.
/vlun\ii :\tlu;<('ni sin( „l:1ra 3urului", ciid nici unde,
bogăjia di• aur n ţi1rii - dar şi sa:ada - nu •1. fos[
mai mar~ •a în Hfcşli mun\i. Cu !n('elul. .J>C masura
creşterii exploatărilor prin capitaliştii ncsalioşt, „mo:
tu!" primeşte o noui1 fir.ionmnie: • aceea, de larnn ş~
muncitor minier. Dar nici aceasta noua hatnă nu-1
aduce o uşurare ln existenta sa.
Tragedia vr~murilor irecute. ironia .orindu~r.i~or ~lC­
ploatării foudalc. apoi ~apita.Hste. a silit pe t111 aces·
tor munti ai 1111rului S<i-şi dntc tte<'awl şi siirăcia tn•
cuno.,;cuta doinii: „M un\ii no~lri 2ur poarlfl. noi cer·
şim dir1 110arrn· 11 poartă. r>l ini cu cercuri şi r:işină,
>,·::
in ('i ră rlupli l~ i n~".
r::·
„Douli lut·n 1ri slnt pr<~\ioll&<~. în 1\\1111\ii Apn~,·n i
~. - spune ~criiloru l Geo Bogza - şi !e-;Ht iXc11 t foim:i:
oamenii şi auru l. Sînt in !ara noastră mnnti înal(i şi
de ,, vestită frumu~t·tc. dar 'n :Hllncuf for 1111 se gil·
sesc iiloan~ dr <iur, şi nici pc culm! aşezări pcrrm1-
 Ocfa:;:a.r• Fl~:.i

19 km; (-: ainl;"lU dr Su!O, 25~ lo..:n. o~n1:ndea, 27 krn. Gar• •

pentfU toate Oe\' ii.
De la De,·~ drumul ~ai;e Zarand sau \ara mo\ilor
crîşeni conc!ure spre nord. Din calea Horia. trl'Cînd
pe la Jepi şi Izvorul Decebal in şoseaua naţionala care-
tra\'cr~ear.ft ~nlea ferata şi ."'\ureşul. pe podul de Cier
zis ., a1 $1>:muş11lui 0 şi slrcibătinJ această comună. nl
găsim in fa\~ cu cl<'Ulul m:igurn Ş<)imuşului (4 16 m).
de pt' ~~arc avcrr1 C) rruinoasb pr\\'ire spre l)t'\'tl şi
va lea Mureşului. (),olind itc;esl deal. ni se <li·~chidE­
în foţi\ o frumo11 ~ă privelişte s pre mun\ii Mctalid
Şi ;ii Ziir:111dul11i. Sînt. cele douii văi ale CăineluluP
(numite şi ale Că i anului), cc de~p Drt aceşti m11 n\i in·
ilouft creste princ ip ale. la răsi:i rit a C('!raşul ui, i;ir
la apus a Drocei.
Regiunea Cetraşului e o revărsare mare de ba-
zalluri, sir jpunsc de roci mai noi. dacite, cu însem-
nate bogălii metalice şi exploatări aurifere. Văile Căi·
ne!ului. formeai~ . din •alea de mijloc a Mureşului.
singura îmrar1• mare in areş1i munti. incit pe drept
2. VAILE CAINELULUI SAU POARTA li spune poart a munţilor J\\etalicl.
hlUNŢILOR 1'\ETAL ICI
P rima loc;ili!atc inttlnită este 8ejan (435 loc.).
[),•\·a
,. . -
-- \ ;aJ1şoort1 -
,. x
Uc1·:1n -
Buruc~('
î.„in-'·
„ - Ci.. d
. H'}to'.I al.!a ~t~·oc$
~ „
„„ . cut d e J o ... - rrurnficl!tt .. Stih ! 1'
r·
•
oar.1
import3nt nod de drumuri. Şoseaua dinspre nord'
duce pc valea Cnlnclului de Jos direct la Brnd. ~~a­
...... '-'r„clun~ti ·•l'''°
o - . Stoeneasa< ·-· o• ~ •.~,.. - · llarbur:t .. carnclu
rl<' s„. din5pr'' nord·l"St 111 BiHtn. i:Jr ce~ dinspre ve~t apucă
. . „ „ nn1nde<1 J~xelir~i c· cit· t.2 :tilc f)' t f d pe Murl'Ş in jos, spre llin-Zam·:\rad. Continutnd spre
lh~v,i: B1.1j:111, 10 k1n: c:;1i nt~lu
de Jo„ 11 ~:,1~1n il ~· .1~,
5o nord , pc şosc:111 ;1 C<) dutl' pc vnlca Ciiine\nlui dt' Jo'\'
J.1,:;(J krTI, Siil iştioar:i, • „ '' •'•
19 krp· \.' ""!: . , rorn5d1.·,,
km: Cl1lşr.~d11no 12 "m· ,. „ .„1.şoara, 23 km: llurut'Jlc, !1,50 şi orirt salcie C~lnelu de Jos (258 lol~) . f'orn~di!!>
,.,, · ,., ,„,~v()('s. 4 k1 • J''
~iune~o. Hl..50 kn1: Slo{'r;l.~sti ' • kJ·~·1•• 1:'~•
Jg· ·1~<1-~
!G f;O
,k ku1. Crd·
(48-1 loc.). r.u <1 carieră fi<> pi11iră. Săliştioara (340•
'~ «f.:i, ,:-( Jtl: B;trbura, Joc.), ajungem tn ro111una Vălişoara (IOfi:'l l<>r.),
Dealu Mare (3 16 l•x.l. unde înălţimea cu ncelaş:;
~·
 1!14

nume formcaz~ cumpăna apelor inlrt' Muri.'~ şi Cri - cxtra~erea primiti,·ii a minereului cu ajutorul şlemn·
·~ul Alb. Aici. a fost odinioară granita ~i ,.<1111a prin- pur!lor de lemn. . _ · Io
cipatului Ard<:'alului cu Zărandul anexai Uni:ariei. De 13 B 1ta. 11ri11 r„~nnelu de Sus. O:m;nd~..... a1ungcrn
La V1l!iş0nr~ a\·em cariere d!' piatri1 dt' oonslruc- \ ălişoar:1. untlc• C(.·Îl' doua d.Jum;,.:_ri se tu~rreun!i. t!~indu ·ne­
1ic. Ea c<I<• ,-eslit~ şi pentru liwzil<• Cil pruni. Loca- ~a Brad
litalca fiind cam la jumătatea drumului De\·a·Brnd,
3. CllEll.C ŞI PEŞTERILE OE LA CRA CIUNEŞT I
aici tşi aveau popasul principal cărăuşii, Jn cnre scop
lwnuri. azi p~r;i,ite daiorita nuton1obili:<mului. st;1- E:\Cl3r...:t· dt· u ,d Punct de pl('care O~:J. Peşt~rilc .;int de:s ·
lenu tn clispozitia cil lii iorilor. ltil Jr· J:~l'U dt· \'i;dtat

Spre <'ul111ca dealur ilor ce ;1\ing aprnap<~ i>fJO mc· La Cracim1cşti şi în juru l 13ăi;ei_. d1•a lu rUc . nu
tri, durl' o frumo11 sii serpcntinii r.nrc, lrcclncl pri n for 111c de curiuri c<ill';Jroase. ''are te rape~c prin tru,-
strlrntonrca de 1;1 Oealu Marc (l f;1gă u). ne !11clrcaptă mus<'t('<I lur. c.:i şi vH lca şlrîmiil. bog;ito în peşter i.
~pre Bra d.
Valea C~inelului de Sus, 111ai h1q~ă l<t sud şi to(
mai strirnlă de la Fiieş în sus. loartr pitorească.
es!I." drumul cel mai agreabil şi mai inl«resanl. deşi
eu Cl'va mai lung şi mai i:u p:onll' dcdt cel clircct.
spre Brad.
Din rnmuna Bejan, dacă urcăm şoseaua raionala
spre nord~!. pe \•alea_Căinelului de Sus. Prin comu -
nele Buruene (372 loc.), Chişcădaga ( 456 Joc.), a-
jungl'm la Biiita.
ln hol:1rul satului Nevoeş există indicii {!Nllogice
·care semna lează pe valea Blojeştilor prezenta unor
zk~1nintf• ck• cupru. încă neeer<"Cfate su!"icnl. Toi
tn hotaru l acestei localităţi s·au descoperit dileri1e
ohiecte arheologice.
l.n c1pus de Fizcş şi Crilcium,şU, tn apropiere~,
s!nt lociillt.ll lilc Stoencasa (220 loc.) şî Peştera (281
loc. I. iar spre răsărit Barbura (2fi3 loc.).
Subsol ul în acest linut avtnd zăcăm i nte aurifere,
1Jopul<1\ia s-n indcle1nicîf în nemurlle trecute şi cu
 .,

157
\llrlul Măgura Crăciun~tilor ( 1:?9 m1 ~N fru· · · al de
moa~c doime prezenti'ld numero~"' r.nomelll' r;11- Pi:•trra Şurn de nui "loc· :a-l'
' ' ăcoridorul princip
>"Ce, ,·irloape.j)('şlcri etc. OosulVirfulul, ru o pl,it-
' . c hincd Imn.natare. lungime de o.„ m
23 r.1 lungime. - 3
,\ trei~. zis:t Şura e s~s. locur' •c sliimtează e~·
0
formă marc. oferii o vede.re de•chl~;i cutre ,-ale~
\Iureşului şi a Crişului. :\ici se allJ 11c5tera Groapa cu un corauor."' car•< pe. une·1•._. ·i slalaciitc.
' • cu o t n lă •
lupului, de 20 m lungim~ şi a Balogului de 81 m bn- trem de mult Are <1alag~1'. ~ d~ .de apă uneori. ln
lişarc .".nrin
J?iml" şi 21 n1 iă\i1ne- la intrare-. ru ::.tnlagn1ite, ~i . I'a to·1n•
• : cu ., _ , e peşterii. poporu t vc
. l ca,c.1 • dc
stalnditr şi urme ale omului primitiv. formele curioase din in cri.1, u1. .
Peştera Zidul cel de sus (sa:1 ,·el 111:1r<') dt• 76 m t
n i;;te allan\ su' ca . «; c
re z'1c:- Olt.lrt comor!.
net asemenea se " ~
'La Bili\a. sub sti.n~i c :~;. 1°otrului .
11•

.H
lungime, are intrarea zidit<1. A<·.:c,<111 est<· foartt'
anevoios. P1·şiera c pi inii dt~ lilie1·i. l'l' a11 rn sat un
1
0 p»kră midl. numtl:i peşt ·. ', . - . ·"al a Măgurci
;!
. Ji '' I tc<·i•r 1 s1 1r1 "nr.'-'~· ' ·
;trai grns de gunoi. c;m~ prin fosiliz111·<· st• trnnsformiî Vizilaren fll'<'S or ' , . '1 ''!li n.,\ 'Vrm pan()rn1t1e
în jŢllil llO. 1111 foarte Ci<ll1:1t în((rli~tirnin l d1imk 1w.n- I a B"'I <Ir P<' ""' c;irPI ,,,., · " 1 e
de
fiu1110:1se:11 .1
~pi'<' l'Cl~1lca
l)CVCI. · R>l oz·.f si P:tr ng, s ·
e.~ „ . .,
tru snlur i. Pcş!(ll'a Zidul cel de jos (Silii t't•I rnk). de
20 tic m luni!ime. a fost 1:1 ici zidită. r.:.-con1and;t. . „ ·i . aittinli ie. S<' al i ă c.he:ia
ln P<'ŞLcri!c de la Crăciuncşli : Balogul, Groapa lrll'c l'~I<' dnu;i ,,\, gun. .' · . ·ă si sălba-
' li I ~ km luno-•me irun103• s ' ·'
lupului şi Zidul cel de ·suş s-a constatai în urma Cr~ciuncşt or l c '. .
.~t ·Prin ca trecem par·
-cercetărilor inirepr!nse aeo1o. că au îosl locuite de tidi. 5,. numeşte ş1 Intre p1·~\ n. Băi\a.
omul din rpoca rornGnei primitiv<', Din ac,•ste peş­ curo-ind şoSPaua re cluce ca re . Crăciuneşli se tm·
~ - 1 l de sus al comune• . .
lc~i provin(' materialul cerami<:, instrument!' din La cap;i u . .• ,. 3 1 • Caine!ului. De aici. pe
pialr~ sau d;n os. cit şi fosile ale animalelor d:n hin5 \'alea Orm"1clri cu :~· trecem prin strimtoa·
1
acea nem.-. <:erc!'lări arhNIO!!ire Inc~ nu ~-au făcui <> potecă: căl"re .~au cu ~a;el~ Pe<tera şi Ormindea.
!n areste pe~tcri. După cele ;>flatr. însă, <' O\'lndoios rea Cheia pcşter~I ~pre . a_ <ingu;ele ;ntrăr i iii z3.
faptul că săpăturile întreprinse aici vor duce la re- Acest.- doul1 chei lormea;a • Cetrosului şi de aceea
2111talc în~cmn<ite. r and pri:1 crl'Asla mun\• 0 ~ E ,., ··ie prin frumoa-
. · ţlle 7.ăranduhu · x.:urs11 t .
Pc dealul Măgura Băifei (666 m) de ascmene.1 ~e se numesc por ,, . . ·~r•:ante Din Ocv:i a a ri
nflii cî!cva pcşleri S<ipa(f' în roca ralcaro.a s~. Al·re•ul s~lc 1·h~i sînt plkule şi '"' · ~,, ". · •\limenlo şi
la celt• lrei peşteri nu mite Şura •(' f;i,·c ru oorecare ·„
-axcur. '""' pol foce lntr-<t singnro z1 . .
s1''1 ••
grcutăti. $tnt destul de mari . Şura mare de jos e ,;ăzduirc la Băiţa.
4. B,\tŢll
'latri de 12 m. tnal!,i de 9 111 şi lung;l tfo 37 m. O "'
~aură ~fr~ h~lc dealul. prin i:>olla peşterii 11tnil la s u- .:'.;·· Dislanta de la Deva. 23 km . (G 11 loc.', . Gara: Deva. c:entru
•xcurl'lii c.i tur1s1T1.
7raf at~; prin ea primeşte şf o parle din luminl. inst>tt1nat p<'n tru t • " · n însemnat
Este un vechi lirguşor de munte şi u
 l!Wl

~•'nlru miniN. Jn dealu:ile Jin jur ~c cx11!11·1te:izii ,

; ur, .1rginl ":-i nt:ne„~ur. co;vt~)!,~\-: (plun11~. 1.inr şi <
p •jfo I.
,\\tncrcurilt'.'O l"on1p:ţt.xe- se ;::rel·:,„r ~aza în in stalatia
de flolatlc din Cr~ciuneşti. nnn <0'1·-h1il~ dt- Trus-
tul rn'niN din flrad. ln dr~'••cile .i··1 jur ~(' l'Xploa·
tt?2ZIJ :1ur şi ~tr'!:n~..\\'.nele dfn ju-:· Rrlite• ~int rt1~
n(>-.c11l'' din tltupui roman ·!or ~i pic-« prohahil l·ti şi
d<' <13\'i.
L<K'ul nş'-·zi1rii rorn:1îe era la sntl dt.' nctu:dn ro-
mu11?1 B~ita . llJ î111preuna·e:1 deal11rilor Comet şi
Sfrc1k•I, î11 carp lot". pl' linga urmdt• cit• 1·1mstnwji1,
~·:lu <Jfl nI şi u ntul ti me d~ ob!ec-f •' <((~ til1. 111 int\ri lor
1

rtnnnni. ~cl l! df' :llta nafură. 1\\nt<•rial ~(,·r:unic ra„

r:•dc•ris1k orind uini comunei primitive• ~<· fl<l'h'l•nii
ln m11z~11! din oe,·a. L' n vas mare prNomnn etc rn-
1c>fir\-. ro~ie •lrnan1ernat tt: Hnl: ;„ar:tlelC' inciz:1ft• Cfl"..
pr<JV'.n tot flp .1irL c.;t-. c:u;io~t şi urine d..- ~pitlato·:j :ul„
Ike dl' ,1ur.
ln l<'rf'nul r•1p~:ns intre aşe7;i;~3 roniami şi ro·
muna ~l·tualt1. se ~ita centîu! df' 3l':i\'ifnt~ :n:niC"rfi
al ron1antft>r din a„·rs: tinut.
Din Răit:r ~r}~~aaa apucă ';>„i-' :tpus ~l tr"'O:C prin
C~ inelu d~ Sus • fi·!~ Io..·.) . Ormindea (098 Io.:.). <alt~
di- miner i, pcnlrn J da in dr~p111I c(lflil tnE'i \'•11i~1arn
în şo~c·ann Dc,·a·Brad. •
L:1 Ormi ndca. ·I km d<: Bă ita. in apmpi<'rt' rf,. hi·
SL'rira nrtorfox>• g/1si111 11e<f:cra clin Gfonoasa Ormliulel,
ru dl\11 ~ O(''Chizilturi. U11 pir<> I! .fbpnrc I~ inlr:t rc;a
ţH•şlC'rii, p<~ntru ca jni1Unlru ~a c11r2!i pt~ c> mic;i •Jis-
fonl:1 şi 11pni :-:i clispara din nou. pin:i tn val~" Bohii.
Pl'şforn l' g~e11 de· sfrăbă!u l pe111ru r<'i m~iniţi: li.
 160
La sud de Orminde;i. în .\\;igura Butiei. din
drum, ;oe vcdt• peştera Dracului, ,·are î11s1i nu •e re-
comand» spre ,·izitarc <!l,it turiş:'lor i~teJi şi !nc~r­
ca(i.
Locali1ntt'a C.:ti;:t>·u de su~. a1niniit;\ tJl'jfl. :irc
zăcăminte de aur.
't Jn Ciiiric!u de <;u~ c~1 şi !!"1 <)r111in1lt\n. la nord de
şosc•1. sfnl ~11nplas:1te r~o~1~: g;i!crii principal<•, carc-
conduc pinii in c••nirnl 'r:iporl<ullelor zikăminlc au-
rifere de !;1 BHrr.11. Ac<>s:l' g-3l<•rii scrv\1Sc pen1ru
transr><irlu l 111int"ilor din aceste k1<.'fllilil(i. $pre fron -
turile de lucru.
De 111 Băii~. pe un ilruin Yirirrnl. se 11jung" la ~­
lişte şi Trestia, w:-l;i ,·('ntrc de <-xploaliiri 111/nicr<-,
iar spre 11ord prin Hări~gani, Şesuri. Bucure~ci,
Crişcior Ia Brad.
V!rful cel mai inall al linutului, cu o frumo2s~
privelişte la mari depariări. este Cclraşul ( 1.08·1 m)
Se allli la est de B~iia şi Selişte.
Dt la H~rt~ganl, un d'um de care duce pt lingi! vlrlul Duba
la 'Porcurca şi Voia unde dă în drumul Qcoaeiu.- Zlatna.
Toate act.1~tea sfnl frumoa$e !oc-:Iri d<' t.xcursii.
~pre nord-vest de Hiîrjiigani. o g11lcrie princi-
Pa,!a. R<"rv1nrf pentru trnnsportu l min~ri lor din 11~11 -
I : :,~: ; ·~,;: ,~~;:,: : : :;: :;: : ; ;:,;.;~r::;;;~,~; ;
' ··" l:lr·~ „.;u1 in c.· 1ru1;t. P\.• niti, <li ... ta:i\~1 1;r~:•! Ui~! :~t· f~I(.':• I"' !11·:
sta. l()cal1talc, piitrunck pin~ in c~n!rul r.i!climintelor
aurifere din Barz;i \'~)\„~ ·Morii.
B~i(a. şi jurul Bi<i(<:i ~înt iorni!<> 1111roA1>e numui
d~ rnmcri. ca re. deşi p{; •h'ei;z:1 "i ·1 (A de a"ticu liori
lotuşi trăi1~sc nwi cu ~Nm1il din minerit. Si;t oamr·ni
vrednici şi iubitori d~ ''esei!e.
I,,.: Jn n1îna.
:~_
hil
6. PC VALEA LUNCOIUl.UI
l)t."\'~ Podrll• t.uncuiu tl• St.;s. ~-- Luncoiu dr Jo": [,.
C'Jr.....1: d...· o „ 015.ltinlu dt· la llc\'a-: i>oJeJe. 31 Iun; Lun«»iu de
su~. 29..:u k111. Lunecuu de Jo'. 32.[ll kl::;. Gara: în ,·alta .\\u·
re5uh.a. l}t•\J~ p,· (.r.~ R,3r<l Brol:I.
;\junşi m \îrfu! scrpt!t1E1~ri. la \';1!işoar:o, .ori1.0n·
tul se desch:de luminos în lata no;1strn. Rotindu-m'
privirc:1 ilnpr(•j11r. :t\'CJlJ Vt·d~ri r,,:1r!e irun1oa~(\ Ina·
inic, se dc:<d1idc. pc pir;iul Lun~o:ului, d;umu l 1:alr<'
Brnd şi v;i\\•;i Crişului. i"r ,·~rn rnni d\•parl<' 11par rn·
miiic·uli il<~ n11111(ilor Bihornl11i. hrnpo!. dl' l"' 1~11l111 i11•
d<'a)url!or, pri virt•n 1·1111~i11d<1 toiitl pl1111 in va l<'a /\lu·
r~·şuhi!, iar spl\' sud·t•sl se v:.l d d<.~a111rlit• cft• fur111:1\i1.'
\1 11lc:nn1t~<I. fu;1 rlc i 11L<~1·t·$~uttc1 ale B5 i teL
~vsc:111a. tot în scrpenlinii, \'CJb.:·::ra Ot"' vtil\!a :t·
minlitii pe o ,·0;1~Li
lun„coas~, h1înd dirc•c\i:i vt•${
ptnii f3 pir~::I şi
localit:i1ea Podele (-1:~5 !oe.). M
unde a1Joi se lndrcapt.1 spre nord.
Prin Luncoiu de Sus (7'.!6 loc.). Lu11colu de Joţ
(788 lo<'. indu~iv populai la salului Va!e:i Lunga).
liisînd in dr.•11111:1 ~uda-Brad, ;1junj!em 1:1 llr:1d.
l.:1 \·e:\t cit Luncoiu d,• Jo~. pt.· un ?Îr'"'-iJ:~ d•n s.1t~I Scn'>lf:t,
1n:d rt'('ent nun11t Sli:jan:!, pulent lrCCQ in valeJ 1\'\t1tt"Ş11fui
ln llin. i:t pe.,h~ loc:1lll3tea Lunc~oar;i, ftc rt' ~a \'i ...c.1, ,\«:'\~:1·
sC~i fr,..c~lto:ir1• 1111 po:>h• H ~tr:11J:ih.1t:1 'i:t r.2rt;„ ,:,·cil P'-' ju::, c;1
zorii 7ilc•i ~nn in :1111111·1!ul ~'·rii. ,." lampi!i' ci(' 111i1wri
flt( rgi11tl
1
s:111 \'<.'lli1:rJ dt· la i.lucru <li1t h:Ji,:''.
16!

V:1l~a l.unrniului ,, mai bog<sliî in 'el{da(ie şi

µfi<>resc, de,•it \'Oll<'n C·1inelui11i de Jos.
ln hol;ut:I locslita\ii l.uocoiu ci<? Jos, se aflâ par·
eul de vinlltoarc im;irejmuil, numii Valea Lungă, ln
~11rrafHli1 de I .O'lrl ci~ Im. um!e se ia.:.c tult:ira ~erbtt·
ini car;>nlin, " cerbului lnp:itar, a ;:.ăprie>rilo~. iar, ln
ultimul t;mp p11rrnl :t iost inlc~trat cu speria mu
[!on, :i,lus di11 H<'p11hlica Ccim:-lovaci1.
&. BRAD
l)l~tanfa: de• !:1 l>c:\•a. 3i krn: de l;1 Arn.d. 168 k1n. t\IUtu.
din(•a, 27$ nl (9 f)li4 f ol~.).
O~ra: (11 11:11·lrn t!t! ncir1I \.l'!\t a oraş•.!iut . E . . (:;lit" tortninus
1•1..· lin:n \r:1d Br.·1rl, :-.\'f\1 11111 c;• ~!a tic· ii prn!ru Hn1a fr•rlui.·
trjalfi Or.id Ciu1ttbrtr/ţJ . B1i(..,•t lli„t1n1ln pin~ in C<'nlru l O!'if*'·'
J~ i. cca~ l ~.1n
Lt''.?;.tur:i <'•1 Ot\';a ~"' fac„ cu rttr!'>;l de ;_1o!obn-..c-. <:ur-;e r<"•
'-.'1tla1\" dt" 3Ut(lhll~f' lf".'H!·i llr11J1:J ~i I°!" Bai.J dt C„?ş (la lliua
dE" C:ri~ put„1n ajUllJ!t !oi c 11 lrtnul pe hnia lir;td·.\rad) C'.1 1i dt
;\hrud.
flot,furi. tC''lauranl,, coltltrii: llulirl şi tC'staurant •.Cri·
~ut Al~„ 1n ~lr.1d.1 I \ Stalin. coretâ:rie: in
\·". S!411n.·t.-~d;;i I
Adt(5C' utilr: Sfalul popular raional in p!aţ;1 f ,\1t1f, Sfa·
tul popular ori.ş, fu ~fr•tda J. \'. StJhn. Ban(':\ R.P.R. tn :.t~ad1
l\\•ran1 Ja11c11, Trlbu nnlul r.'lional în slr~da L \'. St:'l lin, Poşt~
si fch•r1).Hl(' ln <.lrAdl1 i'v\otil1)r. Trusl.ul O.tirului la (Jurahv rta.
Tr~1~tul 1ninlcr în ~lrnda /iloţilor, Spitaful de sta( în !llrud11
.'i.\::H11ovsthl. Si:.n11torl11J 'T.B.C. Jo Tfir~1\o!. BihHote(~ rulonahi
io p101a t .\1ni. Şcnura de 1nalştri mineri ~: Şcoal.1 rncdic n1i d3
în ~tro.da Lenin.
Cl11emaf<>1rrafc: Clnc1nalogralul „7 Nui•rabrit", în •lrnda
Moti lor, Cinrmafogrn ful „Sttaua ro fit·-, Tn piata Ropubh<il
•
 !OJ
Bradul, cel mai animat c,•ntrn ccunc>111k *i cullu-
r.11 <lin Z:irand şi <le 11e v~!c3 Crişului ,\lh. '''IP !l~~-
211! focmai arolo unde lur..:o:ul st> \·n~'a tn Gri~ Cu
toate cii ~ situat inl~-0 depresiune, iiirnl •''PU$ mul·
lor inundaţii. rle carr e ap5rat pri11 put~mkc di-
guri, are un piture!'l' deosebi! datorit;, ch•nlurilor cc-I
tn,·onjonrii.
Ora'lil, ;1tît M iavorizat de n:1t11ri1, rn 1111111\i lm-
!!"li în· :iur. darii nu o lu ni 1111 :1vîn t Jl"'" ntr11\• şi
11U a ro::.t ~i...;,lctnatiZ<-11 Sll fi•:iC'nt, ac:1~;1stn Sl~ dtilOl'l·~ŞlC
trnlarm~n l 11i 11 i \'itr<:[! ln ca„c• a îo<t s11 p11~ ck• ,;,( r(•
orind11irilt• cxµloab!onn• din 11'\~i'lll , c il ~; lip$t!Î unt!i
legături, (!<• ~ni<• Î<!rnlii cu Dev;t, ,·n \';iko;1 M11rcşul11 i.
J\s1H'('f11l general :1i ()raşu!ui, cu ,·~sdc tm·onju·
mic dl• grădini cu arbori, şi ni ~triizi 'trî111te iii'<' un
[amic\' particular. Prin reaHzărik· şi ,·on,tru.-(iilr
efectuale în acest centru muncitoresc suh rci:r41111l de
dcmocra\ie popularii. oraşu! ~e M7.\'0ltii in ritm \'iu.
Din punci dc vPd~;e admini~trativ. în trl'rnt. Br11-
dul a rost ctnd comună urbană. ~lnd <"omunl1 ruralii,
dup:i cnpriciilc pJcctorilor locali. Cu tonic acesll':i.
Bra1lul csle un centru economic. c~c-! 11id vin t·crca-
le!e din~pre şes şi lot aici cobo:trâ m:i(ii din Z:irnncl
şi dinspre Abrud ,·u vi!c. [rucll' şi produ;cle 14:'ntnu-
lni. î oHll' ac~$tc ~tranza·c!ii :i u iiic·11t wslitc tir((urile
de vil!!. de (rude ~i k'1rn1c ele I:' Brnd. Importanta
ernnmnicli i-o dă însli faplul cil 1•sk cc:ulrul (!Xp!oa-
tiirilor 11uriicrc din n·gium•;1 flu111.•clwlrfl.
C;1 centru al n•ki nwi ve~ti1c r<'giuni auri f~rr.
rari' :i a trn ~ popuarrk în a~estc loc.11r i fncă <lin an ti'·
chila!(• şi L'll punctul cel m8i de s~amil al rcl?iLmii lo-
cuite de „mo\i" şi al lulnror mişdirilor l)f)litke şi
"'
.f.n<'"!at\!' ah.') :!~"t"'~to~a. f3rcidul art„ ~i un pîun~1:1t 1t \.„,.
ra::t<•; 1~tt>r'....·. I.a un 1trt! 1a Br::id. pus la cn1l'
$.• H
(~e fruntaş;j \a:an·.J,,r z !:""ârHlf'n=. i;l irunl<' ~li Cri·
ş.an. t·onvt~~art•„1 :;tnrit..~ci ~ctun:"1ri din .\\'"•s:c:- .·an în
:111111 I iR I ~i 1„1 '" !\rad ·;-:1 r;izbunat ~rud ioba!!'·
tnea rc•:.:t:i:lt:t •~supr„1 nohi::ru!i tdla!e aic:i.
Traslul 111iuirr Brn<l rn:.rdoneaz:i rn'nt•:„ nwl:ili·
.· krP di• lllillrl'<'llri C1>11tplo.'Xo.' :>!(' eX\lÎOal;'1ri ior ; [~U~·
l~hi ţH , B:lÎH li(\ :\ri(•Ş, s:.J,·Jiri1nh. Ba!ţa-C:rlic!uncşll,
Bm:.iu rn, T<•he;1 (<'tirhun(•) eH'.
l)up;i in!->l;11 1ra:l•:t r1.'f!i11111! o i <i-.:::l:• !. 11111rh,'H în
1n:nt' ~-a uş11r:1 t null( pt~ n in~ !·udn··<.·;·c·:1 unei nH:CO·
n!z~iri a\':1n~alc. a fll\'h\th•! or noi ci ~ t?1:1n:.~il şi prin
... miisuri d<' prot<>r(iP :1 num<:ii.
111 prr7.t·ni. în 1u:n<'lc.~ n1 .„ialiicre
. se lurrc•(11:i l)•.~stc
(ot ru pl•rioralo•re mt'\'anic<' in>ialatc pc r1:o~nc
pneumati<·•'. min<•rului rl'\-~n:ndu-; ~Mc!rw <l<' a dii 'Ja
Ol'rforntorul, s11rc th'<b~bi•c dl' trt·~at dnu ·:·c;i~\„
opcratic era <'\l'C11!11tii cu b:irghii m3naale. fie cu
perfornioar~ tinut~ pt• umi<rul minerului.
Pt"rforajul în mine St' Îa\e aproape i!1 intrr;?in1\'
la 11m<'cl. ia 1 ;1lurh1du·s~ ~>tieJ ~cFun,•;1 prnfu!ui de
sifich·, r~ provoc1c~1 huho!năvirca !rtineriin; c(c l'Unns„
cul;1 hoa 111 a .< i lic1nci.
J\~t:izi rni nN ii ~fnt cchip:'1i c:i .:e.I mai mod1•rn
cd1ipioml'll( lÎ l' 1wolr\'\iC (·a: l'iznw d<! ·~auciuc, h'1i111·
irnperrnca l1if(', t·lişli ti11 111 in1•r. h(l1:::nci d,, mi lh'ri d•:„
rch ip nmc11 I <·c:· i prolt•j1~nz ii l'<>nlrn ~„·,·idt•nll'l 1'>r ş i 11
hnlilor µrufcsionn le.
La Brad cxi~lil )i un ~xlrem de inler~sanl. sub
raport ştiintiiic, ~ i foarte valoros muz~u geologic ~i
 ~~~=v~~~i"V~~'T".-~~~~~-•, 111,„„, ...--:::-.:~=~-::;;-..,,.,-;:-::;""""'\1~~- ~~ ,., f(~~ „ .~,~
: ~.
'
100
Ghidul r.giutlil iluAfdoara 101
mineralogic al Trustului aurului. Se aru in strada
,\\u\ilor. Deschis zilnic. Intrarea liberă.
Muzeul conţine, în primul loc, aur pro,·cn.l din
minele de la noi din iară, apoi din allc \ări.
Din minele noastre se ailâ aici aur C." !u ex·
ploatarile: Ruda-Barza. Stănija, :\Imaşu Mare. Ro·
~ia Monlanl1. Breaza, Ba:a Mare etc. Din minele stră·
Inc se află aur din America. Africa, Jugosla,·ia ele.
Vi7.itînd acest muzeu, ne pute111 face o idee clari•
despre lo~k felurile de aparitii ah ct~ lui mni nobil
dintre mc\1110. El apare în for mă nath·ă (viz ibilll) . în
!oik, lire, plăci. în formă de muşchi. hpOI impregn ai
tn cva rt. calcit:i. in ca lcedonie, nur 11soc iat cu su l·
furi metalice, în pepite foarre rrumoas1'. aur crisla·
lizol etc.
De la Sliinija se află în muzeu allalt, o telururii
de pfumh. Filonul Vilonela - Mina Popa - din
Stanija este ~ingurul loc din Europ a unde ,.3 alia\
alta ii.
I.a f;i1indu de Sus. se afla, pe !inf(it aur. ~i ar-
gint nativ nc.:unosrul la noi în \ara în alt;I p<irle.
1.n 5<1canmhu se află silvanit. n ll'lnrur~ 1lr aur
şi argint nali\· şi săcărimbit o sullo-tclurură de
plumb şi aur.
PC' ltngil meblu l nohil, muzeu l 111 111 ruprl11de o
frumoa~ii cole<:\ic de mi ner,;!<' (>uliuri, sulfo·arsc-
11iuri. 11xiii. :igak. carb<>ua(i. <ulfJ\i, s ilica \i, (('lururi
1!k.). precum şi dteva .Piese arheoloJ1lce ro111a11c le-
i:-••lc dt• exploatarea an tkii a aurului.
Dar l3r:1dul este şi un \'CChi ccn(ru cullunil al
111olihw rri şcni. Jnl rc aşezămintele rultnralc din lo-
calitate, o acti,·italc doesebilă art Clubul minier. Din
lf~
clădirii! mai însemnak. stnt vrednice a ii mcntio·
1rnfl" cladir~a ;idministra!i\'a. a Trustului minier. a.
ŞcoEi tehnic„' de n1aiştri n1!neri. his;cr!1.•(l cu p:~lur1
ex~utate de Başcu ~i Mihăie.<;cu.
1. P E CRIŞ IN SUS, GURASARZA ŞI CRIŞCI OR
tir.ad l~r;i\l'! - . Gur01harza - C.ri~cior, r•u.:Ur$,Îf' c!f' i/2
ii l)Î"<la.nfu d<' ln [),~...-~~: Ţ?1ră\\'l, :'9 ktu; Cluri1h;\rt~. ·t! "nl:
1:ri~cic1r, 4:\ In u G:-.ra; iri \•ali-.•a .\'\un.·şuh1i. ţ!otru l)~·\'J~ p•· v.J h:a
Criiutul. ~""' llr:id
Guraburza. rk I" Br:id. luind cl in,:\in nonl·1:1<l.
pttlt.!Ht slriihatc lnhna 111u11ţnor. pl' ~0~<·;111:1 l'l'' due<~
la Abrud. alr.t11ri rn ;1pa Cri~ului ,\lh şi pir;lnl Bu·
f.'c~nlui. J\l'l'ast~J p:!r!P a Cri~ui 11i Hr~ 11 u :1~pt"l't io:1rtl~
pitt>fl's..' şi 110 r\1r:1"·ter i31oric. (Jarl('H 1h.• .„ud f.\ l>o·
~ala tn ~xplnatiiri de aur, iar parlc11 M nord in 11i1·
duri d" brad ~i ~lcjar.
Primul s:tl cc inlîlnim este Ţ5ră\el (111du~ la
Brad) cu un important ;;anatoriu T.B.C„ apoi rolo·
nla Gurabarza. ,\mindouă sinl locu:tt' de minrri s:ru
dt• lucriHori din uzinde minelor de aur. l.'11 lrt•n în·
du~tri;tl 111 Trustului ;i urului parcurg(• di,;lanla d~ la
llr;1ll IH Gurah:trza. iikînd şi trnnsp()r\ de P•·r~oanc
(şi l~ ln c:11r~ ele pn'it111gire dlrt' Zrlr:ipli şi l'llll'<' ll 11 ·
1·11rc*<' i). CQI rnr~ \'rea !'ii v:tda rt(k·viirn ll•h) l'X;>hw·
t:1ri· nlr :.lurului Ya trvbni neap:irci1 ~.:1 :\(' tl t1('1i !)H
vizil!'Z<' mlnde şi uzi l1(~)1~ de 1m·pnr;1r1~ n mim·r<•11ri·
lcir ci<~ 1:1 G11rnbarza.
;\liul'le c/11 aur şi Tru.~tul aurului <i11robar:a
Zilrandul c~te cel mai bog~l (inul tn nur din mnn·
\ii Apuseni şi chi:ir 1lin loa1ă \ara. Str;llucitorul me·
tal a io>I cautai aici !nra din aniichilatc. de dnci. ca
$Î de ron1ani. o~ atunl'I -şi ptnă rn zi!clc n<>astrt" ncin·
retai s·au <('(1rmonit aceşti cmnli de .:ă!rc dil<'rili sW·
pini ai ţinutului. administr:i\ii de ~!al. sodcl111i d<'
cxploa:are imlil(l'll<' •:iu <!ra!ne. „.\\,1\ul criş?n" ~i·a
căul:;t şi r-l icşirl\:t <lin n1izcria de \·~n~uri. în •nHrun·
taii."ie p;unintul ui !'l;u1 ÎJl ni:;ipul :;;)\>lor. cutr<"•'rînd
„cu hur\"H„ al hin pirai(.-for s;Ju sfărîinind. in ~lcarn·
puri "" 1(•11111 mtr1al<: d1· hra\1'il'·! islo\'ilt'. pi ;itrn 1111
rare ori rn un (011ji11 ul lnşciiii"1' f:i(;\ de aşt1•pt;îrik
S~l (('.
l\ici un t11l lll(' lJd nu •1 exe~°'-~it;1 i !n t r~~t· ul :~ttla
n·iir<'i a ~upra n.•111u'r1ilor r<t ;111ru!, \Ons~~·:-at in"'·iî din
;1ntid1il11((, ra l'CI mai poirivit element de· sr.hilll h şi
socotit ,·a •·el ma i de pre\ bun material.
Aurul :ir" urrut:1!\'3 specifică de 19,32. greut.at\~?. at()n1ic.; de
197.2, ~ to~tc 11 l.<'163 trradt> ~Jdură şi n!l altl·rt•a1;1 nici p„1n
ş~. n!c:~ prtn ap.'i. nici rrtn foc_ E(,,t(' dl"! 19;1. ori nt•i gn·u dr·
cil a~aşi \'Olum dt ap~. \urui se f?âseşte de
obîet"! ln io-rm3
nativă f\itibil:S). tn O!oa.ne- „:r•• \'Îr.e aurHe:e ~· vo1'lu:-· ln
.a~ialit.• cu ('\'artul, ca:cila şi sulfurilt rt?C'tatict. suh fti!'mt d<"
fire subţiri, foi!<>. pirici 11;111 rnai ra!' ca aur cri~t:1l11~L foarh•
ap~r<> i~ fr>r1115 dr. buicări ~~1; f.:'-'Pî~e. Io n;i„„ "LtiJa·f.-\::.
t :ir.
i:.;1nu " ;i Rol$il u11 hu(";·,r t!i: :tvr 1!t· 67 k·'·
.. :'\i:;ipuJ unor Dlh' t:ontinc· -şi 1·1 <'li ", 1!;1; r11.1i putin, 1\,\1: rt"ftJ.
(,r•Ş:JJ Ş~ a r>rO:'IP,<' lu;dt• riur1ft• (IÎll z:. rnnd d'dC <:u ni~lpuJ lor :tur,
(:xtr~1 ~\'fl·a ~·urul 11i :"t' f:1<:c i n <l;!t•1 ih• t!lfJdnri, ;hipii h'lul !'ti ll
d~ . pn•11·nhu1· 111 111in1•r„~11·1 h• r•''iH·\;r \·1•. ·r;·\.. c·• .,.,, "i ii t•r VI >'l·1HI
. • • • I
(
;noi· n~.•I•"'} •;:iu nlll 11,. fin di:"t"1•· nh{ Î.;1 r OC':'! ~"tanyi• inriC nu
~':J:ll ;• ,, \':11.ut ('.U U('l:1l·I ltlh·r. ;,„ i11 (':.tJH'rc:··„·~ Joi1: 11tl i111'.· t'O
sullurtl\·. m1•(,1lit.''. fit· •n cu111bin<1j1: t J1,r!Jic..·: l„~tur~1rj.
I!! prtfflUI tnz 1nilll'fcul $ui,·râ o măcinare ~uii~icnlll in
 17(1 •
ş.tcdn11,url ~au
n1ori. in care are Joc $Î a.11nlJC 11na."tn .. ~rio:
zindu ·sc mclalul nobil cu mercur. din care apoi prin distllin,
topiri fi raHnin se ajungt în ultima analiză la mrtalut nobil
cu l•~le de I.OOO'![,.
Prin an1alram.ar~ se ioleJege prindr.:rea aurului cu ajutorul
n1ercurului, prin sin1plul conlad al o c~tor doua metal~. dind
cctla cc se numt"ţtC' an,algam.
ln caiul combinatiifor chimice ale- 1ncl:ilul ui nobil (lrlu ·
ruri} sau î n caz de concre::;centc tntin1e cu sulfurile, n1a lcrialul
tiurc:r:1 de :1gemcnea o tdrob~re, ~ăutindU·$t' tlpoi o M: colc.·~ 1 :.;
iiUJlurilc, rcspccti\'c telururile. intr-un C•>nctntrat, 5eparindu·sc
d~cl partt:u $IC?rilfi ,,ganga·', jâclndu·S~ u~ dt) procesul nou al
t~hnlc~i de flol•lie.
Flotall• C$lc procrdeu de concentrare - cc cautn a pro·
duce cu njutorul unor reactivi - uleiuri. COJ11JlUŞi c:hifnic:i
" ~puml la "uprarata unul amestec: de ma1rrii minerale iin
măcinat• (sub 0,5 mm pentru minerouri şi sub I·2 mm pon·
Iru drbunl) cu 3.5 părţi api, care amestec o linul ln agitare
fie mecanic he pncuma!ic. Toi cu ajutorul rr1c1ivllor p11 li
culele mintrale - care ne înteresea2ă - dl"' rf"A'.ulA c.tJr m<'
; talifere, şi cu ajutorul urtui curent dt arr. :;lnt rcudu:.r cu
toată greut.all?a lor n1.are l a suprafata ltthidului, dind
1l•J:ii~
I'
·'
tnlilatu de n·I M:para de materialul storll cc cade la fund in
nui!la :smestccului. riind evacuat.
Concentralele astfrl ohlinute sini supu<e apoi unul proce•
m,•talur~lc „topire plumbrasc~". d>ulindu·se a s• colecta mc·
talul nobil lntr·o masă dr f'lumb din caro opol aurul se ob·
lino. prin operatli de cupclaro, dizolvări şi raflnarl.
Un oii procedeu folosit ln industria auriferă ln vederea ob·
tinerii md alului nobil osie cianurarea, lrectndu-se metalul no-
~il &ub [Qrm~ de ci~nură din care ap~i $0 rreclpltl cu •ju·
Ghidu! rtfliunii ii'utiedoata 171
torul zincului, ob1inlndu·se un mii aurifer te su!orii ulterior
tratamente mcl1lurg1<c spte a a\·ea, în fata finali. aur cuul.
Cianur3rta e un proctdeu ddmic ce constâ în trect-rca Uit'~
talului nobil •ub forml de cianurii dublă inlr·o soluti• de
cianuri. precip1Undu·~e apoi aurul din solutie.. de regula cu
ajutorul zincului.
Trustul aurului Gurabarza. Coordonc:izii minele
de aur !!IC intrep rinderilor : m!nier:i Barza, minier{•
„Gh. Doj a" ·Zlntni1, minier5 Roşia ,'1-\on!:mii, iilclicr,,I ~
centrale Gu rnharzu. Extrng aur nat iv din minNt'ur l
bogate şi aur din minereuri comune.
Aurul nativ ~t' prclucrcaz;I sep;iraf în instala\i:i
existentă cu !flori ele :unalgamarc (tambur ii .
M inereu l cn con(in 11t rle :iur fin tli~ernin:•t în
masa sa se 1irclucreazâ in inst al ~\i:i de şteampuri,
llota\ie şi mrsc de concentrare.
ln instatatiilc Tru•tului se obtin linirouri dl' aur
brut, care stnt trimbe la Baia ,\\art' la instalaţia de
ai: nare, ob\inindu ·se aşlicl ?.!ir fin.
Se mai oblin conrcntrate auriiece (p:rit~ marile·
re) care sint trimise spre prelucrare uzinelor meta-
lurgice, undţ se obtine pe lîngii alie produs(.' şi aur
Hn.
Intreprinderea minieră Barza. Gurabarza • Criş·
c'or.
. Se află situat~ la vreo 5 km ~st de Brad, re malu l
drepl ni Crişului Alb, ln confluenţa 3Cestuia c.11 pt.
răul Barza.
Intreprinderea are ca obiect exploatarea mine·
reurilor auro·argintiferc şi prepararl'a lor.
Aici ~c aduce pentru prel ucrare cu ajutorul ft1ni·
cularului minereu l scos din minele A\usariu, Valea

Morii, Rnrzu şi Brădişor. Accesui comun în ţ~lc trei
m•nl' ,,, for•• prin J!al>.\fia .. I ,\\ai'" <lt• la B•..-1.1. ,\\.na
.\\usariu nia: arc două galcrH :Ic 1ninii în C<,~onia
Musariu I şi Malul Felii. Min<I Valea Morii i1re de
„~~mcn~a guri ,!c mină l~ Valea Arsului. Cliincl,
Ormindca, llărţagani ş; colonia valea !\\orii. .\\'1::1
L>.ra<li";'Ot art~ ~Hri \!:: r:!in:i !n colonia Rud~, Hl 111 \'-
1.~11l 11~~!l'l'l?"'ihil~!.
l„L11g;1nc•n ~·dc~·ji~l>r pr inx:ip:d1.• 1.~ \ Ic Jl ).01)l) :.1ctr~.
Uzina 'de prep<1rarea mlncrcurilor aurifere (Ic la
(ju ruharza· <~rişC'i<•r l' (\'~' 111 ~1 i n1 :1r1.: u1i11f1 tl-.• f1•h1l a-
t·~~ta din lHr~1 :-;.i C:l>n::.!t.lţ.•r:1la prin lr~· prinu·t„· di n
l ~llrop:1,
( 'zina nrl' 11r111;:tc•an.:le Sl.!:•.:\îi dl' prt•lu1:r:1rt•:
I Secii:• prolurră rii minereu lui hol(al, ,. >:l•'lind
<lin 1·2 t111uhuri ,~jiind:-:t: !n .:~1r\'.' H"l' lor ,i,:ii1n:1r\•a
şi am;,lg:imar<·~ mincrculu:. cu ut1 .-„n\inut 1l1• :l 4M~I
glto.
2.. Seqia prelucrării minereurilor pri.1 ~lamp~rc,
cun.;.l11ul d il tllllll('r,1·1~C" l!.1lt!'rii d~ !-ol~~lllll ·1"'· dl• e:·H<-
10 ~ai:•·\i :1 :IB!t kz. urm;;!e d„ nw«· rlo• rupru JL·n
1ru .mmlgamarc. ~formă la umeri 1:1inN«t1l 1'om1m <i
amnlJ(U111c;i1.ii auru'. liber cu ~juw~ul mercurului. 1;1
l'Olltil1113l"l''. ;1urlil f'.H l'Ollt'fţ>::„·ut \'li pirdl\lC. C.'\' :"-."Jllfi
pr• •('t"• 11 Iui ele aulu it!;1111 ;1rc-. t r,,\· ...• pr: n llHH:.l•h• c.>..;;. i-
ian le~. \11 1<11: se p rc 11l11~~ \")fh.'~·ntr;l\t• :111rîl't\r1.,1, \'(l1'ţ,' 'int
"l1p11„l' i11 t \•k• 11in ur11:t1 <:ia n11r :'1rii . illl r·u :~\:1:t:1.• i!··
pa rl<'.
:1. Scc(in prelucnlrii mim•reurilor fin concrescul c
{:1urul "'·\' i:!;Î"\''$l~ di..:Pn1:n::l în n1·~s:1 ~"ulfurilt•r) ....·:1r:•
tratt::•1:1 pri11 ilr1{;iţ:f• n:i nl'rC'H <'ll 1111 ronlinnl pi11!i
la 10 l(r :\u'lo ~i se trirnilt !a topire:• de la 7.htna
sau f'iriz:i.
17.I
4. UzinA mai po'>cdii o instalalie de limpezire a
lulhurării ce păra~c~te 117,ina impreunii cu malcria-
lul steril ramas.
Ir• pr.-zcnl ,;c pune în :Unciic un bazin de dl-.:Jn·
tare, unde •e d••1mn ramaş;\e!c de fo flota\ic şi şleam­
puri, iar :11•:1 lim11cdc se n•vnr~ă tn Cri~. In forma a·
ceRsla nu ~c \a <biru[{<' ,·(·g~rn\ia pc şesul Crişului.
E111..•rg::1 11C\~c~;1ri1 :u:e3tor instala\ii 111oclernc <!
furni zar:i d~ '' ccrrtr~l;I k.rm<)·l'h·c1!'il'ii, ali:ncnt:il:i rn
cărbuni din mina de ciirbuni " Trusi11lui 111iAiN
f)r;lll ;1 r~1r<:i r\·t1:n (•Sle leH:·~t~I în si~t(•111 11 l ~ncrgcti•·
a I Ard~<il u Iui.
Clii<liri lc moi imporlnnlc <lin coloni<1 (iura l1:1rz:1.
c<>nc~pu4c inlr-1111 [n1111og stil >1rhitedonk. sî11l: Ale·
~eul „Gh. Gheorghiu-Dej", Căminul „Gh. Ap<>stol" ,
Şco_ala profcsionnlil şi Şcoala de i ani.
Colonia Gur3har1a ,. ltg31ă C:o Brad cu o linie ind 11..,lri<1IJ,
carl" tr3n.,.ţ.urt.1 "' "'·r~anr contra co~t.
, Crişcior. Îfl'('U\i d~ colon:a Gurabarza. intrăm
ind.~la .in ;•;m•:na .Crişcior . (3.12~ loc„ inclusi\· popu-
l~t•a s.itu.u. \ <lle.1 Ar~uhul. Distanta: c!<.' la J)e\·a.
::3 ,.km; ci~ I~ Brad ..6.S.? km. Este o ('<>munii frun·
•.1şa. centru ,11 m11nc1tonlM mineri.
. Comuna. cslt• o aşeznr<' \'l'::he; se crE>Cfo cii a fnsl
ch1~11~ rl•ş„·J111\:1 unui enf•,17. ro111in. r>rin1ul s::t „t1:1C'at,
la l 18.1 ..,11.1 ~;,~coala lui H,>n:•. d<' iob3gii r'i:;,•ula\I.
<l fr1~l C1't$< 1orul. dnd ::11 <1r~ şi in~înf{1'ra1 c11r!llc
0
Jl('filP~·~·-:d I.
() lroi\:J dt\ p\:1lr;,1 :->·:~ rid~L'ril ~i<:i în H111 i11tir(1:t
[ap!<•lnr i~loricc.
. ~i strira din Crişdor. Hb~:· !c;1 Yec!w rn111i11c:1~,·"
:!1n Z<.1r~nd. c:;tc .,1nftnăstirc;1„ din (:rişcic~r. riclic- 1 (:).
lfl secolul al :KVl·lea. l'll ha nii rni~\·odului llitll'a.
114 Ckl12ian F/oca
Gltidttl rrgiurrii Hun~doores ITh
Atil biserica de la Ribifa cit 'i ccn de la Criş·
d or, au avut un rol :nsemnat, ln lu11tde rom!nilor tura bi~crici!, care ln urma restaurăriior repetate a
d!n lr<'<:ul. (ost complet transformata. este pictura vtthe a actK·
tui monument i~toric.
Picturile :irnla o puternica influentă orientala. Pe
lînga scenele bibli.:e. de o marc importan\ă sini
::i
plcturile. de la dreapta intrării, care repre?.intă pc
"„
~

~titorii biserkll: B;ilca tu so\ia sa Viş;1. La aceste

„~ 11lcluri sînl interesante l1L3i ~Ies costumele personn·
jelor votive. Femeia apare cu · o brobo~dă a l bă pc
µhp, iar Br.lc11 w fiul şi cei doi nepot i ai să i tn cos-
... J:ume de cavaleri ~i cu păru l lung.
I Cu l1111tc di pi.•ullia ace5lei hiscricl nu 11i s-a
păstrat, totuşi dala zidirii şi a zugr~virii bisericii
trebuie fixal<i Intre anii 1375-1395.
i La Crişcior func\ionează o carieră de andezit
~
n~or d,. fa'«mat C•tre se utiliiţnâ la obţinere~ pa
~ velelor, calupurilor şi bordurilor pentru pavMc:t ~o·
!:
setelor.
--,,.
'·
Brad
8. CUR[ClllU
Cure-chiu
ŞI MlllAILENI
"\lh5ileni. Excursie de o 1i. Oi„l1t1f._
de 13 0.-.·a . Curecf>iu, &I km; Mihăileni, L2 km: dr la Br•d:
îS} .Curechiu 17 km: Mlhlilleni. 15 km. Gara: ln valea Murt.iului.
~ara Deva; pe Criş, gnra Brad.
De la (";ri$Clor ~e , dt~face un drum victnal spre dreapta,
l spre locolilăjile Jlueurcşd şi Şesuri, sate cu mine ~o aur. de
~. unde apoi drurnu1 bifurcat conduce: camura dreaptă· spre H3r·
,, jllganl şi 85i(a, lur C<"ainlt~ prin Cu rocf1lu, Porcurea şi Al· )
lfw.şu Mic, undo dă fn şoseoua Geoagiu-Deva snu Zlalna-Alba
Iulia. Dl~l•nt• Crlşcior-Ahuaşu Mic e de 25 km. iar plnă la
G!!<>agîu o de 47 km. Distanţa Brad-Geoagiu, poslc Criştinr·
Curecluu e dt 54 km. Slnt frumoase locuri de excursii, dar
n~ pot fi şlr:b~\ute decit ~ jos s~~ c:ililfe.

I ii\
Curechiu (i09 lor.). Acca~tri Ju(·alila\~ llli<";1 a <lc-
n•nit i'tor:ra. ·\id s·a P'<1du> at~m! miŞ<·l~s..· :11 rio-
hilimi'. a!'upra .ui {~riŞ.<-!n şi a n:n;:r-nilor !ui. <"~irc de
la ndun:or<'a \inula la Mesteacăn plc..·.1ra p~,, ,\lh;1
Iulia. p<-n{ru a "._.. înscrie gran!c~r! în o:a~l<„ lu nuap-
t~:i cll' I spr~ 2 no•~mbrie 1781, trimişii nobililor,
cbutind ~ii-I printl;i pe Cri~~!l. bâtN111 h1,11,•:1 <'li fw-
:·111 fi1•rhi111e. Toat.• a~cst'~" iniuriarii lnlrn atH
11111l\in1ea, inci! o morbl (>•~ trimişii n'•hililc1r. 111
ziua ur1 nli l1JHr(~, <.:rişa n adun;i ltu11P:1 şi pornirit ca
prin r~Î~(·naHi să ::.1îrpcase6 nohilin1ct1 ş i ~;:i ~11.„1 1r[!:i
iohilJ?la,
/\i ci s„:• aprirl~. aşad:;r .idc\'„lr<1tu l rli..' ;J(
l"<>alci. Crlşdorul, Br;;dul ~i Rihita. IO('llil~ de nohi-
linit.". au fost primei<' sal<' ntnrat~. pr,•f klml11-lc• 111
scrun1 şi cenuşc·i.
Comuna are o bi3erică W{"hc d,, !emn
ln accsl Unu!. se produc multe şi fo~·te bune ci·
reşc. ln hotarul localitălii Curechiu. se g;iscsc nu-
meroase mirn.• aurilcre, neexploatate în prelcnl.
J\\ihăileni. Continuind din Cri~dor Pt' ŞQ•Cau:i l'C
merge ala!uri de Crişu l Alb. arnindnu;l ·- şosMua
dl şi ap;i Crişulu i. cntind nici sp;e nord, 11j11nl.!t'll1
in lt.>cal i\i1 lilc Zdrapti ( 1.05:! l"r. ind 11si\' pop11l;1\i:i
Our;i Putinilor) şi Mi hăi leni (.'i.'i!J Io,-.) , sak ..:„-.;.-r..
t'ioas~ cit• 1111111k. L"I! o popuf;i (i,• ;1 ('l\Tl'i nc11pa1i«
print'lfln lil <: l1•11111iiril11 l ~i 111i1writ11f.
I n rfi<\t:o~1lu ţ~irani!or dl' t;i I 7H.r ·8:3 <• !(·rihl!h
fupt?i ~- :i da~ I~· ;\\!hni!„_.n i într(.• t•'fi1ni i;.i <1a!<>t1.•: 1 \'n
l~mclulu~ Krny. î11 e&re au c1izat 11111l(i din \1irn11ii
ras~uln\1 1>cntru un tra\ mai hUT~.
RK·.·
•
ln 181!1, a:t'1 ~i · a :1\'ul Avram lanrn la un mo-
ment c!:ot ,·,r1i1•ri:I. lllhk· capdeni!le rc·\·olulil'i i~i iă­
ccau planuri!~ de luplJ. La a<·cs! carli1•r. :1 avut loc
J:r 2;) aprq:" IM l!l prin~;1 inti:n~rt:o a lu~ lant~u şi n
prefr.::ih,r lui ,·11 de;naalul Dr,1g,.ş. trimi~ pt•111ru Im·
pih;;!n." d,• 1.·;itrr l(n,,uth
9. Pili:\' 6Li\J fl'\ t SPRE IZVOAR ELE Ct!IŞUL l.!1
Br.1d Hl:1j1·ni. t:,,i;-un-h.• dl· n ;o. l>i'itanţa: dt· I:' r>c.•v:t,
S;l:ijtont :,9 l:111, d<.• la B1ad. 22 ku1 Grtr:1: frt \'<!ll•:1 tv\ur'"·~utui.
.,,.~ro D\·va: pr l :ri1;1o, ~y:1 r :1 13rt\d.
:\n <k·iwrt<• rk· ,\\;ti„i l<' ni. din ">«·<1u:o rwliunal;i
f4i:..- l"~tr~ :IÎCÎ p;lr.l~rştt• <.:rijU1 5i lf<X:e , j)(! \'ah.•:t St~·ioijci
•· :$1 a f3t.c.'t'~11lu1, ~1· d1...·st:~,·1.•. spn„ nord. un .lru11l co·
11111n:1I care •w du«1· JW ap;; Cri~ului in "" 1~ Bl:i·
j eni. ·
Bllljcnt (797 Io". I e~lt· o comun;, de munte
ic1urle 111ar"'" ron1pu~;i din n1ai 1n11ft1" c-~ilune sau rrln·
guri. R~za ci de imindt>re e>lc exl~i·l'l <~e marc. Din
marg'm•a ~<"~l,•i. p•na apro<1p.! <ub po:olt•le vlrfuri·
lur „Giiinn„ ~i .. La tirg„. se tn:irrd cringu,ilc mari.
c~ ca~~-lc .hn~'.i1~ti11le prin ,·iii şi pe dealuri. Molii
dm BbJ«m lr•11csr din arderea ,·arhunt'!ui dl· lemn ~:1
şi dtn ~•UJtivart.'.:I fr1t<'Îl•:or ti (' C~lit<i~(' lt11 t1 {l ~~l" SC'
l/rlldth.~. St) ttf!ii ŞÎ z;tC<lrltii"HC ele Cupru UiC i.
111 iio(nrul lo1·aliii1\ ii 1311ij"'" '· p0 dt•:.1! 111 Pii lti nilr>r
"' îo~i i11!ilnir~;1
. intn• floria, Ci nsc;1 ., si ' Cri~·1n
„ •' •
,„,„• ,'.
. ~ 11
' l i!·SC . "frat1 "·(? ('rrti.'(•o4 pC'nl r 11 ;1 :-:c. !upta şi :1 ~1·:!p:1 de·
i.tsupr1 t\":1 l1lul'rt•:1s<.'a.
1)1.." l:i Bl:.jl·ni 1111!,'01 urc .• !a iivoJ.rt-Jc (.1ii;.ulu1 Alb. ch 11·
t:nh.> de c;if~nul Str.1utu de Su,:., pc \lîrful Ştiubt'iulul (13'l0 1nJ.
~Ic undţ ni "" de><:hld Hdcri spre Ari~. z,;Tirn Vidr~. >nl~I
178 Ocfav{an l'Joca 17!1
t Din virlul Fcricelii şi vlrful Babiî se poate cobor~ spre
lui l.:.tneu $1 Alb~c, şatu1 lui l"lo-ria, rrf'Curn şi tiri:ul Cin1pe-
nllor. Tot P'! la ac~te iz,·oare putt"m urca pt dt'a1u1 P~r~il• sud-. in ,-alta Ocoa~tulul. unde . ~m în şoseaua Gt0a~iu·
fi 115 m) d• ur.de c:ohorim in cătunul Ru.e$111 Bulzeţlilor. 2!alnJ.
ln IC~a!-lU fl":,tlune- Sf' a:Jts Jocuri Dlinunatt pcnt·u lu..ri„tlt, d"r li. ll(flLl'l.L BUlEŞUL UI Ş I .\\U!\TELE VULCA'I
nu ~„ pot străbate dt'cit pe jos s.au eilare. Locuri dt oclihnJ Bra,f fluc,-:: F.'CCUr'i1~ de o zi Distanta de Ja Otv3 : Su
~e afll1 la ~lint\ sau în oohbe. Excur:;ionistul ... a da ;iici dr C<'f. SO km. ~Ic la„ llrad. l'J ""'· Gara: fn v:l.Je 1 ,.\\ur~ulu•. g11r3
curioa~c dof1nt\ splendide căderi de Jpă 11 J'lt')h:ri inler!'::."ntc. D'"°ţ":.i; p-.! l.tiş, .:::irJ
Rrad.
10. PE VALEA SlANUE.1 Ş I A „DUPA PIE'IRll" Dupiî Milwil~ni, continuind pe şoseaua na\ionalrl.
Brnd - S!Anijo După Pi atră. Excursie do <> ii. Olstrrnta {l1lr:im iu Buccş (·122 loc.). un sat d<- munte aşcz11t
cit· Io llcv11: Stonlja, 61 km: l)upli Piotr3. 62 km: de lu IJrad: lfngti ,(rh1 1lo:1r,~<1 cu a(·~l;işi nume. la pon l<•l1• fru111()- '
StAnija, 24 1011: Dupn l)10tro. 2.'; km. Gara: ln val<•;i Mur<1utui, " S\lhri munlc Vukun. Şoşca ua form,•oz.1 aici, în co·
i:tttra l>cvri: l'C C:riş, gara Brad. borlrca ei c~trt• Ahrucl, o putern ică scr~·ntinii.
13uceşul " fosl loc de serioase lupte ln riiscoala
Din şosc•11 11<1 principală se clcsiace, în dn•plul co·
munci Rm·eş, o Yale spre sucl·est, cnr~ I" o 111ka dis-
tantă se rnm'fira in două vike!e. Cite un drum co·
numai, ele a lungul acestora. ne duc<· ln l<><"alit:ililc
St;rnija şi După Piatră.
Stăuija (8:?0 loc.) este un ş~t clc munte cu rx
ploatari aurifere, răsfirat pina ~uh virful ferkelii
(1. 17:? 111).
Dupli Piatră (I A!l9 loc„ lnclusj\· populali:i salu
lui T:1rni\a) este la fel un sat marc de 1nm1lc for·
mal clin moi multe ca lunc sau r·i11guri, tmpra~tiat
pînă ~ub vîrful Babii (l.106 m). ca re împreună c:u
virful Dosu (Ul42 111) $i dealul nretc:inutul ( t.0(i7
m), delimitau vcd1iul judej al Hunedoarei spn! Alba.
Ţăranii din această localilale cxccutri foarte bune
pieire de moară.
Amtndouă aC"es(e văi şi virfurile de ml! n\ i cc Ic în-
conjoară, stnt regiuni pitoreşt i; pentru l11rişti locuri
c11 \'ed~ri minunate.
 180 Ghu/111 Tt'}!ÎllJJii i.'u1rJ.'doata 181

ronclu"! d<.' I !oria. ca ş1 m rcwih:lia 1·011d11<ii de
.hrnm I.meu. p~nlr:i apăr3''-'•' ddil<'uluL
\ici, a „ntt i1><· a 1lo::a imî!n'rc .1 lui lau,·u ..:u
Dragoş, trin1;sul !ai Kossulh şi a!\''. S·a iru:ht'iat l'U-
noscutul arn1i„tili11. ner··~j)<'Ciat în'~. «;Jr,· " dus la
n1nt)rirt~" ch·;1ut11tului Dragoş..
~tlnril<• :•bruplc ş' p!eşuw <!I.• muntelui V11k:111
( l.2fi() 111) o pu!crr1ică c:ipt1 ,·al\· ~1roa~:1. "it11al;l
l.1 ('t11npcin;1 ap~·:or ~Fnl ··c .1-:.H\~d ~i fti·ud a1),1r 1t1~ ·
nun~1h.\ Turi~tuL u1\·ind ::el':.;~ vlrf~ \';, îi ri1 ~plr1li1 cu
unu <lin C<~I (• r11tli rare p~nor:HnP, C'!h·i, p~· /.HI'<.' <'li·
raf;\, od1i ul cicsp1 inM bine de ai("i . spr(• nur1I. /1\1111·
lele :\\11r1• clin 11w~;, ui B ;ho~ului. spr<' nortl·c~L lk·
l11rw(a, ·\ hrlillul şi C:m1wn:i, -;pre c:'.1. \'Îri11l \'ull'cd·
r:nr:ih'a ( 1.:1 I:; m). ~u 1·alea A111pni11lui, 1 •r spre·
~ud, r>c.-;!~ v!riurik \"!lla:iire ale C1•lrnş11'ui, ~iwr
mun(ii Îl17.JpN.tti :1i R4.'1ezaiului. ,\\„i .„i_.11cficl.1 w·
cl1·r(' n:ri rii se p„a1e 1t1<:hipu:.
l)1n l!•1or~ pr.n c.aiun~I \~ulcan. r;:r.:as•1:t Z.ir... rid!ll !>pre :J
njun·„t, P" :actta$i şosea. in or~:JI ..\b:l!d. c~n· r h• fo1rle-
I .
aprilapl' dt· 3Îc.i.
I?. LOCUR I ISTORIC[: MESTEACĂ'I:. ŢEllrA ŞI CRIŞAN
l~rad - 1'i.\l"~1<"oc~n Te!>to - · <:r>.;an ExC'ur~I\• d•· o :t.i
şi j111nu~11t~. Di'it~tn1a ci..: ia Oi"..-:i· .\\1·,lt•:1c:(n. 41,!'.U k•n: th·
tu llru1J. i4 knt~ ·rl•h1:<1. ,!,· la l)1·i.·~l. ·1."• k111: dt' l:.1 Br:id, :; J.:n1:
,...ri";>nn. d1.• la l><·,·:1, 4•f kn1: dP ~:1 Br:1d. 1; ~ni. (i:lri•: in \'.'lh•a
J.tur,~111!11, ,t~"" [)1•\':1: I''' (",r i$. ·r:1:·:i E1 :id,
J\'\ est c~<·ăn. 11orn i nd din fţr .11 l ~;f)r<~ '(\~I. µr: şu·
:-.e.1ua n:1ţi<1n::l~i. fC' u.... ine~1z~ in .;iing:> rur:-:u l c.:ri~n„
l11i ln 1111 mont~llt d1.t s~ M-i:.<r llil piri1u în ~I ing:o.
l'c 11111mul .1n·>\ui pirau «· :<il;i Mc~lcor~n (indus
l:i B~nrl). ln vcchc;1 bi~t'ri;-ă de aici s·a \inul prim~
adu113rc a jaranilor ra"'ulat; ia 178t. ln dumin'ra
d~ 31 oclOmbric 1781. Ghrorghe Crişan aici a hrnt
juriimtntul tarnnilor «:i \'or intra ca ~rnnic~ri ln
oa>l'<':i impari1teas..:;i. 'l'rl' " s.:apn d1: :obag1c. De
a!ci parnirn npoi. 1>~1ia11 1·a oprindu-se la Curl-.:liiu.
s~I ~t.· t11tin11ll l: \'iÎr..,ar1..·a de :'Îng•"). c~ ap:-: 11:-tc-··,l 1;i..;„
fOnlîl.
1\'\1:~tctJt'.al1 1 d
a ft-..~l loc 11 l undt: ;: inr(•p11t r;i~·
c<'i:11 :i 1'ondus;i cl1· Hori ;c.
Tchca. C1111linJJi111I ind1 p11 \i11 il" şo,;ea, I nt răm în
<'f>ll1°11r1<1 Telw:1 ( l .'lî'.! Ic•,-.).
.\lliludir1i·a 2~ 12 nt \'l·chc 11~t·1:l:·\· u1:nil·~~i ~ i î 11:-:•·11111 11t Joc
i„hwic:.
,\!('i punr i~(flt!a t~P:onizart'a daln1:1liC'ni111r1 41„
rlnşi <i<' rnm:111i ra minr•i ;>rin•pu\i. Te1't·:t ~sic lom!
und\· \'<'rl·ca I lori~1 i11 n'"•p\i!e de vnr:i n11l!ih>r p~,.
pl>Siti la un1hr:1 :--l•cul::ru~u: ~<>run dt'Sp:t• d•t.'plat(•a
;.„ba:.?i ,,,,..
ln cim'!irnl \'t'd1i din Ţl'hL>.1, s:;b J!ornnul lui I ln·
r!;i, l'Sh: !nmorminla! ,\\'ram i:mru.
·rt·ht'a t!~tc unu din tornlt!lt•!"„ irunt:1şe a:~ Zârnn·
clulµ i.
l) h1H~~iţi1· ;, ~t1h~t1l11 1 ul '~:-.te f·;îrl-un~·!p llrn t' \'.':trc
~(! f'Xl•h>ah'lll.:i i11 mina Ti•l>(·:i ~i I unc:i l:i \'l'fi. I ~lll
ll<ll'd·1'(·St dl• $flSl'(l ,
C:im I ~ ju111iH 31<'1t şo~t'k'i Br:;d-13a i" 11,· Cl'i.~ 1111
d ru111 sim· m>rd duce• dlrL• !i'bi>,o. din rar~ 111 dro':op·
!n, 1111 al! lirt1111 \'Otnun;iJ eonducc i;i Cri~an t (i7·1
!t;r.). (<11liniw1r~ lu1·alilalt•:1 ~c· n111111•a V:·~:i).
.1\ ci·,!a <' ~;1l 111 ur:d„· s-:i n.;~rul ClJ1t'·l1_glu• <:r~' .:111,
uuu! <lin ronttll1.~iforji râ~<1alei d~ f;j fi8 t·Xâ. i'1·
 Ghidul rr;ti.JJtrii lfunrdt>oTa 183
182 Oda:>ian Flu~

gura eroului c~tc imortaliiată printr-un bust ridicai

de consâfenil slii, urmaşi ai luptătorului ncioirkaf.
La nord de această localitate, se află Juncu de
' Jos şi Juncu de Sus (968 toc.) şi Poti ngani (inelu,
la Brad).
Juncu este un ~al de fluieraşi, în sensul cii lo-
cuitorii acestei aşezări, nilindu -$e într-un mediu pu·
tin productiv din 1>unct de vedere agricol, au lo~I
()bli[(a(i sil·şi c11 ulc cxis len\;i prinlr·un llll'Ştcşu g,
ce.I ill confecţionlirli de fluiere, instru111cnl<' pc c:1rc I ~
vind în cele mal lndcpiirtale coituri nle !fi rii.
13. PRIN VALEA BlJLZEŞTILOR
Brad - Ribrf11 ··· Bulzcşli - Ribîcioara Grnhol · - Tom·
naloc. Excursi<" de o zi $i jumăt::.te. Oistanfa de lu J)(•1,1a: Ri·
bita, H km; llulzrştl, .59 km, Ribicioara, 49 km; Grohot. &o.'111
km; Tornnal«c, 62 kn1 Gara : în \'!'li(~ .\\urt>şului, gar.a l)t•\ 11;
pe Criş, Baia de Crlş.
Cam din acelaşi loc de unde din ŞOS(>aua Brad
Baia de Criş pleacă drumul ta Mesteacan, 1>e 11arlc11
dreaptă, se dc~face un drum ce trece Crişul p(• un
pod mch11ic la comuna Ribila. Aici. uUimclc rarnifi-
catii ale mun!iu>r Bihorului sînt sparte de apele adu·
nate de va l e~ Bulz<'şlilor. 1·e izvcrăşl~ chia r <le suh
por.iele munl<'lui Gilina. E cea mai 1>i!orc11sdi şi
lur1gă rup!ură ln aceşti munţi. Din păcate, însă, pe
ca nu con duce decît part ia I o şosea. Turis tu I, însii,
mergînd pc jos sau ciliare, va in!lini pcşleri inlcre·
s:mlc, chei fcrmcciitoare ~I doline neobişnuite ln
altă parte. Distan\11 pe cursul văii pin~ la Bulzeşti
este de vreo 18 km. Pc accastii vale se află comunele
Ribifa, Ulbllre~tl şi l!\ll~ţi,
 l f.l
••
Ribil:• (822 IO\'.). Aşeza Iii pc Ş<"<'-·llll <l1·sh1l tl1•
bun;i, ~ ro~l un ~at de mineri. ~laprnit <•<linioara de
nobilimea lcudal:i. ~i un I<)\: de aspra r:ithun;1r,, a
\Jr:mikr răs.:ul:1\i la 178-! împolri,·n nobililor ex·
ploatat„ri.
Uls~rica monument istoric din Ribiia. E,tc ~i·
hwtâ l;i marg!n,•a satului pe o midi ri11i,·:itur.1. Zi·
durii<• bi~crlcii ~i ho~\ilc sint <iin p'airii hrnt;1: <'<tra·
111ida :i lo..;t inin•hu'n\ntă !:: arcuri; şarp:intu t· di n
lt•111n i;u· invclitn;n·ea, c!P d<Jt;,1 n1ai rl~\'l'J'lld. din tiglii.
B iscricu se l'Ompun" di n: prnn:10.< ( rc1:<:111). i'lopot„
ni(ii. rwvil şi ;1bsiclrt.
Cu prilej ul wg-răvicii mai r.ui " hi:;Nidi, s·a d;il,
snh knrni:ila clin nacs pcsk pkturifc vel'i•i. tn ~li l
birnntin. Se rnnoilşlc tab!oui \'Oli\' rn clHorii Via·
dislav şi M iclăuş ca şi pisania.
Sînt in!eresanic costumele <'titorilnr .:u parul
nare. in co<tumt' lungi iradiiiona!c.
Pisania a putut li citită numai fragmentar. Din
<'a ştim cil biserica din Rihirn a lusl w~ră\·ită la
15 iulie 1117.
Ullimn R51":181'e pc aceastâ n!~ c llulzeştli de Sus
(1Ck1 loc.) ~i Rulzeş!ii de Jos ('.?12 I<>,'.). comunii nrnn·
ul' 11111nk, fo;irtc r<isfirn lii, compu~;i din m:il mu!l••
l'ringuri, cnrc ~(· ln!ind pfr:iJ suh IH•il !<'l<: n111nft•hli
(J;dna. Lr>tt-l l it:ite~1 s-:l fli cnf t'Utlt)s~·u t~j n1ai ~l f<!$ prin
„rt11•n,lt• de f1111icş1 i' ·, ,.„ şi prin rirrş(•i•• şi alun\'!,•
„d.(' l~11l7.f.'~li ' . T.( ti.'1dtorii di1t în ro~ 11 ri p1~ ~qi ~nar 1 \a
1
('ad 1u· '"' n1unlc '"'{•-:.h• rrn<:I('. c:.p··~· i:dii:1il' lornl:i. Jh·!l·
(ru <1 k• 1>l <1~n la ~''-'·
Cii111i1111f cultural clin Buizcştii de Su<. ri<fk11t in
11!li111ii mii. arc o rodnică a~!ivilak de 11!~~<1.
1$&
Cheii~ şi peşterile Rulzeşlitor sînt adcviiralt' atrac·
\ii alt! tHroşl1lor ca şi a!c l>an1~niic.lr de ŞtEn\â. ~"('!
a'.ci ga-t'.:n i)(J.•t<' una tlin <-ele 1nai iniert:·santc rcg1unt
d" 1wşkri ca peştera Buldiului, de form;, r'"·t;mgulara
01 d wa d,·„d1irnturi. „,·ind o lu!lgime '"°
~lO 111, peş­
tcr:: Poclii de ~ub denlul P:ctrii etc.
Ln l:lu!z 1•şl i. la conit1J(:n\a pirau!ui l~ih:1rul11! ,·11
pira11 I Gairw se <111:1 pă$lrăvăria Bulzf'şti, i11liin\al;1
î n ,·cJl'r\•:1 prudLh.'t:rii (h· p11j,:.ţj d:.:- p~_:• tr:~\ . i ndi )f<'1.I:
r){'ll tru r~·pnpu 1:>rl':l ~IP'''( >r eh. ll lllllti.' JH; h. l'l, ! nu I \1 :tll
Cri"ului J\lh.
. t'.~. ll\il/l'~t 1 .iţ• p11,1h· :IJUO~·· Jll' u ~.{)··(·.• lr:1n,1 C•' l' ll';H"i dH\
Baf;, d•· ,~,):,. tn.•cin<l prin Hi1cu!i; :1.
Cheia şi peş teri l e Grohott1lui. Cc,·r. n:ai l:.1 mir.I dt·
Ribi\;o, ~~ d<•sra,·<· diu valea Bu'zt'~liior un pîri111 ali1·
(uri de c~tr(' drunluri \'Îcinalc ne <lu...: p. ;n sat~ll." lti-
bicioara de Sus şi de Jos (383 loc.), Grohot ( l 85
loc.}. Tomnatecu de Jos (244 loci şi Tomnatecu de
Sus (.121 10<.'.).
ln drep111l lncnlita\ii Gro!Jot. apa Bulz('~(itor ~i·:J
l:ii:1l un drum strimt in siincilc ca!caroa•«>. fo·mînd
<J cheie lung~ de peste -! km. în per~n <:<Kt'in >inl
tnai nmhl' t><'şh•ri. Amintim: peştera Curţii Podleşn­
lui i:?G 111). fMii Sl'Url(<'rt• de· 3 i)ft, Vîrkjul Griş ului
c11 111111!<; •1oline, peştera Ţicală, Pl' p:orlca drc:qHa
:i strîmlorii. l:1r p<~ p:ir!t'>l ;<l i1 1i:i8. la sud dl" „Suh <'<l·
1~<1 D1·1d 11 l11i"', t>cştera Cocoşilor. ln l1t'1•asta l()calil:ilt•
crl'şt.- in stu rc ~po11lanii liiit1~ul (Lirinf,!:t v ul l!url ~).
14. BA IA llJ; CRIŞ Ş I VALEA RIŞCllll"f"[; I
Uoiu di: <:rl~ t:.ir;ici (v:llca Ri~ct:U1i_-i t • • R\)(l't
Ba1du·.-in - R1~culit~. l~~rur!I~ de o zi. Oistauf;t d\! 1.i l)t·\':'I:
Doio d< Gri~, ~6 km, C511ri, t8.'0 km; R•~c>. ·I& ~m: lh.d11
186
vini 50,.50 km; RişcuHta. 53 ku1~ Ga.ra: în v.:i!l'll ~·\u.rcşul11i,
i; ar~l De\•a; pc Criş. gara Bai3 de t:riş .
Baia de Cl'iş. De Io Tcbc;i, co11\inuîr1d pc şo~ca
im:ă 2 km. ;1jungcm la Baia de Criş ( 1.059 Io<:. i 11·
clusiv popula\ i;t ~;1\ului Petroas;t), fosta capi!11l/1
<• vQd1iul u[ comll at ·al Z<tr1111dului. All(ludinea dea·
supra marii 257 m.
E un loc istoric; mic tirguşor în valea Crişu l ui
Al b, <i!iiluri de linia icralii Brad-Arad.
Aici a fost gibit mort Avram !;incu, pe prispa
casei C(lvrigarului Ion Stupină, în dim inca\<1 zilei dt'
10 sep!(;'mbrie 18i2. In amintirea faptu lui, s -a ridic:1t
un bust într-o mid griiclină din localitate. · cu n~at~u ri in urmă în a face spel~. Ocup;1ţi a e im·
. In_ rc_volutia de lit 1848, s-au dat mar i lupte în
1111preJurim1.
Baia rle Criş a iost incu din timpuri le strhechi
(_daci şi romanii uri centru de exploatare. " aurului.
S_c cu_nosc urme ,de sp iil;ilorii antice. De <tici provin
ş1 trei stalt11 s lrnvech1, ext rem de interesante piis-
\ralc în 111uzeul din Dern. ' \flrîi noastre, ci IHt ajuns J>inii pc l ~r i toriul sirhc><' şi
ln vN1<'ul <ii XV-iea, la Baia de Criş functiona o
monetărie.
O activilalc rodn icii desfăsoarii la Baia de Griş
<'iîminul cultural clin localitate:
. _La sud de Bai;i de. Criş. în localitatea Căracl
(2.60 ~oe:), au fost iden!ificalll urme din com una pri-
n11!iv:1. 1:ir. lîngă_ ~i rful Că raciulu i (799 m) se înlîl-
ne<c locuri poln\'1t~. pentru excun;ii. Se pot vedea
ş1 urme a le exploatarilor vech i aurifere.
Pe valea Rlşculifei . Din Baia ele Criş spre nord
? ş?s.ca ne . duce pe valea Rişculijci, numită şi a Dîr'.
.ame1, ce-şi adună apele de pe vîrfurlle Secăturii şi
nlc Pris lopului; trecem, apoi, r>rin saMl' !{!şea (-1:?;
loc.). Baldovin (205 loc.). -- in slînga rii111illt' Va-
lea Mare de Criş (î2 Joc. ) -··- şi Rişculiţa (981 Io.:..) .
pe un dru111 strimt, sapa! Jn rodi b re.
Ocupatia locuitorilnr din aceste S<>lt\ csl~ agri·
cultura, cr~ştere;1 vi\el<>r şi pomăritu l. !11s11iicic;1ta
s uprafe\ei terenurilor :;rahile şi abundenta, în scltimh,
a pădurilor a f3cu t ca săteni! sii se orienle1.c spre
va)orifkarca re.surselor forestiere, sp re îmbrătiş:ire:1
unor meşteşuguri \firiincşli CLllll e$h~ confecjionarea
spetelor pentru războiul de lcsui Uiriincsc. l n Zărand
se. fac spete !a Baldovin, Dobrot, Leauj, Valea Mare
de Criş şi mai ales la R işculifa, !ocalilak spcci:!liz11i~
brăjişată de 11proapc !oii fcx.u!torii s;1lului, tliirha (i şi
fenwi, hătr îni şi tineri . dar mai ;des de femei.
Vinzare.a spetelor se facl~ pe o :1rie l(•rHorial;i
foarle întinsa. lndi de la înccfllltul :<c<'oi 11lui, şi po<it.'
şi mai dl'. mult, spiltarii rişculiieni <HI stri1h1H11l <fo
111 un c·apilt hi altul 1111 rumrn i :Jdualnl krilori u al
ce.I al Bttlgariei. De ohicd, schimbul o:~ f:i(:e în na·
I urii (troc).
l n p rezent, dbtri huire11 ~pele lor S<' Î;ll'c~ mai :t l~s
prin \'oopcrnliva „Spiil~rn l ", ca re i~i ;irc sediu! r hiar
!n Ri ~cu l i!a.
De 1.J Ri~.culi ta ~o~!'au:t (f()~'E> t,1u1 ~n dr11pfuJ Grohc1(otui.
pe~te do:.; ul Chiccrci, tu r~le.:-1 Buh:c~·!!IG1._ .:.pre Oulzeştl ~i
Tot11natcc. Attt de aici, cit şi din Bul ztŞli. cih.~'8 pole.ct duc
turistul peste \•îr(uri ce intrcc l.()f)O n1 la cou1ur1a \'idr~1 ln
vafea ,\rieşu lui, r<'giunea .Cluj. l)io Vidr"· pc o şo~ra bu n~t.
pulern continua druntu l prin C~ iJ11peni-1\brud pt ntru u ne rein
(oaree in regiune prin defileul Buceşului.
 188 Gh/(/11/ ttglt11ui llur~r({
I

I:>. BAILC VA fA OE JOS ŞI IMPRFJURll\\IL!'

Baia dr (~riţ Cărastău BirUn -- T:lt.1r~"~ti1 c!„ f.rJş
Prihodl~h' \ •P de Jos - \'ata de Su'C:31Mt<'$h
Ba„a.raba'a Prâ\'ăleni Ciun~ani. E).c~:~iile de una $i
juntă.tate 1i Oistant3 de l.t Deva: Oră~l:\u, 51 lun. H 1t1n.
!>2 kn1, latăr:.şt1i de Criş. f>4,50 km; J>rit:odist~. .iG l..nl \'t1la
de Jos. r..s kn1: \tnţa de Sas. G! .50 11.n-:; CJL3 ne::h. C-& ~n1, Ba·
$~ r ab.a~a 1 !\7 1<111; Prnvs.l~ni. fi9„50 !,n1 . (.ii1ngan1, t)i ~n i
Gar;l; fn \'ill~a f\i\ u rc ~ului. ~nr;J o,~ .t: JH•, \:rîş, rt'11tr11 <:rirtis
1(•~1. Jt:tri, ll1•i1t dP. t:ri'}; pe1Hru Birtln ~ i , :~15 nP~tl. s.:ara
·I: .„
·~ Rirtln: JH•ntru Tătiî raşli i de C~r!ş, \ ?~1ta di.• Jo:-. \ 111\;, de S11~. ~
r·
ii! Prl)vfllt·ni, Ba~rtrnba~a. (:iongan1, ga·:1 \ 'ula dP ,,()':{' ru·ntru
Od ~I Oct~or. lta!lft proprie.
""
:;,;
De 111 Cărăstlhr. o şosea .::omunal6 ne tlti<'<' ' rm• g
I sud-vc,t, prin l•Jc:11ită1ile Hirtin (.178 loc.). Tătărăştii t ~'-
de Crlş (25.1 loc.). Prihod işle (427 lnc.l h Valn de
Jos (529 IC><'.\, apoi spre sud, pe \'a INt Clizlint'$1!Jor. f
la Vaia de Sus (6~~ loc.) şi Căzăneşti (6:?6 lcK'.).
De la \·a1:i de Jos. C(>Va rnai spre \'l'SI. putem
...e
lrer\• în plrliul Ciunganilor penim a ajunge, prin ~
'· Basarabasa (398 loc.). la Priivăleni tR&i' loc.) şi .,
~
Ciungani (R-:6 loc.)
Lu li111 i!;1 rrgiunii. alături de şose<111n ~I lini a
lcrnf;î Brarl·Arnd. se :1fl ă localiliîjile Oei (•t„1!l kc.)
. ~ i Ocişor (:!:)5 loc.) .
Ornp<1 l i11 de prcd i iec\ic a !ocuiforllor nrc~lor si1k
<'~ l<' rn•şlcr1•a vi l<'llll' si lncr„1 la păJure. S11hsolt1I
t•slt~ hotrii l. Ln Cii?.iine~ti. Va\a de Jos, Ci 11111rn11i ~i
Prihodi5l<~ <l' 11fl;i ucamintE> de piril~; ln Birlin \'li·
pru. iar 111 Vnla de Sus se exploatează piatra de rakar.
Ln 13istra. localitate situată pe nwlul ~ling al
 ;rr
t '·11
t!
i:
~ 100 Ot1oni!Jlt Ffncn
' Olll11ul trpiUJt.fJ /iU.1iedoaT<'1
c:r·~11lt11 .\l i->. l1111'rina!ă
cu Ţ("bea, i'e aila " hi<~rid
dt• lm111, con,truita ln anu! 169'.! şi zugrih it;i în 182!.l
In hotarul satelor Basaraha>a, Brotuna ~i Oei, I"'
terasele Crişului .\lb, la locul numi! „rn<isla Crcnwnil".
au fost consl:11atc u~mele omului pa!eol't".:. La i1·I.
la Priivii!cni.
ln n~lunc:a fla~arabasa. Brotun;i, Prn,<1lc11i ~i
\.':ilea·flrad. a u fost în al'liviiatc, cn Îl'nnmenf' fl<"I·
vu lcanic<', izvoare r.;<lde din care ~-n dcpu~. tn mai
multe puncte. opalul. lntrehuin\al de 0111111 ~poci i p:1·
l~olitice ln lip s;i ele silex.
La \'a\a de Jos. funclione11ză cuplo:1rc pentru
pr~pararea va rului. Piairn de cal-car se :1du1·c <lin ra·
rierrle dt~ la V<tla de Su>. Transportul de la raric•r;i
1:1 fuptor M' [:Ir\' cu !renul industrial.
Turi~h1I jl:ÎSt·-şte ;\SDf"cte 1 lulţt:1niloarc tn dt•!llc1•lr p;uJu~
roa~<' şi culmit<' tnall(' Ct" d~spart val!'a <.n~uhu de- CC"ll a
1\\ urMu111i, putinei rrrrl•l.a şl cih:-\'3 r<""Sh""fi ?rum,..a-.l'. P(' 110·
ft'(Î dt nt11n!t, Vii puita trece ·n OOllli.J.O.l fi~4'?t.'U, pontru ;1
cobori prin \~alea .\lrna.sului la lf'Calitalr~ /.;un. $fluata pr
malul ~\ur~ului Pl· \·irh1I ,\\Jgt•!oaia (l"llJ-1 1nl. turi)tul v.1
lnlllni un inic litt d<" n1,1nte.
Vaf~ de Jn\, l)inlrr toah.· :o.:c-.it: loc-ahtati, o :ttfnti•· 'f'"
Cic1lâ mC'rit:i. \ ;11u dr .los. l2 k1n deipartare dr t~u1,1 d~ C;ri~:
21 ~m M llr ad ~I ~A km de De-va.
1"
V~!a de Jos ,, un mic centru c<·onp111ic:, l'll lîrgun
" m.11 i. cu oxploal;tr i forestiere. cu in~tala\li rlr p1 e>Jl :t·
rnrt".1 Vil l' Ului, şi loc~litale balnea1 a, t u HP<' mim•ral"
$11 li urna se, carc <la u bune rezu Il a le l~ra11c11 Ikc.
St11\iunca este cercetată daloriia <işezii ril ci pi-
toreşti ln ,·alea CrişuJui Al'b. Al!iludlnea 23.'3 111. Se-
zon <le hili iunie-septembrie. Gara pc linia Arad-
,.... „
'"
·'~:
l!H
~rad._ Cazar~? la, h~lcl. vile şi case ţărăneşti. In -
stalatn de Inu reci ~· c<1lde, bazin de înot. Cură de
rcumati~m. boli de lemei. afec!!uni cronice, paralizii,
ncura>.lemc de. IL\'narete mineraie se alia la ca·
p:itul ~ <nd·c~i ci IN·dl latii. Temperatura apei eslc
de 36°. Clunnl lrmperat, cu aer curai, lipsit de cu-
renţi, regiune ~aluhr.i.
16. VAL EA OBIRŞIEI ŞI TIRNAVA DE CRIŞ
Baia do Criş Ştda Torn~t; - Tiuleşfi - l.tnuJ
\)Qbrol Ohirşlo - C;irn <tfo Tirnava rie Criş. .„. Bro(unn
E•Xc;ursiC' de unu şi jum~Halt• :1. t)istnnlil de la Deva: Şt·l'iu,
5~ Jon: Î OJTH'$ll, 5'0.f>(l krn; Tiult~li. 58 kn~; Le:111t. 56,50 ,1<111;
Dobro\, GG Ion: Ohirşin. sa k1n: C;iiră.st!ju. 51 km; îirnavr1 de
<:r;~, SH10 km: llroluno. f.b km. Gnra: pc valt'4 Mltre,ulul,
gar;t Dt.'\3; IH· <:r~ş P<'n1ru Stt.'ia. TomeşLi. TiuJeşii, Ttrnav3 d\•
Crîş şi Brolunn, uara \'.ata d~ Joc.: pen~ru ct-JcJ:tUeo. gara Baia
de Criş
l>e valea Obir~iei. rn dreptul comunei Tirnava de
C~~· ,s<; ,·ar,.'i ln Cri~. curgind dinspre nord, pirăul
On1rş1e1. ce-şa 11duna apele din dealul Peştii de sub
munlel!' Gr1ina. P~ aceaştă mica \'ale. sini aşeu1te
~atele: Ştei a ( 111 ioc.). Tomcşti (;~58 loc.), Tiuieşti
(239 IOt'.). Leaut (181 loc.) . Dobrot (30 1 loc.) şi
Obârşia t:l9:l loc.). de un<le, cil iare sau pe jos, putem
urca pe muulcl 1• Gdina.
A$PZ1iri1e de mai su• sin! sa te de \iirani meseriaşi.
9ri\~nlarei1 [>Opuln! lei din aceste sale spre mcşleşu ­
gcm este <lclcrm in alli de roncliliile mnter lalc ale n-
ce.~lor aşezări omeneşti: supra[ aţa redJis;I a terenu -
rilor arabi le şi a fina\elor; o mare parte a ter itoriului
revenind pădurilor, iar alta fiind cu toiul nepro-
ducth•li.
 192

,.

Locuitorii ~a1ului Dobrof sint F~cialiia\i, în ce

\'Cacuri l!::111\c•nii sin1 :>pt'daJ;z:iti in rotil r L

I),,
; ,,',1-__'._-.'''
• , 1 1
pri \:eştc n;cclştcr ş1~ gurilc jiin1'."·'şti. în dogiirit. Ei con-
1
oc 1oncaz.i 1 eri e viase mm mari ~a u rnid cin 1 1enm

1,·;~- ·~- ~.i_:.';·~. ·~- ·-::~f~jy~~:~~l~~t~to~'.~dpe~~~1~i~t:;1 pş~11~~::1ili'~'.n~~;e~~';1t~

]11 1irnp11I 11('''\'llprit <h: n1u1h·ilc ~1J!fi\·nh\ c:i lll\'l'l.';11.:1
"l"'zi. spi li' şi hullld d<· rn\i . R•·\ik· :.;111l de 11wi rmd (t•
ft•luri, crmfc1·\io11:1!<.• d111}:i cerinh1· locuitorilor d!n
h >rllril~ de' dc~;:;fu\'C•rc·: v:1h:~\ :\\u··eş11liJi. ('Înlpia 1\r;1do· Lemnul nccesnr RC<'~lui mcşleşuir. stej:1rul. se C·
i11i, ţ:11 :i 1(;1~,·1~11lui S~ill une~..:- ii11ul11ri 111111110;1,·f'. tlă din belşug i11 tmpreju rirr: L ca ~i h~~.JuL
5l'himhul ~(' r.1t'1' dt• rt'guliî in nnl ~1 ra . pc· ccr1•:1l1•. r Produsele se vind IH lîrRuri, sau cutrccrîncl s~-
telc, pe bani sau pt bucate.
 „.........
; '<'lll.1"'.......,.... ,.~,,'l"!'"';~.~$!1' l*tlţ,!!*, ""'."" '·
I
,
19..1 O<.ta·.11ru1 f!xa
l .1· Pc o SCHr}1 n1ai n1:ca. acet1sta ind("h.·tnirirt.„ est..·
pradicatâ ~i de locu'iorii satelor. Prihodişte ~i Blrtin.
..
r.,'
Dintre satele din Zarand sp.eciahzatc in ol:mt Jl' ·
mul loc 11 01:upfi Obirşia. . cît oriunde.
~j Hotarul ,atului, s;lrac sub ntp<•rlul aqracol. ofer:1.
" în <Chimh. lut de calitate buna iWntru iabr:r.1rt•a ce·
ra 1 nir.~i. ()bîrşia şi în\•ecinata Tlrnr.t\'l\a au pro~lt: ...
cunoscuta r~rnmic;\ 1.<irăndeana. i111prnlnb t;i c·1 ld şt a·
trăg:Hor - produ~~ de aulentkă arta pop td nrot.
Olarllul aici c o inde!eiil idrc a b;irl>a\1lor ca ~ ·
a femeilor Mopotri\'ii. . .
Dc<f accn'a 111 ilrfi i se i" cc pc haz r. (fr ~d11 111b, pri·
minei. <lc obict:i. l'~r<~al~ vc m~sura tllp<1d1il\ii rns11 l11i.
0
l'îrnava de Criş şi limita reg iunii Hunedoara. T• ·
nind d1• la B;iia de Cri~ spr<! \'esi şoseaua. slr:1h11t<-1~1
•atul Cără~tău (·136 loc.). unde se trec<' re df\•apta
Crişuh1i, pentru a seuri~ curba ce o l:1c<'. ;Jici rl11!
spre suii. ca s~ ajungem la localitatea Trrnava de
Crlş (656 loc.).
Putin inainl<'. pe şoS('a. şi sinl<'m la satlll Srotuna
(301 loc.). la 56 km rll' D<>~·a. t;llim_a. tocalil_alc pe ,-~­
!ca Crişului tn r<'f!iune. coci oe a1n ~e ttect> în \ -
nulul Hălmagiului.
17. ~\UNT[LE GAINA ŞI „T IRGUl- OE FETE"
Excursie de 1·2 zi lo. Se recornand:.i ~:l !-.«: faC(J cu ocoi1!1
.,Tirr,eulul de fc1l··. r,B$1' de adlip<>!-t nu sinl.
11\unlc lc Giiina, c:irc face p11rte di11 mul'l\ii Biho·
rnl ui. c un plat<>u îna lt de 1186 111. cuprins din toate
p:tr\il<' ne
va lurile nmn\ilor înconjuratori. ~krpi ~:1u
împiiduri\i l'll steja r. ra~ sau nwlirl. rornrnti dm pia:
\ra de cakiir, diorii, micaşişturi. gresie. hazalt şt
dcost'hil de boga\i în minereuri.
105
Vederea de pc acest munte asupra împrejurimi-
lor este de neuitai, iar farmecul şi pitorescul vieţii
locuitorilor de la poalele lui e maf impresionant de·
De pc platoul muntelui Găina, se zarcsc în de·
piirfare şesurile Aradului. lnc.epulurile mu1111lor
Apuseni, padunlc de molid şi brad d<' la Dragu,
culmea Bihorului tnvcdnat, valea fermcdt0arc a
Crişului Alb cu sntele ei. iorma piramida lă :r Mă ·
gurei, Strîml>a , mnsivu l pleşuv a l Vulcanului„. şi fn
dep~na re c1,. lot Detunata.
Dar ceell cr face i11in1a aces tui munte este unic nl
eveniment de acest fel ce se mr:i obişnu ieşte încă !11
regiune, renumitu l „Tirg de fete", ce arc l<lc aici ln
fiecare an. inlr·<> duminică de la mijlocul lu nii iulil.'.
Trnditiona la siirhătoarc rustică - „Tirg de iele"
- produsul unui concurs de factori sociali şi g~o­
grafici, nu are sensul intelesului propriu al acestei
denumiri, ca aici s-ar li negustor t Heodaia iele„. E
o zi de intllnire a motilor crişcni şi arieşeni. o ser·
bare regională a \'eseli~i. transformata cu timpul in
tîrg anunl şi unde. nu rareori. se încheagă legătur în·
tre fetele şi 11/k;lii satelor din jur, care duc fo căs­
nicie,
Pc llng:1 loc:rlnici, lirgul este "izita l îri fiecare an
de numt'roşi excursion i şti pirl'a(i de la Deva, Alha
Iulia. Cluj. Arad, Oradea etc.
Excursionistul plecat d in Deva va merge cu au-
tobusul sau cu taxin1etrul pînă la Baia de Criş. Cu
acest prilej se pol vizita î ntreprinderile de prelucra -
rea minereului uurif~r d~ la Gurabarza - Crişcior,
Ţe~a, cu gorunul lui Hori<l. şi alte locuri interesante.
196 197

<:a de la Baia de Criş sa ia drumul. pedestru sau

c<Jlare, pentru a urca \'iriut muntelui.
De obicei, lumea merge în aşa iei ca noaplcll să
poposească la poalele muntelui sau în apropierea
platoului de pe culme. urrnind, ca în zorii iilei. să urce
pe culme odată cu pilcurile localnicilor crişeni, îm-
bracali în str:iie de s5rbăioare. cu lăutari ln frunte
şi în sunetul de clicrnare a l fete!or ce sullii ln tul·
nicc. 1
l n noaptea prcrnergătoan' tîrgu!ui nimenea nu
doarme. vin(!• în jurul focurilor a prinse, peste tot,
oieru privc liştc11 unei nl'lp\i uni~c.
ln ~jun ele lîrg, ca şi 1n ziua ttrgului. munte le
i'r~am ătii de sunetele tulnicelor, de jocul moţilor, al
huceşcnilor şi hulzcşh•nilor. a! celor de la Cimpeni,
Vidra şi Abrud.
La lirgul de pe Gaina se petrece muli. Tulnicele,
minunea tlrgului. sini neobosit<'. ceteraşii cîntă ln·
fr·una iar aglomeralia la joc e lot mai mare. lnfrll-
ţirea populatiei. sosita din toaie părţile rnuntilor, se
naşte de la ~inl'; de la începui mo\ul crişan este ~ lll·
!uri de cel aricşan. in r moţul arieşan de cel crişa n.
E adcvltrnt că jocul le diferă. Speciiic pentru crfşeni
e jvcu l pc loc. pentru molul rle pe Arieş, „ jarina".
Strigătele de joc cuprind adevărate podoabe foi·
clor<stice :
„Ti/1.(• mo/ de h1Lstci siraiţă
Sa mă hi/ cu !1as/J moa(il.
Pină mă .~i/ai cu moaţa
Se duse moţu cu straiţa".
 .•...

~
,
'

l\lS
<ihid11I rC'gru.n ii f!,·u1ed!xu'cz 109
,.Pe s11b poala G<iinii,
Şade mindra cu baii,
Pe sub poala m111uelm,
Ci11/<i p11i11i c11cu/11i.
Şi aşa ,·inici de irumos,
De pieri ;ru11ra pe jos.
Şi <1şa dntă de cu jall',
o,, st1i şi min.dra'11 cale".
Pe llngă manilcsl<irile sp·ritualc, se desfăşoa ră la
tirgul de pc muntele Găina şi o anurnilil ·activitate
e.:onomicfl de schimb. In ziua scrhiirii un rnic tirg
se lnfiritiil pe tnăJiimea platoului.
Intre categoriile de dniăwri. primul loc li o<:upă
vlnzătorii de obiecte de lemn. greble. iurci, cozi de
coase, doniţe, tulnice etc. urma;e a l~mnăritu lui,
ocupatie mult ră~plndită intre participan\ii la tlrg.
ln unele sate din împrejurimile inăhimii Găina, .•1111uel<' <i(llna - wfil;;:1! t!e /ele„
pe Crişul Alb mai ales. ca Obîrşia, Selişte. Tirnăvita
şi altele, locuitorii !şi asigură traiul din conlecliona- Nu se putea ca imagina(ia populară să nu îm·
rea şi vînzarea oalelor, pe care Ic •1nd şi cu acest brac~ mun.telc. Găina,. !irgul de aici, ca şi bogăţia in
prilej. aur <i • reg1un 1, cu minunate legende. Ială <'e spune
De pe valea Ari~şului vin cojocari. care vtnd co- una dintre acestc<i :
jlrncc şi punr:i pentru bani. O zină boKutJl şi frumoasă trâia fu~· viriul munte1ul Q;liO:t,
Se mai aliă în lirgul de pe Găina nrticolc de ba· tntr-u~ ~alat strălucitor cc SI.! vede.a d<.· fa marc dep:.irfar~.
zar, m/irunlişuri şi difcr ik shimburi, i1 poi fructe şi " F~t• 1ru1uo~i '1!n (.1ri îndcpăr,arc ven•;-:11~ să o ci.•nr:) în <' 'I·
s pirtt)JSC. sa~?rH·, dar ea ~u voin :15 renunft;o la traiu[ ei de pc.• niunh.•le
O r.~rnăşitfi a tirguri!CJr •k ;1cum cîleva \·eacuri Oa1~a pentru l\JCi unul <lin l'i. căcf prt.•tuia m~i nntH f<'c:ii>rl~l
este şeh!mbul ln natură ,·e se urn i practic.~. Caşul dee1t dragostea. Nimic nu·i era mai i~l:':cut ae~.stci ifnc· dcert
<idus pe &)l in11re8 cai lor în desagi este dat în schim· sl înzestreze boe?at fc:h·lc~ ~:rracc.• din imprejurirni. clnd acc:it
bui vaselor d(' lut. iar rnjoacc!c Junale cu maeslrie te~ se 1n;'irituu, [)c acec(t fiedirtj i('te cart· SL' cissiltort.•1' fi dii ·
de cojocarii uhrudt>ni sini scli:mbale pe piei de mici. rlua._.dac.."l mergea la pr.lotul ei, un ou dt aur. căc_i tînl l\'C'a
o gainâ cu pt'ne dt aur, tarr in fiecare zi faua trei oui de
 - - - - - - - - - - - -- ---:---;:--•„•t"'"t"'"t"'"'"I"' •

200 (1r:c. -1fNJ Fioca 261

.aur. \'t&tfl'a aceste' gaitti ot nH't3 depa rte. Tr~i Uăirâi din
mun\i se 'hotărăsc u 0 r;rpt'asci Cili. orrtlf! pre\ Pt nlru 3 pu· VI. Val ea Ceruei
te:a pătrunde in palatul .tinei. l'1 „.au •n1brltc.at rn. ~tr11c d~ ş1 ţinutu I ,. pădu renilor'·
fată şi ast fel b~Hrinu l l'>Orlar ni prdaluh.il, cu un s1ngu'I'. ochi~
i·a lăsat ~.5 intre. ,,fHnd dt• so~ur!!'a lor. zîna. su.cnhrhltl ·l 1. Valea Cernei. - 2. Pe pirăul Peştişulu l. - 3.
fete d r1ce. porunc~h~ s.a i. se dea fiecăreia C3 zes.lrt cite Hunedoara. - 4. Valea Zlaşlilor. - 5. Valea Run-
un ou d" aur. cului. - 6. Valea de sus a Cerne!, „pădurenii".
Bâlr,na care a\·~a in p azd f{îlina cu f>('n('1e de •ţlJf, nt::(o·
cotind porunca C{~ ovl'a, a arfltot cf'lor trei „re.te" şl iiăi113
I. VALEA C:ERNll l
i'nchi"4 lnt r-un coteţ tl< " "'· [)or curlnd a !rebuit so $C c:\-
iascl amamlc do n<1<hic>~îa ••. dci doi l!Oc:ll <> legarA, în Ot\'~ - Siotandrti - 81rcea ~\arP - Brr(("a ~\1~ - Cris-
timp «' al tr('ilea • răpii din coteţ gâina şi odată cu •• şi tur - flt-ştişu Mare4 E.<cursie de o zi. Oistanra de la Dr.va:
un en~ pli n cu oul d<- aur. Stnl~ud:t~i. 1,;,Q k1n. Bfrrc·u 1\1ar~-. 16 km: Birc<~3 f..1ica. 10,50
Oupl ce hătrîn a :t fo:.:t inch is!l în cuh·t. f~iorii au JuAt·O krn• Cristut, 9 kn1; Pt-şli:$U .'1 art. 12 kn1 Tra nsportul .SI! poate
ta rugi. Găina c.h: "''b Orajul r:ipitori.;hJi. ciriind pute-roic, a fnce pe Ş0$4!'3., cu trcn~d pc linia Sin1u:ia·I Juncdoara sau cu
dat d• veste philorilor r>pir.a ci. Paznicii. <ullind din tutnlco.
a u aduna t o frullll de c:;ii:irC'tl. care au pornit in urmirirca
fuR:atilor. Dar coborînd no,aptl'H, r:t pitori i nu itn putut rî prinşi.
Unul din el a ~c~vat Tn fugă din nlfnJ o:şul cu ouă de our
ii"'l_t
i,
autobusul D<?va·Hunrdoar•

~nW
Valea Cernei cuprin de hazinnl rlului Cern a cu aflu -
sfii . ;\\icul rîu ?.I Ccrnei, <'Ore se va rsii, nu de-

l
parte de Deva, în Mureş. formează o rrumousli şi fer-
pe malul Ari.,şulul. Ou:i!• sc>rle •u fost luat• de • alurile rlu- tila vale. mai larg<i spre ,-alea Mureşului şi lot mai
lui. Olina a fost închis?. lntr-o p~leră, do unde m ult timp s\rlmtă cu cit înaintăm spre sud. spre cursu l ei de
i s-a auzii oolcod4c• lul. 1
• ''[_~,mijl!.>C şi de SU$, din cau z11 mun\ilrir cc se apropie din
Dupl această tntîmpla rt•, frun1oas<1 zîn1ţ iJ căzut fntr·o- 1 -ce în <'<! nrni mult de alhi;1 riuiui ,
1, l~
ma'° trialele şi nu peste mult. ti1np • p!rhsil P<'nlru •ot- Apcie de munte, în drumul lor spre şes, au tăiat
deauna palatul de pt culmea muntelui Găina. pe urt !- a . . ' ăi ad1nci în lunca cărora omu! 5i·a înjghebat aşe­
dărtmal p!nă la temelii... [~, , .';\' s;:;ări trzini<'c, avfnd pnsihi lila1ea sii fndi şi agricultură.
De atu nci Arioşul p<Jarto 111 albia lui nisipul bog~t ln· !' J, X ln poienile nm11ti lor µ a~r. turrnr de vile şi de oi; per-
aur, lat din munti i a cf'~tui (inut St scoate uur. . -" dc;1ua de pilduri de iag l' muntilor oferă o imensă
Se spune cil şi pe culm.a muntelui Găina •-au aflat prin- < boglitie lemnoas.i. iar bogăUa subso!uiui face din
tre sUnci, pe \"l'etnnri, ouă de- :Jur şi, după cum se a'!de. tot . :, acc··t tinut an imporlnnt centru de exploatarea şi
din ticcle t impuri St ur~1 Pl' \•frf uf ac('stui n1untP. an de an. k'·':: pr(\IU~r;Jrea I.ierului. z,lr.ilminlele _c~!e mai. b.igale în
mo lii, rtilcă i şi fete, la „Hqrul" do pc muntelo Găi na. Vi~': fier sml cuprmse pc o 11i<1rc ~u pral ata : Telmc, Plosca,
'

~ :
Ghelar, Ruda, Alun, Sohodol, Lunca Cernii, Dealul
' Gruniului, Vadu Dobrii. . .
.'
i ol
Ti n11tul dintre Deva şi 11uncdoarn - Yecl!1ul . 1~:
I ;
I i nul 111 cnejilor şi <11 CorvinilCJr, <'are. 'e redu~·~. 1n hn~1
mari la valt>a Ccrnei , se tritnsfor nrn suh or.Ht noşt ri,
' ! din ce în ce mai mult. dintr-o r,•giunc agricolii într-un
marc şa ntier industrial.
leşind din De,·a. prin partea de est a oraşului . prin
carlierul ccangailor. apoi prin satul Sîn\uhalm, la
marginea de est a acestuia. se desface.şo~eaua Deva·
Hunedoara. care duce pe mica Ceme1 ş1 de unde se
vede frumoasa localilatl' Sin tandrei {85.3 loc.), cu o
infloritoarc gospodărie agricolă colectivă .
De la Sint;indrei, unnînd pe partea drcaptii a riu·
lui (curs11l din'd spre sud). 11j11ngc111 la Bîr~.~a. Mn~c
(:~28 loc.) şi Bircea Mică (:Jl ~ lo<'. ), lo<«th ta(1 stril·
vechi. amintite incit din sero lul al XJJI .le;1. Au avut
m11re i mportantă în trecui. Aici sP. tincau. int~-un timp.
chiar adunări le judeţene. l n se:n1:1l al XI\. -!ea. Bir·
cea e aminrtă şi sub denumirea d'! Byrch sau Barcha.
Pc latura de vest a dealului CJrpiniş (426 m), in
şanţurile adînci. tăiai~ de ~p~, ~llâm ~oa..rte . r~ull;e
ur me t~rtiare. în ~pC('1 al ~01c1 (C"'!nthium ş1 Ech ~
nus) . Ajunge siî ră scolim p11 tin (an.' "' cu sapa ca s~
dilm îndat~ de de. ln ti mpuri plok'-<P., nici nu m M
e nev<lie să s~lp lirn , c1t~ 1 ~s lei ivC'alit :~c)a:;~ chiar de
aplt. Pt• de-al ui Ciirpiniş pukm urca uşor ele la Peş·
lişul Mi1rl'.
La Bîrcea Micii, r are ;1re şi o s laiiune din co·
muna primiti\'ă, există o biserică d n t:mi;ul de tran-
zitie. azi restaurată.
Gl~id!l! !tghu:it /lunrt!oara
Fie că din Bircea irecem pe partea dreaptă a Cer-
nei, fie că din Deva·Sintuhalm continuăm pe şosea
spre suri, ajungem la Cr'stu r ( J.143 loc.) şi Peştişu
Mare (1 221 loc), ambele situate pe l ărmui siîng al
tîului.
.Crislurul es te un s:1 t form at di n ceangăi colom ·
zaj1, tn ~ccolul treclt t. din ţin uturi le Bucovi nei.
La Pcştişu Mare, la est de rîu, aflăm cioburi de
vase dr lui ars, iar lingă şosea . spre Hunedoara.
„ resturi de ziduri antice.
De la Crislur spre \'est. un drum comtinal ne duce
la satele Almaşu Mic {186 loc.) şi Popeşti (304 Joc).
Din Popeşti drumul continuă spre Clrjili şi Chergheş.
La 1\l mHş1 1 ,>,\i<', în hotaru l „Suh Co11st~ Buciumu-
lui", pe locul z·s „Rîpa", se cuno~c urme romane, iDr
dincolo de plriiu, urme cli11 oriml11 ire11 comunei pri mi·
tive.
2. PE PIRAUL PEŞTI ŞU LUI
Peşlişu i\hrt - Peşlişu Mic Josani - \'olea Nandru·
lui - Nandru. - Distanta de la Drva· Peşhşu Mic. 15.50
km; Jonni. 18.50 km; Valea Nandrului, 26„'iO km: Nandru. 28
km. Ga nt : penlru tute. Peştişu Mare.
La vest de Peştişu M<1r~. se desface din Cerna
un mic pirij u numit Pc!J r. 11lli turi de care, pe un
drum ~omunn l . aj ungem la 11reslt~ sate.
De la Peştişu Mic (2;m loc.) provine o frumoasă
decoraţie neolitică . precum şi cîte\'a inscripţii romane.
ln hotarul sa lului Josani (290 loc.). c cunoscută
o stajiunc din comuna primilh·il. La lei, Nandru (232
 Oc!a ~·lcn Flottt Gh.id..'fl r~giat:...ii J/wJL'Y!ooru

.
~-
, Joc.). e ,esfil pentru urmele aîlale ln aşezarea de aici.
Jn pamlnlurtlc arabile din dreapta r!ului. putem ob-
~rva iragmrnte de vnse din lut ars şi aşchii de cre-
mene. Au fo~t uiluh•. intre aH<!I('. riîzuitoare neoll-
(icc. vase ornamentate. iral!menl ele briîtarli etc. ln
pere!ii strtmtorii •. ValN1 f{o at.ci" de la N11ndru, pu-
' tem \'Cdca 111ni mu lte peşteri. ;\ce&l~a. ca ş i cea nu-
mitii ,.Huda Zm•'nfui„. $inl deo~<?hil de interesante
pentru urmele lăsate de omul ep<•cii comunei primi-
tivE', cit şi pentru resturile de ,;dl('lctc de animale din
acE'l timp, ca de Ursus, Cervus, Megaceros ele.
Intre .Josani şi Namb1. pe !?.ll\ra dreaptă a pî-.
răului, 11 L:t r;tr8mizi". ş.au
desroperit urme rornane11
chiRr şi iu~criptii.
Şi la Nandru-Valc (2·!9 lt•<'.) st' arlli o ~t:·1iiune din
comun u 1.irimitivil. la est. in drc-pt11I 1•r.ii, pe înilltiJnea
,.Dosu". Ai<'i se dPosehc<c dou1i strnturi culturale dis-
tincte. $1; 1:unosc şi urme rnmane, ir1scripji i etc.
Ilt la ~andru prin f?;:.~:')ti~1. p'Jfrni c-ohori 1:1 }f:.:n~doara.
i3J ~prl' n<1rd putem '?tCJ la. ( 11erc:T~. Pc·rr-şU. l-:irjiţi, ;\f-
ma}U So:<:. Dr,·•.
Ma_; <-;.a!- dr N:indr.1. f3 Ce:duJ Fel~!nr, pir · uf Sandrutui se
desiae<: ln dotJi: unul duce. pr:n iriirn<1~1,„ <"''"' cu peşteri„ b
deafu[ 01cului ~j saCul ,\1ur.ct.·h; 1\l1c, în drurnu1 Fi1;111or. st~bU·
V.adu Dohrii, ia r ct:·!~ l ~lt. prin~re \':rfu·Oe PltlŞuitJi ;;.i dealut
Ursu fui, p1· p<.J(<.•ci, J>hlii tn •:;1lui nuTICU ,\\Ic. l>.idu!'enii foit>·
seuu ~cc·'l"' potcei şi dn•n!:ls< u1·1.:h•, pentru tr(tnsportul c(ir·
bUtJt'lui eh! l~1nn.
Aceste pîrnie oferă frumoase Jocuri de excursii.
' Case de adăpost si alimente nu se pot găsi decît i..

!
lăranL ~

' I
 1·
~r!ll
· -~~~!'!!".!'!"-""'9f~~~„ .„-..,...,1,·
··\..
Ortaaiar. Flocc filirdul rtginttii H:w..ed<Jara 207

3. Ht;NEDOARA

Oraşul Hunedoara. Castelul Cor\"inilor. Combina-

tul siderurgic.
Distanţa de la Dov•. pe şo~a. I~ km. de la Sm1-ria. 1~
.I

~
' km. Are 36.498 locuitori.
.
Oara. Se am la I, 1.'Z km de centrul oraşului. Este gara
ter1nlnus pr hnia SinlPria Hunedoara. Birou d~ \'niaj c.f.r. fn
slrnda Stolln.
lm ' Hoteluri, rtstauraote, eofetrtrii: f{eslaurant „ri\ elf,\lul'' t'ţ1
ri sttada f„~nln. Restaurant „Ciuperca•• î n oraşul nou 1nu11c\tţlf~Se

' Adrtsc utlh:: Sfatul Popular Ra iona l în pl»ta Libertăt11 .

Sfatul Popular Oroş în strada Lenin, Dane• R.P.R. ln piat »
Libcrt:ltil, Trlbunulol Raional in strnda K. Marx. Po~la şi î<-
lefoane ln piat• Libertăţii. C.S.H. Combinatul Sldmarelc tn
s trada Molotov, Spitalul unificat in strada K Marx. Blblio·
tecâ raională în strada Lenin. Clubul ,.A. Sabia" în !\lrad1 ~\o·
totoY. Clubul O.T. l<>roşul tineretului), Şrnata medi< mlxtil in
oraşul nou 1nuncitorr<c.
Clntmatografe: cine1natogr:lfu1 „.i\\ithn 0hrk1", str:o1'1:1 poalei~ estic<' ale mun\ilor Poiana Rusca. E lcga t;i
'j J\\ololov, clnr-matoi:raful .. I. C.. frirnu„. "at.& Libertă~H"~ r·· de v~ !ea_ ,\\ur~şulu', _şi Mel de linia pr ncipala de co-
nernalograful ,,SO · l)('cembrie", eahant"!~ „Ohl"Ort.iht" ApOf.tnl '. mllm capc Bm'11rPşli-,\rad. prin li!lia ferată I lune-
cinematn"'raful „Conu1n:1I", strada FHin1on Sirbu On UrJ~tf '· ~; do:ua-Sime;ia, ri( şi 1)rintr-o foarte bunii şosc:1 Dcvn -
-.!
·cf1,i,l~.'..•.· Hunedoara. Loc:ilita(c:;i e l11iata de rlul Cerna. F..!lte
Unrr('tului), cinemato1?rafut „Stadion" in Ora.ţul 1nuncitort·sc
i ~
! ,.Club Clnernn", tn construcUe {i11 Or~$UI llner1·tu lui) . ·'l,~ • u_n vechi u cN1tru de 111cser'i1 şi şi un oraş al industrie!
Aut(lbust: cursa. 1·funedoara·t)c.•\la. '~&.fi! st1lcrurgkc. ·
Trtn Industrial : de I» Hunedoara la Ghelar. P•? o dl•tont.i 'rl$}„ . l Iunclfo:m1C!Sk ş i un Ct!nlru turistic, datorit:I Cvm-
fI
··~ I~ Ion Tr:tnsport5 ~i persoane. m"'' bma(L_~lui Siderurgic, :1 monumentelor sale CÎ( ŞÎ pen-
..
I Oraşul Hunedoara. Hunerloara. cart>'<1 i ~c m:1i •9ii tn1 ca este 1111 pund de pleca r<' în \intnul pădure­
zice şi JnidoP.rn, sediul raionului cu acelaşi nume . ni!or, în muntii Poiana Rusca.
c~le si tuată la vărsarea apei Zlaşlilor in Ccrn;1, I~ De-a lungul cailor de acees dinspre valea· ,\\ure-
•
' .r

I
 „~

208 o~ta:Jian. Floc.a

şului. Hunedoara i~i anunlă şi-şi dezvăluie. prin uria·

~ele depozite dl' materiale de conslruc1il!, grnmezi de
fi erărie. ,·u forme ~i de~:inaţ!i variah'. cu d(i\·a kilo-
metri tnaintt> de a-1 2arii in depărtare silueia. pulsul
de mar're ş1 de gr;indoarc a \'iito~ului.
lnaintc de a ajun~. pc valea Cernci, 1:1 I lune·
do;ira. d(' I'" cil'ulul Buitur Ş· al Ch zidului, cu şi de
' pe <l1•"lul Carµiniş. avem cele mai frumoose vederi
.asup ra ornş11l u i.
Pitorescul onişului şi al regiunii 1nconj ur1i\0:1re,
îl sim\im rn o deosebita intensitate, mal nlcs d1~ pe
dea lul C:hizicl şi Builur, aşezat c11111 !11 2 k m nurci d1~
oraş, ln slîng:i Cernei. De aici avem o privin· de
.ansamblu :•supra întregului' oraş şi n lmprejuriml lor.
La fel. de p<' inăllimea dealului CArpini~. situat
ceva mai la nord de primul. nu ştii î11Mtro să-li în ·
torci privirea. Pannrama la;gă a pei~ajulu1 Ic farmt'<'a.
Spre nord. pri\·('~\' in urmă asupra \'aii Mureşului. a
tndepart atPi c<·t ~\i a Oe\·ei şi a dealului Uroiu, iar \':I·
lea Cern~i li 51' profilează ca pe hartă. cu loate satele
prin cnre se slrecoara riu!. ca un iir lung şi neîntre-
rupt. ln dl'pfirlal't', lăm11reşti bine munlelE' Retezai,
io r la picioare. ma' aproape de noi. din mozaicul va·
rillt al con>lructiilor oraşu lui se desprinde silueta vc
chi ului ('H>lel f<:"udal şi a măretelor furnale.
H111wdoara cetatea oţe/u/11l
I {unecfoara zilelor noastre apare sul> fori\111 peisa-
g istica a un ui uriaş şanii~r. Oriunde îţi aru nci pri-
vi rea, în orke direcţie te mişti. în zi sau în noapte.
lotul frcamata de ritmul unei activilă\i ln~ulMite şi
neîntrerupte. ,,
Com~Vfa!ul S1tlr:ar11ir Hu~>Ldoara - /:irnaJ

i!
1l ~~~~~~~~~~~~~~~~~- I
 210
l ll

ţile de apa cc le putea pune ia d'spozitie Cerna, îm-

i' ' preuna cu afluen\ii ei
r I! Extragerea minereurilor de fier se practica pe tim-
pul dacilor şi s·a dez\·oltat în timpu! romanilor. Prac·
tica extragerii !ierului în această regi une a par·
.curs evoluiia 111Juslriei siderurgice mondiale. Se pot
nota cîteva mmncntc import;inte în aceasta C\'Olu \ie :
în anul 1750, s·:t c1msl ruit ln Topi'i~ primul iurnal
înalt cu o cap11citatc cJe I .2tXl tone ionti1 pe an. ro-
mu11indu-~e lu cuptoarde mid utiliz;ne pîtta atunci.
ln imul 1806. ~c pu ne în iuncthtrtc 111 Govrl~d ia un
'furna l trrnlt cu o cnpac irntc amw !ă <fo 8000 l<>nc,
care a funct ion:tt oina in an ul l9!1\. L<: sfîrşitul se<'•>·
!ului trecut. aclivilulea industri11I~ se mută şi m~i jos.
constru'ndu·$e intre 1882-1884 trei iurnale înalte la
Hunedoara. ln anul 1895 s~ construieşte al patrulea
îurnal. iar în J90;1 ~I cincilea - ambele pentru lune·
1ionare ~u coc~. Intre 1890-1900 se construieşte linia
ferată ingu~ta Hunl'd,>ara-Gh~lar. pe ~are se trans·
poriâ ş: azi. înlreaga canfbk de minereuri de la
minele Ghel;,r. Ca anexe 11:e iurnalclor înalte, pen·
Cot11bi11afu/ si~tt•rurttic Hu11e,1nara tru intrctincrc, funciionau : o turn;Horie, un atelier
_. Crm1binatul ~idt:~llrJ.(i<' Hur!l'doara e-te . mecanic ~i v iorjă. F:nergia elt•Nriciî era asigura l ă de
p.indere ce ~·a dez\'olt·-' în• . ·:· · '' mtre· uzinele Cătti n~ş şi <i\w~şdi:1. iar ir. anu i 1 9 1 ~ s·a C1)n ·
după anul 1948. p~ sch~ IE't ;r·u.• ,_ '. tm 1rnpr~sion::nt
1 1
struil rcntra la din Hunedo,1r;1.
Sta tului". 1.1. " 1"wit'ior d~ Her 11 lt•
ln anul 1919 Uzinele de f'er din Hunedoara ~ u
I 11 regilmt'a r·runedl)«ra C" ' > <'e ' fost pre!uJte de stalu l romîn. Dupii ~ cea sta clalii.
!1 (1;itnrc 11 fierulu i din (:Jrii b; · ~ ,1 a 111 ~ 1 vcch.e ex-
1
uiinele au trec ut prin trei ior:ne de adminislra\ie:
1a Gheli.Jr, pe pădurile ; : „z„ ~· pe _mmcr<.'ur Ic <Je-
. •
prrma m 1mse e.1•c o1erea·1 l1 t . I. Administrat ie in regie direciă de stat ( l!H9·
necesarii fabric•·ii rr:
,.,
• · . . • r ll er111
11
.ang.J u ui ~1 pe C'antită·
1931i.
1:

!'. I
 212 2 l:!:.

ln perioada a treia, se fac invest;\ii mai mari, prill

C(l!lStruirea otel.îriei Sit·mens-,\\artin. a laminorului.
a cuptorului electric de 5 tone şi echiparea cenlralc1
terrnoeleetrice cu două grupuri generatoare de 75()()
Jcw fiecare. ln t impul războiului al doilea mondial ac-
tivitatea uzinelor ele fier din Hunedoara creşte, dtr'l
cauz:i neccsită\ilor militare. După r~zboi producţia
ace$tor uzine cunoaşte din nou o depresiune. ln urmr,.
·· actu!ui nnţicm;1liz~ri l printi1wlelor întreprinderi ln -
'~r.•.,1i.:.::~:. dustri ~de , 1~1u1u~rl<>nra est<· nle:is,n ca prin<'ÎJ)al ccnlrt1
• „.„:s!denmtlc nt \~ril. Jn nnii (';1r" ;111 urmat, u7.in1~lc din-
11
\)<l~>)~U11ed~111ra .•·rcsr.. de la im la an, mlirinclu:şi prol~~c­
J'.1"'i.•.iS(\1a, at:I pru1 11i1h1.Mea din ce în ce mai Intensa "'
i'.!' <1,ţ'.ag;f>gatclor ~x'sfrnlc. dl şi prin punerea în runc(ic •k··
~ /!!;; unitâli noi. \litrnul ci<' dnvoliare a uzinelor. care ln ·
!!(.· cepind din 1950 ~I' transiormă în Comb·nat sidernr·
Htl'l·'#.!qa:a - ·
u;u:a <·'Jtî'>-<"·~inru .) ".. ·~ gic, a îosi po•ibil numai prin i:r.porhmta ce a acor-
2. Adminlslratie comerci lă h · . dlli-o gtl\·t-rnul R.P.R. intăririi continue a industriei
publica (~lJ\L\\A~. (1931~1~0). su rorrna de regie grele.
Co:ubinabl ~ 1!rrurgic Hunedoara produce : c()('\t:
~· '.\dr:im1~trat1e comcrc:a!ă s::b forma de , 1 me:ahJrt;<'. nglcunrrnl fero5. fontă cenuşie (pentru,
pe .1ctiun1, dm l!HO îna 1 • . .. soc.e ate
derilor din 1918. P a n_jronahzarea lotreprin- ,,. turn~iorii)' rontâ alba (pentru oie!ăr'el. zg-ură gra-
ln prim 11 perioadă uz'nc! i 1 ,~;. nula tă (pentru fabri<"nrea cimt>ntuluil. tuburi de fonlli„
ii extrem de n•rfu<a di · · .c . au avut o ndivitatc '~·;~LJaminnte din otel carbon şi d;n o\eluri aliate.
. d f
tra \re e cctuos.· ·· ' · n cauza sistemului de atlminis· '.·.'.i't.;(I,' O part~ din corsul 11:t'h1lurgic, ne('e~11~ iurrrnit'!nr
'i:)liir~)naHe.<e 1abnc~ ln llztna cocso·ch1m1<'a, care lu -
ln aceasta pf:rioadn ~e •>cl~te not ·
I!! b .r.am:\
ln A i·~ inmwl 1927 •• ·1 ,„ţo,-1· r,stal·a1··nulmatf puncre;i
„.c. • d li ce lllTl'l( t
i(~)~ ~ţcrcl\7. il cu trei baterii de cocsific11re. Uzina cocso-dti -
JtJ:i'. i;mi.cii <•sfr 11provizicm111ii rn drbu!1i di n vi~l~n .Jiului,
p~~~;tnk ~J~u~ per,io:-1dii adure citcva t'(mstrUl' (,fi i:~- {.
ii~~ Mmere11r Ir nrc<'~a1:e f~rnald~>r. <n1l. aprovtzrmrntc de·
19'3'. . urn.ibrrt> de tuhuri şi piese de font~ 11 1 ~<!_ ,:. la 1111nrlc Ghrlllf ş1 nunele 1 ehuc, rar re5tul plnă I~
·" • im cuptor efectri•· de I ton'
în 19J6 si 0 hal'' 1
t 1·
- _,_ .. a; ac ierul mccnnii.'
' ; •:. 'i' necesar. se npro,•izioneoz~ din U.l{.S .S. (Krivoi ·Rog),
' a < e con~•· llCjJJ metalice iu 19:37. "'' Minereul de la Krivoi-Rog. rna'nte de a ii întrcbuin-

I
 '11
' ;:1· lll

~
lat la lurnale. se supune unei operaţii de aglome.
i rare. Aglomerarea se face cu ajutorul a două ben1. i
' de aglomerare, de producth·itntc ridicată. O parte di 11

!
it minereurile de fier de I~ Ghcl:tr şi îcliuc, carbn.
nn(ii de iier, se prăjesc în cuptoarele balt'riei 11\'·
•prăjitoare cu ajutorul gazului de furnal.

l I
~
In Cnm l>' natul siderurgic Huucdoar11. sini 6 fur-
·nale înalte dintre c11re 4 mecanizate şi două autom„ .
lizate. Cele dou,; furrrnle complet automati7.ate. con -
struite după ultimele progr~sc tehnice de const ructi<'
a furnalelor, sini şi de cea mai mare capac itate. () ,,, · -
f/U,1/itrftKJ/(I - , „, O~l~"tl
.•r-„~ ~ f) ' 11.,t11/td f n:JfKlt!VeS'

parte din fonta produsă de furnale se consumă la tur.

nlHoria s:iu ofelăria proprie. iar restul se livreaza ln anii ca re urmeaza. - capac·tatea
.1 ' .de . productie
i nc•ie aao
altor întreprinderi. Comh"natul :11irnen!c;1ză ln între· , mă•i pnn 1r1trMc.1 tn . u •
·~.. comb nat~ u.1 ~e. v,'.n~ ~.;artin şi a unui lam'.n'.>r b!u·
• 1•
gime <"11 f<>nt:I toate o!clăriile din f<1rii şi par(ial ote·
l~r'a din R~şija. O pnrtr:- din zgura de furnal, se gri1 · 1'[{ u1~e ot,elnr
~:·.~: mtnrr n l ·~), ,,"7S1'.,'"r~,•t
< •• •
misii în functie o o\elane elec-
nulează şi ln această stare se !ntreb11i11fcazil la fa. ,~j: tricfcu 2 c uploare clP. 20 L
'brica reA cimentului. ~:::;:.' *
Combust bilul infrcbnin!l1t la ofeliiri:i din llunc·
doara este păcura, turnMe:1· se face pe vagoncti, tre·
~onftg1~r~a ~~~!tul
ului Hunedoara vădeşte diieren\.e•
tu;mo~
. . .
nurile de turnare fiind pregiltile într·o hală special .
s1mt1toare ·
siderurgic, sunw uz1-
ul vechi Oraşul tinere~
destinată. ''l' m
oelor şi a agregat~1or, 0 raş •
Combinatul are un laminor reversibil şi ponte Jn. tutui, Or~şul ~~:~·t~,:~doarci situat în jurul uzii:ie·
rnina otel rntund. otel pălmi şi platine. Lingour'le se Oraşu vcc, ' ·i t··in' adi\posteşie incă m·
lnclilzesc aiît în cuptonre :1clinci, cit şi într-un cuptor tăiat
:tdmi 111 st~ati1 C?, ~ -. ,0 e7c„ î~i
.cu propulsie. lor, de ri~l C~r~a··~diil~ ~ 'at'!iM1iilor de partid
' '
. stitutiilc
. d m a~ă uruti1 ţ 1 comcrc1<1 1c
păslreazii, ,în:
Otehirile speciale ~" prnduc la cuptorul electric
'
de 5 tone. j ş1 e l, s11b
geoera . ' , niportu l edThr
i i ' • fiziCJnomia d~ acum '·1-
ln anu! 1955 s-a pus în iuncfic a dmrn centralii teva decenii. nord a oraşului. tn spatele gitr!I
lcr111ocentraW c11 3 cazane, de o capacitate de 70 ln partea de 1 . Hunedoara·Deva, s-a n·
t/ori. C.F.Jt. de-a !~~gui
dicat acum c1j"a am,
~o~~ e~od proviz.oriu, Or3$ul ti·
"
1~
ilL.-..-~.-~-·-··--·--~~-
 „.? lll
217

•nerc1ului, ln vorbirea iocala .. O:e", cu locuinte srur.de.

<"cnuşii. pentru a :>en·i ea adapost munciton!or de la
~antierclc de con~tructi!.
Alături de uzine ~i de ora:,ul ve<"hi al Huncdo~­
rei, se ridica p~ dealul Chizidului, dominfnd imprcju·
:rirni!e, la margine de codrn, Oraşul nou. El pOMIJ
«fonumireu semnificativă Oraşul muncitoresc, „Om,~"
'in \'Orbire" loculă.
De-11 l11n~ul un(}r straz i şi pil'(i: asfahnh!, S1! in-
·şir:i hlururi mari penim locuit, clădiri mn i mici. ade-
varalc~ vilr 111oderm~. conforlabil<- - p(•st<> 2.000 de
-ap11rta111cnte în rare .locuiesc apro;1pc l 2.000 <Ir. 011-
-?tk•ni ·- 11şez~ minte de asisien\it socialii, ~coli, lea-
l!ru. cinematograf, cluburi muncitorcşli, sladlon, re·
,-;tnurantc ~i u1 ag:1zine cu mfiriuri de tot felul.
Trei ediiidi ridicate in Oraşul muncitoresc, care
vor ii lenninalc complet în anul 1957, merită o
men\iune speciala : Clubul-<incmatograf, o cla<iire, la
inlr;ire cu coloane şi portic, inspirată după proiech:f
duhului .,Grivita roşie". şi cu ornament(' dt'oscbit de
i!Sldice, Spitalul de contagioşi, frumoasă realizare
.arhitectonica. clădire de un alb imaculat, cu doua
•etaje şi o tenJsii aparentă de jur împrejur. c socotit
·.:a 1111111 dintre cele m~i moderne din ţară. ~estauran­
t ul, sa u complexul res!.aura n t-berilric·cofct~rie, de tln
aspect fastuos, cu terase sp;11·oase. Cil scări larg-i $Î
I ·galerii, pardosit cu m a rmor~ şi m011:aic, Cil l;ivnne
vopsite! în ulei s;111 din calcio vccr.hio.
li De pe dcillul Chizidutui, ziua sau noaptea. peî·
oSaju l lnlrcgii lluncdoare este de n~ui taL.. „Dara urci
/
~ 1i ~eara pe dealu l Chizidului, în fata 1a se aral;i Hu-

..118
ncdoara imr-0 ipostaza ~urpr nzătoare... O "alaxiu d~
lu!11ini plăpî~?e: trernuratonrc. joaca în a;r, clipl'<>C
pline de naia m v:ilca concavii, ca un cer rf1~tt1r·
nat. Şi in mijlocul acesiui ocean rle ste le, :;.c aşterne
umbrn masivii " Combina tului de fier, încununat a de
îl:kari ...~ i straluc;ri fugnr<!, ga lbene, roşii, violete,
cun• ~:-izht•sc din. 1·~1ploarP, din şarje, din apar:ite de
sud ura, ~· par :nc1, la d1shm![t, \'ih·ătăile n<:liniştilf.'
~tic unor constela\ii în lorm:irc ...
Două realizări li coplcşcs<" pe om prin tn~aşi l!xi~·
lenta !or, şi·l iac mic- şi caraghios de !odată ce ln·
ccnrci1 să le desconsidere : universul nemârginit tn
: .. timp şi spatiu şi revolu\ia ca lege implacabilă a isto-
·'' rici ... Cev:i din sublimul acestui univers şi al acesh!'
.d rcvoJ11tii $e r<~ileciii ln accn tainică şi neostoită roire
.ele hunini...
F.logiul Hunedo;1rei este elogiul revolu!iei socia·
li~te".
Şi în condiţiile noii vieli a Hunedoarei, cetatea
uleiului. in iureşul muncii din uzine şi al eforturilor
inrnănu~chiate, pe şanlierele oraşului nou, în parcuri,
1?e străzi: peste tot. te tntîmpină siderurgistul cu su·
'' lletul vo•os. cu telul său lntipărit în minte şi în
voin(a-i dirz~ : „11alriei mai mult o(e1··. r
Celalea sau castelul de la Hunedoara. \'izit/:ca castelului
se p11atL' f:icit ::ilnic. rn.lrarca tibt•râ. V'izitarea numaJ ~uh
(OnducurL'i.l Î:lg1:ijilrJrului sau a lnrlru ol:Horului
• Ciîlfi torul~ c11re se uprnpie de valc:i 1•1ure~u l ui. pc
riul Cerna m sus, spre or11şul munci!orcsc al Hune-
~o~rei! est~ întimpinat. din depărtare, de o construc·
1•!' marea\a. cu acoper.şuri înalte. strălucitoare, cu
.......
fi.':idu! rl"Jiîunt1 J/~.1irclCJ<Va 219
turnuri şi turnuleţe, ieresire şi foişoare împodobite·
cu \"ariate c·uplituri în piaîră şi lemn. E minunatu}!
'F castel :i! Hunedoarei, ce se înalta dcocfalii, ca •i eres·
cut din ~tinca puternica a botului de deal, c~re ră­
:\id(:: sare norupt d n v<1lurilc :;1icului rîulet a l Zlaştilor - ·
·,}~f~t·. acolo Ufldţ! acc!-'1 a St! ,.?lrsli în Ct\rnr1.
··•·:rl Cas!c!ul Corvi nilor. numit şi rctatci1 Hunedoara.
~F se află Ia mar~incn de su?-est a locH lităţii, iar dea:
· Iul, care poarta de veacuri pe culmea sa monumen-
!uL face parte din ultimele ramii.calii ale muntilor·
Poiana Rusca.
Prima cetate de la Huncăoara . situată pc locul'
'· actualu lui C<t>lel. îşi are originile în \eacul XIII-XIV.
. i, Cetatea :i fo~t ridic11!ă , se p11re, pe locul unei întări-·
·f: .!uri mai \"e~h '. romane.
''·"· ln subs!rurfiil1< cast(,lului de rnai tîrziu, făcindu-se·
f{cercetiiri, S·<1u i1f!11t urr:1t'~e 1>rime[ cetil ti feudalt• de·
, ;Fla Hunedoara. cetate de îormil ci plic~. cu o curte·
:~··mar<' in care se putea retraj!e, în c;iz de pericol,
' populalia ornşului.
' L:n documc,: din anui 1399 arninltştc un caste--
~;Jan al Hunedoarei, cetate regală, rare sliilea a 'cr în·
wt "jnumele. regelu_i. . • .
\~ ~,. lnfuntnt[I 111 veacu! XIII-XIV, <'Clatca de la Hu··
'·~' i pedoara a ~vut tn dccur;ul timp ului numeroşi pro·
$; ~prie!ari şi 11 sulerit însemnate transformări. Trecutul'
[\\~I'~.~Şi viata acestui monument sînt legnte însă, Jn pri-
\~ {,mul rînd, de familia Corvinilor, care arc în proprie-
1·', tate timp îndel unga t cetatea, împre un~ cu în tinse do·
menii şi numeroase sate de iârani.
Prnlru primo dati •v•m amintil4 aceasU familie la anuP
,,, ....

221

14'19. rntr·un dOOJment prin care Sigîsmund. tel(t al l'n;.tanei.

-:loncau luo Voieu (ptnlru sen·iciile fiicul• do •I roaeluo) CC·
tatf.a Hunt-doarei. \·oicu er2 fiul lui Şerb Cttat~:t o dal:ii ha
\'oicu, fratilor 5ai Radu si ,\\ogoş. ur.(biulu1 $iu Radu ~i f:u.
~ui s!u Ioan (Ioan de Hun.-doar•).
\ oicu a luat de soiic p~ EH:.-:thtta ,\\~ri;ln~anu. e fata. de
1

--:neal rotnin.
Sofia lui Ioan de Hunedoara a iosl Elisobrtn Szilaghi.
<:onforn1 le~rnd1~;. [cn1n dl> Huuc.•dnarn ar O fiul din fiţ)ri
..;i.1 Tt';.?t'JUi Sigis~nund cu r~li:;abcra i\1}1rg1n...~:1nu, lt.gcnd.'i J>C
„·~are o :t\'<'rn rcprel(:nlat<l. ltt:j)ă cun1 vom \'t•de:i ••ţi într -<> fre'Sc;·t
jn Interiorul castelului.

Prin donaji;1 din anul I ·!09. datori fii cil reia ce.
'bt<•a ;ojungc propr'eta1ea nnei singure familii, inter·
Yinc o profundă sd1imbare în rn~turile ei. De ~;ci
inaintc. ea nu mai e menită să scn·cască de refugiu
popula\ici din lmprejurimi. ci de\'ine reşcdin\J unei
iamilii nobile.
I nlrlnd în posesiit Corvinilor, Ioan de Hunedoara.
apoi văduva acC$fUia !::lisabeta Szilagh', aduc mari
motliiicMi cehi:ii. O amenajează pentru locuit *i. ir.
acelaşi timp, pentru scopuri militare. Cu timpul. rc-
latea este tran~format;i lmr·un castel, poHvit pen-
tru locu it, pentru l'(!ccptii şi icstivitiîH. E lisĂ()eta Szi·
laghi, dupii moartea iui Ioan ele Hunl'dt.>~rli, pe ling:o
transformări mari «ulus~ castclu!ui. îl şi zugrh.~ş!e.
după cum se constată în mai multe p~rli ale rnonu·
·meniu lui.
După mo;irtca Elisabetei. imobilul intră ln pro·
pri~tnlca fiului acesteia. regele Maici Corvin. şi ~
· :irmaşilor lui, apoi in staplnirea altor !amili!, tiecarc

2ll
:•duclndu·t an urniie 1ransforn1ii ri. dupil gu~tul şi ire -
buinţele prc1pri i.
In 1618, nju ngind stbpl11 al castelu lui pri~cipcle
Ardealului Gavnl Beihlcn. •ncep o ser.e de n01 ame-
najări şi modi!icim, d!ctate de nevoi p:acli~c şi inte-
re;e nrnrunte guspodilre~ti. ceea ce aduce msemnate
siricaciuni construc\iilor ank:-ioa re. De la d, pro-
priehiten ~1$11prn castelului lre<.'.e Jn mi1rn 111ni. tm~H?r
p1•rlic11 lari, µinii in w;1r11l 1rl XVJIJ.Jea, _rîn.tl mir<• m
stăpînirca st;itului. iiind declarat apoi monument
istoric. • de vede:e arilit~1Ural şi pli!lă d? e\'ocari ale unor tim·
Jn cursul veacurilor. castelul a su1erit cinci in·
cendii mari. uhinml la 1854.
I..ucrari de restaurare au avut loc lr1 cnstel I~ sfîr-
şitu: \'eaculul 11! XJX-Ica ca şi în anii 1!)07-l!l17.
Rezultatul restaurarflor nu :1 fost intoidcnuna mui\u
mitor. :-!oi lucrări ele restaurare au început in anu!
1956. în care scop au fo~t aloc2te importante sumr
de hani, dO\·adă a grijii regimului democrat-popular
din 1ar~1 noastrii pentru buna pă~1r~re şi va lorificare'
a nwn!lmcntelor culturii nrntcriale.
Lucrăr'!e de restaurare, care au în vrderc i.1 b~g:;l
ccmoie~ al imoLih.:lui, se fac după critcri' ştiin\iiicc
~· ,·or du-a <'iţi\·a ani.
D:1pa restaur~re<l wmplctă, monumentul \'a ii fo-
losi' în scopuri cul~ urale. urmind a fi org11nizaHi şi
o va~tii expcJz.tie nw„enl ~.
A~11dar.castel ul de Ia Hunedoara nu a luat fiinlă
deodaiă. din care moth· el nu orez'nta ~uh raportul
arhiie<-'.onic o U'1i;~te. Distingem trei ep«i p:lncipale
c~e edilic~re: a. <>d:ficărilc d;n veacul ~l Xlll-lea
I
·l
I
-------:-';'"""7"'.''"""-;:-:~~-„ .•...„„„.
ţ"
~~.\ (even!l1<1f 1tf XIV· leio) . . !". cdifi1•(1~il~ di~ Empu.1. lui
„ţ~l~;;.: folln de Hum!clo;i1:a şi U1salwl11 .sz1l11glH•.. c: ~d1f1:11·
·~· rile \lin timpul lw G Belhlen. L raele ecl111cari ne111-
sem nute 11p:ir:i11 veacului ai X'\f[J l~il (vezi planşa I).
Ce~ n--.ai rn:11c ,,·1rte a :;i:-~~tui important 1:1onu·
mertt istu!"ic :\partinc ~ti?uiui ~o11c. <"onsia!~int tn:::1
:şi cl~rucn(c caracteri~ti,'c renaşterii sau stilului baroc.
Privii de ia eXÎl)rior, ra~1rl11l de la Hunedoara
oierii \'izitalorului pri\'C!;şli m;ire\('. iar o vizita "'
interiorul lui e>h' deosebit de inslrudivă din punct
puri şi orinde<in so.:i:ile de mult apuse.
.... , \ :lnttt şi zid:r\"a 3cc.;.tui utonun1l~11t t":-tc frnpletîtă !'n 1rnn·
~~~:;~gini,tln 1>npulad~ cu lt'trenrle ş:. p1>\'l'Şti. Una rtin <1Cl'!'ltt\ le·
1
:-:/:> -gcn1lc :nribilil! !'idicarcn C<"l:\t~i f-iun~on.ra unor zinl.:' cu p~r:.tl
.de ~ur () aHâ legen~:1 Jr:.lt~ eiortunle ii m~nC4 grea pusă
r pentru ")part"a în ~unea rla1 C'J„ie3 ca.i.:t•lulu; a une; Unl°nl.
.;u!JtJCt de 30 de ni~tri, flJin n;şt<" prizonirri turo cirOTa li S•B
'.'_:pron1•~
. ,- " lib~rtst.:~. d'•ca, .,.:;prnd r.ie~('u
hi stinc:ă, \·or dii d~ apă.
), ·;·rDupA n1ult:i trud;L S.·A dat dt> dtir lib1M"lal1·a j)rrnnl $3 nu
:l';):'i.
,'';! ' o_.e·a f0$l ac•)rdat~-1 o in.scripti<" ;~e zid. cu lit~r(' turceşll. adrc-
;sat3 ·_;t:\rinilor ha!n1 :11 e.1<!1)l11h..;i. alribuitA dt• le~i'ndi prizo·
' 'nit-r:lor lnşrla;: - „ap3 a\·~t; dar sufltl nu„ - ~ vtde
şi azi
-„I.·. D1r, să ne oprim un moment asupra păqilor 11111 i
'\·~· 'J5carncleristi~e. pe .~i~:c le oierii vizitatoru lu! acest 1110-
:f:\ ;.- llun~t nt unr(' ;:J tr1r11 nnil!-\tre.
,,,·-' Intrarea în castel se iace a7.i prin poarta situ<1t:i
sub turnul de pe latura de apus (pi. I. 71. dupa ce
. ' am trecut podul construii pe3te prilpasH:i, în adlnci·
\f,;·me:i căreia curge ptr:\ul ?!:işti. •
 f)1i!lti0<'>{·~;~\

i!
·1
224 ():: !<i:.•J(,.'JI F.'()CQ
(j if:d;iJ r! :.!Ullll1 t/~111fdoa:u l25
ln curtea ca$ldului, la dre3pt~. e sala cava leri-
lor (pi. I, 9), snla de r~epiie con~truita in slit iic:·
tic. în timpul lui Ioan de Hunedoua. împ..rtua p;ir; ~i-. ._
coloane octogonale ln două na\·e. Pe cen de a doL „
colo:m;i de la intrare. Si: gii~t'şle o inscri1>!1e ru littre-
gotire şi :mul 1452, data terminarii l11aarilnr. Acc?.<l"
saln a fo.>t renovată în anul l90i-l!lt4.
De11suprn s:llii ~~v;!leri!or. !a etaj. se llflă sala
dietei, lu care cond uce din curte o scarn !n spirnlă, zi-
dită într-un turn (pl. I. 8). Ponrt~ de ncccs la se arii.
are pc timpa n ă blazonul !ui Ioan de I lunedoara.
Sa la di~tei. constru'tă tot ele Ioan de llu nedoarn,'
era identică cu cea de jos, dar G. Bcthlen desfiin·
tează această sala monumentalii şi o împarte tn trd
încăperi mai mici. gospodăreşti. Medalioanele picla!l
de pc pereţi sînt din timpul lui 13ethlen. Se află aici
şi liguri din btoria Principatelor Rominc: Malei B•.-
saral>. Va~ile Lupu (.11-\ihai \'ifcazul (?)).
Spre sud-\'est. fn continuare de la „sala dietei·'_
e turnul Caplstrano (pi. I. JO}. num't <lup;i cclel>ru!
călua:lir franciscan Ioan Capistrano.
Urmează apoi aripa de miu.ă7.i. numita. după un
proprietar ele mai lirziu ;ii castelului aripa Zolyom
(pi. I, 11 - 14) . Aici îşi construieşte Ioan de Hunr·
doar~ ri locuint~. cu care pri!ej de~fiinţ~az~ vechf.;,-
poArtli a ca~telului (pi. I. 14).
G. nethlen construieşte prs'.e i1ripn Zolyom tnc&i
două etaje.
Bastio nul alb (pi. 1, 15L dt' iorn~ă scmldrculat•i.
în raţa vechiului turn de intr:ire. a fost ridicai !<•i
de Bethlrn ca depo~it pe!lt't! bucate.
 .. ·.

Z.!6
l2.7
Rc•;enind în curk in ;ting4 pon•i pe rare :l!l•
„ .-. Intrat. se afla: aripa Malia şi Loggia din !a\3 ei •. ,/' Arip.i 1··~;ir,kana <' nurnita aripa llethlen {pi. !,
-~
(pi. I, z.
3), în stil al r~na$tcrii. Scenele din pictu - '.fi,tkJ5) . dup<i numele aceluia care .1tla11gă incă un etaj
r.ile de la etajul de su> al loggiei reprezint~ le!?en<1a !'li[.lrlii nwi ' ed ii a clădirii.
despre ori"inea lui Ioan de Hunedoarn. Jg>:: loun d~ llum:doara ;1 î11gloh<1t tn sistemul de
Avcin rcPr~i<':ntatt> \lrtn;\tn~rC"le. <> fen1ei~ cu ntitrul tf'ga ~·,parare ct l <"t!'t.a\ii \'•.:cili ~i dea lu l d t.• ln 5ud nun1ît
lit!li• în mina, tn iata „un bărbat: apoi uo b.\rhat care tn '.if.i!alul Sfintul Petru. Din acest sistem de întărituri s-a
tinde rem„; di n fata lut 11n 1nrl. Avem >poi <> alto icni.·"' <0 '. •1:( J!ăslrat turn~! „nje boisa" (nu t~ teme) şi un cori·
ptntecel• mar~. co brohoadâ p• c•p 1i cu un i:1~l :n '""'' pe '~$ ~i'jlor ce leaip wrnul de cct;ll~~ prnpriu-LisLJ (pi. I,
..:arc i1 intindl" bJrbal•1lu1 d;n l1tt 1 1·1. Pe an s.ti\p {ll;1turJt. ~ 22, 2;.i}
mai ve<le un copi.l (Ioan de •IPJnl'<lolral, iar p·': altul. COfhu_l }~~_,,·Sllh r(.lporlul i~tur;t·soc i.d. f,,'~1slt·ltd din ilune·
,\ccstt picturi, împr\'"Unl cu J-lt~l.: m:u 1>ut1n clan.·. tr".bUi".' "" ~o.ara J adapu"llil u intre:;ga p~ciatl41 dt latifundiari
puse i " l~g:ttur3 cu r)t1~1n\'" lPa(·ndară .t (:ori:înilor Pictu- ' ~li· moşii !nlln:-.t" ~i nurneroa ...e ..;,alr d4'· tar~•ni pe care
rile au fost euculat~. poak chiar IJ ordinu! Elisabetei 'ir: ' .,,stapineuu. ,\r~st cas!cl e uit impon11nl ş1 carnde-
ln~h•. ca să ju;tif1cc prclenlnk lui .'fa!<'>. i1ul ei. I~ tronul ·tic monument c~v1! al orin<luirii ieudal~ pc :»rito-
Un~arici. _ _ . I regi unii I lunedoar;i.
!n ,eciniitalea aripei J\1otia. spre nord-vest. ;imin ,/':Jn vearnl al XV-lc:i. de do111c11iul cttillii Hune-
tim turnul de veghe numit lumul buzduganelor_ (pi. ~! i, ..·:ara. ;ipar\inea u 32 de mii de ju~ăre <le moşii şi 43
I, l), sala de tezaur (pi. I. ~ l. :1po1 dc)ua ha~lioJn_•~ ~''~ sale de ţara ni cu obliga\ii r:mllt ~i gTt'e fo\a de
ale inrinH:i (pl. I. 4. 5l. (<HH <' inzestrata 1ncint 1 ~· ~~ ~tapînii rastelului.
în alte locuri (pi. L 12. I~. 17: 21\. . ·;~· ' Intre num<'rn~ii srii propridari, ,e <!<'-prinde Cd
Spre nord-e:.t ele .1rip.: .\\at 1·1 menhona_m şan~ul f. o figur.1 rnarc;1ţa Ioan de Hun.-doara, cei care a con-
urşilor, unde ar fi f1i,t \inute. dupa tra_d_•l~c dt.e· < ift!s ru ,1(11.i _r;1Ji~stri~ la bi.ruulf<',. :;fr;~1uci1e, e>ştile
ri le animale sălbatice şi bastionul mumţiei, a,·!nd !'~le de jaram 1mpotm.a turcilor \ ll'lornle repurtate
partea de sus în form~ <le terasă. . . . ·,upra furcilor 1:1 Sintimbru (.\lbii) 1-H~. P(lrfl!e
Drept 111 fata portit pc care am intrat llt ca,tcl. ·'_Fier ale Transilvaniei (H:1\eg) 1-142, Belgrad
e cnpcla (pi. I. t9J. zi d!Ui în anul lH6 ~~ lo~n M . , .. 56 ~i 11tlclt'.. i;iţ din lo~n de Hunedoara -- org~-
1lunedoara în stil gotic. Sub raportu~ arlutecturat, e, . !\i' -~zatvtul ~• coniluriih>rul pop\larelvr din -;ud-estul
r
poate. azi· parte3 ce~ ma i iot~res~nta _a. mon~men!~- ,
'·~~~1 rt>pe' f;i 11c~-;tc biruin!e - „cel mai mare viteaz şl
lui. !n dreapta capelei a fo-;t sapata in st~nca, $'/\ ~ii mai mare soldat al vremii sa le'', rum spune isto-
10
'~ epoca lui Ioan ele Hunetlo.ira. 0 !întină adino de :·--. · li!tîeul Cvr\'1nilor, 13onfiniu:..
'
30 de metri. ~. "' A1111nhrc;, lui a dai1mi'. in t-<1d1\.a popoarelor din
-----------~--------- -~st rnlj
1
a ['.lropei pinii in zilele noastre.
 228
Octaotara Fll'JCa
~-
Aslazi, bâtrtnul castel al Corvimlor pare stingher,
anacron ic. fn mijlocul iureşu lu i de viaţa din Hune
doara nouă. cetatt>a ficruluf.
. Un alt monument istoric •l localitiilii este vechea
biserică romîneascii - monument istoric, aşezata
la marginea de est a oraşu lui vechi, deasupra ma.
lului răsăritean al Ccrnci. fala !n faţă cu rftslelul
Corvinilor.
Epoca zidirii bisercii c discutabilă. l,.;nii dau c•
dată a ridicării ei anii 16:3f.165-I, al!ii o atribuie unor
vremuri mai îndepărlale, ~ecolul XIV·XV.
Zidurile, ln cruce gr!flca, slnt din piatră, iar hol
lil e de căriimidâ. Lungi mea totalii a bisericii e d~
28 m şi se compune din clopotni(ă, tindă, navâ s•
;ibsidă.
Are trei perioade de constructie. Faptul se poat,-
constata din înfii\işarM şi construcţia navei, ahsi
dei şi a clopolni(ci. Tinda ~ un adaus ulterior al n•
vei, iar turnul. cu doua etaie. dateazâ ahia de l•
anul 1827.
Deasupra uşii navei, ~e află o inscripjie care po .
meneşte zidirea şi zugr~virea bisericii în cursul ani
lor 1634-1654. zugr<lvitil îiind de „Eu Caian Conslan·
tin şi Stan. zugravi".
Pictura este destul de slah cunservată din caur.~
depunerii fumului. totuşi cele mai multe reprczentilri
au putut li determinate şi inlerµretate.
ln ar-hiva bisericii. se 1ila ~i citeva docume-nte intO(\":
sante. unul e df' la anul 136-4 prin care /t\a.rja„ itica lui Lu
dovic ceJ ~1are. i.nlărea cahtah:~ de nobih cltorva romtn1. d~n·
du le propnelă{i.
OltidJJ/ ret{IWi H-'-•
Un alt document. ca m de aceeaşi natura, datea-i:i
Cle la anul 1450.
4. VALEA ZLA ŞTILOR
Deva Hunedoara - Zlaşti - Groşi - .. Găunoasa -
Ulm - Arani~ - Cerbill -··· s.,.,.,t - Poiana Răchitelii. Dl•·
tanl• 4< la De"•: Zlaşli, 21 km, Boş, 22,50 km; Gn>Şoi. 2t
k m; G.luno„•. 26 km: Ulm, 32.50 km, Arănieş. 38 km; Cer·
tr' .bll, 35 km; Socet. 40 km; Poiana Ridut•lil, 57.50 km. Gltra :
Hunedoara C:a.se de adăpost nu s.tnt Transport pe jos. cu că ·
l"Uţa, i11r pc timp roarte irurno~. 1n partt. cu maşina. Ex-
-cursie dt I ·2 zile.
Mica apii a Ziaştilor, ce curge pc sub zidul caste·
lului Corvinilor, uJ!de se varsă în Cerna, .trece prln-
tr·o rom antică regiune. demnă de a fi cercetată de
<>ricine. Apuci'nd pe cursul ei ln sus, pe un drum co·
rnuna l necarosabil, ne înfundăm tot mai adînc în-
tr-un \inut păduros, dar foarte atrăgător pentru ex·
<:ursionişti. Vom intîlni pe această vale IQ<:alită\ile:
Zlaşti, Boş, ( incluse la Hunedoara). Ulm '('79 I?<:)„
Arănieş ( 100 loc.). iar sus pe platouri dam de locahta\t·
le Cerbi.I (399 loc.) şi Socet (166 loc.). LîngăCerbăl
-şi Socet se ridică vîrful Pirvanului (912 m) şi dea·
' lui Pleşului (896 m), cu rrumoase vederi. De aici,
peste Poenita Tomii şi Poiana Răchitelii, drumuri
<le munte ne duc pînă in Vadu Dobrii şi vîrful Rusca
:(1359 m).
La Zlaşti, îşi
are sediul Intreprinderea minieră de
utc Lelese-Cerişor- Hunedoara, care are ca obiect ex-
trac\ia şi macinarea talcului.
 230 Odaoian Flota l.JI

r:~ploal•rile au începu{ în 1920 prin particulari.

Jntreprindere" trece in 1948, prin :.ctul 11ationahz;,.
rii, in proprielaka 5f3fului.
. ln procesul de producţie, se fol<»e~tt- 111;1tt•.a
prima indigena de talc brut şi steatit brut realizat
la I ele~e şi Cerişor.
ln c~rlru I întreprinderii t'xbrn urmolo;ireic ~ec­
loare <le . ac-tivitale : ~ectorul minier Li•lcsc. ,cclorul
mm1er Ccrişor-Govăşdia. gectorul prcparM1• Zla~1i.
$€Clorul prep:onirc Hunedoara, ateliere de i111n:tin~re
şi repnrnjii Zf11şli.
Produsele prin<"ipa!0 fabricate: talc onacina! ~i
~tea1it macina l folosit in fabricile d~ sii11u n. de •nt·
<Ji<"~menle. centrofarmuri ek.

5. VALEA RUNCULUI
Dt'\-a - HuncdoarJ: ··· Ît'hucu lnit:r!or ~· Su1•t•r11(lf
\'~$dt4' G!1tlar · - Ruda - IJOt'ruta \·oini1 9unriJ
\'adu f')Qbr11.
Oi)tanţa <h.· !<1 D~v.t: TE>hucu lnier1<,r. :?3 kn1; Trltuc·1 ~~~
per.or, 25 l.m; Govâşdia, 35 km. G!iclar, 40 l.m. Ru~;t 4.1
· km. P~cni\.1 \">inii. 47 km: Bunila, 49 km: \'odu Oobrii. 60
km .. Gara : Hunedoara. Case de .adăpost nu sint. Transpor~ul
fi" JO' ~i cu câruta. cu maşina numai to parte. Excursie de
J '2 l.th.·.
Ceva ruai la sud de !fonedo~rn. pe Ccrn11 î11 ~ us .
·s„ desf<ire către wst pîr;lu1 J(unrnlui, ri1re ţ,; ad 1111 :.
1
zrnarclc din vîrfuri!e situate la es( de Vadu Dohrli. E
o v:1le ~Mbatic~ şi plină de chei romantice. Pe mu;-
gm1I,• c1 nu gasim deci! pujine sate. P~durenii s-au
aşezat în <le<;sdii pe fetele plaiuri lor şi în poeni, Incit
<J·
ri
~i;'. ~]lmul, ce străbate aceste locuri. nu inso\c~te <lecit
•;f'i.it.:~ţîn apa Runcului, căci urmează culmile muntilor.
l ~·HW,~ ·Jlomiti <le la Hunedo<ira pe şosea, ajungem la
··f ~~ţ)iucu Superior. unde această şosea părăseşte cursu~
V ,~." ·• nci urmîn<l pe ~ci <tl Runcului. Trecem pno man
?.. ~·· :.'pentine 5pre ~ ajunge ln comuna Govăşdia _(f~ l
i! · \~ ' .\') 17 krn de la Hunedoara. Cu multe decen11 1n
1/::!l. " ,,;;-, ;i nu [uoc(ional ~ici mari topitorii rlc fier mt-
'te "le apa Runrului.
i~;:P!nă la primul r<i? bni mo11dial, aici a iunc\ion.it
"'i''furnal ale carui ruine se văd şi azi.
/i~. (lovăşdia are o regiune foarte pitorească şi me-
:·~ţă' a fi cercelat;i de vizitatori. Ca loc de excursii. e
,,.„ .'
232 Dcto;•1on /"loco
cel mai <1propiat şi aiţreot pentru cei din oraşul Hu-
neduar.a.
ReHnind la punctul <le afluenţa al piraului Run.
eu lui in Cerna, imediat clupa trecerea podului. se de~·
pr111de un drum de I:l km, con~truil în anii puterii
popul11re. care ne Jucc 111 Ghelar (2852 lor.), ;?() klll
de la Huncdoar:;, un importaui centru minier.
Ghelarul est(• una 1lin locali!J\i le rele mai \echi
cu c\ploJtari el(> iicr. Zaramintclc ele fier de 1„ Glie
I.ir au fost cunosrnte Jnca din antichitate. ln i1•uda
lhm. el,) au apart;nul mai multor iamilii nobile pina
I~ 1870 cîncl au trPcur. priu cumparare. ln p,;trnno·
mul statulm. Cxploat.1r.-;i in areasta perwad;i era f.1·
cuf~1 prin {"c1 rnere 111ari cu pi(ieri de slguranta în 10.
flt.'lt• !'Uj>C'fÎC>•~('(:~. O\:Îdtll(• .i Ic.• ZilC<Hnînlu[ui.
E\p!o;1l;1rca :;i:;!e11i;1tic:1 în suhkrnn <l iJ1cepu(
dupa anul 190 1. ci111f" fCJ,t dr<chi:>ii partr.:1 init·rioar 11
a 1.:1C"arnîntuluL ~~on~ti!uila Oin siderita. Tot in al·cst
li mp. a fo;.t c1>11$(·uit:1 ~i t':•lt·a Jeral<i Glwl.1r !Iun,•
doarJ. fH-'rllru a:-igurart•a u?1111 tr.tn . . pnrt de capari~ 1:\·
>ufic1cnta iJ"nlru ali:»en<. rq iurn:t!elor d" la Hu·
nl'·doarJ.
ln perioad;1 anilor 1•~111 19!·1. 11m11ca minicr<o , ,
de::'lia~urat tn n1ujoriL.tt1~.1 ra1.u:·ifor n1,1nuo:I. intrepr111
df.•rc..~•1 iiind sl<ih dotat,i r·u ntljk}al'e cn(:~caniz~ltc?
Dupa 19·1·1. ialrepri n<k·rt'd a lu;1( un nou :11·im prin
n1 arirt•a f<>rtclur de 1111nt<\I -;.1 ;1 nu?niirultd <l(~ uti laje,
par1tltl c11 <tce;·jsia rrl~'.nd;i "'"' noi C'(Hlr.H\ii dt• ca1ar('.
~1pr<>\'izionare şi cultur;llt>. .\,11nra rnineru!ui .;.a n1c·
ran1r."{ !n iaz.a tchnol<>g-ira ,1 tai(•rii ~i p;:!'tial incar·
car('.1. iar în ;inele -.r<'toar~ '-.Ju introdu:-< llit>fudt' rJ~
233
exploalMc ru ,urpare, realiJ.indu "' a-iicl o produc·
tlvitate ,µorila
Pe tarî111 'ocial·cll!t ur al. 11u i<hl con;truile locu·
inie muncitoreşti µe o suprafat a d~ :3500 mµ. Azi
există 111 Ghclar o şcoa!ii ele i ani ~i o şctrnlli pro·
fesional;i pentru fiii oamenilor 111unr1i 1\;11 Cih:~•: ~i
satele învecinat«. Statul intrc\i1w ramin~. r1intine şi
alclicr.-. asii.:urînd tineretului rnn1li(ii cit mai bune
penim insuşirca cunoştin(dor lt'orchtc şi a deprinde·
rilor p~drlicc. p<•ntru a deveni mundlon cu o înalta
t'alificar« profesionala.
Au i11.;t r<'m•vale in;;talatiilc d" alimen!.ir~ cu apa,
s-au ,;·sterrrntint retelelc elcccrirc indu<lriale ~i de
ilumin at.
Pentru dcsrnperire;1 de noi re1.crvr de minereu au
fost într~prinse o serie de ccrcetiiri şi deschideri c3re
au du> la mărirea considerahil ă a .1ce,tor rezerve.
Intreprinderea ···· deservita de iunicularul \'i1du
Dobrii - Ghelar ·- Go\'<lşdic şi de o calc ferată in·
du slrial.1 GhPlar-Hunedoara - con~ta din trei grupe
de mine. d1~lincte intre ele: mina centrala de vest şi
min11 \ ·adu Dobrii.
Minu Vadu Dobrii e situ11l:i l;1 o dcpilrfore de 22
km SfJrl' V(•st de Ghelar. Lungim~a galeriilor princi·
pale e de peste 14 mii de metri.
L.a Govăşd1a şi Ghelar. p11t<'m ajunge $1 cu trenul indus•
trial ~·l u1in<"lor. car<· urcă tnult, ofcrlndu·nl' privelişti ml~
nunat«
Ghelarnl şi Gtwă~dia au avut mare 11nportan\ă. pe
vremea Cordnilor. pentru iabricMe:t de sabii şi l:lnci.
 . , ...~,=
..· ,,.,,,.,.,~„~"~.~„~~--."!"'!~--
.• ,. '• '>'• : ·.·: :. :·. '!',;. •' --~-~~~~...,,..,o:;:=·„.".'""''"

,~l'(!;i
()cJat·~H Flota
1
o~ '" Ghel;IT >pre \'est. continua, pe culmi. "" · '~ Jf-lea. Dup:1 wm~I~ r"m•n~ aflate. s~ ,·edt· r:i. 'u''

.
s.tăpinirt•.1
tH."l',h,r.t. 1 l"'ii;t.11 aici o pulernica 1.'<Jlonie
drum r<>mun~· c~ n~ duce !n locaht;o\ile Rud,1. Poc
n11a \'oinii. 13um;a şi \'adu Dobrn. Sprt nurd de 1ct't 1fo. explo:Hart' Te1<·11u-i!~ miniere .-.e aila in >li'lg'J
drum. ~proapt de \'ale" Runcu!u•. !!•"im impr,1şl1,1lt> _ 'Cern ei.
~;11ele Ccri~or. Plop. l.ele>e, ..\Iun, Sohod"I ~i Ru Z:1c;11ninlul dt• rni:icrcu de la Telinr e ~k3lu1t

!
.;
.i
."I
MMt

f!Or
Oe\· a

l )C'll.>îc:i
6. VALEA 01; SUS A CERN(I, „PADURtNll"

i lunedc..ar <i
{'1r1e1? ((•rn<•
--· îc-liuc;1
··· Păr<ta~a
H(lşdnu ··- ((•rnlşoaril Flort•:1$a - ''\t"ft;i
Jn('1':·1or

L11n~:;1
·ro 1)1i(.1
Teliucu Supt
Go!~'!?
I i

!I ·„
~rn

'I
Ct•rnh dr Jv, Lunca t:ernii dt> Sus i-:xrurs•t• th· 2 zili:
I Dlstanf,, de la l)c.-v3 ·· îc•liucu lof~rior. 23 km. ît"11ucu Sup<
"
rtor, 2'i km; 1 inc1~„ 26,50 kn1. ():rna. 28 km. l'flroa„.l, 2R knl
To11hl.:.1. J,;,;.o km; GOJ!:':;c. 39 ktn; Dobit~1. 40.lO k1n, H;1 şd;lu.
43 km ( ,.„n1~0.1r3 Flor('"a;o;a, -:(} kn>; ."-\eria. HH t'J.) km Lunca
Ctrn11 dt Jo·, 71>.:..0 J.in1 Lunc:(f\. (.(·r11u dt" Su„. 77 ktn Ciar.1:
J1t•ntru Ît•lq;c. <:inc·~. f.<'r_na. Păroa ... a. Tuph13. Gol(.i H.1 şd u.
~o.1T.l Hun(rlo~ra J:'("nlru Dobica. l("roiş.nJra: Flor(·, 1,a. gdr~
Ght-ldr ot·ntru ~'''"1a. gara Peştrnqa. pc-ntru Lunca t t•rni!. (lcira
tlcitt~ rran\portul. pe- JOS sau cu clru1a.
D" la. Huncdn;ira spre sud. p:1r.!lel cu
pr.1rtea 'l1n~;1 .a <lCC'Sle1a, a1unge111 pe uq dr;1111 '!-li;-
rc>s un ildc,·ar"t defileu -· la Teliucu Inferior
5111~ loc.1. lnainlc de a intra în s11t traversa111 linia
Jerillii 11 L'zi!lei CMan.
.<
. !11 hotarul Tdiwrnlui, unde s·mt
d1~ comuna pri.miti,:ii. ~e runo>r urmele e~ploa tari·
'°: m111~lor d~ fier din timpul rorwinil<ir. P~ teriluriul
nu n ·(•r, .'·au l{'"it lt>me!Hle 11!1llr const rurj ii \'echi mo·
f!tc'< ~; in>rriptii r~mane din •err1lut al I l·le11 ·~i ai
.
cinri slralwi p<iralclc. w o grosim~ medie de
' 'ii! opt metn ~· " llini.;imt> ele C'ef putin cinci kil<imctri. ,\H-
~ ~l!.f.nereul esh• mni mult hmonitii cu 40% fi~r şi siJ,'ritiî
•>')" "
~ri1 .~i~·~·~u .,_ „., tier
~y/: E.M.F.î. Exploatarea minelor de fier - Tcliuc
"!~lift> ca ohierl cx tractia minereu lui de fier (sideritil, li ·
'frtfonilă. heuw{ltă, ancherit;i. magnetită).
·~:i" De <lreast~ i n tr~prîndnc tim• : mina cenlr:1!.1 Te·
[Uµc, min:t \>;idurea oraşului. mina Boutari, staţi;i de
) . , ~rlarc. funicularei~. (·arie.a de dolomilii Hunedo,1r;i-
"~{·~~eliut, c;ir er;i d.., msq> Sarmizegelu>a.
'"'·'" ~\int-le de la Tthoc "-iht lef,?ate de uzinele de Ja Călan. m
._ l4nie ierat3 Iun~:, de 23 km, caro duce spre Calan printre
iÎeah:ri:e H.işdatulu „i ~âl:li,tiei.
;;;;;· « De Teliu cu Superior ( 197 lc:>e.). care urme<il..i
];i
:1•:.· ijldat;i dupa Teliucu lnierior. la o micii distanta spr~
< .erna. pe ~r„ ~d.
v;.;
se 11f':1 N>m:ina Cinci.ş (42î loc.).
·~ Lca~nda "-JlUne Cfl a (<.>.:;l inte.mtlat de .5 strămoşi ai lui
~;an d1: Huutdoar3, dt unde tşi trage numirea „cinci in~i··.
s:.L~ focul n11m't „Popeasca". fa rea. 800 m de Cll·
·.:ună spre ~ud. st· con~t,1t5 ur1n~~e unf'i aŞC'/itri ro~
1if1:1( ş1 vhiecte j1ne (ciohurile. frnJ<menlele de (igle şi ciiramich
t r;ispindi!c pc man' di>l~ri!ăJ. lntrl' alleic ;111 io-;l
late mai mult~ pic<e reliefate. trei 'lat;;i. un cap 'Ir,
ărbat cir F.lt> ~,· afl;I in coler(ia şcolii lc>rale.
 O<.tauum FtotxJ

Cincişul are şi o biserică ,·eche, cu urme de pu:-

tbra. Biserica, clădita din piatră, avînd un acoperiş
din ~ndrilă, e de data mai recentă. Ea poate fi im-
p~rtită ln clopotniţă, tindă, naos şi absidă. Tinda ş1
turnul, probabil, slnt de dală mai recentă. Tinda sim-
I'.
plii are un tavan drept. Intrarea în naos se face prin·
Ir-o uşii aşezată I~ mijlocul zidului.
Pc bolt;i nao5ului a\'em urme de pictură. La fel,
ln ahsidă.
De la Cinciş, drumul continuă pe apa (...ernei. prin
ade\'ârate chei şi defileuri, pentru a in!îlni localita-
tile: Cerna (232 loc.). Păroasa (204 loc. l. Topii ta
(395 loc.). Dobîca (·JOI Inc.), Hăşdău (522 loc.) şi
Lunca Cernii. L~ Jliişdău, Cerna se împarte ;·n două
ptraie. primul (de 1~ nord) curg~ pe lingă Vadu Do-
brii, iar celălalt (mai d1t la sud ) curge prin Lunca
Cernii. adunînd multele izvoare de sub poalele vîrfu· ~xcursionistul vn găsi privelişti 11cl>~n11il_e-. Tr~liu!c
lui Rusca şi Măgura Albă. fnsa s~ ne aprov'zionăn~ cu de toate. ca~',. casc. _d~
Lli nord de acest drum găsim satele: Goleş ( 145 l: adaposl sau !(Icuri de nl!mcnt<1re 11u se <1fld pc .itci.
loc.). Cemişoara Floreasa (308 loc.) cu o go~pod:m·~ ' Din Lunca Cernii, dcuă poteci n~ duc la Rusca
agricolii colectivă şi Meria (1123 loc.). La sud, vir· ' Montană.
ful Văratecului ( 1033 m) şi ,·îrful Sorilor ( 1186 111) Meria ~ situ3lă pe o coamă de munle 1~. pes.te
închid \'Rlea Cernei şi cu en jinutul p.1durenil<.r. in .. !OOO m altiludine, desP,iH\il.ă ~e . alte ~ate pn.n ~·~r­
spre versantul tării llajegului. ~j(?. furi inalle de mun\i. vai ~dinc1 ş1 codri deşi, inrt~ ~
lunca Cernii de Jos (80il loc.) şi lunca Cernii de ~f.:" foarte greu de a ie aprop~a de _ea .. E o a~e~arc un.~ia
Sus (1150 loc.) stnt dou~ sate mari de munte. ln· ln jetul ci. Sătenii, cu ob1cciuri ş1 gra i 'ptcihc. suit
şirate pc 10 km, de-a lungul rtului Cerna, pc co~~­ oieri şi crescători de vile. Se ocupuu ş1 cu ar.der''~
tele şi pe pîraicle din jur, locuite de ţărani cc S'' (~rbunl•lui de lemn. Se spune l':i in vechime Alena c•a
ocupă cu creştere~ vilelor şi lemnăritul. Prin cod,ii un ,ni <Ic h•iduci şi ful(ari.
stculari, pe culmi de munte şi pe piraie şerpuitoar<>.

~~1~·~;t.~:·--------~----------------
 2J8
O htdul rr ur11nJi l/Uttf:doa.ta

„Padurenii". î inutul p'ror<•s.: ai P"<lUrt>nri•>: cu.

prinde r«n11fi<'a(1iie <Je est ale mun(il11r Plli:ina Ru«.· ;,,
<'e nC' np;ir <'a un intin,; platou. mf1rf.[inil la n<>rd de
vafe.i .\lurr~nfui, la sud de jar;i H ate(!ufui. i~r •:irc
<':<I oprindu-ş,. nhrup' in rnf.-a Cernii, p1· fini:. \ •n·
dru, Hun„cloar;1. Tefiuc.
l nfr;1ff'I Îll :1<.'C''.-il (i nuf izc>J ;l( :d f('!(.: ll ltÎi r func~
tf<);~ra :-.t• Jl0<1~e f;1<'(• <lin şe.;;uf ,<\1ure.ş u i u;. cfin ,,,.
fo:i Cernii ~au cli n [<1r11 1!aicgufui. urcintl la înc~pu{
pe <trumn r l!P ru p:ir1k repc:.i 11le unor văi in g1hte.
IJUrttp! e ŞI in1111dalJi11~. pcmf ru Cil $11S. pc Jlf ill1>11 . >ii
se d<'schid<! drtJJ ntiri şi potcei de culme. <'11 f:iri.rJ VP·
<leii, <'P fcaf.[;i i111r(' ci(', irccînd adesea ţ.>e,(e povrrn;.
şuri abrupte, sa fe!<' adunat,, P<' rufme. încC>njuraH• de
rera-;f~, ~a lr hrul rornp't>-
c.' ulturi facu lf' 1:1 sau
xefor dt- ciftun". Jn ace~sth rt·~iune aşe7.Jrilt• d1" l
de

lu ng-ul 'frun111ri)or rare dur pe \·fiile pir;,·\l1o:- "-!' t

puj Îlll'
-~
,\1l·d1ul i!<'Og"!"cliiC' ~' izoJarc;. ttC"e~tui 11nil! a <lt•it'r·
minat e>r11p.1(i.1 lc.,u•torilor. ln prim::I rinei "'')'Crt· 1
şi
0

oi!or .·1 \ it('lor C'Oin!ilc. ;1g;„cuJtu:-a pr· h::a.;,t· ::oi ln

vi1ile pirn ie!(lr. kmn:i ritu! şi lw:ru r J:i p;,Jlwc· „\r~,:c­
ocupalii . pr11r t1 r:i tt ;i C<>lo în mun( i. nu p()l ;,1!i'iJ ce
îns~ puti11e!e prd (•Jtiii pe C!Jr(• Ic· "" u1„lmr•111i şi.
ma i afc~ . r clr ll<'<'(•s:ir~ tr;1f11l11:. Prnrur:1n·~ pi :iii ci<'
toate z ll'ic es te. r11 ~i J;1 .. JW>tii'· clin fl<lrf1'1J ci.o n<>rd
a 1\·'furcşuJui, UOll <Jînfr~ grij:'le <"Cfc 11'1.'l.i dr.· ~<;<l> n :1 d('-
pădurenifor. ,\ 5(fd, pornrs« !a drnm spre 'e' drum
greu de rnuntc, pr \'arl~ d;i(«>ri(â vigot1r,~i iur H ptt r„
curg pc jo~ 1ncarr:~1 ~ u11co:·i CD n~ a;j .u r,'\ut:ij 1 · f>t'n·
„.---„--- - - -- - - - - - -....
~40
tru .1pro\ 11.1c>:1nrr :':1u pc·nt;u ccfutare dl\ lurr u 1n
!rele industria!P de la şes.
ln 'atele de paclureni mai ;ipropi.1!e d, marile
C"enrre 1ndu ... triiti<' rl1n \·c1lea Cernei c,1 şi in cele ,Jc
pe drumul rwloarârilor miniere Ghelar - Poemta \ '01
mi - \':iriu Dohni. se simte tot mai m11lt mfhitnt"
foc-torului •'C"<momic. :iduc-înd >C"himh;iri inst•nmalr. in
\.Î:\\tl .1Ct1"''lfll' <l':'~l.CliÎ.
Co1111111T:1tiik ;11w.,·oJ;lS(', imla rc:i t111utului de cop
tarful rntli :->trîns cu ora~ui. au făcut in,c;iL in J{t:!Hcral,
ca fl<>pul;i(i;i din \inului piid11renilor 'ii ramin;i in
for1na cj arhnt~ci h1 toaiE~ n1anife!;f41rile vic~(ii: ra-;;1,
porf11l. ohireiurilc, limb~• etr.
111 >p<'<'"•I <"a îmbriici1mi11le ei ne ;1par inleresanti
şi pitor~şt1
F<"meiJ po;irta pc cap o f>roboad;i din giulgi. hro
d.11a. re atlrn<i pe spate aproape pina j1h. I.a !li! ar"
sallie. ba111 >au margele. Jnain!e şi în spate poart,1
I dou;i iote, de nf>icei negre. Căma<~ e Q <1de\·;irn1.1
OpN<t arli,tira, pe umeri şi p!nă la 'marg n"ea m111e<"1i.
ca şi pe piept e tcsu(a c-u desene. Pb1e mijloc nu un
brlu ţc5ut frumos. lmpodobil cu margele. b~ni ~·
inele. Pc>tc hriu ;iu inci11~ un lant. P1• piept poarta
pieptare, iarnşi cu ('Usături. P('Sle acestea lşi ;irunca
pc umiir, şuba <curtâ . albft, din Hnă şi ţ:luga. Jn(·al·
!amintea ra,•orit~ c opinca.
lmhradim inka b~rlrntului este mai puţin C"()mpli-
cată : o cămaşii dr pin?.<i nu prea lungii. ru mineri
largi, lcgat.1 pesk m'j loc cu 1m şerpar. Pant.1lonii
„cioarecii" <int din ltn;I albă. L'n pieptar pe'l!.' rare
ci.•q
pun „reralul" . p„ cap iwarla o paiarie ct1 margi·
nele strimk ~· r<"lrill!~ ln picioare opinci. 1;ir pe
nrncir şuba
Portul „pmlurcnilnr". orieinal ra !nata \'ia(a lor
de altfel. de o ho!latie rara, <'~I~ o ~omoara care .1
menţinut de a lungt1I \'Carurilor eicmente prrt10aoc
de artă popular;i
O cţrursi!.' ln mijlocul „pi1d1Jrl~nil<ir" noştri, popu-
}!;., latie de munte origina l:i prin toate maniîestările ci,
~J" .este dintre celt' m;ii potrivite. Nici o <Jitii regh111~ din
·5~ ·ţară, nu ne potlt(' d:t ceva tllai interesant ~i ni•ii C'a·
racleri~t ir ,uh '1>Jll'rfu l etnografic ca regiunea Io·
cuită de aceşti fii ai munlil()r şi ai codrilor. ln zile
mari de tirg î1 pt1tP111 'Pdea rohorind ~11rc valt• la
Hunedoara. 1l.1(eg. Dcv.t şi Dohra. pentru •l . ,e a1>ro-
-viziona ._·u Ct !f' Ul'~t> ... ,trC> traiului.
Aproap~ !ntrcg m,"inil Poiana Ru,;c-a este ho·,
:gat în i:iraminlc d~ iimonita şi siderită. cu un prn-
'<«lll med:u "" fier la limonili1 de -to•, iar la sideri1'1
»-,de 32',_ Cel<• mai i11se1nn;1le zacamintP şc gasc><" la
Jl(ihciar, Teliuc, \'<1<lu Dobrii.
'-i D•• i11dai<1 c<> intri in ;iccs! tinut cu vili slrim te
:;;~i păduri s~c-ul;irc. dai de o spc<"iala confnrnrnti~ a so-
fi.lului şi tic nn lieosebil ;1spcct al vieţii. Dupii cum au-
"".fU( da un sp~rifk ilpilrte Zărandulni. sa u cărbunele
i -de pia tr;, \'<iii Jiului, aşa fierul da un spccii1c deo·
·':Sebit pi1dt1r~nilor din Poiana Ru,ca,
:':' . ,„.

2Al 24J

c,cur~ionis!ul, ind'·•f?o>!it d~ \'arietatea naturu. VII. Valea Streiului

s:.u , izitatorul. ~uril·~ de bogJtiile jării, nu 'a putt-.1
l. Gcneralitafi. - A. I a/<'a d,· jos a S1·eiului.
trece fărit;â vadă exploatările de mi11Creu de ii,•r.
~ 2. De la Simeria la Călan. 3. Călan - 4.
•ce~t element indi~pen>abil progre~ului omenirii, !r1 ':Pe 'valea SîngeO'rgiului. - 5. Pe Yalca luncani!-:rr.
lc,;,lp lormd~ lui de ~p;m\it" ;§~ I>. De la Călan la Haţeg. - 7. Defileul Streiulul
5ubcetate. - 8. Valea de .911.~ a Slreiului. - 8.
\ii•
i"J:)i: Subrelate la Ohaba de sub Piatră. - 9. Pi·
'la
·~\ 7.];#i.ul Sălaşului şi al Măfeştilor. - 10. De la Băeşti
, !;\ pe Riul Alh. - 11. Pui şi valea Riului Bărbat. - 12.
,De la Uvadia la Ohaba Ponor şi ClocloTina. - 13.
De fa Bar $pre izvoarele Streiul• i. - 14. Pirhl vi·
-v;adiei şi ni Merişorului.

!. GENf.RALITAfl
•iî
;.,.~

f, ;': ln dr0ptul localită(ii Sinwria, i11 f;i\;1 Uroi11~:ii,

}: '1 Str~i (poate anlicul S1irgPtia). laind tran>.-~r­
~\ . ' valea .o\foreşului. îşi VMS5 ap0lt> in partea stingă
~' '-marelui rlu. Valea Streiului, înr~pind de la viirs.1-
. lui in Mureş şi pînâ departe ;prP izrnarc, este una
_ . 'ntre cele mai ;nteresan!e şi mai populaie p~qi ~le
. -'Rgiunii Hunedoara. Cursul Streiului l-am putea im-
. p~rii in tlnu;i se'ctiuni mari : prima, <I~ la v5r5ilred
, Jri în ,\Iureş pîni1 111 Subretate, undt' pr;meşle şi ap>''"
' use cfe lliul M;ire, ;a r a cfoua , cu dirnrtia mai nwlt
• sud-c~t de ln Subretate rînn 'I'''"
izvoare.
!'I WPrim.1 pnr[t> are cnraderul un<·i vili. la rgi, IYJ·
·.te in ngeta(ie şi bine popu lali1 La dreap ta este
'· ita!a d.- ramitira;ii ale muntilnr '>ef)t'Ş. iar ia
, ' nga hte d,·~pilrtiUi de v:tlea C:crnei printr-un <ir
~ ~ol ne din form,•jfa Poiana R11,ra. Sfrăbăthd
 :11•'·•"'·

Oh/dii/ regwmi H~t

Trecerea din valea Mur~utui, pe \'3lea Strr.~ulut 1n "'Ui, O·

tem racc cu lrcnul, pe linia Simeria·Subcetale·Ptlro").m1.
,- !:o pe şor-eaua r~sonală din care se desprind m~1 ntultl." dru
-muri tatera1r şi care urmeaiâ cu fidelitate (in !!hnga) cur$ul
Stfciu.Jui. 01recţ1.:a genl•r;i.t~. atit a liniei ierate. cit şi a ~o„·~·
._._,,_Jet, est" nord·)Ud Ptntru parcurgerea acestui itinffar. n~· ~u
'~$.f-1em servi ioor(e b1n(' ~' de c.urie de aulobust'.

<~~:~:r::· A. Valt'G de jos a Streiu!!1i

.( '1ti;:·:..:.
2. DE LA SIMERIA LA CALA N
;;,~~;;::
~!f:::. Oe\·a -- Tin111a B~cln -- Totia ··, Bt1tit Pt>treni -~
~{~inlămilrrn de P1•tră. Excursie de 1/2„- 1. zi. -~istanta de I&
~{:Deva: Timpa. 14 km: 1lăc1a. 16 km: Toha. 16.oO km. B•llz.
~F:'19 km ~ P1ttreni, 19Jl() km; Sintâ1năria de Piatr:i, '.?2„~ k111
c1c'a~ta v;1l~, t• µrl\'elişte n1inunat:t ne intin1pina ·Ju1 ....~~- Gara : pentru Timpa ş.1 Totia, g.ar3 Sirnc.~ria Triaj; p~ntru Bu
pri mul moment, cu perspectiva grnndîoaş,i a Rele · ',\.1~ td._-a. Balii şl Petrt"nt, a:ara Săcia şi halta Batiz; pentru Sinta·
zatului. apoi a Şurianului şi a ,·irfului lui Petru. :x. -Wăria de Piatra. uara (.ilan.
Prima 'ectiune şi o parte din a doua. foarte bo- Pornind din ,·alea Mur~şului de la Dev;t pe;k 'ii·
'
gată. cu >ale de>e ~i înfloritoare, cu o populaţie har· ;roeria, primele localităti pe care I~ î~tilnim in ~11lca
nică şi bine siluatJ, e >o<.'olilă printre tinutur'lc frun· Streiului slnt Timpa (607 loc.) ş1 Bacia (75.~ loc.).
!a~c ale regiunii. Aceasta parte a văii 5tn·iului apar· „;, · Ambele sint situate în ;tlnga Slreiului, lînga „Cll·
jine 1.1 una din regiun;le cele mai bogate din punct. .·i~~WI ~"'naiul Streiului", şi ,;nt locuite în majoritate de .-~·
de vedqre economic şi cele 1rwi lnsemnnte >Ul> ra- ;;:~):,\~: 'J.7'r;,;.. • t.

~
:i(;l di:J.~1'1 ş 1· ' . .
JJQrlul is toric. ln şesul din tlreaplu rîului sînt si- iJi.l.•' ~% Intre statiunile istorice. de pe_ ~·a lea S~rc1ulu1, o•
tuate o serie de sate vechi. Pe versantul ~ling al \lf 10/.nen\iune merita şi cea tic. la ~a~1a . ~.a 1cş1re~ de
Stre>ulul, mai deluros d~cît celălalt, de asenwnea în· i~:j, "f~J.iiud a sa lului. la locul numi t „Palahşte , a.colo und<:
·' tîlnim sate bine aranjate sub raportul gospodilre~c. i1î!l'I -~!,~şoseaua nationalu trece peste calea ferata, ,c afl:r
~'\!rme de clădiri rom a ne.

i~ ~~~~~~----~~~~~----J
Aproape nu existf1 comuna în aceaslit vale. î n h<„ !b''
tarul careia sii nu 'e afle urme arhcolu~in„ in ;,pt· ')W ~~)j Atlt la Timpa. clt şi la ' Bâcia, au foi,t ridicate cil·
ci nl rom~ne. ·:,~ !'?· mine culturale confortab' le şi bine utilate, care tlet
 Uo Ocfa;Jiatt Fff'>Ca
Ghidul ngiu1Ui Hun«Joaro. 247'

La Sintamaria de Piatra, cunoaştem ci1~1".a urme

şi o a~ezare romană. Are o biserica ,._eche
pieistorice
de lemn. ln \"e:1~ul al X\"1 -lea. un p~scar romm a
găsit a·ci pc 1.1rmul S!reiu}ui, sub rndacina. unui ar·
hore raslurnat. o rnmoara de galbeni. despre care
t;fa ·,, s-a crewt c;i ar h rama~1te din comonle lui. Decebal.
,,, ;„ ·ta „Măgura", e cuno~cută o importanta sla\1u.ne prc-
t"' ?.:Istorică, ca şi cariera cu piatră de construc\1e (cal·
lţ,. ţ~~ar co~c~il°c). de 1111de a_u sc?s .d.a<.'ii makrit1lul pen-
( 1!1:' ·i~tfu ceta\1le lor din mun\11 Oraştie1 .
1

1hn„"V1 -· rlvrun11.' cuJ/wt:I „l)r, />eltu <iit>:ta·• f·~' \~{ 3. CA.LAN

\"<>lt11. pr111 t·rh;pe:,- '--o:iinftlre <le tirH.'rct s;it\l„r. o rod-
nica adivihk rnltu:·ală rle ma~ă.
..
]:>:'.
CALA N 137"3 loc J Oi•tanţa de la Deva. 21 km. Gara:
~..COian. Excur.ic de 1;2 ''
t ·rmcaza pt şo'l~<I Batiz 1740 loc.). locillitate or-
don<1la, cu locuitori harnici. Este o 1·eche aşezare
~, ·"., ;. Calan apar<' rn una din cele mai vechi lucalit;lti
> ·••. : . ale ţinutu~u·. ,\~l'lMl'<t J fost cuno~cuta .te rnmam.
.1mint 1,, prin 'cc. al XJ\·-lea. co!oniz~ta mai lirzio
~u ~1·, 1„ .•1du~i din 1\lsaci;i. L~ l&l7, un francez emi-
··Pe lucn! ;1clualt•lor bai, ~e pot obsen·a urmele wch1·
for bai rom3n„. La npU5 d~ bai. pe 1tra>a 1>\"upal<t ele
g1 at a int~nw al aici o îahrica 1~c port~lan. c;1rc a
. local tatea ;icl1wl<i Calan, ~e lntincle11 a~czare;i ro·
!natal in'a ctupa dteva decenii de a m:1i lucra l n
hotarul cit- apus al comunei . într-un )an\ adîrir. ,e· man{1 (Aqu;H.') Dt airi au ieşit la suprafa\". multe
af!.1 n1:!ri <':1ntit:1ti 'l" sc~);("Î. f<JSi!e foarte variat" monumente ruman~. unele cu inscriptii. l'n trumos.
l~n drunt \'1c111al ne cl'ucf' din Bati:t, p('~tt~ n1ici drlu~<1a·e. <altar inchinal „G1•nio Pagi A(1uensis" 'e aila in
dir~t la l-T1111t·doara :.i ,vallarul bi>eridi d n Calan. î<•atc ne. aminte,;c im·
/ ~t!lortanţa aşcz:'1ri i. înca din timpuri strnvechi.
D1 nro Io O•' 11 p;i S!rei u !a'. dcti pe drc;i pt.1 nCP5·
t ui:i. ~Iau lnşi rale ~11 tdc Simeria- Veche, Totia, (224 " ""•'.
"/ii° BAILE CALA I\. Di>l•11ra d• la r;c,•a. 18 km. Gar3, t.1il.1n
I
Inc.) şi Petrrni (45:1 loc.). a poi Sintămăria de Piatră ~1 5E::~:)3âi. Sezon mru·St.·µt~1nbri('. ~~~taur,alt. Oăil~ <;·111t la I <m
(322 toc.). I.a Pe(reni se e~ploateatii piatrii P<'n· ,: ~~e $alui Căl& nu Mit (219 loc.):. „ ,.

tru c"nplit (pie(re ele moar~. todle. 1>ilaştri l'fr) l.o· ·, ,i, Ca poziţie i;eugt af1ca, bai!~. C~la~ „c afid ~e \jr-
-calit..te;i ar~ n q~che hiseri<:'ii din pi8tr~ . 11.JUI stîng al Streiulu1, îndllta lmga şosea ş1 lin•a
· J ferată. Altitudine• 230 m. Are un climat moder:1( ş~
 -.·11n!'>t'1:1: f(·111prratura apei 27-'.?4' c:. ln-;talaţ Jil.._~ b~tl· Dup3 lt·gcnda. ba1.t dt• la t.:alan. ~apat:i .n piatra „ îu-.1
nPilrC ' "afla intr-un mk parc ru arini. Baia e'k ali- (âcuti d~ o 1in3." odal.l cu Ct"tatea Uevei ş1 C('tatt· d Lro1ul:.1·.
mcnt;ita prin trei 1z,·oarc. carP Jişnesr din fundul unui la (t•l zidite dl" 1 nt: I t·~t·111l.i ;s:rn :tr2tat·o iJ c~p1tolul J~·<pJc
ba1i11 '"Pat în piatra. folosit înca din antichitate • de
1
rom;;ni Ba1.111ul. în forma de lingurn . are un peri· ~·Uz•nele Ca lan. CI''·' mai la sud ,,e •Îl:i uzin„1.:
mel11!urgirc „\'1rtoria" C1la11. Au fu>l inian\a«· în
anul I8!i.l. Ohirrlul uw1ti : producti a de fn11!.1 re
nu<;ic. :O-('ll lÎ ('oi:~ ţii 1,~llr;i granu lat <•: pr„)du::.c lurnate
Îfl ionta: vase . caz<,flt', '."\Jh(-, tuburi, 111 a ~ini t!t,· ~d·
tit ele: . .\r(\ ~i o !)~<"\h'ţ de c1naHlLj pen~ru <1r~ ·L\•I<· :':1
nitare) 1nal ale;-;.
In HHl\. hllrq >ri11cl<c>rc'<1 a fus( !11ali1 de !;i io~1ii
.·...
,, :.•.
·'·,-~;::--

!lk'tru de aproximativ 94 de metri. lungl mt> de 14 rn,

lati mc de 7 111 şi adîncime de apronpe 4 111 .
;\\ ai si ni şi alte izvoare. captaie intr-un :ii doilea
hazin. Flai le Cilian au ape lermalc oligometalicc, con·
tin înd c:trllonaţi de sodiu. calciu, magneziu , s ulfa't
<le so<li u şi clorura de sodiu. Ajută mult la tral amen-
{ul reu m ali~rnulu i. hoff de femei, guta. anemic şi
uncii· ilfccpuni ale pielii. ("rt.'ur!
 ,
tf.'J.S.~':.'V!>"'"NF/<·'·
. ----------...•.

.256 OcfQ11fttn FIOM

(~:'.:·'·
patroni cApitalişli. prin actul de na\ional;zare, ~i lre- c·• liuc, de la t.kn;i de Fiu (Banat), cu linia norm•lil.
·~tltii ;n P<'-~5ia >talului. 'c-{j. din slrain•lale.
• Uzina 11 lun«\ionat cu un singur furnal. 111 anul
· }952 a fost pu~ in fu11r1iuM înta un furnal <'umplet
.. m:e<:anizat. La fel. au luat fiintă depoz·re mer"niz:ite
~1'd,,e font ă şi de mincrt'u. o instalaţie de granul;ireJ
%~ ·~~urei, o u~ină.. semi·coc:>. ceea ce a determinnt creş­
\ .·. ,,1~r.~a capac1t5\11 de producţie.
~~·• ".S·~~i\Uzina are: sectia furnale, sec!ia turnătorie, sec-
~it:a li#, .. semicocs,scctii1 montaj, secjia emailaj şi cil~\~
' \l ~;i.tli amdliare gospodăreşti.
~ '~' '~'."7.Uzina Călan alimentează toate turn<itoriile 11in
·" ?!ţii cu fonta pent~u turnătorie .
.,; ..~?;"Numeroast>le blO<'uri şi apartamente muncitoreş1i,
•},, §ezăminte de asi>1enta socialii şi culturale. constru·
~ · ,~ în ul1imii ani. <.1rnt<i grija permane0tă a re!l'imu·
'!;""'{li.li, pentru hunastarea materială şi culturala a o;i-
;"~nilor munc·;
~ /'..,. " De la Cilan spre vc:.t. in apropiere, <e ai1;1 satul
;~;Ş,încrai (384 loc.). iar ceva mai ta sud, pe o :.Ita ~o­
~'fea ce trece pe>ie deal. putem ajunge prin Hăşdat
')f,Gl I Joc.), la li unedoara.
*I;. Cam la jumătatea drumului Hăşdat·Căl11n. se des-
"· ITT.IJldc spre su<l·\'est un drum, lung de 5 km, care. tre-
·~ ~~(! prin loca lităti l e Nădăştia de Jos ·ş[ de Sus, lare
$· ..:: ăturn ru drumul I lunedoara-Silvaş-l18(t~g.
i·~::::
4. PI: VALEA SINGEO~GIULUI
I Stret S~<'•:f ···· \.'alea Sins~or.g-iului
'.:<1' ,\\ateria prima, minereul de fier, este adusă cu dC' ţ) zi. Distanta de• fa Oc\'a:
: f1 .ajutorul unr1 ! nii ferate înguste, de la minele Te- Str<i Siicel, 2c).5(l k:ll. \·„i. •
r.
 S!n~toq:1ulu1. 31 km. Măgura. 3•.50 km. Grid. f.O.iill k1a
Gara : pr-nlru toate. !fara Câian.
Trecu\i de uzinele Călan, la cca. l km, se desface
·din şoseaua principală, spre est, un drum comunal ce
I trece Streiul pe un pod mare de lemn. pentru a ne
i conduce în localitatea Streistngeorgiu. Localitatea
·~ ·este un nod de drumuri pentru ţinutul de la est df'
Strei. de aici se desprinde valea Sîr.georgiului 'i• ~
Bo~orodului. Prin valea Slngeorgiulul, pe un drum
[! ·comunal, carosabil. ce iese la Turdaş ro şoseaua na
~ !ionată Deva-Orăştie, se face legătură cu linului Orăş.
tiei. Din această şosea, p~ drumuri comunale, 1rntcm
trece prin salul Dineu tn valea Beriului, la Orăşlio•r~
de Jos sau de Sus.
Streisingeorgiu (736 loc.)'. ln hotarul acestuia, a
fost descoperită o staţiune preistorica precum şi urm~
de ~iduri antice. Din documente. localitatea e cunos
cuta de la anul 1377.
Biserica din Streisingeorgi11. Este cea mai veche
ctitorie. nino„cută, d~ oer11eşii 1011tfni din Ardeal. Bi -
serica, aşezată pe o colină in partea răsăriteană a
·satului. a fost clădită de Cîndea La(cu cu Jupîni\a
Nistora şi doi fii· ai lor, la incP.pulul secolului a!
XV-iea. Acest La\cu era un om cu trecere la curte~
lui Sigismund, rege al Ungariei, care li trimite fn so-
lie la domnii Moldovei, Ilie şi Ştefan (secolul XV).
ru •cest prilej Clndea. Plrcălab de Haţeg. plAfoşlo calu·
garulul Gavril să scrie ev•tll?h"lia de la Neanitu.
Biserica se compune din tindă. na\'ă şi altar. F.
·<"lăditădin piatră şi cărămidă.
In na\'a ş1 altar. a\'em urme din pic111ra de odi ·
nioaril. Pe peretele rasarilean al clopotni\ei a\'em pi~·
tură votivă. un barbat şi o feme·e. Femeia e !n co~­
tum romincs~. E interesant că biserica \'Oli\'ă nu e
Iii fel cu cea zidita. Clopotniţa de la biserica \'Oli\',1
no e deasupra 1iavci. cum este de fapt la h;serica
iictuală.
Pictura hiscricii >iab păstrată, de la anul 1409.
trebuie să fie considerata ca originală. căci nu ex'slii
nici o urmi• de pidura anterioară. Cea de la altar
-este de dalâ 1m1i recentă.
Imedi at la nord de Streis1ngeorgiu, se află Strei·
Slc:el {286 loc.), unde au fosl aflate mai multe urme
din comuna primitiva.
De 1~ Streislngeorgiu. pe drumul comunal spre
nord~sl, ajungem în Valea Slngeorgiului ( 467 loc.).
Stră,·echea aşezare. prin secolu! al XV·lea. a fost
reşedinta unui cneaz romin.
Jn imprejurim'lc satului \'alea Sî11georgiului, s-au
descoperit urme roman-!. Intre care şi o pialni fu"e·
rară a unui miner. S·a gasit aici. la 1867, şi un sche·
Jet de mamut. La nord de sal se aflâ „Dumbrava"
şi „Măgura", loruri c.le exploatare a pieirii calcaroase
(calcar conchilic) încă din timpul dacilor şi al ro-
manilor. Se mai află aid multe scoici fosile „ccrll-
kium" .
La nord de V~lea Sîngeorgiului se află Măgura,
(231 loc.), iar la sud-esle .Grid (464 loc.), sale mici
de d&al.
 Glu'dJJI rr;.:t1111ri llri11Nloor l
254 ()ţ,((J('lâll f'](/(G

•· PE VALC:A LU'.\CA'llLOR
L:Jlan 0 1 1it~a Strf"1ufui l:h.!td - Ocoli:;;.. \\ic i3
'ŞOrod EJtCUT'>I(' dt' 1,2 I li. Oislanra de Id l)t.va Oh.lb.t s··
iuJ~i,
pe la Hunedo•;-a. 32 km. pe: la Satiz. 2:-; l.rn, B~n,'~l can1l1•r-t:ia(lovîn~ Ponorici-OhJh,1 Ponor·Ponor·P1,.1i
34,ZJO klfl. G.tra: p~ntru Ohaba Sir~1ului, t:111hd ~· Uu~(Jr'J 1
g.ira < Jlan, pt>nlru Ocolişu ,\.\te. gara C;~lan $i 0r:'l'SIH: 8. UE LA CALMI L<\ HAŢEG
Oe I'.' Strdsingeorgiu spre sud-est, pe drun 111 1 ,.,,
mur~al, 1na1nta1u al<ituri de apa numită \'H!ca Lu n- •.. Călan Strci Ru?l -·· Oi,;?F'?:i ;\\.lrE" BrctC?a Str"'·
I ~an1lor. (;iului .,.,. Rr<-lt'a non11n.1 ..\.t•t~~t~ S~~~:î ['llopi \'«.lfl.'1,·t<!
I Pri~~" lorJliblc înti lnita este Ohaba Strclului \ 16~.
:~~·.
' ;J'lunc „. Vl\ le1:>l•I• Rdc F.xcursi~ d• o ''· Distanta de la D'11a:
i'
:· loc .), a1J1 (';lre /spre nord-es(J se <le$f<1c~ un tlrnm re . tstrci. 26 km; Ruşi, 21! km. Ocol:şu M•r~. 31 km; Brct•a Sire·
duce, ul:Hun <:U µiraul Gridului pină la si1t ul Grid. ' '')ului, 34 km, Breloa Romino. 3Z..$0 km: M;iceo. 32,50 km:
. C<~nt~nuind pe drumul comunal. ajungem 1~ (hi· , Strei Plopi, 36 km. V:ikel•lc Bune. 27.51) km. Vălc•l•I• R•le,
hd (•fa lor. J. în hotarul căruia, pe locu l „l:'lt·~·· ", : 4{),50 km. Oara : penlru S(rei. g::.r.l CiHan. pe?ntru toat~ c-e·
un pum·t do111 nan{ !neuit în antichitate, 5 .„
ail~I „ ';JeiJlte, gara Brl'Wa Slrt"iult1i.
!Jar„ ue illlr ~i 111onede antice greceşti, . ln comunJ Strci 1.;'l.) he 1 se ~junr,r îie din g"3r3_
Putin dup• C:hitid ~e dc~iare (spre e'I) drunwl Calan, la rill'\'J 'ut~ de mdri lie '~ara. fie p~ ~isc:t,
an~\'rno~ <'f> duce pe piraui 0<'olişuiui la Ocolişu M'c :care lrcce chiar prin comun•1.
1_61~1 ''"-) ~'.continua plna la lude~:·. ln \al~a u~
roulm. p,. ""'' {lllc!'a drumul anlic roman ~a·e he Biserica din Strei. De la marc d.stant• n~ intim-
'e"alur·
'-~ ' ..si!rm1zC'gctu~a
.. '1..·1n.rP · ' · l'·un·
şi v~~ea :\.\urr~utui ' w , pină,
nu departe <le linia fernta. între aceasta şi şo-
pu_I P11ni.). nl şi rn <'el<lţ1Je d~cc d!n mu111ii .;;elie'tl· ' sea, pe margincn ra>arilcana " platoului care co-
lui _ş'. r11 ra,tre ~e romane din llCeşti munti. ' ,~:boară spre Strei, vcch~a biserica ortodox<i a s.·!u-
}lu'. Aceasta. împreuna cu cea de la Dcnsuş sînt cele
I' f ,·:i111~- ins;i dr~u: u! de !a
Chit:d spre sud, pc · ;t- ';;·mai vechi biserici romîneşli din regiune. Biserica e
le~ . I .in1 .u l!lor. UJU!l(l'em Ht comuna Boşornd 1975
loc.1. romuna 111<1re de nnmte. 1({.construită din piulra brută. Acoperişul t> din lemn.
' ;;Pavimentul e Hic ut din caramidâ romana . Bi serica,
. Ho~vri..ocJu1 roa te [i un punct de p(('C(lre venlru t·\CUl~ii ,: ;ka plan, se împarte în turn. navă şi absida. lnlra·
tn Oh1n111 5_.i,t„u)u1 Plecind PI.' .vîr3ul l uncan1or.
·1 :1ro .1 i•t•ft. · :'rea 'în biserică se !acea odinioară prin clopotni\ă.
comuru:lt' 1_unc.Jni şi G~âd:ştea de- ,\1unfe. u:-ct1n1 \•1 iuril~· G1-
'~·Acum se face prin latura de sud 3 navei.
rle:anu. $\Jri:>n. \·irful lui Petru etc · S~u pt .,_ I·
„-.;(· a~1 J.!Jf1J1J JJ
 '"""'"·-·---- -------- '

tfo·_.
· ~r
-~~--
257

~\; ~§Jctur i ioartc 1nt<-:-t1 :-.oui~t· \"u pu!t>:ll şti dat.·ct a

~··· :•. cazuri.
pictata şi ~,, <-\lt·r o:-. <'!HU "'C' (:.bi~nuia în anumite

, Data precisa a zidirii h;~eridi r.u o cunoaştem.

. ,,P robabil ca date11l~ din >ccrh1J :ii '<l\'·l<':t.
~I; .Ptiq.ile cele mat v~di.i ale bisr·r;di sint c~<iµolni\a ,
, • .,;,l'la~a ş1 absida . De d•la m"u recent;\ sînl bo:ta din
{~· ~~~1n. acopcriş u ri lr ~ i prid\o:-u l rtin iaţa in1r:1rii
,' \,,, }.; Dupii comu na S lrci, pc şosea . urmeazii Ruşi (328.
;!9<'). w ~ll'lllt' dt• ziduri m1lkt>. I.a \·est de Ruşi se,
~...,na. Oc?hşu Marc (504 loc.). apoi pe şf>sca Bretea.
•~ [Ştre~uh'.1 (2:35 lor .) , ia r !n iata aces!ei:1 ilretea Ro-.
, ;J,Dîna (.358 Joc.) . Pri11111. tn s\inga Sl:e;u!ui. 11 doua
' ~li dreapta lui. l n vednatatea ~a:ul ui Bretea Strei ului
'e afl ă Măceu {66:! loc.) . C!llll)'.;C''11 r>entru rulth·a:
a vitei <le ,·ie. ca ş1 Ocolişu ,\\are. cu un \'in de
un gust pl:icut.
'ftunul il~?p.1r\il ia trt'i et~jt'. ln· •. 1r,·.t „\. J,(e
t"
Căminul rull ural de la ,\\<\cet1 desfăsoară o rod·
prin partt• dt \t) ... t, prinir·<l u~a in"'oronJta <"li \111 ~ JJica acti\•itate cultur~la, prin e~hipele ~ale de tinc-
.irr irint. Timpana. de de<15upra µorl.dulu1. " pidaw. :!'ret sătesc. Buna drsfoşurare 11 11ct',·itătii tste as1-
l.ri cttijul de ;-;11,,_; al turnul~d cxi:;ti1 llll C'hl1n.1r din c.:i- . guralii de cămin u l cultural, ;ii!;cat în ulti mii ani
r;înudJ1 in I.li! z,1g-. {J~trter~d turnului ~1r1: i.) b(IH;1 -.t·o1i- tare oferă condi \i i bune de dezvolt are ncti1ii<ltif
cilindrir:1. .\ro11erişul se iermin;i in inh'rior prinlr·o . .:culturale de rna~a.
c·upol:i, 1<1r l•> t•\krior primr·o piramida Mn ~lruila di 11 ,'J De la Bretea s pre ve~( pulrm trece. pe un dru m
, J.i:om~m;d, la S il vaş şi la miinftstirca de la Prist(}p.
pi atrii.
~ ~avei , :tC<>pcri t~j c.J(~ l• holtil !f}ngic11di11aL1, ,·1rl' trei ·\ S pre sud, de la Bretea Strei u!ui. soseaua regio-
~:nr'.lii, ce trece pc lî ngli Strci- Plopi (.343 Joc), care r 5·
'

fercslrt'. pe lalurn de sud, Din nav :i \ r1·ccH~;1 in ah,

~idâ , (1coµ~rit~i cu ho]t<; c.u ogt\"(\ l'.ll o ~i ngurci fc- ,J!lllne ta stînga înlrc linia ierată şi S!rei. duce ln J fa-
re;istrtJ spr(<I rtlsf>rit, ~t' iace (Jl'irt trpi u~i. ~ţev. urcînd în serpentina prin pădurea „Ha\egu!ui ·.
;·, De la Rrete-a Strrlului. linia f~r<.1t~i duce dfr!'ct spre sud.
Hhvr'\'a c!~ l;i Slrei a io>t 13id<lli1 in in1~rior cu ~_sprr Subcl'tatt'
2'>il r,/, :.:.··.il;: r..„. ·• Ghui'tl Tt'l:lÎUnii JlunfYloattl 25!}

ln partt'1i drcapi.<-i a riului Strci (tle ln Brctl'·• r·

mina). drumui c:>muaal c!nce ~pre e~t la \'ilctlck
Bune (G:il loc.I şi Vilcelele Rele (-l88 lo<'„ 1!1c.11-
şi \'ilcelu\,1). ln.hoia~ul ~cesiora. s-au :.ilal m.:i mult.-
mon(\dr li~ in1it:1\ir: grerea~t·~. Spre :'Ud. 1>rin ~•~t' _
.Gin l3ga şi Covragi. lr··~!•:<i Stre''.l!, ajunw:m lu ~'' ·
('elol''·
lu h(ltarul l1;r:!1itcitii (Jin~.1cr<1. nH ir1:-">t cL1lt' ~ •
i\'e:1l(i urn1€: alt· ~()r:el<~ti~ dtH:i~L~.
7. Uf.FILE UL STRt lUl.lJI LA Sl!flC!ll'ATE

Sul:c:<-lt1tt• • fJ;i,·:1 ·-··· B.:l1.•11:ir. l)J,ttn1~a rl,· I:\ l)\'<,. .1 ·

47 .., ..; knt Gt•ra: SuhCc:t:\tt,·. E:c.t'-ll;.„:,.,. ,,,. 1,2 r i.
S1rinsa îmre Yîrfurile Ba h,rnirnlui. ce sini uit•·
nt(·l~ ra1nificn\:i di1l n1untii 5t"1)~~ul1Li tn p~i·ipfl nec-;1·
,1 ~· 111trc eleatul Or!ea şi ,:irfu! Pl'lri~u:11i. r;imi
fic~\i' ale muniilo~ Poi~!12 gllS·.'~. apa ""elu:ni "
prinsa au.·i într-un tleiilt·U. prin ca~· t „·<-•n~l ·uit~ ~
cah n frrnla. D:mnu! antic rvnrnn. c.ir.• \'cne« t.1' :
S.1r111îzt•i:tetusa. trece~, tîe ase~1<'nea prin a~c~t clt:i: tl"·t· .
111 OC'Ca~la slrin1tnare se ga::.e:-"t~ s~:tclc Subc~tate
(r\.!!l !O<'.). Orlca şi Balomir (·liîl tn.:.t.
Subcetate. E " :1~~za:·c 11tir:;. nnrl d<~ rate [N"l,;
l) c alcl pOl'l1l\Ş1f.' !lni:i fc7 rata Sub~·~t\:tt~·<:~u·,u1:;,·'-.e::
\u1TIClt': $H lt1\lh ;,h:r i·Y~i de i:1 o..'C'ia\L'~L n-•IÎ l'llli. z:~ dC'
1

111 turn11l de '":gh~~ . <k p<· 1.!c~l~il Orlr.;1. pe şl111d'<'

t·~,ruic:i t•i;t<': nşP7.nt.
ln do~ul stn\it'.'i. dt>.-=t,su~'l:·t~ s:itu:ui. l:: ~„„.nfi;.1cn\,1
Str~iului cu Riul J\~tr<'. oe C!.l!l!;e~ 1ic:1!alui „Or'.<·3·.
:ttirupt ~i ~lînl'(1$., ~e afi;; ·un turn t.i,_• paz~1. 1!•• ''!"~c_:!l:t·
n1l'dirv·alâ, <":1re p:ire :: i! flx~t i!ll"t•njt·:- t eu ţnlltl,-L

SuJx„/o/# - IUIM do JorlifiC4fit

 -----~··-·---------------- .:~

;-,·~1~\- (l•!rd;1l tr:~':or•• J/rJ:U'doota 261

Turnul de pe ·1cest dc~l. numil „Turnu l lui \'c,·e".

-<'u rirrumferinl« d~ 50 m. e construit din piatra ~i
~f' ~ud,
Slrciului, duclnd :;pre şi
paralel cu acest riu cu
·linia ferată. pinii lit Baru ,\\are, unde se termină va-
-c11riimidii romanii. Interi orul " îost 1irobnbil o<-logo- .. )ea Stre'u!ui.
nal. Azi nu a mai riHrn1 s ctin el <lecit o slah11 ruin:i. ~!$.:. După unirea Riulni t'•lare cu Streiul, în dreapta
Rostul areski fortific;1(ii a fost ~cela <le a apiir<t ~' ~omunei Sin.tiimări.:" Orle:i· citnpla l!a\cgului: _cu o.
şi a iace si~nranfa drumului, care lrl.'cea prin \',1!ea
Strc111lui pc la picio:irelc dealului „Orlea".
D<' pe arest d<.>:il , pe ra re îl pntem urca desfol d~
"Uşor, µe o drare care conduce pînă şuş, avem pri·
veli~li foarlc rrumoasl': ochiul poale cuprindr in-
!···
I
'
· 1nfa\1şare minunata. ramu1e :>pre vest. De aici p1t·
"' tem arunc,1 o ultimă privire asupra satelor de la pi-
<'iOarele verM nlului \'estk al Retezatului. La ince·
~( 1~'l>~htl drumului,. vederea spre_ ~elezat e !~~eră, dar :a
• < dispare d;n ~c in re. :i~openta de munlt• ele la R1u
ircaga \ară a I lafegulm, munfii Retezatul şi parte:> Barl>at.
-sudicii a rnun \ilor Poi an~ Rusca. ,.„„,;,.." Ciopea (370 loc.) este locul im<le şoseaua atinge
I.a vest de lni1lţimca Orlea, care poa rtă pe cu lmea \Y,_, __ "".·.ttdln nou apa Streiului şi calea fer j1{il. Toat~ stnt foarte
·sa ruina fortiiica\iei feudale. pc dea lul Pe\ri.~. au , lfM z :apropiate unn de alta, căci rnmiHcatiile stt.rcoase şi
'fost conslafaf(', prin săpături arhe.-Ologice, urmele unei ·~· :abrupte din munlii S~be~ului au făcut iărmul drept al
<işczări hallstaltiene, întărită cu valuri. Streiului aproape ine~i~lent. ln hotarul satului sc cu-
~K*I' ·~,.11osr urme de zidttri romnne.
B. Valea de sus a Streiu/ui ffilii• ~~t Ţinînd în~inle şoseaua. intrăm în Ohaba de sub
·• (ţ· Piatră (383 loc.).
8. OE LA SUBCETATE LA OHABA OE SUB PIAT!l.\ ;..,·
Subcclate „- Ciopca ·• Oh ~ba de sub Piatră. Exc1ir>i<' d•
. ,; 0, . 9. PIRAUL SALA SUL Ul ŞI AL MATEŞTILOR

<> zi. l>istanfa do la Deva: C:iopea. 48 km: Ohaba de s ub Pi~­ •it-1·"

i.l~ ~,c. Hateg - Ohaba de sub Piatră - Sălaşu Inferior - S3-
lrli. SO km. Gara: Băe;ti. „,~ ·r'laţu Superior Mălăeşt; - Nuc-;o•ra. Hateg -·· Ohaba
\'alea Sfrciului, prinsa in slrîmtoarea de la Subce- ·~ ..te •ub Piatră - .llă!eşli - J>aroş · - i>rşte,a. Gara : pentru

'tate, o putem st răbate pc aici cu trenul, cue ' - .>.toate. gara Bileşli. Distanta de la Deva : Ohaba de sub

ne rluce către Pui şi Petroşani. Hategul rămtne în
urm ă, spre vest, căci şoseaua regională, ocolind strîm-
i oarea de la Subcetate. urcă tn serpentină dealul Ha··
ieguh,1i şi ia direc\ia vestică pentru a trece prin ace;;I
I
:·~-·~0..;P1ntra. 50.50 km: Sălaşu lnjerior. 52.50 km: Sălaşu Superior.
i ~.- ~{';,,~ km: /.\âlâeşli. 77 km: Nu~oara. 60 kn1: Miileşli., 54,50 km:
'\)• i' Paro$ şi Peştera. [>() km. EKcursie d. <> li.
„ '' La Ohaba de suii -Piatră, piriiul Sălaşului şi

~
oraş. Din Hatcg şoseaua continuă prin S!ntămărfa ·,{.~
·\ii•: _· el al Măteştilor, c:r~ iz vorăsc din munlii Retezatu-..

~' ~1!h .,il.,:~ul, se unesc cu St. e1ul.

()rlea şi abia la Ciopea se apropie iar de cursul
'I~..
.
·)(_:
.%·
i~-
11 ------~----------~---~-
262

Jn v,11e;i primului pîrau, sînt situate localila\ile Cnul chiar Io comun11, coniinind monede daci•l'. de
Salaşu de Jos (43:3 loc.). Sălaşu de Sus (989 loc.). imita\ie grecea-;ca. ;iltul. în partea de hotar numil,1
Măla~ti (259 loc.I şi Nucşoara (639 loc.). toalr le· „Şa~<1·'. format din monede repubiicane romane. io-
gatc primr·un drum comunal. losite de dad in rcl„tiil~ lor C<11!1erda!c.
La Sillaşu de Sus, în marginea de ~ord a cornu· La .\\ălăl.'şli, se afl.1 ruinele unei foniiic11iii.
nci. avem o rui11i1 feudală, cu patru bas11oanc, c:• pod a\'âl.i.:-:şti '.)I Nut~03Ff.I „11,t runclt• :ie ph:c:.ire pt>ntru exe»r$il
'thpcndat ~i rn urmele unei biserici care se nia1 rnd I !o muoti i R<l<zalulul.
~i a7.i. Co1;st rnc\ia ~ fost făcuta •• prohabil h,1 v.cac~· I 1'ot la C)habu <.IP 4'Uh r>i:di·~i se \·ar~a in St~i u11
ril~ XI I l·XIV. Jstori;1 nu ne ~rata 1mporlan\,1 c1, d,1r · all pîriiu, numit ni Ma\eştilo;·. ,.,, curge dinspre sud,
accusla $~ Yecle di n ruinele dimase. f~ •· ţu un <'urs foarte TfllC<le ~i rn o aibi~ adlnc~. t;iiată
Pe lingă u1111111Hc urme romane, S·llU afl!lt în
ac~astii localitate şi doua tez~ure monetare dncicc.
111 1 81
Wft,; ~ăjt~;~ ~~o~in 1::1'.7,s. P~r~ş";·~~~ i~'.~'.;i\; ~c';~~~a s:;il~~~
.\f?,., loc.) . La Pcşll'r:J ~I! :din o pe~krn cu ziduri. ~'' poale
fa umbla prin t'u.
T oate ~l<'Cstc snlC" sinl :-:.lr~i\'t.'Chi aşr·zari ale C'n~­
iatelor romîne~li. amintite în tfocwnente nrin ~eco'ul
al X!\'·lca şi ni XY-lca. ·
Salaşu dl' Su" M:1le~t1. Paroş şi Pe~t~ra s'm s .le
ce &u făcut parte rlin regin1entn! de (!îJniceri ro·
mini de la Orla1
10. DE I.A BUŞTI !'E RIUL ALB
Hatt-S! - Hilt'ŞU Riu 1\Jh -· \/aldeE Gc ,\\_\:n:~ „„ <~r,ro·
eştL Gara: pentru toah.'. ~.1ra ll:jc„şti. lljş-fanta d~ la D~\:4:
Băeşti, fi3 J<JUi RJ11 1\lh1 55 k1n, \'aidL·ii de~ !\\unt~. 5.1!1 l\01 ~
Coroe~1i. t)91SO ktn.

La sud de O!rnbu d~' sub Jliairii pc şo~E:<111:1 n•j!inrn J.i,

urm~;iw 8ăcşti (r>H> loc.) . .\id s•~ "'"""a fliut .\ !b.
izv0tîl di11 ma«vul l~tkzattd. l;i Vîriu ,\\ar.·. in "t "I
Ace;[ riu i111portl1!tl. ln C1•:.ie~li scapă din mun\ 1 rtL
cristale de ard1."1ie, frc'Cln.! I'~ 12 \'·•id~'[ 1.c ·\iunle
Nll l \0-ll W.O•- ------------------------
l•.:•;:•'lil>"--Oală
tnlr-un rurs repede. ,-,, hn!P adinca şi ~triml.1,
;•1111,1
!>ăpa111 in ~trnturile di hl\·iak spre Slrci.
L a Bil~~t i , s-au ,1ilat nrni rnulle monede anhr~.
Are o frumo<lS<i b'scri«i• în stil rrmianic. lntrcg acc>t
ţ inu t r vestit pentru (recu l ul ;,âu. cu cnt>j i de origine
romtnca scă.
Pi~ tr~ de mannon i d<' J:i fl ăeşti, explo ata t[!, a r
putea f; de marc prd.
l :n irumos elimin cultur:il 'e aflâ la Băeşti . c.irc
dcsfaşoara prin c\'hipe!~ '"l<'. iormate din tineret s•"
trsc o vie aclivitah• cuhur:ilă.
i.a Vaideii de Munte (:?56 loc.) . a\'em cari~re de
~
p ialri!. Cltimul sat pe acl's( rîu este Coroeşt'. (36:1
loc.) . De aici drumurik dt• nrnn(e ne duc pm ă la
Vîrful Marc.
ln ac~a~tă regi une. pc· \ilrlllu l dr~pt al Streiului.
terenurile din fata B ar~ti lor şi a Ohabei slnt mi-
n unate pentru culi iv~rc:1 \· ilPi dt> vie.
De la Bă eşli spre '"d '~ ;iii~ Riu Alb (3:l0 loc ) -.
~at amintit prin s~·n!ul ~I Xltl -lea r a ,·echi cnezat
romîn.
Loca l 'tăti !e Băeş\i , Rîu ,\ Jh şi Coroc-şti. sint s;;te
grănirereşti ce au apar\inut regimentului de la Orl~L
11. PUI Ş I VA L[ A RIUl.UI BARBAT
llev• -- Ha tei: - Ru şor ş,,„J - Galati - Fiieşll -
Pui Rin B.lrbat -- Hobita - Ur;,,. Gara : pentru Ioni~.
11•ra Pui. Distanta de la Deva : Ruşor, 54,50 km: Şc;d. 60.50
km; Ga laJi, 57,50 km : f(7eş! i, 61 ,.50 km: Pui. 62 km ; Rîu B6r ·
b•I. 6'1 ..50 km: lfobila. 67 km: Uri<, 67 km. Drumuri caro••bile.
E~Olr )ie de ( z:î.
. Spre Pui. Crmind rJc la Bae~ti pe şoseaua rcgio-
.
i,
cc tine dircqia ::.uti·est. a1un:.:e111 în ,:.\ul Ruşor
, •.(434 Inc J. De aici :;pr~ sud. c<1tr« m11nti. pe un mic
·.,rp.triin, ~< :1fl" Ş erei (7!H !cic-.) P« ~o;.ca du pa pu\in
~ţtmp. u•111ca1;1 <ialati :568 !or.). 'Rt d<• verhi g-rănî­
~~~ri. ln f:1( a areslei lo1~al i li1ji, JW partea cralal!ă a
'Jl'trciuhii, 111 po:1ici•' 11~:>:llilor. l' ~itu ntii lor;1lit;ill'a
\i'fizcşti 17 15 lcir.) . Din Fizt•0ti, Jl<' poteci, urcăm în
!;mun\ ii ~cht'~u !ui , trecind prin r ;iuuit'lc La Baluşoni._
~La Cos h•ne ~i Cioclov·na, cetalt•a 1l.1cic.1 de la Piatra
~oşi~. µt\ntru .1 njunge 1:1 iz\·o:irl·ft pîr~iulu· Lunc(tni „
„"
· _10r. pt \'' ('1ll )fÎ!n. prin Bi-)~nr<><1 1~1 C:ălan. ;,tiU ur-
' (?am ';>re ,·iriul Şuriann (2061 rn.).
•' ' !) • I . J
,~••.. ·,. up;1 C1i1 at1. p(' şoseaua 11.1[1011:1 ''· urmeaz;! co-
.. ~~· 1,o,un;~ Pni _
! m ~'.~ P ui (!l5 1 lor. ) ('Ste un mic IÎf!!ll~Or, in!'emnat
.~ ;· ,i~cntru I>~ cursu l <k sus al Strei11 h11 .
·~ ;< Ji.\ Pr i11rrnn l drept "l Streiului ş<' c uno,;c resturi de
• ' fa'zir111r i antice. Pr rela !~lt tiirm. p<: „.~\:igur:i ", a ilă111
'ifosi!e din cq·l~re11 (Ad eonell:i).
Pui <'<k un r~nl:-u ;.t tuturor twi~tdor r:ire vor
·'Să cer('('trze \·ersantul 5tJC1 -\'e<tic al munţilor Sebeş,
c-Oit şi partea esli<'?. clin mun\ii IJa(quJ:ii Si:U munţ ii
? .:R•'Jt>zal. I'<' 'al•'" Riu fl::·bat 111 " ' ' Prin Gaial i-
. r\_Fiieşfi. peste Strci. siril roff·ci c• ne dnc 1~ rălu­
i ''I.lefe Ponork i şi Cioclovina. d~ u 111f<: putem coborî
· (\spr~ nord. î 11 pîrău l L11nci1nilor. pri n Boşorod la Că-.
; Jan. sa u. pi> s ub de<llu! l:!.\'<.111rcinr. ln Grădişt~a de
· !Munte. 1\ !I~ poteci ne c.onduc pc mu ntele BiHrîna,
'· .~e~lu! Mlaci:e, Şuria nu ! ~i \'irful lui l\•!rn.
Valea Rlului Bărbat. !.a Pui 'r \';,•,;1 în Strei
numit;î Rin Barhat. cel m:ii ltmg riu în această

pJrl<'. l7.\·orii5lc ;;proape d<' ,·îriul Pcleaga. . m) , cc face parte din lan1ul de munti cu acela~i
Pe acea~lă ,·ale duce un drum ce trece pn_n s~
tele Rîu Barbaf (25:, loc.I, H~bila. (249 1~.) Şt ~roc.
(356 loc I· To~te sini ~lri1n>c~1 aşcun cneziale.
amin!itt! in documemc1e 11mpulu1. • .
Rlu l\;1rhnt. lo<"alilate cu o !nilorii_o~n· gospod11n~
agricolii colcrli\':'l. e~le aşezata. la p1ct0ar~le mun\1·
lor. pe marginea piriiuiui Rîu Barb;it. Locahtatea este
lt"'''Ui printr·un drum conl\111111. c11re duce ~pre e~C
ci~\;a l ea Lupniui şi BMu ~\k. lnca clin cele n.w,~
vechi timpuri, Riu B~rhai a to~t o >1şe1:_1'rc p'.1\crmc.t
din \inului cncjiior şi al vo1e\·oz1lor. cunoaştem un
document de la anul 1'112 în care ni se vorbeşte ~c
un prore$ de proprietate dintre protop<ipul r~m1~
j Dobrola si cneaiul Leel şi iiul silu Barb. Probotnl cn
de la ac~~t Barb şi-a primit Riu Barhal n~mcle. P_1'
l vir!ul dtalului împăduri!. dcasul)ra ~atului. au fr.·I
con~talate urme romane.
Pc aici urcă turiştii pe muntele Raleia, unde avem
o frumoasă casă de adăpost.. . .
Primul punct. şi <"el mai oh1şn11 t de u~ca_t spre
Retezatul, este Haiegul (pe la Rit1 de .'-'\ort şi_ Gur~
Zlaliil ..\1 doilea centru de ple.c:1r~ este _Pu~, mat
bine zi~ Rh1 Biirl,at. pc cursul nuhu (mumt l,1 fell.:
în $U$, a le cărui izrnare sini. de cău tai I~ mun\11
Relezatului, apro11pe de Rlu Alti. la est de \"trfu~ Pc-
leaga înlr·11n nchi de mare. de la poalele vtrfu!111 Pe·
leaga'. Arest rîu. ciupii Rîu ;\\:irc, este cel mlll m~re
şi cel mai lung rîu al Retezatu.lui, C<•re. c~n.ducc p1~ă
adinc în rreierul acestor rnun\t. !nlr~ 1 i~oarele Rm·
lui Bărbat ~i ale Riului Alb, se află V1rful .Mare (2456
267
nume. linînd de grupa culmea Galeşu. Popas de
noapte. în prima zi, putem face la Stîna din Riu. A
doua zi. putem urca la vinul Păpuşa \2502 111), sau
la sud de Păpuşa la \'iriul Custura (2463 m). De la
,,Jtl, Păpuşa. putem trere la Peleaga (:?511 m), la Bucura
, şi eventual !;1 cel mai frumos iezer din Retezat, la
•·'.<•ş,01: Jacul Bucura (2040 m alt.). Jntoarcerea, daca do·
!.fiw,s, rlm, o putem Iace pc a~a Sibişelului în Jos. pe la
~~~u;.Nucşoarn. Dar. nu e n~vo1e, pc~1tru cme nu rezistă Ja
!\ "'ff'··;.o excurs e mai mnre în mun\1, să fa,:ă acest drum
".!f:.fntreg. Chiar nuJ1Jal o portiune din drumul d~ la Ho·
'•r·· bila peste t.:dr (drum de cîleva orc) ne poale mu l-
ţumi prin farmecul pe c~ re îl preziniă.
li, DE I.A LIVAOIA lA OHABA PONOR ŞI CIOCLOVINA
Deva - Pui - Ll'3d1a de Cimp - li\"adia d• Coasl.l -
Ponor - 0'1aba·Ponor - F<'deri Gara : prntra lo•le, gar3
, Li\•adia de Clntp. Distanta d< la Deva : Livadia de Cimp. ti3.50
lr.m: Livadia de Coasti, 6-1 km: Ponor. 6S km; Oilaba Ponor,
66.50 km: Fedcr1, 67 km. Drum•ri caros.abilr. E.tcursi~ do
. l/Z-1 ti.
~
; De la Pui, conti1111ind oe şoseaua nation;1 l;I , t1jun·
\gem la Livad:a de Cimp (70 I toc) şi Livadia de
·~ţclastă (:391 loc.), pr;nrn Jl•' malul .stîng, a UlJll<l pc
:!!talul drept ul Sfreiului.
'r Amindouă slnl sate de grăniceri romtni ce tf·
·· nu de regimentul de la Ortiit. La Li\·adia'. la 11>·
'eul numii „Livl1zea", se <'unosc Llrmele unei :t~ezilri
 .·.~

'

dectt prirn;i Din ea cur!(<' un plrau. c;1re l.1 gur;i pc~

/\id se v<ir,a în Sire:. cur(!lnd dinspre nord ..mic• I
. D·1cft teriiprezint~ o iru•t!r>a~~~, t·.1~.:a<l<i - l"r1oe!e f(lllla:>~ <li1\
pîrâ.u a1 Pon<>ru Iu1 ' • p·otl n'-im
< -
şn-.eauH r~g1on.1 ·'
•. t..;t . I Jipoc~ com:ind prin11t w lormeata mai multe slra
şi trere:n p«stc lin~ ferată şi. pc,\c ~pa rciu_i 'I "tuti, cu o gr.,>imc dt> o.;;0.1 m. S-au ailat urme ale
dăm in drumul care ne duce l!l ~;•h'k Ponor (.~
.~1t111lui palcolit1c, con>tat:\loare din instrnm<'nk t!<'
I ) Ohaba Ponor {4:11 lClc.) şi Fcdcri (.)05 Io« l
~~· ~ Ft'<ltri. nu departe. >e :iBa calum1I ~1 re~ll'r" wJJ1lat, cujil«. rawttoarc (unele !ucrn!e numai in parte).
1 ~;4di11 crenwne. C\'M\ sau din os. Dintr€' animalde fo.
Ciodn\'in.1.
N UJllr lt~ Ponor ('
„. .
-;c11H1H 1('(; t;''.
-!· . \ ;„
1~ :-, ,t~;•>Ol''I .r : :: ~~i!e amintim · Ursus spclaeus, Equus Caballus, Ca-
seamn' pc~terli. De i:1pt. \11 acca;:la rcgn1nc. afl.~,' f{t.i!s lupus, Rhinoccru~ tichorhinus etc.
·numcro;hC
' ' pcş,en
, . ş1· (o
1 1·inc., lnsu•i
. ' pîr·1ul
• Pnnorn1w
, . : . ,. :~f./: St~\iu m•a de 1:1 O!rnha-Ponor, prin obicclele pe
iese (h1tr-o pc.;kră. l.<1 Ponor. !a. locul „< ir•1d ~' ' : :iiF.:iir<? Ic-a u;it l:i i\'('Rlă. n COJ'l$!ilui1, pentru 11rlteologl.
~"cm 'urme ne' r.iduri antice. probabil ruind~ 1rnw ''f.jin prilej tlP Ct'r<'ctări n>u1>r;i ex'sientei omului prl-
ca 5tellum". La nord de Ohaba-Ponor. se. aOă_ Fc .$.foiitiv în ace~te locuri.
~ier· cu .:.linei <'<llcaroase. de nalUt"<t c;ir$lH"ll ş1 rtr ::'.:'· Stafiu11ca din comuna primitivă de la Federi. C<'v;ţ
multe clt>linc De la dc•<J!ul Padcş (!()'.:!~ ~n}. cu'"'""::' ' mai sus de Ohuha-Ponor, se aliă localitatea Fedt•ri.,
minun;itt~ ;1jungern !~1 ;:~~ttunul Ponor1c1 , un<h: a\t· .) )n dealul l'•dcaro' dE' la „Coasl3 Vacii". <l\'CITT ci-
două pc~leri >i pir ii ul Ponoriciului, c<Hc dup.•, a. <1.'_' fe\'a pc)lrri foarte imporl:inte L"rmele .omului pa-
p:irc , 110 pamlnt, apare din nou cu nunwlc <h p1ra,'.~ Jeoli"c. ,Jr aici. '"' con luc in epoc mou't"·'rn;1 I'~
Luncan;ior. De aici. ;pre n<rd·\·c,l. c"h dnd !'~ '„ lînga i nstr11m<'ntel•' c:.raderislicc ;,ce.< tei epuc . a fo, ·1
ful F~lii ('pre Luncanil. putem "" con\111~1. •n ci.:' · <tflal. '.11lr·tl!I 'trai rn~u ele lut, 111111! cărbune. Poatt\
mul pe pirăul 1 unc~ni şi siî trecem pe lin~a (."' -că :~ existat ch'11r un atc•l'er ele fabr'ral in<trumenk.
clovin:1• care rnmlne 1n urină la dreapta, ca ~~ c"· '''1Jn dr~iul „Pi<1trn :\\untcnilor". din îata statiunii de
borlm I a Lune ani. . .. . :ţ1nai in;i'nt<'. b lnrul numit „Gaura C"""t>ş11l•1i", sr,
Staţinn<'a din comuna pnm1t1vă de la Ohaba-Po· Î~i!ă o aiti1 1w~tera, locuită de omul paleolitit-. flv 11ngii
!. nor. I.a su<l·<'S( ele comunii, pe dealul Bor.du Mar:. ;~~hst.rumo1lr din cv:irt ~: r~!<'8r rristali!l, :; ;iu 11il:i!
şlinco». forma t din pi:1trii <le cakar. ~e 1 "il<i'. ln îl",'. "j§i oase de Ursus spelacus.
tea d~ ~ud, 0 peşlcrn cu urmch~ on\li.111 p.1l('ohl~·. r,: Stajlunca din comuna primitivă de la Cioclovina.
l)r·imul pinii la peşterii duce (de la Ohaha ~ono, l JO aWi stu tiun~. rea nwi imp<>rl~n(J în acea.;lit r•·
pe ' 0 yalP strîrntă. o aM\·ărală cheie rn m:m.(• 111 1!11: ţ~u n~. c cea dr 1.1 Cior!o\'in:i. l.;1 «re~srn pcşter:i
niple 0 1·~r t11hili\ trecN€ cnrslici1. cu ca<c:1<k ~e :ifl,~ ':'jlutem ~jllll!J'C fie de la Pui-Federi-Pon()rki-Cîn;:ln
şi 0 ·a Joua pl·~leri\ !a OlJ:;ha Ponor. E ma• nuca
270 271

vina. fie dc la Câlan (prin BoşorodJ pe valea Lun-
canilor ln ~us.
Pc~lera ~e afla la sud de salul cu accla~i nume
şi la nord de cătunul Ponori<'L ln a«~li mun\i, pu -
tem men\iona de altrel lrei peşteri impor1.111le : pe~­
lera cir la C ioclo,ina, de la Luncani şi ce:1 de ln
-~~.
Ponorici.
Peştern de la Cioclo1·in:i a îost locuito de e>mul
diluvial Cr;nth.· a~e-.tuia ~JU fo~i c„>nS1dtafe pri u in·
sl rnm~111c'<• ~l urml'I<' de foc dE':<cvpcriiE'.
l,unginn~ ~rşlerii " de HO m. E;1 e imporlan(a şi
pentru cam it. "I! more de iosfati pe care o conline.
Tupogr:o iL .l<'t,tc • ;ie~lf'ri f' dt>Stul de complicntfl,
avincl m:1ltl' crorl(lo:i:e şi h1":1pcri. Vizitind-o, fo<irtc
adesea o;jnlt•fn sili•t ~G u•nhi5r.1 ;:r.1,iei..„•l\i.
,,~
-~~\ ·:
'
(rl ~)(J~j {~îa \!\'t!'IU <le ;1 f;1C't) (';J p;ttrll :;.trHtllri Ctli-

·' ~,;.-~}!:f· ;_.:l'~·.;: (_,· ~~~~~- c:~!rn;~~~~11~1,:'.1 «',;r;i"~ r~~>r ~~~~~~~·~ iii:';;,! :~:::i~:
',.__.
~
,:_._'
__... ..
···.•.· I i <:
·unele sînt prelucrnk (1lich\ 11;1, in;a hi:!le uli li'l.(1tc de
---„„,
i~ ,~;'«
om. l.'rnM 11„ ioc şi l'ârbunt• s-::u aiiat i>e~t(• tql. DE'-
sigur cii nu lip~r:$~ nici fosilele animalelor dih1\i(1 lc,
:'~~:z.~.~_:.~.~ ·;:.:. o ad\)\:tir:>\Î~J ~enzatie
(I ios'. de~1.~<~pt';·trr;~.
în peş-
tera dE' 1:1 Ciodovina. a unui depozit rl~ nhi~dc de
'~, podoaba din '•"0117. şi chihlimbar. apartina1011re sfîr-
~ şi1ului c;>ocii hronwlui şi incepuiului celE'i a fieru·
lui ffla:J~tnft). avind o 'e~!1ime rle apro~i111ali11
2.500 de :mi.
Diieritc ş11('1tta\i au <co;. din aceasîa peşteră. c u
stah1gmilc şi srnlaclîte. de un pitoresc deo;;ebil, mari
canti tiqi de ~u~no. ioarte b<•!!at l!l fosfor, compus
~- d!n excremente p:1trciiate ale liliecilor. Grosimea gu·
fi. noiului e foarft' 1 run~. J11trehui ntarei lui ca ingriişă·
()~>mint ;,rliflcial ri dllt rcwlt11tc hune.
~( Da~a clin ciru.mul no:'tru. _011:1b11,- Ponor- fede~i ,
1ti:; trec<'m la Lunc;1n1 ( şn 1.1 de la C1oc;ov1oa la Lunca111)
·~-~i nu dorim sii ne nwi h1toar<'em la Pui. ne putcrn
tţ:.contirm:; dru~rnl_ ~p;e B0$0;1•rl-Chi1id-StrE'i·Cf~l im, de
0; ,ţii;': ?~de, cu 11~1mnta, aiu~gcm !n valea Mureşuh11 . :\ces t
ţ t"' 1bnerM ,;e pl'l!\f.' raro 1n doua-trei Z!l~. Loc de odihnii,
.-i"{;
 .„.„ . 'i" „„„.-.„„,

273
l
p1·,·,. w1:1pl<'. ai!am la casele de la t>onoric1 s.iu ci~ la pc .Jiu. 1>1.· \ .tl( ~ Pctr<·,u!ui se poate: Htcrt{e. p1· po·
L111~r li lJi L1 Lttn<.'~u1i potent trc.'t·(.". pe \'.t!c:a ~\;).1 teci. pin;i L\ munt~'<· Oboroca 1 n.1~ 1111. p11ti111lu ""
()ra~liltu. 'Pff' ()r?.~tie. :\c-ll: de la f>1Jn(trici ...pre nor'! cobori Jll' .Im !a B~rh„1.-n c!c Sus.
pc I:. p, 1tr Ros·c. pc>\e ck•nlul \Junului, b <ir.1<! • [)„ la flar 1 .\\1-. ''"" drt•;.>:al r.~r:<';t•i tl~ pi;.tr.1. ,i„
h 1 de ,\\unie. ,Jn „J>iclr<>~u„. <'Ur~ul (\~~t>iu.ui con:inua spre nord
~st. sprl· np1nt<'J< l~:1trin 1 ')"', a1.·ca"'iâ \'!ll<' ('\i~l.1 -;>t <1
13. llE LA llAR S PRE IZ\"OARELC STRflULUI __ linte f('rt1tt1 indu,lrial;:i. ,~;i1;• lncfpe 1
~! Il<1ru .\\;irt.' (>t
.-~_;cursul sup•·rior al riu:u: nu se poale cncrgc deC'it
Pol ilaru ;\t;irc .... B~ru ,\1:c ·- Prfrr,s. E'\cur„1t• 11(· 1) z;
Oi')tan fa 1h· ';} ih·,·:i B~!'U ~\~!T<:-, b7 kn1 : B~1 u .\\ic. G.'l knl. ffe'pe drurc:ur• fo;ir!t· '"t<:'"''" Cursu! 1111 e:;:e llnnraL <I
Petro•.. 69 lua. Gura: (H'nln1 Bar. i:tar:t Criv.1di:i f'\'n{rt1 Pt•
~k:-_Stinci înalt..:. tu pcşlt•ii şi <'li c;"tderi de apt\. rtun t'
iî.;~ea <h' la „~ipnt<"" Drt1111\1! dure. dnd pe o parl,'. rind
tr.J:1:. r:i~.1 l.t\'\ldiit
~Mie ;dta 11 riuh 1I, duµa 1'1u;1 pt•rmit sti1wilc ci~ re 111<1r·
ln <'<'lllÎ!llHt„<·. fH\ Ş(>.~e:1 sau <·;i f:·f'nul. urc:.„<1z;1 ·'{'gini. .\ccn,1~ \;ik. n; ~\inri ealr.ar.-11•SC, e ''rc<lnir;i
lor~11i(;1pk Baru Mare (6S6 !or./ . Baru Mk i :'i:t l"c 1 de \"<lzul. () (';1 lauz<1 care S(i ne condt1<'ă e npronpc în·
~i Petro" (I 0';2 PC. l. t<.>a!e ;işeza:e fn;1ric.· ;1pro;1;)l' <lispC'flCillhifci. 111ai ;.dc.l\ L! PPŞtt;•ra ..J)eirosufui". la rar~
1100} 11'.· ·' ! l '! ajungt>Jll ~i tl1t!i u~or d1> 1a l'onor. Jnifat:1 dupa in·
_.\ii''; .... \ ~ r..:..1 in ';frf'i pir<i!i1 Jlelff)~t: 1 ui \ffiild trare. pcşlc·r., nu hn· rrea mar~ impre,;e. C11 ;di!
d1n,p1 ;J I ..,: ·1 \\e„işor~1lui. rt· tur~<:. •ir I.•
' măi iru1noo:; l",fC inter:nrril. pCŞ(ertl propriu lÎS;t, l.t
al.1tur th ~1 ... ~·a '-· cart\ ajuri;..:cn1 lrt.,_1·ind. l'U ajutorul unei <..C";Jri, pt ..,lt.•
11.1 \\.1rt'. r\ 11·:t'!.1 Je ::r:1rii\'t·„i. t· ;111u11lit ...1 p-in ·"'< o gn1·11).i -au p· nlr.o <i<·srhizaturl\ lmcra:;, Sr .iil.1
\'\;;)CUI I :\\"..('I Jlllp<t lfilOil'a lo.·„(:i ar r; fo,t o . ~·~multe o~«~ de Ursas spria~s.
<'oloni(· 1!1• ~!r<.~,·• )! sirhî. ~<lre au nyut ~1 u h1..;eric.i rlc'. _, ~~ I:xrursia :o.fi.• oiai po:tl(' <"ontlnua. drun1ul in".i ,fr·
hx·u I n·n111~ p'.ntt <lZÎ .. Si;h<_1\·er11". l~<tru ;\\i\·, <h.·~-p.:ir­ Yinc d;n cr in ce mai diiiril. Pt' un pfr;iifiŞ putem
tit dr un 111ic pirăia~ de lia:u l\.\ar~. t":-ile n11 1nit de ' ~;i <· ~jun!!c l;1 d<·al11l Ruzii ( IW'l m) ~· <.!~ ;irolo "r>r« Bil-
popnr ~i 11itl'Î~''i'. '.! , t rîna ~i Godeanu, '311 de la Strei. spre e<t. la Şuria1111
Pf·lr.:•:-., sul întins pe <'î~i\'<1 knl d<:'·t1 lunf.!lll un~'i' 4 Cşi vidul lui Petru.
pîr;iill. i..·~tr situat la pirio<!re!e în1ilţirndt>r .~.:\ftgur:l, ~ ~.~.f.
JJ1_ ••::· „ . ,. ,··• ••r"•<'Uf"΄
Pl'sthr 1
'• ~ro ._.q;,, .-.;,;ttt"!';·,
1\. r;J,, . "'·'
~·~
·"
ro•1'"11·u 11· l1(·1
1.1
\(,\< ,

f>lcaşa, l~aloiu ~i .11r,unce:a. NunH:.'lt.\ s~ C'f('lcft). r;) i·:t r ):hirc de J. • l\ I: dl' Pu '. pe ,·;~rş;rn\ 11 l $l; ng a I ' ;1" p,.
lua! de 111 slinrik i1e cnkar din îm1>rl'jurimi. Cs\e ;:··t:-o~u~:ii. la 2'/.· h cl•"Par!~~„.\ dr.· ~;.1tu! Pe1f(>$H. c·•:-11111r·1
s~t \'C'Chi, 111Pi11(it 'n <e:·olul ~I Xl\'-!r" Din c·' ~u ·-;;· Ba'."t' .\\:irt'. f)':-;tţ_Pi'J~ r_l;_' "' I'~· :-u .\\::re. :1a"o~.1:i„1ti\·
})1e<';,1 . ..:punr t:·•.:di\ia. <.~ei tare t::.i ln1t••n~i.·1t l">l'1ro~,1nji i
\It. ;t:,·''· l o kn·
. '''V~--"':-. ..
.

_ _ _ _ _ 1·~·
li~

La pc~lera - oe;coperită în ul!imii .mi - ~<' P"' h

;1j1111ge, 11ornin<I rlin Baru }\a~e. iie cu 1rtn11I for, „
Hcr. pc Slrei in ~u-. pînă la km 9. iar de: acolo nr·
dnd Jne\oios pe un abrupt. pina la slalia de luni·
rular, unde se află peştera. iie pc piîăul .:c duce Jc I
C$l la Baru ,\\arc ~i Pctros, para!d cu Strciul, ~pre
aceeaşi pr5terri. Intrarea peşterii nu " ,·'zihi';1 1k1
clepi1rl;1rP.
DP la in!rnrc - a de~cl 1izihud d(• 3·~ mp - <'•"
horim pc o ~rii rii de lrnm , cu ajutorul unei fringhii,
pir1;i Iii ndinri mc:1 de cc:1 JO m. de umk $<' in1r11 în
j)CŞkrn propriu 7.1$il. [lrin!r·O pn;~ r(~ dt> fier 111ÎC'LJ (tr~·
d!k1rul fiind ohligllt :1 se ap leca pin!1 npronpc dt' 11ri
zontalâ), unde ni se deschid <' serie de ~:1lcrii pe "
suprallltil n111rc.
C~r<'elnt:1 de calr!! colectin1i spc,>l<1~ c ol Co:n:-
tetuhti geologic din 13ucureşli. peştera de la îe<"uri '
fost declarata. în anul 195+, monument al naturii.
En p~•trcază îoca in inler;or intacte o <Cri" 1i·'
formatiuni concre1ionare de o deos•bi!<1 irumuSE'lt'
- stalagmite, perdele şi scurgeri, ~tafodil<! Cl<'. -
în general de <'nloare roşiaticii, şi prczint;J o reala im
portantă şliin\ifi<'ă. clatoritil unor formalii <'onrreţj,,.
nare rare in peşterile 1ftrii noastre ~i. tn general. i11
peş!crllc din rc~tul Europei. (mas1~ tahularc. ~tal~.:·
li le excentrice, pseu dos!atuete elr.\.
Peştera li ind lnr hisii. ,·izi ta rN• se poi1le iace 1111 ·
nwi cu Aprohi1r('a Comisiei momm1enklor 1111(11 rii. 14. PIRAUL CR.IVAOIEI ŞI AL MERIŞORULU I

Comisia region:ilti pentru ocrotirea miluri i Dev a. in· Pti\ -· Cri\'Ud11, -- 1\\ <·rişor. Ex('(Jl'~ie de o zi. (iar~ ~1rc·
$0\irn de ru~toiii Comisle-i monumentelor Mturii O islanţa dt· la Pl''-'a . t:rivadta. 71.50 knt: J\\ crişo r ,

Jlateg.

'
Zi'fi

P;,r:"·ntl \'ale~ Str~i11h11 a B;iru .~\a re. şosPlc•

'
turnu Im "" P"'"'n pal rande <kr1t pri11 1iartea. de ,;u.1.
l:i11t 1 fcrnle H ~e ata~caza mirul 1iir;in a l Cri,·a(hi . • printr.-un ..:it:llt'~. pl' ('rtre <)an1er:i • în rur~ul t1n1pul~n:
a l ,\\criţoruluî. pentru a ~trah:1tf· anevo!os n1un(i1 Rt· l-au tran,focrnal i:i intr;-.rt• ln p:1rlc-a de nord »
tez~tului şi ai Seheşului. rare. pe aici. parca :;e im de su<I. şapte• crcnrlu'i •~;>.ir~ ten·nul ltlwr 'P>_e turn.
µr t u11:1. Urcu~tli e m;irr. lima i~rată trece, frirmin.f Spre in,crior, <1('<\~:l: nii('i. {e:.-s:ruic1 ~~fll ~rt~1 . Iart.~',
111111(~ :-.crp~ntinc. prin tit11Pk şi viaducie. . tntr~lre<l o:-ii~in:!lc'i se ~11~;~ -~" o ;1~11 1111 ta. 1nnl.t1n1~', ~l
Crivadia (~GO lor) şi Meri~or ( 184 !oe.) sini 11' nu se pt1t(':1 iljung'(' l;·1 c~1 dt't.'!~ ('li aJH lorui unei scarl
l i n1 e~e s•1t~ p(' versantu t .lin..;pre Strei. etici rlin Terenu! în nh''."'Or nu e:--lt ::ivcl<lt l)t> a!tfcl. t~rnut
coln. in~cpînd cu B1ini\a, lnr~P<' \'trsrntul .Jiulu i. nici n·~! fn.., ;!C"OpPrit Nu a ,,,r·:ll pentru loru1\. ri
()c Îi! q.1r,, Cri\·:idia. "'P ~ nord. pc \"~l~t> la .::.tin . e."\clu~:\' p~ ni.ru ;1pa!"< r~ şi '~·-\;ii
.. (:t·~nP~ii''. slntcu1 intîinpinati 1le- o oeşt~ra. rt-tre 1 ., Jn 1n•t•ru . .:;.u!) l :t ('OrcH1,1ntt.'P.l. "'": .11·1a 11'1 •leiI
d t'
nrc .... ont'aza n1ult prin n1ar111h Distanta dt ~a gar~.. . . condor" . .>I .k I m. c:i un p.l-.1pll <le 0.8il m, pen·.
drum de o ora. " a <HL:Jlt• ... ' -:.i ,~ pcrn1i~(· ~i·{~Ct.'ft";~ <li>;lr<ttort· 1or <1·u1
~;~1~· ·;_ tru
\l:ia ie~in1 cfjn c:rivac!ja ':>' ind;!{,l ~1ntc·11 în Î"~;J :i~~;': ';..„ inier:ur. _. . .
1111or ~tinei. care ne sile~<' s;i lrrce:n ~lrin 1nai n1u:1e =li!~fl ţ·ţ,~:··> Un'i rlll :-:.oeotit ;1('~~~t \~ifîl dt' ~:-r1_~ili{' da,~Lt.'a ~all
dcfile11d, i<ar tr~nul prin t111wl11ri. .~r ~~;j::·rorn;ioa . <•ri~ine;1 lu· î~1::.ii r ;1H·d l;!\(i!a.
Turnu l de pa7.ă d~ la Crivadia. De l<l obi(ia <'> ; :~Jj\ <~; L.' rn~eaza !\\crlşor. ;~Lll a~fi, cil 'j Î 1:1 f:riv11dta ....:e
vaLli a, la era. UiO l<1n. 'L' :ifl:i un turn. despre tr« ,,„
ţ.t 1 afla c;1r t'I'(' I!<.' • p1•l'··::.
· c"r~· •!:: ;:.... I',l. ,·~eul uri. 1•111·
.;
nitul cantia nu ~L' ~lit• I"~" mu!L E ~iluat chiar · .~ mu lte f.1111i' i de pit-·1:-:1ri it;dicni
1?1.rr!,!'illC'i1 ~tîrac=i. De f<}f'll<t r<1lunc.la, ci este z=dit ~' ·~ ..,\,t~r ... o ~1 1 t !'te un ".'>nl d1· 11111!1'•. :1:"1r:i$t1at prln
piatr<1 'rcasa chiar dm stinca pc care se află. Dea _. ~viii „, ~,. dt'J:or", locuii d~ duh.in1 E o v&he aş~­
pc nr~ ,;c g:l,eşte nu c prc·1 <h101inant; abia dnd no ~ zare. tlt."·P'"" rnrP a\·f'n1 o anlin:1 t.• in:erc-~a~i~: l '!'
.11iam pc d, rie putem rJ,1 " .•111<1 de rostul şi r. ~·document din anul 151-1 ,·orbr;k ca (nm•şn lui
(i1111ca prn!ru care a [o" Jl"' a('Cs( turn chi:ir ilir• ~-~ Janâ.~ Crniul .1rtlt,a11t!u..i" ~! ·a i lu i „Basarab t„<>e~1ch.llf
Din <1Ct'st !oe central, St> ai':t ~pr~ nord piriiul ,\\1•n .. „
::;:~~.>şi
. I I ..,, ' .
lf>f 1>iJ.11L:ntu,' { .:,lJ!·"''i'-' a 1u~i„ ·~ ~-!alt .>1.:-1115
Dornnrs (I
şnnilui. c·u alhia drc;1pta şi ;:dînră. !:1 est o rîp;i 111:i .<r ~ft'în oînlp·ul Jiul·.ii, ~a .\\ ff·:t~)r ~ i „sI~s /at111d•• c~ c:r!>-
ci 11 at;i de apele d~ ndmir", i:tr li• apu;; şi m'.;i:iz1 ~- ~f dii1t{i şi 1na"l' bltistclnt s-au /ef.!al $L s~m' .,a.5.aza1 . cu;1i
awm prrlungiri de dr:.1uri ilornoil!e. ~{\' mai nru.11 t!e (l(':l1ri 'i~1(:inc:~, a.;·c,·f„'ll. ~<>:1~t. fJ~:n.i11t.:1ri l!l_f ...
Ext<•:-iorul zldi.Jlui. lcnru:: l~·ndva . .fi gin1plu. drep!. C(>(J~'l :-: (t' ?1•1ir1/e 5: !llJ/lt !)(:T: pra ...„l Ş' ill/lcfl sa lllt S;.,.'~
0 11 ' 11 '.ll'i (lfl~ Un ft•l f~· ·'.Jt Hl.tlHenl, Jn interi<"\ ( ma 1 ·1: ·u <i 'a jie (ii r~1ar1"' 11a.-t c.i frâ/ie·'.
"278 flt!o:•ian FlfK:tr 27rt

Merişorul este interesant loc pentru turişti, ga-

:sind aici o irumoasă cascadă la ~lînca Comarnicelu,
apoi peşterile „Gaura lo:rnii'' şi „Peştera din PJrete··.
Drumul. cu stinci pitoreşti. trece apoi spre O:miţa .
Drumul de la Cri\·adia la Băni\a, cu multe >erpen·
iinc. 1recc prin defileul ,\1crişor. Punctul culminan t ,,
.acestuia c Sanita, de unde începem să coborlm spre
bazinul Jiului.
VIIT. Valea Jiului
, 1. Generalftăli. - 2. Pasul Blinifa şi dealul Rabii.
- 3. Petroşani. - 4. !\\inele de cărbuni. - 5. Pe J'uf
de Est. - 6. Pe Jiul de Vest. - 7_ Mu nţii Pari ng.
8. Munfii Vilcan. - 9. Defileul Jiului .
I. G E N E RA LI TAŢ I

Bazinul <'arbonifer va lea Ji ului - cea mai impor·

fan tă bazăcarbonifera din Republica Popu l ară Ro-
· mîoă -- este situat în c11 ro11l superi<Jr 'li celor doull
J iuri, de unde li vine şi numele dL· trnzinul c11rh<lnifer
„Valea Jiului". E$\c străj uit la nord de mun fii ~ctc­
zat şi Şurlan, la sud de munjil Vilcan şi Paring.
Rtul princ·pal din bazin este Jiul, 11fe carui ape
au săpai în mijlocul unor munli, din cei mai puter-
nici. o vale fără a:.emauare. Pe teritoriul hunedorean
Jiul are dou11 bralc: J iul de Est (sau Jiul Tran5ilvan),
care izvor~şte din mun1ii Parîngului, şi Jiul de Vest
(sau Rominesc), care izvorăşte din mun\ii Vilcanu-
lui. Jiul de Vest curge de la sud -vest spre nord-est,
iar cel de Est. de la nord-est spre sud-vest. apoi spre
sud. împreunîn1h1 -~e la Bărbiîtenii de Jos, de unde
cele dou ă riuri, unite s ub denumirea de Jiu, se în·
dreaptă spre s ud, lrcclnd prin stîncile falnice ale pa•
sului Surduc, prin Oltenia spre Dunăre.
!;.'. Bazi nul Jiului, cu 111 un\ii ce·! inconjoarii, formează
:>o adevărată cetate. Intrarea. în accastii cetate a no-
;. tnrii, nu se poate face decit, pe la nord, di~ artcrn .d e
~- comunicajic a Mureşului. pe rnlea îngusta a Stretu·
<-:c
 .. ··-··------------·
261
i'

' tui ln ~li',

~ui, rie o m:irt• întindere
:şi cei <.;i Sebeş.ului. -:-ontir.ufnd p,·, ilir~1nJ .~\~;i~>rU·
toarea Banit:•
ap/\i pc cd al Banitei în jo~. prin strim·
s;ou pe la sud prin pasul Surduc.
Ji1•I, ru mnlurile 'ale prapăstioase, inaitc şi im·
j>ădurile, 51,('ondnt de o şosea şi de o cale iernt.t Iii·
lată în st!or:o pu1~mira a mun\ilor, cu numer<1as~
cotituri şi \'irtduclc """- ronstruiliî în an!i puterii pupu-
·~t. lare - este ;1rtera prindpal5 ~i t·alea cea rn:ii ~curt;I
\!fcare iare IPgălurn spr~ sud. spre Tiritu-Jiu.
'"f!i!i;;'· Drumurile vrdti rnbornu în hazinul superior Ml,
~fJ.;ului. peste .ru l mil~ Vîkanu!ui. P:iring snu ~1.1ri_<1 0.
·;.;;Erau drumuri de cu lme, iar tlepresiunea Pelroşarn lor
i~\j~tea fi nn. I<><: ele popas în aceste drumuri de munte-
/{Ş• de cu hm .
~.:. B11iinul suprrior al Jiului ne apare ca o rcgiu1.~
::~, r' relativ nu de mult !imp locuită. mai intens. A şci:.ă­
·AA' rile permanente St> ivesc destul de tîriiu, 1>rin \'eacul,
al XVIII şi al XIX-iea, in special după desroperirea
cărbunelni şi de,;<'hiderea de mine.
Totuşi sini aminl:te în documente unele a~zări ş1
anterior ~c~slo• datt'. cum este Cîmpu lui Neag Silii
' .&' Petrila. rare ~P runosc de prin ·se-colul al XV-iea.
< Cel~ mili multe aşezări din valea Jiului - Rîu·
~':.Bărhat. Pa1·oş. l.lr'r. Petr<ls. l·fobila ele. - au luat
~. 'f.;.naşter~ în urma unor imigrări ale tăranilClr de pe-
, ·: ;;:•.valea Strcinlui şi din tan1 Ha\egului.
0;.
·~ Sub raportu l ir11m11se\ilor natura le, bazinul Jiu·
1.:, :\.&.lui ru muntif săi. ai Seheşului, ai Vilcanului şî al„
r :l!\)~etczatului. ('li ape l!' şi dcfiJcefo sale, este o regiune
g;tuitli d(~ nrnn\ii Rrlrzatului '1 '{de mi1re încînfare şi mult <'<"rreţatii. atîl de vi?.itatorii
'; B din \'alea ,\1ureşului. a Ha\egului ş;· a Streiului, cit·
,, şi de rei de pc celal<J!t versant al mun\ilor Carpuţi.
1.

.282 Glud11I tf'l(i.Utu~· lluneâ.oo:o 283

mai ales ?e la Tirgu Jiu, c-el mai important centru tu·
Tistic şi punct de plecare de la sad.
CCl)a cc con:;liluic însa caracterul .i„osebit al \'aii
Jiului, este făr3 indoi:ola cnrbunele de piatra. Pamln·
• o lăţime aproximali\' de 20 km şi o grosime res 1
\fu: 'i d1.:1 -rotea /uli.:i
lui ac«.;(ri \'••i ctmţine zacăminte uriaşe din această
fiogajie.
Acest prelios element al progresulUi este adevă·
ratul stăpin al văii Jiului.
Un pAchel de straturi bogate de cărbune se în•
tinde de la iz,·oarele Jiului de Est şi pină tn regiu-
nea Cimpu lui Neag. în lungime de \Teo 50 km, c11
pecia bilă.
In regiunea Petril a. Cricani, Cimpu lui Neng c tC',
existenta ciirhunelui poate fi const1Jtată chiar lrt su-
praf11liî, căci el npare uneori cfoastrpra solului.
Bogăţia minierii a populat put ernic linutul. S-au
construit fnslala\ii de exploatare. s-au ridica t oraşe,
sate putC'rnfce, colonii muncHoreştf, inslala\i i elcc·
trie<'. funiculare. cal ferate, şosele ele„ în mijlocur
sălbaticilor mun\i.
Jn acest cadru de viaja nouă nu dispar nici for·
mele vechi de trai. Un însemnat număr. în speciaf
populaţia bilşlinaşit, se ocupă cu agricultura şi creş·
terea vilelor. Prima. agricultura. este socolilă ca "'
bogăjie şi ocupalie secundară, din cauza linniului
muntos.
Păşunile şi flnajcle. însâ, fiind foaric bogate, atr.
asigurat creşterea pc o 5Cară întinsă a animalelor,
in primul rînd a oilor.
Caii şi vitele CCJrn utC' 11le tăranifor din v:1le11 .flu-
lui sînl soiuri de munte. t11ri şi r<1bdurii. Târanii um·
blă mi11t călare 1>c cnii lor rfc munte. iar femeile dlă­
resc ca şi harlrn\ii. ln pri vin la aceas\;1 se ascarniinii
cu femeile din muntîi Orăşlft>i s;w cu cele din \arir
Moţilor.
Dintre pomii rodi!ori. primul loc îl ocupă prunii',
cireşii,perii şi merii. Se fierbe multă \uică.
 <>••·····--·---- ------
.~„~„:~tt""'
y
' .':'."
-
·~ .. Jndelungala .1 fost lupta minerilor din v11;c.1 .Ji1:·
lui pentru un trai mai bun. :\umeroşi fii ai da~ei
..mundtoarr au sulvril şi <ingerat de-a lungul anilor,
tn gre\C lnilbuşile de ditre orinduirea nedreapla. Fie·
.care din ar{iunile greviste. ale anilor 18i5, 1906, 1920.
con.stiluie o p~gi11:1 ~crisi1 cu sînge Jo isloriu lupte·
:for munci!ore~tl. Jns:i cea mai grnndinasă, clar şi Ctll
filai oprirnnti1. eRtc aceea a anului 1929, ctnd in l!Teva
w:„:::i;le la Lupeni au fost ucişi cei mai huni fii ai cla-
~i)/,sei muncitoare .
. l~ţ{,.· Aici, in \'ail•u Jiului, au luat riini{i primele or!(1l·
't;i/jili ajii muncitoreşti hunedorene: ;,indicate, celule de
i~i~(t)arti<l, organiza\li ale tineretului <'<)mtmist; au func·
ii~~r:\ionnl ca1>e de adw111rc şi tipcwrafii clandestine.
1'ăfa1JC;ă pe <ÎrU.111 de ltUUltt ':J'f2' Aşii n fosl oind va ... dar vrerrmrik 1111 trerut, iar
'fa· oamenii de pe ares(e locuri, st5pîni pe soarta lor, au
Exploatarea cărbunelui în valea Jiului incepc prin l)US temelii noi d~ viată. ln prezent nimic nu mai
~ecolul al XIX-iea, pt' la anul 1867. ~, l>Oarl a amprcnl:t vremurilor nu de mult apu~e. !Inii
Puternica Industrie carboniferă, ru mi i de lurra· ~? -,Puterii populare. metodele înaintate folosite cu pri:
l?ri. mineri. in~111cri şi functionari. cu 111111\i me,eria~ 1 oi:• -cepere ln procesul muncii au imprimat un nou ritm
Şt l'omcn·ian\i, \eni\i din ioatc coi\urile !arii. a crc<ol ,,,, \l'L producţiei ; o noua vială străbate bazinul văii Jiului.
un 'Pt>riiic deosebii vielii <le aici; specificul centre· ~ 'f~t,~,I {$',::'•.;;;
lor mari <li' industrie minieră.
· Xi·: ;~;,:.. Muncn n devenii mai uşo:iră, avîntul din ce ln ce
ijl iffi;:m ai mare, viata mai lmbelşugntă. Grija organelor de
lnlensificarr;i exploatiirii cărbunelui. în trecut.
''.ij;{~tat şi de partid fată de oamenii muncii e o prei.icu-
mergea par«lel cu aceea a acelora ce trudeau sa·~
~q~.ar~ permancntii. fl~unca omu lu.i, attl de grea altli-
aducă _ ly s~pra_fa\ii. „Diamanlul negru" pe care :ar,J-
nul văii J1uh11. transformat în mi ner. îl sc1>!(''.1 . lin ;;f.'lata, a fost uşurata: maşm 1 ş1 unelte noi au fost
·adlocuri prinlr:o muncă anevoioasă şi primejdioos~. •ffipuse la indemtnil; locuinte. insiit u\ii de asigurări so-
„f~"! X:ciale, cartier(' şi oraşe noi au luat fiintâ; noi cx-
·aducea după sme ou buniistar(';I •i fericirea celor ce
'1rude~u ~ă-1 aducă la suprafata. 'ri sărăcia: pecetea fl~:~;\ J»;;11toa{ări miniere au fost deschise pe întinsul şantier
•unei vîc\i triste şi grele. ·11~ ~); ~ I vâii Jiului.
r·
Bazinul Jiului frea111:IL<\ de cintul ncu al muncu
~i de bu<'Uria \'iejii noi. Brigăzi fruntaşe de mineri
~e tn1rec Intre ele. luind tim(\ului înainte. Şcolile kh·
nice din centrele miniere. ca şi ~!uclcnţii Jnstilulu!ui
de mine, se >trăduicsc sa-şi insuşcasca cele mai nni
procedee de cxtn1ciia ~ i rn lorifi rarca c.[irbun~l ui. î~H·
Iru l de St at din \'/llc11 Jiu lu i este cercetat seariî de
~~ar~ ; liii m> neri lor inva\it la conservatorul popular ;
cluburi. cinematogrnie. hibliolcci te intlmpiniî peste tot.
Z~i de mii de muncitori. lt'hnicieni, ingineri ş1
Iunc(ionari, de toate na\ionalita\ile, înira\i\i prin
muncă şi concep\ii de \Îa(ă. au creai un spedfic vic\ii
de aici : specificul de lupta, de muncă, ci~ construirea
$i apărnrca noii \'ie\i a poporului nostru pe drumul
cnnstruirii socia lismului.
2. PASUL BAN IŢA $1 DEA LUi. BAB ll
O~'\·a . P ui - - B3nija. E:.cur~i~ de o zi. Oistan1a dt la
D~v•: ll>ni\a. 79.50 km. Transpurl. lr~n şi maşina. Gara, in lnc
Pa sul Bănifa. Pentrll a merge din valea Mureşului
fn bazinul vai! Jiului, nu a\em altă JlOsibilil:il<! dc
conmnicatic decit linia [erata Simeria-Petroşani. sau
şvscaua Oe\· a-Simeria. Pctro~(•ni.
l n valcn Streiului. prin care irec aceste dii, tre buie
s5 5tr<i batem o mica cu rrnii 111rii. formata tocma i pe
Jocul unde se împreun~ mun ţii R,~tezatului cu munţii
Sebeş ul ui. Trecerea nu ;ir îi uşoară, nici cu trenul. nlci
cu maşina, căci urcuşul este mare ş i lung. dacă ca·
lca ferată şi şoseaua n-nr fi ~olicl constrnile şi bine
intrclinutc.
•
t\(f:• 'il3 curn1i1tură. care duce pt• ptraul M~ri':Orll ·
lui în '"'· apoi p.:: cel al B:mi\ci in jos,_ f?rmeaza in·
tr3rt·a pllncir„,hi in v;;(ca Jiulur. nm111ta p_asHI .B"·
nit~ . F.I f;1c~ rumpilna apelor intre Str~1 ~! b<wnul
Jîu!.ui
{~:.la I1>ri ~1 pri 11 p :~7'o I f1a ni t<1 o~tc~ i netril ;l lof1 r~·.
Trenul fa,•c pe ~ici He<o 66 roli w ri, trece prin 8
tu:K·'.. (a,:n,l :n nrdine lunl{i11•,'a ck 98 111, ·lf>.9 111,
Zl,7 m. 78.5 111, t:l7.~ m, 1-l:l.2 m ~! 7~0.2 !li etc) şi
cite-.· a 1:Mhh'ie irumoase.
Comuna Bfoija l966 I.ic.), ,;uinl.: l,1 772 m :iii.•
e~k imOMt.:111.1 "uh raportul tnti~1ic . din cauza peş­
teri111r ~i i1hleu$ebi prin tumul de p:iia feudnl şi p:Ş·
lero Bolii. l.l~a l urll" clin hol:1rnl romun~1 . pur1md
nuinch~ d<·! ,,Pi;1l r .:1 T~la ri hn·" şi „c!t'nlul (:uruti ~<'L-' '.
ue :.mi11!c,c tim puri de 1·td1' fr<1111in lliri.
\",1\n:1rc~n 1nini«r:i :1 ~L~b:'otuhtl din r1.,'~{iune~! f~ ;·~­
n i(;1 ;1 dat n:iştnc uw>r in\r(•prin1lc;i penim ""l1'or1·
tarr:n <"dc:uru!1li n'ct:i~urg:c.
f;;Jbr r, d• var di• la B1111ita :1r<.: o Cflp::cih;te pr· •
duc1i1 li-' l"i I pc zi.
·rurnul de p:i7ă, munil ~' Cl't.ite:• B 1lii, er=< si
l!1~ ;w d~·t!ul Bolii. P~uhaliil c.i l' 111etllcva1. Pc l ·1.
187'.!.·, f<1>l strkal. Î<•1P~înrlu·'~ pintr;; din c:I b ('n:;-
slracţln lltn":!ul11i -:-j :1 pod11IB\ t•,iii ÎL'r<1 ~F.'. \'edţ•riîe
de p~io iH:·t~~~t dt)f:l :: int fotirlf~ fr11111nrt~1-..
p~~te r ;1 Bolii, nu1n: ! ~i şi C'l'tall~a l~tdti, .:; itu~d .:.1 în„
tre l~dnitu ~i T>l'lro.~ani. e;:le un:~ lU1ll 1·ţ· <"t~le 111ai n1~·1 ri
şi p~ i -.·unP""<'lil~ JH:ştcri di:; .\rii<":11. '\u111îrea ~c: c-r~ftl'
ca · 111·11 ' de la iu:nul d" W\?hl'. ce a ex1s!al pe-
rle,, n' dcn~n1>:-a i>e~teriL Gura pc,:\,:rii. flrientat=i '-prq
r~,,~ ........„.,... , „„. „„„„„„.-„.·--·-~-~---
ln!'l1<'Nl LJ1 prş/t!'a Bobi
sud-est. c de 16 m înaltă. Prin ea curge 11ira11! (j;il-,
b na. rMc la gur,1 peşterii se imprcuna CU rir;.i,1şul
ll<1lta Bani(ii ln interior p~şit>ra se Mrimle:1w de ' {
un tirnp. ur,"ind11·nt:' însa pe c scară ajunj{em în!:·a:i
compartiment superior, în c:!re se poate intrn prin-
tr-o deschizăturii pinii în adîncul peşteri!.
Pasul dealul Babii. De la ,lv\erişor spre sud ~e <!c~
clJide, pe un pirăiaş, drumul de ciîru\e. care. lr~d-•I
p1-'n dealu !labii (944 m 11!!.). cobo11pi pe plr~1il C~i­
viirul în localit11le11 Vnkan. Cînd\'a, acestn n fo~I sin-
gurul drum spre v11lc11 .Jiului. Pinii pe la 1867, plnâ
la construirea căii feriite şi ;i şosc!t'i pcsle Bilnita. pe
~ici duc1•a drumul de poşl;;lio~ne de !a lla(rl? la \'11 1-
c:m şi calre pasul Vîlcan, singurul pe :1tunci p:•;i!·t•
trcrrreH ln Oltenia.
3. PETROŞANI
bistanf;a: d1· la Ot·"a~ 90.:1'1 km . .-\\titudini'"=- GJt) n't .\re."
'"' !3.-0if.j !OC"U1t• r Gar.1 $...: a~la in intt'f'iorul Qritşul'Ji
. ~~:o: Hoteluri. 1t\IJ11r.-n1t, cnlclo<:t"ii: ff!«ilauranl „.\1itl<'tul„. r„,1.111·
"~ ,.-ttant ,.Part111:u„. tf'-1.iur.oit ,,C<1rpaf1-. htth:f ~i f1>fcl1•rii. t<1i,l;,
· ·~~~~-'.··111 ~tr;'lda Q)1, (iht-<lr~tuu-l),·J
~~~t·::,,· Adrese utile : $falu1 p•>pular raional, Sfacul popular a~ ora·
.~J;şUrui, banca R.P.R. ~t Tribunalul raional în s.tr~::h1 Gh<.'Urp;ht'
''.~:Q~eorgliiu·O~J. Dlrcctla combinatului carbonifer în •ltada n
~~~gust. Poştă şi Telefoane 1u strada Gh. G?u:-org!iiu·D1:j, ln!'ltl·
r~:~(itul de min<' în :'ih<ldll ln~Hlotului . Teatrul dt ttat În l1otr:1tt:1
~.~fij·· .Au~u<.t, Ş~f.Hll;t 111edie nr 1 şi Şcoala ntedie nr. 2 in ~t:.
,;(;'ir.
Ght·m~h,u-llrj. Şcoala ~. artă populară ln 'tr. \' Conto.
i~~'~JtibUoteca r~inn:\IJ 1n :'Ir. G'1. G':11:<1rizhil1·D,'j, Spitah•l dt
-"'•:$tat în str, P~•~'ton.
'· Artnd .:;rorf11;.1 ..., 3•l~1 in i1a1tea Jt· ''tsl a ortt~ului.
Oraşul Petroşani e5lc siluat pe .:ursul rinlui Jiul
4e Est >au Tran<ilv:in, ;1colo unde acesla pril!ll'~le ;ip.•
.
. A)îraid11r llan·t„. ,\\aki<1 şi Dilj:i. !ochi< _iur-inl·
prejur de m1111:i innlti. apare ~s_er~ene11 unei ~crat I
I
. .,şpulernice. i\i<'i un;1 dintre locrihla\1!c. Olil• dl' >•''111ll•
.
··~1 c;;~!e regiunii l lunedoara nu are o pclZlţl<! allt tk pl11 ·
J[. j ,~,tu tă, sub raporlul fru1m1~<,\ilor şi. al pitorescului ln! ·
ii' ~' ;oir.ejurimilor, ca ~r;1ş11! Pelroş'.im._ :\.\~'."\'. tn~1.t1.' ~''
<~duri seculare, plrmc <le munte, 1nst1111t11 c.ire 1\1. ,1111irt ·
,' ttf.lesc bogil\i ~ regi unii, inlii cadru! în care ap~re in f:1\;1
, ~f.'!10aslrii localilillet1. „ ,
·t-. Oraşul e>lt.> ,tri'ibalttl. de la un cap<1I I<• altul, dt
~i:Q stradil princlp;ilă lungii şi largii - şoseaua na\10·
.,f·nală - pe care cad perpendicular o seri~ cit• :1ltc•
'<străzi, din car~ unele leagă centrul oraşulw de gru·
· părilc de colonii munciloreşti.
·'~
H
:~
il)(J
:;
i Pel: oş;1.1' ~ l l)ţ,1l·lillc dl.' <l~l;i mai rc.-ent.> ..\ 11,J(
Jiin(a în "'<'•>!ul ;ii 'i\ III-iea. Deşi de dată rt>l~\iv
-recentn. (\_·tru~~u1fi .;,,41rc :17L h•c1?ntt"e: noa,lra. <"â o
aşcuire în p!in proi?r<'' Dct\'oll:irca se datorc5tc im·
portantei econ"m're. cickrmin;;!ii c!e explo~i~ri·:t l"
câmintclor d1~ r<1rlwnc di:1 \·alea Jiului.
. ~}~Ki;;:.„„... 0:-aşu!. C'U r:i~clt"' Jln1ri şi lrucnv~1~e. tu slri17.i pd-
~·ţk~ţ~'.~f:::t·..vi1te şi h~trc(inul~~. rn~r~~:~ ~j:·d1.nal şi. rl?ttll ~<:rr~­
•...'
bine
d
1;
~~~~~··:::(.... tat, dE: l;.1 pr11Jl(l \\'•)l~l"(l ni d<t HTIJ1 1'e$J~~ tPIUC V!U
fţ!f ~\~~:i1J,:'lCentru ~:1:t>J10111 i{· ~i '1Jl1J lt'i l<>r<~s~. Ini p u.:'l :t n ta (~<:'tJIIO ·
H .E:-J ~.~~ f{~~i~';;:::·.:wică :i ori1şu~u i . c•u ~i ;1 întregii rdi a .fju~ui . C! l<~J{;i tii
" f(~ ":/f!Jiîn prnml rind d1· C.\ plo:iiiiri!<." miniNe. r!e i11th1 st ria
~~~·:·:·:·car bon iicr•L
l"..i ;c
~
"d/.t.:.~-:·

.~'!\~~::: l>rţ li:ru-~1 ;11 1 rt·pruJth:ri~e ~.1

~~~f .tlve ft·f~~ h' cfc
in:-.U!utiHe
-.~i 1>r~:~11t:ro:rea
:1t 1 111in;~t'".1·
s: "'
~ 1 t\\ph>;1ta!\.1 < ;'Jrhuih.· ui,

ll,.! ~

..,,~
''se nt :ii '.}fla :!ic-i u :-.eri(•
tor~' ·1 ~i ;t!t\.·!e
d~ inir~prind!'ri ele indu~t.-·<"

<l
l n!reprind~rca „H Augu st Petroşani", c-:1r~ \ .1!0-
c
:! , rificil rt>,>ur,~ft !v~ak. ;:rP u:ma!oare!c r~muri indu~­
~· ~:t:\%' .: triale : a. e\lrncth·.1. b. lemn. c. exploatari fo;est cr<'.
•·, · ..,,~~- m<!ler«cl dv ~OIP•lrnc \1 1. c. ateliere metalurl(icc, I.
I
· -,tf:U1du~lrîf' :--ilin1t<nt:u·,1, g. di\'t•r:.:.t· ranatrL
!Iii ~~;,;,

'~~'.. Fabrica de cijri1mizi prt·salc şi ncpre~ate de Ito Pc-

"
q i!l~~~şa.~i. infi~.ntalli ~.n ;1nul l!J52, frolo:>eşte ca rnakr'e
}'~;prima a rgll 11 loca la.
!! 'ţ,~;',. Ocolul sl!v ic Petroşani <:.wrniii g-o>podiiri rea pil·
I! tj'j~urilor dill hazi11 ul Jiului ,!~ Est {T;;msilva n).
~~f l. F.E.î . Prtroşani. 1: aparlin cxplo~t:ir!!e <!';1 h:1 ·
0
i :Zinut geogrnfi<' ul J iu lui ele Est : Polatişica, r~oş::1
•'Jieţ, Au:,el. Cimp:i, Yoicvodul, precum şi cele din iz.
i"'icvoarcle
,- Strciului (~monte ele Baru Mare).
 ,„.„„.~------------

J>rudU<'l' l1:1ttn ft)funJ i! !>e1u:io.1briC'a!t tlin lt11111.

l'l1;o~a:i t::-.!c ":1 un c~i:nct$<"ut centru lui1-.!!,~ -:i
111mc1 {k p«·ţ:irc in munlii P<iringului ~· c~i ai \'ilc.i-
1111!111.
Orn~11t r>eirn~mli t•sfe ;;ediu de r;1ion. ~··ntrul aci
.„ mini::.lrnli\ ;ii c\plo:itiir;Jor rarbonifen'; are 1111 lri
,
li ~ .
·;oi•
I

.-
t,.
LO I
l111n ,• raio11;d ~1 nu1ner<><1sc· Ş\'.Oli lt•vr..:llc<.> ~i jlrl'ft
.,;,ioll.J :c ttC'.
l)intr<· C"ladirifc inat i:npur!anlc an1inti111. ci.id „ ..... ,
( o:p .... if!:tl!J! (',tfh0111f('f ,,\"alea Jiu.!u:", ln~ 1 ll'.h !) I
·ninr. înhtul <le con$lrucjii ek
\':01.1 rullur.•la a oraşului cs'.e ~l"\111u'..1 •k ,-,
tP\';t ... oC'·~t::t(i:
,\ R.L l '.S. A•o(':ajia romină pentru strin!~<'rca k·
~lllurilorru ll.R.S.S„ S.l~.S.C. Socil'lafra pent ru r:Ls·
pîndirca ştii11(t•i şi culturii, Teatrul M ~tl't „ Va!l"it
Jiu!ui", Şcoala dt artă populară, Rilllioter a raiu-
11ală1 dift rite Cluburi n1unc't<)fl'$ti ~i altelt
1 f
p,. piriiul Diija. ~e ;iilil ci1lunek Oîlja Mare ,,;
Dîlja Mid, l<.c11iie <Ic muncitori \ii mti 11i;1i nit•>.
C;i rtierde 111 u nciture~l i ;i k· Pt•l r<o~a 11 i lor ''11 t i"
n·ron-lri•r\ic. ln ultimii ani <tu fo;l rid r;ilt· pt•'l•· '.!il!t
de ;•p.1rlamc11lc in hlocuri.
4. •'11\ELE UE CARllU~. I
){;.z 11111 C'.1rl>u1hftar ,-•·h·:1 .liulv . ..;.iţu;tt iii :":rr ... 11'
'"P•·ri11:· al r<·l"r dou11 .li111 i . .Jin! de bt ~i .l111t d1·
\:ti~f. ~î <1\ int l ra ('('l n1•1i Sn~en1na[ !'entru ad111in1s-
tr;1tiv ;)ra~ul )l(lotrv~an!. este ('e:t n1<1i bnp1>r(ant;1 bazi1
e :~ rh<u1i ier~ :1 t~ir ii noa~ 1re.
Primele luniiri de exploat<1re sislc.>111.i lir;i ~ (ar·
ho1wlui ~c far P''i!l <11:ii 1850-1870. Printl'il' 111,·rari
<k l' \l>!oatar~ au iosl cu tol 11 I rudiu1cr1!;11·<'. d:tr rrc~­
lt!r<!;1 inl(.lrf'~~1(ui C'apilali::-~.;~or pentru ;1ct~Sl\· hPf.!:ttit
;idurc dupa "in~ mijloace <le ţ1;oduc\ie diu cc in ce
mai evoluate şi, u data cu aceasta, exlindereJ C\ploa-
l;irilor.
Pri mei.• dc'<'hi1IPri 1lc mine au avut ln\' tn loca-
rta!ilc Vulcan şi Petroşani , a1>oi în parle<l de e~t .1
bazin ului la Petrila ~ u>nea. E\ploafare;i C<trOUll(
~.· .· " hri in depresiunea de "c't începe la minele grnţ>ului
~ Aninoasa, în <tnul 18<l0. iar la Lupeni la 18!!2.
Bazele ~rupul11i mtniN tJricani se pun în <JOHI 1947
Primul ~>r<>pr cli1r aI minelor din valea Jiului,
. „ care inccpc şi primele 0xploati1l'i, a iost pinii la an 11 I
l.( ~ffef.::. 1870 „Sucictate:1 Brn*ove;inii penin.• mine„ şi r11p·
~ ~~+!oare". Oe la 1~70, ele trcr a;.upra Soc1ela\11 „Sa lg<>
~E.if'.'Tarjan" cca ni :1 I ptt!crnirii socie!ak minierii din
~ ~~{Ungaria.
j ~Wi:." ln urma actului un irii din !919. minele din \'U·
i@!N' iea Jiu lui <111 trecut din proprietatea •li•tu!ui ruaghinr
li§) ·'< Jn aceea a 't~tului ro111în. „Petroşani S„·\.R.". sncic·
~ 1, talc lorntala din capila!i5ti şi mo~ieri romîni. nw
, "'R ghiari şi str<1i11i. t.,ploateaz;\ sălbatic minele şi muri·
" cHorimca din \'Jlca Jiului pînă la actul na\ionnlizarii
din 1948, cind Irc..: in slapinirea poporului muncilor.
~ .De la aceasta dat;i, datorită modului de org<mizarc
; · -.„ socialista a mum:ii, a reorganizării unil:l\i!or pen·
.
ţ, ''~j:.J.ru extragere şi ii irnh11n<1_tatirii <'<'.nd_ili ilor mrderi;tlc
,~ ~l:~i culturale ale mut~('t(on!or n_i111ter1, _produc\1a de
>~ „~h:ărbunc d[n valea Jmh11 este in ('onl1nua creştere .
.!f.V Uti lajelc miniere, folosite în procesul muncii -
·$Wi;i,>erforntoare. cioca ne de abataj, haveze, compresourt>,
~~''..pompe, maş ini de cxlrnc\ ie. maşi ni de încărcat, scoc11 1~
f~ IS.~f;'~.oscilank, benii de tra nsport. loc.omolivc ele mina
~ · :.'.\'.)tete„ - sînt dintre cele mai moderne.
·1··\~,rţ," A\etodele vechi neprodusti:e~ iol?:i!e în_ expl<rnta·
' ,,., rea zăcămintelor. au fost paras:te ş1 1nlocu1te rn nic·
 21J7

lodt• noi, mm e~[e, de pildă, melod;l ab;itajclM ir.· .

tal„, nwtod ~ Rindin prin care ;e inl awra f?alcri.. ··
tN111Cth:1rJ de pre!!atirc. armarea in ah.1 l.1J ..-u ,,„:·
mt'lalh:t• ~i ;1-;:i mai departe
D••pilare;i din straturi şi e:drac\i.i la supr<tf;i\ o1
c;ubu ncl111 ;<: iat'e cu mijlonce cu l<•tul moderne. ,\<:
fel, pentru ~'ploata rea ciirbundui exista in centrele ,•
ext ract it.> pu \uri moderne de beton, de 3·400 m ai! i; •.
cime, prin care exlrnctia se face cu maşin i eil•clrt('v
acestea servind ~Iii la in troducerea p~r:ionalului ~' ,,
malcri11lului m·cesor expkrnti·irii ci l şi 111 $Coalerea prc.
duc\iei.
De la pu!uri pinii în ziiciiminle 1groasc <k fa l·i'"
m) conduc galerii betonate, in:wstra(e cu lini i i <·
rate, vagonete şi locomotive eledrice. Prin de ,
scurge. >11re puţuri, rarbunek iirest preji<h ani malo :
al v ·ctii t><'onomice.
Depilare" carhunclui se face ru ll~rfornlo;irc .
ciocane de abataj pneumatice. haveuze clectrirc, he11, ·
metalice, benzi de c;mciuc, c<1re toate se romb;nă in·
lr-un sbtcrn modern de cx ploatar~ ~i !ran,port ;:;§
Progrese con~iderahile s- au f<1cut şi din pt111ct
\'rd€'re ;11 sal uhritâ \ii mi nelt.1r (aera jul, cvactnr~• ;ipt ·
d< fl·: ;·•.,;·:.~:f· ~:· j
•. : ·.•..:
.. 1'u!1·a J1;t·111 -·· 1•1.~c.~i,>: <!r .·1;i.orii
lor, con~ol dare~ galeriilor miniere) . ·::·'.tive. locui11k igil'nice l><:nlru mu11cil11ri . ~p ila ! ~.
M ~relc inconvenient ;11 lre.c utu lui. incendiile sut·· . :~ensare de„ 1111 f<»i !nfi1pluiie 111 anii puteri i.
tei anc ca re consumau considernhi le s ume. s~ n utnle ~' ~<m~·lare.
vie\! omeneş1 i, slnt pe ca!e de lichidare. ~~i~!Produq ia brut1i t·~te supu;;ii !:1 diferite operiq ii de
Aceste amclioriiri .subternne sini întregite cu diferit•· '',@hilar~ î n uzin<', de (>r<.'Jl tll'~•r ... a mecanicii, una la P<·-
construc1ii de la supraia\ă, servind toate acelaşi scop. '"jr. şi alia la l,upcni. Ambele spii!iilorii sint rnnstr u·
hunihl<irea trupească şi sufletească a muncitori!Clr. . Qllpă pri ncipiul „RhCQ" şi altele, şi, atit c~ (lţblt,
BAi moderne, săli de lectură, săli de spcct~rnlc, ar.-1h' "

_ _ _ _ _ C!
<"îl ~: c,1 inz.e~lrarc 1ncct1n ca. :::,inl la un ni,e1 it:h1111 pt>tt, ,·;1g inch.:, t•onc-~soare. ct)1npr(·:--o.irt-. ;n:•~îni ,, ....
111 ·111t;if. ,, e.xlra<\1c tl< I, ,c face i<a bunii park la ULina <l:· rc-
Sc:opuJ spăki.toriJJor (.'!i.h• d(• a etn.;s.nc1p3 oi\J~ pr'.
OICl'I :'I paraţie a utilajul l1 Î 1n în :t.•r" din flc!rP~; li {1 J(. l....\ \. l).) .
''" ul. cil ,; P<' produc,iton. de inconvon.«nlolo •i>tt<111uiu1 '"tl' 1·'1;;;.•f!i;. ;/\ici g11sim inst:1~:11c ri-'!~ mni modrrnc maşini uneltt'.
1
""'~:;~d~;u~ :~~i;:; ;~I/\„:P~;;d~~
0
::~~~,;,;;,'"~. '.~ ~:~~~ >c1• " ~.·:„;~·l:,.·;~i,.'·:;,'.:·; ~ 'difcritc!or
1 :ir~~t~~~•il;~i''~i' ~:;~;l<::?•:~ş; ~ :„/ifonia
iei~c~,a ~~ tr11'' ~;Olt;:~:~::
1
.. .. :;:'··f,,_•_:_•.!.
__.. . ::
·~\· ·i\'i·r~~=-e c~r;n(1.:le :;t:puhilt.>
dt• cumpărălori. .JJ ţ: r;11tcrial~ (~J;u n~i. de fici. O\C'l),in::;ta-
Staţiunea <le carboniurc din Petrila a;e do11.i c11p talie <le g~l\':tnfzare, p:·t'se hicfr;iulic<'. maşini d~ su-
luarc ~i:;tem „A bderhn!tlcn". C<irbunele, supa' i11 dat el~ctric. atelier ele(''~:,- (in1<·,tr:1( <"U rnaşi:><],,
arest~ ruptoare la lem1ieralur1\ de 450-500 gr. C bobinare) <'i<' Totul b!c a~~1111 i:i ,.iii spatio~'e ~·
1n rdt o rantitate dorit11 din con\inutul de \'Oi"l'k. luminoa,~.
t•<t11'iormindu-se in a~a zb 'emicocs, care c'k 111• Curentul electric, necesar C' ploatarii m'nck•r şt
rnmbu>libil valoros, atit in uz industrial. dt şi în <<', i111111in,1tul11i pL·b'ic, c produ, în t: dna drctr<c:1 d•n
l"a,-,n·('. ~h·, Vulcan, l'ctro$<H1i şi l.up~ni ~i, în ultin1u 1 timp. la
P(•n trn a da arestui se111irocs o formă comrrrial:i. '.i!î(:ParoşNIÎ.
ci este supus producerii tlc aglumer<1re. ob\inîntlu-~t· }'/ ·.
bri chete, de forma ovoid a, cubica sau 1>rism<ilicii, d11p :1 ~f· 5. PE JIUL DE EST
('Crin\;t. l~~~~
·s· Deva P1.:trr.cani ··- Pttrd3 ·- Clrn,„a E'\cur~i(:' de o ~i
ln bla\iunea de aglomerare se produc şi bricloelc 'i'i ' •·
de carhuni cruzi, spiiln1i. tot !n formele de mai 511, Distanta de la Oc~a: P<trcş:rni, 90,c-O km. Pctri:a. 9;; km,
~ pmpa. 96.'>0 km Gara; Pe:rc1ani
Anexată instal(ljiPi de ,arbonizare, hmcjione,11..1 Şo"'a r.iro;abib pin> dir.rukJ ct Cimµa, pina la cola
instalaţia de recupcrart, in care se preiucreaza J!U· ~ar, in rirnut \'oievodului.
droaneic r~zultate chn carhonizare.
Din p<1~tea de l\E a or.~ului Pctm~ani, m mind
Produsek instalatiei de rccnpernre ~înt „<'~l·nk. .%,,.Jiul de E,I, $nsca ua n:ojionala m· rnnd 11c~ pinii 1:1 PC'-
ulciuri rnechi şi smo;o!a"; nlciuri le medii pol li uh· i\f,t.rila. o cn!c rer:itii îngn~iio, dl' :osemerll'<l, u r!l!(~az:1
loz:tle 1;1 impregriarr.11 lemn ului, Ja fabricare<l cxplo ((llceasl<î rulii.
ziw lor. în $pilliilorii ck. Smoala serveşte îrt slare 0/.·. Oraşul Petrila ( 19.956 lot.}. nrnrc tentru de cx-
topit;i ca liant (111at(•ri:ol "'' lcg;ilwiiJ · în insl;il;;(':i de ,!ţ~:j1toa!arc carboni ieră, este situ:1t la 675 m alt. P'~ Io-,
aglomerare. "l,' cui unde apa Jiului şi plrăul Taia se \'arsă i:i Jiul
lnzc$trarea minclo: fli merunismc moderne - re· de Est. Ornşul Petrila. aŞ«zal în 0 mic;i luncă a Jiu·
pararea acestQra (pompe, \entilatoar~. benzi <.k tr~n~· I · ci E I t li' 1 rt t t •

---------------------~:·._.u1 c ". t' e 11 >OW oca 1 a ~ pc „r,., nu.

 ....

nou ai v~!i Jiu1ui, :-;··111

11. j.11) de ;tpar~;· iieut.- ' 'I l;1

C:xplo~tarea car:,ouifcr~l l'etr; la e\plt>rilt';1·1.;..i ?:4t·

cărnirHu! "'" b11· 1iit'r lt- l:i l"'l <k Petroş:111i )i ~11.I dt•
Jiul d~ r.~t. :\cc~,1:1 i11tr~p:-indN'' :1re ttil p:it penir .i
·activilat«<1 de prnciuc(i<' ~' pat„:1 p1111iri 11Ux1liai, de
„.transport ~· '"'r<1j, i11 l1111r~i n 1c· t<11:iiii de pe~te :20
:: de kilom<'l ri .
'· · Intreprinderea pentru prepararea cărbunelui Pc-
·irita, înfi n(11ta şi pusJ in ex1>l<J<•(•1rc în <111111 H);ll,
are ra <>h:r,L"( prrparaTl'il t~c:oatr.•rt<1. ;-;.palnrea. 'il>'.:1
rea, th,''11'• !) c·1:h11nilo~ lm!li. pret·11nt ~i hrithN:1rt'.>
·şi s~mic:1rb1111ilar~a <'.nh11nclui.
,\<'li\ 1ta1ca tlt· l>.1ZJ a intreprinderii <c imp:1r:v i11
doua ><'<'to:ir~ '~l'lorul .te prepar:irc ~i ~crt„ru1 ,,,.
prelucran·
Carbunt'l\· c~t<' .~du~ d~ ~<. Pttri!a, IJl11ea )I .\n1-
noa:.a.
,~;.. Ch~ile ~i peştera de la Piatra ~oşie. l:w111k ole a
~~%r,ajungc l:t Pd<tl.1. la 11ord de Petroşani, putem 1;n·a,
~iE}'.:pe potec i, al" turi cu ~>[mul R<>şiei. pentru <l ::.trnh:itc
Virilii între nn:nli. are un piton!$<: <leo:-eh1I. :\şc·
zarea e mai veche dccîl cxp[oaiări le drln11ielul. Or;i- ,7R[s'ăll>aticn cheie artalD la poalele vîrfului Piat ra l(,1~ie
şul Pcl rila siali,;lic-administrali\' ~ iormat din mm ff:fi (1196 m), format din slînci de culoare roşie.
multe aşezări miniere, ca; Lonea, C' mpa, Jietu, Do- ,~l,f( In. ac~st munte şe ~fla şi <~ peşieră. Ascens:unea
breştl şi dte\'a caiune. ~'<) numai pentru turi~l11 an1rcnat1 .
O via(ă nouă. înfloritoare, a creat re11im11I n0stru . ~%·
/,,..z;,..
I n apropit·re ~" a flit Piatra Leşului
I . , j
t I 28H m), d11
de democrn(it> ~i act'stui rnlt important "ai h:!1inuh1i
~>
1."·tt'~' ~, pe ("are :1\'t•11: \'Pcj('r1 :n1nuna e.
' f~
 ;.·~-..:

.,

r·~-­
''r ' ; i ti\I ' '„ "tl l~U •·h· ' I
re. •I' 1• r: 1 t '
\·J~\.·a ·rai:i ţi " /1.uş<.'!u!~?:. D·.· 1>1,;tr~ 1 ('Pit
111•r11. (:\_· ... •.1ct. 11i.l u:t ;1i~e r lif~.„-"\ ct'c· l'H1n:
).,, Sr.'\-:alt!·, 11 tii;,,:1 \!lcc;l J·~J?niîti l ...,1=1. ('.l!t' f1•r
:11·-.:11„ f: . a ·r„1:1. tn p~~rr.~i c.En .::tJ nţ~j \.1!r.irl •ţ1·~,· 1.•
jurn1r.• h ,-.„c·. „\'..::.d·~;·i .:.·u aC'~·;~-:-,1.; Yil;:ţ•a (••lld'tl\l' ,,
po~ 1~<.:•t µ:·1· n1 11 nt ·i Se beş:.1!11 i.
l tiu ~·rn r
1urh•llr: Pi·Lri!~! r·ir~::;; T.:;,1 1.l'~ v .1~ <:<1
J\1 ·:;:\•lu!~i 1!··.. l·.1: llr:H1'.::1!i Ş:;r:·.:·11~1 1Z·:.I>! u;•
Pt:lril.:i Hl~:;c11al~ ····· P:aiu~ Fr:Bl\iln, .. t'l(!hacct ( 19(;:'
fll) - \'Îl fUl \ --~..;·tul ::~ (21.'l:J nn \'!;fu l h.1~ Pt•lnJ t:.?l'i:j r<H.

SJ:~1:iC'lt.• l17J3 nu Sii!i:Ja ·''are f'.77:> nn- - \·irful lu

P;~lru

11r•n '1:t·.1 ·r:11:1 'l ... ~\?..?şel<~ui. pu•,i;: t~11.<"" r;iu.1·

t:i. p1·.1tru a col•)ri 1,1 ,-~:\~a SeP.e5~·u; t"\t·l'<~ \.b~J coa:.ta P;ipuş1i tlin Paring, ceea ce cu greu inlilnim
t
~au în a (:iLdnu.ui (Sihiu).
1n a ltâ parte.
ln valea Jiului de F.,t a fost inliintata. la con·
~\\a,i\· uJ P<1rh1;!11I pcat': fi' f(„"C't•: -:: -I n Pt:!ril11
fluenta Jiului cu rirnul Lolnia. o păstdivărie, 111 ie·
pt' J.c·t i11 <u<. ·
dere>l popularii 11rwlor de munte din b11zinul v;11i
şo..,\·at;" dth"t'' p„· J!ul d'~ E:•t p'.na L1 rc)I~! R:! I. Jiului.
d(' ;1ici in Mllli11uare. pc,;{e tknlul Vo'l'\wlu l111 I l,l()O
m). sprr viii ul îiir!i1r;i 11 , 11atlf· fa,~(' k~;alură cu sp le11 a. r r. .ll lJL, DE VEST
didul dni ru alrin dir.1\re ~fo1·11ci (Gorjj şi SdJeş·:\lh;i. Pt1ro~~uu l 1\'C..'!t:>Tli -- l~i•rliatcni· IS<:rcn i Jiu C:u.
Drnmul . n11 rttit ele lox;dnit:i „ Drumul rc•g-clui'', r-0.:şti - \ 'ulc<111 .liu Paroş('ni ···· t ui>cni - fHirbă tt: nii
s(rnbalc în cur1Heziş un m11s;1· in Un'. Arc 12•) km de S:.is Cri<:ii.nl - Cin1;>u lui f\.:-ag. Excursie de 1·2 zile.
lungime, calcu lat ele J;1 p:·inH?!•.' ~ak de pe un ver· Oislanfa (~t! la O~v<.1 · Liv~zcn:, 9.5 km~ Birl·:·nc:ni l$Croni.
~ant pî11.1 i11 <'<'IP de pt· C'eliH11ll 1·<'1's;1nt (de la '.'< o· 99 km; Jiu Cororilo. !01„\0 km; \ 'ulcan. I04 km; Jiu PM~en t.
V<ici 1;1 $11gag). El atingi: îniil\imen de 2t:l:l m pe 107 km. Lupeni. 109 km. B;lrbălemi d• Sus, 110 km; Uricani,

--
~"' .................................
ll!l!!!"""""'~""" ~~~~ ....
,...~ ... "'!'"'~'~~
„
..,.
·-··...
·~~;l ·~" ..t~i7:::~ rt 1•icl11.r tr'ţfi11.1ui lfn::;:,;f1~>ru 30,
J2~..~o J..1n. <')1n11u ful '\'<·a~. 13~ krn. G:ira. pl'nln1 l"'·'f,· ·n llf' i~'.c!iţon~ 11Hc1 de llHtrtlt·. Cri\'il\lia şi Vaidei. prin rio·
ltt: J';ir:1 dt· l!r1c.1ni. R''vb<ifeni• dt"' S!J-t şi t.1n\p11 u1 '\,·.,·.; · ~;_Oitni \.:l·aiti .:ti<' 1 pr,>b{1b!I din sate~e cu a~~pJ~~i nun1c
C;!lt' .J~ 1!-1.J lc1 lU~'fOJ ,;de (){'>I~ l{< •ClaL I 'i11fa acesic ca tune s·a form:il o
\~'''t dll1t"rJr iJ puhm ;a'Ct.' f~-n.l 1.1 l.1Jjlt·l11 j'C' ~C,~\.".I SJ;) ~·1 ~~i.câ .<"U~:>n:~ d\; u1un<'1lor1 ~j funclfoiHtri (ne(\.'-:.1rt pa·
trl·nul O\• la I uivni. !n rontin1,;;;!'<'. 11:.tmai r,· ~ 1 ·J ~et _şi C"lnl!oiu.~u p,.~ufi.11 \'ilcan. <.'arc e~(l pe: atunri
Pornind din Petroşani, 'llre ::.ud, lr<•('t·1n prin <'I ţŞf SJilgur.1 '·"li"
<µn· O!lrni;i), numi!ă \'u•,•:rn. l'ina
111u:;a 1.ivc1e11i I 1218 loc.• indusiv µopu:a11.1 ><Jtu'.ui )J.a consiruir~.1 r.oii icr;1l•' :'>imc:-ia·Pelroşani. <'1'ntrnl
Sur<lu<·). :\!ulu<l' nt•a 563 !lL Arc mari intn•prt1Hl1•n · ril;'ltdministrali\' ~i ccon11mic ni v:lii Jiului c;:i Vi:':: :1•
forc:;tiere. Aninoasa (-!!l'?·I l11c.} " \inut de acca>i;1
('('fJH111ii.
Exploat~rca 1·arboniforă de h 1\;dnoasa ~i a iii('(
;>ul acliv i(a(ea in ll\lln. îiind 11mpliiic11Ui 11poi lllcJ('tt.
l~\pl<>al<•:1 z;·1 zaca:11int<' I<.• fle <:ărhuni, c;1rc st· pi'<· u· '
<rc·Jz:i Ja Petrila.
Sur,a d(• Hproviziorrnre ru energie P]el'trka: L zi1~;:
c·ft•rtril·~1 V'11lca11.
De la Aninoa'a ~" de-~hid,, ,,pre apa' '.i~ca .J'u /
lui de Vc-t. alaturi de apa ('iiruia ccindur~ o W'''a ~·
cale• ferata. Jiul de \'t'sl, cu api< n1<ii ;1bundcn1.1 dc-
cit Jiul <le Est. iormează o ,a!" lunţ?a. l><>.:ata -;i
plin;i de \'cgct:i\ic. DO\·ada acc>ld boQ.>\it ''"' a~e·
zi1rilc unwneşt1 io:1r(e des~. Valea SE' intinlil- intre
1111111\ti lllll-zotului ~i ai Vilcanului, pe care 1i 11\•,;.
I'" rtc "nroapc în lungul f()r.
Prinia loc;dit<1tc pc .Jiu! de Ve:<t <'<(e fillrb~tcni ­
lsţroni ( I!lOG Io('.). veche aşezare formalii. s.- 1.ke.
din cnloni~li pkcnli din Rîu !3iirbal.
Urnw;iz;i ap1>i Jiu Corocşti (pop11l:1\i:1 i n•'ln~ii la
Vuk;rn). înfrmcial de 1•<HJWnii plt'~<i(i din Coro<'slii
l l.1(cgul11i. ·
Oraşu! Vulcan ( 14.85~) Joc.) c'ie 1111 i111porta11t
C\>n(ru cMboniîcr. \"echea aşezme s·a form~t din clou~
 30ti . ~)7

, \\ 11. 1h·i~· \ .t! 1ran. p~!:·a~!1:. ~i inund. L1 .11~.1

tl.t! J d • ..:-.1p tali~· ·:-1 t·;.i:'P ~;-;tdZi da \f•l 111a1 „iuit C'.1
h~:rh.:. 1r,·z ... ll I 1 t• ;:„ '" nvu6 ·~(_zart a 0111111„:tore 1,
cu ;1('"t·'„~1 11u:11\.. Cete 11 11'< euri · 1:tlt..· 111,
t!er11t:. ('upr·n1i11d Ht.J ap;1r t-amcr1tt\ ,.,„r'>e'" d\_ „,„
r~;11it.1 1 ih· ra:P ~·<.lll olilinet a-'ci în dontt~n.111 c.·un„lrlh'
li ll<>r Lr: d11 i n r.ru.-.t~J. C'<.: rt'> <.;ra alt c-1d at;t ,if„ad:1 orin<i
palt1 a \ 'ih.'(ltltdui. ;1 Î<)St îut'.h.:uitii dt' o ~1rtt•r;1 I.ir~.!.
strajuit,i cit• thH.hrl inall1..' ,:;i fru 1 11<la~t.1 • • • • • • • Lo,„u·
i11(t-ll' vor fi fo:-.Ha\e în cc:t J!Hl i lll M~ par k di •l
· <1partamcntc cuprinse i11 blocuri cu sub,ol , l)•lrl\' f ;;:
trei c{aj<'. avinrl u11 raratter t~pic oriî~l·nt1sC', C'Orl·~ p un
~iitor i 111ul
ni,·d de viaţii ridic;il. l n rce;1 cc prh't'~1t·
i1i:;t:1l~!i i)t:
inclustri;tit', a<-<'S1nra li s-a :>tabi lit a111pl.1
":unt•ntc în zone specia~1.~. c::i1·~ s'.nt izo'.tli L' ~·i inron
jur:1(l' de mari ~pa (' i Vl'rzi <le proter(it• ' all ll <tr.1 CI"
Jirile eh• intl'rcs puhlir fn:rnca2ă C"t'Jltru1 <lt' con1pozi I u;>- u
t ie al noului oril ş, spre c:1re converg sl:ăzi!e prinri· '· I
J '.":!" „ ,! ., 1•"" l;;:.:11!
1>31!'... "
„Uzina electrică Vulcan", infiin\,11:1 in anul 19U!l. L'rmeata •pui ~omuna Jiu -Paroşcn:, întemeia t.: de
a ro,t mul t <>tnpliiica!ă în ultimul timp. Bcndicia rn eti °t'l'U:t1 d•rt tJ,1r<1~ ~! .\\,Ieşti, t.h: u„.:.:e a r;1rna~ s.
pri ncipali a1 ;i ccstci uzine s!nt celt• 111<1 i mu lte In tre· num:ie.1 c"':11i dl ua ţ.d l u nc Part)~~n~ ~i ,\\<l\( ":cn 1 1u~ ­
priml eri carhoni f~re din \'i!lca Jiului. i clus !:. \ 'ulc.1n1
'.. Termoce-ntr;llu <l..: (n PJtO$:;::. ~r;:ndi(>a.:>~1 r,';d i ~
Di11 Vu:c.i11 'llre suc!. du,'l' vt"dti ul drum prin lrl'· r;
;~_?-~rt· ~l !.!'illtu !11 i no~\ ro dc::i. >t'r ~: t ·POJH.l:Hr. l rnn :; <>1 ni ;1
0

c;itoarca Vîk an. care. cohoarfi prin n\lunul Buliga ~i
\·ama Vcch\'. l;i Tîrgu Jiu.
~lu l tt• nminli ri istorice ~l' lc,;1J,!ii <le p;lsu l Vîlran.
CMt';1( ele ti1t:i ri ~i turci. s-:111 cla( multe lupit> mei .
•~·\i!l<ti \';1--arn l prin ;1rest pa$ a trf'rut ru oşti le :.alr.
1!1 arni11 tire:1 rărui fapt :-·<1 ridicat un 111omm1t'n!.
~~~::ţ::arb_nrl1~.:e. S<'O~ cl :n .adincuri în r·ner~ it~ ~i l11 1ni11a .
:.;:·:. Spet1f1c11 f u1.inl'Î de ln f)aroşen i : '-·«tlc)rificH t )(I lri{"'
;11f:mixte!e, sortul îHfcri11r al 1>rep;m1jiei Lupeni. '
~.;~:... T etnlott•n(r11l:1 de la Pd•(>şc~ni este cea 111 ni IJ H1rc
•• dm !~ra. Are o c11pari!ulc de 15{J.000 kw .
~, Lupen i !2 1.18-l lor . ind usiv Bărbiikni i de Su,)_
':E ste un , 1rnpor.~ant or.a ş mi ni er. . ':echi ~~ntra ele lupt n
· al mu nc tcir?m 11 dlll 1 alc,1 .l ml111 1mp(•t m-.1 ("'j1. '"'"rii
.10~

r-1pl;d 1 ~lt'. lup1.1 rare a ('ulinin;1t c u ac \iuui r din :?r

• · 1 „( j ~ ··~~J
~ ~llh rt.•girtP.11 tit'liH.X'rtJ·t~>va ;:r, uf:l':-111 l ')ll..':lÎ: \.
loak celelalte r~ntre c a rbonife cc din nle.1 .J111hu. uv
intcaz;1 ru pa şi r~pczi spre o \'iaţoi nouft ~i rt:ir1no: 1 •
!\ uni~i in u!Lnti i ani s-au r idic:tl )a ! 11 p< n : pi;•-,te _ţc\1

de apart <llllt~nte 1aun1..·dnreşti în bl(1f ur i, \·are. t_>l~'r *.

h><.' ati1r il<.,r t onditli d<.~ h·:ti. r un1 nu ~n1 .rl\ 11t n1c1 r :P· !
n111nri torii 1li11 ţara no<1:;t:.:i.
!'>t rhlurile de t'~: r~.1Hni dr; (;! ~>xp 1 :i;1 t·· : !t.• l '1tp:.~:! 1 .
d„ r:> l:(ale h11ni1, con\in mul! gaz nwtm1.
„ Exploatarea carboniferă Lupc11:" :m · r:1 ''>ic•ci
(' \ lr11gcrt :t rilrhunetu: cut's iî;rahi !.
1 l)ri1~ 1 · ·<.· luC':<r"'
111ill ere <1 11 inreput în an;i! Hit\ I.
In treprinderea pentru prepararea cil r'1;1 "·:11'-l.11-
peni: z1re C".i <1biC'~t p:-c-parart:>a (sn-\;1rct1 ;l.1' ·,
i!<.,lart.·a ~i u~cart·:1}. tri:-bun-elui Lrun brur. t ' l.1tl 1

::,:. irnpJrlt: in 01;.i n1:1 1tP ""''"'\)::-· . -~·i.·J_„11 dl· p„"'.

r r 1rt.' . df' tran~porl şi ~"')t"ii.~-~· ! dt î 1' '"Cltnl'rt.•
,\ \atcri.1 prim:. 11'1o s ;l<t: r:irhtHl h u\i, p i·i:il· •'•
1~1 111inclc Lupe-ni ~i ( r~C"<; nî şi o partt· n piudurttt·
minei Vukan.
Ocolul ~ilvi c Lupeni (!~('rutil g(hpod:irirca Jllll!llf,-
lor din ba zinu l J iului
lntrc11rindNea forestieră de exploatare şi trans·
port, I.F.E.î„ <'<lre :. l11;ll fiintă i n 1950, c~er11 l i1 rt'
rnlt~ rci1 masei lcmnouse, scoaterea din
iransporturile din dcpnziielc C.F. R. şi livr,arca lcrnnu
lui la bt•ncficiuri. Guri de cxpl(>alare la .Stra p. Tu;;u
, a lea Mi ilcasa, Arcanu, :\r$'1, l~os\ow;1 11u, Bula ~
llilugu.
1
lnlrcpri n<lt :ca n~c l~ci sectoa~c de pr~duc\:c · ser·
torni Ur:cani-Straja, ' e<>loru! Arc anu ~i ~.„·torul
Cimpu lui Ntag.
lnieresant dt• \'itilat; funkuliiru: de 'Co~ hu~leni
de ln !{os tol'(' a!ll1 şi rt'I de 111an~ril de la :\rcanu şi
cent rul d<· ma n14:1lizarc llut;i,
lntrewindcrea „ Filatura Lupen i" produce libr~
tic celofilml; adure maieria p r in1ă de 1:1 Zârncşli.
pMrhe!. E cea mai marc fa brică de celofibră di 11 iara. Aprn ·
"· vizioncaza cu plOdu se!c ei aproape o sul<i de tn l rc
;,- prinderi din tnrA .
Lt Lupeni ;wem o 11111 r (' moa ră $istematicf1 ~i un a
d:ntre cele 111;ii moderne l>tbrici d~ piine ui11 \:1ra .
~10

1 1 Ji,, , I up;,:·nifL'f. :-;.;iu aii.ll ur1 1 il' ;011.i1H', j;- :iparlanh:nlt 11u10C'itor<·şti rtn1îorlabile. in c-:1rc h·; t?'
î 1 1'll'~lr„ t I :I lrJ'J '-'li~l_i.'t. ('( r;: ~iii~.! ' 1 11 '·1)(!~·:-, se~c odihna ~i lut"~k.1 1.:ii dt• i;.milii. l n a'I 1•11111;·
('O' ,1 P· I 11 \ (' in1porla nt al 1111111"Ht ilnr !<'-·uit·~f in <'•111 :n~·!t• pt·11
lru nefam!li~t1
l ril':illi l t!'i'R .<.'l."".• 11..: J1.!i \:t: \ t. l . •t po<1!c 0
nu1nt:lor l{t'lt'/.ai. intr-~1·1 C'a<l··u \li lr)ltil p to;1 ·l', !'-I.' „Exploatarea carbo11!fcra Urican i", .111i 111;; " ~i
aiL1 ,·t ua la loc<t'.i~~:'t-:. L'ri";:;li, in1po:L;i11! <'l·:1t u t'' '<• pu,ii în ft1nl'\11111c in 1111;1 puterii pi:pularc, arc c1
obiect cxp!oal a r~a c ''· bu 11«1 u i roc<i i<ah!I.
•• -·-•- ••• ••••••··•„--• •• w._, ,.. · • -
ln anul 19.J7, ,.„
c•msl•u'1 linia icr:ilii l.111J<•ni L'1i·
c-ani şi >lu în<'eput (u('r~iri!c• dc: <•xplo<it;lre~ ;.;1C'l111:i11
-~. telor. lllet' plnd din anul l ~J.18. "" început luc;1lril1• c!,'
deschidert'<l Z(1C':u11iniu!ui. ~:;b ad1~!:ni${f(.J;i~1 n1i11<. i 1

Lupeni. c:t 1111 s1•dllr al <•rt·s~ eia. l!l <1nul l!liil . 1111· ·
iale;1 :• <1'·'1 ••ii' î11lrtpr ind<.·rc_· indt·pi.'!1•.'.l·nt::. 1\11 f:. ~·t
r :·-!·„ t'"i . ( ' ·-:~h:p t11 1 ('a ·l.:;r;\'~ !JÎ 11 ,

no1nit ~: Îll"i.·:nnal pun1.·t de- pic\'11re spic l~cflt1..t1 l ul.

S -a for1n;1l. oi linj<>arii pr;n co1on i zc!rC~t Jo,•uitorîlor
1

din lllrnlilall'rt Hohi\a.

l„.1 l.'rir11rii $l' !na!~{i azi, eu paşi repezi. un viitor
!11f!onto1 ,,,.a~ :1! bazinului J:ului. lu J)(:rioad.1 pri-
mului pl.111 dnr1qaJ =-·ai1 conolruit la 1Jrir11ni 688 uc
 .llJ
Cimpu lui Ncag (76:~ loc.l ;1 fost iniiin\al în ·~­
~olul al \ \ ·ka prin „m<granţii 1.hn Tam Ronrlncasca. tr~anî Punct•· dl\ iOh'r,~.:.. turi:>iic; \'ătfurilr J'>:irinţt, Ctrj:t ~l
ingiti din t',!UL<t turcilor, J\1todr>
CA'-'a d~ ud.1pn)t Volt\od11. siluafă in munl•~ P.trîUJ!Ultn
~1.D cofa 9~-0 rn. „\d IJ'~~I~!(• CC<t l'Jf.\ d(' pi!fSOane_ s~ plC'dC.t din
„.~,..; P.etroş an1 ?llnctc eh' intere~ tur!sli-c: vîriul lui Petru. virf1d
-~~~~~·~::·?'.::·Smida, vfrful Salan,•Jor. lacul Cilcescu.
~~:~~~:::;'.:::·::·.·. Casa forestrc,~ l~t c:otul Jictuiui. sUtiaHi p(' cursul i;u11(1r10r
'1J.~:.r·::·.a1 J(c\ului. /\dtipost<-ştt' 15 P€.':-:;oane. Puncte de jn(er~s turi~tic:
::~~~:t~'.··lilcu~ Cilc<.'~cu, coosla lui Ru:n1. A1îndra, lacul Ro~ia,
,§;::r.; ..
·~'t;.'.:f:·~:„ , llinerarll principal~ în mun\ii Paring : vir(ul f>arîof.(U
f~t{207S ml, <.:iris (2<10G m). *iul Mîndra (2529), «•"''"
lui
ifVfRusu !23(16 ni). v·rful ).~l>r> (19:19 mi. Gropul fl·i7f> 1J1) tir .
..:~~t?:::·::. - Pf'tr~şnni ~ $1ătinioara ···· Chicit)ata ···· c;:a.\a d'' litii)·
:~'~{:·:po$l dt• la Parirl~
~
'ir(ul J>aring. (cea 5 -Or(•\.
~~··. -- Pe(roşon1 dt3h1f M~h·ii - .~\o-vi!j'u -· SlirnA "aring
l§i\'i~~· ... Pttroşani dtaJUI Măltii -· 1'l<1"1:iltşu - ,~alt>!i lir-tuJu;
-'.... v3!ea Mijei PArln~.
.... (:3b;1n:i P.Jr5n~u (~irja - Yiriul lr\indr<'i ţc:ca .-. orc)
-- Pt'tr~ani d<-.1."I i\\alrii - ~!ovHişu \·>ilr s J1rtu·
ln apropier('a localită!ii ~ gasc•><'. exp!oatarilc io-
lui ·- B;;r~i('i Crrj:t - \'îrful ,\-\indrt>i.
re,ticre 1lt· 1„ flilug, :\rsa.
:\rc~nu, Rostovenrw. Bui~.
Bar5ct r~ub.1nu -.-- coa.er.t:J lui Rusu .
ale 1.F.E.T.-ului LupellL
·- Petro~ani ele-alui f\'\:Ueli - Capra.
1. MUNill PAR ING - Pelro~•ni - Slll~truc Măgura „ .. pirhut Izvorul
EXcu1:-.lc d(' z,3 Lilt.'. „\prot:izionun.", h;iinc li<.' n1u11t .... c~1Ja\J.(~. pirăul Polohsle Gropul.
Peritru excur l)1;1 h 1 rnunlii Patîngu n~ pu(em lo Jo:(i şi' u4.! - Petroşani ·•• Uveicoi pasu! Surduc ····· Pdrlct•un
linia indu~lrlaJJ lort•stiorii ca;o duce do la J>oJroşanl. pt cur.ul Gropul: d• la Gropul s~ poat~ continua la virful Mtndr•' r ri n
ritdu~. Jiul dl' E:;t, pin!i ap:-oape d<.' orir:int-~ v.:~ii \ :oit'\'Odului Prioloapele.
Ca~l' dl.' u_dapo~l. Casa de a~âposf „ Paringo", sUu.;ita b Ub T.eren d~ <chi: Pefroşarti -·· Livczenl ·-· la eahaoa Paring
yîrfuf P•irin~u lu •llt\udioea <le t6~l m- So pl~~~il di11 Pl' ·- Cir ia -- ~1!1Jdra . Jotoarctre3 şi pe$le d.alnl G~monlrii (a
Live-zeni.
După masi"ul Retezalului, eei mai impor1an1i
3t t J I';

n1un(i ai r1·~1unF. "llh r.apor!u1 frtunu~l'l;lt,r n .. ioral 1.-.

şi cei tn:ti 1.·ercc!:tti -...·q1 r<.>i ai Paringului. _„, u.1t1 !11-
tre Jiu ~! l 't~t'
ln r<'l!-llllf .1 l lu1h.( 1· r, ....e af!ă oart~a re-~1 n1ai Îrt·
tercsant.i ,i,n Jl<1 riP•! ._~:-t"71Sta Paring (~ 1 l:';) 111),
- C1r- ja ,••)•. !'·"
vv I nl . ~\-1 r,·dra ('>"'X}
•. - ··'-· •111
•.. ·1'
" " ,,·..." 1
abrupt »pre norrl·'''t. Zănoaga Sfăvciulul l:l.r,; m).
'·.~.;(... cu circurile amiilcatr"!r. ciild:h!e de~ ghr:\~ri şi br
fti,~.i;ii: nurlle amcnin(~to;1r,·. oîcr;i 1H111<'(c cfo \('d<'r<' r;irv
~'.~\~tf.[~:,sîn( 11~i~1f1'<~r11l e _111 Carpa!i.
•' ~"f;.~ Ma;~1v11 1 _Paru114 pr~·w1l:i nli1nrn:ile _pril~li~li ·:'u
~NPf<l v;nl\Jr lllallc, <"11 Jllndul lleted ~' r1:-ru11 gin,·"""
~~;:·=tipice. ci poj a:o.u pr 11 111vrPnclor ~i Ia\u :·Uor a 1pi nP. t ~ llt>le
('\di11 latu.·ilt• ;1~pint• a 1t.' llltt~iru !~~i ~1.· af!~i Li ~t1;i'.ţiu1:
ii· ce ri<'P">'''' :> i10•1 111. l~1eru, CiJrcsrn, l~1crul Pirtro'
. '-•Şi Jic1ul L1 :!Jl't.! nu lr1 ahHutli"?r. c;•fp i~i ''!.{llndt·;!t·
apele in iundul "'Hll r·rc imrns, ru tliamdrul d1•
aproape .J km, 'uh una ~i pcreti >llnro<i .;di nr rrt·'t ,!
() ·p;irtc d111 111. 'i\ul Paringului ·-- lacul Cikc;ru
, ,şj imprejurimile lui ,! f<J:--t pus sul> ~.:uttd lt'J,!ii ocr1,
. :~_tirii naturii. p1•11tr11 p.:·.fr>lrf·a f!n:j! :·nrt> "i ;t 11•; 1:

·· !uriil•>r gl~~i„rc.
;"' (11 •1pro1'1~rca i•1;ilji1111; virhd lui Pelrn (:l..l.•.l 111) .,
i!$e 1di;i !acut Şuri an (I. 700 111 i. >ot·o[;( r·1 idc:nd
~~;parte din l\irîng (•k~i "' lim, mai nw:t cr„ 1111111(ii
''·'13.St'IH'Wl11 i, de, pii rli!i {k Parîng ~1rin r;1!"a J i11lui rl<'
l J};E$!l.
f ~;:. \'<•gi.'11tlia 1uu11tt>ltn t'c•n .... !.:·î di11 f~1g· pin;·· la I .„(1 >
· ( n1 d~· ;n·<•'(~ în ~-U'- ii··,~d. piu~i ht rr:1. l . icJ(l 111, •p .:
. ;' l>.-ad pil:c. ln r1'f?iune<1 alp·na c;iracterL<lka lllcu!11i ''
formeaza Sitenc Lcrchenfeldiana Baumg (mili!e 1) .
Bogatele 1>Jd11;i al~ Paringufui ;,<liJposlL'!>C 111i:Hc
... perii f•t11'li:o,1i,·t-·. fntre c-are şi ur~ul, rP~\:!c r1u111ţilo1
110~111. i.ir pv1c11ilr dintre paduri şi pa~unik ;1lpint
~!11! l'<•pul;ilc v;ira de numeroa5': turme d~ o!
I11 p<1rte.1 nonJ.cAi<'ii a masivului. ~·"in Mu11cc-
lnl Cirnpii (1556 :11). virful Capra (19~l 111). Poianil
Mu ierii (I 7::,7 nt), {p~ul ,·estitelor .. nedei". url<lt' 11cL1l.1
pe \'dr:i ('1obanîi şi hltr~tclc $e ;1dun:1 la j•><' ~i p1.~·
tn•cerc.
D~ la .~\mdra ,p;c ll(>r;J.~,;l se ~im virfurilc Gru-
iului 12.:l(ll) 111), Co~sta lui Rusu .:2.:mr. 111) ~i n l k!~.
f>1u1ctc d1.\ pl.;.•ca rl~ în 11nu1tii Parin~ului .;,i1)t Prtrotani ~'
PttrifD. o "Q!'ol'() duct" din Pt„troşan:·····~A!~irl . r('; Jirt. p.'u;i
~ub fi()alclc- P:1rf11~u lu1.
llin<rarll din Petroşani :
Ld virlul Parint:uh.1{: J. Pelr~an1 - SH1tin1oar..1 1'l11·
i:10.1r .1 casil de adă11ost "' Paringului ( l.6PO n1 L in 3·4
ore-. dt.· aici la ''ir ful P~ningu 1-1 ·f"! ore: 2. Pt"tr~„ni -
dt•alul :\\;il.._.:1 .\\o,ilişu - Slirna - Pi1riogu. J Pcfro~ani
,\\at,-t:i _\\o\tli-şu - \·otl<'a J:~·tului ,a1e.1 i\\•J<'I
l 1.t1·n~u

l a \'lrtul Mind1'i: I. (:abaua P;tri11~u (.ÎIJ:I \•lr11:I

!Y\îndrei 5 <Jr\:, 2 Petr<>}Jtli „ · dc.•ah:I 1\\ah:iJ 1\\v,·ll :;.u
1

\·,dc:i Jl(:luhu · Bâtilci ( L278 ni} ···· ,\'\indra. 01.• l..t puncl•tl
U;irnci ~c ponte urca 11estc (~iobanu la coasta lui Ru~u.

8. MUNŢII VILCAN
Ex..:ur~lc Jc l·2 zi!('. Excur$iî 11ş~lf<~ ~1 lruJUţ;,1:\i:.
C.a)t dt ad:tpos(: L C:i.sa Voie.an -!:t1tuata L1 pl'.isul \ !h.·osu
la J.-419 1n alhludint St" 1>Jt«te;• din \'.ulc3n. Puncte dC' jn1c·
r('~ turi::iottc p~\ul \'ilcan, \'irfurîJe Cinde1u, Str.sjd etc
 11~ ().1„,/u[ fi'_Q.1u11.it Jhur.edootti 3111

'2 C„„,, \\!11tr11I (Sfrtija) ·- Lupfni. ..,;tu.Jl;1 '11 1:1·:.•t Drumul crmt dr ·:ra prin ilr<.>şti man(i form<-.11a
\ ,1n 11 , >1 :44J 1n Sr p1eac:3 C!n Lur•:111 I· 1-. ·1 • 1:1 ,,„ defileul J:uhn. rn:1"~•at ~„;, nur.iek• de p:»u! Surd"'
Iar l«.' Z Jlt1.1,,:.; yjr:::ri1r St::-a}a..\'\ulu. t·10.1l',1 t;
Des! 11 dl" km: ~· 'lr'w: <'um ma' ;nul! na se lhl.1t<',
ace~ta t.'~ (' ('1,.~ 1
1
p. , ,.,, h· ''" pl<'C;.1r'-" ~'t'1!lru <'Xi:l!r~:i tn u;•.111; \ '<. 11 .I n1.ti rru1111 ·~ şi i1:tpunh!\}f rl~iil<•IJ în
l.u:·c.'111. tl<1h1!.J, Biirb.~ten î ~,· Jo\ \'ulcan Carpttti. J';iro,1 ·rul 1„; nu-l poale inte:e[!<' dE«'îl cei
ltin(rnrli: I Uf'l'f!i - viri~·: $lr~:a I i$iO ftq 1·.•-.'JI · 1.c • · CCJTC l·a vazut.
(1(121 llH str;·1hatt.' att':i l eh~.
llt\h;\·.1 t:rii;;t;l! „:;:u1 Şi,~!;i:J ,\1;)'1.' rrrj.:"I( 1n1 . L'tC'ind h'~~i•.ur;1 Intri.' i>,„troşani şi 'fîrg-u Jiu.
U:!rl•1l1.·ni~ ll· „=!>'fi • t:'.11.::ot:,~; .\~::1·::i l1· \'l·ful !>r ·
:i11i:.1t J)it:->ul \'dr.111 ,.;r!··.• ~ S!\~lj<-.
ft·1~' Hll ri ,{~ ...t·hi l:t>ll{' ţ:•: i;i:1:i,:1n:: (>'11.l·.·! ;: ( l :);,11 IUi. ll· „
;:t'iU (I ol;~ Dl., ~~t ;:<;J j ! i:ito~. ( :!1'l"ill! ? :; l!Oilt·: 'I ( 17!>1 111 \
J).11 p t1"'11! l c;;in:C'i, 'pre \'C~I. se i1.th1d 1tH1111,·; \ 'i!
,„t.Hi!u' p'11,: L1 1'YC1:1re\; Jinlpi eh.'. \„c "t. I'( 11n1I<" •
i111p:tt111.i rn yu! J(et{:z;1l 11: ui ~i c· 11 :111111·11 ··P:'th ·
111.1-.
< 11!011~<.' \'11t · 111dui ·c;tr'lju!r.::c h<>\a!':!I r1 ,„; · 1 i1 ill...,I"•
( l >fj f)t•-:1 llll '.tli!l!:[ inalti111P1• d;n l<•·'.t• 1 ·!1 ... III r) .
. i11~:. ((>l/I;- ,:111 ,1!r.1galori pe11lru e-'• ur ... ii
\'irfu· lt· 111·1, insemnate ~int: Cindetu ( l:i;)ll •' 1
virful Pa,ul \'ifc?11 ( 1621 III). Straja ( 1871l 111). ,irful
r-:e;?rul 11 i ( 1 ~·~:; 1•11 ~; C<tru11 Z~11o~g:• (I i't I 1111 .

9. IJF. f ll.fl:L JIUl,.l ' I

r-: unc' din 1.'\Cilr„•iltt c<·r,„ u1..si 1ni1>11u;iit• ct.· 1,. p11h~111 LH:i:
Excur '·I·~· 11,~ i.;cu1Ui d:Jr;1tJi

.\111\,clt 1Euri ~l' !UH:~c- la 13arhaii.·ni· l l"ir1•.HJÎ fur-

ll! ~!ld llU I ÎU JlUl1.'1'1!~1..'. <'C ~i.~ r~r.. ~tl~O'.t.·~(t' C'IJ rur1p prin
l'l• :-Lf'('Î!c: :,;fozc:iYe. <.:aderE·a .Jh1lui 1..•stt'' 1~e:„tu! th•
Piar~ t~c:1ci Ja unirl~a Jiuriior alfitud:nct: t•:•Ht' de fli)()
m, iar lu l10t;irul regiunii (podu! pirauiui Poluti~lca 1
c;.1~ de fii l m :i!t.
 ..... ''''""'-~~.......,,........,. ____
.......

3ll

1X. ']'ara l laţegul ui

~ J. Gt'neral'tăli. - 2. Haţeg. - 3. Silvaş şi mă-
~fstirca Prislop. - 4. Pe valea Fărcădinului. - 5. Va-
,4iea Ha1egulul spre Sarmizcgetusa . - 6. Sarmizege-
: .tusa. - 7. Porjilc de f\er ale Transilvaniei. - 8.
~iJ>e valea Riului Marc.

1'... I. GENl'RALITA J1
,l
;i
Jt, 'finul ui „\Hni l lui~gului" c~l<~ un mare bazi n te·
:·::.'5.tru
de o ad 111ir~hila unitai~ geogra fidi, :;ituat Îrll
(j~rlea de sud a Transilvaniei şi în coltul d~ ;,url-vesl
~f regiunii I lunedoara. înconjurat de jur· împrejur de
~)'Tiui unor falnki 1111111\i tinp<•duri\i. La sud, de ta Slrci
\~Î pînil la Portil<' dl' 1"1cr ale Trnns'lvaniei, se întind,
~.cta un para\'nn uria-;. munţii r~ete1atului, l;i apus şr
'ţJ!ord, mun(ii Poiml:i Ru,,.·a, iar sp:e ritsaril mun(i1
ebeşulu'.
, Acea>t:i p111,·rnic,1 incinta naturnlă ind1iJe " in
linsă :.uprala\a de kren rl)d:to··. ,-u 1~nuri <le griu ~·
~ara, <'u lt·rc11uri rnlllvalc rn p<Jru:nh, r" liV\'7.i <ie-
i~9m'i frurtiieri ~i cu o srrie de vechi 'ate romlneşli.
·l·. lntrare~ în (ilra Hatcguiui se poatf, face din trei
;~r1i : din vale;i ,\·Iureşului şi a Streiului inferior.
~.: n promonltmu l norcPc de Iii Suhcetate; din va-
)i Jiului. prin pasul s ud·cstic at J\.\erişorului, sau.
„ ..' la sud . din Balia\. pe valea Bistrci. prin Porfi le·
•mW, ~ Fier ale Tran~ilv:iniei.
"&~· ~· 'Cimp:~ Ha\(·gu!ui1 c h•a7.datil de m:ii multe rî1rr<
i
I :,1!*\~ ;i pîrilie : R!'11 .\\a ·"'· pîra:il Firrcildin11lui, o parte t1
i
.i
'

32? O t ia°'!itl'I r
rur;ului Strci11lu1, care b Orle,1 oilun;. ap<!;a 1utur·1:
cclorlalt« rî11ri mai mici, ducîndu ·il'. sprt~ nord . i11
1V\ureş.
l11ca din rele mai ,·cehi 1impuri. •'<>IHliiiil<· ge11Î1·
zice iavorabi lc cllt dctcrn1inat () inten~ă ş~ pcim.1·
ncnta aşez.arc n oan1eniior pc .•rc ...tt· ·nieiea~uri.
Satele \Orii i 1a\~gi..ll11i sînl aşczalt:. <'1"Î~ :'!!îi n1uitt•,
la poalele munţilor, de·a lungul Riul1ti :\\.irc ~; '' ~· ··
sclei Sin1eria- H aţcg·Caransebeş, C'are lrcce prin t:'1_.
k>cul ace.$tei rt'giu ni. Lo,'ulinrii se OCHJ.Hi {'\I (•('(ln~u n::~
cimp uiui. rn ngricu ltura: la poa lele 1r11111\i!or. cu c„,..,.
(.:rea 1·i1eior, cu le111naritu' ~i lucrul la l'Jdure. p,
micultura este clezvolt3ta pestl' tot. ! iltegui. ;:itua! r
mijloc11I \'aii, ,, fost întotdeauna un im;>ortan< l·er.· l'
de me5eria~1 ~i de bresle me~le~uf?are;:::.
Ţara Hategul ui se prezint:I <'<• un \inu< impo:·t;n\.
~ub raportu l pretsp<'rii~1\i i CC'<lTl«lnti<"•' şi deo:;t~bii ~1·.·
int1.)resan( în ("(! pri veşte: rrltll)ll~C~~i!c ~.de !1 H\ara1,~.
l)t1r. •)() rtli toate nccsiea nu pol ii an1i nl; l';! î~ir/1 •
lua în searnă Îll\:\P.111nala~ea ~a i~torit':t ş~ f! 111.111l:
menCelor culturii maieriaie, <"e 1:e inlinioin:i I•
pa;,11 I.
Ca 10<' dt' de~faşurar.• a lupldnc ele c:;~crir~
Dac!ei de C'ătr._, rornani şi <"a c~ntrul ~laoînirif 'l<"f'.' ·
!ora, pămîntul \Mi i I lategului ll p<islrn\, iii adin:wi'•
srs le, \'estigii lc bc1gatr. ale c1ce.~tnr vri?tn uri îndc~part;dc1
I.a marginea de suci. din,prr B„n.1l. :• \itrii I i<•t<'ţrU ·
lui, la Porţile de Fier ;ilc Transil\·aniei. ~i 1u~<11r. in
rni~lii istoricul Tapae, loc de dir1,1 impot;i\·ir(' a r{;i .
cilor în f~ta oştilor C'uceritoare roman„. i11r. J~ :-·:m i
<"îth·a kilonwtri mai spre nord. 51' ;lila l'lp'a Traiar.a
323
Sarmizrgelu~a. c:;pil: ia Dacic: romane. To: aici. la
Ziiir11nii Porţilor cr. fit'r, zd~11be~lc l<> anu: l·M2 ar-
mat11 ,fe 15 mii de oam~ni. rondusa d1· t-rc111I hune-
docean lo:m dr Hunedl13 rn , armaia de 80 de mii de
turci nliviililori. condu sa de beglerbegul s,•adcdin.
Ţara llategu!ui. „T~7ra Ha~soc'". e
aminlită, încă
din vea~ul al XII 1-:ea. ca toc al cnejilor şi \'Oievo-
zilor, ramtnind mult limp C3 un !inul cu o siluatie
polil icil adminisirath·ă şi jucteciltorească aparte.
ln evul mediu, legl\lur:1 viiii Haţegului cu princi·
';f{j).. · palele rnmine a iosl vie şi neît1lrernpl1i. Aşn se ex·
pl'ca cum ~ -a pulul înfiin\a. prin darul tui Mircea
cel Hăirin. de ciilugărul :\it'odim. manils1irea Pris-
lopului. unde îşi doarme wmnul de ,·eci Zamlira, fiica
lui Moi~e Vodă al Ţarii Romincşti. Tot ace~tei tmpre·
jurări se d~toreştc ridicarea şi înzestrarea de către
vo·ev01.·i romini, 1·11 wate cete neces;:re, :1 ulitor bi-
~!K;i;;_ serici ~i mănăs1iri, dintre ca re unele, ca rea c'1c la
· :~;)';..S!rci şi Densuş. sir.i cele mai 1·echi cl i:i regiune şi
f'
·1 chinr din Arcfe;i!. B;o re e llllli muit. ~ fo11rlc pro-
t ! ;. babil c~ reşedinja vo!c\'ozilor Lilo,·oi şi Bărh~t. a Ba·
:o;arab:lor îotemeietori ai Ţarii Romi:ieşti. sâ li roet
o aici la Hateg, căci ei s1lipi neau atît tinutul de din-:
c olo cil ~i pe cel de dincoace de Carpa\i.
· .;.it,,. . Deosebit de c;iracteri.stir este acest" <'ol\ d_e \ară
.'{~~;, ş1 ~ub raporllll etnogrnl1c, lo!c!orislic şi, în general,
,;.":"( al luturClr manHt'stimlor populare.
<î' ln ce priv~şte po:iu l 1ara11ilor din v~lca l laţegu·
lui e variai şi pitoresc. Aproape nu este localilate al
cărei pori, anallzat mai în amănunte. să nu prezinte
 3 24 Oludu! regi1u1il ll:uredoara

1111el~ d Jt·r„n tc i1„ deta liu L!Îit ele cd 111 loe.olita{ilor

,.t•rinr.
1,ul r>op l~t·te~ar;;;. în lucrare.1 .:.;l Din lara Ha·
1Cf!ului, . 1·~ urm~:oarel„ rm·inle dt•;prc act·'l 1.nut
... ln cl(·~t· 1 (• rn1lf(~ <':IVitnrii intreprins(' in lt1nj!:d ş:
lil! ul ~~·11n1;>ului n·_>:>~:u _ţrdt';1L arn c ;·iuL!i in C'iCe\'a
<înduri ~· ;1('(·a p;1··tt :I lui . l' :Jr(' .:.c nunu·ştc t.ira rJa -
te<ru lu i. J·~r11 111n":' e _.\ rdl"':r!uf [{! r:i 111 ~l~ur~1 . dar t11 t.'I n1ai
frt;nhJ... P:-.~<~ toC'm~1 f acc.:.~t colt. r ;lre din Vc.'C'hi $Î pîn~i
.n s tdzi s„ C'l1<.\a n1:i «;~;i : l<1ra l·!a(t'g ulu i „ c~i . lfl.'.'~1. e
noi di {;1q 1 ll;il<,>g1o! ui. (;;1 în!runeşfr în sine tot <'~~
Ardealul nr\' mai bun $! rW!i irmno~ : tnr:i H a(e~ului
se p()Htc numi cu drept cu1·int un :\rtlcal în mini.i-
·tu riî. Ş i d<' ar ii <;<"i <llii putere, hn1"uios aşi n1a i ('ftlea
i:

·i'
() d:tt;i :1 ('t·~t ndf\\-~1r<1t ra: p~in1intc·~r. c~r('I iac-p I:~ ('(Jr·
nu l t\ rdraluliri de .1p1;s şi de rni:17{17.i".
2. H AŢEG

ln cofttJl d<' r.ord·e~t a1 tinutului S<' J113 or 1„ 111 H.1;e~.

Di\f3n f:a c!t' Id Ot~•~ · 4?,;,o km: d~ la Si1n('r•'1 \4 hui. dr:
1.1 < "'"""'h~. 73 km. ,\ltitud.noa :>"-O m .\r• ~I<·· i<X' in-
<.:!t1'.\1\' ropulJ(l:i loca!Jtiilii \'alea L'nţ?uru'ui
Gara. GnrH re linia S:rne:-ie1-S!1hc~tate·C~ra11 „cb„~ 5<" Jft;i
Ta margin<'u d~ r~t ;J ora.şufui.
ij tlotelurl, rt~taurant,. Cf)fetării: Holel in pi atn Stnlirt R.ts-
1aur4nl ro fl Î'l ja [ r(lilor. Cofetărie în pia(;. Slnlin
Adre~c utile: Sfatul p1Jpular aJ rafonulnl Haftg în
)j (11t1ta Stulin. Sratur popular oraş, in sfrad:i flit' Pinlthe,
iftanca de Stat R,.P.f{. it1 $trad a 8 i\1a.i, Tribunalul raionat în
pti-11<1 S ta lin, Poşta şJ î f'Jefoanc în 5t:·ad a !He Pl ntilfv. f abrira
·(t~ marrneladă în „~rarla Fiiinlon Sltbu, Spifalu1 unificat în
-srrada Tudor Vl•domir~scu. Şcoala medie mix tă tn •!rada JO
,:/
:ij _ _ _ _ _ _ _ _ ____

:126
\'fn"'tori, Biblioteca .raion.ali în strada Ilie P1ntiht, Clmin
cultural oriJ0111e:sc in piata Eroilor.
Cintniatoetal•: un•matognil _Popular ln piota Stalin.
Tr~utul orăşelului, care pină tn secolul al XIV-iea,
a io~I legat de Ţara Rominească, poate li urinarii plnă
ln ~tcolul al XII-iea. După apunerea t.;lpiei Traiana
desi~ur că acesta a iost punciul principal al \inutului,
care, nşezat în rentrul tăr!i Hafl.'gnlui, a mentinul le-
gătura şi c11 sudu l.
Numele I C>ca lilă\ i i se pierde cu mu lte ~ec(ll e în
urmli. I n cele mai ,_.~chi documente, ce ne·11u r6mas,
e numi\ Hacsag. Hocsok. iar la 1404 apare sub nu·
mirea de astăzi, H:1\cg, de unde a luat, 11poi, Intre·
gul ţ i nut numele de „\ara J·la~t'gului". Localitatea,
capitală a districlal ui şi castru, a fost organizată pe
ba:w unui sistem militar. Districtu I era Impii rlit in
mai multe rnezale ru cite un cneaz. care a,·ea caii·
!alea dublă de administrator şi şef militar.
• ln H11teg tşi a>c.a sediul castelanul, şeful sur rc.m,
" c;.rt' ajutat de 12 juraii a; p;-oyinciei, cu cnejii şi no·
bi!ii, constituiau ins\;;nţa d(> j:;decată (ru puteri asu·
pra inlreg;ilui d.~trict). pentru rezolvarea litigiilor
<.!intre nobili ~i restul popu!alJei.
I.a 1669 Hajegul este învestit cu magistratu ră au-
tonomă, supusă numai guvernului, tu dreptul de a
trimite dol deputa ti în dietă.
ln timpul incursiunilor turceşti, fiind a şezat la
poarta drum ului din Banat spre nord, a suferit mult.
Cea mai groaznică năv~lirc a fost cea de la anul
1648, clnd ·întregu l \inut a fost distrus.
La 1764. prin infiintarea unei companii de ,,.răni·
. ~ii/Jj~v,, _,.
I
J,, ţ~;~C Ci f!i<fol n·;;iraw 1/1111,·1/u""
c~r!, Ha(egul .de,•inc un oraş mili!ar. Compania de
a1c1, a 11-a, tmea de regimentul romînesc care lşi
327
avea sediul la <?rial. Crt>şterea acestor centre grăni·
cereş.h. ~omlneşh a avut o mare importan1a pentru
locallla(1le ln care au iost create.
Hategul c un importnnt centru economic pcniru
fntreaga va!e a llAtegul!li ; pentru satele din jur, loc
'C:J;jj'-. de plasare a pr?duselor agrkolc, cu ttrguri vestite şi
..;„iG: centru d: aprov1zi.onarc a ~~leni l or ru unelte, miirruri
!fJ'5:: de manutacturu ş1 uUelc.
:Sfli;;,f-?:. .. Carncteru_I pLlmi:·ol i ii iinn!ului a determinat lu·
/k~)fid1mtarca.. unei mari f:1hrici de marmelrtd ă .
iJ,·~\K·. 1 ~ .P~~tu rna Slil'ui. situata în imedi aia apropiere li
.;~~. !i!.!~ti.;Iocahtatn Hajeg, 11 luat fiinlii în ulti111ii ani Parcul
, "~!:;cte vlnătoare pentru coku1i7.nrea cerbului lopătar.
1~· H.ategu1 tst~ un fn$oCmnat centru de excursii ~pre Refe:a·
, ·· b;d sau spre. monumente-le rotnane de la Sa.rmizegefus.a fie.
I~ ce priveşte regiunea înconjurătoare. Hajegul se
1!flă mir-un loc foarte piloreS<". De pc dealul Orlea. fa
&,2, 1/~. km n?rd, a\'cm o ,·cdcre generalii asupra ora.
şulm, ca ş1 asupra regiunii !nconjură!o~re.
D: ~a !~aleg spre ~url-wsi. ;l km distanta. pe 0 şu·
\~a \'t~1nalc!. cc dure c-u linia ferată şi ~u şo.senua na4
·0ţ1onala H11 ,eg-C11ransl·bcş, se afli1 Nalajivad (347
itI,oc.) · L~ n:ar1rin~~ s:~t u !ui se a il ă un mfc castel. în
,<parcul carma pol 11 rn1.11!~~ m;'.i multe monumente re>·
~)j'll~ne •. proven~fe '.le la Sarn ~1zegetusa. Cas telul dir1
:1)),1.~Nalat1 c folosit r.1 preventori u pentru copii.
•. 3. S I LVAŞ ŞI A\ •\NASTIREA PRISLOP
.:~;-. H ateg ·····„ Sll\•aşu dt.' Jo!'. -- Sih'iLŞu de Sl:~ .... JHăna~tirt:,
!~,,:Pnsf<t-p - Curpl.'ni1 Sdvaşu!ui. Excurs.ii." dt• ,;~ ~L Gara: i>f'n·
3J8
tru l~•lo, ,„. lfa(eg. Di•tanja de la Deva S11va$u d• fo•
48,f,() ~rll, Sil••IU de Sus. ~9 kni: mjnâstirea Proslo1•. 1>4 km,
<:urprnh SUvaşului, 34 km: Tran~i:ortul pln.i '' nlă"i:-Hrl'.s:
Pri~lop cu n1a~fna.,
De la Haţeg spre nord-vest, o ~se~ r~lonală, r.-
leag~ Hatcgul direct cu Hunetloar,1_. urca clcal~rile
Silvaşului. pcnl111 a ne ronduce în mira vak• ;i Sd'" ·
şului. Loruri le sî nt atrăgătoare şi intc tc$ante._ D11r,,
pornim din Hunerlonra. clrnmul c cu ce"n m;ll Iun~.
dar fiintlra tlm·e. în hunii parh\ pc cu lme;i dr.:1lun--
lor, ne lasJ aproape toi timpul ori1.0ntul larg deschi'.
Pe o zi de varii multumir.e a no11stră pe ace~! drum
este ccimple!ii.
P'~rati din Ha\cg, în această direr\lc. prima 11.
calitate re o i111i!n'P1 esic Silvaşu de Jos (71 4 loc.I
comun~ insl<irilă. De aici spre vest, pc un drvm rc.-
munal ajuni:iem la Silvaşu de Sus (f>·l3 loc.)
Biserica şi mănăstirl!a Prislop. Dislanla dl• la H~
(eg. IJ km: ele la I lunedoara. 16 km.
Mai sus de salul Silvaşu de Sus. in miJl()('uf co
drilor <.i ~I dealurilor. alături de nr! r.>il' pir.1iaş de
munt~. · -;e (tfl<i vechea mănăstire a P1 islooului. in-
Hin\1t tâ în juru l anului 1400 de ciitre cătug1tr11i Niro-
dim, cu <1ju lorul primit de la Mirce11 cel l3!1trîn, dom-
nul Ţl!rii Romîneşti. Ca al doilea ctitor al \"~$til~i mii-
năstiri e scx:otită Zamfira, fiic;1 lui .l'v\oîse Vodii. Zam
fir••. care a ~i fost inmonnî11latii 11ici (la anul 1580).
a pur lat o deosebită grijii acestei miinlistlrl.
ln dezvoltarea culturii bisericeşii a rominilor din
Ardeal, mănăstirea, cerretaiă desigur foarte des de"" -
logării din Muntenia, a a\ul o mare însernniHa(fi'.
321
,:p()ate r<t ln Pri~lop ,, st<tl un timp oart'\'Me 5i ca-
tugărul Nirodirn, d~ origi11e grec, care a 'Pilit dt> ln
·11uios in Ţarn Rominea~că. unde a ~niiinlat manăs­
- ;ît1rea Vodila si Tism:ina. 111 e\·a~gheha sa ?_c s~une :
~ ,Aceasta sfinta ~vanghelie ~ 5tns-o popa 1'1co<hrn în
·;?ITara Ungure.isca în. 6913 (14_04~5)". . . .
"°'' Jn st>Colul al X\ l·le•. a 1ost reşecltntil ep.sropu-
Jitui „Silvaşu l ui". lnccpintl ru veacul al X\'lll-le'.1· mă­
~~\tiăstirea ~e află. cind în mîna orhl~ocş_ilor._ cind I~
i;i'@a a uni(il or. Din rnuz~ des<·!or ~chnnb<1ri $1 r~rtun,
'"'"'"ănăstire" ;1 ~uforit muli.
Jf.':. Din mirniislirca vcd1e Jiu a mai rllma$ n'mir, Iar
"'1serica miinăsHri i a fost reFilrntă de m:ii m11lie ori.
;;~,::cu to<ite rcslaurllril~. pl~nu! bise.~icli, 1,!ditii tn
'"'
.~,·-·: - "--
··'iatră. a riinw:; cel 'o;c hi. orriamenta\i . :1 însii :1 fost
11i;''i l~1lt srhimh•!;1.
·" I Biserica >e comp1111e din tindă. na\'ă. şi :iltar. !n-
·.· .. :Varea e 1~ i;tta tn petetele_ de ,·est al 1111~e1. P.~•l~u­
pta uşii. urme de prchra. La dreapta llllrnrn. se
. -poale wcica o p1atr;1 cu „ skma Ţarii ~omineş!i şi 9,
'"" "·,_'"·:,~·"llJ.SCrip(ie ru lhl latin ş ; alfa sla\"oaa. :\ct':ist~. este
::f' ptilra d~ mormint a Z,111tfirc·i. îngropa la la Prrslop
:'' · · nnu! 1:;ao. lntr-o fre~că a biseridi ' "'1 plislrat,
' nă ftrin ~<'col11I ni XIX-iea, şi chipul Doinni(1•i.
~}.. Texiu l in~<'rip(iei '-" urm:\loru1:
j,i.:.. Sclpli ir.11 ~1t)i~lt1i duris ioclfl;i îiBii (andE~ITl.
? I-foc pro~uit moricns ilebi!<' corpu~ humo
J. Kcsrri<o inprimis mor doicis$inw c] >!usi(
V: Lumin (a) li! con~or;; deiude 1'\isowsk! hrn
l· Sic genus l'xc11Ha> nid1i! hnr mag/n)<:' nohi l fe)
l Sub Trnnsalf)ino terrJ 1·ali1clrn polo videi
 3.19 l31

Hu'.c avis et GC!nitor princeps si ca(el

tera. spe-( ctcs)
Huis maeslae virum Dacia utrumque gemi!
Tu quicum(que) \·ide' Saphira hec monwnenta
Saphira dic Saphir nomine digoa iuit.
Pe margin'le pieirii st;i scris : „Saphira îilia Moi·
sini Principi~ Tra11salpi norum relicta Magci Si anislal
. Nisow~ky morilor unno l581i clic m~nsis Marty armo
aetatis su;1c XLIV".
Textul lnscrip\iei slavone esi•?: „ 10 Mc.ii..„. (şi
anul) 1580, luna (il\s\e) nrnrl ie.
ven (uste)
Deasupra intriiril (spre na1•ă ). se aria o altă in·
scrip\ie în l egătura cu întemeierea a Jl .;1 a hi~ericlf
din anul 15&4. lnscrip\ia datcaza de la anul 1579.
I. De la Sill'aşu de Sus, spre nord-vest. se ailă Sa·
tul Lingina ( ~06 loc.J. iar spre 1·esL ceva mai departe,
este situat satul Curpenii Silvaşului (203 loc.).
4. PE VALEA f'AACAOINULUI
Haleg - Cr~~ulş - Berthelot - Farcădin - Găuricea
'fu~tc> - Ciula 1\\ort - Ooit• - Valioara - Ciula Mică -
<''I(),' Răcllitova - 01·n•u1 Sleiu - Lunca Cernii. Excursie de
~ J,2 zile. Gara : pentr\I l)ensuş şi Steiu, gnra Pîclişa : iar
~;;,pentru !Ml\' cclclall•. 11ara Ho\~~. Distanta de la Deva : Crii·
·~~;.'guiş, 37 km: lkrlhd ot. 47 km: Fărc{l'din. 48 km; Găurice~.
'~A8.50 km: Tuşlo~. 51 km: Ciula Maro, 53 k1n: Boiţn , 54,00 km;
.~fV~lîoara, 56 km; Ciuin Micii. 56 km: Răchitova. 60 km:
· ~'.:Densuş, 55 km: Stclu, liO km, Lunca Cernii, 78 km. Cose de
J>r:~o:;!op piatra iuneror(1 ~!/l" ad~post nu sini. Tran$pOrt pinii ia Răchito\' a ~i St~iu cu ma·
a. (/t)ut;1iţf: la;njira ; şina. mai departe cu c~ru1• şi pe jos.
lf>«
 .IJJ
'· 33!

m ina M pirita lmlgari. ln imediata apropiere n Făr­

De 111 I l.1\eg <pre ,·est, pe ,·~lea f-;ircadinu!ui.
căd inulu1 -;c <1f1~ Tuştea ( ~89 loc.).
urinl!'IP '·•le ll<' c:::e le intilnim sint Bcrthelot (459 La Tu5l~a :.e g,1,e>e urmele unei a~e:iări ro-
loc ) ~i rarcădin (15."l k.c.).
mane, de unde 1ml\ in ~i citcva inscrip(ii.
ln ""'" ":u! d' 1 Bcrtlw- La ieşirP.~ din Tuş!en. rlrmnul pri!1cipal d uce spre
lot, Cîndv;1 (lr<1pricl~Jea Uliu;· Dcnsuş. iar unul St'<'undnr I~ Ci ula fibre (309 loc.) .
Jll~lŞit.•.:-.i. tn •-e .<,";1 '"C' Ol_} nu- Ciul a Mică 130·1 loc.) ~i ~ăchitova (908 loc .).
111:~r<i fia nli! icl \\•ţ>L·<.~:1. dirt La Rikhi\tJ\'U se arm ru ina unui turn de pazr. me •
l~;tr;.• ft>:L"'.t•a p.nrt„' \'i;.":): i1 ul ~ieval înconj uru t cu şnnt .
.,t;at~t N~~!g-:"Îi • p·!'::\:<~· ~
11
al .,,.,...,. Ţintrt!lri ! <' l'l>rnun<~i Ciula .'Vlfrii ş i cel<' de la n1)rti ·
cnrnit<1l 11 !11i f lutlctlo;1r;1 ~ t ·~r~h,esl de nct~:1;tn, ViJ IÎ(J;1ra ~•
Mes t>'a c8n..~1 ni renumite
i····. •
·i·l\·~·: l::.11.~h~r ·ll'<lO·di~.. \' inta L~ci. _!t: pentru r m1tirnti l<' 11wri li•' 0;1$c ci<' Di nosauru s. \ :n
r·J!;1 " fo:-trtat -.\:hi.·ci liF.• li· 1~!,i.zăcă:nînt i111port<tnt c C'~\ de !11 Ciu!a Miră. din ~or­
lt;:""a ~nri1, ~" afl.„1 ~)z : ~L1iti.ll11i ·i"''ţiunea fin:i l:i a pîriiului Vlntojilor. Oasele au !11st
i1ne-i a"-O'.'.f)OlLii'!I :tl{rh:nJ·~ ~' '~!latP ln!r-un ~Lrat de l11t calca ros ele culoare n\'1c.
()(.• 5:-!<t",. Ca urm:ir~ ~i oa-rlc. foarle hine conservate, •inO
tni:eaga \„ale a f,1riit.ub · roşii. La \";ilioara, in pirăul '.'leagului, se află citc,·a
nului, dr la llert/t •01 ~· 'îi punclc ioadc ins~mn;ttc unde în lutul :ilbaslru·~unu,
pină la D<-n„u~, '-' te: phn.1
iJ1ai hine 7i-.. in :narg.), ~t> aî!ă În m;1rc Cilnfit:tlt': O:t•
.$ ele de <'Ulo;trc n~af!ra. împreună cu resturi d" 11lante.
dt~ ii\-~Zi l~.l (h)lllÎ :«)fi •OiÎ
, La fol. ><' ailii m~ri c1111tităti în pirăul Oizr:1clilor ~i
f
.•,,.,,,.• •
11
• •
{ •1,1!'-"U' : ':o
• ,
'!.::·:-:ir
ntr: î ;-i!es Jl-1n1i ~i 1ncri. „. (în JJiriui l B 11 rluron, cevil mai ios de corhunfl. '
v:ni~l () dt\OS""hi:a tn 1 // S~tul Ciula Marc se a rtă · in vliile ca re coboară
por!a nHi pmnic<llii prin cantit~iie<t şi ca li taten fructe-' f t!in dt!;duril\~ Poic1wi Rusca spr<' mi 11 zii ··' . P 11\i n ;ii <ll'ă
lor f)r<>duse. t.Jdin s11t. pr. 1111 dea l. .~(~ înaltă bi~P.ri ril C'!t1.![Ui ;„ nnul
1\ 111! n<lo u:i loc" li L;i ! i J,~ Beri h1~ lot
F i11\'iidi n " u şi if: 1680. azi decla rat ă mon ument istoric.
făcut pari\" din r,~~imentul de grani !ă de I ~ O ria!. :/'.:. Bisericn e din piotrii tiru rn ~mestecam ('li dirll-
Salul Găuricea i200 Joc.). de la 11C1rd-\·e.~l de '*-~„mizi şi kncu llU tu ln(re~ime. Se compune din l'lo·
Fărr:idin , era vestit pc vrnn111ri pen tru ~piilllt()rii!~ f{ polni!J. navli şi ab~id~i. Clopotniţa .~re un singur
de mir. iar Boit11 zile lor noastre are ci 1f<:c,$rhlt:J \'a- {"etaj ru un 11coperiş p iramidal de şindri lă. El are p.1-
loa re t-<'(1nomicit prin exploa larea bol(a(ii!or mela lic~; ' i.· tru Îcr(·stre '~1t1idrcul ~re !-pre cele patru laturi. Dea·
 ,;:;;;:::;!I

::1-·.' :'- '

331
' ~ .
supr: lor zidul " împodobit cu un chenar de 1:rni1~
din C"\t'"tJn1ida roşie.
\1,1\·a e lmpartita în doua. printr-un parapet de
lemn şi arooer"ta de o bolta diindric:i turtita
A!tarul e .1coperi1 cie o cupo':i de piatra) ~u,.
pendab1.
Biscri<'n a iosl refa('uta ~i re~t~\Jral~ dl! rnai
multe ori.
Densu; (!\fl9 lor. ). ln pane2 de s ud <1 ramiflca\îi·
lor p,l ('lll'Î Ru:,ra . la începutul \':iii, ~e 11fl<i sat ul
Dcn•uş: ~al nu prea marc. sihrnt lnlr-o val(• l11co11-
jurnli1 d" d(·11luri 111ari împădurite Are o go~poda­
ric agricol:i colectiva.
J\i•erica monument istoric d':l Dtr:,uş. Dcasupr.i
salulu'. pr un mic p!arou. se rid "ca o l·i>eriea, care.
cu to~ll' ca 1111 ~ce propertii prea mari. este lotu~ .
prin partieularita:ile ei. unul dintre cele mai carac·
!eristice monmn~nle ale !ării.
Salul, care este locul de ori{?ine al familiei Den
suşianu. care ~ d~t mai multi invatati şi 'criîtnri, a
dc\·~nil cunoscut mai ales datorita bi<ericii, care a
fost obiectul· de studii şi diseu!ri a numcro~i htoriri
ele artă.
Da l;1 riuir:iri: monumentului m1 o cuno~ştem . Cei
rare ~-au o~u 1iat de ea. au în privin\a dahlril p1ireri
foar te va riate. Unii o arată ca dnl!nd din timp ul stio
pfniri i roma ne. a lţii o atribu ie unor timp uri mai apro·
pi atc de noi (sec. al XVII-iea ). P robabi l co ea da-
' teaz;i din ~col ul al XIII-iea, după cum sus\l n cei
m ai autoriza(i istorici de artă. Sînt valoroase anumite
 ~;Wii ~f, ·~;:J:tt'!"i·~.•~:
·~,·~~
'1h.'.
•..ITT'.' ' . .•.•••••
;'i:
337
~fl-'~

<!!~mţnl~ romanice, nord-italice (lombard~) p ~i
3ltele.
Bi«:rn-a, a cărei orientare focc c<ctp1ie <il' hi r«>-
gula C(encrala, av1nd direcjia S.N., c 1idită d,n p1afp
bruiă şi de talie (aceasta din urmii a fost adusă de la
Sarmizcl!etusa, luată diu clădirile romane) . Faplul
d iidurile bisericii c.uprind şi material roman, rhiar
inscrlptii şi reliefuri, a fiîcut pe unii ~ii creadă că
originele b'scricii sînt de ciiutat în timpul ~Ui pîniriî
rornane. Greşi t s-a crezul. de asem011ea, c~ e un mau-
so leu al lui Longinus.
ln cu rsu l timpului, bi>erica a suferit nrnf 111ulle
transfonniiri. Cca din urmă restaurare ~-a lii<'ut In-
i i tre anii 1880-1890, fii-ră a-i schimba ln~ii for111a ori-
g io3l;I_
P;1rtc·;i pr't1cip,1!ii a clădirii constă din n:l\'a ş1
I ab,;idă. Clopotnita, mai nouă de~lt rc~tul. c t•on~lru­
iti1 ~laturi iie bi~eridi. "iava are iorm.1 f<-CWngular:i.
Altarul la foi c rectang-u!ar şi se fermi11:î într-un semi-
cerr. Dc:is•1;"11 na\'l'i se înaltă o tudă cu h.1z;i p5·
tr,1tii şi fambur. ln ,·îrf. turla se termin;1 Jnlr-un
trunchi de piramidii cu pairu frontoane mult prdun-
g·k. Virfu! piramidei lipseşte. 13aw şi tmnbur11!, ca
şi navn sub neopcriş, nu la marginea de su5 cîl~ un
chm~ r din căriimidă rn$ie î n iormii d0 zi(l'·iag
Acoperişul c din pia!ră şi ncoperit cu şindrilă. Zi-
dmile exkrioMe ale navei şi alt~ absidei sînl sitn[>le.
1, lr:lrnrea, mărginită dr. blocuri mari, se afl1i Tn PM·
tt>11 51Hl-vestică a conslrucliei. Deasupra intrillii avem
I <> firidă cu urme d~ picfuri.i.
p~
' & . Pe latu:·.1 de nMd-\c,t, z"du! e suslinul de douil
cdnlraforturi
·· ·- rn rrnjlocul nm·ei pat.ru stîlpi. _formali din picl~e
"funerare romanP, legat• intre e1 cu arcuri, susl1n
' '"'turla. ln interiorul turlei .-c află o cupolă suspen·
'' dată.
,,,„~k Nav3 <ff<' pe latura de nord-vest trei fereslrl" în
..fa ~~1~.;irc frtnt, pe latura sud -~stkă şi sud·ves~.idî alte douil
;;~ ~ff.(foarte mici) rolurufo_ Ah:>i<i~ arc doua ferc~lrc. ('\!
·el %1i~rtea dQ su~ Mru(it~ . de n park şi ele alta :1 11xcl
?~principa le.
'~\/ . Zidurile şi bol\ile din ini<~rim· sini lencuite. ln·
~ire- tlhsid~i şi n avă nvc1n un irono.~Ja$. c:1rc dat~a1ă
},ţ}in >l'<'oh1! :11 XVI 11-!ea. după cum arntii in~crlpj !a
o·.',,!7$9 Popa Sim'<'n rngrnvu''.
~: Spaţiul, înrhis tle iicluri. din fata intr.1rii, r:1re ~~
preluni:;PŞtf> ln form~ de Mridor dc-r.. lun~ul iaturl"i de
;est a nn,·c'i eslc un ad.ms 'a conscruclia \'eche. Pe
, iceiaşi !durii. lin~:1 absidă. <e gJseş.k u11 diat·o1J>ron
·~~/- . . ~ bollii >cmir1lindrica_
Pavunentul (în inl<•r:or:;i n:wei .51 :!I absulc') e
f .'.format clin cflr;\111id:1 romana.
lJrrne de pil'tură sr constal<i P<'$(e toi.
:' ln biserica din Den5uş i;-;1 pihtrnl şi un an!imis
i .~l n jum~talea :1 11 -<l a scrolului al XVllT-lea. .
~1· ~i;; în conti11)1Dre dt• l:• D~O!i-UŞ. l'l" cur!'til acrhuaş1 rtu pt1n
~~ ~atul SCeiu, (t9:\ loc.). tri!'CC•n JJri ntr.un \inu$ cunoi>eu( odi ·
~. ~ioara pl„Htru u:dn1.~l<: n1.::talurglc•~. Eh: n~J a11 j)u1ut j)ro~rcsa
~ ·~i au di~p;irut. pe dt: u JH'rtr 111il (:(1~i:r..:t ~r~~Jt.:iti!or de tr.)n'>port
~ P-anev1)ioa~L'. in \l.C'(';fl~t:t <"OtlÎiţ!1ir;)lie a ierenuiui. pe de altă
.~ ~-~arte din c3uza concurrnte> mJr) pc c-osrc au e.'(t":rcit::tt·o uti·
• nete d• I• Hun~dOM•
 ···r !!!11111111!11!""-----::------:: - - - --·""""""" ""''

338
J.19

, L'l" 11ic1 ~ po;.tc fi;tC1." o f!.'ţcursie~ ioarte placulâ. la sud

9 „ d•alulScşilor (1186) m) pîna la Lune.a l'(eiroiulul, i.r de

a<0lo spre nord I~ Lunea ~rnii ·d• Jos (Slll loc) şi Lunca
Cernii de Sus ( 15..30 loc.). cit ~i Spr1? Poiana Rusca
5. VALEA HAŢ EGU LUISPRE SARMIZEGETUSA
,'-. •• l:l•t•o: - Rea - Toteşl;
- H:itâgel - Picllşa - Car·
~ I '
I! ..~ „
:;,
···'·:·„.
neşti -- Ostrov ·- Clnpotiva •· Peşteana -· Peştcnit• -
Brea?o\1a - Snrnti zeK1.•tu~11 -~ Hobita Gr3itliştl' -·· Pocni. Ex·

~
...
I!
fl;;.cur~;••~:o~;:,:·~:
.:f~~~::;::·:·„.teşli. H!i ţ.:tg<·I,
tronul
f'Jfclişa ,l
$• mt1şina.
l'oeni, ;!afa
Gara : pentru
Piclişa~
Rea, ÎO"
pentru C:fr·
~-
..
S' ·~~~~~:'.··. ncşlt şt Ostro\', ţ,:i1ra Cirnrşti ~ p1•ntru Prşteana şî Ptştr-nita,
:/{H~'f gara Pt"*tcana: pcnlr~s CJop<.ttiva. H~eoiJ.ova. Hobiţa-Gr3diştc.
;,.
::: ~"' şi S.armi.~Cfl.:-lu~a. tii!'a Sanuizegt•lu.;;i. Oistarafa dl! ln Ot"•a:
~ ;f. Rea. '16.50 km; Toto~t„ 48 km; H>tke!. '.'2 km: Plchş•. 19fo(l
'l
, )--lcm : Cirnl·.şh '"'4 k1n. Q-.tro\·. :.O krri; Cloooti\·a. 60 km. Pt~
...~
„ Icar.a. i>3 km; Peş1c1111J. .).'i.50 km: B<eazova. 58 km; S°'mi .

--
......
~
._
zegetuu, 59 km. Hobil„G„dişlt. 61 km: Po>C'oi. 6-1 km
'7 Yalca indnl::loare de la H:?\e!J' spre sud-\'CSl.
foarte l11rga pilrn apro:ipe de Sarmizegetusa. c drumul
s ce ni' duce sprl' \'cd1ea capitală a st'ipinirii romane
, de odinie>ar:t. prin Porii!e de Fier ale Trr.n:>il\'<lniei
j '!:; spre Bannt. Acesw e unul din d.-u:1~urile cele mai
., .. :: ·„.
„. . ,
·~·
·, "
" .·'. „•
.' .. , :;, i instructive şi 11;:1i rrumoase pe r.1re le putem iace, fle
„i< .@ ~:.pe şo;;c~trn region alii „ · cu biiur<";i\ii in ~ling~ s1
.:.' ':;*1 f Unci uc şi
'.: \IJ'. \f' şi Densuş, -
ni11 dr. M o 1·i $:lL1 în
1re
dreapla spre Peştenna
fie cu trenul pe lin' a Sub<'cl:1te-Ca·
. '
: ".
'• „. ;::~ ;f~W ~„„ ranscbeş .
"· 1f ' CH Joc al centrul ui stăpinirii romane. aproape cil
~,~, ~are ,1, nu ii ri1111as ucme <lle
nu nil;lm nici Jocu ri i:1
stăpînirii acestora.

J
i
 ............... ·-·-·~~-~~-~--„

r-
340
34t
Prime'e "ale pi' art>.-t il'ncrar, rle Îil Tl3\•'I? >!Jr<:
ferii 11111:1 h 1.•1,;.1 in• ml ilo: ele la 188.i ~i 1903. 13'·
''""'· ,rrn Rea (:J:?Z !oe.) . Toteşti (109 loe.), Piclişa serka ,, fh<I rdi\rulă <I» 11•.1i multe ori: ca pl:i11 .li
110.i- lt•r ) . HaJăgcl i36:? loc.) şi Cirneşti (7:. l lor
.rfl:nt:s ·r,<., nl·~<·:11,~·ho•· C::e ro~,1p!.1ne dintr-o clvpot-
tt;.l"lalC"' ling:.1 ~t>~t:il şi 1:1 inartP n,:C'ă dis:t.antil d~ lini.:
le•<1tă
lli'~ 1M\'ă ~i ab~ida !\ .„„, şi ah~ida :<inl acoperite
cu\~ boll:t, r1rf' <-<.' !rrn1inif. deas~:?ra ;•bsitlei, intr·o
Rf'<t t•t.:h• ..,;1·ial•i la ~(. <le ii!lia f(•r::~,1. ln hn\etrl'! cupola. (ntr.:irt11 în bisPr:r;; ~e iace ;:irin IHtura di.' ~,Hl
sal1t'11i ~-1111 :1flat urrat. „Hn r<.)Jlltlfl;l pr ul1itivn ~?
a nal'e'. Pc vremuri. in!r:1ri>a ~<'. îiic~~ prin clopotni\fi.
. rom nnt\ Clopotniţa pAre a rm fi 1'<.>1tit•1uporan:i cu nava._
Comun:i Tolcşti <:' „,
a~cz:irp \'r.rhr rm!lÎll<'asril. ..\ ,o;;:~:: ~;,5.> 111 fnrrrn1 (\i origl n;ilc1. hi:;r-;ic:i a fost p1ctr1ta. rn
f;tr.u l p;1rt~· <fn re~irn~n1u! ele grf!niC'ţ~ri roniin i dt~ !:1 \@j fif.ir-o f!mp;1nă d!n n;i\'ă S<' n 11~c~·,·ă urmr. de pidurl;
Orlnt. l 11 hotaru! ei ~·au nfl;il, în r11;·~11! timpurifc,r. „:
t-5~i 'f:,:?· •1 I:•
.~~111 •.~~;mtirt„.(I.
nrnl multe 11rmt' \·rchi. in 5PN'ial n>mmw. L .~m~\: !~:~'.~· ln "·ont'nu:il't\ ele IH C)::-1to\' ~ijung-~:n: l_;t C!opotiv:t
Plclişa ~ a~~„zat:l a~llturi de ~osea, IH' nl~trgin~ ·
pîr~faşH:Pi (~trlt:lt.„.
;;~'i' > (108·1 lnt.). C ci rntm~m~ T'.::ir:•, ~'.r:t\'t'":"~· A Îa<'1:t
'~~tt. ·~'.parte d'.n co111u11c!f~ q-ran·c(':·e~t1.
1:0::.tul f'a.;!t•l bvit>rt'!'f' d? ~t:c-i aii f" io•,,~it <·~s '<' ~ :-; ' .. · ln hol~1r1,1 ri ~-:11: aflni n1:~i mi•l1e orn1e r<trr~ai~t.\
1h1 al unor c:1J„nii şcolare. ,tnlre :?!tt•lt• ;1p1~d;1c-tul \~,irc th.',cr\·c:• ~:irtnitegt.'to<:,1 J
Cirncşti ,. unu! dintre ~a!ele frun!:•~<' ite J,1 llV.1-
r un punci de pk'<'art• ;>e Rit!l \hre ln sus, <prl' rul
lelc Rd"' 1•ul11i, :i~zoi !ingă pirilul Cfrlele. Ş a:n mi le Rclc1.~l11l11i.
se ai1:1 1111 fo,t <'astei boiere$r, iolosit azi în <1:op oh~ (;p,·a m.11 1.1 '-U1l 'I" :;al11! C:!~•·~ş~i. din şo~tuu;i re
le<c, Loc:~htale.1 a iacul parte din comunele i::rani- gion~ln •e <lbfor1·. în dreapta. un drum comun~! "P't!
cert>şfi.
-~ Pestcanil, Pe~lenitll şi Densuş.
1)1' 1.1 l 11·n1·~ti 111n iOS~\HHt ::rlt,ciral~. ~<" rlr<prindt. iu
"olÎl'lt'.3 (!lţ\rl-' surH, un drun1 c<ir.1un~I. cart' duct.." prln f.~l1t~!.~
~?; .· Peştean a (!H:l Inc.). E o lor:i\it;itr ;;trli\·ech~. <'tl
). ·: itrrt1<• arl!c•nlogir~ .l a 176() mu!ii_ d!;i ~oruH~ri. !t't fă·
()~(ruv :)i {; J.,polit<t. i;>r :.ltul prin l.fnciuc. Riu de ·"''''rl pină
la Gurtt Zlat.:1. ln 11nu1tH Rt•lez•ttulu;.
i (.cut parte din rcg 111l'11lul c!e gr<1n:cen rom1m de la
4. ~r Orl<1t.
Ostrov (fi:l7 :nl'.). sat a~<'zat în \'lllea ll11leJr11l11i. t .·: In hntarul ~:1luh1i p, ş!r11rn1, s-:1u aflh l umw ele
aproap" M val~a Riului .~l<!re, este ~mintii i11 <i<Jl'li ·.· :•. zichri roni:111c si alte n:onunwnte. S pre Ha\eg M con·
mente p~ Ia l:iGO. "1; sb11<i n·~tmi!e ~111ci incink. La îrn1lrcunnrc;i pîriiului
O partr :i muncilnrilnr agrirnli ai Ostro1:ul11i '<int ii .i Hawgnlui t•u al DP11•uş11lni se d!il resturilP. 11nd a!h~
organîzati în1r·o gospodaric agrico!ă colcdiv5. ,. incinte. (rare ~<lcotim că sin( zidurile de !mpn•1 mu1rc
,\re n l>isenră veche. monumc11l btoric, care ;; ,u. ' ale unor icrme n•mane, villa rustica). La fel. spre
 (Jcu.r.1fdtt r:!oca
„Orăd.~tioarn".ln toate aceste locuri se pot obsen·<i
urme de ziduri. Citeva monumente interesante ~e
afla şi in cimitirul bisericii. Bis~rica romlnească.
·foarte veche. a fost complet reiâcuta. A fost marita.
iar la intrare i s-a adăuga! un c<:rdac. Pe \"remuri
·a fost pirlahi aut în interior cit şi la exterior. ln
'lla\"ii, în pereiele din pariea stingă. se mai vad ur-
mei~ picturii, liisalii special spre a ii \'iizutii. Restul
·de picturii nu se mai vede. biserica. mai nou. fiind
compld tenruitâ. Urm<• de pictură se vi1d şi la ex le·
rlo r. ln l~iura de esl a navei.
La intrnrea in bisericii. pe p:1rte<1 drt'aptă 11 zidu·
'lui, 8\'C"1 lncastra(c î n z;cl cîteva monumente ronrnnc
·rclicfnte.
De la Pcşteana, drumul duce (spre nord-est) ln
Oensuş. !;bind in urma, in stinga. Peştcni!a (453
loc.). s.it cu o gospodărie 3!:,'Ticolă l'Olt.'cth a.
lnninte de a ajunge la Sarmizegelusa, ln dreapta
şoselei şi a liniei ierale (la cca. I şi jum. km). rd-
mînc ln urma satul Breazova (223 loc.). Aşezai pe
coasta 1mui deal ~" copaci. cu fota dircet spre Re-
iezatul. Breazova are o pot.ilic irnmoasii. Acest loc,
·~Ul de mir:nmat ca pozilie. a iost ales ca reşedinţa
ŞI ele hi mflii romane tlin $;Jr111i„cgctusa 11propia tă. S-au
nflat mai mu lte urme ale existentei ac{•stora aici. I.a
1lord de comunii, pe dealul „Drăg11ia". s·au allat ur-
mele unei conslrucjii (desigur „dll;1'') şi alături de
·aceasta un mormînt nejetuit. Ohiectele din acest mor-
m!.n~. ca şi mor~întul in,suşi, făcut din c~r~midă şi
-placi de n1armor;i, se afla l·a muzeul din Sarmizege-
tusa.
J4J
Urme importante arheologice se afla peste lot fn
hotarul satelor din jurul Sarrnizegemsei. La Hobila-
Grădişle (285 loc.), de pildă, s-a dezgropat prin sli·
pături arheologice complexul unei ienne romane,
„ villa rustica, descoperire importantă pentru cunoaşte·
1ca mai de 11p•oape J unor asife! de ron~lrurtil. 111ult
răspindilc ln \A~ll Ha\l'gu!ni, valea Sire;ului şi tn
lunţa .ii-Iureşu lui.
La sa tul Pocni (254 Io~.). sit11;1t la 1"est de artera
principală de connrnkatie I lakg·Sarrni7.egetus>1, pu·
leni <ijunge, peste de11I. ric de la S<trniizegetusn, Fle
de la Peşteann .
6. SAl\MIZEGETUSA
Capitala Dadei roman„
Di•l•n!a de la Or\·a : .'i9 km: de la Ha(eg. lil km. Garl pc
linla Simeria Cartnseb<-ş la Sarmizegclu~a. ~u tren:.d, putem
ajunge: djn valea :\\urtŞului lu!nd trena! Simeria-Petroşani,
pin! la Sut>cttatc, de la Subcelate trenul si>re Hat•;t·Sarml·
zegetusa·Caran,cbcş; din Banat pe finiJ Caransebeş Sarmiie·
getu5:..Subcttatr; din valea Jiului pt\ Unia Lupeni-Sirnrr1a pfni
la Subcetate, dl' unde hM111 tr<nul Subcctate.Sarrnizcgclu$8•
f.aran$C'be$. Cu nu1sina mcrgt•nL pe ~o~l'au~ l}l\va-Sin1eri• ·Ha·
\<'g·S3rmitt-ttt~(u$a, pin:i tn con1ună. :'\re 918 locuit<•fi.
Sarm!zegetusa, capitala Daciei romane, se află în
col\ul de s ud-vest ~ I jării Ha\eguhti, in hotarul Io·
calită\ii OrAdişte ···- mai nou Sarmizegetusa --· în-
tr-un loc şes, înconjurată de dealuri şi munţi.
Localitatea se află pe principala linie <)e <'omunl·
catie ce leagă sudul Dună;ii cu ll·riloriul Dariei, drum
 ·344 ()t:l<lVHJ'' f:'oca
_ _ _,,••„ , ,_ _
,
.,.care durea ci<• la Drobeta !Turnu! Severin). pe la
·. :'fibiscum (Jupa llnj?"J Caransebeş). la Tapae (Por\ile
.de Fier al~ Tran;;ikaniei) -,i S~rm'zegetusa, iar de
aici pi' valcn S1rciului în sus. apo; pe a Mureşului,
spre Apulum (Alba Iulia). Pofaissa (Turda). Napoca
{Cluj} şi p!n~ ln nurftu! DJciet, la Porolisrn:n
~: ~•·• \Jibou).
~;:„ -\~cr.:1ren, ~ t:1Mit ln aprop'€re<J locului numit
fi'apae, !oe de crî:1rr11c lupll' inlre daci şi romani. avea
~la in~cput un car;ieh~r militar. de,enind ilur~ ruce-.
.f.ir1re<1 D~dci e"piln\1• noii p10\'inciî; centru l politic„
Trelig'os şi cultural al Darie\ rmn;111e. F.:1 prinwşte
:F,,itudul de colonia, e~I 111ai înalt grad în ierarhia mu·
ţ;rilclpală.
lntemcicr~a coloniei ,;-;i iă<:uf. după cum :\raf{!
':monumentele arhc<>logice. pe ta anul I 10 era noa~-
. tril. „din porunca împăratului Traian fiul lui Ntrva.
prin guvernatorul pro,·"ncit>i O. Terentlus Scaurianus".
Oraşul ~-a nurnil !a începui Colonia Ulpia Tra-
i.ana, după numele îondatoru!ui ei, adăugtndu-i-se .
., apoi. şi numclt> vechii capitale a tui Decebal Sarmi-
)'zegetusa (care ~c i1fl;i situ:ită ln Grădiştea Munce·
i,lu!ui ln mun\il Oril~tîeil . .ll~tiel, localitatea ia nu·
}mele d~ Colonia Ulpia T•aia11a AuQ'U$fa Dacica Sam1i-
Jiegetusa, sau, prcscu:-lat. Colonia· Sarmizegelusa.
„ Sarmizegdusn u fo~l l'el mai important oraş. CU:
',f!:ele mai 1n~emrrnk ins lilu\ii şi· cu cei mai înalţi re-
" ~prezcnlanti ai ollcialitftlii romane, din ace~stă pro·
..:;\rincie.
ln serolut al It l-lc;1. SArmizegetusn. ia titlul de
 „.
, •. „ ..
'i
j 346
ftl~tropolis. Locafitaie11 era investită cu Jus ltalicum
.od1~a. locui!o;ii ei erau sculiti de impoziiul lunciar:
.'
• c\
}
.. i\1c1 se ar '.a Legatus Augustl, guvernatorul provln-
c1e1. ln_ ~e pr1~~şte conducerl'a oraşului. sînt amintite:
dnumv.ri._ .c;1p1t nraşul111 ordo (conslliul orăşene~c)
şi i;nem.lm1 ?cestwa decurlo11cs (consilieri), ca şi ul\i
.sl ujbuş 1 mai mari sau m~i mici
Din ca1egoria preo\ilor uvem. cunoşiintii de ponti-
lex, au~ur, llamen, a1.1gust11lcs ck. Cunoaştem apoi
o m_ult.~rnc de per;;-•~ajc milibre, corpuri de trup;I,
asoc1a(1t de meseriaşi (e<>ltegia. Collegium fahrum)
ş.a.m.d.
O viata prosperă s-a dezvoltat aici, timp de mai
hln~ d<! un veac şi jumătate, pînă pe 1~ 271 e ~
clnd ora~u!, piiră>il <Ic oficl111i!alea romană, cade, ·11;:
cctul cu 1ncctul, în ruin ă.
. Extensiunea şi splmdo11rca oraşului o cunoa$(em
d111 . ".1onum~nlel~ ~csroperite intîmpliitor, dar, ·:mai
a!e~, 111 11rrn11 sap<1t1mlor ~bll'matke ce s-au făcut
a1r1. Pe baza. des('<)pcririlor şi a obsern1ţiilor pe te.
ren, S·~ P.utut. stabili, cu destula preciz'.e, topografia
orn~ulu • ş1 a 1mprejurimilor lui.
Ur~ele construcliilor. clin piatrii. arată că ora 5uJ
&e Inunde pest.e a.proapc 1ntreg teritoriul oeupat de
11ctuala comm~a. şi. în" Juru l acesteia. mai ;des spre
~' 1 : pc •0 _rnza inl;nsa. Urme de construct ii izolate
afhim p1na în hotare le sa telor Clopotiva · Brea•o,r•
Jiohi\a. · ·• '· '"
' 1 ~1 cc pdveşte numliru l loc11ilorilor. e greu s~
' ~rbnn d,e cifre exac,'.e: .?c~iqur că nu a putut fi
m c. hnp(lrtant:i lo«a.11a111. extensiunea ei pe teren,
mult!mca mo!lumentelor eic. pre.>upun o popu!a~ie nu-
merossa de 15-21) mii locuitori. Din r.10numentele ră­
341'
mase asupra noastră se conslntă. la Sarntizcgetusa, O'
popula(ic de Nlonişti fo;irte amestccaHi. Elementul
orientol c ren1Hrccihil.
Din construcji ilt!' 0r:·:ş1dui cu11u<1ştem un n:11niîr
rotare. L'nclc di n ele !'inl nmintitc în documentele de
:::·.;.. :
•!.;'!'.:· nR\·Ură epigraiică, al!t~le idcntiikate pc lcicl1. iar r.I·
;;.: tele, total sau p:1r(ial cercet ate, ~i sub raport arheo··
logic.
Zidurile oraşului icetatea). Inei! din primele tim-
puri ale existentei sale, Sarmizegetusa a iost înlăritil'
cu ziduri de piatra, groase de nproapc 2 metri, cons-
truite din blocuri de piatră fasonat~ .
~t;;:. Fornin generală a „cl'lii\ii" e pntru la ter(i. avlncf
~;!.:două cite două tnturi µar<1!ele egale (600X540.l . în ·
;~{ chizind un spatiu de peste 300 de mii mp.
~'· Pe flcc11rc latur:i a incintei se arta cite o poartă. iar
1 !n colturi era orevăzută cu turnuri. !..a exterior zi-
durile erau întărite şi cu un sistem de Şanţuri şi va-
luri de pămînt.
Săpături 111 zidurile oraşului s·au iacul pe latura;
de răsarit şi cea de miazănoapte, ca şi la coltu! de-
sud-est, care a fost dezvelit în !otregime.
<;{ ln interiorul zidului oraşu lui au [ost identifica\C'
t'·unele construc\ii. Dintre acestea au fost dezgropate·
;· şi cercetate, s ub raport arheologic, cliidirea Augusta-
:. lllor şi Forul. Acestea pot fi vft!tafe.
<
~-~- Pc lingă eelatr, clădirea aurustatflor, for, amfiteatru, con„·
· structli. care au fost S<:Oa>• la s11profa\i, m•i ştim de exis--
len\a a multor alior cladiri id•nliiicalt pe teren. dar ntdeigro~

pat,.. ln ·ni•· •rul ~d~ri:c-r. :n cn!it1? d"" ~cd \'t~I. ._
Ot.'.h o;u, cil" b1~1·ca aclu3i:i„ ~ a;l3 uo templu 1nth1nr.tl lui
••Jupir,r OoJicMnu„·-. in p~rt";i stingă a druniuhu t t nt· d,1ce_
d!I' IJ $.itnt1t<-.:1trn la cl~d:r~a. au<!~•„totlilor „d;t'„n1rlr , .lpfll
un tcmph1 "' lut BeJ„Jtamon MC. :\ŞC"Z-are3 ~ci. tf'IC ntJ<"t': tn•Hl
$Î spr<' tt;t ~I ncJrrl de cc:t::-r.~. ;'\ii;i au !o~t ld(trlti!1c;11r. lir.,i.:i'i
amfitt-atru fla est). Î<:n1plul l{'~tei Ncrrtt:>is ~i ()1, Pattr, C•"Vil
·rn:n d•'par~r. kit :.i.11re e~t. Hn(ră ~l)':'•t;t. se aflJl trmplul lui
.Aesculap , 1 llygla ~i "" olt t•mrolu ;;! iui .\lalagbtl. ln c~munii.
în un12hlul {orsuat ele şo.::<-:lU<l ;lrinciri:dii şi dru ioul cr- duct'"'
·1a R'~t:1, ~t.· arl5 lrum\)i1::•l' urrn~ df' cl:hliri dl• la car<- .au pro·
venit jnh\r~s~nt~ mozaicuri, :l~Lâl.i dispărut~- t;rn11.~ r<ltnanc 5~
Ct!ROfO<' o:.i in jurul girii, c!~ şi hi ~.\'4 de garl.
Pt.~ d~·„lul Şeic.a, la 11f>rd·' e~l dc;- t<:>Snun:'i (la cc., '2 k1n) •
.au inst ,;,rtall' inh·r\'.,„nt urtne a1e unor construt-lii d1r1 p~ttlr.ă.
Clădirea Au11ustalilor (Aedes Augustalium). Un;i
>iintrc cele nu1 monumentale mn,-tructii, dcigropale
" la !-oarmizt·::?~IU~a • .-sie clădirea au1.,111sialilor. Se ail;,
. '·· în interioru! ziciurilor cetatii la cca. 200 m sutl ci~
~;;( amii!Nllru şi c aproap~ în întregime c!cz!11"opalii..
.~l~=.~f; ...· f:i,idirtla au~u ~1;llilur. un a<leY~iral p::isa1 grn111l1os.
+':'~{.~/<le proporţii 1·('11111rcnMlc. <·r~ d~dirni1.~>ficială r~zt'rvnlă
~ ~ · ~i]i::.celui rn~i i11 111l cnk·;.riu preo\esc. !\\imn „Colleg1u111 Au-
~ !i\h1ustal"111n". înfiin\a\ în ;;c·co!ul I c. n .. în ~i nsk:1 lui
~ '~);. ~~~;f:: .Auoust ~i :1 iz~ n lc~i l u \i u. .:\cfl:-; ~ ~):d: n preoteSC'. ţ:lrc-
1111'' ,. "' ' • ·
ii.;:,~] ~!~.;.:·:·;tvc:1 şi un îni;r:rnn:it rol sf~r1a l ş1 pi.' \;1re i ~). :1m
·1 r1 ·•
~ r~\ .J..E:şi Îtl f.lrO VÎ11{' ii Il~ i lllp1.•ri ll\Ui, t.~ru ÎO!Dla i cJj 11 111 Hi IDU lţi
}~~! ·~
~lt,{~ r~;,roe1n >rL
I . . .
' $t~ ~r·:_. C!ădirt~~1 destinata colegnt!ui $C nunH.~!' J\cdcs
1
~ .Au :iustalium.
.\clh>s ,,ngu$l<llium, dez!;ropal la Sarmixc!(t'lu~a.
:11 •• " -est'" o raritaic. raci. cie~i in impt•riul roman nl! lo~t
JnUHc clădiri de acea<tă natură, din!re care nnt'lc
, ,, .sîm am•nlite în documcn!cle epigraiice. r~lc unicii
: •.~; prin felul cum rol<' conscrn1!ă şi poate ii văwlă
•1, .• !n linii grn•ral\', conslructia are forma patrul~tcrll.
j.)~u clirerile lncăpcri jur împn!j11r şi cu o curte ren·
hrnlii foarte marc.
'l. 'iii Dt~ la in!rM~a pe ll'rcnul sii 1>ă t11ri lor. în $linga şi
, { !n dre~pta. im întind cel \~ douii aripi mai l~mgi ale
''~· <:lădirii. ln falii (vizavi rk intrare) , se arta partea
if;principalil a cWdirii (fa\IHla). iar ln ime~i~ta ~pro·
'.~}pier~ a porlii de la intrare. pe terenul ;-;ap~t~w. s~
\t aila a pair a lnfur5, cnrc leagă cele doua aripi lungi.
 GIJ/dlll rrgiunii /Junrdoarc.

Sll anl ntirn citc\'a din inc<tpt~rHc n1ai intrrc~ante

ale ;1restei cl<idiri. Panea principa!ă a cUdirii o for. tuarul. Prima c bine consen·ata şi 1mpum; prin III?·
meaT.a aripa din fund (fa1ada). Jn jum<ttatea $lînga re\ia ci. E a~zata la subS?L Io ea ;;e aJ~~ge„ pr~n
a acesteia, 11lla111 doua c;sterne pentru apa, intere- ·dtern trepte ce prcccdcaz;1 mirarea. cu_ „u~c1ori din
sante şi bine conH·n·atc. Di:pă ace<tea umiează o b!ocu;i mari din piatră. prevăzută odinioară rn duu:i
sală mare. apoi o sală rr.ai mică (<al~ dl' şed:nte). uşi d<' \emn. Jos, c amrra c pa,·at;i cu plăci de pia1r:1.
pre\"Jzuta cu un s!stem ren;ral de in('iilzire (hypo- Lal<!ral, µerc\ii ~int lencuiti. iar sus in<'<>P~.;~;1 3\·e:~
caustum). o boltil nin căr:i111Liă. din care mima: pn11n <1 m:u
căinas. Deilsupra :lcestcia er a $i.l n(·tu,:rul , C~t d;~sc~
Funcliorw în j,•!ul urnwto;. lntr-o pJrte :1 dadirii
era un fel de cuptor 1118re (pracfurnium), unde se i>itl1 atenţie executat şub r;1porwl arh1tectCJr11c. Zidu·
rile. ln exterior. ~înt )n;hr:ki!le într·<> ('tiptuşealii d,e
făre;1 foc: de Hic·. prin nişte tevi sau prin alt dis-
lespezi groase de pialrii. l~lr:!rt~a in _sanduar se; fa.
poiit:v, acru l caid intrn pe suh p11vim~.n tul _ca nwri_i.
suspendat pe ni~le miri ('(1](;;1 ne s1111 p1l11ştri de c11-
cc11 dlllspre curte. Urn1('aza o s.1t:i 10;1rtc lung!!, o
s1ila desl'li isa. un fel de hasilic5, prt~văzut~ ru co·
rlimizi. Une<iri acrul încalzit intra şi în susul pere- fo:in,~. ,\rip;i din foia aresteia, la fel, are o sală
\ilor, aceştia fiind căpiuşiti cu nişte 1ig1P cu pirior. lunga, iclcnticli cu prima.
care pcnnileau răspîndirea aernlui cald fn <us prin
spajiul ramas liber intre zid şi căptueşala din ligle.
urmează citeva chilii mai ni"ci. care serveau pro-
babil ca locuin\ii augustalilor. Una din acc~le ca-
mere e loarte îngrijit pavală cu mozaic din Iul ars.
ln fata ~ces!ei aripi a dadirii s.e află o mulţime
de p:etrc arhitectonice. mari. impunătoare, frumos
cioplite, inr unele ornamentale ru reliefuri. Slnl bio·
euri de piatră căzute din fatada monumentală, pre·
văzurn ru pilaştrii. terminali în c,apitele in!cresante
şi legali Intre ci, ln partea de sus. cu arcade tot din
pi11tră . Num~rul marc al acestor hlocurl îl exp licil
faptu l că ele apar(in unei clădiri înalte cu etaj.
Trednd ele aici, în continuare, la aripa din st!nga,
dăm de una dinire cele mai interesante p~rtl ale
clădirii, camera de teiaur şi deasupra acesteia sanc-
 Ghidul rrgiunir /ltlnrdoora

ln mijlocul acestei const_ruciii_ se <.ila curlca, h~:·

PJ""tităl)rintr-1111 7.id ln dcm<i pani. h1 1m1lol't1! cur!o'.
rP tnc«pe de la po;irla de inirar<: pe ter~n. la "'".!!·•·
~e află un soclu de proporţii mari, din plalra l<'i;!illil
ru n1ortcsr. Dup.a anutnite indicii s~ il:""\.'„ui•urtt.~, cit
drept cuvînl. ~ă actsia era l0t'11l .unde se r dicau mo-
nun1entc:c in nnu:1rf'a in1păraln~Hi ara augusti - ·
unde se ndun u în fiecare ;rn cm1'iliul ~uperior al
D·1ci~i. Pc sub at·c~I ~odu lrt~<'.e un Cilrlal ,1ntic r.icul
din zid de piatră.
Forul. Din dădire;i ~ugusta!ilor, rrintr-v poarll\
impun~toare, se fa<'c lrct'crca în for (forum), pia\n
public~ . locul înl nmirilor publice. Dimensiunile mari
presup11n un numiir r11se111n;i\ al populatici . ..\re doua
faze: un11 mai veche şi alta 111ai nouă.
Un 7.id cc trece prin mijloc 11 împarte în doua p:irji
neegale. Prima, cea mai mic;!, ce se lnlinllc de la cl<i- roman, cea mai impună!oare clădire a Sarmizcgetu-
d "rca aUl!IJ~lalilor la zidul de despărtire, era acoperita ''Sei antice, locul undc se aduna populatia pentru a se
cu jiglă. Zidurile forului, lateral şi pinii la o 1inumită „delecta la jocurile gladiatorilor, actorilor sau anima-
inăltimc. erau fmhrăcate în table de m~rmora lu~­
Jelor, cu ocazia reprczeolaţiilor amfitealrale.
truil~. Jur imprejnr. !îngă ziduri, erau a~l'l<ll<'. a~a
cum se vede şi Rrum. d'fcri!cle posfamcnlt• Jl<' care. E construit in lnlregime din piatra, spr•' in1erior
se innll~ pietrele voliw (dintre care unele ~e află '\ llin piatră de slînc;i, iar spre extcr;o: din pi11t.ră de
în muzeul local ; una singurii mai e P'-' loc-ul el de ~~ţiu; boltile 1deasupra un ora dintl'e iuirari s11u a unor
origine), ~au ~ta tui. încl1i11ale diferitelor persona liIii li il~;ţelult>) er:iu din cariimitlil, i11r ;ll'<.>perişul (al'ol11 unde
ma rcante ale ornşului. provincil'i suu :i lc Imperiului. :~jlcesta <l exista(, la galerit') din ţiglă.
Forul cm pavat cu lespE'zi ele piatră. Acest11 \'ra ~t Amfilentnd este N!iati\· bim~ conservat. Zidurile fn
<'t •••

c-e~tru l vielii publice. !oe-ul aduniiri lor şi întrunirilor.
celor mal Io.semnate ale coloniei.
Amfiteatrul. La nrnrgine:i de e.<t a Clllllunei ac-
tmt'e, l!11r:ii şps~aua n:i{iona'.fl, se afl<1 amr leat ruf
wnele !ocuri se ridică deasupra ierneliei, cu ;{.4 metri,,
,:~j, d1i<1r dac-ii nu nu ro~t ail;i te to:1te piesele ltrhitec-
:'J.cmice la locul lor original. totuşi se cunosc aproape
;lo;ote ~dementele romponentc ale \'echiului monument.
-:~ Ca întindere, amfiteatrul de la Sarmizeget usa est!<
 destul de llldn! ; nu fa<'.c parte· din amiitealrel\! mari

1
ale imperiului, dar nki din caiegoria amfiteatrelor
miri. Fi nd dl• iorma eliptică, are axa principala d~
90 m. iar Ct"a secundara tic 70 m, putind .>ii cuprinda
4.5 mii tic spcc'.atori. p„ lingă inlnirile pentru pu-
blic, ce duc I:• trihune de la exterior la interior. are
patru intrari mari, Jvu:o •·itc două iaţă 1n îaţfl. Din·

;i:;
':.:, .·_·
.• ~•.· _:.,;„ :.1_~·r ~.~~:::~·~: 'l:!;f;'.;~ !:·::tK'::::~~··;'.'.: : : ~
_,!__••:!_:,·l
.• ..
'A„:
.•__ , ;·:!
__
.• __:__··.·...
_·.;_.·:_._'._

(cavea) şi ir1 :11·1°1111 dt? forru;"1 •·liplica (are11a); lo-

curile rc7.N1·ate publrcn lui ~pt•r!11tor se ridic~ !n ju·
ml are11ei. .-\u fost ;ora11j11te, aşa rum se obişnueşte
şi astăzi !;1 rn1strur1iilc rle •Hcrncnca 110tluril, în
plan inrlin;il, nrni inalle ;<pre exterior şi mai lnclinalto
spre arena, în aşa iei ca wderea, ~pre ceea ce se
petreci• jos ln arrna. să jj,. deschisii şi celor de la
spate.
şi zidul cxt~rn al
lnlrt• zidul re tnronjo,;râ arena
amfiieatrului, ,l\·crn mai mulk ziduri intermediare •
.„
>. ce cad pcrp~ndil'.11l:1r pe arestc:r, dind " nrni mare re-
~;, zistenlii rlirdirii şi iorr nind <J 1;!tl!(irne d~ încăperi,
:~);.cele mai multe 11111~)111!.c r11 p5rninL Pc acc~ie;i erau
.J/j:..tnşirnte b5ncllt'. pitSl~ în 11rni multe rinduri, uncie tn
~-spatele <1ll<>r;1. l ~,ind di n cind în dnd loc p~n(ru a
!fK puten circula de şus ln jos şi invers.
i ,,„ Btincilc, unele t'll iniiiale!e persoanel<ir oficia le
d1rorn Ic erau rez~rl'nte, erau din marmorii '"" dir1,
pir1lră. La spate, sus de lot, se pare cil au fo~t hiind
de lemn.
 r··
i
Jos, tn mijloc <? Jila ~r~na. !"' ul r,•7.N' li -~pr~­
zenl a ţiilor Era p1rdosită rn pim!nt M t u!
J t·
Sp re :irrna. <le n parte şi de alta 1 pllT\: I-ir prin
cipa le, ~c Je,dud 111~!•' cdule lungu<'t•· .-.1 r<'. rimh 1·
hil, scrvca 11 de c uşt i pPntru .111:m:ik 0e -al h.l\ic•' ;11
lrebuinţa le la r~prcTenta\ ii,
ln m ijlocu l a renei se afla un co ridor >uhl<'r in
'ilin pi a tră, ce ducea clin arena :.pr" exl(>rinr. lr<'rind
prin mijloc u l por\ii de nord. La ~xtrcmtta l<>1 rlin
aren ă , r a n<1 lu l ~e termină înir·(> înc:îpN e, car~ d~ ·
păşeşte mult liîrgimca cana lului. lo Pa. pc fund, se
afl ă un jghi11b din l<!mn.
Ca nAlul 'crvea la conducere,1 ar>l'i din ar~n :J ' !>''-"
Pxterior, ln l ucrările de curăjire a a r~n<'i ca s1 I.o
aclivi lu tca legat:i rl~ reprezentaj i'.
Amfitr;drul din '>armizegMu«i J io-t ~id1c~t io
'- secolul II c n.
Lînga ~ml1teatru. ill partea de n•1rd ., a~slui .1 ,
se află ruinde templului zei1~1 ~emesi,,
Necropola antică. L0t·ul de lnmormlntar~ al lo-
ruitorilor Sa rmizegdusei <l fo:;t id~ntifica! 'n 111.1 ~
multe puncte al e aşezării şi anume. spre m arg inea <fo
sud a s;1tul u i actual. cit şi la vrN 600 me tri nord
de cetate şi amfiteatru.
Din a ccMc lornri provin mai 11111 lte sarcofage din
pia t ră sau rar~midii. foarte variate ca <hp<"cl arhitet•·
tonic, ca inv~n tar şi grijă de execu\ie.
Principa lul loc de inmormintarc ~ ce l clin partea
de n ord a retăji L
Mausoleu l fam iliei Aurelia. Pe locul necropolei an ·
tice (de la nordul ::eliiţii), alături de dr umul roman.
l ,\ţ-
~ ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~·..:.·~~a:.~-
.l.~7
•tlle dea lul lui lhh nt. o io,1 dezgr 'PJI un m.m~nlcrs
• !I!;~ oe.xlrem de intue<a nl Are iorma circularJ . cu d1 eme-
~ irul de 21 m Z1Jul Jce:-lui ma usoleu e iormat (jos)
"'• -âintr-o substruct1c don piatră de r îu, de c~a 1 m
' F lnall. Pe acea $lii te melie ,, fost aşez <1t zidul pro1iriu
>i~W -zis, form11 t din blocu ri nrnri de piatră . de rea. I 1,21)
, •\~1~)3,,. rn luni:irnc. pr in'c intn• t'I• cu scoabe puterni.:e d111
·.
·i·;~if!~~:~::1;ier. Din ac~~te h!~nr! s·; 1l1 p~Jst~at . dou a ri ndu:I
':,{.~''1{{(;,:,;,uprapu~e., ln lnk rio ru l ·i:'.cst111 w i c1 rc11 lar, !ngri·
~f!f)'t lutnit ~1 inl~rcsan l rJ~ ,·~ml, se aflau mormintele.
·~ţ/!Jnul din acc>k mormi nte, fiwut di n ciirii micl~. afl a{
ţf.{:nejefuit. împreun a cu întreg invenia rul din e l, ronsta-
<~Jă~or ~in mai multe ' "'."c din .<fi<:l_ă şi din lut ars, 1)
;; tlratara. o lll•)llNia, c m" et-c a !<)$1 •e;-;m <tniit în
;·. muieul loc;1l. unde se poaf<.> vedea.
O inscriplic cir.1ta c•i rnJU$Oleu l ap aq inea Εmil iei
lui Q. Aureliu' Tert ius decurio ei flamen coloniae
'Sarmi2egct11sae. C.1 d~to . construirea mausol~ului c
c<le pus la m1jlv<·111 <•~olului al Ii-lea e. n
In jurul ma usoleului au iosl a ilak lh' o rna
~..;foarte in li n,J, ~ i alt1· monumente (unul d intre .1ce,1ca.
"; al unui cop'I. a io't reco nstruit în curtea m uzeu·
~,,1ui), P'ccu m ~i ·1llc 111011umente cu caracter iunerar.
.::. 1'\stc:-i~lul Jrt1c.-ol1Ji.t•t.: l' ':'fJ\'C-nil d~ L:1 Sarmilcgelu s'* ţ1• Jfll
?~::·:ru cc-a rnai tnarl· rJr~~ lu il1U1~ul din 0 1.·\'.3. iar tn:Sll're alul
„~::~os mai re-c~nl în sn111C'ul „Safmî1:eg1..'i11sa„.
":.:. Muzeul „Sarmizcgetusa". Se af la în centrul cn -
'flmunei, la marginea şo,elei. insta!at in d i1dire,1 pm
{p rie. E un muze u ofili at r eh1i din l<leva. Arc un c11s ·
~"tode perm anent E~k deschis iilnic. lotrarea lil>crli.
P en tru c.- ;.cei ce >e ;ntere,ează de a ntichilă (ile
,~--

\ti1uul S11r11nc:-ge:.u-S1J
n>mane din capital;i Dariei romane (amatori sau
specialişti) sa niha un t"adru cit mai complet, s·a
fondat. odala ~u inccpcre;i săpăturilor, un muzeu lo-
cal, cu scopul s a 1d,111e la U!l l?c tot <'e provine de
la Sarmizcgrtusa şi prezimâ un interes istoric. ln
forma area~tn, vizib1;,·a ; uinclor de pc terenul sapll-
·i'·· iurilor, cmnplct<1l:i cu rnal1~ri~lul din m4zeu. ne dii
. }j/(i,( o idee clarii dc~pre N~r. 111;;; ;mport11nl;.\ aşezare ro·
~{!\\.;. rnană din Dnri a.
;~,,,
I ;.
~~~~'.~t;I::l:::~~~r~~~i~:~:: ,~ t:~:~;:i:::~~~~: ei::~~;:;~
grnpatc in piata puhli~ii (for), citeva monnmente rl!·
~!~~::
liefate şi inscriplii ru rnraclcr iuncrar. altare fnclii·
nate diferitelor divinitali romane sau de origint ori·
entală. lragmcnlr arhiie<"tonice etc. Dintre monu-
mentele epigrafice >lnt interesante clteva insrrip!ii
gTeceşli.
Un capitol important tl formează obiectele mă·
runtc, ccrnmica, relief uri şi statuete din marmorif snu
din bronz, ohie~re de podoahii. nrme, instrµrncnte din
fier, rnlE~r ti a de 111oncdc etc.
: }I! ~J'.;. ln mur.eu s.c i1fl<i rct'onstru il şi un monnlnt din,
i;.Xi ;i'~reărămfdii, lrnpreu11;l ru intreg inventarul foarte bo·
f'l ~~~,gat fulciornşe din lui. vusc de sticlă, obiecte de po·
iC ·i'; doahă, monede, cuie, 01H1i\ ele). prove1fnd de l.<t
lţ."'~C de
~"~''"I I• mlU<i A" coli•. '""'' m•; '"'· I" '"""
asemenea. sînl reronslruile clteva morminte
- l~·1 ;•.1•1
>
 7. P O R Ţll . f. O[. rirR TR A ~SI L V A NE f1)~lr··a J>ort.1i1r d~ f.:'icr)
~· la ... 1n.: i11 ~iin!?.1 h'X"aii-
1
t aka Pauc n~şti (·1·12 oc). "J'·:lţ!.- '1 n ,atul Zei·
ll a t«'ll -- S 3 rn 1iz egl!~U!'.t - J>.,uc\nt·o:.;; 7.<'tcan1. f. 1cur~ ~ c1u1i (:ţh~l :l'l . ,. l ) p.,-t,~ n1ira ,, -..1tului E> <1 şezată
dt' 1· 2 .tiJe. Tra n ~ po rt cu trt·nul „.n1r.~1 na Gara: pt·n1 rt.: fl;ţu•
de~a lungul şo.;.~l l';. ~;ir 1-.:· ·„: ui. în p:n h·;i !"tingt1 a ~t> ·
ti HrŞtl. f,?.lf~i 5 ar n1 it.(:l{i•tusa, J'~'nl rtt Î'<•;C3ni, ţ_';tra io loc. 0 1'- .· ~e-!ei la ('(":~ '/~ k~:~.
ia nfa de la l><·vn · p;;uc,;1n(·~h. G:l k1n: Zl'i .;: ;1 n~. ti~l k1n · ~·: ·: ;:·:. L~1 <-ud de.• s.:1tu" /.pfca;i! îr11.:t•p1J trec a i•J<il't';J J>or-
De la .Sar1nizcgclu~J. nu•rgînd pe Şţ~..:.paua l'<'{?Îc- t:I~' d e' f."ie r tl lP r:-;in..;;J \·an h: I. Jlf!il C':1 1'1' ' t' Î~h. 1• lt't:' '
n ald (pti r;ifE·l C':1 ~·;·••«·a:in
;i>.:tu;,;;i ;: u i~l:.: t ,.c>r1s!c1ta:f· cer~c1 din ,\ rd(';1· 'p:-r Ban.!t f),. Ji•l'.{" in lf'rP~u i tu-
şi Wr n1~Je \·rrhiu jţ;; d~:_:·:; ru1:·:1n rt• trect·;ţ pr1:i <lri:· · ristif, ih~f•.ţt rt11lC' l O:. t!"<itC'!?;C. <•lt!i!~<!ld„ dp lMl;'('Ul. 3fe
şi o in1porl;111ţ;1 j.::.tor~ca .
1:1 parl~a '!in(!a :=t ~''"'C'Î< i. inlit· l''l•'t· rlot1ii loca-
litali arnintitt· n1ai c:us. p~ 11:1 11: l' p~fifou ....._. ai'~• un
tnonun1cnt din f1('f. ?rrn~ :n:t\ in p.ir~t·a de ~u-.; r u
tm hu1011 ((:1n f>tt~ r;c!;r.:it în a11:111tn•;i \icto:i,'i lui
~'i~'...i.~~.lO<ln de f l11 nr rf(,a r<i (de !a anu l 111.' I . 1 ..;upr~, lur(·il{)r,
',:,-//;~}/ L'n n 1li 11 <l:itclc tck m ai tri<k• di n i-;(ori:1 Tr:H!··
~~);~:,;.:;Si1\·~1niei "~l<' nna! 1·410. l·in•f lurci 1 i~i fa(' apari~
···' tia. trecîn<I di ll M~rntcni~ !n .-\rde~ I. pci n Po rt i ie de.
-!;.',(
,.. Fier în la ra I ia \egu lu i. la anu l J l.'!8 rwval•!'t di n nou.
ln pri111H jumataf(' a secolu lui al X\'.lea . ;iăşe~lt!
pe «cen.o pol l"'J ); miF!ar;i " \rcl1-1!uiui lo~n de
Htin1'c1oar.t. rar"-~. :n i1np~e.tur,arih~ t11!bur1 !=;i ~relt-. pro·
,·ocale <ll· atn<·uriJl~ tu:'"Cc~ll. a r(•11„;: ~a·şi p una în
4_.„ ·v;.:loc.11 t~ rctlila l1k• lui d(• 11 i:1rt · cu1a:1Pd;1nt !:'Î <)]11 df.
i;;}l~~:>{.· sta1, cu pătru ncfer~ p(>liiic~i şi vir.i111u· i.' li1ra.
~~· 1.'n IJ;irbat, ru „,„_f:.:1 cir (':dita(i. 111d o d ală n11
'~ţra pulul ~ii fi e urni prc\ilil d1•('Îi, în pre<Jjm11 anului
.,~;J4·12, d nd, în urm:. i01fringcr11 '' llf~rilc l;i '>lntimlmi,
\ , 'sult anul .'\11111rath în<il rrin(·:izi1 pc Rr:ri<'rhr gu l Sea
· ,-dedin ~ii trr~ril. tmprcun~ r u o armat;\ el<' ?\f) OOO de-
-Oameni in \ rcl"nl . Jnr rezi•!ori ii' ormata 1„r. tur cii
7~ico.r.i
,
] ~__:_~~~~~~~~~ .........~~~~~~~~~~
 (J(:~~·i<111 Pla<.a

credeau ca ,, destul să-şi arate turh•nde pentru ea

i tnlul să fie <lupă dorin\a lor.
Ioan de Hunedoara. cu o ;irmata mult mferio.r:r
I ca numar, rea 15.000. iormal:i în majoritate d!:1
l'it'lllt>ntc re.-rutate chiar din \inului lluncdoara Si · :•I
Ha\~'lllui, Ic-a \i11ut calea în slrîmtoan•a i'(>r\ilor ,1('
Fi<>r. ln sectorul dinspre valea H~\egului.
.1 ţţ .
\ "tc loria rt io~t d<>sih·lrşită; in~u~i S<>aded111 ca1k ·~'.{fi:fii.:'11.

I
pe dmpul de lup!ă şi impreuoii cu el o nwre parte
tlin ;trmntil. l.)ouâ sate de stea~uri cild in mîinilt; ~~.~ ,

ncşlinilor. re$1u l. puşi pe iugii. au fost :ilurq.(i•ti

.
''I ,
p1n~ la Dunăr~.
,wr
:S;1.,:'
.f.
l.:1 d(i\':i km mai ~ll $, urmînd strlmwar~a. a ju n· .„ •.

l
g~m la pm1ttul cel mai înalt al Porlilor de Fit'r
Trnnsilvnne (6.~6 m). punciul de lrrcerc dintre Ar-
deal şi Banat. D<> >.ici, privind spre nanat. avem ln
:
lata 'alea rlului B'~tra . care se lărgc~te pe măsur a
cc cohoara. Pr:\ind spre Ardeal, terenul rnhoar~ <i
in acea<la parte, penlrn a foce trecerea ln \'alea H .·
ţegului.
Mai presu< de imporfonta acestei ~tr!mtori r,1
pund <11• trecere Intre Ardeal şi Banat, suu ca ar!~ri•
<'omerriala ~i e>ronomidl. f!a e~tc. înainte dl' toa1c.
un loc iştoric.
lnrepin<l din anliddate şi pin5 tiriiu î11 evul me-
diu, strîmtoMen Por\jlor de Fier ale Tran~ih·a nici ;1
fos t a l eas~. de nenumărate ori. ca puttclul cel m;ti
potrivit de a tăia calea Inamicului. cc venea din ~ud.
Aici, la Tapae, ~-a dat ve~tita lup tă de li! anul 89
e. n. între trupele roman~. rorrn;ndate dt' Tetius lu-
 ~ţ. „,toar~. P;irt~n de j<·" a ,·ăii e$le îndeajuns de popu-
tianus, ~i daci, ca ~i alta la 101 e. n„ urmlnd apoi. :\.la1ă.
mai Urziu, şirul invaziilor turceşti. ~ . P<>rnind din I l:t\t·g, pe ~o:>e:11•a regională cutre
C• toc de uwrsi~ Porltl• de !'ier, ln mi1tocul unui \inul l'ui-Pelrosun„ l:i 2 km. dăm în ,·ateu Riului .Mare,
awvcnt de d„luri $1 păduri. slnt toarte po!Jiv1k Excuro;z lingă apa cilruia c<.lc aŞt>z::lă, 2taiuri de ŞO~ea, co-
Mcutl 11ic:a st rttem3-ndă să lie compJelată cu \!1t:itarea ca- 111una Sinwmarin Orlea.
r ierei de marmoră de l• Bucov•. Lo<alitalea Z<1canl este pun<· ..„.. Sîntămărla Orlca (685 lvc.) este o ··~ezare veche.
tul de plt'CGrc pentn1 turişlii care vor să u~e I• Pldroas„ ~!~.\:el mai ve<'lti d<.K'ument care ne vorbcşic de sat e
Albl (1419 m). Pleironul (1897 m). virful Galbina (2012 ml V<U!e la anul 136:l.
şi vlrlul Pitirii (21% m). ······ Apropii:idu-ne de. Si111ăm»ria Orlea, ne înlîmpinll,
.. :·: ··:~·.

8. PE VALEA RIULUI MARE

H•\cg •. Slntămilria Orlea - Bărăşlii Hate~ului •·•· Sll·

t•I - Stnpclru -- Unciuc ·-- Valea Diljii · · Oh1ba Slb!1<·I
- Riu de Mori - Gurcni - Gura Zlala. Excursie de o 1i.
ş.,..aua coros•h1la. Dislanja de la l)eva . Sinliimdrl• Orie•.
« ,50 km: B3rlişth Hatogului. 48 km: Săcrl, :i0,50 km. Sin·
r•tru. $1 km: Unciuc, 53,.îO km; Valea Dîljd, 57.00 km: Oh•h•
S1b1scl. SA,.;o km, Riu de Mori, W.50 km. Gara: l'f'llMI StnUl -
mana Orfo. Bartşh, Sacel ~i Sinvelru. K•r> Hatcir. pcn!Ju
<dtlalle. 11•<> Cirn<~O.
Cea mal mare apă curgătoare in ţara Hategu-
lui este Riul Mare, care-şi ac.lună izvoarele, chinr de
~ub vidul Retezat. din plraiele Zlatii, cil şi de sub
J vlrfurile Peleaga şi Bucura. din pîrău l l.ăpuşnicu·
lui. Această apă a tăiat cca mai mare vale ln mun\ii
i~ Rettwl.
Pe cursul c! tince un drum c3rosai>il de la Slnta-
)I' mărîa Orlea pină la Gura Zlata. De la Cîtneşll prin
·.:
salul Uncîuc, de asemenl.'a. $e poate ajunge ln ace~­
sta soso. Drumul e frumos ~i p•'veli~tih.• îndnti: -
'li .

j
 .f''""....,,,..,,.~.------------------------„.
3(itl
de la ili-::iant~L
rf<>Ua 1.·onstrul'ti ! ;1~czalt„ i atei in ar.a~
într·u11 punC't don1in~·1n! : C"ast\:'lu1 elf' !a· Sînt~in1.:·ir a şi
hiscri('~I rn<.n1un1ent ;~torte.
'' <:astelu [. fO$l <t pr<>j)l' i„>l ;~tt~ <J u noi' i ;:ini Iii (lt' 111 ;:ri
" prnpric·tari, car(' ~lapln1~au întinse t«:renuri ~trahi !e
şi f> i111pnrtant ;·~ p<irte din n11.1ntii l~t'lezatului. ~t'rveşt•.'
astăzi r~1 sediu :il unei gn.~pod;·irii ~1grit~ol<· colerli\'i:'".
In~tlng<i şo~l:'lii. la n);lrg~n~<1 satuhii. ~e afrl.i \'('·
(' hl~:1hi~eri(' ~1. :1 ~la r\ i H•~ ll><t r(·' n:-:.1 az.i c·:.Jni es1 unii r.„ ..
forn1a1t:~ ~ cîndv11. ea a il)~l l)rt<)ti<>~a.
.1>\a1erialul de con5lrnqi1~ al bi~l'i'kii <'Sic pi"·
tra . Biserica. uricntat~i eu c1xa pl'ill<"ip<tl~i \'C$l·e:;f.
constă ilin clopolni\ii, navîi şi ahsicLi. E acoperit;;
rn şindrilii. ;\coperişu! clopol.niki esl•' in formii de~
piramidii octogonalii. Ziduri!<~ rwv~.i şi ale 11hsidci
sînt simple. La clop()lni\ă dt'oscbim irc: eiaje. de;;-
părţiie la exterior prin ciuh11n1;·! :;> un rnridor in
zig Z<ig. Uşa prinCÎJ)<llii se ail;i !n zi.:lul de ,·est a!
dopotni\ei. Arc un frnmos arc, profilai deasuiira t·u
o pajurii sculptatii în pialrii. P:!rkrtrl clopntni(~i <!
simplu. tencuit în :dh. Prornillsu! ~ :irnperil <k h'i
bolţi. El se deschide sp;·e. nav<i 1.i~in !r·c; ;irruri. Df~a ·
supra se <1f1a o "alt•rie. Din n:1\·<i. printr·ull arC" :-:.<:'1ni.
cercual, intrăm in ahsiclii a(·:>perili1 "" n ho!ui.
Tinda, nava şi o parte din a!lar si11\ a~opcrile cu
picturii. Se pot ob;;er\'a ioari•~ bill'' <"ele <lciuii slr:1·
ti.1ri de pictură, unul nwi ''<!chi şi ;1Jn1l mai nou
ln hotaru l comurn!i. $pr<) Hat~'g, ~-au 11f1;;\ urnR~
romane, mai ales tigle ~i r.itr'in1ii.i.
Aproape de s<Ji se llÎla clf:;1!11! Orlca. ele l;1 can•
s-a împrumutat şi numcte co11111·nri. P:·[vire~ ·,!c p~
ncest deal cio1 ntnă toal~t regiHn(·~. <:în1pia I·l:1tegu ·
.....
!~ ~> i.;;,·· <1.•111„; "gi11rm ll11r>c.:oaru 367
:' ~ij//\.ui, Poriile de Fier, ceta{('a Devei, <lealul liroi şi
·. il"~)f(c·. h1uniii 1\o\et11!ici, pe ''rNnc o('llili<i, foc ca panornma
„„ ~l~~;'..i};:. dc pc acest deai ~a fi(• îucîntltt(>ar~.
·,ir ~\;~~{:.:, .·, De la Sîntămăria Orlea se desface un drum
'.i~\,\W~~ii (spre sud·vesl), care ne duce prin satele Bărăstii
f),~(f~~( Haţegului (424 loc,}, aşezaţ la o mică dis!anlăr în
[iJ~l~ff~ stlnga drumului; Săcel (391 Joc,}. sat de grăniceri,
; fi!Jf~4!{-.:cu un vechi caste! boieresc inlr;it în sliipînire" ..,po·
! ;'1!,>~~R,'hpornlui şi folosit azi ca preventoriu; Sinpetru (476
'h~~{}:ihi.Joc.), in al dirui hotar P<' Incul numit „La miir" se
f~~~~ffiafl~ resturile unei incink : Unciuc (236 loc.} , cu
~ 'S!.;ţ.(tun ca:;td şi parc; \'alea Dilj il (410 loc.) ~i Qhaba
'J~C.Siblşel {4~8 loc.). ;1mîndo11ă la mid depărta1c clC\
~(;:şoseaua princi1rnlă.
';:ţ. 1.:!hn<! comună pc aces1 drum şi pc :iceast'i va l„
V es1e
•..>::„ .. ••
Riu ,..de• Mori {9(\4 Joc.), străveche aşezare ele
~~l.:·:· cne11 romtnE.
~f Aşezată la pk:oarele Relez~tuluî, ace;1sta este
Y;J;poafe rea mai cunosculii localita!e clin p<H·lea de sud
~Ja lării Ha\cg-u!ui, ca ul{im şi cel nrni irnportan1 punct
'?;;de pregătire a l excursionişlifor în urcarea k1r pe
i;z.vi>!ea Rlului Mare în sus la Gura Zlal11 şi Gura
~!_Apii. cu poteci s;ire vîrfurile l(eteiat, Bucura, Ză­
·~;.f1oaga şi alle!e, sau pe valea Rî11şorului spre cetatea
{/şi hiserica Colt, la iei cu potcei de urcare pe vîrful
-i(Relezal, Bucura etc.
'" De aici îşi iau excursion i şlii 11Himc.!e informaţii
~iJnain!e de a intra în aiunzişul munji!or ş i lot aici
ifse rtcrnk:·,z;I exrelenlele <'~iiiuzc, abso!ul necesare
-~{celor m:ii puţini canosdilori ai arrslor regiuni mun-
~toase,
:*~:~
jl,l lONNMl"I•-·- - - ---------------------·· ,., . .

Jf,8

n, !a Ri11 de Mori, urmîncl s pre sud·~>l ·i~u11i.1l

cc d:1rc· pri'i 111i(•ul cătgn Susen i. p(\ ap.1 l~i11~·l1 ului

în 5;,1:-,. ,.,.1111
«riin'-~'1
/'tVQJ 1 d t.'i

.:iju11gc, f:1
:·a/1•1,: lldt~'_~Y'f.ilUl

ic'51r~:t ,'ţce-~!Hi<i
'°i strin,tJ, d-:-te:-:t;iiiată de ultltnt.'!,' :--Jn.ii1 ·1t1i
'
din 1H•.·t lui
,„„„„..„„„„„„.„.„.„„„„„.„„...---- ----------=..,,,...- - - - - - - -- --·---······„„ .
.' '"'fii}° ''

370 ()c!a:•:tzrt Flora

,' i
-·_
fp,·:
__,„.. filu'rrul trglunil lhut~d„"'"''.l 371
• {;".

a.t· }(t·~~'Z<•IUlui.
la <·etatea şi biserica Colt. Pr;111a f
:.~('z.1tlipc vîriul sllm:os al muntelui, care '<' rhli<" •.
în dreapta riului. iar a doua 1n stlnga are~lui riu. in
raia refalii eare dominâ prin !năl\ime~ I~ car~ se
.tfJ;,.
Biserica Coli. rliidiiă din piatră bruta. ~ .1~<'1,11,,
pe pnnla repede. nu prea inallă. a dealului re ,e
în;1!1:l dca,u11·a Riuşorul u:. la N::~. 40 m dcp:1r:<1re '1<>
" ::·h"'f:I0.:((1.
D11t11 l1mdii rii nu o ctmoaştcm. doar . clupă ur1
I sgralit cli n inter ior. se pres11pur1c c11 datiî a 7.ugriiviri i.
lI d11r nu a z idiri i hiscricii, ;inul 1692.
Bjscricn servea ~i ca cetatl~ de ~q>(lrar() : ncesta t~ra
-! rolu l turnu lui n~eza L deasupra a lrnru!u1, de o ap~ra
µanta <l°n~pr~ riis5 ri\, uşor accesibi lii.
Deşi părâsilă de mai mult timp şi cu loale c;1 zi -
durile ei nu <c mai păsire<1ză în întregime. totuşi bi-
~L irn Coli 5·8 consen·at intr-atii, fnril ~5 nc pulcm
fuc-e imngine clara despre rorm3 şi arbiteeturn ci
Orlcnlarca 1?:enera!ă a bisericii (esl·n!M <'U h;rnuf
~i altarul ,;pre eo;fl a fost dcle~minată "" fornrn mi-
cuhti platou P<' r<•r<' "e află.
C.1 plun, ~a conslii dintr-o incZ1perc. urai mue.
dreptun gh i ulară (nava) şi alta mai midi , spre răsă ·
ril. tot drt•ptunghi u!ari\ (<1ltarul cu turnul rlea$uprii).
, i(i~~~'<'%ic~ cetalc Colt. vom >1junge. <lupii ;io minute, la zi ·
r\or ii, tn link drenplii. Zidurile încăperii 111tc1 (al-
tamlui) se tidka mult în 5us. dind naşier.- unui turn
terminal tnlr·un nropcriş ln fom1ă de piramidă ln
,~ ~derior, acea~1j lncăpcrc c pre\"ăzulii, i;pre ra•;1ril.
·" c u două ronlraforluri.
' • Di11 nava trecerea in ilhsiclă ~e Iace prinir-un arc
fi;·)h triumfal. ..\bsida c <iespftrlitâ de turn prinir-o onll.1
.'f/foA semkilind rica. ,\coperişu I c1 i1 dirii lipseşte.
~'~1~-. LH <•xt~rior zi durile "'! io.~\ \e11c11i\r. ln intcri <~r
~ ~%,;;lnl sirnp lt'. drc1>te, 1lo11r 111 latura. d~ ~ud avem o h-
' !l)j;j!.!'rid~ !ermi narn în partea cil' sus 111 semice rc.
~~:; I ll a lt ar. prns<'<1mid i 11 şi 11i ;iconicu! sini în lorni te
\!!'prin ii rick siipa(c în pere\i i d« sud *'
de nord. Teii
t'în ~l h1r, Io e~t ş i vest, se ma·i poate \'clica cite " fe·
, ,,-ea,.;lrii terminalii sus ln sc111ic.:rc.
' lntt'riorul bhc:-ri<"ii li rost rngrih·il pe:;\e tot în 1113·
n iera ritului grec<'Sr. Urmele picturii nai\'e. apar\in~­
ioare secolului al X\'11-lea. sînl interesante.
Cetatea Colţ . Oe la bber!cu\ă. irecînd pe ce;ilnllS
• parte a Riului i\\iC', ~flăm _indiciile. lo_arle n~in_sem:
n ate, ale um·i c;i;e hnt<'feşh. de car<' tmea odm1osr._.
bist!rÎC't:1.
Ce,·a 1uai l;r dre:1pla se afl ă casa piiduraru lui.
, Co111 in utnd11-nc dr111nul prin partea stîngii a dea·
'% ,\ului in virful dfruia ~e ridică la 726 m ină l \ ime fa!-
0

intrarea se fare pr in l<1tur<1 de mwd :1 n<1vci t punere:1

int rări i aici s-a i<ic ut din cauza kri;uul ui a~ci d ~nbt ' ·:~~h~~:, "·• ·1 e (lref! \<11
;i·&%k ·f~:~ur1 • l"et"(i
3 . „
<lin jurul celor lalte laturi). Ca stil. trlide11~:1 crn rel'ar e
ri1rnderi~tid ale bisericilor rnmanke.
'!r~. ( „ , . .
Zidiiii pt> pan ta lm1 rt e prapast1oa~a. ce st> 1~a l \~
\~ %.\· "'~eodat<i cl in ,·a le, cetatea Col ţ ~p;1re ca o a devar:i\ă
Zidurile de rst şi de vest a le navei ~c termină in • i), ,;<he'c a dru111ului şi ;1 văii c a re duc 5pre Retezatul
cit~ un fronton triunghiul~r ; rele laterale (d~ <11d ~i ·:"'De la această tn~llim~. panornma ce se dt';;chiJ<• Ina-
 """"l!l!!,I"~------~·"-·-„.„„„.
~ ······

372

int(';a <'<'h1lor c- <!intre ce!e mai minunate. Privind

s.prt> ~ud, 111·em inaintea noastră înlrc:iga '~Ic ~ Rfu·
lui Mic, pinii departe spre centrul mun\ilor Rele·
z.alul. Spre w.st. bisericuta în ruină . Spre nQrd ni se
des<-hide larg 'alea !lategului, cu salcie c<ire apar
ca ni$1e insule : Rlu de Mori, Clopoli\'ll, Brea1ova.
Pe~teana ek.
Poziţfo ~Xl'clen t<i, c<idruJ inconjurător imp.idurit,.
pitC1Tescul cetăţii ~k.. io::le 111 1111 lor, l~să vilitalo·
··ru lui impresii de neuitat.
lntrare11 în cet<Jte se foce prin poart a i1şew l il ln
partea de nord. Cu to11te stridiciuniJc suferite în
cursul timpului. zidurile impt)zan((', din pialril dt:'
stlncii, se păstrează încă pinii la infiltimea dP 7-8 m.
aşll c5 ele 1111 permit !recere/l tn t•urte derît pe pcnir!a
de odini<.>arii.
Pli111uf cetiitii. ca şi la biserica din fatii . .i io,t de·
terminat de supraiata şi roniigur:1fia stinrij 1>e c<1n·
a fe»f cl;idilli. ln linii mari. ea are forma 1riunghiu -
lara. Doua din laturi sini formate din ziduri ;1uler-
nke prc\'a?.Ufo cu iurnuri, iar a in~ia lipsită de iiduri.
c11ci priipasti;i :11li111•a şi dreaptă, 1·e r(lboi1n1 plnă jos

l. în iundul vaii. nu ner('sită nid o a1iarnr\' ;irlifirială .

Primele dcit1~ laturi, cea de nord. 1•11 zidurile înalt<:>
d1• rr;i. 7·8 111 .~i cca dt> sud !ntiiri1ii 1·11 douii turnuri
pnliAc•m1f1•. fnrme;.;zii un obswcol dt~ 11~piitr11n~.
ln inlcrioruJ zidu rilor avem o mid1 curte. un turn
p11triit şi douii ranwrc de locui!, de;;iin ate gilrzii ce·
tMii
l 'rn1elt' ue t„ncuială, r;1re se mai pa~(re1115. fac-
dct·:1d;1 ci: l'e1at;:;1 era !r. întregime tenrn't:i.

P ortea >Uperioa ră a zidurilor nu se nrni men
\inc. aşa Incit nu nc·a rămas nimic din acoperişul.
probabil din lemn. de odinioară. La fel a dispărut ~
podul din lemn, care pulea să permită, ~au ~„
oprca~ca, accesul prin poartă în interiorul cetăţii.
Luata ln întregime, cefotea ne apare ca o con
-structic unita ru. cxcep\ic face doar turnul patrat din
fntt•rior. Acesla nici nu face parlc org~nică din re~tul
cladirii, semn cii a iosi clădii sep arnt. El ocup~ par·
k it cul minantă a stî ncii ş i are douii ~!aje. lnc~ 1>erea
·de joş, ru uşp, f~rli ferM(rc îns ii, servea ca depozit.
P ri11111 I etaj, cu ferestre deslu! de mari spre est ~
\'est, putea ser vi ca locu in(ă. Al doi l<'a crn r1111cnaj;1l
şi rczNvat apărlitorilor.
Cclelallc t urnuri, legate înire ele printr·un zid
foarl<' 1rnternic. erau şi ele etajate. Cel de ling;1
'Jl:>~rta, cu două etaje, a fost construi! pentru apilr;i.
rea intrării. Celălall avea, în partea de jos. un rc-
zcn-or pentru apă, iar partea de sus sen·ea la apărare
lniillimca totală a cetăiii, fără acoperiş, trebuie
să fi fost de cca. 10- 12 rn.
Tn forma aceasta întărită, cetatea CoH apare c~
o lortiirca(ă de necucerit. Singura parte pe unde Ina-
mical S·M li putut apropia, pînâ s ub zidurile cctăjii.
era cca de la sud . Zidu rile puternice şi cel~ douii
turnu ri poligonale mllreau aut de mult supralata, tn ·
rî t se putea u concentra aici un num ăr cit mai ln·
s emnat de apărători, aşa că nu putea fi un pericol
ni ci niC'L
Apărarea drumulu i de la poalele ei (cu care scop
.:i şi iost fiicut:i) , drum ce iăcea legaturn şi trecerea
37!;
din valea I l•(qiului peste Rete~t in valea J iului _Ro·
mfnesc la Cîr•1pu !ui 'leag. deci cu. celal~lt \er.anl
al ma~·,·ului , 'e i;1ceJ cu toată uşunnta ş1 cu lll·ollă
siguranţa. . . . . . • ·
' As1~zi. nu aut mpvrtant;1 ostonca cil n.a1 a 1e' D'IC
zarea pitorc<ca o face inte;esantă. „
() k)!(•ndl\ li n ha1rini povc:<1~şte 1mnaloarca rn.
timplare lfgarn de trcculuo ~elat11 C~lt_ . . • .
„Qdînioara. aş11 ._t: ~runl'. st::ipî11a ce:la tu:e1 l..olţul.u1 rrtt-
!fe~n :1 \~iud(·tt. o lu(•· h.~ii ;rr.1, iru1noasă ca tînele din po·
\'t-Ş\i. E:-au ~tuuci \1rcr11ur1 ~rt•J(• . a$upra str?imoşilor .11oş.trl nâ·
p:Sd l~erO. ('t•h' dt> Htl:.ut. Localnici i s-au lupt;;t cu ~"' v 1 l~jcşte
$I i·au. 3lung-at di11 hol.IT'f•I(' lvr. dar "·3:. rnuJţ' ~ 1n tr,• '-•i a~
t:izut pr;OŞÎ ŞÎ NU ro:.t cJusi În robie:. l ntr~ 3 C\">Şh~ O (OSL Ş~
illbih11 Ilenei. E.1 a /<)!<ot J•rins in focu l luptc-1 şi răpit dl· \1l„rt
ş.l nimenea nu ~tia undl· se aila Ileana. -Carl! ~e topc-a d''. do~
tul lui. $' dra .:tdt•„<-or1 re! z·dul ce{ătii şi privea. pr1vt3 .ndu·
"' J drparlart doar„.1 va zări venind aca~a Odat.1, ţ,t"~
~·"I" n • .. r u
zind ea :i~!ftl ~t 1id ţ1 fri„·1nd la cele vai. cart~ .' parelll.
ptistii ~i ccrnih dr .„lf" o cup~ins.e un somn uşor ~· adorrn.t~
Ş. c --;:\ vtii fn '"mn i ~-a aratat iubitul şi i-a „pu.;. ca
I
atunci <' •t
\' <' s.căpo d!n robie. cind i.'"a va aduna at1 a aur. t'•
•t '!6
ajunga pint1 acolo, unde• e ţinut el prins.
nea.na nu ştl:t, c:un1 s;1 tn\etc.ag5 visul ş i nici .nu pr~.ll
::redea 1n el. ():u iuhilul Cl'i i <fi·a ~ir ălat şi a doua ş1 a trc11t·
(;;irti u1 \ ii- ' curn llrona :o.t• hoUirî S<i JLr~re._ să lucr,• ITIUl t.
liua ş 1 noaptlii'I, cu ,~ crş.li~rl' aunJJ trebu1nc10:-;;.
$i $·0 «rueat Ih.·ana dt· 1ors $1 torc.ea. tQrcea cu nuu,• ".fr·
~·u!n la. iiua 'St nonph·a. $1 d\n cc.- i se s.porea tortul, din·
tr,.,aia "'' ~im1ea indt•mn;1tâ rnai inuit la lucru. Od a.~~·~ in1r·<>.
fJCiSpt<" 1n„t1•lr:t lum·natl1 el'-' razele 3urii ale lun11, 1c.ttnd
 '.':„

i
J 77'
l n · • „c rul Ct t.,(P :1tirn<1~ pt! i;1,:,f;.!•r1t:.1 -.tinc11, tu3r"· ai, 1,
1 1

r.'l:.'I Cl~ trt.:- dr n:irzu; nc,tii. Ş; c.· '.\.1 \'itd3 > Torl~I C•• '
to:;~ ri·ir 1 <" 1h r:n.!p! ··ra .iin il!l' tf(" Jur )1 JJC.l tur(' l
X. ~las ivul Retezat
:)fi(' r•d .i1 r I 1:,·.pti1. ~· Jh:~~a !ot ltrt" dr .uir \
rr1"1l Case de adăpost. Puncte de plecare. liinerarii
t{l~C ) r.1 1:p,1r1,. d, i~o;i;;h· t'ind nda!:1 insprr c'11!,1h.>r 1, tint·
1
r,, principale. Desc rierea ma sivului. Flora şi fauna. Par-
.:1nrv~ '•l ,· i.:1 \l:r;1:,1 in jos:d ioi':><i'.'Ulu1 ·• Fr.t 1::t, 1hd 1„. cul Nafio11 al Rttczatul.
1
t"!!"'', C4r1• 11 u:1 n·-·ulil'. ci111: i1rc·:,. d~· .i~·r a·J fu.;.t .ttit d~ iun~
EACllr 5-1a .n act.~t1 u1u nţ1, >l<'Olru a Ltc(' c unoithn(:i c.-u Jo~

clt ...;, .q1·n~:1 l''ll 1 Iii l<'it:l!i und i· l' ra 1:1 pnn~. ( ~1t1 p(1cn.t rurUt> HtJ1 1 n~co111'1tt•, r~cl;tn1;' tul t:r:1p 1nai i11d1.:(unga1. c~m
LintHnll· t.t• ,.,. lr l•'.1 <;oi C'l H fn:lu! ~:l :ih·rgi· :1c;1.;;1, 1n hr~lc•li• ~~~, _.S·IO zile. Pl· lln~;1 CO l:luia . :." rc.'C'Omandâ inlLracâmintc C.ilcJ ă
i11h·co.1r ... ,,1.~ t•i" ~~·J~·~e nn:nte. hr an:i rc."t;t' ~I r<·J:$tt•nl(l .la d r urn.
· t~((:t: Cr111H11I :-c p.1rcuq,cl' p•· p(\h·c1. r„~ Jos ... <iu c.durc 11e
~~-~f:i11ituiei de munh" ţ'lt: care 11 pull'm inchiri a, la punc(~lt• dt.•
it~tPf«Hrc de la tar suu
..... Ca$t de adAposl : I Ca~a 6aleia, ~ituatâ pc ;nu n!~lc ('1:·1
(:)\poartj numt'lt•. IR J450 1n jna1t1m(·: poalt" ad;lpo)U p.-~tc o
~-~:.SUt.:i dl' pt·1·.„o.tnt'
\ re 15 c au1('re dt> lc)(ujt şi t) 1n a n ...ar d!l
.}~~~ Pin.a la f\.J IC'i a. 1H· vil,·a J{iului Ba r bat. C<.1nducl:' un d;u"'1 d 1·
;ss_. tcnrtă in.1mu>c1<-.a ~O'l'·•ua, care ._crăba.tt prin pâdur1 tl~ IJ"
} i in urin~ de hr•d p:n.1 t.i J..;Of) de 1n. t~te Oint· 111tr{'~intJt.:1
~j se poltc p:ircur.z:<' ş1 cu auloroobilul.
C'a-.a t th·-.clu). 101 tin1?ul .Jnu:ui. dt"Ci şi :etrn3. ''"'- Jn•·ilJ
fiind potr 1\1l:i $1 '(lt>rlulur d~ ~chi.
De Ja ca ~a 8alc1a, '1-t: pul face a~ctnsfun1 pc \'ir::.i! rr,unt1~
.t l.'-~â ~ !or B„h·•;l, \ lrf<Jf \ \ ,irt.>, P1!u t;.u ,\\ic. P :lt..:::;u .\'\ ;1rt-. ful! ~"· \ J·

l~
~w ~,':sielu. sun~ din RL1, (i.Ult·.şu. iacul G<ill·Ş-.1. (~Ust1 1rJ, Păpuşo
• ~~~ ;~ ttc. aş:t t":il. pt• I n).!:• a 1 tlludine~. l: n;ştca şi ~onfort.ul . ('e i l
'!~:' ,;,ofer> acr•' fo C»'1, turo , lul :orr posihilit.1tN1 "' f3c;1 ~·
d1f<r lk
, ~~{~ >- ţ .ase<'n~fun1 iii h nprl'J11 ritn1 I)(.• la Balc.' ia ~t' poat~ f~Ct•, cu cşu .
;~~ ~ nntă, tn:<:ercn
·1~x" •• . şi 1.1 l ~u;ul Rticura sau la ca$>a de .:idâpo:o,t d•n„
1/~· / valea P1etrlle-.
f<,.
··::: \ 'izitatorii ra~ci B11h·;" \'r:>r ~coatt• b1let de tr'.'11 p:n3 Jo.
"' Pui, dE" undf' mai ~1111 de parcurs cca 22 kn1 cu tr3s~rs.
2 (a,-a Pit"lrlft -e- .uhr o;•fulltă ' a CV!1Îluent.J v:l:lor 5!~
 .J78

4, Ca:-.a Gura lla11, ~1tu:af.i pc valea R~uh.11 1\\art>. IJ wt.a

1$4 01. adaposh.'11" cca 12fJ de perwanc. Se pleaca dtn Sa.mt·
z...-gt"t~--:!I ~u dhi r·1rn('ţ,h (pe linia icrati Simeris-Su~ce-t3IC·
H•te~·Sarmlzt~~lu„a f'ar1n~)
Puncte d(· intf'rc-. turistic: ,·irful Rtlc.iat. Jarul (J1·:t1\•nt•lt~
facuf ZanoaJ:ta, vtrful Jl1'.'lnle, viriu1 Zlala etc.
1.J Gur~ 7.tata ~C' ;1ilă o pllstrâvărif". infiintat~ ln V«i<"rt•.1
pr<idu<:c-rii dl· potc·t1 dt• J)~i"-llJ\' 1ndlge1'· pentrl~ popula,~a upt·
. "' .. l<•r dl1 1nunh· din harlnul l·lu,t.•u-ului.
;; c;:isa Outa ~1are, :;.Huat:\ fn \'a l(':~• Bu~ii. la J.Jl:ltJ n1 ni ·
titud,i11t.\ Sl· plC"ac:i di11 J„urcnr 1>rfn (:i11':fn~ lui N•'a~. .\d:tpos·

I l<>Şh~ prnt1 Jn .".O dl! pl!'rsoant!. PunclC" de h11E'•res turistic~ \fr·

furfler Plf'şa. Piuh:, Hut~1~ l:1rul Ducura, val'1J L~JJuşniculu~ .i\\t1r1t.
6. C• s11 Stin1 din Rlu (l)und de adapos1) , :s.i tu:11~ (\t' 1nuu.
tel~ cu acrla~1 nurn~. l't vi:·r~0tn{ul \'ăli Ri~1fni Barh3t. \rit:·
<·osa ~ ad.-i.;n::- &:!·•ta p.o"-teş-te pin3 la 30 dt• pt\r.i;uane.
7„ Ca1a Cintpuştl (canton '-il\'ic şi de vinatoate). ~:tJat:.
ni.~arft şi P1t!dlf', la 1.550 m ah1tudint" l:uprindc
g-cr:t. lrr• camcrt. o um•u::.. bai~
!.>
bUC:.,i'lru". anln."'J la
!i.UÎr.a·
p..ir-
„ val•a Jiului do \'c'l ( Romln~sc). Se pl„ci din C!mpu
trr. apoi 7 ca.mere. coridor ş1 doaâ balcoane- la ttaj . tu! f\eaf;?. \d3pO,ltţ>tr pina la 20 persoane. Puncte di! inft:-,-ţ ?U·
ristic : Piatra foreO\.·nnului, \lbeh.-. Orâgşanu. Slănuh·t11 .\\au.
C:a<a Pieirii• • deschisa tot timpul •nu lui. Orumul d '
ace••; ~o<••u• Oăeşti-Nucşoara 13 km, poteca 1'uc~o•ra 8. Casa Cltnpu lui ~eag fcanton .hilt·ic}, ~itu31t,l in l(l(et·
Htn!ea cu acela,i nun1f' pf rtut d~ \'tct \d:Jpo.ţ!,""')l1· c-c:.. 10
cab:tna P1etrUf' '''" ore de mers. B::tr:;ti ~t> ;:afl:1 Pi' linia
pţrş:Oan ~.
rată Simcria·Pt'troşoni. Puncte d~ in(cre:; turistic: Incul G.~
IC'Ş, vîrful RP.1ciat, lacu l Buc.ura, 'Otirîul P~~leoi,?a etc.. tn Sl".tt>n Pun<ft principale de 11letare in 1nt1nfii Ritlezatului. Punct(!'
de iarn5, lrre n de. schi alpin. df.• plec:irc Tn4tpilrtatr : Dtv3, Shnerh1. flal"f~. Pui. Petrnşnnl 1
\'1~lcan, l.upl•ni c.•(c, Punct.: de· pl\>c.are mai ;1;>ro1liat~· d<• n1a·
a. Cit'ia de la Gura lt.pe.i) situata ;H.„ \'·:111?0 Rfuhtl Mar\!',
J:J 998 m altitudine. adăpostcşle cca 50 de persoane. Se llh\'1c·1 sh•; CJrne~ti, ·sar1nlzc•g1~tusn. Riu dl' .~\()rî. t:lopoth1a. ()haba·
d~ h: SJ1rn1 i1r~etust1 $au de i.; c:-:-i:~U rr~· 1i11l:i i~ilte Sinu· dl' sub f>iatr~, Nucş.oarA, Jfobita. Uric. Cîrn1>u lu i Neag ('(C.
lfinerarii principa le- (ln bun!• parte n1arcat~)
I.
~
<
rin·Suhrclntc·Sarm1zcgrtu!'a C.arJn >;;i-beşJ

CemMte~e etc
r•u·nctt< dl" 1nl,·re-;
turistic; lacul Zinoa((a. \•irf.iril"" Zănoaga ~I Rttezatul. lacul ftintraru1 nr. I : Ohaba dr sub Piatră - Nur.şo3r3
ta~a Ptf"lril„ JacuJ Bucura - Gur3 Bucuri~ --. $1.'.l'.JJ Pa
 ca ..> But 1 - t*'rn~a f•J;: ~ea.g Lupeni. E '(curs1\\ :!·!
11lt- c-.,,e dr ad3po.;C : ca;;a Pit!t:ie şi CJţa. Suta :\\Jr~
l tiner-arul nr. 2: Pui Hoh1t.1 Ral~a - Lfeantu C.""t7.mrt
virluJ P.1pu~;1 vrrful PeJeag:. - lacu: Bucura ..-- Gur-,
,t~.·~ucum .. munl•I• Plpu~• llr<'iw._anu - .\l~d• • for;p
A:-~; 111n -· StJ.nulttt - P..Jlt1nJ GJlbina - 1\11cc~a - P11tr,1
l1~'.~cărtş-0ara ~\1or3riu - ?Odl•anu - i:frf1JJ Tocil~lt•
- lzvnt
·1~:.~.-· /ttlcc1
(.up:. -· Schit "„rl!'a ~.~~r'!ij -··· Răi k Hf·1·c1.1 ~
-~~'.i::bne.
·~:{:::. .
Excur$IC' de oca. .; 1.Î lt·.
,. {f:l': Casc dr~ adâpn.~L: l'.:ito:. B.1Jt:"iU 'i1 ·:Hî 1t..•.
.' Ji,·1 ·wt.
1:'' ~-·:. llln<raffil nr. 3: Clrnr~li „ cÎopGliv• Gura 7.!ab „ „
: (@ll j~ul Zân<1atl~' „ 1ncul Rl•Cur;i .... (i~Jr:s BucuC'ri ···- Piipuş~
~ .Jf~:( ·:rtt- c:u~tura Grunlu -·· Pilugu Tulişa ·-·· c:orn~tu -
~~~ ~~boroca Piatra - Zanoag:• ·-·· \'1,;~c.:sn E'.':cl~r:'i\: d1.~ cei .
.~;% ~l zHe. •\dApo't • c:Jţ,, Gurca Zlata.
· ,, l tlnt-raruf nr. 4 : RiiJ do: .~\01"., - vall!a Rio..;orufui - iUnt
Va:ere.uca - t'u~turJ R.·L,•tatuloi „ \'lrful Buc.ura - !lcof
-Bucura ·- Gur-a Buc.uru - P.ipus:t - Dra~ş~nu .t-:-u„
&:orolll - Cimpu,~I - O<lea - slin• :-ledwl.i d'11ul
~c.anulu: Ci111pu Ju, ~i:-JJ( E.xcur$ie dt>: CCJ. 4 1tl-e .:\ J1
$ ~ :.JO.St : ca„c1 StJn3 du1 S?iu. ca'J <:in1pu.şe1 şi s!inr
~ ,j'l~• .,.._,
...

~ :\r.~i';' -; Itinerarul nr. r,: C.irn\!'~h - C(opotii.·a - Gura Zldt1

·~~~· <
:-~~~~ ~~.wa Apii - ~una Ror.1scti „ .. virful Boră~cu - „-lriul Gol·
;l2>~~::· ~~ţna ··-· PlJ€u - Gtrdoruan l.a s~c~1t. Excur$it! d\~ CC.:t , $

.,
:· ':Ir t!~le. /\d:1p·1)~t : ca,;1 Clunt ll:rt;:i. c<l5.1 Cîur;:i .:\pii şi t;llntfe
!.1.W 'l'i> calc.
· 1~~((,_ :-,::··
~ 1~~iW ·:. Itinerarul nr. 6: Cimp11 tut r-t°l.';ig -· Pî~tra ScobllJi -
I'i ~ ~~:: !Pmpuşcl „„ volcn Soarb'I'' - Galbina -· stln• 1>,1ltin• •
1d~i V~răscu ..„. Gura :\pil Ei;cursie dt': cca. 2 iil~. ,\dăpoţt:
~asa Cirnpuşel, Ca53 Gura :-\pi1 si st1nt•~
>: Itinerarul nr. 1 : Riu B3rbat - Hohita - Baloi• - S1!no
~n Riu - virful P5pu~o - v!riu! Văii Rele - v•l~a Rea -
 382

C:t'-11 P1tt ril„• FArur„ii" de- cca 2 zile. .\dapo:.t 111 C'a'a R.1it· ;.1.
ta~a Stfna dut Riu, '"'*
P ittrill'" $i ~tint~
Jrlnera ru1 nr. h: B all-iâ StinJ d in Riu Gura Ui.i,·ur,,
- lacul Bucura - virfu! B:.:cura - St.3n1$()ara (.1,a P;e.
trt!~ E~cursi(· de 2 zile ...\dăpo:;t : c:a;;;3 Baitia, \:u„-. Stfn:. dio
J.(iu. C:.1!'i a P1clnlc-.
l lfn<rarul nr. 9: l-:intpu lu~ ~cag Z~noaf!a \':K·„1· .-
- P1lu~ Sttn~.; din R11.1. Excurs1r dt· o ii. .\tl.-p<1~l : 1i.'„1-..t
Suna din Riu
ltlnl~rnru l nr. lO : G111.:i \ pii -·· Lunca Bl!l'hini i -- ~tin .
Sl:1vcl l~1 cul Sl<\\ c.·1
1
'a!ctJ fh:curii I ucul Bucur~l
co.sa J>i(1trl ht Excu~„ic· de 2 z.Hc.„ ;\Jli ~1ost; cas:1 {i.u·u AJ'i
ş; casa Pieirile.
lllneriirul nr. 11 : Gur.i :::iati: ·- viriul Rad1.-;.u ~ ~ .;-1·
Z;i noat.: 51 \Îtful /ltJ'i! Gura ..\ph. L 1\~11rsl1.• de o . •
Adapos t : ""'" Gura Zlala •' <B• Gura ,\ p!i
Jtiner:1rul nr. 12 : Gura .~p!i - ''i1<'a Ttnn\•a sa \. t
Cu~lurd Hlnj1 - \"alţ3 P;~fr:1 - Pi1tr1.1 Bloju!ui ·- "4" „
lt3 Paltincţu Poiana ~\t:r:.!·cl. UC".Jl'bie c!c Z 'ilL· .\ d.111 „.
c~ sa Gura \ pii. c.i.,.a Poiana !\iărul~f rre.;::iunto T1n\1„0at.1J
Itinerarul nr. 13 : Gura .\~ii ·- <:('lr~i,,\·a Şaua J('r»ii
valea 0~:1~ulu1 \.'i:ri!'a lli<trei - Poinr.3 \li rului Excur ,1\•
dt: 2 1i(~. \d;1 p:>~t · C2':ia (i;J.;a \ pi) '$l Pthan.1 ,\ \1ru lui.
Descrierea masivului. Masivul Rrte7.~ tului, <'u ·
no~~ut ~i ' Uh 11:1111elc de muntii Hu \<:gului. c•u o hm.
g-ime cit' p~stc f>O km şi o s up raia iă de ~r11. 750 l;111p.
e.<(e ,; I LllJ! in vcd1ea i.,..,, a Hv1egul11 i. El rocc p:ir1.-.,
„! apro11p1' 111 !11lrcghnc. zfr1 teritoriu l regiu nii l·lum' ·
ch•nra.
Pannrnrna cca 1nai frun1oasă şi n1e_lrca fă, d\I r:1 dL·· .
tn n t ~. ne·o prezin1â d'n •;2Jea Hategului. fk nici l<t>
lt>rnful ne ~pari• de~his şi \'ÎZibil de la marc drp;;•.
 .~4
J85

tar,). f','1C'i. in ac"a~~â part('. el s!" ridica d:n ~1·, ,-l„~

dată, ca un paravan urinş. fără de nici o trcct"rt n:JI
ln,«mnata de la ~l!S la inilliimi rmmto.1-c ke<k im
prejuran i;ic c;r masin1L print d'n accastll J>ilrlC. , ,1
ne dea impre~ia co!o<ală Je munte, cu p;s,·uri re· '('
f
înalta in B<'l!Ura 'i17.duhul11i. r.cl mai fn1111n. d111l;c
a ceste pi•1·uri Pste n~l al Retcrntului, Cilre. pri11 1orm<1
lu i ciunlilJ, ne face 5ă -I dcoseb ·m uşor dirirrc ,·t:(.
lalt~.
lat~ cum 11c exp!id ieg-cn1la. produ < al imagin:·
!iei popul<1re, nu mele şi forma .. Retez:itului'"
„Din \'t'1ih." şi )'U\t':-lt• "'" oipunc cit tn \'fl'lllUri dt•n1u!t
Cfnd pnn tDr3 noa~tr;'i tr;,}3u uriaş:, Rt·lt'tAtul ~· fll~I cu pi~
1uJ c~ ~I rcila'\l 1Ui~nti. l:n ~ri.as h1$ă, ~r.11 :nd 'n c!1.ş111An:e
cu 1111' uri.1~'· \'t-tin1 ;1) ~:.ii. ;1 :>nor('.at od.?~'.'T c:::; 1nlnit: uu f,,.r
df" pluf:? dur;\ unul (rn ri ~i fie rul. lo\':ndt:-c.t Je- mL:nlt'. J
rt•tc1Jl ,.irf ii \ş.1 ,"1 ch·\-~n·l Rf'lrzatul t'J \!r!ul tiunt:t. l.,„n
ii \t'dt111 - a:-.ta: () ear;1i:-:t~r.,:irtJ a n1a~:\·uJn~ Retezatului si11t
/.\,""ul Reteiatului c<te cel m~· h"nc conSN\·;·f pantele rl'pl'li <hn p.i•:l'a nordică >i cele cu mult 11u1
ma<iv j.\'facial din Carpat; : ge <'ele mai ni5cohte ,, d<•mnale Jiu<prr <uti.
haotic" 85pe<"le; este renu:nic pentru :n;ir<"lia <·irn~- Utlezalul .-uprindr 111 total pesie treizeci <ie \'Ir
ri lor sale glaciale ; are cele mai splenc!itlc şi 111 ,,,.. !u~i ~i
culmi h' rw di5tindc.
h1 c11ri 11lpin~ şi c~scadE'; prezintă dM>cl>it tl(• 1nh- Culm Ic cart• <r pot d~osebi slnt :
res11nte ş i întinse păşuni alpine şi are cPa nwi b<'· ,,,,:., «J - rulr:· 111>rd -- culmea Galeşu sau rulm«a
rată şi neîntrecută floră şi f:iună <lin 1nuntii poi. <~·-<,.. f>il'tri/1.:

trie~,:~~a;~:;,~;rtul c~ şi ·~.„,r1 ·. ~,!.· ~

e..~te format din gcoloi<i". mu njii
ardezii crisl:1line. lnvcdnaphilit.
în sprcial li. d

1
·• ,,;' .•:.;.:·.··,t
..
:;.·,,!·_.,.•._.:·,··',
··'·.•
... .
·······'·.···
.. ~~ : : : ; : : ~~~ ~- r;.;:7,~:a G,;';~~;~ntilt1i
b<'i<' $i 8orăsru Cil Sotir-

_____
· cva_rl. 11n1fibol. gneiss. granit etc. Irt .•ud. întîlnini 11) -- făirl' s11rl-v1•st - culmea Zănoaf!a.
~; ma1 mult rocă sedimentară. rocă calcaroas:i. iar i:1 Vîrful Retezatu lui (2.484 111), <'U !oale di nu ,„,1,,

I
~- e-s~g-i1_t·_i,_.~_._1!_•_ căci
1 11
p_:_.r_t_e_a_c_e_n_t_r·._· I_„..__rn_a_i _;,
''''''""' '"'"'·
!_ ,_n_i f_ ,_<',-·1__j_,_
•
"_T_',___ ;.__.__
cel mai în a Ic vid a I ma •ivu Iui.
"'"'"' '''""'' ,,. ,."'"' ' ""'' " "' "'I. Vi""'
e5 te !nirec ul h1
 ········' I
Marc (2.456 m). Păpuşa (2.502 m), lotuşi. prin iap-
lul ca este cel mai cunoscut şi ma; pitores<'. a fil<"u;
ca el sa înlrca<'ă în însemnătate pe celelalte.
Urmele ghe\arilor, amiileatrele glaciare iniirnto.:
în proclig;oase trepte suspendate. rll\'et~le de ghc·
\Rri şi c;ildiirilc spajioase, în care dorm lin;şl:h'
sµlendidc-1~ IRcuri, apro~pe !oale populai~ tlc n:>
mcroşi pilstn~vi , ~c intilnesc la tot t)asul.
L11rnrile, tiiurilc 5<.111 iezer~le alpine. 1wsle pAin:.
zeci la nmniir, la altiluclini mari, l.994·2.070 m, Ru·
cura, c11 o $11pruin\iî de 18 ha. cel mili inlin~ lac din
Caq>a\i, Zlinoaga, Galeşu, Păpuşa, Oemencle cH· „
casc11dcle Galeşu, Borăscu Mare şi altele, constitui.-
cel mal spcdlic cnractcr al masivului şi li da u un
.)
" f"~~i'1i;.pate de co\.'orul des de ierlmr i grase. avind prc>il·
~; Rt'!r2ai - Iar.ul l.Jnoagd
~;
[ __
()!ridul rfgit~11U lftt.ttt·df>ara .ll.l7
' ~",,,iib~eosebit farm~>c; stfrnesc curiozitate şi formeazh
1
r: \l11!a nenumara!clor ~.~cursii.
t - ·· Flora şi fauna. - J\\un\ii Retezatului - cu va·
W riatii de altilUdine, cu deosebiri şi interesante ca·
1
.. racler stice gl'ologke. ln 11m1a felului cum terenul
I
.: „ ~- esle expus 111 so;ir~. cil $i datorită multor altor con·
i:-t~Jfff ditii şi aspecte, care pot determina lntr·un fel sau
'·~?-W!:'.attul viaţa pl:mtl'IOr s~u a ;111i111alclor ·- apnr dco-
J~:Î%i sebil de in.ten~sunti ~i ln ce pri.~eşte flora şi f'.1un:1.
;·~ ~~~!!;:;•:: Vegela\rn. fonrtc lmbclşug11ta a Retezatului, se.
Jif~ ·~~esucccde vad11 ti1. ş i bogo liL de: l~ po11kle masivului şi,
[i)/'ij\;{~i;i!pînă la p1scurilc !nalte ~· ple~uv<.', ltp$i!e ele dl1Cor.
~' ,iJ
!~ ~~~~.};:vegetal. lnceplnd. ele la p~a!.e ,r<ldurile r?ioa~l'. bo·
; . !Jtrgate, sînt lnlocu1te, pe la 1nalt1mea de I ..~()O m, cu
{î ,~Wcele de molid pururea verde, ccdind, apoi, şi acestea
locul jepilt)r pitici şi pajişlil?r alpine_. „
:' l'l"-- Covorul verde al muntelm ne o!era, pe lînga nor·
~ '-.malul tuturor mun\ilor, loarte adesea, curiozităţi şi
.rarită\i de specii vegetale. In pădurea de la Riu de
I la
Mori. pină Gura Zlatii, observăm prezenta nucu·
'~r lui sălbatic, o râmaşi\ă a vremurilor prediluviale,
t· '1;.~)\ycopac. inl!h.1il atît de .rar la noi. .In vaiea Riului_ Mare
' ).\~Untîlmm 1c1-colo frl~inct de mo1drean de obîrş1c m~·
~4 ~iJKridionalii. iar stejarul Sl~siliflor urdi pină la Guro
.'
ff,' ~:Kzla!ii. O caracleris!ic<i a muntelui sini şi pădurile
~ ~iff(ile pin, de pe versantu l unor văi abrupte, riimiişi \e
I\ ';ţ,1{;/ale pădurilor urmiltoarc topirii zăpezilor diluvia le.
lt• i~~~~f/ Pajiştile nlpî ne, In tre 2.000-2.400 m. $Înl ocu·
f«f~$~i~.;f)a te pantele !ll~i netede Cil mozaicu\ de flori încîn ·
~ ':,~~·„·<§)_~:·;:·
'"""'"" tă toare.
:~~~~ţ~;
 Ot;aviart F.'oca

/llinunalclc orhidee de munte (păpucul doamnei)

„;.au gasit un bun ,ala~ în locul lacurilor alpine
J e od n oară, ca ş. floarea de colt (siminic) pe stin·
cilc rele mal put n ac..-ls.b le. Un ma•e nunt••r de
~pecii J m vcgNa\:a l~dcwtului i~i are aria de ra- ·
p1ndirc în Balcani şi în inrl"iJ~irrn tul Cnucaz, iar alk
nmlte ~pecii s1 ~uh,pl•cii ere~~ exclusiv 1n acest
rna~tv~
Jn cursul veri i, num(•roase turme de oi şi vik
<:ormrt11; 1>11sc ierburile gr:i~e ale p ajişt ilor alpine, în
sunetul tîJrn ngi!or şi fluir rhlu ci1>banilor.

!f
-
In ascum. i şul u ri11 şu h1i covor al vege\a\ie i. c a
~i în medinl slfncos :ii masivului. îşi găsesr gaz.
·~ ~uire $i o<'rotirc un important n um ăr de vieţui toare.
Putem !;pune. fără exagerare. <'ă aproa pe toafo ani·

I
malele din Europa Ccn!rala •ini prezente a ci.
lnsr-ltlc n.;,sivului RcteT.alul ~inl atit de Ya·
r;a1c, lndl si11~1ri fluturii formeaza aproape 100 de
v2rietăti. dinlrc care uncie nu sînt cunoscute in altll
-par!e. Mul\imea şi varif't~lca ace<tora ;e datorează.
tn primul rînd. di\cr~ilulii flore;, "a r 'etaţii de teren
şi dim.~tului fa\'ora bil. i\rdaşi lucru î! pu tem spune

I ~, despre păianjen i şi gîndaci. Intre ace~ti a din urmă.

avem multe sp1•cii de Anophtalmus ra ri. Da r nici
, racii ni\ sini pc ultimul plan. de peşti nici nu mai
·· vorphJJ. Cu loalu vîn~ loarea barbara din trecu l, p:is·
1răvul abund ă în np~le şi la curile mun!eh1i, locul
-princlp<1) tinîndu -1 Riul /v\arc.
Dintr~ an·malele mari. cerbul, podoaba <'O<lri lor.
tn des<'reştetc ~cu m cit\'a timp. a începu\ din nou
să ~e sporeasca mul\umi\ă măsuri lor de ocroti re
39) Ghidul rc;ţiunll //iW!doara 391

Jn lumea pasurilor, o plăeută privelişte oferă

~cursionislului sau vtna1orului norocos, în pădurea
.(le brad, c0coşul de munte. Stăpinii piscurilor ame·
tttoare şi ai spa\iului nelimitat aerian sini vulturii de
toi felul, zăganul, acvila.
*
.Minunatele crea\ii ale naturii sint irumoase ori·
Slnl locuri tn~li c11re Jnclnt;! numai in anumite
; %"'r1. .flllde.
Hi~slf;}~stimpuri ale ~nului iar alte.l e c;1re. prin înfăţişarea

flf ~„... „.........._

luate. Căprioara este frecventă; mai ales exempla·

rc-~1· feminine. Dar bogă\ia principală a acestui gen
de vit•\uitoare. în masi,·ul Retezatului, o formeaz~
capra neagră, stăpina sttncilor şi a paşunilor al·
pinc. Locurile inalle. stinc()ase. adăp<1~tesc cirezi
tnlregi de capre negre.
Ursul, de diferite culori, ele la gillbui la n~gru.
se iveşte adesea ca musafir Cleaşteplat. la cirezile de
vite sau la turmele de oi. J\\'stretul, nu rare riri , ~sic
trofeul de mindrie ~ l vîniitori!or ca şi lupul, care l11ce
~dcvliratc ravagii turmelor de oi.
Dintre• ;111imalele mici. pensionari obişnui\i ai m11·
sirn!ui sînt : vulpea, pisica sălbatică, dihorul, apoi,
t n număr mai mic, jderul şi rîsul. /?rleza/ - s!irul de Oi
 " trerupt. de zi1pa11<1 slraluciloarc. în grosime de mai
mulli metri, oforn 'chiorilor C<'le mai favorahile pirlii
.-$ peisaje de iarna incinl111oare.
~--. Exrurs•onb~tu1. cai~ in rt1r;;aJ \'erii inirunta "·u
.,greu h:iosul de pictr,irit> >peci{ că acestui ma;;Î\.
parcurge acum. ln timp de i"rnii, cu m ulta u~urinta
_ urcind 'au rohorir11J dis!;m \ele c<'ic ma i nwri.
...Jrtf::: Cind t'm pul t•Mc frmJH». ,·izihili1aiea limpede şi.
.::~~:~~'.:î~pada potr :·ilt1. ~· <> al_l<.·varc1tri rninunit\ie '.':'1 p:1 r:
·t;~*-l\\irgi pc sduur! ~11.1rm 11d de \a acli1postul cnl d ş1
-1.!~J.ijfticten1J:; ;1 I „Ca~ci l'i<'t ri Ic„ v ;,; k (]a kşu \11i , 11.·
. i(~'il.\,~rul Pieir ii~. Rc11 , S!iiniş1rnni rtc„ ~au ,;ă urri \'Ir·
~ ;~~,~~;::~ -
ţ~ ,.

51 'J){'("iiku! lor. îşi p?<trcază form«ul tmbi~tor in

orice împ;cju~;iri şi a11n,im:i ie-am cc·cet:i. t..:n astfel
,,,, Ic)(" p•ivclcg1a! oc11pâ. în rindul nca1iilor naturn!.·
~lt' pairie' n<ia~t:r. ;;:.:•ivul Relei-atului.
()nra arer;stil pcl<ft):th:'i a re~lun:i huncdo:-cne ntr:tE?"l·
,·:1rn mîi!e d~ \·iz!lll!ori . prin wrdt•ala şi umb'a co
pHrilor. prin d ripi!til p;l$!trilor, prin hngft \in [](n'·
şi murmu rul ii pe lor. !o~mn:1 pri n J)(~ÎsH iele ime1i,oc·
l1>r t11hln11ri polihrome. nu mai pu tinii in<'inll!fe ~ i
farnwr nrerii ~;t, iuhi!ornlui d1· iru111ns şi dru rnt•li•·
i;1rm1. inw~!min a lii in hain<i zăpezi i , r.arr act>pl'rr1
i 11tregut co11\ inu! ;11 n11u1telui ,,„,„potrivii. ltinenirii!l'
de \•11rii, c11 p:1< încet ;;i ca lcal;; l, :;lnt in!ocuilc ;u·11n•
eu plrtia rnp'dă a schiorului. !nceplnd din dec~m
hrie şi plnă in mai sau chiar iuni<'. podişul alb. neîn- I
I

..........
~
394 Octao1an Floc.a 395

iurile Peleaga, Bucura şi uneori chiar culmile Re·.

tezatului. Numeroase pîrtii, ru pri\·e!işti variate şi in· "XI. Ţinutul Orăştiei, cctăj ile dacice
clnlfttoare, se !mbie şi oaspe\ilor sportivi ai „Ca•ci .. · din 1nunţii Şeheşulu i ,
l:laleia", spre Virfu l •'<\nrc şi Stina de Rîu, sau sprL)
Cuslura Păpuşii, ca şi pe drumul care ne conduce · - IJlli. de la Şibot spre Alba Iulia
parcurgîml 16 km - de la r.<1sa 11aleia jos, în \'a ·
lca Streiului, la Hobi(a.
•:llrv I. Din Deva spre Orăştie. - 2. Orăştie. - 3. Va-.
Datorita ;it.e n\ici mereu cresdnde ce acordă tin<."
1
\,·1·;.fiea Sibişelului. ~ 4. P~. valea Oraşului la cctă\He
retul nostru sporturilor de iarnă, masiv ul Re!ezalulni
· ' 11" d,acice. - 5. Prm mun\11 Sebeşului ( Godeanu, Şu-
' rian şi 11irful lui Petru). - 6. Cimpoi Piinii. - 7.
!şi dştigă, pe zi cc tre<'C. un frumos renume şi in Valea Cug·rului. - 8. De la Şiboi ţprc Alba-Iulia.
areas!ă pri11in(ă.
Retezatul, Pa rc naţional. Datorită intcrc"1lui I. DIN DEVA SPRE ORAŞTIE
ştiinliiic, hiologic şi pitoresc, pe care îl pre7.int;i in Dl>'· • - Splnt Turdaş {piriiul /.\i rlint~l1lor) Marii·
specia l zona de centru a masivului, o marc supra· , JlfŞtÎ -
Jelcdlnt1 - Turn1aş - Tăm!işa5a - Dh1cu ~\ic --...
fatli a teritoriulu i a rost rlcclnrată, de regimu l no~trn ~ptncu .\l\3rr. P.xcursie d(' o zi. Distanta dr la Deva ; S1,i ni.
de dcmocra\ie popularii. Parc naţional, fiind ocrotii ~~Î6· km; Turd:J'f. 22 krr1: z\\iirtin ...şti, 25 k111: .1~1('1i nti. 20 J.:n1:
pri n lege. Sint ded arnle monumente ale naturii .~ i ' ·~ ~ţ~aş, 24 km: Tăm.işasa, 21 km: Dinc.u Mic. 3(1 bi: Dineu
ocrotite· prin lef:!e o seri<' de plante, speci i d e piis.iiri :'J ','.~e. 34 km. Ciara cea inai apropiată, pentru loalo, e gara
şi ma mifere. In acest leritor iu întins, fiecare anim;il "{i,urdaş.
şi plantă îşi găseşte mediul natur al şi iovărăşia de ' ,. P ornind din Deva spre Oriî5tie, cu trenul sau pe.
viată proprie. în locul unde ele sîn t băştinaşe. şosea, tăiem ln iugă valea Cernei şi valea Sireiului,
Minunatul masiv al Releialului, ca şi toate Iru· .e'are se des<'hid spre suri, pentru a urma. la oare-
musctile şi bogă(iile pairiei, s!nt puse azi la clispo- ~ ţate dist:in\1i de cursul şerpuitor ni Mureşului, poa·
zilia poporului mundtor, stăpînul şi ocrolitorul lor ; .teJe de~lurilor împădttrile.
C unoaşterea frumusc\ilor patriei noastre umpl u dr ; ·'{;,'i;iffi~J. Cîmpu! este hoR"at, sate!e mari şi frumoase, oa·
bucurie inimile tuturo r acelo ra ce le ce rceteazii ~i \,,fll.l~·t·f···.m·· enii humici şi pitoreşti, vede rile alrugăloa1 e. La
preluiesc. Ele sini nu num ai un puternic prile.i dr :s ;ffsi:id liisom în urmă mun\ii Po iana Rusca; î n fundul
destindere şi delectare, ci şi un valoros mijloc de :'[.r,i.;{Wf.ăii S trei ului, ni se profilează în dep ~rtare munţii
<>clucare şi dezvol tare a senli me niului de drngo~te '(:':fifu.ajestoşi al Retezatului; la nord ne însutesc tot
pentru patrie şi frumuse\ile ei. °"' timpul valurile uriaşe ale mun\ ilor ,\puseni, care
coboară plnă tn valea Mureşului, mai încolo spăr·
 0Gt.avlan FJ«a

tur„ \'aii vcoagiulu'. apoi în r:.\5. la sud·e· l. l'

:tpar mun\ii Sebeşului şi ai Cugirului.
Lasam în urmă loc:t!ită\ile Sintuhalm. Srntamh·
Simeria. Simeria \'ec-he şi Spini. p,, m:isura C<' în. r
1. ~1. ,a:~" .\lurPşului se largeştc.
1\
l..1 nu~d de şr1~ea ~i de linia feratir. de-a luni;·
\ !r1t111!11i .\lnrcşu!ui. ascunsă în parte dupii " rn:.
rnli11a. ~e aflir locJlitatea Turdaş (6.tt !()(' ) • cl)fnu-1 1
, \I

11rnrr. cu c"se frumoase. cîmp rn(lilor. Dishrn\ a ·.

1:1 Ori1ş\ ie 7 km.
La Turd11ş cil ~i !a S pini ~c afl:i l'llc o llO:>pod:n ;.
'. :1~riro!:1 C'(l!r-rti\'!L
T11rtlo1şcnii sini agricultori harnici şi pric<' pu"
huni pt'~Cari. dc1r şi niinuna\i jurători :1i „c-;iln ":•'
rul11i"
Tn•,·111.11 1 i<>calită\ii se pier<!e în adincul vn·n•11
r;ior
A<ezarca din comuna primitivii de la Turdaş. I • •
nort.inta '5torin>-arheologică a aş~1arii o ~uhlin'
put~rnic faptul câ aici 3·a dc~operit 111111 dintre C• ,
mai hogate ~i interesante slatiuni ~tran><-'1i I
Ardeal
Sta\iunea neoiilica de la Turdaş ~e ar:<1 pe „ ·
Iul 'ling al Murc$t1!ui. spre sud·ve~L de artuul:1
m1111H, în locul numit „La Luncă". Teritor iul ,,•. 1
11:11 d~ <•ceastil veche Aşezare n fosl foarte <''.('•·
\'i11rlva . (~) se diminue;.1r,~ fnsiî mereu din r;1 11w .\\1
rrşului, ul ,·~rui mal ruplndu·sc zi de zi dur~ c
sim• şi Ir-renul ll<' care Psie nşczală slotiunca. ii·
MPN'ilii incit pe la anul 1875.
1: Turda ş a,·em d~ a fare cu lr~i <(r:rturi ru1· ·
 Ocicuir;.n F loca

ral\', daw,ite unei deZ\'Oltări sucre;i\'(' ;1 ~()('ielJ !:i

omcne~li dt• aici.
/.\atcrinlul cel mai frumos. ·cşit la i\'cala la 'Tur-
d~ş. li furm!'azii <'E'ramica ornamen!at.1. cu bc1zi în·
ciz:il.i în ;1rsr:lă. uneori pictată. îar[urii, c11pace, :i-
gai ele. Cun<.litşlcnt apoi o mul\irne de arme ~i ii'
strum<'nlc clin r'atrii şi os: ~ccmi. cutitc, dftl\i. r.i·
zuito;1re, slig»i i, pu111 11 a!e, din $iiex. llh>;cl mir. ~au dit1
op a l, su le. C>bie\·h~ d•~ podo<1ba el<'. Af11im .şi o l>'cclc
lttcr~lc c11 un 1wrec.are gust ariislic, idoli, repn~zcn­
l-înd fiJ!uri umant' şi animate, <'<>re 11u o scmnificDjic
rP.ligloas!i.
J\şt•zarNt orindui rii \'omtmei prirniti\·e d!! l<i Tur -
d aş n•a fost Îl1Câ pe deplin expJor~!j din piind c!~
ved<'r~ arheologic şi ştnntific.
L:nclt.' ouiccte. ceramică. cforîirni2i. ligi~ etc. dc;;-
coperilc ln tlifcritc părli in hotarul comunei. rac d>-
\'ada cxislcn\ei şi a SO('ielălii sclavagisfP romane.
l'rin "eacul al XVI -lea. a trăit la• Turdaş epi<-
copul Mihail Turdaş, cel care a tradus. rmpreuna cu
altii. Pali11 de la Orăştie. Fratele său. p;1vcl Turtlaş.
a tradus cea mai veche tipăritură romin~M\ci! cu Ji.
Icre lnline (şi foneticii 111aghi3r ă), tipifrit.1 în nnii
1570-1 573.
Pe pir~ul l\\ărlineştilor. Abia irectt\i de Turdaş.
şoseaua urcă pe o midi terasă, d1~ unde se deschicl1~
o vîlccn spre s ud. Pe drumul rare se desfore oiri
din şri~aua principalii şi o ia pe această ..-îlcca în
sus. putem ajunge. coborînd pe ccHilall versant ni
dealurilor, I ~ Streisingeorgh1. în valea Streiului şi
jara llategului.

I I„
/ <'Jf!tl<t Ur1ei iCa5t (drun pir/al)
Pri1111·il· loC'~li(;i\i intil n'\~ pe 11<'t'~t 11lm•rnr, l.•
<'i\i\'a km de\ :1lca ,\Iureşului. 5inl Turma5 t lll!l !or.
~i i\\lirt inc~t i (:l:l.l 10<'.). ambele cu rile o g<»Jlexl:.
,,„,
ri\'.' (1~r .... ("oJec..~ti\"<:. De ai<"i ;;pr~ \t.''l. p~i11 Jele·
dinli l·llU 101:.). si1 ai cărui locuitori dt· HM ll"l~a
S·:iu 0'"~•1n'.z:1l intr·o gospodaru: agric11la Ct>lccti,J.
j)Ulcm ilJllllJ.lC la SimPri;1. iar 'ore ~ud ln Ti1111ăşa'"
(:lJ.I lm'.). Dineu Mic t::H6 loc.) şi Ol11t't1 Man•
(658 lt1c .1. Dl• !:1 î;imaşasa <e r•oait• lrcct• in "'
lNt Bl•riului .<au Apa Oraşul ui.
ln lio!;1rul cuprin~ de accşlC localil;i\i, ;iu Io,\
:iflak spornrlit\ <Jift'ri te obiecte c;1r11cl1'l'islkc orin·
I* lifJ..~-pP toc Ş('::., parll' pe o 111 ira colin~.
tiuirii comune prirniti,·e L~ Turmaş a foS\ clal l:i
iw:1la un impvrwnt lt'zaur monetar d:n·1r, fc1rm.1t din
J110m•d<• de imii.i(it l,'Tt'<'ească.
401
2. ORAŞTIE
Ojstan:a CC' IJ ''l'\J. 2tl ·~ knt '~::Hh:JDJ u.rtc.n;, tu 10.4.Sti
d l<K.tito:-i. 4.llJtut!ln<a. no 1"1
Gara. Sr ~fi:\ in parlcit <i.~ nord a oraş.alui. 1a 2 kna de
(. ~„ş~ Jran<lii o.-tul dt· ht r1r;:1 tn o:-;;~ se iace cu a-;to'lusul.
Hotth1rl, rcstaurantt. cnfetirii : Hot'I şi re~taurant C.OO·
$ tra ti'a •• Fl:l1uon Slrbu•• iii ... tr.;da i\. Baltescu. Cofetarl:i coc.i·
i'eratht<i ,,f:1t1non Srrbu' în .:;trJda '.:, Bf.:c;;:S>ei;.
~a i . 1~~„i 1· dt• tacl.1 $î ahuri in i.trt'da Pr. ~n""Js.
Adrcs:e utili:: Sfatul pn111d;1r r;i.io n al, Hi ..,tr:hl~ tlJ B:i ltP:-.Cu,
s ;atul poµ111nr (U'fJŞ ln 1) 1 ,tţa l?tJ 1.1hl1cL, B ~ulC;) R.P R. in 'l.trttdll
~ .. B.1k·<1"-·11, Tribunalul rni<HliSl \n ::.l'";l{!:; 1\·\ . Gorki t"abri<'a
1, Vidri\" io ~tfil(h1 ~C't1"1fi, P::tbrit a dt chrreS1('a •• 11 lu nit" ln
~~rad<l G·1ri. lntrt1>rinden.·:1 .. I. C. frhnu„ în "ilrada ~ Ti·
f ·!~. Şcoala rnrdlt tUÎ\l.t in :-lr.'icia Gh. tax r. Biblioteca
„ ionâl3 in ~r.id" N R:-t1„··s<"u. ~\uzetol rairnal :n pi:,ţa !\
\ .a:c-u. Caţa ~ <"Ul1or;.1 in ~li.Ita RcJcb!:e:H. Poş ta ln ~trada
(;_-,, C<'.şh1:c. Tt-ltlo;an~ n „:r.1da ' B:·!~u.
Cintmatoaraf · cintcnah>a:ra!ul „ V. Ro.aită~ ;n '1roul;.. ~­
". llă:Cescu
Oraşul Ornşlil' ,,,te s:luat în stinga
.,,„ 111a~ginc;1 de \'~st a inl'n<ului cîmp ai Pii nii, parte
,\Iureşului. 1;1
,' <i.: Orăşt 11, unul di11tre rele i oraşe pr.lnrip~lt· sii·
oJi. scşti din Arlit·~ I . ;i fost colo niz;H1.1. pc f;l 111 ijlur11I
~t'rQ) ului iol Xll·kH, r 11 roloni~ii saşi. t: ra loc•u lif:1·
de V(~::.( a aşa zisuiu~ „r·un dus Tl't.!i11 •:',
te~1 C\.~.-1 nl•IÎ
tcrJloriu alit M pr vikgwt penfrn noii wni\1.
Oraşul. nea\'lnd 11 11 1id de apărare. o (•eln•~ pro·
prlu·z isa. rum •c ohi~nuia la accsie !or:ili!~\i in Ît'n·
.102
--------·
• . ; ·-~;J'.J;
··.•·
(it:·l,~!fl' ·•· :•('d<' "( (& ,t;;Jp:'tl 1')„i1$U/Ul
rl~~.t t•le . a\·c;• o bise.ri <'~
fortiî;caH1. prcvi12ulii cu zi·
<11111 şi cu o curte larga. care putea ser'i de reiugiu
popula1iei !n caz de primejdie. • .
Pe la mijlo<'ul ,·eacului ai XI II -iea. localitatea <.i
lmprejurimi!e au iost jeiuite şi d1~t ru~ ele lă!arJ
însii rei,iiu n~a 11 ioot popu1aiă r.u noi .~,>lonişt i. Ţi '.
nutui 1'ste d1~tru~ din nou la anul J:l20 de ca lre tarei,
C'Me, iau cu ci şi ZO de mii de prizon'eri.
Ek·mentul rominC$C autohton 11 fo5 t 'Ju\ernie în
tinutul ?răştiei, iapl c~re a du~ în c-ur«ul veacurilor
la asimt_larca unei !lune părţi ~ cf'>loniştilor sasi. ln
sat.ele din jurul Ora~l'ei ca, Bcriu, Casliiu. R~mos,
Pm·az etc. --· cind\'ll rn popula\ie silse,1scă - azi
nu . se mai 11il f! derlt romini, doar numele unor locui„
ton de a.id - lle ii~r. Voii. Sva rţ etc. - mai amin·
t~ş te ong1ne a J•)r Jncl~piirtatil. ln ara nj;1menlul şi
~•~temui de con~truc til' al loca! Uililor ~i al c:ise\or.
cum :··s_I~ ra.z1~l \3 B~riu de piltlh. M·('ffiP,nca se mal
poale citi ongme;; lor de odinioara.
"--„-.......
~f:. Jn :i:1ul J;J3.1. clrnl „lolt:uines Saccnb~· · f.1cc r~­
~~tcensam!nt ul dupii „fumuri", cxi:::1au în toate acesie
f}~'.f1C01nunc. înşir~tie 1nllî su:;. şi clen1ente ş.;i~e~ti.
'$.V !n Orăştie chiar, m.m1ii rnl saşilor 11 ni mus cu t;J·
'~{)ul redu$ inti1 de :; tuarin din evul mediu, cind lo·
· ~ -eal il;il<'a ~ra un putcrni.: c~nrru comercial şi dt mcş·
: -teri breslaşi.
~'·" J urisdicti" „~caunului'· 1!c la Orăş1ic ln~m\cşte
lltii:Broosl, .<e întindea. ptna spr~ Alba· Iulia, asupra unor,
~~;::::~omun(' <.'ll <.: ri<'~\u. Igh iu şi a!te1e. azi şi acestea rt)-
~; mîneşti.
Prin 1850. Orăşiie era r.n p'i11la cel ui de a l X·lt:a
1inul al Transilvan iei 1;-i cuprindea Ha \cgu l, Bai<'
de Criş. Ilia, Dcv:t etc.
La Ornstie a trait, c;i judecâlor re~e~c. lat:il lu;
:.,, Nicolae Olahus, remarcabilo! umanist. Unii pun ca
})oe al n;1 şlerii lui l'\icolac Olahus. Orăştia. '.fot de aici
~f'.tşi. tr age Clri~inca şi J~(>etul sits Cnziu:;. poe! al cu rtii
*ttlut Siglsmun<l Rathon.
:.~t Orii şti~ t~ste un oraş cu un bogat lrec ut <'tlilural
{;." şi dt: lupl5. De sub l<·~~curile urtci. tipogrnfii de aici.
a ieşit. la anul 1582. l'unoscuta Palia de la Orăştie.
tradusă de Mihail Turdaş. una d'n prim~le lipâriluri
~· tn limba romină. Tipogr:ifia cu liiere cirile. la care
i~Ya lucrat fiul fui Coresi. di<1cul Şerban, e.~is(a încă de
); pe la 158!.
i~::. Presa <lin Orăştie nnm ara de·a lungu l timpuri lor
'""mai bine de 16 perio<li<'e. dintre care amlnlim „ Con·
slnzcana" , ta care au colaborat însernnati scriitori.
„ C<•m•orbiri Şiiinliiice" . „Bunul Ecouon1" etc.
Dar. de Orăştie e legal« şi lupta prolc:lri~lului din
 ~04
Tran~ilvania. <le la începutul .1('\'slui .~m· Toi .J,
sub h'a,rnrile unei tipograiii de a ci ,, i<'şil, în 191):
ziarul ..T<waraşu1··. care organiza şi in•lemn. ci."
mundloarc la lupta impolrirn nedr,•ptt'i orindui"
trccutt•. Un sindical al muncitor'lor C<J,isl uclori „
luat fiin\a aici 1w la 1905.
C;i rPnlru cultural şi şcolar, Llraşu l are o Şcoala
medie mixU, o Şcoală de şapte ani, Casă de cullur a.
un Muzeu rnional, care prezint~ ~pccilicu l raiorml11
.; ~u h rn por! nl istoric şi al şliin\elor 1rntnrii, o Riblio-
lecll ra ională etc.
OrilşliH, ('i c'1·nl1 u al ll!'ll!Î ti11~1 t fn:.rt" pu1>u! , :
() H'/lt' r.vp•ii t1 ·~ v->t. l!! \'l.\-k.r
şi ca punrt tic gral'it~1ie al satelor din jur. a fost
!nloldcauna un m1pMlanl centru economic. cu ve'
.lile tir!(Uri. inlrcpr.ndcri comerciale şi indu~lriale
Azi. l1x-ahtntca. din punct de \·edere economic.
este in plin<1 a<r<n>i,1ne. in orirnul r'nd în cc 1>ri
,·eştc indu.tria f1irestier,1. aiirnemar:i . .:ea a piC'l:i-
riei, chimiC'H şi a c-;ir·unidă r!ei.
Intreprinderea de industrie locală „I. C. f'rimu"
cuprinM în ariivilntea ri •ec\oa re ,·a riak: 1>roduse
rle inclu slr il' 11limcnl:1ra, produs~ ck~ industrie ~.~·
trnc1iv<i. 111all>rialc de con,t; uc\i i (c 11 o 111arc ia
brir ii de· c•11ril111izi şi (igll'\. 'llelkr~ de- re·1rnrnti i, i i'
dustri:11ii:irf'a şi prclu~ra re;1 lemnului şi ;11lPh·.
f abrica de blănuri „Vidra" are c•a ohie<:liv pri•-
pararea şi irn1obi l ;m~a biilnuriio; şi obliner~a arti-
colelor de hft1n;irie. rn~~rfJChln~rie. eh:·.
Intreprinderea .. Di~ital is" e o un'lale intlu<lriah
importantă pentru colectarea şî prelucrnr,•: plantr-
lor mcdidnale.
U. 1. 1.. Qrjştie (unitate de industrializarea lcn•-
nului în prodn~e serniiin'te. cherestea aburita d·:-
ia(!, frize de fllg etc. I e situa!ă în inwcliata apro-
pierP. a g:irii Orăştie.
L;i fr l. .1rli" ita l<'a de go•podiiri rea paclur i lor.
(fe•fa ş11r:ila de> (}(·0!11! Silv·c Orăşti e şi ;1clil'i la1c>;i el·
Q1iplnal:11·<· şi trnn~porl a icmn u\n; , ck~îaşurnl11 d •
.1.F.E.T. Onlşl il'. 1111•rit(i o deose bita al<'n\i<'.
O 1·alr f0nit<I forcs!ieriî (<)('ar1<1111ent 71\ll 111111 )
lengi1 gari1 Or{l~li(' - depozitul fobricii .„ cu pii-
dmilr clin hninul rî11lu; G~ădi~tc. cu p;1r.-J11•h'k. ln
care mii de mun.:itori î5i de<făşoară act'\ it„l1'n pcn~-

lru C\piuat.1rl'<! puduiilor de l_ini;1 (' f.i. arc ~1
f;1g.
!un~im•• d" ~2 de km. Cu trenul ioresliPr "' 1.mat,• c;i·
laieri p111.1 l.1 poa!Plt• Muncelului şi ale GodP:inului
şi !~ ruinde <iaci,•<' dt> la Gritdişlea .\\uncelului.
I.a Ora~tiL'. a luat iiin{i1. <lupii 19-14. una dintr~
cel~ mai mart crc,ca1orii d~ porci <lin lara <;1tuat:t
la nord-cs l d~ oraş. ruprinde un impre5ionnn1 numar
de rnnstrnc \ii şi inst:il:i\iL
La fel, Staj iu nea de maşini şi t ractoare Vl't1 pi1 lo·
cui de frun ((• în re~nme, av ind un numerl" r ar(· de
trac1oar<:> şi tot felu l ele maşini agricole'. l)(•11tru <ir .
servirea f.!OS.podfl ri ilor agr ·cole co1ccti ve. a' î nl(.>\' ~i:-ti .
,şiri ior, precum ş i 11 ~ecwrul u i pa rtin1 Ia r.
Or5ş,•l u l . c11 ra:>l· s trînse una în a lt;1 (mai ales !11
c en tru ). dup;i modelul aşez~ rilor $ăse~ti, are, totuş;.
.şi str;11i l;irgi, cu grădini c u arbori. dindu-i un a,.
ped placul dt oraş dcschi:> şi Hsel
Orăşl1.a ''"le )t un inSi'mnat centru de txcur~n. li1._• nn 1m-
pri-jurimi df" undi' "' deschid pt-r:::pcdive frumoa:1-c ')rrt
<nun111 \pu"tnt, dtAlurile O<'\•ei. ca .ş1 5pre Cirnp:.i l Plir.1i, \'J·
lea i\\ur~uhu :;-i a UfO.agiului - He mai d~parte-, în 1nin1a
acestor 1111Jnh !.au fn ct>i ai Sebeşului şi pină Ja Godt:Rnu
3. VALEA SIBI ŞEL U L U I
Or5ştiC' S1bi)t?I .~\i{~ur~nj virlttl G od 1.~anu. ~~xcur!\ie
4<: 1·2 zHt. 1' 1in1cntc reci . ..\d~post la stînî şi ca.s-rh~ pthiu·
rarilor. lrnl,lrticAnu nte călduroasă. Se recon1andă c:nnuză. Di s·
1onţa do la Deva: Sibi~cl. 36..10 km: Măgur~ni, 50 km: Gara:
Or~ştie. Tran\portul pinri la Sibiş~I cu n13şin a, ln runhnuare
c u tdisura. 1or pt~ Gode:i nu că l a re sau pc jO$.
Urrnind de la Orăşt ie s11fe sud, pe valea Sibişe·
!07
!ului, care $e ingusleaza cu cit inainiăm mai mult spre
mun\i, trecem prin Cilstău şi a jungem la Sibi~cl
(Sibişeht V..,.;h1 5!l4 locuitori, Sibişelu l\ou 2.51 Io·
cuitori), IO km de Oraş tic. Spre est de şa!, p~ C>
inăl\ime de 668 m. 'e află ruinele unui castel feudal
fortific al.
Loc nlitaten e aşeza1ă ele-a lungul rîu lui S ibişcl,
într-un Io<' fo;irtc pitoresc. E u n puncl plăcut, pe ntru
excursioniştii din Ori1ştie in special. unde .se poale
ajunge iic pc jo:., fie cu tri15ura sau cu .maşino . .
E o loca litate însemnata pcmru cul ll\·<t rea nuci·
lor, „nuc ile rk Sibişcl", hunc la gu$1, mari şi cu
coajă s ub\lrc. . . . .
Cîndvu ')ibişcl ul se numiira pri ntre Jocalt t aţ1le
cu uzine d~ fier, infii nt a te la 1803. ;\vî ntul luat. ins~.
de cete de ta l luncdoara şi Cng ir, a cauzdl sbtarca
şi păr~:;irea "ctivita\ii acestor uiine. • ..
La Măgureni şi virful Godeamr. Oaca S1b1şclul,
pentru cei din Oraştie, este un irumos loc de ex·
cursii uşoare, pentru tu rişti este un punct de ple·
c are în frumoşii munli ai Sebeşului. Pornind p<?'
drumuri de mu nte, ce duc de· a lu ngul Rîuşorului, fir:
cu trăsura, fie pe jos sau călare, pc po\<:>ea ce urc•~
pe coama „Dclu(u lui", ~ju ngem la .Măgureni. •
M~gurcni (87 loc.) este o aşezare sprciflra de
munte , rnmpusii mai ales cli n oieri. Siiuată la 2{
km ele Or ăştie. în mijlocul unor munti ele pcslc 1 00~
m es \e de~ ccrc ctaUI pentru recrea\ic, oe oamc111t
obositi sa u su fe rinzi. Adii post şi :t!imenta\ ie ~r J,!1'·
ses<' la \ăra nii cioban i.
De la Măgureni s pre s ud, puiem lu a clrum11I <pre
 ~1oa

'Virlul Godeanului '1.659 ml. Acesta este drumul cel T

mai ·~uri la muntele Godeanu, nu lnsă şi ,-el m:r
llşm <;<' re<'omanda c:il:iuze d;ntre 1aranii d(' bt S1-

'
i
I
bişel s;iu ,\\agurcni. dt> la care putem ind1iri;1 ş• «a1
ltin~·r.1'" 1uri"-ltc
.t\\agurtn1
Sibi~t>I - vir!ul Naia {I 186 m,
Godl·ana ( 1.6..)9 ml. la >;aia C"'te terrn nun dt
·:.ch1. Ourala <lru1nulu1 Sib1şt"l·.\\:ig11rrni. 3 ore

4. P F. VALEA O RA ŞU L U I LA CETAŢ ILE DA CICE

Or"şti,· f'.!1„fftu -·- B~riu ()r 01ştidara dl' J<>!I Hu·
iCi\1tu <h '.ştloaru eh.• Su8 Lu deş1 i t:o:,l p~li (r111n1·h·
tt!Ac:ice 'dr ln Cohl('şli) . Grndişh.•i! dt> :\1untt• {c<.•tilt1r~ t!o~~ic~·
d,\ la Gr:1di,tC'a ,\\uncclului} Lun,~ani {cc:bUt·tt d•11.·lc:1 O<'
"1a. Lt!ncan1) Exrur$oll• dl' 2 zile. .:\ i i1nente reci. irt1hr.1.:h1n1nh
~1lduro.-~n Tran „ţţor1u l pi:n;I la Coste.şti St' poail- iac:t~ $1 cu
fT!a~ina, 1lt· la f:o~le1l1 \a Gr3d:ş1.:- cu trl>nuf in~u~tri411 f'1 ijl'.J ().ru'44/11( - ·le fa Costeş.ti la O·aşiu·
Jue s.au p~ JOţ.
rie de sale dr agricultori. pomicultori şi rre;.<"~lori de
Oit,tanta dr la l>l'va C".cs.t3u. 30 ~m: B~riu. 32 km Or " ,·ite. situate la dt'partari mici unele de altde.
tioar a df" Jo.... 3G krn. Buc-it.:10. 39 km: Or.'.f'Ştio;ir;1 d.- Su'. to
De la Orăştie. 'pre ~ud. unnînd pină la ~asllitl
lcm: L~1dt~:,, ~2 km. f:o~l~t:. .f..I km: Gr~~di$ti>a de .r\\unh„ •
(999 loc.) drumul care duce şi la Sibiş~I, apoi cOll·
km; Lunc~ni, !'>3 km (prin ,·ale~ S~':'c1uJuiL 01\tanfa d1• f~
IQr!işiie fo"ll'şti. IS knt Grădiştea de ,\\unt1." ~I kn1
!inuînd pc apa Oraşulu; sau ''a1ea Benulu 1. trecem
orin frumoasa comuna Ber iu (651_ loc.). 7 1Km de ln
Gara u:t1r11 :i rtnlru toat<.>, 0:-.iştît;
Orăştie. cu o )(OSpodll ric ag;icola , colcct"·;;, ilenlru
Pc Apa O r nşulu i (a Reriului sa u a GrM diştci) , la a aj ung-c Iii Orăştioara de Jos {523 Io!'.). Ruciun~
<:etăţile dacice. (426 loc.) . Orllştloara de Sus (746 Io<'.). l.ud cşlt
t
•
Ext'.'ur:-:.ia ~l' pualt•
h•<i dt· 1\1.untc, prn:t
f11c1· \11
J,,
lrenu l foref>tier ()râştic Orăd'.1
p1c1onrr·le Godc-anu lui. Pinr. la î.1>"·
ttşti şi cu cdruta ~au cu ;1utobusul, i ar de la Cost~tl. p1~
(519 lor .) ~I Costeşti (7-16 loc. ) . .
Dt• la Or~ştioa:·n. Uuciurn sau LudE'şl1 (pt' o c=~rur~· rl1..•
11, 1111 tt„), 1'llr(\ est d~ la lin\a noastră pr!n<'ir1t1l a. ureîndu·ne
·v:.h.•::i Gr!idiţtel în ~ui-.. ))<' jos sau cu lrt'nul foresti('r. F'-: spre r>resaca (1219 m) şi Bruslurelu (1.331 ml. •pot P<>h•
iitursir d<' I 2 1llt· t:aznre la s!iteni. Cio•c• Ulmul ui, put1'm ajun~• la Gode•nu.
Pe tot acest itiner<ir. cit line şesul, avem o se- Jn hot:1rul Or~~lioa rci de Su~. la „Lunca Mare".
 ·110
pe hl:Ll\imca din stinga piraulu1, au fost consla!al1·
urmele unni ca~!ru roman, de unde au ieşit la supra·
fa til mai multe obiecle ş1 monumente romane : ră­
riîmizi, ligk vase şi mcmu menl.e epigraîice ş.a u
.sculpturale etc.
l n apropierea acestui castru. pe ina l\imea Glc·
m ea, se :li l ă urmele unei aşezări c ivile din epoca ro-
;fllanil sau dacicii.
P<• malul drept al apei Ora$u lui sau a Beriului.
la esl de sa!ul Ludeşti. la lo~ul numit Cetăfeaua, se
afla o a~ezare din epoca bromului şi alta din enoc11
daci~~· Tot _la L~de~!i, a fMt aflat un tipar monetar
(Ca1us J\\arius Cap1to), pen tru !11 bricarea monedelor
repub licane. folosit riirii rndoin l:i de biişlinaşii daci.
Din l.udi.'Ştl. spre sud·\•est, porneşte un dtunt comunal, pri:'!
Ocoliş. la c':iilan. în \'alea Strd u lul. E drumul care faco lc-
gl lur& ·cu tara H•l•gului.
lnccpînd de _ la Costeşti, vale;1 „Apa Oraşului",
c are lll a t poarta numele de „Valc1 Bcriului", iar
c ursul superior „Valea Gr:idiştel", se strîmtcază mc-
f~U, iar aşezările încefea7.~. caci de la Costeşti şi
P.m" la poa!elc Godeanulu1 nu ma i avem deci! 0
~tngu~a a~c~_ar; ll!?<lernă, sa tul de munte Grădişte,
.? nşczar~ rasfiral:i pe culmi de dealuri şi în PO·
iene. "."cest sector cu lucr.ări de rorliricatii. celiili şi
'
t~rn~n de veghe, a avut însă o mare importantă mi·
lttara în $.Qcieiatea dacică, clici acesta era d rumul
I: .care duce;i spre cefa!ea cea m a re de la Grădişte.
, De la Costeşti se poate merge pe rîu în sus. pe
i JO~ ~uu cu trenul forestier, ptnă la Grădiştea de
\
I
! ~~~~~~~~~~--~~~~~~--
111
Munte (:?87 Io<'.) şi ..:hiar pin" la picioarele Go,
deanului. iar spre s.11d-ves.1. P~'lc r ulmllc de dealuri,
pîn ă la Luncani (1.187 loc. indusi\' populaiia sa-
telor Alun. Cioc lovin:!. Pri hodi ~le;t, l:rs'c i şi Tirs a )'.
şi in ii l!imea Piatra Roşie .
Sa lul Costeşti (7·\G loc.\ a deve11it important îtr
urm;i s<"oatcri i la soprab \:i. prin ~iipiituri arheolo-
gie<.' . ~ unvr pretioa_o;c ;:şeiiiri d<i<'ire, ~iltrnlc în apro-
p't>rM localila\ii.
Aşe~iirilc dacice din munjii Or~ştiei.
TrrilMml, pc rare 5inl r :1•pinditc a„~zările dacice
din m1111lii Qr~şliei. c-11prin1I,, un ~pa;iu larg li111 i-
ta t la uord dt· wr>ul ele m' jlo(' ~I Mu reşu lui . spre-
ves l de \'alea Lunranllor, spre r as<trit de Riul Mare şf
alte pîra ic. iar s pre ,;.ud de în i\ lt!mra tt1un\ilor Carp<1ti.
ln sp11{iul rr1u 1Ho:< ru prin~. în tre aresk limite, pe.
('Uimea Inii l\ iln i ior. pc spi1wrc:i şi tern sclc naiur a le
sau arlifirii1le :i!e munţi lor şi deal urilr1r. se ridi('aU„.
acum Z.000 de ;;ni. o seric cit> cet.iji, turnuri de ve-
ghe, ('On$lrudii relii:;oase şi nunwroa5e aşezări ri-
vile şi l{o•podăreşli. a căror \'Îa\a. plina de progres,
înreltittH pe 1:1 anul 101·106. în urma cuceririi - Da~
cici (Ic c~tlrt~ rornani.
1\şczi1 rîlc ciin 11ccast~i rcgiunt\ - concentrate mai
ales în juru l dii Griidi ştei .„„ pol ii clasate. după
natur8 lor. in constru~l i i <:u caracter mi li tar şi aşe­
zări civile şi gospodării a le liiranilor r18ci. aceslea-
din urmii riispindile în poiene şi pc t~rn~c. ca şi Tir
vcc'n~lMea centrelor de locu ire a nobililor.
Deşi asezările darice din mun\ii Ora5tiPi ~I' aili9
F.
I!
I
412
41J

râspimlite pe lntregul spatiul geogrnfic arata! la

începu!, totu~1, noi putem distinge în ace>i teritoriu
!arg cilcYa puncte mai importante. cercetai~ pin;i
în prc1enl. rn: a~ezarea de pe „celăl uia" Costeşti·
lor, cetatea de pe înă lţimea Blidaru, cetatea de la
.,Piatra Roşie'· şi. ln sHrşit. în iund de tot. in cre-
ieru l munţilor, aşezarea cea mare de la Grădiştea
l\\uncclutui, emiru l politic. 111ilitar şi religios al cin·
1,:?ii~. f. dlor-rcşedin\a
\ regi lor d:1d.
$iîpiituri nrheologice de nrnri proporţi i , e.xec11-
iiW! ;~',:. tiuc aic i, în ultimii şapte ani. de co lecti vul ele arhe<i·
,,_(,
~··
i?.i1 : 1og; ;1l lnslitulu lul de Istorie a l Academ ici R. P. R,.
·
&1~ -ş! al Muzeului Regional din Deva. c:o11dus de acri-
·~?'· demicianul prnfesor Constantin Oaicovicu, cu spr·i
jinul şi ind~umar<'<l G11YPrnului tării şi al Partidului
Muncitorrsr RomJn, an ;ulus. prin rezultatelt> obli·
nute. o importanta contribu\ie ia c-unoaşterea islo·
riei sfr;ive<"hi n p.~mintului patriei noastre.
Ruintlt d:st:ict de: l:c Cu„tc.şti. Distanta: De\'"a-~Cn"t~h. 4.f
1'm. Ortşt:o - C:o<trşh, 18 km; din ,atul Costeşti la teren~!
~u s2p5turi de I"' d••lul Cctii1uia. 3 km. Ca.are, la cn<ele
locuitorilor din <3tul r.o,h-şli. l.a terenul eu siipâturi ~e a!H-
"\: un pai:nic Pl"rmanrnt
i\şez;ire11 dl~ 111 Co<li•şli e si tuai~ pc dealul C~­
tiiiuin, înalt de 561 111. ~i\ ual pe malul sting ;11 Apei
Griid 'ştei.
Dea lul Ce!A\11ii, cu reta lea de pc îruil \i nwa lui,
formea z~ un minunai p11 nd de Jl<l l~ . cn vederi la
mare dl\plirlnre, tocmai la intrarea în masivul mun-
tos, acolo und~ ,·alea ,\pei Grăd iştei se strîrntea1~
<leodată.
 (Jcta;.o:an Floca 415

de p alrn (J>i11a h t metru) a,ernle unde peste al-

tele fora de i!Îd HO mnttrial de Jegăturâ (iara
inorl :lr ).
Tehni<':i 1.idur:lor __„ !n general as~111anato1ire
pesic lOI l.1 ;1 şcz;;rilc dacke_ ,lin m un\ii o.riiştiei ::·:
este ur11 1utou re(1 : crt':,.. doU<t i('\C' (·nt('rn a :?I externa I
ale z!d11l ui sint c0n;;tnii\~ din hloc nr i mari de piatri1
<le calcar: <lin ioc în tor. Cl'i doi pcrcii 1extern şi
intern} ni zidului ~~nt lc-gi:\i :ntr,, 1..•i prin hirne dP
lemn . fi\alc în ni~tP .ighcahm i laia te în blocuri de
J>ialrn ; <p.1\iul clinlre cei d()i perei . astiel. constru-
·i ti. er,1 11111p!ul \u b;cx'uri şi îari:11;1lur: de p atra şi
cu pa111im.
:\\:ii Slb, 1.i,lu l de pial •a (;\ turm1ril<'-iocuintă de
la Clli;tc~ti rnnt~ nua prinrr-un zid de car«lntida arsb
(d1~ dinw11 ,;i1111i mari. ·li.\ X l8 r m I. foc11l<l clin lut
arrtcslc·c~1 t r tl n1ull (.} p!c;1va şi p:) c.
DeH,upra zid ului. a>lid <'<>1 1,;truil . urma şarp ;rnt ·
lnal\11 11~a Cet a\uia 1111 U-.<I'.· m:nndon e,l(• de l1.'n11 1. e"rc :'U'tinea acupt'ri~ul din tigJ,i .
fo:-111ai.1 ,Jintr-o serie Ic 1„.„ ! „~-. dint1\?' t":t1'C u:1e!L· .-\mh~I,• :ir~<tc iurnur', <'•f<' <erwau pentru lo-
anu najatc dt• ?nina onnliu ~uir. .1\ l' n1 C'Îtt' un <'ta .i.
\ ~t·7": "" de J;i Co't"~t1 ('01Fla dintr-im n.<td Io TM 1w <'t1h:1ea 1ealuhti. pe in;il\1inea cc3 mai
C'uint~L (,,rliiil'al prin valuri if<· pclinînt. palis<id<", 11· m ar.- a pl;1loului. se dd t~meliil,• din piatra ale
duri şi turnu ri d t• ap(~r:i r\'. J>J:i lou l ('el rn:ti fh.· ~us um,; turn ele \'eghe. ri dicat pe p,1\ru slil pi, ce se fi.
al d~a lul ui e:'ie !~capa \ d,. d<>Ua lu <1w~i-locuin t •i. iii' X<ll! !!1 hl·»·urik' de colt. c~ se 111ni pot wde~ pc teren.
fcr111;i palrn!;1tcr<i, ~ii11~ t<' 111 <'!'i c· do11ii extrc·mil;i \i ;de P l:iloul lf\' :>us al M;1 llllui, r n !\'ele ciouii turnuri·
în<il tun i: şi r:1rE~. prin po1.it it1 Io:-. ,·cg-heaz~i. unu l va locuin1ft. şi turnul <IP ,·eghe. l'~ l~ pHrtca princip:;lă
l(\:1 ~prC" ()ră ştit'. i;ir rţ•l;i:rilt rt·f~! une a (>pusă. tit<'<-·. a <l$e1;1 ri i uar ice cit• pe Ceii1iui<1. De jur-împrejur, acest
sihi lii. pl:it,,u l'ra tn1:irit fie nwrgin! ru n p;i!isada dubli"
Turnurile $În! construite din zi1!uri h!foa~t' 11c .I CcibMln1I mai jo;. pe tera;;el<' inferioare ale de:>
m, Par!ta de jos a zidului c hicut<i din hioC"uoi P1;iri lu!ui \·0111 ia pe-,te ut\ :JÎ doiit·a oh:'>larol iorn1at .
 417
"16 (I, u ... I I . l'

d1· d.1Lt -„::!' :-1·· ,: al r d dt• ,l ,··'";•, ~""n~ .h) .s 11 unei terase inicrioare. de un ""' tl•· 1>ami11t, \arg la.
{f11!l:"l~f1JJt l!up:• ~.eh:1 c .1r.' ·Id 1;; •. : "-li~). \,:e:1'.'<I • b~r,~ de 6 fi m şi in;•lt de 2-'2 1!, 111.
iru·i!lta. r:::-<· :iu '-Ud·l'~t Arc>'-! 'al are o ;ilra1uir,, intcrc:.anla. co1111i!iC8l<l
şi grett dl' cxplic;1L Jn nrttla rcr~cl:irilor i:1c111e pcn·
.. -· -·-·--- . ------
- -1 tru !â1nur1 rl'i) lui, se ('{>n~l al<i t"<i n ex istat ai<'i. în tr-o
pr°m<i fază, 1111 ,.,.11 dt' piiminl inliirit şi de o pa-
lisadil duol 1I, a c;irei e~i:m~nti1 s·a ro11:;ta\;1t p~in ur-
mele p<1rilor şi ;tic grinzilor lr art~\'crsa lc ce Jeg;111
parii !nlrc ci.
l n timpul rnzboaie!or cu rc:11a11i1. arest \';li fiind
distrus, , .• ridicai peste ci m1 .1h 'al de pămint,

I
 _____
~
Ml~i..'"' · - - '.' "·"''"'l'.':""'-•---------.-~l!!!!!I'""'
<•
.
(
lri, Se crc1lt· pc drevl, ca ~,..-m d~ :i fac~ cu ni~le
con~trn<'\•i 'l'i:(oa5c ak dacilor p1.l:h•1şti.

Ii :i '• Jn cur~u~ rt·~·<'ctari'.l,r, s-au nl.)Î con,.,tntat pe ac~('.t

teritoriu tl:lcri:<' cisterne~ 'iflpatc în pi~1tr~i S<tu .. în
păn1tn1. <lcstin;ue ·~s~gar.;1,r.1.1. •1p1;1i pe sr~1 n1a l11ptat\>·
I : r ilor si ;1 garn z o;1nt'~ c~t•i\I<.
L· 1' fl•I .~u ic.>~;i
. . . •. . ·1 · ~ „.
1 . l '' ,. . . '
;;J.;:ntn~c<1h;,•, pc t ! 1 e1 1lt~.e '-·· ·l~•...
urme" <le <..'on:.~rucţE :.Hn L_·~11n ţ.u.\~ltrn Llt'tHi $<~'! pe:•
tru uz. g'>~pHdarrsr. c-:.! ş= t.:i foa'"'c i:npvrtan! nun1~-1:­
de obiecte de irit ic!'1 1.
Tintpul tlc rea~i7.are ş· '· i11:ldri;·e (t ~şetării tl{I·
···~ ..• <_ ;· ,.,.,1 .... „,·-1·>-'.1•,'c
i
!.
c .ce t Ic I"-' d.ea1U•' .,<.•.... t•1a1u1a ...: . 1(,,
rioad;i de tim1l de la Bur~hi,\:i !n D··t1•b;1! (se~. 1
1 „: : • . • P"·
....

L bc;.'it.'OIJ (f()f':( ~·~:( t.e.n. .'~. IJ e.n.). D1~!r'.J~ i"'I tl,..'.n·. r~· 1 hol<i~U? ;.'
j; '!,{;,~oile~ de• ~1wer-frca D<!Cki ele t'Mrc ro11t;.rni (!Of> · I !)E1 .
!l lip$it dt• palis1Hl1l, coni!nind o seric <h: nrn teri~• le .;};·.:aşez•\rc;·1 nu :1 rn~~~ f<J~~ r~far.u{il şi n:ci !t'ţ_'~' 1:L .
şi cliirî1115\uri de la construcjiilt:' nnlcrioare. ~ic·· "I"'~ rwrd·e<I ~e ,-~,:at~'. pe ho(;>! ele d~:d .'.~L::u(
ln<lforii de fo;111a a<:'cid1•nta!ii i1 terenului şi de Gr,iclît-tc (('ut11 J:)5). ~c a1!;\ urnH~le unt~~ t(1rlir1c1t~1
lucrarile de fortifica\ic nriltalc. accesul 5pre cetale, ron;nnc fo;lnat(i din v:'1 ~i ~ant- l: un cantonamenl
mai era aparat şi de doua lla~1ioa11e si\uate pe bo· JJTO\'izoriu ron1an. ~eg:t1 de a('ţ"unilt' de cucerire a
turilc de deal de la nord şi de la l>S! de cela!~. pa· Daciei.
zind ş1 controlind, prin are~ta din urmă, şi drumul Cet<îl11ia nu "51e singurul runct din vecinata~t·a
"erhi ~pr~ cetate. Acelaşi srop d~ paza drumului i i a~1u;)({.~i h>ral lati Coslc$1Î nndl;) St' ~1i!~I 11r111e de !o·
an·a ~i turnul de pe latura cs!icii a cetă(ii. cuire dnc;c~. Lucdiri de forHi..:a\ii silll i1;eziiri go>-
Pe llngii c.onsiruciii!e de locuit şi de apărnrc ale podărcşll se afl{i ;:1 'd peste tvl -· pe Ciocuţa, pc
cel11ţii , mai afl:1m pe len1se!c de jos, pe latura de e~ l dr.~h 1 i fneragulul, r~
;n;i l\ilHM B!ltlaru e k.
şi de nord a deaiului, patru aliniamente formate din D•ntrc forliiicr<\ii!c din sccto;·ut Ce\i!\a·; Cos\eş­
mai multe rînduri de tamburi de piatră. Nu mai una tilor. C<'~ mai i111porlantii -· şi care a Ε.>St expk:
dintr,, :1ce$!~ cons!ructu curioil5e se află în interiorul w' rată şi din punct de vedere arheologic - este f:!•ă
teritoriului iortifkat, celelalte trei slot înafara incin, lndoială cea de pe dealul Blidaru.
r
''
120

'!o\.
rortl lk~tl.1 d.1cic:1 de pe dtalul Blidaru. J11.i1t1nH·.1 BJ.d 11
a'.l:t IA 111.1:1 bine dl' 4 knl d<'p:trtare de .-..tiui ((t„h.1'11 J)
la <..o ... tt.-şli pină la poalt"I<' iniil\imii. drumul. fo~rle rl;\c::I
facent urntind .-.pri' sud apa Grâ<!iş,le1. 15.:Sind in u~rn.l, •
drcapl.1, d(':1lul <"1•taiui:J f:-;cursia df.' I~ c:~)..:;h'$t1 )I 1•.nJ L1
nelc d(' pt- culml•J Blidarului rcelam::1 un lin1p dt• () Ctr,1
!)lid11rnl, înalt de 705 metri, :!\'inii o por.it1e dv
mina111<1. oi<'r<i 'ederi I~ 111;1re distant;; spre 11ord. d1· .
lungul Apei Oraşu l ui. pinii t!i11co!1> de ()r;i~tic. 'P"•'
cu lmile înalt~ ale mun\ilor Ap useni. V~oeri l11rgi 'r
., Msrhid şi îu c~le!alte direc\ ii. astfel incîl garrn-
t
zoana de aki avea şul> ochi întreaga por\l 1111c de t<>
r'loriu de ln Oriiş1it> şi plnă d<:parle pe vAle<t Gr;i ·
di~tci.
Vlrful Blidarului cuprinde un platou in li11'-. r nre
formel!lri o inrint;i 1·u ziduri de piatra. A~l'as 1;1 i11 •
c intă. de iorma unui poligon neregulat. înrh'dc w1
fcritor'11 de aproape 6 m;i de metri pătraţi
De !apt. fortificalia de pe culm,'a Blidarulu i "t'
compu ne din doua cel;î\i legale organ·c un<1 dr ;illa.
d11r construite la dale diferite.
Prima cetate ~ sil uata pe 10 0: 11 c~I mai îna lt ~I
p l ~toului ~· arc o formii mai mult trapczoidal<1, pn .
vilzutii in col(uri cu p;ilru turnuri. ln inlcrior. s~
pasfrcarn urmele unui iurn-loc uin(ii.
S!rur!ur;i ziduri lor..ca şi nrn!erialul din care slnt
facule {talcar rnnchilic fasmrn!). sînt cele i111i ln!t,•
şi la celel11it<' for!iiica\ii în piatra din munţii Ora~
tiei.
r~ latura de sud-vest ii platoului. ctli!ltll avea

1!.!
'' tir w~I. 111 sp.1felc zidului de 111ci11t.„ ,e ;ifl,1 ril"
,„1 p.1r:ilcl cu incint~. care cu aiu;vrul unor tic
perpcn<li<'ulare formeaza o !>('ric de uuci fnr3pcr..
I '~'te pentru ne,·oiJe garni zoane:.
1.„ rcla t<'a ;1 doua . pe latur;i de n.ml. aflau.
noua tch n1c;i de zidur i nesezisa tă IJin~ l.1 cJe'r''i''"
rc<i arc, Jc i ccl<l \i. AWim aici şi z'du ri co notrui lc " ·
p i~ tr:i dr stinc a. ltg11!e între ele cu pa111i11l / 1•;i
inccrlu 111) .
,\\ ai am intim că, în (umu l din coltul de nord" "'
au fost ailate. r u prilej ul săpiiturilor. o seric iru
monsii dl! nou J V<tSe uri11şe d!n lut ars. rhiupuri foi
lo"fc ca rezervoare. adevărate lwmharc, pentru r<·
reale şi, e,·c n tual, per1tru lichide.
Jn <copul aprovizi<1nârii cu a11ă , o proh'rma ;„.
pnrtant;o pe11t't1 cetătile dacice situate pe înalt!"
s·a rnn,truif. i11d;1(iî S!:b zidul de nord·\'c'! al "
taţii. o monument~l:i cisternă 1f11 p'atra. forma,
dintr-o c liHera p;itrulaleră. ~din··~ d~ peste 5 111. c
1•d111 i!I! d11hl~ 't11 inireile şi lelJCmte gro~ tn ,„
1nu'.li: ~lr<i:uri. L.11ngtn 1ea in<' ~iperii e Jt· :-1 t11. ;ar l.1
(irnca de 6 m.
ra rdo~c;d;i d~ lernci este li1cuti1 cJ '11tr-u11 şl:;11
~ros ~i foarte rezistent de morl:ir - 11 11 adcvărnt
rimcut a k i1luit din a mest~ de mortar, re n u~ă ~·
ciirbu ne de lemn.
Pe CJ kr~sii mai joasă. situată la nord vc~t ,;,.
111al(im,'a 131· d;i ~ului, numiUi „Poiana Popi i", u ic·'i
dat la il ea la un puternic turn de pazfi. AsemeM<l
turnuri, unele şi pentru loruil, au iost identillcatr
. ; ·: „:·..,, •'• ." •l. :·,, :·
.'fjŢ!''" . ,,,~, "'""" „,..,_, w
.~1 ,'.~~ tot în împr~ju'.imile cernu; de pe Blidaru, ca
/şi f!l: F'aeragul 1mecin.1l. . . . .
· Cetafei1 de pc inal1ime;1 Bl idaru. L1d1ta pc .' 1r
·11,11~11nui deal ~iii <l<• puternic întArit. c~1 wdcn 1._,
· '· depă rbi ri , ţon,( rnil<i i111r.un punct <l<' pr .m"
'"' rtanja str.Hc1.(ca. a a\·ut un rol precump an1 tor
'tar.
·1• .rmele de vi a tă ş i11t :slab rt' prezentate. Obiectele
·:·;~ în cursul lu cră rilor de cJt•zgropare au fost.
·•i•.i:. pu\i nc, semn ;i i sru rt~i existen \e a aceslt'I
. Jr! m'IHme. r onstruihl. proba bil. în urma peri ·
I,·, . ~.~''.)JJ~I iminent rom an ··.· şi apfJi, <lisiru~ă de aceştia.
~~":;~· l!tzarea dacică de la Or~diştea MunceluJu1.
{!{~i f~..:. ~I.anta : . Dcn
- Grlld1şlrn
de Mun!o. 57 km. · Orăştie
:· ;" ~ştea de Munk 3 I ~m. de la Grâdişk;i de Munle I
· < ~'a.rile d•cice de I'<' dc•lul Grâdişte. 8 km.
- }l.e fa Costeşti, la satul G r:'idiş!ea de .\\u nle şi de
Ufi..in conti nuare la terenul cu .;ăpături arheologic~
-~„ge- dealul GriicJişlc, putem a junge pe jos sau cu
'„~' ii{ fore~tier: penlru satul Grăd'şte, staţia fores-
'fJ.,,Anineşu"; pentru terenul cu săpătu ri, staţia
'"~a Grădişfii" snu s b1tia „Cetate". fn timp mai
id~C şe aj unge pe culmea dealul ui Grădişte de la
~lW'!l!· · „ ce l a te" .
• '"'~;!;'!l,i.lik
~~~iJtfrumul de la Costeşti la aşezarea dacică de la
î1fft~~lşt~a Muncelului du<'e, mcrgînd pe apa slrtmt~,
~~!1't.fjf~răd!ştei, pinll la poalele dealului Grădişte, situat
"ttf·furca formată de valea Godeanului cu Valea Al bă.

lntrcgul teritoriu, c1;
dealuri i11<1lk ş1 imp.~d
rile <lin stinga şi dre-1;1 a
,·aii (iradişfri. de 1.1 Lo'-
teşt i la Grad1şt~" dt ."Hui
te ~i pîna I.a :1~1'7art ·1 ,;,.
pc de alul Gr adişl c. ~ p ,.
siira l de lurnur1 de I n1a
şi aşez;1ri civile gospocL1·
re~li . cele m;1i muli(' Îll ·
sii numai ide111if1ra le pc
ieren, dar neuczgr .pale
inc;i .
„ Grupul de ru ii •c de I·"'
- dealul Griidiştei . 1 r;1111:I ·
c;iţie a Gode;inului, cuprin·
de t rei pa rii. ~i .o,wmc
"· cetatea propriu-zisă , h. o aşezare cu caracter re·
ligios ş i r. o serie de aşezări cu caracter civi l R'OS-
podăresc.
Cetatea de la Grădiştea Muncelul ui ~c prezi nta
ca o inci nt ă ele a p ărare, construi tă din blocuri de
pimrn de ,·nr ciop li tă. avind forma unui patrul111cr
neregulat. Aşeutii la 1.200 m deasupra nivelului ma ·
ri i. ocupă punctul cel m~i ina ll de pe dealu l Grărliştci
Lungimea cea mai mare a indn lei. l'RrC se în ·
tinde pe 5 ler~se. inchizînd un teritmiu de vreo :1
hectare, este de 240 m, iar lălimca ma,xim a de 152 m
Struct ura zidurilor este ln general cea cunoscu U•
la cet ăţile dacice : ziduri groase de 3 m, (;)cu tr din
42~
conglomerat c;1kBn•'I. unele di n blocuri a\· ind tai ate
jgheal!uri, „ h.1he''. "'"tin;ite grinzilor .de len~n. l ntc·
riorul zidurilor ,,,te umplut cu bucll \1 de piatra d•
stîncâ s;iu de piatra de var. uneori cu p~mint.
Incinta de la ( ir;ul)le nu me t urnuri. ru m ~e in·
limpla la l3li da1u ' " " la Piatra l(oşie. Sub aces t r<1
port, cel alea de :uri <.e deosebeşte de ce!elalt<' cloua
pomenite. S·ar pule11 ca ()ra1liştea ~ă indice o n'<'hime
mai m11re fata de Blid aru şi Piatr<1 Roşie.
, , Pe latura de es l ~i d(' ve~t. douii '11 luri opuse, cc-
~'1-,·ta!ea avea cite o pcrnrtii. Drumul de pc dealul Gr a·
~~;. "dişte spr<.> ccli1tc co11d11cri1 prin poa rta de vcsl, 111
, ~!"fa ţa căreia s .;1 ş i dezgropat, pe o lungime de peste
' ;. 30 de metri. drmnul din imcdiala veein ă talr a por\i i,
IJ.'l,>o.,, .. pa,•a! cu piatra de riu.
'·' Y La fel, de la ponrta de esl s pre cen!ru l relil(io~.
conduce un drum larg ele 5 m, monumcntr. I, pava t cu
<e tespeii rle plalra de calcar cioplita, iar pc margi ni
1î1•lnd o bordura t:it clin b!ocuri de p 'atră de var. Dru·
mul se termina l;irgit într-o m ică piatetii. in preajma
unor sanctu are , ruprinzind şi o frumoasa c3na litare
subterană din piatr a.
:>W~ { bar!~i i:;:~r;~:;t ~~ cet~\li
r;:.::·~i:::·::.
1 nu s ·au aflat decH urmele unor
Să p ă luri le excr nl iile la ccl;ilc nu ;ir;iln l r <i , in
"""" · cursul războn ielor rn romanii, zidurile cclti\ii, 11 u fo~I
dist ruse în unele pilrli, apoi ref1kute şi înt:Jrite di11
__, „ , rro\1 rn materia l d~ C()fl~trurtie l11:1t dt• l:i alt~ d:i ·
diri, în ~pccw l dt 1:1 cete r~li1<io;1><>. A1•,•:1$la rdacc«
a cetă \ii se alri bu ie ronrnnilor , c;1 rc clupa ini ringt•r1·1•
~~~il\>r ~\I insta lilt aici o ~a rnizpană iornwta. d up~
 ,
!!
' .. ,
..
' •/ ~'.:\~I:
:' 'f' fil1hJUi 'frJ!1Unii /{111t,tlfW'1l l.l7
., ..

i
~:
c11111 arnt;I unele indicJi epi!,1faficc, di n ddaş;unc1 1.,.
ale legiun ii ;1 J\'-a Flavia Felix. Clădirea de platr, 1
descoperit ii în interiorul cetâ\ii p.:- latura >Ud·<','. cc.·.
ca şi bala de lagăr cc se află la sud de cl'tatc. ;><' .
terns~l infcrioar~ ccliitii. au fost destinate ;iceste: l!·•
ltplatră de andezit, formînd un. cer~ cu d'.amct_rnt de
· · ,Jl? m.Aşet"rea ;ltlp ·lor -
ll.~~\iri, formind 1J grupe
,»ţ~ are, ~HI in primul raz
~Ies simbolic.
unu mar gro~1, al\11 mai
- nu est~ înlîmplatoarc.
cîl ~i în al doilea, un în·

ni1,om1e romane a cetă\ii. Ai\~IJifi)n _imediata o~ropicrc 11 ~ anct narului. n:ic.•rotund.

Lu vreo 1()0 <l~ metri est de . ccta[e. se ail<J, pe "'. îl\\"~ arin un al trcrlco. de forma patrulater.., mgracl1l
n1111lc tcrnse. con>lruc\iile şi instal11\iile cu cara. ·t ll :stllpi de andezit, avind în interior o seric de 111 ci
religios. ,,u fost detgropate pină acum, total sau p .•
ji:ll, 6 asernene.i construc\ii.
lt
i'
.@ane, IJ3 la număr, .11şez~le pc lr~i rînd uri. ln te·
~„~.1' orul comlructiei r tun~ ele 12 111 şi l:it de 9 m.
.
~~~~1~"
Ar li greu sa prezcntftm aici pe iiccarc din ar" ~ ,.~ •1ţ , Un al patrulea sanctuar, tot <lin .,lilpi şi de foru1a
com.truc(ii. Ne oprim a>upra cc;lor n>9i importante ~ij~ "' ulatera, în t>~ rle dl$lr11s, se ~i!a I ~ \'rco or)i
1•-'h Uietrl de cel descris mai sus.
Sanctuarul marc rotund - situat pe terasa '"
mai de jos a "~" zisului centru religios - esk t<.
mai impt)rlant monument religios de la Grădişte. ··- ·~~<·
Are iorma nnui cerc cu di,1mctrul de vreo ;\o
metri. A<"est cerc. care lmprej muic.şl~ la exterior ,.,,,.
tu a rul. este format dintr -un rînd de !Jlocuri de pi.o"
surâ de annezit. dublat in interior de o scrie de s1. .
din aceeaşi piatră, formînd. prin alternarea a şa:
stîlpi ma i s ubtiri şi mni lungi şi unul mai ~curt şi n•
lat, grupuri de 6-'- I, cc ,;c repetă in tolal de ;30 "'
or;. ln interiorul ac1~stui prim cerc de piulril. a k· ·
cons!ata!il cxis(en\;1 u nui ;1! doilea cerc. cu diam~!· 1'
de 20 metri, formal din 68 de stilpi de lemn, iml>1,
rafi în pl;lri de lut ar~. urmind. apoi, mai spre centru!
ronstruclici, o altă serie de stilpi din lemn. 34 la r11
nwr, disp11~i in 'emi-ccrc. în iorm~ de potcoavă.
Pe ac••eaşi (cra:;il rn s:1ncl11arul pomenit mai ,;w„
la djira metri de ac~<la, a io;I descoperit un al doi·
Ic~ S!l.11c\uar, m11i !llic, r(!tun,d, f, [9rma.I qio I 11 ~tllp;
l.!tl

1.:rdnd pe tera«• superioară acelc•a pe care ~<'

afl i1 sanctu2rele amintite mai sus (terase dcspartiie ~i
printr-un zid puttrnk· de terasmn~nt), vom da pe:<t\'
grandin~ul sanctuar cu colo3ne, car<• cuprinde aprn:•pe
întreaga supr11h1ta a tcr:<:<ei. l.11ngime11 san<'tuarului t
de 38 meiri. lă\imca de :t? m.
Construclia (' lormat:i din 60 cit! co!oane. ident:-
i"rate prin aflarea p~ te~n a postamentelor coloant•-
l()r, ni~te di;;ruri urinşc din piatră de ;1nde7.it (cli:1.
metrul 2.25 m, t(rCJ<\'ITl<':l 0,·10 rn; greutatea iri jurnl
1:1 :l.500 kg) - aşrzm~ în şase rîmli1ri de cite IO.
Pe aceast:i lernsii a t•xistat încii un ~anri1wr c-11
pil<1şlri, ;interior templului cu coloane, din care au
111.1 · răma$ slabe urme.
L~ nord-est de templul cu ro!o;mc. la marginea 'ii'
4'jl.
terasei. se ai!ă 110 turn de pază. d11pi1 cum un ale
turn de pazii 5l' ailă la sud-est ci.:! sn nrluarul r1111re
rolnnd. pc o ter:1s;I inierio:1ră. Arestc dc>uii turnuri
:ll.. (Jr<ld1y:r· .„ """"'""'''' mor• r:u FJiou11•
sîn t singu"ele for tif(c;1 Ui în part"a de est şi s11d-esl ffi<.tlJ.®,~rs, în altele lemn ars şi cuie de fier ames~t·ca lc cu gr~n
n aşezilrii de la Grlidişle, respc<'tiv :1le centrului re· :1'\tf'7far~, $ernn rf> în ch'.upurilt• din lut s;1u in va5ele dm
ligios. .':, Jemn a~u~alc în ac.;s:e gropi erau păstrate cereale.
ln dosul sanchraru'ui cu coloane, o;e aliă un nou ' Tot <•id. 2u fost descoperite o scrie d~ unelte din
7id de teras~menl care su1ine marginea terasei de su~. Jier u11t'<>ri. ailate în grupuri m11ri. aşezate gramadii
Deşi pe acea~w terasă nu ne npar în fată con- 'i . .)J/::,.une'lc pe~lc 111tele. IJncHr'.c perfcc\;onai~. p~ntn_1 di-
st rnctii mooumen1:1le clin piatră, totuş i ra arc o im · '-~iiif//ferite indc!l•tniciri, niroY:dc. unelte pcmtru freran. de
flC>rlantii cu tduf speci alii. O vi~tii lunga şi intensii ;§/}!!.'·:dulgherie, :1grirole, arme ct\'., arată pe daci ca m11ri
s-a dez"olrnt în aces t- loc. Au fost identificate o serit• · ....: .. meşteri în prelucrarea fit?rului.
de g.-upe de locuinte. vetre de for. chirpie de la pe- „„ P\1rnind de la poartn de \·esl a ccta\ii, pe mu·
re1i. barâci, depoz'te etc. Peste iot au fost observat~ chca dt•nlnlni terasat 111 Gradişlei, vom aju11gc. la
urme de ~opi deoseli'tc <'a dimensiuni şi ea iormii. distanţa •I• rea 600 m ve>l de 2idurile ceh1\ii, la o de-
1:1 une:e din e:e s-a:.i afh!I fragmente de \'a'~ şi grîn pr~sium· l!IOl'irloasă, 1111rnit;1 de \:irdnii din parte;i Io-
 eului .,la Tau", !oe cunoscut şi sub numirea ..<
l~rn<l".
'>Hpalurilt' anevok·ase (.! n cauza lcrcnu !u i de<""
d:1q , focule aici, au d.i t la Î\i.•:dJ ins\al a\ia un ei c;ip
tari de ap~ de izvoc, rare du~ca ~pa prin1r·o C()Jlduclii
de \cvi din lut nr$, aşezate în jghenbur:lt' laroi ~;
adînri a l~ unor truncl!iuri de r opac' lungi şi acop<:>rilc.
rn hl.lni de $fej a r, spre rc!.1i1·
. P~r.1ru .1 ;~:::igilra un dl'hil cit n1:1i n1:1r(• dl" ap;J,
:1 10-.f C\1 >fatj :1)l(! dt· f:1 Jo11.1 iz\ 1arl'. ::Hu;!lC' ?n d
1
rt·ct 11 tl1fc-rill" -şi C'l ndusa C'll ajulu:-u' tev!.or in·: U!I
huto1 <IP<" .ntor. de unde i,:·~r-·1. ;.1p<.lÎ. pe ,„ ~1 trc:~l c-0!1~
<lurtJ şi dusii sprc cdnte.
Această inshi!atie rle ca pt are ,1 r: pci c o lucrM<'
pretiti:i~;, pentru sociel<tlea 1Tcmii de alunei, iacu! ii
cu 11111lUi ingeniozitate.
'f Pr( n11J 1n h1ş1!n<>s nu prr1 11 ite iincrt)a ];~ ~np:·f1f;1t~i
1
ll accsfd lucrări, penim a pu1c;1 r pusii la di<.p()li\ia
vizii '.l{o"ilur.
Dar impor!anja a'h<·o!ogir~ a 1k:ilului Gr~r! 1 ş!e
nu S<' opre~lc la cele in~ir;if« pina aici. Rt>Cunoaş1erile
pP teren a<; adtat că 10.1\a por\iunca de la vest de
retalc - culmea şi 1·ersuntul rfp ~utf al rlt'alu! ui -
ra~~ n11marii citeva zeci de terase natm;.i le sau amc·
nupne tle 1~11n a omului. po<ir!ii 11rrnc•:c unor aşezii: , ra
l'a rndc r Cl \'Jl, gospod~rCSC <'III f tii'Jll(ri de pltZ~ Si
suprn\·c·g-h~rc. Fapiul ~re o tkosrb i 1ă înscmn~l r. te
pent ru s.lahilirea amplo:irci şi r :irarferu lui viciii şi a
sor1ft<1111 d;ir1ce în ar c>t loc.
O <tri<• din aceslc tcrd<;C au şi fo<! ex;>lora le din
punci de n~krc arht•1lng'ir I',• una din ele s-:l afl:it
1
minunata cer<1mica daciCJ pidalii, JW:~czisată în all~.
· p ăr( 1 <tic jlamintu'ui palri~i noa~tr~ : pe alt a au fo~ l
.descop1..'rltc fragt:1E· n t t~I P cercHnicc cu ft.1 irnot1sa şta n1 -
pila: Occebalus per Scorilo, iar pc ;i Hc le. !ocuin\e cu
, diferi!c planuri, con$<1'ltik tlin krnn ~i cl.i'rpic, tl?.i
abi11 111;1; riiminînd «C Vl! 1Hn acesl malcri;il pierilor,
apoi turnuri r!e pară ş i al!~ ron~truc\ii.
Tnt in ~h.·eştt ntunti ;,u fo.;t aiJat~. p~"l lingă ştan1-
pila uminli!ă mai sus. ;-i «!1~ urme ale scrisului da ·
cic. mm sint b!ocuri!e dt' p .1tr:1 ;,flak în preajm.1
s1incluarclor. p;1;lrind urme· "" -rrirrt• cu caractere
g rcrinink
P« lini::a diierilclc con~lructic, ' .i ;i ih•t , cu priJe·
jul c<>rcN<ir lor iăcute lli ~ce,lc a~cziiri. şi U!'l io1r l e
bogat in ve ntar de ob'.ecte mărnn l r : c~ramicii, un~ltc
de tot fel ul, ;mnc. monede, ol•icr lc orn;1mentale din
bron7. sau ari;:-int ele.
CHAll:A DACICA Oll I.A P IAlRA ROŞII: - LUNGANI,
I l ct•t.l1C'3 df• p(· in;iJ\!ntea P1 11r~ R~ir. situată în ilo
lMrul :talului Luncani. puh·m a.Jun(!(. j)\. J!1a1 1nulr-' căi J)r•1
m11 J otu~1n..11t, ş1 cc·J Ol.ai t!"Şor. t' J1n v ai\•J ,\\un:~u!u!: 51·
meria-C.a,an (eu tr\'<hi!,. ci.:! I.;: c ,J, •n o lu11:n <.pre saci-ies~
p1in lo-c.itita ~ d~ Slrei· Sjngt'l)rg1u 0'1<!L!J. Str.:.;cuiui - - (". 1j
lid ·- Bo~o rod - (c;i maş ino 13ll cu d<rul•). opoi c!o la Bo·
şororl {pc jo(,_) . J'l' \';,ii\·:"! Lunc<~n dor pinii la pi..:ioarch• dC'il ·
lului Piatra R.oşi\'.
E ~ c- urbîo ni ~ t ( 1 t, Cbrr ,· i 1! t .:-J1~ u-ş~1J ril t>saude I" Cos1f'.lşti
pe cel" dt' f.'.I Gr.adiştc ~ de ;\\~n1c-, po31<.' .lj~J•?~e );1 Luncani ·
Piaifra Ro$-ic dirC"Ct. pe-ste co3ma dealurilor Drumul d~ mun~:"
Coste„tt - l •1ncanî :;~ G r~di~te - 11:ncani. tătare S-3u pt
jos, s~ l•c~ in patr u Qre. E biqo să fim condoşi de o c.;!§ur··
 ' I• I 111111111111111""'"""'""'"""""-•-••"••"•'""""•"'' "' "'" ""~IYJl.~ j

(i!111ftrl rt1.:l!1t111 llr11ird'X1t(l 433

<:t:-Ldea u~ la J>intra Ro:,>Î(' u Î<>.... t ~("o.i~;t (;1 I\ t'.tl.1

prin '<tp.ituri!c executate în \'Ma ~nu!ui 19~ri.
Dealul Piatro Roşie. o înăl(ime d~ !l:!:? m. pe 'i
lui rarci.1 se afla cet1ttca. se ridica izolat, în fundu
''"ii l.u11c;111ilor, cuprinsâ în furc;i pira'<·lor \.tl(•<f J<„
~ic ~i \'al~a Tisei.
;bt;i1i. inlregul deal, inafar~ de pl;1to11I d~ pr
culme, este acoperit de o pădure de fag.
Ruinele c<'tatii, construi tă din piatră, 'e ;tfla i11
jumatatc11 de sud a acestui platou.
forma genera lii a inci ntei este pa trul;it<'ra, Cii la
turi tc hu1gi de 102 m. inr cele scurte ele 45 m. Are .)
turnuri: patru in coljuri, iar al cincil~a cam la 111ij
locul laturci ritsiiritene.
ln interioru) incintei, se află o clădire din lemn,
ale rarei hMc de piatră s·au păstrat în întregime•
Clădirea are dou;I încăperi, în care se intră pe ni~tc
uşi, ale caror praguri de asemenea se pa~frcaza. I a
exterior, clădin•a esle înconjurată din trei pJrti rfc
un pridvor. con>truit din lemn, cu grin?.ilc aşc1~tc pr
postamente de piatră. Acoperişul a fost din şindril;i
sau paic. Urm~ de jiglă nu s-au aflat.
Pentru coledarea apei, necesare g<1rn·zo~n~i. i11
cu!lul de 11or<l·vt•st 111 cdăii i, s" ailii o groa1H1 s<11>:il11
i11 ~tind.

lnafara int'in[ei, în imcdiaiii apropier(' în rol[ul d~

nord-vrs l, se afli1 11rn1elc unui sa11rt11ar, format cli1J
ali ni amente dr roloanr de piairii.
L.1 nord de zidurile cetil\ii, pe rc:iluh:i ju11111!.1k :i
p!11tuului superior al dealulu;, lucrări[,• ele săpftluri ~"
dat la h•eala doua clădiri, ambele cu un plan rectan·

gular, una avînd p;llru. iar alta cinci încăperi C" .
construcţi;i di11 inkriorul incintei. ~i aceste~ erau ·'
lemn, a\'lnd doar pvst2mentele {pe care se r:,i.. „
cons!ru~tia cir lemn) din pialril. Acoperişul la una · ·•
clădiri er;, din ~indrilă „au paic. la aH;i cHn \11! 1"
Ambele clădi ri :iu fost disiru~e pr'n foc.
!Jupa ohi(•ctcle marunte ;iflate cu prilejul s;lp.i
turilor. se ve<lc cil ail'i a e\i.;,tat o vi41\il actl\a J..!u ...
podărească.
Pc coa~la cslir;i a dc;ilului, se află o 1111~ illci 11Li.
ca dali\ ullcrioarli celei d<' pc cul111ea deJlului. T ,.
laturi _ale accski indnte sini fomwie din „zid „.,„.
din piatrl1 de stînd ~; palisadă, a patra laturii. r~;,
vestică, I! consliluic lnsăşi !alura estică a ccrntii "·
pe platou.
111 interiorul Incintei ~ doua, aflăm pe coa~ta <I·
!ului un drum pavat cu piatră . care duce spre ('n.
tatea de pe culme. ,\cest ciru:n este rlco5ebil de [,„„-
păstrat apropierea C('fă!ii, în interiorul dr.·i·
în
ajungem, trccînd prin turnul de sud-est.
Pe prima terasă de sulJ platoul superior al de;:1· .
lui, drumul pavat se bifurcă, o rmnură m~i îng-u-i;i.
1111 fel de lrolu~r. rnnducind ~pre nord la o c!;hlor~
,1hs1dala, formata din 2 încăperi.
Singura parte a dealului Pia\rJ ~uşie, pe uude ,,.~
poate atinge. cu oarecare uşurin\ă, platoul ~up<:>rior.
e versantul de est al dealului; .1ceasta din pricina pan·
tei mai <Jomo11le ~i d'n c<1uza ter aselor nalura:e. r !<'
se află uic'. C:i urmar~. pentru asigurarea ~părilrii
şi par.ei drumului, cr du~~a pe airi, s-;:u construit
OQat~ cu ţel:1tea de pe culme, ~i trei turnuri 1le pază,
---~,....~·..---·••:.„„.,_„ ...„„.„.„„„...„„„,.„.•'!'""".'''·'J'"'·-••"""""'"'••t•"'""'<"'"·""""'"""·"'"'.• „ •,•1•;;.:t•;
' !f.'\-"
C~J11JuJ r~gl11nit HtJnffl(>(?tt:
~~( dominau, nu numai drumul spre cetate, dar ~i
ilc-cesul dinspre sud·est şi no~d-est. . . _
···· Doua <I o ace,;Ic lurnun >1111 ţnglobate tn zaLinle
~t\Jii'Hiitei a duua. iormî1.ld r_(!'.\11r' le de 1~ord-c~t Ş• <~e
~,;est ale accstc1a. ;\I tct·i:r~ turn se .t!la o.uit mai
l'<l!l.!!\l'Jos';decît 1>rimcle, într-un punct ohligator_ de t'.ec~re
·1~I- , - re cela\<). Se pare c;i drnmul trecea chiar prin 1~·
~"\ rl_o_rul a~esh1! tur.n. lere~wl fiind acc;<lental atH in
· ~re-a,P la r1l ~· in ~tinga h1•. _ , .
.La SU<l-C'>l "'' r a\ra R<>.>'.\', d1nr1>.v de \ alc;l Ro·
'~se rid'c~ înitl\inK'" pkşu,·;1 şi .siî11roa,ii, numii~
~ri.ul Tiglt~i. Pc virful şi p_e una d1~1 ter~sd~ ~ce~t111
·1 au [o~l conslatale, p~m ceramica atlala, urmei.~
~turii .de \1p „Cotofeni'', ele la încep utul ep"ct•.
bronzulu1. _ .
·/:<;.Apărarea de acces spre P1a\rn Roşll'. d nspre ;;u<I·
·;t - cl•n \'lilea Strciului pe Ja Pui ~ Po111>r1('1 -·
"'tiăcea P'in valul de pâmînl şi pialră d~ la Ciu<'~o­
!" l!!.a - Ponorici. nu mit de ~ltte:ni „Trni11nu1·:„ Tr~·a·
i Jiul' tncepe deasupra satului CtodO\'tna (co, a s„9).
l.
·_··_·gîntl în direc\i<l. nord-vesl·sud·est. apoi, spre sud
_e
__r_'.•
((!ii la $alui Feder1.
;j~Cetatra de la Pi atra Roşie, aşezată pe culmea
l
'~~_~~tui deal iwlnt, cu prnpăslii abn!p!e _d n- t-rei p:l:\i ,
f#e parte din :1cel s'stetn de !orht1ca\u. care av<m~
[!j'~tul ş~ apere ev('ntual a apropiere d~rspre 1·~st ~1
'sud-vest a inamicului, care ar încerca sa ~!„~~ Sarnll·
.ze'getusa de lt• Grădiştea :\\unce:u:ui, centrnt mîl'ta:.
:,~ r#Jig'o; şi politic al dacilor., . „ . .
U "~;· Slip~turi!e arheo:.ngice, intreprinse b cetatile ş1
'f.V->~~z1iri!,• din munţii Orftştieî. liirgcse t·uno~1in\ee ;isu·
!:!„\.·~~~~~~~
 t~l11dt11 f("i?l1/ll!t fÎtillf<f(\:)f(I

pr.1 >•'<'ietati• d'c1re. din cele douii serole anlcrin:orl"

rur~riri1 Dariei de r~lrc rom~ni.
Elementele de datare 8duse la suprafap 11111·
nc<lt'. rcr;1111k;i, o scrie extrem de bogata de ;,fi,
obk·cle. r:i şi <;btemul de <"Ons1rur(ii - indk;1, ra
tirnp dt' dei\·o!tarc şi de ini!<>ri rc a ;1şt!zarilnr rl111
1nuntii ()r;1)(it'i, .;t•<'olul I înaintea erei noas.t rt' ::-} s~­
m lul I «r:i noa'tnt, a~a olar qiot-;1 l3urchhta· ll crch11t.
Ele presupun n ~nlidii h:izii fr1>11oniit'a a socidlitfi da -
cice, soridalc irnp:îr\ i t~ P<' ci;1se. Consl ru ·r<'n ar~s lr>r
retii(i 1111 ne·o pu{crn inrliip ui deci( rn munc;i 1111 11;
marc num;îr ele sclavi :Şi pop ulaţie <lscrvil;i.
Dupii dlstrugert•a lor de ri'itre romani. în 11rn1a
rntbo11iclor clin IOl-JOli. lnrc!eazil :1iri urire mimii.-_,.
lare d{' \'Î3(<i indep<'n dt.>nlii ;1 societ5(ii dac·<'<". IMllr11
 !.'/i'1 '. • , •. --~ .•.
„,~

(jfudul r<1giuni1 !lunedou.ta

ca. mul! mai llrziu. să se plămiidea>rii o nou" ri~I·•

pc are>tc mcle;i!{uri muntoase. li compldaia, i<ira 111ari greutăii, pină la culme.1 Go·
deanului. De la „,\\uncel" (l.61:3 m) plna la \'irlul
~. PRl'I MUNŢII SEBEŞULUI Go<lcanului ( 1.659 m) drumul nu e lung . .-\cesta eşlc
(Godtanu, Şurianu şi virful lui P trruJ. de altfel itinerarul, nu cel mai scurt, dar cel m3i obi~·
nui! şi mai placul spre muntele Godeanu (Oră~1ie -

I .\JimE>nlt· rc-c1, ln1ftrjc,1n1inle de nn1nte.

ra ~t!n!!'<: <':.<Jb nc";•:1, ca~<'I<' ptdurari lO!'.
eăJiiuz:J.

Cast d'-' :u.h1pnsf: Ca:;a dtt a;făpC>51 „Naia", dt• pc Virfuf

l\al::t. t.\87 tu aHit:u.!int•. La cctt. 2 o:(" c!r l:t ~ht:~~(') i(): . ,
\d,ipoi;1
Costcşti-Grad1şlca de Munte-vîrful Godcanu) .
Din l'îrful Godeanului. ochiul nre ctmput de~c his
plnă la cele mai mari depărt<iri : valea Mureşului, CC·
ti.~J. (~:'I· a . ŞLdun .1" <!~' !it:h Viff;,1~ .')1;r:„n11. în 1nt{'diat.l .'l'lr~ lalea Devd, mun!ii Bihorului şi ai Retcza!ului.
pier<: ii l11rului $urianu, l.7,14 m :t(til~dine. Sr pic: acii ·din Pe plali)uf dinlrc Munc~I şi God~\ilnu ::>e tin nişte s<:rb.6ri
P"etroş'.J:H ŞI St'h('ş intc-:'('$
J>Unt.'lt' de turi~tiC' · lacul Şuri anu populare, fo~rtc vestite, ~1S1!n15nătoare 1nltu eîtv.a cu cele de
\'1rfut fus f\f,•f"U, VÎrfu) Şurjanu. '
pe ntuuh.•Je O!iina. odinioară poatr cu un ca:-3clC'r de bilci. de
lo ~alo l~r•n l>un de .chi.
unde tşl trag nun1el<- dQ „Tirgul Ne-dela".
f>·:~. \it·rsan1ul !t!ldJC ar muntii(1r Srb('Ş (1n11si\'ul $uri.:in~·1.
,\fontele Godeanu e punctul de pll-carc al mai mul·
S(' :'I, :a U!'.nl do:irt.·1 t cas.{· dt adipos!: Cal'ana lunca flori·
lor.~ ~ tu3f~
1
PE' \'3'.ta Ta1a 1n pur.oeluJ lunc.l Flor1J<ir. \d„
lor riuri. La şud-Pst de Godeanu îşi 11re originea va-
lea Godcanului, r;irc se uneşte cu Apa Oraşului. I.a
ptr..eşle-W d('" µC'r„o.ant. Ci.ba.na de \'inătoare Auşel, ~ •
tuat:. pr mJlul riului cu aceiaşi numii' .~dăpo.'ti'51t" ~U pt··
1 nord. riul Glivii şi cel al Zebm!ui. care se unesc la
soaoe. Deirr''(')ft intc-.·ese c:oc~et:ce nord de piscul Glivii cu pirăul Alunului, luînd numele
ll C"abana lunca Fiori'or şi :\::.şe! putern ajunge ş.i din
de Riul Marc sau Sibişel, care frece prin localitatea
SibişeJ spre Mureş.
J->etrcş.anl.
pe \'alta TJia pfn~ ra coniluen(a 3Ctstein cu \'.:l·
IC>a Popii. cu frtnur industrial forestier. lntoarcrrea de la Godeanu nu c ne\'OH.> să se raci P\'
Toi în .. rr.a'i1vul Şurianului, se a!lă o se$m~ de punct(' tJe <frunu.11 parcur$ la urC""r~. chiar ::>e r-t..'COtuandă C(l. c:oborlrea ....i
•d~posl, "Iunie de ·• lu11~'1ll liniei lcra!c for<sli~r~. cc pleata $t.' 'i1:1c.l i:;prc vtJlc.n Sibr~ţ·Jului prin M'ăgurtni ~au ~j)rC> Cugir.
dt.! Jti Baru t\1are- :Jinh fa O~jgint3 văi;. Stn.•iufui, sub d(\Jlul prin 1nunte1l~ Scr111it în \'alea R.îufui /\i\ic:. Excursia in u111 11j il
Negru. De la punctul !orminus al liniei fern(e $e poaf, ajuw e Cugirului poale h (oarte bioe legată de cca pr~c.donlO.
cu n1:ci C'(orturi. Ja Cabana turJsHc~ Şurian~. Ca~a d~ vi:a. Aceşti munfl, cu orientarea genorală spre est, pol s! ne
f~are Po•rta Ralului (Condu Mare). pr<>cum şi la ceh)f1t• rf» Ma prilej de u Iace ( <eursoi, d• 3-4 zilt', dintre cele m•I Iru
t'tc~ dl· l.:1 OrJdlşre-a d<' lw\unh>. ll10.'.J$(", J>e Hni;(fi rrunlusetea f<-"giunîi p:tr<'UtSe, Pt.\ Hng3 pi
E~<'llrsia la ref.1tc.1 de la Grăclişfea de .\1unl~ P»"t~ 10t(l'SCul cndrilnr ~('(ulttrf, f:nrnecul at~stor munţi ts1t> mArH
p11n ''tdentc I~ nl~t< llisl4njă, ~~re 01 ~e Q!Na, cu aut 11\ll
 410 4 ll

1null, cu c1·l c.1r.>r1I"" • 11c1· duc .~t'

·•roap ~ 11u1na1· 11\' cita!' t „ 1nalt 1 cursul Riului ,\\are ajungem la Cugir. Se rerumanda
1 1nunt1lor
primul itinerar >PH' Ctn!ir. c·u \·cderi mai plarult• ~i
Dt L1 <1<1<ie<t11u spre nnrd·e>t. intilnim „Zd•ru · la mai mari di,t.111{e.
\I f~l7 111), "'' 1;1 arcst;i spre sud-est. „'>cirn„·· (I lt~1
l)c la 1111mk'.1· l\;Hrina ,ore :;ud, ;1w111 d~alul ~~
Oli, locul de origine al !?iului ,\\ ir. P•' rur,ul r;m 1' ,
pult•llJ ;ij1111ge I~ Cugir. De l<t Go<lea11u. i1111 ind 111 , 11
gru ( 1.866 m I ~· rt'\' .1 'Prl' r;:l ur.:ăm .,Pirrn" 1 1.90:\
m). apoi Şuri anul ('.! 061 m) şi ,-iriul lui Petru (11:1:1
~t<l ir1r în 111untii Sehe~ului. <1junge1n Ici „Şi11ra"' ( 1 7::8
nt) . R.:-giunfl;1 are"..;.la, ;1 ronîfere!or pururea \'Crzi, nu
'!11. tfin r;irc, i11~pre sud-vest. Î7.\'0r:l~le un hral ;ol
!I. Streiului. <1poi „B;it rîn:i" ( 1.79~ ml. tle;ilul <lr<"ilor
po;iie fi deril un pri!~j contir11111 de .:onlernplllrc a
1ninunf1\1ilor naturii. Pc \'er,;:mtnl r~o!aş ele• nord-1,:;t
( 1.498 111) elr. ·
,ii Şurianul 11 i. <l\'l"ll l mi11111111lul iez~r. alii de cercetai.
De la. <lc~ lul Groşilc•r. putem continu·1 drumul
T1)t in at·e~t<" locuri ailil111. în lurw iu ' ie, Rhododendron
spre C11g1r în dnu:i cl'rec\i i ; ;;pre nord. to( pe viriul
Kotschyi (~mirdarul). Urmele cporli glaciare s~ oh·
mu11\.1lor spre dealul ,\\oli vişulu i ( 1.467 m) , c!c;ilul
ser\'ă bin(\ t1ici, prin arni nHriie 1~·i:;aie de rclrclf.!C"rea
R11rh1t;i ( 1.2:l8 lll). sau tic );i dealul Groşilor putcu 1
ghetarilor. Ş u ri:inul şi vîrful lui Petrn (unde awm ~i ...
cobori b P1)ia11a P relucii ( 1.253 m). de unde J><'
un castru roman ele pamînt. folosit de romani ln Ina·
inlarea lor sprr cdă\ile dacice). împreuna ~" Cin·
rlrelul (:? 215 111) din munţii Sibiului, prin a~e1area
lor centrala în ;icea,li1 parte a Carpl!\ilor, iormea1ă
cumpana apelor intre Mureş. Jiu şi Olt. De pe !nai·
limile lor, ochiul prinde piscurile m:mtilor '>il1i11lu'.
Făgăra~ului, Relezatului, Poiana Rusca şi munţii Apu-.
şeni.
Sini c~le mai îndeparlace vederi. cc le putem avea
de pe vreun m1111t1• din această regiune. Panormn .
e>tc ncînlrerullL
,·\juns p<• $uriPn1•.1 ~i vîrful lui Petru, luri:;tul va p\1ttn
~3sî noi plâccri, pn11 po~ibi lil.:ilea dl' coborlh'". in cele n11.1i \':i·
riate directii. lată unrle ruti' de co11orire: prin Godt·t1nu
,,-\Ai.rurtni - S1bişrl - Orii~tic sau prin Godeanu GrAdl~·
!ta de i\\unlc Od~lil', 111 valea Mure$ului: prin God•ar.u
- Gr5diştea dt .~\unic -· Luncani Boşorod - C•lon. tn \'I·
@.l-:'Vff.IHI"'""''·,-.··
:f
Ottcw1an, Floca
l•a Str~iului, ~tin dealul Bradului - \'ale• A•1$clulul
C:ht1a - Î:\J:t Petnla ·- Petroşani, în v.tfca Jiului. prin
tft·d.u! Fl"l1l:l t.1ban - l)uş - Gura Riului 1-t Sibiu . prin
Pr i,.:0~1n.1 tf\'.lful r,•lti;• ŞugJ;ţ la Scbt-ş -\lba.
.\\11n(ii Sdic~ului . boga\i în piişuni alpine ~: p.i·
duri M hr:,d. 1111 'iot mun(i µustii; riobani cu ,,; ~1
stinc. ~au C\plo;1tii ri forestiere, ·;ntîlnim des.
6, Cl1\IP UL PllNll
Or1l~ltf' Pricaz - Gt'lmar -··· :\urel \'laicu Ş1bot
Ba'.oh1iru de Cimp - Orăşlk Romos ·-· Romoşd \",11.
d~i -- P1şc:hinti. H"c:.ur$.î(' de o zi. ŞOs~I!! bun~. llistanla dC'
la Dova · Pricai, 29 km: Gelmar. 36 km; Aurel Vlalcu. 37 km;
Şibof. 43 km; Balomiru de Cimp, 47 km: Romos. 38 km:
Romo~el, 4-1 km, \'aidci, 41 km; Pişchinţi, 40 km
Gara: pentru Pricaz. halta Pricaz; peniru G~ln1:ir, 1\urr:I
Vlaicu şi P1şchinţi, ~ara Aurel Vlaicu; pentru Romos, Romoşel
şi \·aide1. halta Rowns.Qeoagiu; pentru Şiboi ~i Balomiru de
Clmp. garo Şiboi
De la Oraştie, spre nord-est şi putin spre \"est. ~e
întinde. pc o rază destul de mare, linului neled al
Cîmpului Plinii. E unul dintre şesurile mari ale Ar-
de:ilului. Belşugul acestei cimpii îl arată numele rare
i·a fost dat : Cîmpul Piinii.
Io stinga cîmpiei avem rîul .Mureş, iar la nord de
acesta, ramificaliilc ultime ale mun\ilor Apuseni, foarte
sterpe şi mereu diminuate de agen\ii naturali, JlC de
o parfe din cauza materialului calcaros din care sîn t
formate, pe de a liă parte din cauza lipsei totale a
vegeta\iei lemnoase, care e cea mai bună stavilă în
faţa distrugerii exercitate de âpă. Intrarea spre lnir.1a
acestor munli, aici, o formează valea Geoagiulni.
I.a sud de rî1~111i~. a\·em pă11ormna lru111<>"'" ·•
munţilor Se be~ului. hrazdati de mai nJUltc pi1 <i'P,
ce se varsa in ~tint:a ;\tu. cşului.
Drumul de la Oraştie, spre est, se poate foce. <'••
~i dinspre vc'l şi pina aici. cu tre~ul ~au pc ~'),cau:1
nalionalâ, re in,nlcşfe l'nia fi:ra!a şi cursul ,\\urc~ul111.
LocalilAtilc princip;ilc pe accaSliJ rimpic, la ,11.J
de ,'v\ureş, sint: Pricaz \798 loc.). Gel mar (357 1vr J,
Aurel Vl alc u (811 loc.). Şiboi (1283 loc.), Balom1r
(750 Joc.). l~omos ( 1.458 Joc. inclusiv popul a ţia satu·
lu i Valea l(ea ), Va'del ( 1.224 loc. inclusiv popul ~ l.a
salului Frils'nci) şi Pişchinjl (416 loc.). toa lc lo~a·
lităli importa nte sub rnpo1 tul agricol.
Gospodăria agricolă colectivă :,21 Occem?rie", de
la Pricaz, ocupă locu l de frnnle ~n. regiune mirt rr·
lclalte J?OSpodării din sectorul soc1ahst a.I 3J?f!Cu.tur 1.
Un sedor important. în adivitate:1 variata a are>:c1
gospodarii, e~le cel zootehnic. al cr~tc~ii,. in sp<'C:a).
~ porcilor ~i ;1 " lor. Silozu~i. graJt~ur_1 s:
aUc CJll·
struc\ii noi au f1.sl ridicate de harn,c11 laram·colec·
!ivisti ai gu-spodâriei.
O alta i~ospod<iric prospera, în bogata. dtttpir. ~
Mureşu l ui , este Gospodăria agricolă colect1vă „f1h-
mon Sirbu" de la Şiboi. Ea produce însemnate c, n·
!ilăli de cerea le, mai ales griu şi porumb, de buna
calitate.
Din şosc~ua nalionaW ·se desprind spre su•J. pc'
\•itile unor pir aic. mai multe dru:nuri. Piim11 I duri:
pe pîrăul Romosului la Romos şi Romoşcl. Cc,• J 111.11
sus de l(omos. spre slinga, se află Vaidei, cu urme
arheolog·ce car&cteristice comunei primitive.
.,j
Ul
l<orn<N1I r"e lcg.1t de Ora1ti.- ş1 printr·un <1111111
clire.-t re dure 'P'" w~I.
I J W:•>1no„ „ a na~cut unul do1tri;:- u111;1n1~l11 \\.,h-ul 1 ,,
X\"·ll".1. '1C(·I tinar cuno<cul sub dc11un1•rt..•J .. ,ludl·nlul 1! ri
H<Huo·;·, cJrc ct hp3rit una din prunelt' c..1.r11 ~•Ir h11111
,.(';1rh•.i -.tuc.IC'nlulur din Ron!,,, .._ aii?!rut~ la num;11 I~. ;arn
dup~1 t1HH),1~h·r\ a hparulu1. tipâritl iiind in Fr.:int.1
Romoşelul ( 1.15 1 lor. inclt1$;i ~i popula\ia ·„11ul11i
Ci ungu ,>,\arc) po~ te îi punc t de plera•t'.•Pe 111a1
Ollllle r11 r<1ti. ~pre muntele Gone:mu.
111 ar<'n,ti\ 111irnoasii rîmpie. în sat ul pc- atunri 11:1·
mi t fii n\i n\i, azi Aurel Vlaicu, a diw t lumina ~ i k1.
lntr-o casa de \arani, m<irele nviatur şi invenlatvr ,„,
min Aurel Vlaicu.
ln ras11 natala a lui ,\ure l \ 'laicu. din ro1111111;1 re 1
poarta numele. cas~ declarata monmncnt al cu1t11rii
matc·rial<•. a fost organizat Muzeul memorial Aurel
Via 'cu. p„ linga o SNiP de obiecte, 'chi\c ~i plJnw·
ale im·<·n\illor. tipuri de adoane. core,;pond,•n\a, ir
togr•iii ~te .• legate rle \'ia\a '.'i activitatea lui .-\un·!
\'laicu. pn;ite li ,-~zul aici şi atelierul în c:irc a l11-
c:-r<1t. în Ct>nditiuni gie!c. nl~retc invent:1tur, inginero:
Aurel \'laicu.
Luprn lu i Paul Chinezul cu tur~ li. Linia prtnclpa11 de co·
n1111li<'11(n'. aici, lrCC'e prin 1ncntorabiJul loc lll luptelor cu tur
eh. d111 ':'>(•colul .11 Xf\.'-lca. Contuna .:\.urci \ "h11cu '" ;dl:i lu
m:jlccul <:1n11>1ei în cart· S·1l da~ lupta . (n 1nr1r~ilu'0 dt• ~ ud "
s;)tu lui :->lnl ln1norminlati cei c5t uti cu ctCeş t pn ' c~ Tot 111ci
:i fost rid1cat3 o capdii d.- ciitre St. Bathorl. pt lo~ul und"
•c«lo a fo>t doborî! dr pe cal de turci ş1 •alvat de v1lea,ul
Paul Clunewl.
H5
Lu111<t ce.1 n1ai 111v('tşunat.'\ s·a dat pc lrritonul currin':'>
fnlre 001nuna .\urci \laicu ~1 piraul CugiNlui. Punctul pru1
cipal al cirnpuhu. de 1upt3. putem ::.pune că. e n1arcat prin
~falia Ş1hot Monuntcntul ridicdt în anul 1890. Jo an1111ttr..·d
acc~tei lupte, se po.:ttr vedea in parcul g..iri1 chi..ir d n lr<-n
Dup:i ce pr;1d.1 o huna pJrle din Ungaria de sud ')& 1.,,„
Ron1in~a~c:1. IJ anu l I li9. la inceputul lunti octon1hnl'. bc·
gui :\h cu 10 J'l>1~a'l-. ln frun t('.'.J unei ar1nat~ d<" cca 60 de nu1 dt·
oan1cni, nfl\·J ll·~lt· :n :\rdt•al prtn P<Jr tile d~ Fier ale Tran)tl\n
ntc.•i. \„01evodul :\rd"alului, cu o arm atâ inftrioar:\, se re·
tr3gt~ dioa11Hc.·:1 inanucului i'l se aŞL'<JZ~i i n ti nulul cupri n:1
intrt> Or:1şli<' şi Sehcş. aşteptind ajutorul lui PauJ Chinezul
prefect de T1nuşoara.
La 12 oclombrio. «·le doua a rma te se aflau fata în f>lii
'
Turcii '-1.: organ11<-ază intre \'iner('a dt.• azi şi Ge'm•n tupll!
tnc<-pe cu 110:-ocul co1npll·t de. partea furcilor. ln~u~i ''Olt·
vodul Bathori cade r:uut. ln ultimul rnoment le \'Îne s.al\·area
.-'\par<" armal;:i 1nlntultoat(' a lui Paul Chinezul. iorrnata din
multt elcm('ntc \ăran~h Cu puteri supraomenc.şll (l,<" zice
ca Paul <:hint•zul lupta cu dcu;t !'ăbii), victoria, care 'uridc
fa inc-."put turcilor. le·a io~t smul.sâ. A.u c:tzut 30 de 0111 th.·
tur('i
7. VALEA CUGIRULUI
()ril~tic \'intr('a - Cugir. Excursie de I/. iL şo,(·<1
bu!Jl. Gara pt• Jinln ~l"Cund;ira Şibot-Cugir. Distanta dr f,1
D l'\'(I: \:inC>rl'il, „7 k1n~ Cugir. 53 km.
D in fata Şihvtu l u i. spre sud, pe Riul M 11r~ ";" :ol
Cu~i rn l ui .
o lin'c fcrnta secund;1r;1 şi un drum ('<Hllu
nai duc 5pre Viner~a şi Cugir.
Pe dru mul cnre sccundeazii r u destula iiilelil;ih'
cursul pîrău l ui, Şfll\ cu tren ul, ajungem 1;, Vi11crea
 &l,)!1
.1 •.I 'C·"'""" ' "

I I~ I 'V'~~
f lridul rtgiullil lluntdoata 4-H
f;

(2.„ţ8,~ h.)\'.), con1u 11a r11r;1t;,t. r.a \.1 ·<' i1upunalo:1rc ~ ·~,valeaprezenta
Dăii, caraderf-:(ir epociîni a;i('cst
Indică
dou:i a fi rrul ui,
~ocictatii d~cire
lor.
cu o lnflorifoarc gospod;iric "gr.fo'.:\ colechd L .
cui!C>ri' acestui s·<t sini vcsti\i me~teri lo fahm<'.c.: . L;1 1•oale!t• <l«alu!ui a io'( de,roprrit şi un unf)'H"
rt
l„~ ·e.
srînduri:or şi ~;ndriielor. ln dreap!a dii, ta \'l11r·r<'«. t~\1 ~••••• tt.>7<.1.ur c~~ 111• n1ede n1;H'C'donc11e, fnloz;it<.· de dac i:
se ,arh1 urn1cl e unei a~P1.{1ri din orind11irc<1 roni::z1.:·:· h• III Jl(l!'U! '.->('\.'O~llfuj I f Î.C.ll.
primilivc. Echipele culttwilc nle căminului rnliur;1( d ., 11,~ . D i11lr~ C\(';1'~1il~ mai importante cc >C pot face
Vinerea dcslaşoara o rorlnid acti\·il.l!e rle '" '"' n oe aici, am··11im pc cea mai plăcuta în mun\i, spre
l<l \ 'inerea pe apa în su~. ajungeu1 la Cugir !'l.'\GG .1~1· ~l;fd, paralel cu :;ra Rîului Mir. apoi spre sud-est rii -
loc.) . Cugirul. lora!it11(c ln$emnată datoril it ur' ne[o:· ilii'l\I( .'I!. Răchita. B~trina. deal ul 'legru şi .e\'enlu.al pîni\ (n
de aici, e aşezat la poale!e mun( ilor, într·o r<'~ilo_,,. 1'11 ·dan şi vîriul lui Petru.
foarte plărn\ 1 ·· ln muntii Cugirului, l:i punctul Rach.ta. a fost în -
- ·~intata o păstrăvărie„ în \'t>derea oh\iner;i de puieli
I a 1756 a<l.~po>tea o 1:nitate de grăniceri r1.n1i•t•. <„ j!' păstrăv indigen, pentru repopularea apdor de
l a 1803 lnfdntîndu·5C, la împreunRrea Rîulni ,\hr~ \. :· n!c di n h<l7.inul Cugir ~i Orăştie.
ru Riul ,\·\i(', o uzi nă nH·t.·J!11rgir„1 C.uf{ir11 l ":i 111fti ~ '." .;t Jtinern rul d~ la Cugir pc Riul ,\·\1c în sus ii pu·
<lato~itâ con~1·11r\ii!or noi. luînd un avint den,ch1t tem face cu trenul for ,l cr pînă la Gura Arieşului,
Lingă uzi1w. Jocalotatca :ir('şi un mic parc r .„ .,de se af!ii ro:i hilit~\i de ca.zar~ în casele forestiere.

girul <.>>le un lnsemnat ren<ru d<' ~xpli\atarc ~ t1·:!i·
$Î
nului. în rn•e srop s-a ronstru it o linie kr~tă inth'
l:i;1la pe !(:ul ;\\ic ia s;1~. Ae1·ostă linie trece pc li·~~
un b 1raj de alim„mare :i Lzinci electrice, foJr\<.> h;
mo; ca asp.-ct şi poate c;1 ~i m~i interesant de \'itit:;;.
Pla toul de sus al dpnJului Cct it \ii, care dnmin:i
în tntrci;ime localitatea Cu!l'ir şi împrejurimii~. pin;i
la mare depărtare. e cuno~cut, în urma makrblulu·
1
·;1···
1 ·.~· l a Gura Ar1eşuhu se poate ai unge I~ cabana Rl!-
c :1ta, a uzinelor clin Cugir. ca şi la casa de odihnă
~ uzinelor Cugir, s;tuată la punctul Prislop (resp.
·,.~a ong nea va ii Alunului). La acest punct se află şi
~~uil cantoane silvice : rnn lonul Prislop şi cantonul
~"~tea Alunului, la care turistul găseşte adăpost.
.llil!'<,,. Ocolul silvic Cugir ext'Cu\ă gospodărirea păduri·
"ll.ir din bazinul geografic ~I văii Cioara şi al r!ulul
µgir (Rîul ,'\\arc şi Rîul /l·\ ic).

l
a. heo:ogic dRt la iveală. ca aşezare străveche. Ccrre-
t~rilr şi indicntiile de suprafa iii atc terenului arati!.
ca d<'alul ccta\i i a fost iortifk:it în acele 11r('111uri in
<lep<1rtate.
,\\aterial cernmic, provenit de la poalele d~ sud-
e~! a!e deah.1lui Ceiă\ii, l~ul num·t „Poarta cetăţii",
'f· Secloru l de exp loatare şi transportul lemnului·Cu-.
. [ir (pendi nte de l.F.E.T. Orăştie) execută exploa·
~tarea lemnul \li şi transportul pe calea ferată fores-
- eră din bazinul Rîului Mic (gara terminus la Arieş )
...
.. ;:;

şi <>x11loatarc:i r;işinoaselt.>r şi tran,porlul lor p~ .1 pa
dm ha111111I mului Mir.
l11tcr~,.1nt dr y;1111t e>tc npustul (barajul) d~ 1,
Canciu. gar:t ele exploatare şi iun'cularul portal!\' dr
se<" h11~ten1 <Ic l;i \ rieş-l~achila .
li. OE LA ŞIBOT LA ALBA -IULIA
Ş1bo t T3rtbria .... (:ioara "·- \'intu dt• Jos i\lh a l1i .
li:t. Excur si<" d<· o zi. Oistanla dt.• la l)t!V3: T?Jrtârln. 48 k10.
(:ioara. :)4 kn1, \ :in \u de Jo-::.. ;,; kn1. Gara: p(lonlru Ttirt.:i11;1
~i C.1our~. halt u Tarţ;lrj " „ pc·ntru \'inţu d<• .foit, R'~r:.i \'i u~u
de JO!'.,
Prinrn lo~alitalc, în \•a lea Mureşu lui . ln csl de
Şilml e T;irla ria. I n dreptul lrnl!ei Tiirt ări11 , >e d~s
pri nde din ~oseaua nat!onală. ,;pre sud, un dr um ra re.
t rcr ind prin Tărtăria (9:l8 loc. ) , duce la Cioara ( l.942
""'-l ş1, 111 continua re. la Vi nerea. fn valta Cu1(·
rului.
ln la t ~ cantonului C. F.1<. rl: n Tarlilria. se art:l "
import ant a s1.1\111 ne neoliticii, în care $·3 nfl at ~i te·
ramică pirla t11, aparţinind culturii Turcls ş. Tot aic i
s-au descoperit şi vestigii din epoca mi gra\iilor.
La Cio;m1 s· a niiscul c<ilugiiru l Sofronie, ca re 11
lrai t în veacul al XVIIl ·lea, cunoscut în Is toria ras ·
w nlclor \ii rMeşl i din Tra nsilvania ra ani m:Hor şi rt>rt ·
cl ucător 11 1 ril~coalei din anii 1759-61. împotri1·n 1t8 t1 ·
pririi jugului habsburgic şi a ca w! ici$mului.
La ~chitul înfiinţai ele ~olronie la Plă işor, la 16
km spre munte de Jocalilat~a Cioa ~a . a fu ncţional o
şco;il:1, la care 111\'iiţau copiii d~ \arani. Azi, 3«~>l
449
s~hit cridicat în romuna. ia r la Pl~iwr s-11 cl"d.l
JO !9:18'chitul „ \ft~ia'.
De 1.:J Titrlttrla. 11rn1in.I \"alea J\~ureşului pe ~<'~"a
sau c u l7cnul. ajunh~i: •„ Vinţu de Jos \ 1.120 loc.1
Este una dintr.- comunele mari. prospere ale regiunii,
Hunedoara. inlin,,1 p~ o mare supralnt~. cu terenuri
agricole rod itoare. ca loatP aşezările tl in \'al~~ Mu·
reşului. cu li\c11 dP p"mi îrnrli(Pri şi terenuri cu vii.
Castelul, monument i<tork. din Vinţ. numit caste-
lul .. Marti nuzz i" a a\·111 " deo~ehitii importa nt~ în
eve niment~ le legate ele i ~tori :i Transilva niei. ca şi
în r~srcrnla din 1784185 şi revolutia din 1848/49.
Nu 11 ,·cm tlatc sigure pri\·if<rnre !li ori~inil~ ares ·
tei ronstrurt ii ln urma împrejuriirii că. pe la mijlo-
cul vt•11cului al XVI -len. a iost locuit de c•rd inalul
şi gu\'ernatorul Ardealului Martinuzzi. este cunoscut
., .„ .,;i~
„.
• •
..
'
,.
;.~
. ·.:(:;-
\ 'infu de / f.ls - castelul A1arhnllui
 •• •• „ ••••..,.•••„„„.___,„•..„„„„„„„„;••••„„....„,_ _ __

45 \
;;ub denumirea de castelul „MJrlinu7.z~" .. Do!l'e~iu~ .
~i castelul de la Vin\u de Jos sini a'!'m;1te msa ş~
ant~rior timpului cind a !111r11t în posesiunea lu! M?r:
XII. Valea Geoagiului
t!nuiii. Astfel, la anul 15,i6. castelul. cu rele ce:1.~p.1r şi versantul drept al Mureşului
ţineau, a fost dom1t lui Radu, ,-o~evod. al Ţaru. Ro- pînă la Alba Iulia
mtneşti: la 1537 ajunge în p rop.~ 1et11 tc,1 l111_ Ma1lath
Ştefan voievod ~1 Ardealului. lnsa în nr:ut _l<J40 Ioan I. Geoagiu şi Geoagiu B ă i . - 2. Pc vlil!e Bozeşu·
,Zâpolya ii ia de la Majlis.~h şi !.1 don~a:a din nou lui· lui. - 3. Ver$antul drept al M ureşului de la Geoagiu
'Radu. Abia după aceast;i dalt~ 1~t~a ~n pose~rn lut la Alba-I ulia.
Martinuz:ii şi a lui Cas1aldo. Aici 1ş1 _gaseşte, la. a_nul
I. GEOAGIU ŞI Gl:OAG IU BAI
1551 moartea Martinuzzi, fiind as~smaL Toi a1c1. a
I murit la anul 1597, dupa un arest de doi ani, Aron 0.l~Ue Geoagiu - Gooasz;u B~i f.":ursie de •/2 • I zi.
,I Tiranul, voievod al J\\oldovci. . . . Distanta dt I• Dtva: Geoagiu. 37 km. B~ilr Geoagiu, 39 km;
'i Au urmat apoi o seric de alti proprietari.: un_ hm'
îndelungat a \inul de episcopia rnmano·c111ol1ca din
(lara: h~lta GM>01.riu. D• la Oroşti~. 14 ktn. tle la Deva şi
Orăştie. ln tim11ul sezonului. cu"ii de aulobu~c la Mile Oeoa~iu
!
Alha-lulla. • · I Geoagiu. Aju nşi în ''alea Geoagiului (207 rn al t.),
Castelul, în formli de cetak: e~a mr~111 1~ra c•• pe ŞO$eaua Deva-Orăştie sau, pe dreapta Mureşului,
un val şi şan\. din carr se mn1 pastreaz<1 şi acum prin Dcva-S'meria·Uroi-Rapolt·Bobllr)a. apoi conti
urmele unei mocirle. nuind pc p!răul Gcoagiului in MIS, spre nord, :1jungem
Forma generală a construc\ici este redangulară, în comunu Geoagiu (3.034 loc.) .
cu ziduri tnalte. cu etaj. Aripa de nord, cu f~1ada el. Localitalea este situată pe cursul de jos al pîrăului
minunată, se ,-ede şi 37.Î. ~alura d_e vest ş1 de sud Geoagiu. la ronrtucnt:i acestuia cu Mureşul. Are o în·
stnt slah păstrate. Acum. mirarea m castel se face tindere foarte mare de-a lungul drumului şi a pîrău·
pe )a nord, pc vremuri era pe la. est . . , lui. Obişnuit, locuitorii împart comuna în Geoagiu-
Deasupra porţii actuale se afla o 1nscnp\1e, care Joseni şi 0Pnagi::-511seni.
ara tă cii a fost construit~ la anul 17:-13. E centrul etonomic al văii, localitate vestită pen-
La Vinţu de J os şosea u a naţională şi li~ta f~rat5 tru ptunicult uru. creştere>1 vitelor şi pentru cîmpurile
::;e ram1fică. De aici, o putem lua în dou~ ?•rec\11 He sa le r<tditoare.
spre AJba- lulia-Teiuş, fie spre Sebeş-S1b1u. La Geoagiu a fost înfiin!atii, !n ultimul timp, o
Staţiune experi mentală agrico!ll. Sla\iunea ca şi
- Şcoala horticolă, din această localilate sini preţioase
inslitujii pentru dezvollarea agriculturii.
452

Gospodăria- agricolii colcclivll „Drumul lui Len•n".

pe lingă agricultura şi zootdmil' i~i indrt>apt:i :1c;:.
'<itatea şi spre sectorul pomicol. ·
La <'Cn. :~ km vest eh- !oc:1litote, se ail~ ~ituat in·
tr-un loc pitoresc, Jn mijlorul u11<!i piiduri de lm1z i. un
bil!C utilat sanatoriu T.B.C.
\'iaţa culturala a localiUitii c~le muii anim:ilii de
activitatea rodnicâ a crlminului cultural.
Din pund de \'Cucrt• :1rl1~ol1>gic. Geongiu e!'tl' cu·
no.scut pentru ;:şez:tr~:\ rom~n ă Gem1isara (ele la Cig·
mău). care se întinde şi în hotarul acestei localită\i.
ca şi pentru unele dcS('operiri mont>lare.
Geoagiu! a iost eînd\'<l >eiliul une: episc()p[i or ·
lodo.xe.
l n timpul revolu\ici lui J lnr iu, !n fierăriile de aid 'l
~e iahricau lănci pentru înarmarea {ăranilor iobagi.
Localitatea a devenit cunoscută şi cercelalii datorită. <:u •cmp<?;ah•rJ de 331 C. Apa a;e califo\i radio·
mai ales. băilor dfn apropiere. 01• la Geoagiu-Băi. actiP·.
Geoagiu Băi (2.i.1 loc.). Halta: Gcoo~i11. pe iiniu Bur!lr('ljti· S:ahi 1 im~n!11I biii!or, format tl'n b:1i di! cad a si
Arad. De le ()roşii<' p1no Io băi. 14 km. Din Or~şti<:. în ••· l)a7;ino in;·his(' *i două mar i IH1i inc ştrand, se afl i\ t~1
zooul blilor, curse de au lobu<~. Gb dui,..: în <•••d~ odihnă 1111J!Ol'11l un:1i parc.
şi case rnrliculare. S.ttQn I ma; -l!i 4"ptembrir„ .\pa de l:i GMagiu este tnlrcbuiniatA am in cum
Stat iunca balneo-chmatcrkiî Geoagiu e cunoscută i~lcr?;1 la~eciiuni intestinale, iicat. răi l>iliare etc.>'.
incii din timpu l romani lor. din inslida(iilc cărora se ctl ş1 sub ror.rn11 de băi (rcu1na tism, pHrCJfizii. org-~1nc
pot vedea urme îngcmn;ite. Situată fle vcrsnntul drept etc: ) . I n. ;1n\1unc se g~s~şte namol icrugi1ios. înlrc·
al Mureşului, in!r·o regiune înconjurată dl' păduri, bu111(11 l in scop terapeutic.
la 352 m altitudine, cu un climat plăcut, cu foarte !n ':o:aru' ;atului GL'Oagiu Băi. pt' o terasă clin
mici varialii de temperatură, este un loc polrh·it pen· :ipropicrea instalaliilor h:iln~are, în !ocul numi! .Jl<r
Iru recrea (ia oameni k1r 11nmcii, /\re ape oligo·mctalice tare'', ~-~ descoperit. întîmplător. un te111 ur de mo·
mezotern111le-. Jpă calcl1roasii termala şi fcrugi noasii, 11ede formai din 157 de pie~e (una clin a ur, t 1 L[1i cr!.'
 ?·~~~·"' .„ .... „.. „...„„„ ..... „ „ .•••.••„„„„•..._ ....,„.„. . „..........
,.„,,::--------~~
J39 diferite monede mărunte de argint şi 6 d'.n
aramă), rlin veacul al XVlll·lea. Tezaurul se altă m
colecţia mu:ieuhJi din Deva. .
Excursii: în pădurih> din jur. Io poşt<ra de la C1gmău, di n
.. • !'/ od 1• sud de blh), la Siicărfmbu (p••s t•
O eaIul Magur z '
dealuri 3·4 ore), la vîrful (lur~u\ota (1 .030 ml._ ca '. '
de la Mada, de la Bădia, Ardcu ~; l• cheile C1bulu1.
2. PE VAILE BOZEŞULUl
Ge.oagiu - Bozeş - ~\ada - Ard<U - Balşa -· Glod -
Almaşu Mic de Munte - \lma1u d< Mijloc - ;\lm~a Mar~
Excarsie de 2 zile. Ol•tant• de la O.va :
51 km: Ar<l•u. 55.50 km; Bal,a. 59 k'.": Glod, ~9.50 km. \: o„.
fi
ii 60,50 km: Almaşu Mic de Munte, 63,50 km; Almaşu. d~ Miji~.
~;
;:,. 60 km: Almaşu MJre. li8.50 km Garn : halta Geoagiu.
De la Geoagl:1 spre nord, un dr~1 m duce .10 satul
:l 1tenghet (701 loc.), i;ir drumul pnn;1pa! l.i Bozeş
' ( 477 loc.}, cu izvoare de apA mmcr~la'. . .
De la Boze:ş spre nord. se dcs<'lud trei v51 srcun·
dare fiecare cu cîte un drum. Prima. cea de la apus,
duce' la salul Mada (847 loc. cu satele Gur:: Oan.du:
1• lui, Stăuini şi Trăpărau!a). ru frum_c;>ase slnmt!m ~·
regiuni pitoreşti. ;\ doua. cea de m11loc. duce ·~ ro·.
!
muna Ardeu (21i lot.). r.u cheile de 1~ Ar~e~. iar a
''
I
treia, la răsărit, duce l;; llăcii~ !.205 _loc:l ş1 C1b unde.
'i avem să l haticilc chei de la Bac11a ~ 1 Cib. . . ..
ln perc\ii siinroş i ai aceshlr strnnton ,e 11[1a 111 •11
I multe pe:şteri. . . •
lntregul ţinut din nordul şi e51ul Geoag1.ll1u1. ror·
~~
mat din rocă calcaroasă, e_st~. 1Jlin de pe_şte~1. Des tn-
ttlnim în aceste locuri ,·eshgu ale omllla1 dm comuna
primitivă.
li
...
Cheile şi p~şterile de la Mada şi Balşa. Prima vaio
!~~·· smintim este valea Almaşului, care duce prin Mada
lff$~;; şi Balşa. Mada e~I<• \'esrită pentru merele şi cireşele
„~~"li"" ce produce. ln lwla rul ci se află o sta tiune din co·
tii~[';1." muna primit ivii. Oe !a ;\\ada la Balş!! valea se slrîm·
~· la cheile
. ;! l,.~.;i~.
~·.•,„~.~'1,·. :.~,;:· ·.' tează ; pîriiul trece printre stînci. care aproape că
se împreună pe o lungime cie peste 3 km, formînd.
, ·v che ile Mada. de o frumusete neîntrecută. Ele nu pot
•
l
: ;• :fi deci{ călare sau pc jos.
striibălule
I( Inainle de a intra în dclil~u. v~nind de la M ada
,
~
la Balşa. în peretele slîncos din~prc est aflăm „peş-
Bo•eş: ~ km: M~~·· tera zidi tă'\ cu mai multe ramif1ca\ii şi încăperi ln
, 'l!dîncime.
,, .{: Alte peşteri, intîlnite în împrejurimile satului Balşa,
j· ,)ii;,· 'Sînt cen de la locul numit Piatra Slncolşului, în care.
r .,~!'. 'S·au gilsit d'fcrite obiecte din hronz. peştera din Do-
i~ i sul Măzil, era de la loc ul num't ,,Dosul Oobîrleşii",
,. "'!.-cu mai multe ramifica\ii şi înc~peri.
R.egium•a din jurul Balşei • cunoscută şi penlr&
TIUmeroasele urme arheologice. O slaliune din comuna
primitivii se află Ct\'ll mai ~us de biserica satului,
altele la locul numii Piatra Vllcarului, la Izvorai Be-
'l'ia, pe dealul Cerătului. Jn acca~la din urmă au fost
,~ ~. date lr1 iveală ohiecte arheologice - ceramică şi
·, ;, ~)i~ 1llielte din bronz ·- caracteristice epocii bronzului.
:, i '~' Cheile ~I peşterile de ta Ardeu şi Glod. A. doua
: ; "î1 4( vale. numim v1ilea „ Ruptnrn", duce pri n Ardeu şi Glod.
;'.:, J' Drumul e greu pe aici. Ardcu ~ o romună interesantă,
,\it aşezată într-o dolină IJlarc. M:1i jos de sat, valea· tr~
'Prin cheia Ardeului, care e foarte mică şi lrebue !re-..
: ~ută prin apă.
~~.
â::,~o....~,~----·~--'""··-,----·-·----c-..·~·-...-<. .;;,,_~ .•

La nord de J\rdeu, în peretele sltncos num't „IV!iu".
avem pairu peşteri. De aici cu ce\•a mai la sud, l.i
„Piatra Peştera", inlr-o peşteră dărîmal:i. ~-au gllsit
urme ale omului societăţii comunei primith·c (vase
pictate în roşu, dălţi din amfibolii, aşchii d111 s ilex
etc.) . L~ „Cheia" avem unne de „cetate''. în „de~­
lul Judelui" iară~i urme ale omului din cc>muna pri-
mitivi!. ,'v\ai cunoaştem peşteri în această regiune la
„virful Cornetului" şi la „Cetăţuia", unde au fost
aflate Instrumente din p iatră şi bronz.
De ln Ardeu. spre nord, putem continu <i cu vizi·
larea peşterilor plnă în hotarul salului Glod şi din -
I
colo de acrst sat, unde sînt peşterile „Gaura Min-
drii", „Peştera Feciorului" şi altele.
Amintim şi valea Obului, prin c11re duce un drum
anevoios spre satele modeste Băcîia şi Cheile Cibului.
Lhtnd p!răul, pe cursul superior al căruia e 5(.
tuat salul Cib, drumul trece în valea Glo<lulu~ şi prin
satelt' Glod. Nădăşlia, Almaşu Mare. 11jungt111 in -ŞO­
seaua 7.latnei.
Pentru e~cursii. va,lea frumoasă a Cibului este
una dintre cele mai potrivite. Ea se poate străbate
numai ~~ calul, cu piciorul. sau foarte grru . cu că-'
ru~a. A1c1 dăm între P iatra Corbului şi Pleşa Ardeu-
lu1 de Chela de ta llăcîia, iar mai sus, lle Cheile Ci-
l[
1
butul, care slnl fermecătoare. Cib este un sal situat
înlr·o regiune sălbatică. Casele, aşezate la umbra
cit~ unul nuc secular, oferă privelişti romantice, tn-
soj1te de zgomotul ptraielor. Din Cib, pe un Jrum de
munte, se poate trece ta Zlatna.
I
~
(ilut/11! rt';l,ifln:i ffun~dcc.ra
p„ anJ~lă mie gll>im .-iteva peşteri, wninlite şi
mai 'u«. ca: „Gaura Mindrii", dnprt l<'ge::Jii locul
zinelor. ,; Peştern l"eciorului, ln care, du;>~ iradi\ie.
se as.:und~au fl,icăii pe vremea cind îi prindeau cu
arcanu! pt•ntru a ii du~i !~ oaste.
Cele tre: pîraie ce se înti!ne;:.~ la Bo!cŞ, i1vorîte
din n11mii -iincoşi, lăstnd ln urm;i in cur:<td lor spre
sud di1a de strî111 tori, dau naş!ere, la iF·~' re.1 clîn
_lnal\111 mun\ilor. \'ăi i brgi :i GN>agiuh1!.
Din Bt>ieş, pc şo~Nl spre nord. <lupii o pantă
mare. (rPcincl prin Ardeu, ajungem la Balşa (859
loc.I ~; V<>ia (474 loc.) . De ia Voi3 s1>re r~săril. dru·
mtil tr('('c pr':i ~att'le Almaşu Mic de Munte, Almaşu·
de Mijloc. ~pre Alrnaşu Mare, pentru a rnt>o:i pc un
drum în :-erpcntine, de 1) rrurnusete rară şi cu pri·
velişti lr.r'atătoare, la Zl~tnn. Satele ..\!maş stnt ru·
nosrnk ptntrn xikftminte auriie;e.
D'n \'oia, odinioarii sat de cărbunari. pe un drum
vicinai putem :ijungc prin Porcure~. Cured1:u. Şesuri.
Bucure'}Ci, Crişrior !a Brad. D'n A!maşu Mic de Mun·
1· i·„. te, ml al•. ,lr11111 \'irit111I lrrre pfr1 Poia11 ·1 şi pe ltngă
;{ Ji ;;:~:~1~c~~:··~~~;~lt:~.p~î~r~;(~e;:c:~iitn;: . :~~n~~l~i d~î~~;
11
'''l'~;tw:· ,Babii ( I .!06 m), din 1>inteecle ci\mra se scoate de vei\·
'.
curi1:~:~. ~~~:h:!g~~1~~~~L~~.:'::~ 1~;!,
fj.·î,':·,.· .'.it..,·
: .• obiec:e romane,
străvechi.
nima~e
1
sporadic. umeroase
ra urme a!e exploatărilor
1
 S. VERSANTUL DREPT AL MUREŞULUI.
ajungem îndată !n •alui Slirăcsău (417 loc.), cu vi!
renumite.
OE LA GEOACilU LA ALBA· lULIA
Jn hoiarul satului Sf.răcsău, în partea de nord-est
Gtua~iu ~lormot"" Vileoi - Homnrod - C•ru B.lclin1i a localită\ii. lu locul numii „Sub Boacăş", în drumul
_ Băc 1 nţi \·alta \.\are - Ciungi - Bulbuc - Blandiana de hotar rare duce din \'ale spre nord, paralel cu pt-
• t "urp5r - lnuri - Pichşa - ,\lba-lulla. Ex· răul Birişului, a !osl nilal un tezaur de obiecte de
- Rfl<'"il. .1u "
curs11: dr 2 i1lo. ni.tanJa de 1• Deva: Merme:.•u.vale!U, Sl podoab~ darke, din 11rginl. dm secolul I t.e.n.
km; Homnrod. •2 km: C,„u flâciin\i, 46 ..'i() km; lli<Cfiinti. 42,~>(} llrmP.ază .Apoi, în rontinuare. Acmariu (1.110 loc.J,
km; \'ah•o M3Te, :;2,;,o km. Ciungi. 63 km: Bulbuc. SO.!iO km: Blandiana (842 loc. ), Vurpăr (sat inglobat la Vintu
Blandian.:1. r,a knt; R!tcf.~t~u. 17 km; Vurpăr, 59 knt; lnurl, 62: de Jos), Piclişa (9:l2 loc.). Alba -Iulia.
km; Pic1işa. 80 kn1. Gara: penlrt1 ,\\crnlcr.cu·\'lilrn\. ~I Ho· De la Bla11di1111R. lnr.ali!afe ru însemnate urme
morod, ~arn OrXştic, 1\urr.I \:taicu sau Şlbot~ pt.~ntru C.c-ru-83· romane şi ceramicii ~ lavă deos~bif de importantă, ce
c;lin\i, B~dintl. VolM Maro. Ciun~i şi Bulbuc. 1tar• Şiboi; pen· se întinde mult spre nord, pe pinfo tn sus. se poate
Iru Blrindiona, halta Blandiana: peulru t.lrlcăl~u. Vur~lir ş! trece. după ce urcA111 la satul Răcătău (412 loc.J,
tnurl, r.ar:> \'inl11 de ,Jos; pentru P~cliş.a, gart• Alba tuJla . pe versantu l cel~lalt al dealurilor, coborind pe pJ·
Din Geo~giu s~u din Boz~ş drumuri ~omunale ne răul Ga fatului 111 jo!>. în valea Apoldului.
duc în J\\crmczeu Văleni (5îa loc.). un sat aşeza t J>C Pt> malul drept ni Mureşului. fată în fată cu Vin·
loc trudnic. lu de pe cellilall mal, se află satul Vurpăr (îngloba(
O şosea ,·icinală ne duce d!_n Geoae:iu. pe la p,oa- la Vin\) . Dea•ua>ra localilă(ii, pe un semeţ pisc de
lelc Malurilor, cu versantele catre .'\\ureş. pni1 \11,nju deal Flincos, gola~. ~e văd ruinele cetălii Zebernle
de Joş spre ,\!ba (35 km). Din aceasta şos~a. luln~
drumul c(lmunal spre nord. pe Yalca Homorodu!m:
trecem prin Homorod ( 1.549 lo<'.). !a Ceru Rilclim\1
(479 loc.) . .Mal la 1>st o altă vale ne conduce. tot
din şosenua nrnintitii. la Băcăinţ~ (745. !oe-). (272 m
alt.). Valea Mare (401 loc.). apoi !a C1ung.1. Du~ Bă:
căinti. spre nord-~st, un drum greu duce nr.in Curpcn1.
(286 loc.). Bulbuc (:l02 loc.), tot la Ciw1g1. Pe nccu·
stă vale, cu Mte 1n1prăşliate, dealurile sin i pline de
nuci şi a l!i pomi fructiferi.
Urmtnd tn continuare ,·alea Mureşului spre est

460 Ouovu>n Floco
;au Ebcrnlc, cum o numeşte poporul şi c3re, priu '"w l
1638. np11rc sub numele de „Felsi)\'a;" 1c~tateu de
sus).
Nu se rnnoaşlc mai
de aproape d ata ·rn r·· 1· ··
1in am
acestei cetli\i. In ea :iu fost ţinute, tndelungnlil vrerne.
tezaurel e ramili i!or nobile din Vini şi Vurpiir, c;irc, în
vremuri de reslrişte. ~e refugiau aici. Deşi ruin•tă,
se mai vâd diverse încăperi, din care unele par a li
tăiate în stîncă.
La nord de Vin\, resp. Vurpăr, se află comuna
l nuri (282 loc.). cu o serie de cătune în jur. nşez:ile
pe inlil\im i. la care se ajunge din valea Mureşului
urmînd pc ,·alea Vin\li în sus. Vederi largi se deşchid.
de aici. !n toate părlile şi mai ales spre \'31ea Mu-
reşului şi a Sebeşul ui, pînă departe spre mun\ii Si-
biului.
Jn holurul locnlilă \ii lnuri a foşt desc••µer irn în
ultimii ani o importantă aşezare străveche. unde s-a
aflat. pe lingă material ceramic caracterislic epocii
bronzului şi celei dacice. şi un tezaur cu m:>oede re-
public~ne romane din secolul I l.e.n.
Ultima localilnlc de la nord de M ureş, i11nintc de
a ajuni:-e la Alba-Iulia. e Piclişa (9~2 loc. ).
·~.
I
11~~--~-
'J
I
(}l:Jt!aJ_ rrgtu1u1 Jlnnrdoora "61
XIII. 1\Jha Iulia şi împrejurirnile
I. Oraşul Alba-Iulia. - 2. Valea Ampoiului. - 3.
Oe la Zlatna spre Valea Dosului şi Almaşu Mare. -
4. Pe v~lea AmpoiteL - 5. Podgoriile Albei. - 6.
Partea dreaptll a Mureşului, de la Alba-Iulia la,
Teiuş. - 7. Partea stingă a Mureşului, de la Alba·
Iulia la Teiuş. - 8. Terasele şi dealurile din stînga
Mureşului. - 9. Pe Tirnav•. - 10. Valea Geoagiului
sau a Teiuşului. - 11 Valea Gălzii.
I. O RAŞU L ALBA·IULIA
Or•$ul ;\lb•·lulia. C.tatea \!ba-Iulia, C•todrola romano·
eatolică şi celelalk monument~ istorice do pe platoul celiitll,
Muztul Atb•-lulia. llibhote.:a B•tthi•ar.eum.
Dlstanl• dl' la Deva: 76 km. Altitudinea oraşului iatn de
nivelul m:irii, 224 m: a cetă1ii, 249 m.
Oara: se ailn ln parte• de ' Ud a oraşului Dcpoiit de ba·
gaje, bufet. Ptntru linia Î<'fată Alba-lulia-Zlalna, gara c.I r
şi ln partea c!e nord \'<Sl a oraţulul.
Transpor1ul de Ja gara ni:tr(' !n orl!Ş se face cu autobu~u1
:sau cu trasura . l)i~tan!a p1nă tn centrL1I oraşu lui, J l/
2 kn1 .
Hntelurj, restaurante, cofeUiriJ : Hotel şi restaurant ,.,'1u·
roşul" in piai• l ,\\ai. cofetărie in strada I ."1oi.
Adre"' utile : S•atul popular raional in plai• I Mai, Sla·
tul popular oraş ln piala l J\101. Tribunalul uional ln slrad•
I. V. Stalin, Banca R.l>.R. în strada Molilor, Poşta fi telefoane
tn strada Molilor. Spitalul de stat în strada Unirii. Şcoalo
mqclie nr, J in strada 13 Decembrie. Şcoala medie nr. 2 ln
Platoul Romanilor. Biblioteca ralonală io strada Armota Roşi•
!"7'"""·-=---:----~-----------""':"--

462 Octauion Flo«>

Ghidul regisutii Hunedoata
Mutcul r<Rlonal ln strada 13 D<tembrie, Cua de cultU1'l Tn
strada Ann.ta R°'i•. ~
T•alTu şi dn<malogral: Teatral cit pipuşi in •lroda Bcla ~·9 .•
13ralner, Cl~maloiral•I " Vk1orla" în slroda Caliraşl.
Alba-Iulia e situată la poalele nnm\ilor Apuseni,
i.
pe ţărmul drept al riului Ampoi. nu departe de vărsa·
rea acestuia 111 Mureş. f
Oraşul s~ întinde pc n mare suprnfi•tlî ln lunca
Ampoiului, rtt şi la apus de acest~ pr dealul C('\ălii.
Dar.ii ornşul de jos, cu strazilc sale mai rnult sau ţ.
mal putln drepte şi paralele, cu pletele largi, oferă lS
mai puţint• lucruri monumentale de viizut, eu aut „.
mai interesant este. sub acest raport, partea de oraş :t·
de pe dc•alul retiitii.
Teriloriul oraşului Alba-Juli?.. aş~z11t la o rlispln·
fie importantă, centru strategic şi n3\ural al Ardea·
!ului, cu importante ciîi de eomunicali<' pe \'liile riu·
I
r•
~
"„
~:>
rilor. cu împrejurimi fertile şi subsol bogHI, a fost ..,„
locuit de societatea omeneasca dtn timpurile stră­
vechi. ln diferitele puncte a!e actualei localilăli, ca
I ~

şi tn impr1•j11rim; („Lumea nouă" ... Dealul lurcilor"

„Platoul romanilor" etc.). au fost date la iveală ves-
l
I
<
,g
~

tigii arheologice, ca racteristke epocii neolitke şi a

bronznlu i. altele care iluslreazfl prnzen\11 soriet:ltii
dacice;'5:l U subl in;azii civil!zaji;, romanii, care a lrtsal
·alei urme. mai adînd decii în orirare alt Inc al Dnclei.
Aici a luat riintii şi a înflorit str1\verhiu l Apulon
al D11cici libere, apoi. clupă anul 106 c.n„ strrtl ucito·
rul Apulum r(>nwn. La Alh~•-lulia ;.,,.em d~-a f11ce. de
iapt, in epoca romană, ru m~i multe aşezări civile,

:464 OcY.a:iian F:oc<&
sitirnte lil o anumită distantă uncie <le a!tele şi pur-
iîncl, in decursul timpului, difer'te numiri şi titluri.
ln jurul castrului rom<lll, de pc platoul cetăţii de
azi a ·ornşului Alba-lu!ia, se constată, la începutu!
cuceririi romam!, două aşez5ri civile : canabac şi o
«şezare - vi1·us - a loc;.ilnicilor daci.
Aşezarea noilor veniţi, canabae, se aila la Par-
toş, numită apui Municipium Aurclium. care. ridicac
în r:ing. devine Colonia Aurella Apulensis.
Din aşezan~a loealnkitor din .!urui castrului. a lua'
n<t$terc J\\unici[lium Scptimium Apulense, ridicat. rnai
tîrziu, la rangul de colonia şi numit Colonia Nova
Apulensis.
Colonia Aurelia Apulensis e aşcz:1rea propriu-zi$:\
Colonia Apulensis.
Apulum, cu puternica fortăreajă a Legiunii a
XIII-a Gemina şi care a adăpostii. în cursul timpu-
lui, un mare nnmăr ele trupe auxiliare; este şi un
imporiant centru economic, administrnth· şî r.eligios
al provinciei. Drumuri de apă şi de uscat legau lo-
cal itatea de celelalte oraşe ale provinciei, ca şi de cen-
trele aurifere $Î salinele muntilor Metalici. Mărete
edifici! '·publice şi private. străzi, apeducte. băi, piele
publice şi o intensă viaţii economică, publică şi re·
ligioasă. au luat fiinţă şi s-au dezvoltai aici, iimp de
mai bine de un veac şi jumătate.
Apulum este centrul puterii militare din Dacia, se-
diul Legiunii a XIII-a Gemina. al guvernatorului ş!
!, al proeuratorului etc.
După părăsirea Daciei de către oficialitatea ro·
mană. încep, pentru pămîntul Daciei. lungi ve;icuri
•
de încercări ~i prefaceri. Pentru lllCalitah~:1 de m!1t
tîrz.iu 1\lba-lulia. ~int sen1nificati\'t-, în aceasi;i pri-
\rlnţă, înseşi nu111îrile pe rare le i ~t ora~ul în de„
cursul \'<.'.<l~uri!or. De la Apulon, :1şezarca biişiinaş!l()r
daci şi colonia Apulun1 a r(nnauHor. se ;iJunge, în
perioada pr••fcud;iJ:i. la llălgrad (oraşul aib 1. denu·
mire sl:n:~i, ('e se µ~istre-aia p!nă azi în graiul popLl·
lar, pentru ca localitatea de aki să primerisră, apo.>i,
după .:1irn vom ,-~clea, şi alt~ denumiri.
Dupa înc&t:1rea <lnmina\iei rnrwrne. diîeritelc m:t·
teriale <lrlleologire, lingvisikc şi istorice arntă exis-
tenta. în împrejurimi~t' Alba-Iuti,~.i. !n a doua ju-
măt<lle <l primului rni~eniu al erei noastre. ~ unei for-
~,·,ţ·_·~.·~.·, 1_'.,;_i_.,r ~~i\i~t~\~1~a~~O~:r~ti:Jt~Tlge
la plina LieZ\«>!t:JT<! ~Î
ma-
/,;~ ., Voie\•odat.ul de 1:1 Alba-Iulia ruprind~<l unele aşe·
: W ii:· zări fortificate, a riiror ami'ntirc s-<1 p;istrat în lopn-
· lJ\ \\ nomia Bălgrad (Alba-Iulia de azi) şi Ţeligrad (Tă~­
ikl', f{: tăria). Aceste dou;i denumini. din v;il~a .'v\ure~u!ui,
· '1·. stnt dova(fo existe11ki unui centru de cristalizare sla-
~ji tală slavi:. în veacul ~1! X-lea, în regiunea Alba-Iulia.
Faptul că ace>'(e toponimice au fost transmise şî
păstrate de poputajia romînească din jurul Alba-Iuliei
dovedeşte existenţa ei în se<'oiul al X-lea, în această
regiune, pentru că. în caz contrar. ea n-ar îi perpetuat
denumirile slave. d ar fi folosit numele unguresc al
Alba· Iuliei, Ghulafeherv<ir.
, :; lntr-adevăr, Yoievocl;ihrl de la Alba-Iulia şi-a men ·
,t· :-~}·ţinut indepennenla faţă de cuceririle magh!are şi ante·
'î
~ ~~
' II
.; ., .![;: rior cu~eririi Yoievodatului lui Gelu şi Glad, pînă
în veacul al X-lf'a. cînd este cucerit apoi de Ghu!a
0
i :,,~
' '' , ~.
pJ1•'""".... - „.„„„„„.„.„.„„.__,_••„•.
Octa:.•uv. Floca
(Jula). Asllcl apare denumirea Gh11!arehcrvăr, cec:.
ce reprezinln o traducere a sla\·ulw Bllgr ad, pre·
cedat d<' numele lui Ghula.
Ghulalehcrvăr. •n forma lui !alină, eslt! atc~tat
tn dorumcnte pentru prima dată ln 1~7-1. numir~"
i nsfi. cum am arătat, e mai veche, din v~acul al
X-lea.
Saşii, mai lirziu i! numirii Weisscnburg.
Jn cur~ul evulai med iu. ora~ul ;t avui de sufer1I
nurm~rnnse cl l~ l rug-<'ri. ln 12·1 l. t~ln rii. o dată .<"11
alte locu li triti din. ;\rdcal. dev8fil<'<11.ii şi Alha-l11 lt:1,
dar eslc rrdădilă . ln 1~77, or;1ş11! ~~te prădat rle
saşii r1isculn\i, co11du~i de .comite!<?- .~ l a~d dt• la Oc~n
Sibiului. din cauza impozitelor man, f1'i~.lc de .cp1~·
copia ralolidi de la Alba-lt;lia'. ,\lard, hmd ucis d~
oamenii epi~ropulu'. fiul ar<"ştu;a Io~n . (Gun) a lara
şi pradă ornşul, Sint ucişi c~1 aces~ P;tle1 2.000 de lo-
cuitori. iar ral!'drala este incendiata.
Se ~uccf'd ap.1i alte evenimente. care ~u avut pu-
ternic ribunt-t tn is!oria Transilvaniei ca ~i 1~. diferi-
tele aŞ('1.ări ale acc,:e;a "c~. dew_;tar~a cetătn Alha
Iulia la 143·1 de turci, r:isroala (aramlor de la 1437,
răsroala din l514 de 3Ub conducerea lui Ooja. La
1469, Mutei Corvinul. ra sii di ~trngli ~ici un cuib de
nobi li rebeli, d/lrlmli zidurile cc(~\Îi. După răscoal~
de 1„ lfi l 4. do. s ub conrlurc~ea lui Doja, zi duril e
celijtii sini ln~ltn te ,1;n no.u. ['l'ntru a servi M ~P~;
ra re nobilimii, în cazu! um11 n(l,1 „tumultus rustlcum •
După clcznstrul de la ;\fohaci di n 1526. Ung;1ria
este trnpAr\1111 ln trei: se infiin\ca11i paşaltcul c:te la
Buda, partea de nord intra în slăpînirea lrnpăralului
ljlfidu! rrţ:in."li! liluredoora
Ferdinand. inr A!b;i. !ulia devine capitala principal u·
lui ardelean.
Dup:i re dlel~ de lu Turda, din anul 154:.!. a per>
mis Jsa~lei şi liului ci Ioan Sigismund intrarea in
.l\rdeal, domeniul episcopal de la Alba-Julia a fost des·
lina! per1tru rncntinNca ţ;:sci domnitoare. I.a adă·
postul tt•tat'l. Alha-luJ:,1 ~czistii. în 15.50. asediului
celor J>!'~tc driuii mii de Mlaşi ai iui Ma,linuzzi, veniti
. s5 ~:'<n1 ti1 di11 l"Clr.lc pc 1.~~bcla. rţgini1 a lJnga riei
tleciizule. ·
In l ii!l9 Miimi V iteitzu! i n1rii în humr în cetn-
(ea d~ s~mm a princi pilor Transilvaniei. unde înlc·
meia ză o mitropolie ortodo.~iL la r;1re au ÎO$t melrn·
poli\i S;mion Ştefa n şi .Si.1,·a Brnncov ici.
Dupii c~ lUr<'ii di~truf.( din nou ornşuL tn anul
1658. gc ~ş~a1il, dupiî ;.nul 1691. sliiptni,ca rius·
t riad!. ~uh ca1c ~<' <'(111'-lrnieste. în timpul !ui Carol
al Vl-lca. inlre anii 1715·1738. după p!auuril<' lui
Eugen de Savoya. cetate~ de azi. B~lg:-~dal de odi·
nioani prinrPşte nc-um nume!e de Karlsburg, Alha
'Carolina ~au Kâroly Fehcrv:\r.
. Ajungîrtd din nou sub nustri.1ci. importanta ora·
„, ', şului ;\lha. Julia sr;1d1'.
t~J 1 Ţinut ul Albei, c:i şi orn~ul Alba-Iulia, sînt legate
,, ~' mai mult d~cît nrki•rP alt tinut de Pvenimm lelc r~5·
1;, coalei 1i1ranilor de ln 1781-!la. de sub conduc~rea lui
:::Horii1. Cloşca şi Crîşan, iur „De~lul furcilor" de la
f Albii-Iuli a. este loc 11 l p~ r.;1;c ~-;1 dcsfiiwrnt Finalu l
;' s îngeros nl drnm~i de lu , !7f!.1·85.
'. Al b:i- l ulia n lo~t t~at riil unor lup!c îndel ungate
, şi în revolu~ia din I 8t8-49, cînd generalul l3em. co

:.~ -· .'.}:..·.·
:~
()t;fat•;nn Fiour
mimtl;,nlu: a·m:itt-: r~\'o!utlonar..,, ~ \inul cinci luni
o:aşul 5ub asediu. ln ociombrie se afla cu titblira la
Alba- lulm, în foia cclălii, şi Avram Iancu. care a,·ca
intrarea liberă ln cetate.
Primul rnzboi mondial. terminat cu tnlrtngcrt>a
puterilor ccmrale, face ca Alba-Iulia să fie locul unde
s-a de>hirşit aciui unirii tuturor romînilor.
Alba-Iulia ':! !ost, din cele mai \'c<:hi timpuri. nu
numni un rentru economic şi po!ilic, ci şi unul re-
ligios şi rultural. _Inc~ .?e prin veacu~ al ~lll·l~a, .a
fost sediul unei episcopu catolice ca ş1 , mai ltrz1u, al
unei mitropolii ortodoxe. care este mult ajutată tn
Hll'tpul stăpînirii temporare a lui ,11>\ iha i Viteazu l asu·
pra Ardealul ui.
O 5eri e de 5coli şi a şez.ămi nte culturale au lune·
\ ionat. ln e\'ul mediu şi oiQă în zilele noastre, pe
platoul celâ\ii, centru \'ethi de viaţă polilică, militar:"
~i eclesiastică.
Pe lînl?ă mitropolia ortodoxă. a lunc\ionat o li·
pogralie, de ~uh teascurile căreia au ieşii, ln veacu•
al :\\."II-iea. o ~erie de tipărituri. Asliel, prima carte
rom!ne~$c.1 :ipihta la Alba-Iulia, Gromovnicul. este
din anul 1639. La 1640 apare Catehismul calvinesc,
con:;ecin\iî a tendinţelor de calvinizare a romlnilo;
!i ortodocşi, in 1641 Evanghelia cu lnvăjăturl, la 1648
Noul t estament al lni Simion Ştefan. în 1687 Cllrarl'a
p e scurt, spre fapte bune îndreptătoare, carte fnchi-
narn lui M. Apari. tipograf fiind Chiriac.
Tipograful Ştefanovici._ elev al lu' Anlim "'.irean ~ .
tiparfşte, pe Jingil alte carţi, pentru a !nlesm coph-
Jo r învă\Mnrn ~pre căr\i. Bucoavnă.
rf,_,;;}
.
.•. :::
~::y
..
I.
Scria căr\ilor tipărite este însă cu mult mai nw;e-
de cit cele amintite mai su$.
Alba·lulia este socotită, prin trecutul s;iu istoric.
prin numeroasele sale monumente. ca şi prin impor·
tanta economică pe care o prezintă în valed Mure-
şului, unul din oraşele importante ale îransikarli~i.
Dacii celalca Alba- Iuliei are o deosebitâ impor·
tanţă istorică şi culturală în ce priYeş!e trerut11l, or·1„
şui de jos - mai nou - e;.te cen1ru~ ,·ic\ii :ictna!~.
care pulsează în 1m1le domeniile de aci;,-;tate.
P rin poz i\ia sa centrnlă in lunca M ureşului . în··
conj urată de o serie de sate p··ospere din punct (le-
vedere agricol, viticol şi al creşlt'~ii ;inirnalcl(>r, Alb•1
Iulia este punctul de desiacer~ a peoduselor pentru '.li
largă ar'e a viii! Mureşului ~' a Ampoiulu i. F.a este.
tn acelaşi timp, principala piaţa de apro,·izionare pel'-
tru locuitorii de pe versantul de nord-est al munlil:>r
Apuseni.
O serie de lnlreprincleri do\·edesc o vie acli\'ilale-
cconom "cii : Intreprinderea „Ardealul" pentru C\plo·
rări si deschideri miniere; I. S. „Romspirt" pentru
prod1;se spir102se: 1.1.P.A. „ Vinalcool", pentru vinurf
Şi produse nkoolice: Moara „ N. Bălcescu": Fabrica
de incllltllminte „Ardeleana"; Cooperativa „ lmbriicl-
mintea", Coopcrat'va „Prog resul" , pentru conlcc\io·
nare şi dcs[ncerc de încill iămi n!e: Cooperativa,
„11\unca Nouă'', cu diferite r11muri de industrie Io·
c am c:I lirnplllrie, cure.\iîrie. Sitiir;e, împletituri ele
n11iele. cofetărie elf.
La Alba ·luli:i ~c nflă şi o Stajiune de maşini ş,I
•
 „.. ; .„„ ,;.,„, ..

470
f hldul rtziWlii liun•doara
'tractoare (S.M .T.). pentru muncile agricole meca·
nizatc.
Vial:i culturală a oraşului este susţinută de o serie
(Ic sociclati, aşc;r;ăminte culturale şi şcoli : A. R.L U.S.
Asociajia romlnă pentru strîngerea legăturilor cu Uni·
'Unea Sovietică, S.R.S.C. Societatea pentru rhpin di-
irea ştiinjei şi culturii, Societatea de ştiinţo istorice şi
'iilologlce, Muzeul regional Alba-Iulia, Biblioteca
„Batthynneum", Biblioteca raională, Teatrul de pll-
'PUŞI. Casa de cultură. or>.~anii1llii culturnle s indi·
icale (•le.
Alh11 -luli11 este şi un important centru şcolar. cu
mai multe şcoli teoretice şi profesionale ca: Şcoala
medie mixtll nr. l şi nr. 2, două şcoli de 7 ani cu
"limba de predare romină, o şcoală d.e 7 ani cu limba
-de predare maghiară, o şcoală de patru ani evrelasci
<"-U limba de predare romînă; o şcoală profeslonalll
:agricoU etc .
Jn oraşul de jos se află cîieva biserici mai recente,
-din secolul al XVll-XVlll·lea, dedarale monument
'\storic.
Cetatea. Platoul din oartca de apus a localitătii
.!\lba·lulia 1247 m 111liludine falii de nivelul mării, rată
·de ornş 25 m), cu ,·ederi deschise rle jur 1mprejur. ne
apare in toale timpurile. începînd din epoca mmană,
·de la rastrul roman de aiunci şi pînă la cetatea din
veacu l al XVJIJ. Jea, care se păstrează şi azi, ca un
loc forlifical.
Ducmncntele istorice şi arheologice pomenesc, în
\unf_{a perioadă feudalii. re a urmat de la p5răsirea
Daciei de către romani şi pină la construirea cetătii Albo /u l/a - u11a tiui POl'/ile Cl!ldfii (poorla a 2"" )
 472 Ocfa:,•fa;, PlOUJ
lui Ca•ol al \'l-1<.-a. d" <l'strugeri şi inrendicr". i·1
urma r:1zbo11ielor ~i a ră<c0'11e1or, de lucrari tl~ ~c·
parn\ii şi amp'ifidir! la zidurile cc!ă\il~n._ re 1111 e~1~­
tal in rnrsul \"cacurilor pe platoul cetat11 Alba-luhet.
'Se ştie, cr. dup~ refacerea cetăjH s!avo·romine a
Bălgradu lui, :ip:ii. după ocuparea ei de ungu ri, tn vea·
cui al X-leu. ea a iost distrusă apoi rdMuUi rlr mai
multe ori: la 124 1, \ă1Jri i o reduc 111 ru 'mi. dar esl~
~! refîicu\u; cu pri lejul r;i;cO<Jlci $<1 şilor din 127î l'ste
1'.,•; cfc\'fi~t;it:i ; in HG!l .'.\ at~i Cnrvi1111'.. pentru a cl i~ lruge
;;· acest loc d~ ad:tJHl>l al unor nohili răzvridl\i, o diJ·
rimi\, i11 ~ii pl~ 111 15 16 este ref:kutiî; hi 1580. la foi se
lucr<1 la refaccre:t cetătii : pagube mari suicrii şi lu
165!1 1n urma unor 11tm·uri turco-tăt:1rn ck.
Pentru vizitatorul de azi al Alba-Juliei în~ă. prea
pu\ine urme au riimas din toate aceste ·ucriiri.
Actu~la cetate de :a '.lha·lulia. inel! ln picioare
-şi in bună ,tare. a fost conslruilă. la începutul vca·
eului al XVllI-!ci>. după planurile ing'ncrului italian
Jl\orando Visconti, a,·rnd ca model ce!ehrele fortiii-
<:;:\ii frnnc~ze. sistC'm \'auhan. în forma de slea.
La ridicarea t-el ătii. •) conlri!mtie irnporlantli a
·avut comnndantul de oşti Eugen de Savoya, it:ilian
de orig'ne, care a luptat cu alita succes în slujba
Au striei împotriva turcilor.
ZidirN1 cctlilii a tinut de la 1715 pini'! I~ ins.
î>e jos, din oraş, c!in;:ore răsărit, drumul spre in·
'leriorul cerntii duce, lrecînd în pantă lungă, pe suh
două porii monumentale. ln interiorul cetii\ii se poa te
.aju nge şi prin p;lrlea de apu;; a acesteia. unde de
n~e1111;nca ~e m<ii 1>~>trc3ză o poa rtă.
47.li
Urcind dinopre ora~. poarta primă pe sub care
trecem, situata chiar la picioarele panici. zid:ta rn~·
si\• ca şi celelalte de allld. permite trecerea spre ce~
tale prin cele trei arcuri ale sale, unul central. ma1.
mare, şi doull laterale mai m'ci.
Patru coloane puternice. angajate, limiteazii lnte-
ral cele trei ;1rcuri ale po:·ti:. din care cele două la·
terale susţin cite o gurf1 de hm in ac\iune, iar cele de
mijloc, una, statuia zeului Marte, iar cealaltă, s\<llufa
zeiţei Venus, privlndu·şe în og lindă. In mij loc. dea-·
supra arcului mare, e sf Pma Ausiriei, vulturul hi·
cefal cu sceptru şi sabie.
Deasupra Arcurilor laterale mici, se pol vrdea două
scene mttologic.e: in dreapta lupta dintre Hercute şi
Antheu, ln stlnga, Enea, părăsind Troia împreuni! <'tl'
tatăl său Anchlse.
In partea din dos a por\ii de asemenea avem re·
prezent ate două scene cu caracter 11'itologic şi
anume : tn dreapta. Perseu tinînd în mină capul Gor·
gome· dM:apitate. iar în slinga, Herculc ucigind leur
din Nemeu.
Urcînd spre platoul cet ă\ii . ~ drumul mărgini! 111
sttnga de un parnpet lnalt. iar la dreapta de un alt
:zid puternic din cărlimidă . ajungem la poarta a doua
a c~Ui\fi.
Poarta a doun are lot forma unui arc tri11mfAI,
cu trei deschli~t11rl. La mijloc sus se afl~ stalt1i11 ec-
estră a lui Carol al Vl -lea ~lri\·ind sub copllele ca-
lului nişl\! turci. .•
Dea.supra arcurilor 1~1~rn1<>. ;;\·em l'e !ataci~ por\11
scene istorke ; în dreaptn. Ca ~o! al VJ-lea ln~redin·
 4'74
'4fnd lui Eugen de Savoya steagul şi sabia, înainte de
..a pleca la luptă lrnpotri\•a turcilor, tn 61inga, primi-
rea lui Ettgen de Savoya, <'are S·a întors din luptă
1riumf~tor. Pe fata.11~. se mal află reprezentat, ca or-
'flament, o serie de arme, costume mllibre etc„ iar la
mijloc, stema Austriei.
Se crede că în chilfa, de deasupra porţii, care ser-
veşti! de soclu statuii lui Carol, a iost inchis, 1na-
~nte de ei<ecu\ic, Horia.
Fatada por(ii, dinspre interiorul celălii, e şi ea
·bogat ornamematil. Patru atlaşl, corespunzători <:e-
Jor patru piloni dintre arcuri, la mijloc, stema cu mo-
'flogrmna lui Carol a l Vl-lca, sub stemă, ca şi deasup ra
.arcurilor latera te, cite un cap de leu. mai s.înt re.
prez('nbtc apoi, pe falad5. diferite ghirlande de flori,
fructe şi irunz.e. arme. cosll!me militare ek.
ln µartta de sus avem patru statui, care personi-
:fică : Abundenta, lnjelepciunea, Cumpătarea şi Forţa
(înşirate de la stînga spre dreapta).
Poarta din pnrtea de apus a cct:ilii, spre deose-
bire de celelalte două. are o singură deschidere la
centru şi este mai pu\in ornamentalii, lucrată fiind,
însă, în ac-etaşi stil barO<'.
De~chizătura boltită din centru, mărginită de doi
stîlpi pe r.are se află doi aliaşi, avea tn partea supe-
rioară cîte un obuz aprins. La mijloc, deasupra ar-
-eului de boltă, se află iarăşi stema Austriei.
Actuala eclate a Alba-Iuliei. cu monumentalele ei
porţi în slil baroc, înconjurată cu două rîn<luri de
şanţuri, cu bastioane şi subterane şi o mulţime de
-clădiri. ridicate pentru nevoile militare ale timpu•
!
•' --~-'-·--··-····-·- ~~„~-· ~--------·„-·~ -·-·~-
Ghidul 1fglunu flurun1.oara
lui său, eslc un mom1ment unic şi bine p:l~lrat, ·,1~
li
acest fel, al regiunii Mur1edoara.
i,i 1:' Catedrala romano-cfltolică. Catedrala r<ltolică.
de,
· r· pe platoul cct~lii Alba-Iuliei, este unul dintre cele mat
V~'{'hi şi importante monumente istorice şi de arbitec-
.~. tură run Transilvania.
l~jc·.'. Originii~ monumentului se pierd în umbra vea-
Jf..l\(;.·.< eurilor îndepărtate. Construilil în ,;eco!ul al Xii-lea.
~ în cunceptia stilului romank. este transformată to-
tal ln o;eacul al XV-iea ( 14-13-1-14-1), în timpul lui
Ioan de f-lunedoara, într·o biserică de stil gotic.
Transformărilor clin secol u! al XV-iea le urmează
apoi altele. în urma cărora construcţia pi~rde mult
din frumuseteA originalităţii.
~tarea. în rAre se gaseşle în prezent. se dato-
rează, în cea mai ni:ire parte. epocii gotici~. vrem ii luf
Ioan de liuncdoara, care, voind a:i da o măretie·
deosebită şi să o lărgească, înlocuieşte \'erhl'a cu-
polă romanic-a. sprijinită pe piloni. cu holta goticii.
şi măreşte intcriorui vechii construcţii, ad~ugîndu·i
cele două nave laterale.
Aceleiaşi epoci de constroctie fi apar\ine şi mă-
re1ul portal, de la intrarea prinq>ală. sculptat ctt
.. ramuri înfrunzite de stejar şi laur. deasuprn avind o.
{ fereastră goticii.
Constructiile. din limpul lui Ioan de Hunedoara.,
transformă. mai ales, interiorul în stilul timpului, mo-
dificînd, mai putin, aspectul romanic al exleriorului.
IUITarea de pe latura de nord. cu clemente ale re-
naşteri i. cs'tc construlfă la începutul veacului al'
XVl·lea, avfnd fatada frumos împodobită rn ~culpturi.
.....„ „ GfJdu.I rci{iur.ii l/u11edoa~iJ

ln<criplia, 1k p·· c·m1işc. se tcforâ la ctitorul

con:11ructic1. a-: .id1.1con;:I Ioan Lazones.
P lafonul ve.,libululu\ de la aceasti1 intrare, în !{îl·
tic. contra:-.1t-:tz;.• cu stilul ;-cnaşterii. î~ c;i:e e <"onstru·
itn acen~lH intrare l.::~rnfă.
Turnu' :1<'l11:i! din i:;\<t . i:1:11( de 62 m. e~!e ridk~• l
în 1iinp1.1l !11i ÎJa H il B1·;hlcn. în ;1rirn<1 jumlitate a se·
', colulu i :11 XVl! -lca. Con.• t ru <·torii it<1llN1i i-11u dat
forma ('ampa11il,,fnr it aP~ne. F'"''> trclc sînt în gotic
şi rom:1n.
Cu lotul i111p1111 iilor ni ~e prezint;i, de la e~ tcrior,
ca întrc'ri~a cl:iclire d(• allid, :·iltan1l ln ~Ul gotk. cu
contr:iforiur i şi C'll f~:ire~fre fungi Oj?Î\'<'.
P„ ce!~l:1 lte pării exterioare. monunH~ntu l n~e un
c;1racler mai n>ult romanic deci! gn1k.
Interiorul catedralei e împărţii in trei nih·i. des·
11ărtife între t>1€' pr·n pil aştri inaiti. c!! <'apite:~ ar-
tistice. impodobitf.' fi€'Care cu motive proprii. hm7.e
de acant. pă!:'iiri ~i animale fantastice.
Bo lfo îna ltă ~ ·1Jt;,rul ui, snstinută de coloane a'l ·
gajate în zid şi din ca re se înaltă opt nervuri, şi
feresl rel f~ lungi ogive etc., dau elegan(j şi m~re\ie,
deo<c>bit:J, ar estei 1n1rfi 11 <'onstructir.i.
ln intr.rforu l l'lllNfr:rlei, se află o serie de rtWr·
minte. i\stiel, iri tlll l':i sudiril :wem trei snr1:1lfa~~: 13
mijloc. Ioan df Hunedoara, în :>tînga lui, fiu l s/iu
Ladislau. iar în dre:ipta. sa rcofagul fratelui sâu Ioan
Corvin (Ioane;; Mile~) .
Cap2cul ~arcofagu l ui lui Ioan de !it?nedoara ii ln·
fălişcazil 1>(' a(·e~tn p~ ca[af:ilc, iar pe per~lii late·
ra!i, seene de lupt.i: în sttnga, o luptă de cavaleri.
.··. ······--·······-······-···-··-----
478
iar in dreaptn. un convoi d!' prizonieri turci. l':\cort:·~
de călăreţi. Capacul şi partea din ia1a a ~arc;)fagului
se crede. pe drept. dl sini adausuri ulterioarE>: l'\c-
cuj ia acestor piese nu rorespuntle cu stilul l)riginat
al sarrofo1i11 111:.
Toatr- trei ;-.Ur<'<1Îagcfe {J1J r()St Jeiuil~ in \'l~hirnl~„
ln nllv:1 opu$<I. de nord. ><: 11illi sar,·of~gclr. ile-
cornl!' ru rclicfuri în stilul renaşterii. al J;nb!'l~i. so-
ţia lui Znpolya, şi al iiu!ui siiu. Ioan Sigi ~mund. prin·
cipe al Arde11 lu!11 L
In interiwu! bise.rkF sau :n ,·e~libulul de lu !ntrn .
rea princip;dii, se mni :ifli1 o SN;c dt~ rrwnninte ~;
pietre funPrarc cu rclit•furi şi in~rripţii .
ln Junga·i existentă. monumentul a ~oferit multe
stric3ciuni pe urma răscoalelor şi a rlir.ho~il'lnr, :?
luptelor religioase şi politice din Ardeal, ct:n timpul
feudalilălii, c-a şi pc urma diferilelor inl'i-ndii, 1fo.-.
toate iceste;111 au cat!7.at daune m<1i mult p;irţi!""
superficiale şi acoperişului. ner.dudnd •r'1'rnb~ri rn?.i
pronuntate lu ~truclura de hai.ă a d~dirii
In prezent, valorosul monument al c-uhurii mate-
riale este tn curs de consolid~re şi rcsl:mrnre. prin
grija mganclor noastre de stal. · „ ~'Alba.Julia, organi~at ulei în anul 1929.
Cllldirea palatului cpiscopcsc e un interesant mo·
nun1ent istoric. atît prin veehim~a. r.tt şi prin rolul
p e care l-a avut în decursul vremurilor. Se afl ~ ln
imediata apropiere a cai('!dralei.
CUd!re~. construită pentru ~ servi de reşedi ntii
episcopa lă catolidl. nu num?.i ca ~ suicrit în ~ursur
timpului numeroase pagube şi cft A fo•l rct·lăditii sau
trnnsformală de mai muHe ori, dar şi·a schimbat ~i
....
-~:-:-'-,-
1'~
,~f' .·.;.,,;.
"I
"~ ' ·,
Ghid1tl rt',~c'utril llunedoo.ra 479
destinaţia. Astf~l. pP la mijlocul veacului al XVI -iea,
.după ce lsabellr1 şi iiul ei Ioan Sigismund (principe
al Ardealului) sini primili în Ardeal. !şi au reşedinta
I li'f+ la Alba-Iu lia. Palntul episcopal de\'ine reşedinla aces-
t tora, apm n Bathoreştilor. Fiind reşedinfa voievozilor
. ardeleni, aici se insfolează . la 1599. Mihai Viteazul,
· cel care uneşte, pentru un moment, Tara Romîneascli,
Ardealul şi Moldova. Se înjelege că, în acea vreme,
c\ădir~a avea o amp loare mai mare decît ceea ce a
mai rămas, azi, din wchiul monument.
Abia pc la 17.15. intr~ din nou în posesia episco·
piei, în 11 dîrei prorriclatc se află şi azi.
Catedrala ortodoxă. ln im~diata apropiere a se-
,'". cularei "~t!'dr~le romano-catoli<'<~. se ailă catedrala or-
J!l.1tf t~?xă. construilli, ?.upă. primul războiu mondial, în
~ ;; an11 1921-1922, dupa umrea Ardealului cu Romlnla.
·c E zidită tn stilul vechilor biserici romîneşti. Este
' toconjurată de o galerie de coloane. iar în cele patru
. · colturi are con$fruclii pentru locuit.
_ Picturile din inforior sini executate de pictorul
~ Costin Petrescu.
· Muzeul regional Alba-Iulia. In aripa :nordică a
-~<"aledralei ortodo.xe, din cetate, se află muzeu! regiona l
·
} f. E considerat prlnlre cele mai bogate şi vechi mu-
: /d l!ee din Tran~ilvaniR, daiînd de la sfîrşitiJI secolului
.r· al XIX-iea, din anul 1888.
.. lnfiinlarca inuzetilul din Alba-Iulia a fost condl-
(j tionată de bogll \in urmelor arheologice, ce au ieşit
: fa iveală, în secolele XVII şi i\'VIll, de pe teritoriul.
· localităţii . romane Apulum, cu ocazia lucrărilor edl ·
 ·181

J:lare *:, ln ~pcc'ai, cu a cons:ruiri.' c~ta tii achi:rle; Bogatul matcri:il urhrologic roman. e.\:,tcnt .:i
•:PStigi c:lr<' ~c impuneau spre a 1t 11a~trale şt pro, muzeu. pro\'Îll< însa. in bun.1 µa;le. din sap„lml!t'
lejale. dc~matc>. in dt'<'ur~u! li!llpuri!or. pe ruine!c fostului
oraş Apulum.
,\.\uzeul pro;Jriu-z :s ,a:ile de expoziii<', ru mate-
.i
rial cc rl.'i!N'tll, tit'<•CPmd:ll~. o·ind11ire2 ,•onwnei pri-
m'.liw . scl:1\·;1gisl!i ş1 fcutlii!ii - se ailă insialal ln
~ palm camere din aripa de nord a catedralei ortodoxe.
~. Din 11111tcri;d11J expu$, \'ÎZil:1torul îşi p1>nte drt
~cam a de drumul de d<'ivo: l:irc J soci~tfitii om~·
neşli pe teritoriul Alba-Iu liei.

ln ;;~ta rles tin atii. orînduin; comune pri111iti\'C, se

giise~c cele 111;:i \'~rl1i urme al<.> om ului pal(„:it ic şi
01e<i! t'c. t·n : topoare di;i Jliii'Tă neşlefuiHi şi şlefuilil.
lame d•· tui~I s:1u obiPdc dil' o<. Dint•c ohiedelc ex·
f pu~e. q>arjin:nd epocii neo:!>'e>· 5i eneo'.iticc. se renrnr·
eă irumo:l~;~ c-eramiC';t pirlata. ~ăsifă in a~znrr.:1 <>!1lt?·
nea$că dta la PC"tf"eş:!i, --aic;;ul S~hes. şi re:! dt- lit
Turdaş. r~ion:.11 Oraşl'e Interesantul depozi! de bron-
zuri - secu•i şi apărittoare de hm! - gasit la Ii:r!iicl
raionul A!ba. şi alte 1Jbit'cle. <'~ : seceri şi topo:.rr rlio
bronz \'orhe,,r de progreţefc realizate de c rilrc sodt>ta·
f<>~ omenească în epnra hronzuiui. Trccere;i la orin·
<Iuirea scla\'Rţ(i~lii o iac ohi<'Clele şi c,;ram il'H upartl·
11ind c-por•f I lallstatt şi 1..111'i•ne.
Tn sala a dema, 11rinduire.a sclavagisti:i dncicii ,,
Tl!p rezN1 l11[ă c11 material arheologic provenit din ce
" ti\jile dnri<'e de 111 Ci11>îlt1a şi Grădiştea M uncelului
Epoc [o sclavagi~ta rom;111 il !n J);;cia esic bogat prc-
r tent a(it, ln special, ru monumente provenite tle p~ te-
 •
;J•?
,.
i •

482

r:lorinl fostului oraş ·\pulum, peste cure s·a supra·
pus actuala ,\lb"·lulia.
nisroal :1 lui I lor <t, Cloşca şi Crişan şi revoluli3 bur·
g~iczo·democralica din anul 18.tS.
Coler;ia <lt• obiecte, expuse in ,\\u.-:eul n•giun;il
~in \lbn- lulia, se ciirl'az;i la 2i00 bocaţi.
lnafaca de t•xpozi\ia muzeala propriu zisă, ln
doua ~iilerii ale catedralei sint e:,pu~e cca. 600 de
nlonur11t"'ntc ron•ant', din piatră. dintre care pf'$te 2i:f)

l'I .
:i

M11zcul Alba - Zeifr1 Nt111cll$

Numeroase obiccle, din orînduirca ieudaM, slnt ex·
puse tn sa l11 de la etaj, unde se pot urmări lrăşă­
lurilc de ha~•i ale epocii feudale, din oraşul Alba-lu·
I.a şi lmprejurimi. la aceea~i sală e rcprezenldl:i ·'1u1r:1/ -Vl><i - .tt"litj 1n:criac
 Or 1aoltf11 Plc>eo O/Jidul rcgiullll f/11r„doara 485

slut monurnen\c epigrafice. r~stu l piese arhilectunice

sau sculpturnle.
Dacii ln muzeu sînt <'~Jlll<e nunrni ~700 ele obiecte,
~ceasta se datoreşte lip,ci ele ~paţiu. I n depozite se
>flă un număr de pc,te 18.000 de piese, de toate
categoriile.
_Muzeul dispune şi dc o bogată colectie de mo-
r.ede antice şi medic,·:11'•
Pentru documenla1"1 membrilor coleclivului mu·
ieuhri şi a cercetătorilor. sta la dispozilie o biblio·
tecă documentară, de peste 12.000 de volume.
Renumele şi importanta .\\uzeului regional Alb i -
I:ilia alra1?e un mare nuniiir d<' vi1ilato;i şi oam~ni.
de ştiinlă. al1t din tura noa~trn. <'it 5i din slrJinălatc.
Biblioteca Batthyancu1:i.
ln partea de nord a cc-tutii. în clădirea dl! otli-
n'oară a mănă~tirii călugilrilor trinita ri eni, care aveau
menirea să adune ofrande pl'ntru rriscumpărnrca pri-
zonierilor creştini ne la t11rci. se aflil vestita bibliotecă
Batthyaneu m.
Institutul Batthyane11111 a !ost întemeiat, pe la anul
1784, de episcopul Ignat [ţatthyani, om de largă rnl·
tnrîi_ ;ivind o bihliotccil. rrtll'C\ii de arh~ologi e, numis·
tnAtică şi de mincra lo1tie ş i un obser\'alor :1stro110111ir: .
mai tîrziu, se înfiio \cnzii o !ipogrnlic, care c rnuta!:1,
apoi, la Cluj ..
O dezvolt11rc 1rn1rc ;1 lu~ ! lri decursul Hmpiil ui .
mai :lles, bibi liofcca r:irc cuprinde pc$le SO de mii de
volume. ciirti tip:lrik pcSf(• I .OOO cit' nwnu$Crisc~ şi
aproximnti,· 5()0 de incun:1hull'.
• .1/ha Iulia - bil:(io!trti l~af!h1 lil'f1 'llJ1 (iuJrr!'v)

L. rt!niun~l~ bibliotecii ~1 ~l-:.ntribuit~ iu llli)d
schit, n1c.nu~rtsclc. inipcrtante ~i au111..!roz„.~. <":1 ~L
colec\Îll ll' :n~unnbul~. ('C~ mai mare <l' n Transil-
\·anfa.
Oirt 11. 1„UX""Î~t~!e r•i'."t.· sat! lt!lic.:.· c1~e h1l;lio~C<'ii
amintim. Code~ ~urcus <i1J1 ti1:1pul ;ui Carnt ,\\·.~nul,
scris, într~ ,f,;i ii8·8~:'. ~;t pc·;-g\111:c-~1! ft! ..,\-,Ju\ie
{tin('fura~ d~ a11:·. (••)p=n c·•1rtE ist:;r;tului 1a1i:1 C.
Sallustius t'.ri>pu~. Hellurn Jugurthir:um, ~·xc~u\;.:lil tn
,-l~acul ri I X-1 e;1. l .~1 f~'i. ; n se„·t-~~ 1! :d X-lc~L $<' rrede
(după nott\1<~ f:iri1 p<,rt::f~\' l r.~i :1 f.J~t C'upia1:1 şi
ghclia 1ui l,u<:a. pf,:;tr;:l;l !n <'(:!e\·!,i;1 h:hliotc-il„iL
J
'I'
O \'alllrnasii !11crnre ;: "('""·; ""·ii "':'[(' Codex Rur-
gundus (1.i\'n' <l'or), <'l! n.;,~;t>1''"":· cq1rf!7.(•11ti\ri în
.„li miniaturi.
•' Din se<-0!111 Xlll-XV-lca se pa~;tr('n;,., :aici: Carte
de rugăciuni ru 'niti~'e artis~ice, BilJiia C•l'l\ţ>lll<i. cu
minfoturi lrumilasc. Psaltirea. ::u calemhir •ic 1:m :I&
ani. copia pe pcr1.7an:l'11I a epistolelor lui lkraţlu,
jurăminlul dof('••lu; Andreas Vendramini şi .a!tc (',
ln bibEolcc:t Batt!1y:meum ,-e pot \'edea: \~Stif l\
Palia de la Oră~tic. 1:pi1r'ta. la 1-582. rn ~copul C(lll\cr·
!iri' ro111inilor la l'1lvini;;m. psaltirea cu calendar, li·
pilritii. la 169!, ele ,\nlil!1 h·irea11trl 1" Buru~1!~(i. ca
şi Mlirgăriturc. lr:•d1r!:ii ~i 1ip,\cii!i. la lC.91. d(! li1g-o.
f?itu! R:1d11 Gl'(.'('(';1nu.
() 1110l'l~ v:doure d1>r.un1t•n lt~:·;1 ~~ rh~ a1'til ar<~ şi CO·
le<'tit1 d'' obîrctc~ rL~ liţ~i\H~:::e şl de rull: pretio~sli co„
lcc\ic de rotiri'. h„1i1w h1.<(•~ice11~ci; a ranHnalu l11i An·
dr<'' Hathori, vnie\'ocl :11 ;\rdealu!ui. ca şi nite piese
.,~
r!P rull. tmhrăriimintc, tablouri religioase cfr.
l
1.
.••s.
·.#
! ,, I~
: c
487
t:v<,·
I Dinlrc cclrlallc monumente, de pe platoul ccl;11ii
Alba -Iu lia, mai aminlim: în ;iartea centrala a plato::·
lui, în \'ecinatatca C',1 tt>dralci ortodoxe. cladirca, nu·
m:lă pe nemuri „Rabitoo" , în forma de cetate. cu
creneluri ln parle:1 de ~u,; şi cu turnuletc in colturi.
constrnctie renov11til p(' b mijlocul \·cacului tre.:t1L
în fatn <1cesleia. Casa oşti rii, apoi dădirea iostului
Liceu romano-catolic, un a dintre cele mai vechi şcoli.
din Ardeal. şi 11Hele.
evan„ ln p<trcul din mijlc><'u l pl:ttou:ui c~!iătii. se uflil un
monument comcmorntiv. în formă de obel isc - mo•
nurnentul Custozza -- ridir:it în aminlire:1 solda!ilor
şi ofiţerilor din r~gimentu! :io infanterie Alba-Iulia,
căzui:. în anul 1866, în lupta de la Custozza. dintre
il<llieni. alia!i cu Prusia, şi austriaci, pentru st~pl·
nirea Yenetiei.
111onumentul Horia. Urcind din oraşul de jos spro
platou! cetaţii Alba-Iulia, înainte de a ajunl(e la
poarta a doua, ~,·em în lata acesteia o mică lera5~.
de pe care privirea cuprinde. nu numai oraşul. de ta
poalele ci, ci tntreaga regiune înconjurătoare. plnă
la mari dep/lrlari. Este locul cel mai frum<ls pc care
ni·I oferă Jocalitatl'a, sub rnportul perspect:vclor a~u­
prn oraşului şi a tmprejurimilnr lui.
La marginea dinşprc oraş a acestei terase - plη
tînd fi văzută ca şi celelalte monumente de pe pia·
toul cetăţii de la mare clepă rlare, de călătorul care
se apropie de oraş -·· ~c affii monumentul ridicai I"
amintirea eroilor rl!~coulei \iiranilor de la 1784-85.
Horia. Cloşca şi Cri$11n. "
Monumentu l con•tă dintr-un obelisc de piatră,
;1
! l .:-i..'i O.;tt:i:iait Fl0&1J
•
1ll9

if
h
!~
I .
'wind in partea di:-i ~pre oraş o ''iciorie inarip,;la.
iar pe fat.1 din,pn• re::otc. un relief, repre1.entind oe,
· Horia. ir:••·· Cloşr:i şi Cri~.m. \'o•hind poporului.
l' l Dealul furcilor. ht!in-a !e~·•~<i de la <ml tic C•'-
'
I;
I ,
' tate. p<: r• re a ir.r!orit '"i:nio:i r:i colonia Apufcnţi,s.
numit;i r·1' Dealul Furcilor. este loc:1l unrfo nu fost
l I
frînti cu rr•;1ttt f·lorfn ~i C:i;)"c:1. cap~ :1i t;îrr1nil or rus-
1:' l
'
cu!ati l.1 1784· I78:>. ' ·

2. VALf.A AMPOIULIJI
)'.
r1· Ot la Alba-loli~t la Z!.:1ina

l ;\1it~·: li Şurr! ...... 1'.1oti ··· ~1t•I:.•$ - G;n1reni Poi.:1na

~ )\n;poiu lui Prc,•t<'O \tnpoiu!ui -· Fen.:$ ... G:JIHH -·· \."~ltn
Zl.1tn.:t. E·o:t·ursu• dl' :!-3 ;i:ih~ Ul(fau(a
f Mici P·ltringcni
do l• \!ha·luli• ,\\1et•,ti. 5 km: Şard. S km: T:!u1i. 14 km:
~
~\et<"'.ş. ~i G~ureni. 19 km, Pojana .\mpoiuiui. 21 km~ Presaca
Ampoiuh:i. 2) km: F•neş. 28 km: Gala(i, 29 km; \'al•• M1c.1.
'lO km: P.·Hinl(<ni. 31 km: Zlatna. J.~ km. Gara: pentru Mi·
ceşti. ~ar„ ,\\1«1li, pentru Şard. 11ara Şard: T;u11. hali• flu·
ful ,\rnpoiu!ui: pentru 1\\f'1t".ş şi G:iurenî. (?3ra G:fnrrni, p~n·
tru Poianct .~mpoiuJui. halt.;1 cu ~c~l asi :iume: pentru PtP~lt':ll
;\mpoiului, halta Pre/ţJca: pentru F't'n~. Gt1i~tti şi \'aleo :\\icJ.
halt~ Fcn<~. pentru Ptilrtn~!L'ni, h~ lta Pălrin:!••ni.
!<111! Ampoi S<! formează din irnpreun11rca, 111 punc-
tul ,,(::a~oi'', ;1 v~ii i R<>ş ioar;1, c~1re ia n;iştere la sud
de rleal11l Duşu, cu pîrii11I re \zvon!şte de s uh
Dealul M11rc. Pe porcurs. pîn<î !;i Zlatrw, cit şi de
la Z!~t na în jos. Ampoiul pr'meşlc. în s tîng11 şi
clreapt11 lui, Rpele a numeroase riraie, c~;e, prin văile
lor. iorm~~Z<1 rlrum11ri de acces. de-o parie şi dr al!.1
490 Octa:•ia.„1. f:oco
a rjului, ~pre adîncui mun\ilor.•Piraiel.~. mai . imp~r­
tamc. care se varsă în ,\!Tlpoi. 11nboga1mdt1·1 apele,
sint: de la sud spre nord. Valeu Mare, Valea Gala-.
ţiului şi ,•alea Bobului, pirilul Stlnii ~! altele; de la
nord sprn sun, valea Morilor M ll a v1ltonlor, valea
Fcncşului, \'alea Bibar\ului, \'alea. ,\.1eleşulu1. valea
Ampoi\ci, valea Marc sau \'alea lgl11elului etc.
Cilderca riului Ampoi, tic !(l punciul .. Cilsoaie"
•1:ide eurgc la o altitudine de 630 m, şi pînă I.a văr·
~;ir<.1 lui in Mureş, 214 m allilunine, pe o d1slanlă
de 56 de km. este de 416 m.
,\pele Ampoiului, în timpuri ploioase sa~ primă·
vara. <'ll prilejul iopirii iăpezilor. cresc. curp,111d ver·
tiginos la vale, nu rareori ieşind din albie.
„ J n lunca incrustă a Ampoiului, de-o parte şi de
alta <1 rtului şi" uneori pe micile văi later~le'. se 111:
tilncsc numeroase sale vechi, compacte Şt pitoreşti,
cit caracter mai mult de munte. Ocupaţia locuitorilor
din această regiune. cu redu~e terenuri agricole, cu
dc.1bri improprii cu1turilor agrico~c. dar ~ferind .al le
re$Ur~c. este variată : agricultura redusa, pom1cul-
tură, aeşterea animalelor. lucrul la pădure. exploa·
tarea pieirii, mai ales a pietrii de calcar, şi prepn·
r;1rca yarului etc.. iar pe cur~t!l superioar al micu·
lui hazin al Ampoiului, minrritul.
De la Alba-Iulia la Zlatna, v~ lea Ampoinlui, cu o
~crie de localităţi pre.sărate de-a lungul ei, aşezate,
rie obicei, la pundele de văr~arc a unor pîraie ln
Ampoi. poate ii parcnr~~. pe $0Sea sa u pe calea Ic·
r;. tă ,\lba·lulia-Zlalna.
Gludu! rr.f!iil'li: l/urtt!floa.ra ~9 1
P(1rn 1uf pe acest iti11~r:tr de !;1 Alba-luii:s. str•-
bătînd Iu11r<1 fertil;\ ii;, !a po11lele tlea lu Iui i'o·\amu !,
ajuni!ern 111 Miceşti { i.2G5 loc. inclu5i\' popula\ ia s:>·
..tului Pîr~ul Jo,·u lui). !oc;ilitatc 11şc~z11lii in'r-i:n h~rc•1,
· fertil. Lon1itorii l'lt!ti\'ii t~rcnuri întinse r.1! iegumt' şi
zarz11valuri. Se ob ţin şi rt'<'o!te hunc ele pep~ni. Sii·
tenP, spccl~lir.aji în ;:cc:istli rmnurii a activităiii agri-
cole. , .;111 grupal lntr-o go3poclarie agricolă colectivi1.
ln howrnl localiiă!ii. ~:tuata nu dcportt' de \'<eehiul
Apulum şi pe rlruinnl care conducen în regiunea auri·
fes ii a Zlatnei, numită odinioara Ampclum, m1 foşt date
la iwală, in cursul iimpului, numeroase momnnente
romaiw. Iii·~ tndoi111ii rt's!u.-ile unor ferme (Villa
rustica) .
La n<>rd dP. Mir.eşti, l<t nu n1;1i snult '"" .') km.
acolo unde Hni11 feratii ;;i clrurnul ;\ l b~-luli:i„„„zJ~tna
o coteşte hruşc spn• ,·eşl, împreunJ cu Ampoiul. se
află satul Şard ( 1.752 loc.). locillitnte rn gospodiirîi
şi ca~e mari şi irumoase, ai cărl'i locuitori~ pe !îngă.
o agncullura dezvoltată. p•11cticii, pl' o scară largă. şi
vi!icnll111• Şardul este socotii. pe drept, ca una din
localitliţilt> principal<". producătoare de 1•inuri alese
din tinutul Alhci.
GMpod~ria 11grir.olă colcc!ivil de lu Ş;ird e în con-.
!inuă dc7.\'0ltn re.
Şi Aici, ca şi la Miceşii . :m fost rlescoperite întîm-
plător o serie de antich it~\i ş i urme ele cnnstructii
car acteristice epocii romane.
Continulnd de la Şard drumul sprt e.s!. pe 1·alea
a;c:i fo11r!e strimfă ~ Ampoiului. ajun):?e'il la satul
Tllufi (1\.52 loc.). situat mgj alei. ln par(e11 dreaptă a
 ,,,

492 o,ra:Jian Floc.a

rlului. Tauti. cuprins alit la nord cit şi la ~ud intre

tnilltimi mari. e..-.te prima a~zare de munte. întllnila
de calătorul care merge de i3 Alba-Iulia pc \mpol
ln $us. l.11 ~ud de sat. sp re vlriul Mli11ura Mam utului
(77J m) , la aproxi math· 2 km depărwre. într<' inal-
jimi slincoase. se a flă rui nele unei celliti din pialrâ,
co nstruit[•. $e crede. in ve~cul al Xl ll -XIV·lra: loc
de aclft post pentru episrnp2tul din ,\ lh11- h ilia. l.11 <'ca.
I km de c1•ta tc. se afla r u'na unei 11ltc rl iidiri. cu
zidur i puternice. clin pi atră şi cilram i dă. de>pre <'A re
~c crede c11 sini un nd c vech ii m ă n ii slir i ~ c:ilugări­
";fii lo r P aulini.
111 vcc111i1laka şatu lui, la locul numit dealu l Bou·
lui, ~c a flă urmele u nor construc\ii romane.
Crmc aza. pc partea de nord a ,\ mpoiului. locali-
tatea Meteş (i91 loc.) . cu casele înşirate de-a lungul
şoselei. c şi spre nord pe rnlea .\\etcşului. ln iata
.\lel!'şului. în parl!'a de sud a Ampoiului şi a şoselei
Alba- Iulia - Zlatna, se ailă salul Găureni (424 loc.),.
aşezat în :m1re parte pc pîrău!. din apropiert.':1 gării.
cc poart;i numele localită\ii.
l.;1 po:1 lcle dc:1tlurilor din ma rgine" ş;1tu : u;, pot li
vi:izutc cu ptoa re fmneglnde, ca n? pref:1c, prin ardere,
pi11tra de <'ll icar ln var.
Calcarele cu orbitolinc, de pc mal 11l stln~ ~ I Am·
paiului, dt· la Piatra Corbului, din drept11! s;1t ului
Tnuti. comurrn ,l\.~ elcş - martori geologici şi pun cte
fosilifere dp interes ştiin1iiic - a u fr•st declarate. în
anul 195~. monumente ale naturii şi puse sub scu-
lul legii.

lr1.1ltimt>a P1atra Varului (:\'.!8 m). î11:r<' Gau~•'"I
şl Tau\i, iar ce\'a mai devnrk spre snd-c~t. 1nunltlf'
Căli;111ului. vîrîul Stinii (()20 111), virfut Medrii \9ll8
m), n1wi Gorg~nul (877 m), oîcr<i ~i irnrn1,•a;e
Joc~Jri de E:'X<'llr:-1~!. cn 1>iidu:·i ş\ fh·l~c·nt' ~1tU tl• f.tincl
abrupte şi golaşe.
0<" la (,iorgan $e poate trece pi! la 1:itlri. pt' \'•~r„
~anlul de ~ud al mu11tilor. !11 valea Vinti: şi pi!
~C'e~:-;ta, i11 j(>s~ în vale•j ~'ur~ş„dui
Continuînd spre Zlatna, pc ş°'"<ea sau cu lrcn:1l,
prinlre putinele culturi dt: pe vale:: ~lrlm1ă şi prin1r,•
liVC'1.Î cu pcm' fruc!iferi, :ijunj?ern, îndată cluj)ă Guu-
r~ni, la Poiana Ampoiulul (·1!!8 loc.), ~poi !a Pre·
saca Ampoiului (fi90 loc.), Fentş ( l.281 loc.) ~i Oa·
latl (697 !oe.). Celt' rlin 11m1i1 trei loc~Jililii sînt apn)·
plute un~ d~~ 11ila. in~irak în ,·alea Ampoiului ~i pe
vllil~ pîra'dor dt~ la nord şi sud de! Ampui. ln sp1'·
cial Fencşul se f>relungt~tc mult din \'alea Ampoiu1ui
sflrc nord pc valPa F4!ne~ului.
De la Presaca Ampoiulni, dupa un drum de ap:-o·
~imativ 2 orc, putPm urc11 la peştera Bibarţ.
La capălul de jos al sa111lui Prcs•c~, într-o mic~
plantn\ie ele pini. se 1111~ un monument ridkut ln
amin1irea e\'enimcntekir petrecute in 1848, pe C.Mt' $(!
llf!ii insc ripjia „Pax".
Jn ţinutul de la nord de Fencş, r> serie de îmil·
jimi pitor~şli, împădurite, cu unde peşteri şi cu YC·
deri la mari depărtări - Măgulita ( 1.229 m), Cora-
bia (l.315 ml. dealul i\U~urii (1.U2 m), virful
Muntişorului ( 1.275 m), la tst de \'alea Feoeşului. iar
„
G!:.id!i.i l&J:l(llltl ll11:1t.~OOIC1 495
'1
la \'f'Sl Oimbău 11.370 m), se îmbie excursionistului
spre vizitare. .
. Dr11mul princip~). care dnce spre acest.~ îniil\imi,
secundează apa Fcneşului, din t•nre şc desprind, !a
siinga ~i la dreapta, mici di şi pîraic de munte .
..\1wlc de munte de aici sînt boga le în piislrăvi.
Peştera de la Dîmbău, la inlrMc cu o rlt~schizii·
ttnă fo;1rte strimW. iar in:iuntra cu o cavitat~ largii
şi cu m~; multe galerii. csle punctul de airactie :•,
numern~i \ izitafori. ca şi locurile de la Feneşasa sau
mai îndepărtata P iatra Caprii (L1J2 m).
După Gaiali urmează Pătringeni ( 1.229 Joc.). Intre•
aceste doua localităii, ln dreaptn Ampoiului. se des·
fncc. spre ~ud. pitore~o-.a V;1lt,n Mit~. cu un cii:un
ce poirtil acelaşi nume. I.a intrarea ln dilnrl trecem
printre· două slinci de ca lcar. ln form5 M poarlii. Va-
len 1'\,\ic:i este mult ţercdată de turişti.
Clipele de calcar de la V;tlM Mar•). care se gii·
sesc la confluenta acestei \'ăi, din dr~ptul grupuJu; dt>
casc de la localitatea Valea Mic;l. llngă biserica or·
tr>doxă. au fost c!rdarate, în anul 195-1, monumente
ale naturii şi puse Sl!b scutul le~i. Ocrotirl'?. lor e o
dafor;c re!JtenPască.
Tot ln dreapta Ampoiutui, între Piitringeni şi
Z!a!nn, s~ arni. 1~ micii dislantii, înfil\imca tmpădu·
rit ii :1 dcnl11lui Jidovului (954 1n).
ZLAT NA. l..ocalita!ea princlpalil pe valea Arnpo·
iului este Zlatna (4.296 loc.). la care ajungem, de I~
Alba-Julia. cu trenul ~au nrmtnd ~oseaua. parcurgînd
d -tanjn de 35 de km.
 ;/ la "r.ltJ / 'l-r ,n
La Zlatna 1nai putem ajunge dl~ ,·aie<1 ML ·e~u'ui
Şi pe traseu!: Or.i~!ie-G~org·11-Bozc~·:\rdeu-Bal~1-;\i
maş-Zlahrn.
f.! ~H 11 at•i l;1 ,.;'ir~~1 rcu in „\ 111 po i. <li!1:-::pre sud. ţ'
'/dii l\'\;iri . !ar d~:1..:.prc nord '1 api~i \.rîlcorilor sa u ."I
Mori i, pc v:\ik' r!irora ~e intlndt• !rwnlit~1 e;1. îr\r,> ,_
jurată dt:- rnun ti cu in;Ptirui rt\ ittin~ J„H)f1 Ul. l)atoriti't
a~czdrii sale geogrttficc. ~nlitii de c-11?"en:i. ;1r~~ tl rli1u~i
pliiculă.
Zlatn;1 e un im;)l)rt;i-:t punci de pl«are în t<i111e
dircc!iile în m::ntii care o tn,·1mjoară peste tot
l..<1catifatea e~fe O ~1r,1vc.~he aşezare. ale cărei tu·
ccputuri ne ronduc în epocn comunei primitive ~i a
celei romane.
.r\ rost, în 1nalc t:nipuril(\ cen lrui exn!<.)<lt<trili'r i1u ·
riierc ale <1Cl.'stei reRiuni. ·
1n I i111p11 I rnt!;:;n i lor fl 11 rti' denu :ni rea Ampel um.
C'\ÎStentn căruia c>ce pron1111t11f dovcdilii prin ruinele
C'lădirilnc <lin jurul actualei nşcziiri. ca şi prin nu-
meroasele obiecte şi monumente din p'nHi (!rtre care
importante inscriptii şi reliefuri) dt-sc:-operite a'ci.
I.a Apelum se aila. in timpul s:ăpînirii romane
c~ntrul adminis\ra!iv al cxi1loatărilor miniere. L.'rmelc
1ucrii ritor de cxp !ont :H~<l anr 11 !u i îH aceastii r~gi utlc,
cum e 111 mun\ii Corabia, Vulcoi, Botcş c:ic„ unde
:wem şi înti nse nerropc>!e ulc lucrii!orilor sclavi de
la mine, ~înt cu totu l evidcnlc.
Zlatna, a riirrrns, ptn;l ar.i, un important centru
minier, legat de exp!oata~ea bogăliilor subsolului. tn
primul rînd a metalelor nelieroase.
'
:
.~-~~·~~~·~---,--------·-·-
'.
~97
Intreprinderea minieră „ Gh. Ooja" arc ca obiect
extragerea mincreurH!lr nefieroaşc.
P rh1cipale!c mine pentru cx!rnc\ia nuru!ui ~i a
mercurului ~e nil:l la /\Imaş şi Valea Dosulu i.
Uzin a n1etalo-d1imică a luat naştere. incii pe la
anul I "j.\7, C<l 11~mar(~ a d1'z,·oltilrii rniner'tului în
regiune: munţilor Apu„eni. Obiectul întreprinderii este
prelucr;ire:1 şi ,·aloriiicarca µrodu:selor miniere cu con-
ţinut de mctult! colorate şi fabricarea de produse chi -
mice.
Spre deosebire de celelalte locnlit11t .. dl! pe va!ea
Ampoiulul. ocup~tia locuitorilor, tn a~es: centru, este
mai romplt'~~. Majoritatea sîn\ mineri sa11 muncitori
la uzine. ~poi „:1b;i;iii la alic î11lrl.'prin1k•ri !ocale şi
inst'tutii. Mu lti se "r upă cu agriculhirn. porn!cu!t11r~.
creşterea vilelor şi a oilor, cu lucrul la piidu re sau
cărău~ii forestiere e;c. Ca şi ln regiunea Brad, nu-
meroşi muncitori mineri sint !n 11celaş: timp ţărani
agricultori.
Zlatna. pe lingă deo,;ebila importanta economica,
are şi un hognl trecut istoric, legat de lupta tărăni­
mii din munţii Apu~~.1i. precam şi o importantă cul-
turala.
La gimnazi ul de ai<'[ a studiat cltva ti rnr> ~; Avram
Iancu.
ln prezent, are o Şcoal ă medie miKtă , un acti\•
cămin cultural, bibliotecă şi alte organiza\ii culiurale,
care dtsiăşoar;I o 5ustinuta acli\ ilaie de ma<a.

3. OE t<\ ZLATNA SPRE VALEA l>OSIJLUI
ŞI ALMAŞU :\\AllE
Zlatna - \alea [Josului - Trimpoele. Z!atna \lm•$O
,\lare - I' :id! lh• - Glod Cii>. f'<:ursie de 2 „k. Ohtanjil
de ta \1b•· l11lia : Y~lea Do.<~lu!. 41 km; T1in1po.-k, 43 km:
Almaşa .\Iar~. 18 km. Nădă;t:a. 49 km; Glod, 51 km; Cilt.
47 }\n1. Ciur~ : pc•ntru f.oittt-. Zlatna
De la Zlatnn. în continuare. pc drumul care foc~
legiiturn tntrc 7.lntna şi Ahrud, ajungem tn ultimele
două localită\i, din ace11s\ii parte a regiunii llune-
doarn : Valea Oosului ( 1.25'.) loc.). aşez:1rn pc va lea
cu acel a~ i nunm. şi, la e,;t d<" ace<1<lr·i lnr;11il11le, la
satul Trîmpoelc (725 Io<'.).
ln hotarul C(llTi ll!'lP.i Valea Dosu!u ', pe va l ~a .-\ ri ·
nelt', se.> :tllll minele de mercur.
Frumn•ul caşte! clin Yalea Ruzii. în ('<trc :t runc-
tionnt aclmini~tra\ia minelor, sel'\·eştc a11 ~~ sediu
unor coloni' de ,·ară.
De l.1 Margin~a de nord-w~t a ZlatnPi, se de~·
printfr un drum comunal. alături dE' Valea 1\1are. sor<'
~~tele ,\I maşu Marc { 1.3!\I lnc., inc:usi1 ~i popul:i(ia
~;atului îk;de:). ca--e tre<:'ind .s:JH-e sud. in ~tll'~ntin;t.
roboorii pe ln Alm:•şu de Mijloc. Alm11~tl ,\\i<' de
,\\unie. Dnl~n. Geoagiu. în valea ,\\urt•şului. . }/Tabilt'. cit şi în11l!imil~ din împrejurimi. t'a virfllt. Popii
R<'gi unea ;\lmaşll Mare este ri zonrl nuriferll hi)•
gat ă. cu inmo;t.io le explnaiări m;nifre.
f)e lr1 i\lmaş, un <!r11m \'icin<1I duce. ~pre snrl. la
Nădăştla (325 loc.) şi Gfod 1481 loc.). <Ic miri~. în
ronti11u;1r<', 1iukm aj un~e !n valea G1•oi111iului.
Sprr pst de Glod. se află satu! Cib IM11 10<'. l, la
rnr~ ajlingcm pe drumuri gre!e, [ie oe !:1 Zlatnn. di
.. ,..·
I
·:ect :>pr<· -ut.l. l1r d.11 ~ u!t>:i ,\fo:-e~ului. „pre nord. l?C
valea (it.-oagittl~ . c p•li pe ceu a Cihuiui.
4 PE VALI:\ AAIPOl!EI
Gu.ra .\1n;.n>'tr1 .\mpoiţa ·- l :Jncis ·\'t'tC';;.~ E.xcurs <J de
o zi. Distania C:.\• I.• :\lh.~~ J111in: (i~Jra .\:l!poitei, J~l km~ .\1n·
:poifa, 4 .J.r.1 ; Lunca ,\\L'l~. 17 ktH. Gara; Şatd s~nJ T;1u1i.
C<ttn 111 junlillr.tei1 drmnul u; !n~re Sa~d şi Triuti.
la grupul de r.:ise numit Gura Ampo \ei. se desprinde,
din n1 le;1 ,\rnpoiu lul , sprl~ nr.1;·d·<:~~t. tlJI drum cnmU·
nai, rnr(; duce. pe \'a!t•a ,\inr"ii\ei in ~us. h ~<tlul
Ampofţa (76i lor.). l.n s11d-es! de loc:1 1 ii ;1l~ Ila 2 km
de ha!t11 Gura Ampoiit'i). se pot vedea doi masi\'Î g(1
laşi. din pi:dra ele calcar. fmpnrlanţ'. ta fonomem• şi
martori gcoloi?ici. declarati ca monumente ale nal•Jrii,
sub denumirPa _c:ik:irt:le de la .-\J!Jj)'.>i!a".
Urr'nct pe vale .'\:npoitei. prin t'hei!e ~lîn.:o~'c
ale ,-3jj în •IP „.;;or ,;rinei 5e nfiâ şi dou<i pc5teri.
-ajungem ia Lunca Ampoitei (220 loc.), apni la Lunca
Meteşufui (12:> 111<'.). donă sale d~ mmne.
•. Atil val(•a \ mp01\ei, c.u cheif{' şi peisajele admi-
•'!.:'(8(J.! 111) , Do~u Milrului (9·15 m) ··· de la nord ·e~t
;r de 1-;1ie" Ampoitci. r.iri fiaţa Groşilor (992 111) . Dosu
} Blidarului (1.098 tn), dintre Arnpoiţ~ şi Amprii, şi nJ(e
,9 ~:tnăl\!mi şi puncte mai apropi:ite sau mai indepiirt11l('.
L .'f.( sînt Jocuri nes cercc.>!;1tc de excursionişti: de hi Nlrn-
,'~ ţ: Iulia şi chiar din loc~ lilftt! mai îndepi\d:;le.
· ~, t; ln aproplcrt~ ciţ rhei le .-\ mpoitci, se arlii z:1d·
·; minie de r11pru ~; 1:1armori•.

Oc:aviwr F:oca
în hotarul lo<"alitălii. s-2u a!lat d;ier1;e ob cd<' şi
urme de ron~lruclii romane.
5. PODGORIILE ALBEI
Sard - l~h·u - lghiel. lghîu - Ţdna. lg~iu - Buccrd<• 'vi·
no~l53 Cr)('ătl Craiva - Tibru. E:icur<ie de 2 ·3 file. OJ,-
lanta de Iii \ lb11-lulia; Şard, 8 km. !ghiu. 11 km; ll(hlcl, I~
km; Teina, 11 km. Bucerd~• Vinoas;I, 13 km; Cridu. 16 km :
Crniva. 17 km: Tibru, 22 km. Gara: Alba-Iulia.
Podgoriile Albei se întind la nord de lunca ,'."\u·
reşului. de ln Strcmt--Cetea, pe coastele deal un lor.
însorite din hotaru l satelor de la poalele mun\l lor
,\pu~cni. pinii la Vinţu de Jos-Vurpăr . . . la numai 2 km nord, Tnttlnim înstăril<1 şi irumoasn co
Cele mai fovorabile terenuri, pentrn cultivarea v1-
îe: de \'ie, >C aifă pe dealurile şi măgurile lo<"nlită\i·
lo: : Şard. lghiu. Ţeloa şi Cricău...\ici. terenurile cu
podg<1· „ urra pinâ la ~70 m. Suprafatn lolall1 a tere-
nurilor \'li ""Ic. din această reg!1me. e'lc de 1>c,lc
1.500 ha.
\'ila de vi~ se c-ulti\·ă. în păr!ile Albei. din vrr
muri slr•h·echi, iar calitatea ,·inurilor şi·a cîştigat de
mult reputaţia. 01;1i ales vinurile de Şard. !ghiu.
!ghici. Teina şi Criciiu.
Vinurile din acc,tc podgMii $înt fine. chiar dulri
adeReori. ele o consti tuţie ~rmonicii şi r.u huch~t dc(l·
sehit de dcl;rnt. Au un potenfotl de ulcool pin~ 111
14% 111 111u5cat otonel, risling şi sauvignon. de Iii '!.
Ir a 111i 11~. de 16 % Ia fetească şi Ii "· pinot gri~.
La localilli lile vit icole ale Albei putem ajunge pe
calea feratli sau şoseaua Alba-Iulia-Zlatna pinii l:r
Sanl. De niri. se desprinde un drum raional c:ire lrec-e
'"
Gi:/Jul 1i·~„1111:i lhttte.ioora 001
pe sub pla iurile ,·ilicole şi ies~. prin loc_alitaiea G:1IJa
de Jos. in şosl!ana na\ionala asfaltata Alba-luha-
Cluj. Pe vremuri. acesta era drumul care făcea legi1-
tura de la Alba-Iulia la Cluj.
In general, localităţile, în această regiune a vinu·
lui, sini aşezate pc văile şi pîraiele paralele•.ce co·
boari.I din mtm\li Apuseni sorc şesul Mureşulm.
Ocup;1tia locuitorilor f'~I~. ;im putea spune, în
egal~ măsură, viticulturn şi •.114r;cul!ura.' apoi: 111 mii·
sură mai mieă, creşterea animalelor ~· pom1cultura,
Plecînd din valea Ampoiul11i, de la $a;d - ea în·
săşi localitate vestită ln vinuri -- spre „\ara \'in ului' '.
.1 mună Ighiu ( l.207 loc.).. un adevărat ltrguşor pt>ntru
· ' safele din jur, cu coni>i!rath·e şi Urg săplămtna l de
desiacerea produselor. cu circumscriptie medicală: !ar:
macie. şcoală de 7 ani, cămin tultural etc. Se alia ş1
un centru de colectarea şi vinificarea strugurilor.
!ghiul are o întodriişire agricolii şi una zooteh-
nică pentru oi.
Cariera de piatrl! de construcţie, din botarul loca-.
litătii dinspre Ţclnn, datează din vremuri 'tră\'ec-hi.
Tot aicî, s-au descoperit m:<i multe monumenle ro-
mane.
!ghiul este punctul fie p!ecare ;1 unor drumuri î~.
trei dircc\ii diferite. La nrnrg111ea de sus a satului„
se desface un <lrum spr1> vest, pe pirăal fghiel11lui in
sus, la salu l lghiel. pc a l doilea dnun. cu direcţia nrni
mult 11ord, secondlnd pîr~ul Teina. ajungem la locali·
tatea de la care şi-a luat pirău! numele, la Ţelna, iar
al treilea drum. cel rnionAI, pe care am venit din v~~
 ',ol
/,Qi(JOtulr Alh2t - r.uit-s~:' si:1r.:t,1!ti/'.•l
lea Arupoiului pină la !ghiu, duce spre Bucerdca Vl ·
·noasii şi Cricllu·- Galda de .Jos etc.
.Salul !ii:~1iel (%2 loc.) este aşezat pe :1mbelc I~.
tun 11it· p1rnulul Jgh ie!, ca re porneşte de 111 lacul Ic·
zer, lrcc!nd wre sud, prin slrim lori (cil(~i \ pitornştl.
Pc dealuri le care se !na ltă rleasuµrn loţa Ji!iltH se
cuttl.v?i 11ija de vie. Potentinlul economic a l satului, ln
specral :ii hota rului vilicol. datorită imprejurilrii că
o bunii pr1rlc ~ hotarului o formează n1unjii şi pă·
dunle, ~te mai mic.
""•'• '' .· - - - :L'
(/J11du 1 rl'g;r~ri.ii llt1•1f:do"ra
Locuitorii, pc lingâ agriculturii ,,_i culiivarca vi·
fei de vie, ;;e ocupi! )Î cu lucrul la pădure şi c;irău.
·· şi8 foreslier:I.
Astăzi, exist:!, ln această localitate. o gospodă­
rie agrrcolă colectivă ~i o întovărăşire 2uolehnkii
Pe va!e11 lghielului în su5. la depărtare de cca. 14
km, se ail ~ lacul Iezer (!J24 111 alt itudine}. dccl11rnl mo·
nument ni naturii. l.11cur. de formă ov:.r!ii, are supra·
fa\a de aproximativ 4,5 lrn .
.· iff. Iezerul de la lghi<:!, hrr pre~mii cu tniil!imilc d·in
.~ 'tHurul lui, ca, spre sud, dea lul ~ădăcina şi Grohota
d ~r Pragului ( l.246 m), spre norr! şi nord-1•est vîrluf'
.,ţ) "''.i Runcurău (1.189 ml, virîul Păltineasa (l.285 m\
;j 1
• ~~.virful Lăcustil (l.:lJG m), Grohotiş e!c.: oferii viz,ta'.
"i!'., ~;torului p:mcte inci11rntoare spre vizitare.
;,. De la lezcr. spre nord. putem ajunge hi peştera
Brscricu(a şi în continuare la satul Ncgrileşti.
Biserica veche, d•n lemn, a salului este un pre·
ifos monument.
.•~- ~n ho!nrul localithţii lghiel, la locul riumit de:1lul
. ·?:~~rUIU~ Fai;elului, s-a descoperit un important depozit
. ţde ob1edc! de bronz. topoare de luptă cu disc şi al·
'H' {tele, :irlislic ornamen la((', :ip a!'\ i nătoa re epoci ( mij.
1:;; :~~locii 11 brnnzului (l5()0„.- J:j00 î.e.n.} .
~~,Ş} Localit;1f~a Teina (1,258 loc.) . e.ste aşezittii pe
ii-: J;:valea Teln01, para letri cu va!ea Ii:rhiel ului, la <'<'n z
~\. ;f1,:k.m nord-vest de Ighiu. E~te una din localitiiHle cu vi·
~ ·• y:nuri!e cele ru;ii hune din regiune şi cu ph·ni\e vec hi.
; ; 'i de mare capaciU1((', Viile ince-p la periferia satului şi
1 ·f urcă pină la 170 m allitudine. -
J
 (:Jospo<laria :1s.)r:(·oia ('O~ecii\r:l d\~ !a Ţe!nJ e in
plin 5 dezvo~ta:c. „
De ~a 'f'eîna se por: tc· f:lre o excursie i;u1HO<ls~i l a
1rHtnleJe şi stîn('a Pă l tine,tsa şi la peştera de ;iici.
p,, d~alul Şeret şi la Gug, au fost constatate m ·
n-:efE· !•nei ....i t.: liuni din t o111un:: p~·in1îtiv~i.
De lt1 IQ:hiu spre no:·f!-\·\st. pe <lrurn ul r:1!on:d . aj11n·
gem !a Buccrdea Vinoasă (l.352 loc.). SJflll irR'<!Pe
la rnar~î:1ea ŞO$elei şi ::.~ extinde. spre nord, p<! ainM
l>cle (3rmuri ale pîrilu lu; flucerdca . Este un" din Io·
cali; ă!ile ,·it icole imp<d:rnte ale !inu!ului.
Din accl a~i <frum r:riorrnl. putem ajunge. spre nord
pe <'Ursul unu i p1rău paraicl cu cel a l Bucerzii, pe
un drum com una!, la Cra iva (434 loc.\ . Satul. sihiat
pe o rn:?stă de deal. este şi el una d'.n 1ocaiilii1ile
, -c.."!:te pentru podgor:irc sale.
De J;-1 Craiv:i. pc muchea dealului în sus. putem
pe cur:rn1 unui pîril n p;i;:tlel cu cel al B:H:<'rzb, pe
îormă de pir:1111idii, în mijlocul muo \il<>r. Deşi mai
mici.J cn altit udine. dedt celelalte înăljimi din jur.
ea domini! prin pozi(ia ei şi oferă vederi largi sp.re
\"!l lea :\forcşufui. Pe vîrful înăl!imii Piatra Craivei, a
eX.is(a! cîndrn un c<1stru medieval. ca re s-a rnentinut
pîn~• prin l
.~ecolul al \V!- lea. şi a!e rănii
.
ori"ini
~
ne
conouc .a înce1)111 uri le veacu 111; a 1 XI II -lea.
Pialr;1 Cra i,·ei este un punct des cerce\<1t de ex·
curs'onişti,
Continu!nd itiner:1rnl pc şoseaua Şard· Jghiu-Bu ­
cerdea \„innas~, ajunger:: la fru1noasa şi bogata co ·
r11ună Cricău ( 1.68 1 lor.). l.ov.i li!ale11 se extinde. de
la şosea, mai mu{t spce nord. pc ambele laturi ale
v;1u Cric~ului.
•
T~ocu i torjj (:riccjuJui şi-llu c:~şiigat. pe li~lgii culti-
varea intensă a vitei de vie şi ob1incr(~a unui vin de·
.ilt.· calitate. un renurne şi în cultur<: pon1i~or frucliferi.
I'e bolul dt• deal de !a n1;irginea satul11i. se ailă
.> .~·f::. biSer:ca \·eche. cu originea d!n ve:1cul al X\l-~ea.
· De !{I c:ricău spre nord pe un drun1 cornunal ..
~
1
Î,l_,_': .. aj ungem I<: satul Tibru (iiO !oe.). si!ual pe flirilul ru
' acelaşi nume : ultima lc1ca Hiatc \"ilkolil- pc 1H:est ifi.
ne.ra.r. Odinioară Tibrul a fo~t sediu l un:ri (~<strict
(„h1011fis Tyl>ri \'Ocali") cnezial romîn .
Pe dea lul comunei Tibru. s·a înch~i3t, la 12 no-
leml'lriP Ii8,I, cunoscutul armi~! ijiu de' la Tibru, în·
tre (:lc•ŞC<!. reprl~.zentant u l \:irani!or riiscul;1ti. şi rL..._
ptezeniantii ofi cia l'tillii habsbu~g-icc•. Prin :irrnisti(i,11
înşelător de la Tibru, cornr1 nd -:n1t~n[u] 111iJi1 1· <~u 3t ·?~r.
u rmărea. pe de o parte. să cî~l ige timp j}enl r11 :l"qzil·
firea ar1 natei. pe de. altă p:::ite.. sii oblină îinp rflşi ierea.
tiir~1n:!or. care cu greu ~-ar 1r1ai fi putut adun;i in
pragul iernii - şi nici dl! s:"Un1 îndHp! ini rea rl(>ier1n\c·
lor lăr11nilor.
·;~ · ''.;, .ln par!e.a ~e api;s a l ocalitătii. în apr'.>Pi':f·e de
·'Îl li can crn de piatra, „Baia". de pc _cul mea cci,hne1 ,1\-\agura,
·· ~-~~r·· 1n p1tnrtul nun1tt u l~a con1oara s·a g.as1tt un tezaur,.
0
,
·~.0.,_. de monede republir.~ne romane, de argin .
0'$""
('{·:·:···
~!,-:·
Pe :1lllea Mrlft!şu!ui
O. PARTEA DREAPTA A o\I URC: Ş ULUI
UE LA AL BA·IU LIA LA TE ll!Ş
1\lba· rulia - tt l~ărăba n t -··· Slnti1nlHu Fabrirfl - ·· Oi "şd~·a
Sintîmbru ··- Ga ltiu ···- Coşlar ·-- T~:iuş -·- 81.•idiu Excur.s~{ţ d\)
1·2 zile. Oislanfa de la Alba· Iulia: Bădbanj, 5 km; Sintimbru·

FnbriC:I, 8 k111 . ()ieşd""· ! 4 k11i: Sinii111bru. I I km; G3lliu, 13
km; ~Iar, jj, km: Teiu~. 18 kn~.
Betd1u. 22 km Gara : pt.n·
1ru R:ir;1hant. !l:tlt~t cu .1t·rla'7i tt1JnH.~ ~
pl•ntr11 Si.nt1r11bru 1:abric~
şj Oit·şdea. 14;Jr,1 S!nHn1brv: JH·ntru S!ulhnbru $i Gaitîu, t:alta
Sintimbru; pc-nlru Coş:or. ~ar41 eu aceltt~i nume, pentru Teiu'
şi Beldiu, -garo Î\"'Hi~.
Toa te <l<"C>le !ocolii<i\i, cu un aspect îngrijit. sini
aşezate în luoc~ it:rtilă " )\urcşului. Locuitorii. p~
lîngă o ;1griculturn rationall1, 5e O<"Up ii, în măsură
Rllli 111id!, ~i cn pomicul!ura şi vitkulh1ra.
De la Alba-Iulia la B;irăhanl ( l.5'16 loc.), ajun·
gem fie pc linia ieral:l Al b~-lu liA-Teiuş. f·ie pe şo·
<>eaua m1\ionrilă asfaltată. Situată la poalele de sud-
vest ale dealului Bilag (.1()-t m), se întinde de la
şosea ~pre nord. pe margi11e:i drumului comuna l şi
ptnă la malul Ampolului.
Locuitorii comunei se or11pă cu agricultura, culti·
va rca vitei de vie ş i cu le(!mnir.ultura. ln hotarul co·
munet au io,;t găsite urme de conslruc\ii romane.
Pc aceeaşi ru!ă, urme111.ă Sîntimbru-Fabrid, cu
o colonie de munci tori. Aid se oflii una din fabrid le
mari de materiale de constructie, cărămidă şi liglă.
Materialul aqtilos. necesar prol·esului de producţie,
-este exlras din dealul „Bilag" şi transportat cu va·
gonetele.
Putin mai sus ele fnbrld , din 1irlcra principală de.
comunicajie a şo~elei najionale t1<faltolc, se deschide
un drum raional, care trece prin localităţile de pe ma·
Iul drept al Mureşu!ui pîni.1 aproaoe de Teiuş, de
unde urrne31.ă curs?Jl T irn~vei sprr Blaj.
Prima loc;l!itate pe acest drurn est~ ~ntu! Sintlm·
007
bru (9il lve.) . l'.,k o localît;itc ist<Jfl<'iL Aici s-a deş„
făşurat, îi\ anu l 1·142. luptr• inlrc inrnd;ilorii turci ~i
oastea de taranî ~ lui lonn d(• 1lnnedonra. care a rîş­
j,\ tigut o $Lrti!lJ<'iti1 b!ra;11(11. ln u:niu!irea ,·ictori-.i. s-a
·iy:ţ,\ ridica t bi~t\:·ic~1. i:·1 ~:îl !!Otic.~. âc ~ dt..~:uşorul te ~a
marginea rom?:n1•1. impnrtani monument ;storic ~I
ve11c11!11i r: I \V.ft•11.
( 'rmt·a~.i satal Galtiu (6.3\i iol'.). .1poi Coşlar (308·
!oe.). I.a CoşJ:ir •,: poate• ajunţ:(l'. chn ws~•lll>i n.~ţio·
nalii, şi I><' drun111 i G11ldii ck .Jos--C<Jşlar. C•l~larul
este un i·nporta:it punct ien" ~r el~ I iaj. J\fajoritatea
~~)~.- loruito:"ţl()r <:o~l;iruJ~i~ ~îr1! ~a111r:ati .·cfcrişti .
~~;:.> Rl'\'~1 :.'nd ilC Şt>:;c.:1ua naţi·Hlt! I~ n~inhata î\iba~lu-
li" Teh~ şi continulncl HinPr:IEil dl' la :>inlirnbru·
~ F~llric5 sp re T1?ill$. <1j1111g<"m la ~111t1l Oi cşdca (922'
~,~:,·:Joc.), lotu li ta: ... tu po~>1tllltie r<)JntrlH ~i n1ag-ht:!r1!, cu
o gospodari<! :1!!rirnli. l'<>leC''h J, l'il o~e ~i i;ro;;podarii
~~;JrumC>aSl'. apoi lu T«iuş.
:w T•iuş /4 '~i! loc) Di>tunta de la 1J1..,o 03 ku: d• ia \lba·
, luh<.1 1 J,fi l..nt Estf' \HI !.:Jl:>')~tant nod dt> ~nl1' frr.-:t.a ~pr.;,- ptJl1C·
'
.::~J.ef<~ irtd(•p;:irl;1l€• : llucurc·~ti. Cit:j. Arad .
.,. Majo•ili;t-:a poputa1·~i :;e >l'Upă cu agricultura şi
'.""~~.·,..cu t•rcştcrtl :1 \:: telOi. !><' (1 ~ta r;1 rna i rrrlusf1 ~i \li ,.i \(„
~~~~~euftu:·;! şi ~~„:·!din:lrl111f
Fiind nr. dr <·;,le fcrniă, Ieie de m~re
i:npo~bnt ·10<!
'&l. cirl'n!atie rr:a rf ttri1or ~ i ro 11 n I;1 rg dcpm: C. I'.R.,
.1
~.l'tmul(i din locuitori ~illl munt·ifori ceferişti.
Teiu~ul e~te un tirt::~•':'<•• i111porlanl rii:i pund de
~vedere c<'<momic ; e.~k r•~:1tru eh: llpro\-:7-iotwre cu cc„
~:.reale şi n1~tf!l ri dl' !arq con~1Hti pcntrt1po1,ul:i~;_, ·'!l:l
munji, fi<' pr ,-;,•c 1 Gal•ii pi'.la la Moi::o~ <;i de pe , ale?.·
Geoal(iului pin~ la satele sit:.iate la nord de Rlmet.
T1rgunle de 111ra de la Tei.lJli, de \•ile, cl!reate şi măr·
furi, :;inl \'eStite pînă la mari depărtări.
Gospodăria agricolă colectivă de la Teiu$ e ln
plîn progres.
Tfl"iuşnl este în acelaşi timp şi un centru cultur11l
al \imnului. Are o şcoală medie mixtă, o şcoală ma-
ghiara de şapte ani, cămin cultural, bibliotedl., club
sindicat C.f.~„ două cinematografe etc., apui circum~
scrip!le şi dis1>cnsar medical, farmacie şi trei reslau-
rante, dintre c.arc unul în incinta gării etc.
Te iuşul, cu veche aşezare omenească, a dat Jn
iveam nmncroase urme materiale ale societătii ome·
neşti. din rele mai vechi timpuri. Astfel pe locul nu·
mit „Cet~leaua" la sud-vest de comună. mergind spre
Cluj. ln dreapta şosetei nalionale, s-au descoperii
obiecte ;irticologice, caracteristice epocii bronwlui,
altele speciiice epocii fierului, cu importante urme
sritice, apoi urme romane. precum şi morminte din
timpul miuraţiei popoarelor.
Teiuşul are trei biserici monument istoric, dintre
ca1•e un a din epoca lui Ioan ele Hunedoara, dupii cum
iil~$lă lnscrfp (ia de pc timpanul poriii, cu hnportanle
clemente gotice.
.'\l\erglnd din Tei uş spre Aiud, pe ŞO$<!ltua naţio­
nală, se de~prindc din ~r.easta, la cca. 2 km de Teiuş,
1111 drum care duce la s:itul Beldiu (411 loţ.), \ocali-
tJle ln~liirltii, nşl•zatii pc \ărmul Murc~ului.
7. PAl\TEA STINGA A MUREŞULUI
DE LA ALBA-IULIA LA TEIUŞ
Oarda d• Jo, - Oarda d• Sus ··- Limba - Ciugud - 5~
uşa .:. Ocimbar - Totoi f.>pud - Pete!ca. Excumt dt Z
zile. Oislanfa d< la \lb•· lulla : Oarda de Jos, 6 km : Oarda
de S~s. 8 km: I 1mho. 9 km. Ciugud, 8 km: Ş~uşa. 6 knl:
Drlmbar. 5 knt: To1oi, 12 km: Câpud. 23 km; Peţelca, 2:> km .
()ara : pr.n<ru Oord• de .Io•. 011rda de Sus. Lin1ba. Ciuguu.
Şeuşa, Dr1mbi.r. gr1ra ,\lba luli.:i ~ pentru Totoi, gara Sînlimbru:
0
penlru Cttpud şi P<'lrlc•. 11nrn T.-iuş.
Localităţile menţionate sin i situate pe terasele
uşoare de pe malul stîng al rîului Mureş. Ele apnr,
celui <'<l re călătoreşte pe şosea sau cu trenul, înşirnle.
una după alta, ca nişte aşezări bine inchega(e. o~u·
patia locuitorilor din aces te sate este identică cu aceen
a celorlal\i locuitori din valea Mureşului. Ele ;,1pro·
. vizionează lnwcin:ita Alba- Iulia cu produse agricole
,,;. şi în special cu lapte şi derivatele lui ; Căpud ~i Pe·
" teica gra\•itează mai mult spre Teiuş.
Cele mai multe din aceste sale fac Jeg-ălura cu
,,„. Alba-Iulia direct, peste Mureş, cu podul plutitor (bru-
\'ij( din a).
. ,,Wf De la Alba-Iuli a, la Oarda de Jos (906 loc.) ajun-
' '.~ij)Xf.: gem pe şo5eaua Alha-Iulia-·Sibiu. Această comună se
, t~;!! află pe m~lul stîng al Mureşului.
~, :~:" Vecin ă, .înspre sud, cu comuna o.arda de Jos c~(e
<I '/}.:' Oarda de Sus ( t.279 Joc.), care se inbnde pe coaşfo
h. ~J..c unui deal.
!~~ J'. Pornind de la O~rda de Jos, pe drumul raiti11al,
•, 1· care însolc$1e Murc~ul pe partea stîngă, rnlîlnim sa-
 5ll
I•'~ L. mba 1·Hi6 flll" ), Ciu\!u<I {13:37 10< ). Ş.!uşa \i6 J
l<•t) ,; Orimbar (l.\l8î 10~1. de :a c,irc. trf:{"ind \\;1r<'- De la \lhn-lulia, la aces!e sale .1jungcm pe drn ·
şul. "Jllll~em i;JTii~i l;i ,\lba-!ul :i mul raional A~ba-Julia-Drîmbar- Beq~hin şi pe rn·
\:.\···~ trc;Pl'11 in~:h!~ pot•t~ H urr:1:1l .'f; n1\t':' · .;n::i-l :1!ia. mifica1iile :1ţc.~h1ia. !no::\<i dupa trecerea Mureşului,
Dnn1bar . .Şcu ~:•. (:i u~r1:d. !. ;ruba, f>:l1 d:. 111'• ,;. :~ ;.• r'.« .1~e; l)\' ~u„ drumul 1u·c~ prin satu! Driml,:ir şi apoi <'Oht>«rii spre
~t·„;t1111 nnţ!on~~1~·:. j;i .\11::1· luli:i. Hăpria (88S loc„ inclus ~i ;\>\()riiraşli). Din Hitpria,
spre nord, 11n drnm ,·onama! u-<'il pe coasti• şi co-
l.;1 ()11 r~J a dr· .fli~ ;:J: H\t Î\lt11.~r1 zlt \ ~ :·ah: i<' .„ „~,~ .;.pirt
boară d11pii 11tce:·; în 'alui Dumitra (•l{H loc.). Reve·
~: v h1f~riişiit()rie :!l1t"\a d<~ \'itcl,
oind la drmmil raiona[ şi contlnuind iti nerarul de
Tot îo >!in~a .\htrc:;;«lui, ~f' nflii s;Hul foloi rn.in la Hăpria spre !krgh'n. în sl!nga ~e rnmiiica un nou
l<K h Situa: in drep'.Jl iab, 'cil <~t> t~ S~mimhru. de drum comunnl, care duce la ~atul Henig (1.013 loc.L
un :t\. pe-ste ~lu:e-ş, ?\! un pOtt ptutitor, c:jt1n~f111 t'ii! un
De la H;1pria ~p-e dreapta. ~pn: ~ud-est. un drum
drnll\ <'1•mU!lal la ace;! ;;,11. comunal urţ1' 12 Straja ( 1.026 toc ) . <ituatf: lîn~ă
( 1 în.toi ţ!l!.:-rr~ :!}un;zt eh~ 1.'I :\1bJ !1iii<J ~-:i ~~ druuiul \lb<J
Măgura, unde s·a~ aflat în urma unor săpături arheo·
luha t)rifT:har i.-1tr)î, ur1nind cur<ul ~tlrH.f ni .'•A:1!".·şuJ:Ji.
logice diferite obiecte d[n corn111rn primi!i\•i1.
Lu ,alde Căpud (f>'ifi ior.1 şi Pqclca (!i!lii ieie.), Tot de la Jiăpria, continuînd pc drumul raional.
;.,n1hl,\h" ::.ifu:1lt• pe i.lt•HIHri. in :•ltnp:a l\·\::rt:"suhri. se~ ajungem, urcînd , apoi coborin<I. lu nerghin ( l.687
~~juri:·~·, di· !:~ T<~·u~. f): n clj)l'(lp:l'r(·~i ~r;!rli ·r~·iu ~.~. U!t .:: Joc.) , cornunsi cu populatie mixtă dr. romi ni şi ,;;1şi şi
druru ,„(J :l1una!. :recţr1<l 1\\1 1rt''•'l! pr. po·luri pli:lito1?:'C!
tJ•.' l'O:'ld~tr{~ ln a~e~te •lou:i •Hllf
·1':' 'CU o înfloritoare gospodărie a c;:ric111il colecti,·ă.
;; 9. PE. TIRNA Vi\
() parte a l<)("uitori:o~ ~ llului Cli;md siilt uo';l 1'1~
I' ~<pod.1•ic aj!7il";i:i\ rnll'\li\'.;, ~-.;. i\1ih.ll\ - OQre1a - Ci.slei. fltc:U.r~.c de I zi Distanla de
. 1a Alh•·hd.a • .'·liltalţ, 22. km: Obrc1•. 2~ ~111• •Cist.ei, 24 ktr.
"· fl'RAStLE ŞI DEALUJl.ILI: ill'll Sl l~GA •\\lHff'>ULU I , ;i{1t; :<iara t pe11.1ru Mil1a1t şi Obreja, h31ta Mihai\; pentru Cislei.
tf· rrLt ·- Stri:l;.:i - tJ~:i:11t·n -- Jfl•rti..; şi B·:-rţth :n. E'.\:cur~a "'i''''
~„;.';!. 1\alta Cistel
dl• I 1.i, l)is1anfa t1~· L'l ,\i!Ht·IUli :l; f·lfipria. ~ krn: S(raja. 1<.1 ~\';T De lu ,\lb11- lu!ia spre Tîrnavă duc douii drumuri
k1n: IJUstlifra. i~ };n1: fh: :ii ~:. I ·~ ki':':: l~: · ri.;i}h!, ; : ~n1. G„,ro ~ ·şi calea foraW Arnd-Bucureşii. L"n drum ~e rlv..;.prinde
ct;1 1;1,1i "prn~.lia~?t pi·1'?::-u tt•ntt•, ~\1r11
,\ !b:J· ful!n. din şoseau a naţiona lă, din apropiere de Sinlimbru Fa·
~~1t('fE· de~ :na~ su~ ~rnl •1~fli".alc între (!e:i!1 11„!i<~ lin brică, $1 dure spre Sîntimbrn-Coşlar -Mrhalţ, iar
sUN~b .\\u~~~Hltti. Cll aititudfnc inl;-f" -111()-.)5!1 m. o~u­ altul (numii drumul Blajului) pornPşte, la intrarea
Jl!1:\t:l p:{~f'ip:ti;i ~ :(){'l'ito·il()r r~te a.~ricuiiu'""a. r"'t' în Teiu ş, l•'lf din şoseaua na1ională spre dreapta şi se
t/\~„1 itelClr. ,·iticultura ~' ptaf('·t)'ur:-.~ :in!îlneşle cu cel dintii. îna'nle de Podul Mureş.
 512 ()etc •ui:1 F/1Jc.·1:
1
; Con:urH: 1\\ih all (2.655 loc.) . este :;ituata J;; locu!
1Jt• n1r:;11rc " T!rnavei !n Mureş. Mihnl\ul <:>i.•~ 11 1111
din comunt k• <·u hotnru! cel mai exiins, mai ro<Etor şi
miii bogat in cNt«t le din regiunea Hunedoarn.
De '.a Mih ai\ spre nord-csi, Î!l dreapta. pP tea:altă
p rte ~ Tîrna,ei, <e ailă iocalitalea Cislei (800 loc.),
iar tn i ata ace.;tui sal. în s•ingll Tima\'ei, se află
Obreja (700 loc.). La Obreja putem ajunge atlt de la
,\.\ilial! cil ~i de lrt Cislei. Toate trei comunele sint
(•lrctrifica tc . l..oruilorii :1c<-.~i<>r sate ~f~ <l<~upă cu agri·
cuHura. <'reşt1·r~<1 \·itclor, viiicu!t ura şi pomicultura.
La c:~~ei şi Ohreja există go~podiirii agrko:;- to·
!e,•Hn~ iniloriloare.
ln hotaru! salului Obreja au fost conslatale urme
arheolog<ce caracteristice comunei primih\'e şi cullu-
rii daco·gC'tirP.
I:1 O\.>rej;1, pe dealul pc c~rc ~e nflă şi salul de
allf•'l. -~ ,·ede, de la mare ctep~rtarc, un frum<>~ ca~·
• te\ j(,·„:~it ::zi în ::rop obştesc.
10. VALEA GF.OAGIULUI SAU A T E IU ŞUL UI
Streml Ctica. Sfremt - Geoagiu de Sus. S!remţ Geo-
rual Excu:sie de 2 %11t. Di•tanJa de la Alba-luha: Streml. 22
km: Celea. :i.; km: Goomal. 27 km: Gl'Oogiu de Sus, 27 km.
Gara : ri-entr~J to:~te-. i:zaro Teiuş.
"-li:;::·
Villca Gcn~giulut $:m a Teiuş ului, cum i se mai
spune. c;,rc !~vorăştc din ini ma muntilor Apuseni şi
coboarf! ;pr<' sud, \'5rsindu-se la Teiuş ln albia Mu·
rcşului, ofe~i!. m~i ales tn partea ei superioară. locuri
pitoreşti şi plăcute pentru e:occursii. Excursia din va-
lea Mureşu!ui. pe această vale ln sus, duce la să!ba-
ticele chei ale Rimelului, ,·ure ()f)t r: slrnbalute nu-
mai c11 piciorul sa u, ln 11nt•!t> lc..C.uri , prin up;i. !tine·
rarul. pri ntre pcreti i uriaşi d1' <'a lcar. prin aceste clici,
de o frum usete ra rii. c5te 11~ peste I km lungime.
Drumul p.e acea~tr. vale. in ~us. porneşte din cen-
tru l Tc:1uşulw. Pr;ma !o.·alitate pe care o intllnim este
comunn Slremt ( 1.709 loc) Stremtul este o localitate
cunoscuta pentru \'iile s:lie ~i vinul de calitate bună
ce se oh\ine..\re :rnmM~c livezi cu pomi frudiicri.
l~•• in~~·ar,!a în t'(li11t1n a S~r1~r11ţ. ·"" (!(·~prinde, în
stî nga viii•. un dru1 11 r11rc duco: !11 <;;1111 1 Oeoma l (793
loc.). locali la (e ~i111 atii !;1 ;>u;M 'l· în:i Itimii Măgura·
Geomalului (741 m).
D;n capătul de nord 111 \!rc"n\u:ui, r<>n!tnuirid iti-
nen1rul pe \'alP:t Geo1•1?iului. 'l' o rnid abaterr. ajun -
gem 111 Celea {l.ll2~~ loc.I. hx-a!:t;ne cu o :iorrciala
gospod tir;t, agrico'ii rnl!'<'ti\'a. ·
l)c~ J;1 (:4~h·r1 ~11:?1~n1 cr,hort. lh' Jn Rţ•n•'» (j:ddo eh~ .lcis. î n
şose11ua li:iuş A:l:3· ruli a
Cet(',1, c;1 ~i °'lr<'nitu'. ru!1i\·~ \·ită dr ,·ic ~i exce-
lea1 ii in pnm'ru!!ur;i.
C:~·fe;s C'$!<' :luoctu! C'<·1 rua= i'nf:·i\'11 p('ntrH ex-
cur:su pr ,·3ft>a .Ceţii. in sus, la Piatra Cejii (I.Za.! m)_
Dn~m d.e aprox:rna'.:v 2 orP. PI' 1in1tă ft>nomcnrl<' gen·
1ol!:r~ 111ten•son'P. intilnite airi (l}<'Şleri, dii:-i. ,.„ ...
ca.de. rcnornl~ n~~ >.:· arţtÎ('("). vîrfu l J)ia!r;1 c:c~tii rl{' o~erri
mi nunat~ \'(•deri !a mar! dr1>iirt!lri.
Rt•vcnind Ja ~~:-;.--111t ~1 4.~<"lnl:ra!n,s !ti::1•raru' n1· ,::i-
lea <ieoagiu}ui spre 110-d; ~iun~e:n ;a <a•ul Geoagiu
rle Sus I I 157 loc.). ! o~.1 i• ··te„ e;<te deo<;·hl( d1• ·enu-
 511

I 515
mil. 1 pentru pom'ruhur~. Sini vestite pivele cu \·iltori.
1l:i
11tuf(~ ~e apri!teaza f> ~nura. . . ;.- . . __ .. . ;:
l I.a (icoal!i 11 <11• S11$ <l ••x; <lnt, 1nc.1 1>c 1,1 >Îi! ş.tul
11
\'t.~arullii al X\/·ll•a . ~au începutnl C't'hH ur1n11_tor . . '-'>
I
epiş.copie ortodc,x;i. in fiintata de un domn sau boier dm
I Ţara Romineascâ.
Cel m~i \'echi do.:ume:i!. <"arc ;tn1inteşte a·:t:'a!'.~a
cpbcopie, dateaza din anu~ lă37. Documentu! vor·
j hesfc de U !H~lc vt•n!luri şi foit,:1~c Pt' rare le-a avut
;1rt;I episcop tn Ît~udali t<ilc.
r ()c Hn'.rfj t)p i ~t·Clpi<'. H existr-i t o 11·1tl 1di "t' ~c. a. carei
i" C'lădire v~h" nu ~e 111ai păstrP:iz~. fi.in.~l t~" rîrn~;i, 1a
1760. 1n !ocul ci ,.a ridi cat o u1scnra. m _n11i:ocu~
unei piidurL D<' o co11$ii1. Lî?ga .bi~cr<1·it ~e val! ~1 37.t
ruinele vechi:or chilii calugareşti ln care era. o şcoala.
F.pisc-'>pia d<' ln G<"on!!i:i a avui un _r~I 1mp~rtant
tn lupta impolrivn lenclintel_or d('. <":i:v1mza -e a ro·
mln ilor, duse 1tc. srn pimrea 1cudal;1. '/·, ÎlTIJlclduritc :ş i .::tinei r1d<'11ro:i1,,c, sprci ri nl 1\r\t1rf·Ş. tn
11. VAI.EA GALZll care St' v:-1 r~it in 3p ropil'l«"a ~:1fulu i fJ.1h iu.
41ba. lulia Gald• do Jo• - ·''°'~nlta Bo.nic Gald• \'alc;i GalzF. rilrt• ~:-11 prini:t numclt• ele• 1:1 sa -
d• Sus - lnlr<f:•ldt Excurs!• de 2 tit•. Dlsl•nl• d• la Albl- tele, cu UC'l'laşi mu:1e. <1Şt'za1<• pe cur•;iJI <'Î. ~-te deo-
lutla: Gaida do Jo>. 18 km: ~\esenl••. 21 km; lknic. 24 seb!t de inter~santâ, in ;.·t pri\·eşte irurnu~~life natu -
km· Gaida de St!•. 28 knt: lnlrogalde, 38 km. Gara: pentru rale. ş1 mult ,·ereet:1ta de l'\rtm.ionişti.
Oaida de Jos. ~nra C:oşlar: penlru Me!lit•ntca. Bcnic, Gaida 1\pa Galz'i. rt1 ş• al!c: p:r1tit• <!1· rnunt<.> din ::L'f',1-...t~i
dt. Sus şi Inlr~ţ!:1ldl'. Rll ra T\'iuş. rcghu-1t:, <~sl1• boga ;:1 în p:l•lr:ivi.
Partf'<l de nord a raionuiui Alb;i -Jul iri esle sl râ· ..··, lJr111î111I, din va lc·;i Altin,,ului. drnrrn1f ('<' ~<· des-
r bătul<i de o serie de 1Jiraie şi vă i pitoreşti. înlrc. c:ir.e prinde din Ş<>!'C<1ua 1rn !it1n11 lii Alb~ · Iulia·-· T„1 11ş. f>t' va -
C'elc mai mari şi mai cunoscute sini rnlea Ge~agml~1. „. !ea Giîlzi i i11 ~U''. prima l11r;>lila!~ r>e rare o intilnim
amintiiă mai sus, şi ,·alea Galzii. care i:Z\'Oraşte din e$!P Gaida de Jos I 1.625 !oe.) . G~lda esli• uni din
adîncul munţilor şi slraba!e spre sud. printre inăl!imi comunt>h• fr11:1taşf' r•le r:iinnu'ui 1\!ha. c·: 1~·1·11 a ~rko!
fecrlil şj întinse pDdgorii, rart> prot.luc ..;tru~urt .<:Î v:n
 ':116

de ca1ilat<·. ln s.tîn~a ,·aii (jfilzi!. la 111arglne~1 :-:.atUl\ti,

ve un d,•al. ;e :iila un r~<l~l 1noşicr~s.-. impum1wr.
<'On5lnti\ în w:~~u! al XVIll -lca. cc ripare r:irnwrului
de lu mari clep:,nari. Imobilul esle io \n:;i<. \n pr~7.ent,
1.:a sediul unei f{Ospt>d ~lrii \1gri<·olt• dC' st;-1(.
.'! Putin 1nai ~:! nr)rd. pe a._~<1ec1~i vale. urn1eaz~i lH
mi<"a dep:1d3 re uimi d,, uliul. satele i\\csentca {208
Joc.). Renie (689 loc.l şi Gaida de Sus (1.146 Io<"„
indusiv ~•lele Lupşeni. i\\ăl(nra. Poiana Giilzii. Za·
gris\.
O gospod:iric :igricol:i rolt'<'lh·ă pro$pedi $<' a!lll
în satul Ben'c.
Mesenk<l ~i Flenk stnl lnraliW\i prodm·i·11ourc
<.141 \•inuri. :nnb<'k renumite şi ln ce prin~şle pomi·
cultura, ciJ şi GJlda de Sus d<! :11\icl.
Urcînrl de !:. Gulda j\(l v:i l(• în sus. dnunul lrece,
prin cheile lntregălzii. () rr11nn1scle r~r{l de slînci inill·
:l talc. rare :;e prelungesc pe o mare disian\1i. i\('e~te,
i
ii
chei aper\in v~rsnntului Ol' ~uri al mur.\i!llr Piatra

r Ce\ii.
Gaida de Su; ca şi hotarul Zarnul:ii. din partea dr
vest a regil!nii !lunt'llonra. ~inl p·:nc:ele cele mni
jonse i11 c:1re c~e.~te f1oarcc1 de col\, numiţ:i ~i ~inil11ic
( Lcontopoditnn AT11i1111m).
fqonrea dP .: ni, . s1~111ntll f:·1vorit. :;I turL~Hl or. rrcşte
şi \11flor<•5I'' l}C , ;'nr i '"'knr<ia~c. !a mari iniil\i1ni, ca
iîric<\\c \t.,;iale. tli:- 11 nd1' ci:.;lt.• rnlr:il~~ de 1uri şt!. în ·
fruntlnd <1•lesc·a pri'm~j<!ii, ca un lroieu prc\ins :11 <'li·
ccririi în!Htirniklr.
Cu ;„tul in a!!" rondilii 11'i1icşie acl'aslă planh'i
r<1ră la lntre!!s~de. 111 parl('a dr jo~ a !rmnoa5ci l'lrlm·
 l

i
5 18

I tori. în dreapta ,·an.

. d .
t>ovor de '~r ea ta"• . ..-
.. 1~ ,JOCU I nu~11~
. 'I :'T"in a" • ~,;,Iii
. • . 1m
"" care •<e ndic11. !<'I .colo. ·rasle1.11·
Glf.idut rl'guou; /f;uu:d()(Jra

XlV. ' j'inutul Sebeşului

519

•1 . ,.,11 de stindi. Pe a~'<':'I loc. la .mica Ina 1m~.

<'! · \' u~n~late·i t•r4nurilor aOTicnlc culhn1te. apare tn
1
.n \'ec'f tl ' ' '- '- . :::: . • • r • • •t I. Generalităli. - 2. Pe valea Sebeşului. - 3.
• mici tufe. <'11 cite ~ase pină 1:.1 C\pl ':'l C'luit. 111.11 rnu ~ Valea P ianului. - A. la su:! de tiui Secaş. - 4. Oe
fire, rormlrn.l (1de\'ar<1te buc'.11.'ie. - la Sebeş la R.~hAu şi pc valea Cilnicului. - 5. Mier-
1'rt)('.'tnd de „chcHe lillregidzii„. :!junl{t\n1 1:1 ,·0111un:1 curea şi Girbova. - 6. Oe la Miercurea la J lna. -
I t rraldn ('1.f:I 10<'.). lur.:il;1atc r;i,firnl;1 pe r~ mare B. I.a nord d<• ri11! Sc•cuş $i de .~os1•a11<1 11a(icmaliJ
n re„ ' - . "i ., ·q1nr
întindert\ <"~1 şi nu111Prt)~1sele. s:ne ':':1 ." a„ 111~~· .t'l' ~ • 1 ·\i .~ Seb1•ş ·Sibi11. - 7. Pe valea Slnlinei. - 8. Partea de
I . . oc•lul r.eoarriul11i (;)62 loc .. 1ml11"' P< Pll n •. nord-est. :i raionului Sebeş. - 9. Apoldu de Sus.
111 · " " ') Gl · · n' ('1 1.2
~a le!m llicşli, Mă rincşli. Popeşti. · ,. :' ~ 1 0 11 ~ 3 1 .~ •• Apoldu de Jos şi ul\Jmelc aşezări diu partea de est a
loc.) lvăniş (2lM· inc. l. Modolcşl< __ d2K l~JC .) .. Necr1 raionului Sebeş.
'.!I
le şti ' ( 554 ((lt'.). Sfi rcea (192 l!)~.} • _leC'Şeşll. ~ 1 1?c·1· 1. GENEl\ALI r.~ŢI
Ocnpalia 1>r'nripa!:i a Jon11ion!nr ln ,1,('ţt. \.nu.l.
dci<.'~minalii ne cadrul geogr.dic ~;mnlo~. c~\c 1 ~ JlTI• Ţinu tul Sebeşului. rare cuprinM. în l·nii 111ari, un i·

I lalea achnini>iratid raională, cu acelaşi nume. se

I ind creşlPrea vileior ~' a OJ .•._ l11rru la. p.1dnre. ;!l'.
,:p
~~n~·i\nl 'i num:!i în mai m'.ril mâ5urn. uţ?n,·ultura: află în partea de răsărit a regiunii H:medoarn. Cu·
. De ·,3 qt;le 3mintite. se poate?" ajunt.e:'' in ,·al·~' .'1iur('IJ,,1lu1 prinde întregul teritoriu din care îşi adună apele rîul
fie pt 12 f.ttta Slrem\-Tf"iuş.. fie pe v~lt·a G.i1Lti i Sebeş şi afluentul ~au Seraşul ,\\are. la care se mai
01• la unt'lt' din al'\.~le ~:.te st poalt> a;unJ,?r. „11rt nord~ adaugă. la \'est. \•alea riului Pianului. iar la nord·
,·tst tn drumul AhrlH' ·f.împeni. esl partea ren mai m;ire a vaii Secaşu!ui ,\\ic. afluent
De la Jnlrcgalde •e pot iace o -:er'.t' ii!' P~ru_rsli în al Tîrnavelor unite. Ţinutul Sebeşului se întinde. deci.
munţi i si pisrnrilc l;npiid urite snu i_)leşuvc l'lill 1mpre: •·'·<.,,. de ia coamele
1
mun(ilor Scheş spre nord. cuprinzind ln
jurimi. Între ron~ multe lr<.'c .~Ic I .:?I~ rn. 1;1 po~l<.'~e Y ·~ ·:'·<·,sine şi coltul rle sud-vest al podişului Transilvaniei.
în ascunzişul diror<i <e :ll ;a „"'Jlîndl.r uşczo1r1le :'ifitW··:. Putem distinge 11 îci douij regiuni princip;ilc. partea .
:1min(ite. 'fi!f(:. de sud muntoasij şi cc~ de norei mai mu lt deluroasă.
/W.fl•:' Iniinse!e pl atouri lm p ăduri te şi păşunile a ip inc vaste,
W~'.:J'din muntii Sl'beşul11i, a u dus la d~voltarca. de 1re;i.
'~\f~Y. euri, a oic•ritului (a p~s{oritului alpin) şi la c~ploa­
"'.{J"!area, pe scară mare. :1 lemnului.
;:- La poalele de miazănoapte ale acestor munţi îm·
t-,?:.: păduri!i, se afrn terenuri mai joase. deluroase, apar·
I
 "
ţintnd colţului sud·veslic al podişului urdelean. cu pă:
mtnturi ferii le şi o climă dulce, nwi ales cu. \'NI
calde. Ocupaii a principală 11 loruilorilc>: de. aici, pe
lingă cultivarea griului şi a porumhulu1, e creşterea.
vilei de vie şi pomicultura.
Spre deosebire de alte jinuturi ale regiu~i~. H·:
nedoara, cel al Sebeşului nu dispune de boga\a rm-
nerale importante ~i în cantita\i mari. Din cauza
aceasta nu a putut lua fiint~ nici . o indt~~trie grea.
Pe haza bogii\iilor nalurn!e ale t1nutulu1 . :·a <lez:
voltat însă indu stria uşoani, cnncentrat:l !a Sebeş ş1
Petreşti: industria hîrtiei, a lemnului. industria tex·
lilă şi de piele . .\ceastă indU$\rie (olo~eşte. în parte,
forţa electrică produsă de Uzina din Setx-ş.
Aşezat la răsplntia m2rilor drumuri. soarla Sebe-
şului si a tinutului $1lu n·a fost determinată numai
de nat~i.ra !ocului şi de hărnici;1 localn'c!lor. ci ea a
d1!4lins şi de nrnrile cve11imenk i;torlcc, c11re au ud~s,
tn timouri liniştite. belşug. iar 111 regtri*1c pu;ti1rl
şi grei~ inc1•rciiri.
De pc la mij\'>cul veacului al Xiii-lea lncep ~li
fie mentionat~ ln documenic. oraşul Sebeş şi satele
din ţinutul Se~şulni.
D in punn 'le vc-derP al or1ranizajiei adrr::n'~~raH,•·
politice. <ut(• d<' 11ni de·a rîndul, \inutul Sebeşulu i ~
aparţin u t: teritnrinl dr. la nord. <!e Sec11ş.u! M:'._l"C~ ~t
teritoriul mnnto; di> l<• ;ud de h111a aproximat!\·a Ca·
ptlna- J'na-Poiiinii. comitalului Al~i lnie·ioare. ior
mijfocul tinulu!ui. scaune!or să-eşti. Seheş şi ,\\ier-
curea, de pe „Pamlnlul Crăiesc".
De pe la mijlocul ;('{"olului :ii Xll-lea (de !a co·
Gm.Ja! r~zu1n11 llUNdoora
loni<wr~a germanilor. :1 saşilor, 11~ 1- 1161), găsim
d!'!fin iti\' stabilite şi principalele clemente etnice ale
ţinutului : romînii şi i:iermaoii.
NA\'l'ili rea tiitatilor. din 1240-4 l. a cauzat poou-
la\ ici mari pierderi. Dupli ca au urmat tnsii două·
,·eacuri de rclaih·â linişte. Viaţa e<'onomică a luat,
in ace<-t l'mp. un avinl deosebii.
P~ cind romini: !;P. ocupau. mai ales. cu agricul-
tura ~i rreşterea vitel<'r. saşi i se îndeletniccHu. pe
lingi\ agri<:ullură . ru mc~~riîle şi r omertul. Mese-
riile ş i romer\11! sr rmwcntr11u, 11111! ales. IA Sebeş,
fPnd aş<'?.at 111 rli>rrnrea dru murilor.
ln<"epind cu w~cur ni XV-lea. tinulul ScbeşuluL
a avut mult de sufe:it din cauza im·aziilor turceşti.
P rimejrha lurcea$rli s·a ahlitul. prima dala ~supra
lui. în anul 1438. l n 1442 a urmai o alU năvălire.
apoi altele, tot mai dt•;;1• în secolul al XVI -leu. la care
se acfan~ii şi cele ale tătarilor. :-.lt'<:'11 zurilc POPII·
faiiel a11 fost miJi"t~ $Î urin luptele dintre preten-
den\i i l;1 tronul l 'n_gariei, mai în u rmă 111 cel al
principa' ului Trnnsilv:on iei.
lmpnlriva pericolului turCC$C, populalia satelor. din
scaunele Scbe_<.alui şi Miercurci. a căutat să se
:iper~ it:ronjurind hiscri<-ile cu ziduri. ln secolele xv.
XVI , au ltrnt ded fiinlil fortificaliile bisericeşti din
com11 n~·lc săseşti, monumente caraderi,stice nle li·
nut11lui s~heş.
Dnr nenorocirile. pricinuite de răzhoaiele care
S·:iu ah~t ut asuprn popula\iei linutului. au continuat
şi în ve~cul al XVil-lea. pînă ce turcii slnt bătuţi
şi alunj?a\i din \ară.
 5ZZ

ln p<iriea a doua a se.:olului al XIX-iea, ~e tn-

inţeaza primele fabrici în regiunea S~ulm .. Pa pot Cilla c·rca 40.50 de J>('rsoane-. Pe I n~a cabana fore5tiera
. alei cu ace;1sta, :ipare o noua categorie socrnlă : I:. punciu! Oaşa .~ic.i, rna; sint doua cobane de vinătoare, c~
mu ncilorime~1 industria lă tn centrele mai important•• SP.t'Vt·~(' rn int(•ft'' cine~i:~ic şi jlÎ~lcol. Ptt.."CUl11 şi o casa de

<ori1şul Sebeş şi comunei(! Peireşt i. Scbeşel, Siis- odthnă A f;4hrlcii ,,Sî1n!Qn Jl~trnujiu" din S<'hl'Ş La puo.:.:lill
Tărtărău 'C.' :ifbi, <l<.· ;;n)rr1('n\·~1. 1:r1 canton "ilvic, un1h~ St' poau.•

l
'
clori) .
Aii. rnionul St'h~sulu '. rn ogo:1rek sale întinse,
cu podgoriile roditoare. cu turmele de oi şi o înflo-
ritoare industrie uşoaril. contribuie. din plin. la pros·
popo:\i.
Pt.•ntru ca~1·I<" dt.· ud~po::~ lli11 rnun(ii Sl•b<•suJ:.;i ·: ez1 şi el·
pitoiul X din UCC'Jsta luC'r3rc.
peritatea economică a regiunii Hunedoara. Mundlorii PJrnsind \'<Jlea ,\fore~ului dp la \!ba-Iulia spre
din fabric'i ca şi harnicii coll'C!ivişti de pe ()(!'Oare sud. prima localitate iatîlnită. pe itinPr~rul urmat pe
îşi asigură. pe zi cc trl'Cc. tot mai mult, o Mlidă bnz5 şose~u;, ,\lbu· hilia-Sebeş-Sihiu, P~lc Oarda de Jo~.
materiala şi o înfloritoare ~ituaţie culturală. De r1;ci ni se- deschid. spre sud şi ~ud-est. două văi:
valea Sebeşu lui ş< cea a Secaşului. Riul Sebeş, îna -
2. PE VAL EA SEBEŞU L U I
inte d·' 11 se viirs11 )11 ,\\ureş. rrim\•ş1e 111 cln•a pla. mai
f .\lba ·Julia ..... Oarâ<1 dt• .Jn'S
ţrcşti „„. St:'ht>şl'"I .... Rfichitn
l..:incr1inJ St·ht:'ş
- S~~cJori ··· C:ac(1\·i1a
Pt:·
La:c
,;m d:· Oarda. apc~le lene~« rile Se«iişului, cmlli·

-- Cilpllna -· Şui?•J?. E.u:ur>ic do 2·3 zile.

I Dlsltnfa : O~v•·Sebeş. 59 km : Alb~· l ulia-Selw$. 1:; km.
Oi<tan(a de la Sebeş: Oarda de Jo<. 12 km: L•nc:rlm, 3
[ km: Ptlreşfi. 4 km; S.~ol. 8 km. R.khila. 9 km: S:.soori, JQ
icm: Cacovito. !2 .!!ro: Laz. li km. Câplfna. 15 km: Sull•R.
29 km Gara : p~nlru Oarda de Jo„ ii•ra Alba-Iulia: pentru
:tleloll<. it•ra Sebrş. ro. linia \ 'iotu dr .Jo<- ·Sibiu
Ca.)e de a:dâpost. Urmlnd cursu l v5ii Sl•beş, de la nord spre
sud, spr~ ori~inea văi!, ;"1tinKe1n urmJj toarc·I(' pO!'>ibiJlt~ti de
caurc: Canionu! foreslier. situat l:t punc:tul Tau: Cantonul
fnrtsUer, situ3t !a ~ur:i Cibanuful: Cabana sH-.·ic-ă Oaşa Mart. •
•llua(3 llrtR:I Jacul do acumularr O•H !•\ar<>: Cabana foru·
titrl Oiţa Mică.. :;ituată Ja punctul c-u ac!"la$i numt>. unde <c
 Ghidttl rtgi1tn.ii Jlurscd<XVa

nulndu·şl drumul 11înii la Yf<rs;ort>a $a. în dre1>tul

Parloşului, în .\Iureş.
Cursul general al rîului Sehe$ este ~ud·rrord. slr~­
băltnd dc·a h•lul. pe mare inlindere. munţii cu at-e-
laşi nume ~î adunînd. în albia sa. apele mai multor
pira ie rlin aceşti munti.
Valen Sebeşul ui l'Slc cc:i mai imporlant:i \'ale tl
mun\ ilor SE•bt:ş. rnre. impr<'11nii 1'11 văii e ei st•r und are.
oFerfl. Tn cur~u l <'i superior. 'nrf!ltii lo:1r<' p1' isajc 111·
pinc. cu pliduri înt! n~e Lle hrad. cu mun(i cu C<'nste
sttnco;1se şi didcri de npii. iar in p11rte11 in r~·ri•>llră ,
terenuri ngricok· roditoare.
Loc11il CJrii de pe vale~ Sebt.>şu iui stnt romir. i. iar
tn pa rfe;1 ei de jos. la Petreşli şi Sebeş. arllim ş i
popul a\ie sliscască.
ln general. satele. de pe cursul St'beşului. au un !11 t ltl!M Sebtşu!ui
caracter de munte. unele din ele se întind, cu ca- în ~pc.:ial. griu de calitate superioară. Se culti\·ă
sele hnprăşliate, pe văile laterale şi pe coastele de11- multa varza.
lurilor. ln hotarul ronmnci Lancrăm a fost itfentifk'ală
Ocupa(ia locuilorilor e condiţionată de caracte- o aşenre din comuna primitivă. pre,·um şi nume-
ru l mu ntos a: linutului: în părţil e de sus, rr~terea roase i:rmc rnrnanc, mai ales în lunca rle la nord
vitelor, pădurăritul , cultivarea redus ă a poru mbului şi de actu ala aşezare. Pe aici trecea Şi vechiul drum
a cartofilor, iar în părlile de jo~. agricultura, culti- roman. numit de lcK'nl nici „drumul L:'L~l vechi". de l;i
varea vitei de vie ş i a pomilor fructifer i. ·i"'
i;·:.
Alba·l ulia spre Scheş.
O ocupatie a locui tori lor, de: pe v11 len rîului SEBEŞ. Distan t• : dr la Dr.va. 59 km; de la Alb•· lulia. 1.5
Sebeş , e şi plutări tul. Jtm: dt~ la Sibiu, .'iii krn .~rl• I L6Z3 locuitori.
Primele sate inlilnite pe \'alea Sebeşului . por- Gara. Oară p.i linia S!~i" \'in(u dr .Io<. Pe la R•ril ~înil
nind din valea Mureşulu i. sînt Oarda de Jos (9a t în C"e-nlrul oraşului aproxhnativ :iQO rn.
loc.) şi lancrăm ( 1.070 loc.). sat mare romînesc, Hottlurl. rolourantt. cof.tirii: Hotel şi restaurant Nr. t
al cărui locuitori se ocupă cu agricultura, produclnd, l n strzd a Lenin ; Cofetlrl• în •lrada Lenin.
516
Adrese utile : Sfatu1 popotar raionat in 1>arcul b ,\\ai. Sfa·
tul popular oraş in IHtrcul 8 ;\\ f.n, Banca R.P.R. tn pilr\:ul l
.'\1 ;1i. Tribunalul raional i n pateul S ;\i ai. Poşta şi Tele-fo;1ne f1
~ tr 11d0: f.1ihal \ 'itca:cul. Uniunea raionall a cooperativelor rn
"'tr~a l.C'n1n. Şcoala '"'dit> tnixlă in ~trada l.rn1n. Şr:oat.i
medie rni~lli. A'tnnanii in şLrad.:t 1..l•nîn, Mu1euJ raionnl :o JJJr•
cu! R ,\.t:ii . flibliotec.a raiona lă în parcul ~ f.1.•~i. Ca;;u de- <t.!1·
lur4 raionala in strada Ltnin.
Cinernatuţ!'raft: Clnernato(fraf ,.Proirrer.ul" in !'l.ltltda l,,rnin.
Băi. Bule 1Hlpular ~1 !11 s(rad ::i Dobros,.'1.'lltlU (it1er<·:i
Oraşul Sebeş, locuii dl' romini şi $;,şi. t' situai pc
?mbelc maluri ale rllll ui St'h1•ş. ~\filo tmdc \'Ale~ lui,
nm !t l<!~gillt, SP Ulll'~ (e Cii rr~ " s~cr•ştihri . Vechiul
centru al orn şului. internciat de saşi. înconjurat. îndl
dr ;>c ·ia sftrşitul \•racului i!1 .\1\'·lra. cu 7.idui de
:.piir:ire. intăr;i.e ru !urriu ri, ;.~ ;.1flii în clrc,:11>!:1 rlu ·
lui. Aici lo<-uiau r>l('Seri<1şii şi nct~11 " t"r ii. în 11r•11a He„
livitnlii curora oraşul ajunge. în ~ccolul al Xl\'-le3.
l;t o $(:irt' inf:oritoa rc. Jn 13·i5 St•heşul ,, <IPnmnit
pen tru pri11111 ch•til om.~ (C i \'ita~) .
il;egLL~Îorii ScbcŞCOi IOC!'(ţt'3U CU mărfurilt lor pină
ia Viena ~i P~:1 ga şi awau rclatii <le schimh tfe mar·
furi $i ru Ţ11ra Romineasd . · t'leg;i mr. şi nrmonioase. pc de altii 011r1P. ln hogiljia
ln c1·nî ru l oraşu l ui S (' :1flii unu! tlin imporlnnl~le
monumente islorke şi artist re din Transih·ania : ma·
ren biseri<'~i r\'atJJ,?hf'JiC~ . C(1 a n1 rd \.E't.''he hi~eric:i a
Seheşu J ui er;1 n bazi licii rom a r.ic:i. P e la l.'350, ~ebl~·
~enii au holiirîi să ·idke. ln loc:i! \·ed1H hi<cric' ro·
manice, o mare bi~eril'ă golk~. Pe lrr 1:1112. partea
clins p r<c' es! a ac(~ski a . „co rul", ern g;itir. P e <1i11nd
m:ri era, însă, incii ln p;cioarc pr.rtcn ele ,.<',l din ve·
527
" chca bi~crică romanică. ,\ceasta n·a mai fost dărl-
1iată ~i nu s·a nwi continuai nici cu executarea pla-
nul ui nou . Astfel, bi·scric", ln form a în care ni se pre·
linlă azi datează dln două epod diferite.
Lcge~da explic~ ruptura ~;zi bilă în construc\ia
bt~<·~ricii. ttstfe~ :
,\.1f'.ştrrul. care zidea biserica nou:\ din Scb~. execut<t în
-1Ct-'aşi luno şi Bi~<.·r!ca St'agră din Bra~ov. ~cputin<I fi î n
accbşi tiniJ> în .imbe1C' Toc:uri. a incrrdinţ ... t 7.tdir(•iJ bisericii
'1in Se-b1.:ş c<.•lei rnai i11.cusH~ dintre <"aH1.'I~ $:J lt•. \ 'cnind o datii
în itsp.ctic la Seb<ş, •edr co o~ra cal!ei era m•i P<"rfect~
d«'.il a lui. Din invidir, M('Şltrul a aruncai calf• de pe &d1elâ.
:-J J :;.a nt.ai găs.U cine sa cnnfinui~ op~ra ntărca P'i a calf~i.
A1ev~ r11 t~ cauză a nel<'rmin ă rii bisericii golil'e ii
fost ·mprejurarea că locuitorii Scb~~lui au frebui.t
s1l·si indr~tlfe !oatc for\ele ~pre forl1ficarN1 oraşu ! ur,
în fata pe ricol ului turce~c.
Privi1:1 pe dinn!ară, hi>crka. cu ansamhlt:! dâ-
rliri!or nin juc;1l ei . imprc<ione1:1ă prin a<oectul pi·
tclrc-sc, <'Hrc ;czttl( :.1 di n variet<1ft~;1 ff>rrnt~!or flrhUC'<"·
t1micc JC care le prezi nlii
Valoarea arti~Fcă a corului goli<- rnn<lă . pt> de
o p;irfr. in irum11 <Plr;1 interiorul ul. Hnnl in prnporfii
<lecoru!•1i scu ' plural. cu care e prrvă1.11t :rtll în inte-
rior dr ~i ln e~tcrior. ln inll'rior, ma i e cir mPn!ional
niarelr altar. ev pil'lu" ş i ' r a!pturi i n lemn, dl' o
cfet)scbit;Î valoare (lucrat de mc~ tcri d in şcoala lui
\ ·ci! Stos,).
L!ng:1 hiserir J ~e 11f!ii o capcl ll iin~. în siil go tic,
nn '(·i.; in ft>!u! c' în :\rdrn !. Bi~t'rira fust?SC !neo n -
L
'
'

Scb!'~ hi:.l•ru.·o f~"Ot1gheirct1. ::tt>t11111u•n;
îurală 1te o incintil , din c are s-a p<fatru t o parte din
zid şi turnul din ~ud-est.
Incinta rn;1i mare. care inronjurn toi oraşul n,chi,
S·<1 p<i$ir;1t pe M·ll întregul. doar î11 ('ile\·.a locuri e
deteriorata. · murii Zapolya la Sebe~. ln liOi. „curu1ii". par!iza·
Din iurnmile de fort;fica(ie ale oraşului m~i sînt
fn picioa re : turnul breslei croitorilor ~i al cizmarilor,
cite un turn la ncird-estul şi la nord·\'l~$ful incintei.
S·11 păstrat şi o ~rnrte din ~ioa rla de vest a orn şului.
T~ul, rlin parcu l romuna l, e ultimul păstrai
sistem de lacuri. rAre serveau drept rezen·oare de
apii, clin cari' se umplea şan\ul adint'. care încon·
jura fortiîica(iilc oraşului. Alte monumente istorice
:ilc oraşuiui sînt: biserica romano-catolică din vea-
11!!!!'11---..... ------:,~--~---··-· '
G.o::du! r~gtumr llunt'd00ta
cut al XIV-XV-iea, biseri<'a din cimitirul oriodox, zi·
dilă ln J 778. şi al te d(.1uit hi5erici onodo~e. zidite la
inceputu: S('('olu:ui ;11 XIX-iea ..
Cn v~luros monnrncnt istori.:, de arlutccturii ci·
\·jla. •'Stc c;is:i in care se nilă în prezent Muzeul
raional. datind din ,·eacul al XVI-iea.
Cînd. în J 4;l8. Scbe$ul <• căzui prim:i dată în
mîinilt> wrcilor şi popul1ttia lui a io;;t dusă ln cap·
tivitalc. unii dintre ornşcn i n-au vmt ~;1 ~I' predea şi
s-au apfir:it într -un turn. Turrii . cuceri ~du - 1. ~u fă ·
cut pri wn'er pe un ttnilr de 15-16 ;ini. r.le1· al şcolii
gc.rrnm1c din Sebeş. !\cest;•, rnunfi mai tîrziu ,.studen -
tul din l?omos". iraind 22 de anl în ~r!a\' · e ln Tur-.
cia, ~-a !ntors pc la 1458 şi a st'ris o c~rte despre
turd. ,·estită pe vremea ncc<'n şi tipi1riW. Intre 1470
is:f>nc şi l f•·~O. i11 '.M l.'ditii ln t~rile apu~ern.•. E pri ma lu-
c ran• literr1rii tipăriti\ a unui ardcl r.iin . ln tim1rnl luptei
pentru tronu! l.'ngarici. intre F<-r<linaiHI de Austria
şi Ioan Zapolya. şi în (inutul Sebeşului 1111 avut loc
ciocn iri armate între rele două parlirlc. 111 1540 a
n F lui Fr.ancisc Rakoczy. au &I foc oraşului.
t.a .ilrşitul secolului al XVI-iea ~i în S•'<'olu! al
XVll·len $-au tipărit la Sebeş diferite rării religioase.
fie de tipografi romlni (în 1580 11 tipărit Coresi la
dintr-un St•h'~ 1111 shornic slavonc;;t·). re rl<." autori şi tipo-
vrnri rnmini în limba romînii : in !68:~ Popa Ioan
(Zoba) din Vint a tipărit la $elJ<>Ş. in „tipografia
noua'' romîncască. „Sicriul de aur". o <"ari<> de pro-
povedanie la morii, in limba romînească localii. şi t.
1685 „Carar,, !><' ~cu~i". un 1;-a1at de moralizare pen-
1ru uz ~colar şi popular.
Pe la mijlocul \'E'acului al :\Tlll-lea. au rost co-
'on'zali in Sehc~. <'a $i in Pianul de Jos şi Pt>Lre~ti.
germani din Germania de sud·,·est (Durlacher şi lla-
naucr). aş<'zlndu·sc in trei străzi ale lor. ln ~uburbia
de nord 11 oraşului. ln timp de o ::utb ele a'li. s-n u
arneslccat t•11 \'l'rhii !o('uitori sa~i. precun1 !-:·(IU cc>n-
topit <'li rn111inii 1lin St>bcş ~i iam ili il<: d(! r.•>mcrcian\i
({reci, RŞt"!:t;tl<" lot intr-t) glradă $l'p:1rr1tii „(jreci".
l n li111p11I rc:vol u\ei di n 18-18MO, rn1111111da11tul ar·
111<1\ci n~l'<> l utinrrnrc unf,arc. gcnern lu l lk111. şi·a al' ul
cîh·:1 tiinp rarlic•ru! l;1 Sebeş . dnd ~ ;isedi:it ret;1tea
<lin i\lba- l ulia.
ln jumlit11tea a doua a seco!u!ui al XIX-lc;i. ~-au
înilint:it primele fohrici la Se~ (una cir <'he~c~tca,
una de p <'I~ şi •l 1esătorie de bumhacJ.
ln primele decenii ale secolului al XX·lt>a. S·au ·
ridicat la Sc>heş \'l!e\·a c!ădiri importante. de interes
nuhlk: urin3 cltttrkă, spitalul. r~7.~rma. abatorul,
bai:i puhliră
L:t fuhr rile rx'skn1e s-a;' m·' arl:iugat. 111111 d<'
th ihri(url. 1111:1 de rio~"!li şi una M do~uri (p!iliîrii).
,\rt ual11 Fabrică de piele „Simion Bărnu11 11 " :tfl'
pa{ru c:(.•('(t>nrf• : n. i~ibn<'fi rlc. b. n1arn\'hinăric, l-. ('O n ~
fe<'(iP d~ lt:1inc d,, p'elc, el. Miicn ' p el•' s pori. Sc><'lf>·
~ul cel mai im por!:rn! (· ;;·1arod1'n;ir'·1 ct>a nwi w·
Chl' şi l"Ca nrni 111;ir1' fnbrid d•· 3ces: ft'J d' n tarii. Se
lu-:reflZ<i g'('l1ti . .;ervietP 5[ c!iie· Ir ;1rlicole miri rlc
pie'.ţ', ln nn·i ·li~r urrn<-! :na··0ch'riHria şi-:1 r?~iril pro„
ducti:J dl' 3·-1 oro. ia\<1 .i„ trecut ;,e cor1>tru e,c 1101
claJ;ri şi instalatii 1>•':•!ru ~m1>'ificarea ei.
lllai ex .;~a la St·bi-;; o Fabrică de ciorapi ,; 1m;1
de cherestfn. Fabrica de ciorapi şi tricotaje „Scbe~ul''
e.ste o i11tr('jlrin<lcrl' te,ti'a c~~e preiucreaza fm: de
mâtasa n·grlnla şi lin: •. Se prndue c:orap' ele ma·
tas~. ling1·ri,• de m:i\as<1. pulm·ere. iular~. r'or11pi şi
mănu~i. Suh r<'gimul d~morra!-pOJJUlar, fabric:l şi·a
n1fi rii pinduc:tia şi şi·o \'~t 1na:ri ~ţ rn11i n~u l1. prin
pun~rt:':i tn flllt('IÎ<' tl1• nlli 111:1şi 11 i de 1ri·eo[ ;il. în s pc·
i:ial ;wnt r11 <'oti ft·<·tinn~r<•;i rle 6or~p; h:irbf.i(l'şli.
U.1.1.. Sebeş. la briC'i1 d0 rherns!ea . u111h• '<' prclu-·
"Crea z~1 hl rhcr<··::.tc-a h.•111unl !fe răştnnaSt:'. i.'C' St' t.\X·
plo~ leal<i din I' :1 lca Sf'heşu lui.
Ocolul Silvic Bistra şi Sebeş. go>ondtlresc p;idu·
rile dirt ~;izinul g~o~:1fic al rîului Sebe~ şi \'alea
Pianului.
l.F. E.T. Se~ş (ln!r('p·inde7e lo7est:eri\ de pţploa·
ta;e ~; tran~port) c•>nduce aef\·itilea r!r ex:1Joal;1re
şi t~a:isportul lemnelor pe apă (prin plutire liberal .
pe ritd Srt>e~. prt'ru1n şi exp~1..1a:atea şi ar:!'1:-.onrtul
lemnu:ui. cu :1111M:t1nin•n•-. dii: bazinul r:u!ni .\mpoi
şi valc:i Pianului.
,\ n• srrto1m' cit• ('Xploa tan:' la 7!Ain;>. Allrn- luli;1.
SeliC'~. T1iu ~i Oi1~!1.
lnll'rc!'an1 dr· l'izilal rlpusiul {h;1rajnl ) dr la
0:1ş;i 1\\:m• şi l'llh'H Cil>anu lui.
Cu Inat" ('li s„lwşul. dr· suie de ani. <' 1111 r~nlnr
mcşf<'~lll!iirc~I' şi <·omerci: I, $i e. de cîieva dec<·nii. şi
u:i ccn!ru inrlust~ia l. n m:irc parte din lot•ui\nrii lui
5-înl ri'·1!.!ari. St' ~1rtfi tii<.~i şi o g;);::,podiirie :iqril't)la co~
led[,·?1.
 5J2 (Jrfaru'a..rt FIOC4.i

D"lor i!.1 ;olului fpn I ş; a d11110i unici. p•• 11ngiî

grlu. p\1ru1l1h. rartofi. 'l' t~tdtiva 111ult pornii fruc.'tîferi
şi \'ita dt• ,·;..:-.
\ "inul "e"•' 5u:u; ; r<' uri num•: hun, mai ~lcs ce\
prod u~ di11 1 iile d~ la po:ilr:le ,.l~ipt•l11r Roşi i".
Ripclc l~oşii, d•n hol;iru! Sclwşu'l!i. ;1dcv;1rntc pi
rnmide de 1)i1mî:lt. p·c>1lusc prin at'\iunea de şiroire
a 2Pf' 1or. <•xt·r<'itata a.-.!1;>ra depoz-it„'illf neon1nj?<''1C ca
\•a;iata a:1t-rn:tn\a <I,• rnt"~-- ic)<' in1Jlortan~ $1 ~ub ra~
port ul hot11nic, sînt rl(•darate monumen t al naturii ş:
ocrot;I<'.
Ripe Ic• Ro~ ii. iru monsa .. P :lll 11r0 ,\\are". de >[e-
jari şi i:tgi, ca şi dc~lul .. Fiît!rn". <lin dosul ei. cu
o irumoasil p:-i\·eliştc pînă depart<'. sînt ICX'uri de
plăcute 5i u~oare eX<'11rsii penim c~lit\enii ornş1tlut.
Ca r<'n lrn ştolar ş i cu lturnl, S1>IK•şul are Cl Ş('f)a l ii
I' medie mi~lii de 7.N"•' nni. cu o $('clie gcrmnn;i, o
l şcoală mixtfl 1lc şap:e ani germană. mai mullc SO·
cietă\i eulturale. o bihlioteeă ra•ona!ii, un mu1eu ra - P('{uŞt1 - fabrica de hlrllt
I iona! şi o rasă de cultură.
L11 pon I<' I<• u iti mclor dea iur i. tli nsprc nord. a le
volumul producjici, ajungîndu-se la peste &OOO de
tone . lnceplnd cu anul l!l48. a lu at fiin\11 o nouă
'l munjilor Selw~. se aflil iocalit11te<1, cu pt1p11l:1\ie sec\lt· de conh.'t'\ionare de ca iete. iar !n 1952 a fost
mixtă romtno-gcrmanii. Petrcşti (2.R89 loc.) • ereata sec\ia reeuperari deşeuri. . • ..
MuncilorF ~gri<'o!; de la Petr<'şti sin! o~g;irizat' ln ultimii ani. pro!ilul de fabrica\1e a h1rlie1 &
tntr-o gospodărie ag"Mliî colee!id. fost îndreptat ~pre sortimente superioare. . ..
Com una P<·t ·eş!i :1 devenit <'lllW<cutli prin fnh. irn Ce!ulcy1.a, fnlosită i11 1micesul de fahnca\:e, est~
de hîrlie, nrw din!rc cele mai mnr i di n tară. a<lusr. de la fabrica rlin ZArncşti.
Fabrica de hirl•e de la Petre;;ti pînă la nn(iona - l'rme!e arheologice, aflate în împrejurimi!e lora-
lizare funeliona cu două maşini. care fabricau apro- lilă\ii, fac dovada existl'n\ci societăl!i o_m~~eşti, tB
ximativ 6.000 de tone de hirlie anual. După naliona- acest ioc, înră din orînduir~a comunei pnm1.Jve. Ce-
lizare, prin măsuri tehnico-organirnloriee, s·a m:!rit ramica, a flată aici, este caracterislidl pentru cultur~
 Ghidul rtgiu11u J/11r.tdt:Jata

Turdaş ~i :1 ce:-cuJui dt' i:t·r:intică p:e1ala sud·\·e~t lui S·a făcui, ai<:i. din iimpul d11cilor şi al romani-
tran<ih '"le:1na. lor. l 'ftimef(' cerc:-etări după aur ,.nu exc.:ulat pe la-
Ru·na hi.;(.,-ic:; i"' tii1<'ah' <1:111'aza de la inccpu- sfirşitul veaculu' trecut.
·Jul ~t'C'olnlui ..,i Xll l !c-:1. P e Gorll'an a fosi con<iatma cxistt•n\a unei aşezari
difl comuna pri miti vă. c;ir<1deris!ir11 ('Ulturfi „Co\o·
• [cr1i„. Jr1 p(1rte.il de r;_t să rit a (.iorun nului. „ln vil '', se
'
I:,_,·
aflJ urme romane.
.. In snlul Sc•hl'şel s·~ nasr11! l'C'l'lt1 f 1>icto~ Sava
Renta.
Cam la jum:itatea drumului in!r<' Petreşti şi
Sei>eşel. S(' desface, spre sud·\ 1'>1. primrc dealurile·
Bisericii (528 m) şi dealul Sărata. un tfrum comunal.
<" are du<"e la Răchita (531 lo<".), M unde putem·
ajun ~e. pr!n valea Tonii sau a Pianului, spre sud·
ves(, la Strungari, iar .spre rt<>r<l·\'('Si. ln Pinnu de
Sus. •
La Rlirhila. în pi1ric11 dl' hoi :1r vîrfu l Zăpozii
fGhcrghclliu). ~.;1 identiii<":i( o nşt•z11n· în terase din
comuna primilh·:I. cultura „Col•>feni". iHr i n pirăur
Vocii a fo~I descoperit un d\'p07il rle bronz.
lndală după Sche..o;eL spre •ud. urmeazâ Săsciori
( 1.5-1-4 loc.). Comuna Săsdori <' una clin localiiălile
mai importante din munlii Sel>P$111ui. C situată. în
<"ea mai marC' parfe. pe tarmul drept al rîului. la poa·
leii' unui d1>nl <'Onic. a le riirui fete ins11ritc ~în! aco-
perite ele vii. iar pe viri noa rlă rnin~k· :f!lt'i celiiti
feu<inlc - cei11\ea S~sciorului " c<1rci me nire era
să tlpcrt~ i 11 t r ;1 re·:1 în \ 1a lea SehC'şu 111 I.
Ce\'a m;ii sus, pc val~u Sc•IJcşului, urrn caz:i satul ln hotarul loca!il1Hii, 1>c ,·alr:1 Ll·n<lf.'ru lui, s-a·
··Sebeşc l (954 Inc. i. ln hot:1rul >lltului, ia Jocul numit constatat o a~rz;!~~ cli n nrinrlu'f\•:1 romunci prim!-
„Şermag" şi ..Oc1ng-Gauroi". se aîla unneie unor th·e.
exploa:ari vechi de aur. Se l>;•re că C\tragerea auru·
I
'
Tirguriie de la Sasciori :.lnl locuri de fnlilnire
:şi de :<ehimb intre locuitorii din satele im•ecinate, şului ,au a· Oraştiei : Piatra Ro~1e, Blidaru. C\ls-
<lin re~iunea deluroasă sau de la, munte. M!şti, Gdldişlca de Munte. . „ • • .
tn do1;,uJ ~.:ilului CapHna urclt o c:orare. care du_ct:. jJ('~te-
Din mijloc ul comunei Sitsciori. ~e desf;ice spre
tltalul Marga. ~p rt .lina. C!rt1re-a este atît de 1>răp âshoaS.j, •n-
•est. pt: pirăut Cacm• iţa, un dr um com un;d, s~lr~ Ca·
•covifa (:?7:1 toc.), de unde, în conlinu:ire sr>re t•si. pe cît ţU)Jll'rul :-pun~ cri 11~u11ai droicul o putut ş\răbatt~ la .!ne~~
put ·,'h·· l'tl, aunc.i clnd ~l r~ip;t 111· frum<u1s,11 Hcana. ,;\\rasta c~ ...
•acelaşi drum. cob<>rim la Cîlnic.
rare pr:.p.1t.tioas5 dl' inunt~ ::.e şt nunH•$lt'. î n gra!ul lncalnlc1·-
Dl.' la Siisciori spre sud·vt-st. ue un drum rnmu- tor. .. f'C>ll''(' „.fJrucu lui".
'llal. ajungem ta salul Lom an {-10.î ioc.). aŞ('zal pe
•
Con1„1nu1m 1 111 - pe cur~ul serpuiîor
- al Se_be·
'l>lai. cu cele două călune ale ~ale. Pleşi şi Tonea, ~u~.
şului, cuprins, toi mai mult, Intre lnăl\imi puternice,
<care 'e tntind răsiirate pc mai mu!le zeci de kmp,
1Jln.i ~ub zona alpină.
<kup~tia locuitoriJor. şi aici. e•te tot creşirrea vi·
1elor ~i oieritul. Virful Tonea (966 m) este ad111irn·
'1t>il loc pentru ex<"ursii, cu \'edcri pinii c1e1iarl<' pe
Mure~ în jos. pîna la Ilia. fn ~us. t>inii la cheile
'Torr.i i, ~pre est. pinii 1.i ~esul Sibiu lui.
Dupii Săsriori urmeazli Laz (558 Inc. l. cu ur·
mele unei <'ircum\•a latii ve<-hi romlno-s!a,-c. Laz a
'fost unui din centrele de pidurii '' icoanelor pe
stida.
L1slnd ln urma_ spre est. satul Deal, de unde,
<pe un drum comunal. s.: poate merge spre C:llnic,
.ajungem IA Căpllna ( 1.041 loc.).
Oenluril\' din jurul C:ii pîl n<'i, sal de rn:inie, cu ca-
~ele rilsfirate pe o nrnre întindere. ;înt în parte ple·
.$UVl', lipsite de pădur i. Deo~d1it dl' important. suh
T11port11J islork. ('Ste dealul CeUfuia, care poartă. pe
"<'ulmPa sa. ruina unei fortărete dacie:e, consfrt1itii
<lin ll!<\Curi mari de pialr~ de cakar. după sistemul,
..:Ic construcţie a! ce!orlalfc celăli din muojii Sebe- .\~u,:tn Sef.,·5;.!nf - ( •r 'J:o ft:':~t )( !l: r:u
ra"'1V"a f.1,:rl.l . a! .t\t•:1t•:(.;l!tii
 Or:a:;1ian Floc.a
,..,..
„~..._.
,:
.
:.· . . . .--.-- -.-; :-:- :-__.,. ._. ., .
.
6/tJt/:t: rtgu1n1t H~1t<"tJ(Xlr,J

pe t:\H'~· ~e g„1se~<" aninate case iio!atc. njunge1u la

ultim~ comunn. de pe cur„ul ~uperior a 1 acestui pi·
toresc rîu, ŞuJrag (2.705 hJr. induslv Birsana, Ji-
i doşlina. ,\\ărlinie ..\ r\i, Tău. Bhlra).
Şugal'.( e <"ea mai mart• comun5 de munte de pe

l valea de ~us a Sebeşului. ai cărei locuito~i se ocupa

·exclusiv <'!.! past1Jritul şi rreşien·n vitelor.
De la Şugag în ~us, pe mi1~~rn ce !n2intăm ln
adincul munt ilor, n1lc11 Sebeşului c tot mai ~lab
populata. Pc partea ~tinga a rîului . se z:iresc. ici - „'
colo, c:1~e izobte s<!U ((rupe dt> ca~r şi redu~e lere-
·nuri culli\·alc. !n Hmp ce lărmui drept este tnc-adrat
de stinri m~ re\c. Pc văi le piraielor afluente Sebe-
·şului (pîrâul .';\ărtiniei. Dobrei. Bishci ek) şi pe
în.ăltim i ll' din prf nj nw :1ccslora se 11flă răsplndile o
serie de caS(' şi gospodării de munk. uneori grupate
'în mici c:d111w. r11 : Miirtin ie. Dobra. Bir•ana. Jidoş­
·tina. Arii. Tău.
La Tău 51' aflii un frumos dispensar muncitoresc,
construit în anii puforii populare. care deserveşte
muncilorimc:.-a de la tunarile îoresiiere din codrii de
brazi ai muntilor SPnt:~.
Jn ultimul timp. au început lucrări preliminarii
·pentru cnnslruir('a un~i mari h'droccn!rale.
13islra ca şi Oaşn s inl colonii importante sezo-
niere (de \'ară). Tot Aici ~e află şi două lacuri -
Cibnn $i Oaşa - nC<'esare plutitu:ui pe rîul Sebeş.
Cel din urm?i. O~şa. este sorot'I ca unul dintre cele
mai mari din tar~.
ln pundul Oaşa Mi.cil se :1 flă o păstr1ivllrie, ln-
•fiinjată în ţ·cderea producerii de puicii de păstrăv in-
 :J40
Ghidul rrţ,.rrunii llunedoara !SH
Dt·sprt ,fin~ .•.\\a:t:i J•do"·uluf. w1 uriaş s.t:lp inalt de :1J m.
cu \'irful r<"h.•lat. 111unt,·1ti1 spun ca pe ac,•a:-.i.a m3ţj :..c aila
bucalt.• ~1 l'C'umptfuri. 13 C'are nimeni nu a rutut .;.i 'C urce
·şi ""· le \'.ldâ, df'C'l 1a;.d:;Q! D~~anu. cart.• pt•!rtt~a in jU·
·rui aec:-.1,' Oh!~(' c.-J orfacli $3!.
Oe,prc !'i{1nc3 •• Grun:ati„. !-0:calu:c:1 "'Pur rii r'I" trupul
.pi<'lrilicat al urun orr1 nt·!<'~i~1it. <"~re ~ ins! p~err1cut :n $(.an,J
';le piatr.~.

Cu <'il lnai11!i1111 mai ' Jlre ' ud JlL~ riul Sebeşului,

·v;ilt~a St' ~Cri111 t1.•azfJ flin l''e în cc~ n1ni atu}!, iur 111untii
·ce ne ÎIH'<>njm1rii sin! toi tn<ti f:ilnki . piniî la muntele
''Fru111<ii1~a. în lnl't1I ci~ nb!cşif' ai 'ac~~!ei 11pc-. 111 L•Sl
<le 11ri!l~1tl virf ul lui P~iru şi C(~] al Şuri1mului.
V:il<:a rfului Schcş, ru pcre:!i ~i \'ers:intele ci de
-rru!tc r,rf pr5păstioase ~; salhatice. alta dată oferind
.aspc<'le mai idilkf', dar mereu vederi noi şi atrăgă­
·::oart>, r !le ~ raroi frumuse\e. \'11't"'1:1 /r:.t.'Jifx;.\â - !c Oa~

De la 0:1~a ln ~u„, \'alea Sebeşului, numită aici

,-alea î-ru1::,1{;se"1. st' largcşu~ din nol1; orizontul dru·
n1etuh11 :>t„ inarcştc: ~t! de:scltid \·erleri pitoreşti spre
Parin!!. ;\\indrn, \'!rfu lui Petru. . .
D i:1 va!~a s11pcrioari1 a Scbeş"lut. excurs10111stu l
:;,~ pm!l<· indrep,tu. ~llfl' slinga şi. sp;e c!re:1p!;1, pc ne-
r1un1 arrtlt~ pleduri ...... potf.\C'i ,·ech: a!(~ o:eri!o:- in dru„
IJ\ul br ~pre llllllli<' sau spre Ş('S.
ltlnerarli t ur l ţtf(t din ,.;, f ~ a s up<'rioati• a Scl:H'.$uh1I :
Gura-Prig,1:1nel, trc.•clnd r<.' lin~~il L'~H11onut "Hvic Prlgc,:1na
fde uruh· ;tvt·Jn o (ruinua~.;t llfÎ\"t•lişt1·J -- virfu lui Pe1n1
Prt~ac" ·- Caban:t„ŞurJanu (4 orc) .
• -- Gurtt Prf.:-o:uH:I - l':tntonnl Pri~fl:tnt•: - htn·.:"9 Prt„
goanei - cab"na Şurf:inu <1 ort:;.
512 • Glud11/ rr.lfrun!i /!uuf'doara !HJ

- 011şa - ft tl(a -- rabana Suriant1 1„1·4 fl~t 1 lmprejurimile localii:tlii. d~leaza din epoca socic·
- Oa'):t - findrrl i·I Ot<"l. iii\ii primitiw şi epo.:<1 romană. ~
- Oa~ Cjndrtl - colonia d~ var.! PJlliniş 1nn1n!:i SI· • Pianu de Sus c un Inc ,·echi de exploatarea auru-
biciuii, 19 10 ort' lui prin sp;1lart'. lncepind din panea de ,·est a Pia-
- Onşa - f .1rt.1niu - "'fo\•aci. nului de Jo~. peste Cornu Pianului-valea Şerma­
gului şi Scbeşcl, ~c alia ceniru! ce! mai important al
3. VALEA PIANULUI
:zilcăminlelor :iurifere aluvionare din ;1ceas!ă rcgiunP
Pianu <lt· .~ •• , Pinnu (!r St;.: - S~::1n!!3ri Pt.r\'~ft·ti. In parlea de s ud a localitălii Piamr de Sus. va -
E.'<C\Jri>Ε' dt· o xi. l)l~t:Hlfit d~· l;t S··h~'*: P i.uni dr Jo .... 12 l.:1n: lea riuh1i sr. lng11st1:<1zfi brusc. De J'ci. prinlre dea-
T>ianu df' Sus. I''> kru: Sln1;1t:;P<. i9 knL Purc:lrl·(I. :?2 km. luri nw sivc. >Jcopcrile cu piiduri de fag şi strj ar, se
Ciar[t ' pc.•nt1~1 lo••h'. \ inlu eh· .l<J„. ajungi• I" satu l Strungari (291 loc.~ .
Jeşincl cHn Sch„\$. ~;>"'(·' apus. pt.~ ':7-'•!'\e:·1u~1 .Sl~beş-Şj­ Strung11ri <! o loc;dilatc mid1. de munte , ;de cfirei
!:ot-()r:'tşti„\ 1a :1prnxii;:gt:\. -; i.:n; ,H:-:,t;111tu dt' Sl·h("~ cast· sini inşirate c11 nişte m~rgclc. de o parte şi de
>e ul'sfo,·r. •llrt' ~111 1. un drui;· r~i<n1:il. c:ire ll:1c~ p~ alta a :tibiei riului. farii posib ilitate de extindere. din
cu:~111 p?rJului 1>:anulu! ;n <u.~. cauza ~reului d~ dealuri ncoperile de păduri.
P·'m:> I ,,•. li!ait' intilnilă pe ~.-„<1 1~;''"~, ~~le Chiar din mijlocul satului avem vederi frumoase. De
Pianu 1!~ Jo~ i I. u~n :„c.i. <: •m..-1„ Cl! ~: )p11!a\if• ro~ aici. se \ede uriaşul virf al Tonii (966 m), ~iluat, la
... ,? l"!!'C'.:Î .
·~lÎJlfl.1 ... (';t ~i sud. în furca vilii Tonii şi \"alea Rece sau a Tăcărăului.
\lit I:• Pian:1 de Jo~ cit ş; !3 c<>I <Ic Sus, ~(· află Pornind din centrul localilăjii Strungari. pe „pia·
dl<> o l?O"Podiiril' n!!r:colii co'eclh·ii. iul" dinspre ~ud·,·cst, după un drum de 4 km. ajun-
01
\ '.1.t•.1 r la n U1Ul.
')· • C:': ŞI• t~ea t]f?
' !'1.:.
• ;l •S (~uCŞU
'· Illt·, ~înt -gem la cel m~i răsfirai sal de munte din acest linul
'oe
1 uri· \'\'c: 11·1 e n~·n,' „!, ,ar ·1c u ·• - j;1 sr>cc-i='' pt)n t ru·
:~ u :-:1. Purcărefi (596 loc. inclus şi Plaiuri). '
("'ultllr:' r•1rh1! ! :">1" 4lp \' ;.„:;, Localitatea n linul cîndv11. din punct de vedere
!11 hnl:n1I !t><'"lit i'l i' :111 fo,;t i+ntii«·atr.. !11 mni adminislrntil', ele R.ăchita (5:H loc.}. Locuitorii slnt
111111(.~ !n,·ur'. UTJlll.' din r·pn''' b:-,1nzull!i (!;1 P11di11} . cre$ciilori de vite şi oieri, rare cul reicrll cu turmele
l lr11H.' !'(lrtlcll1l' s-:111 af!aj ' :~ :or11t n untit „Lisc-H" ş i pinii 111 mari clcpiir1ări.
.. l ' fl!!f\f't t\' '.
A. I.a srid de rial Secoş
. Bi~<1 ri<•a C\':1 n!!hf'li·riî ..::fi:'(\n ..::c4! hn 1,)C'·dil:tte. zj„
di!i1 :n ;f°I mm;111ir. clal"azii el": -,e:icul ~I Xll ·l~n. 4. DE L" SEBEŞ LA R4H4U ŞI PE VALEA Cll.NICULUI
Conii1111intl ~rl'la~i drum, ~pre <ud. wmeazii Pian u Scbrş ·- llnh5 u Clinic • · Drol. Ciinic ·- Reci • C:~r·
de Suţ (l R:l.1 :oe.\. 1·m1C'le ~·~hn!ozir<'. nllaft• il1' ·piniş.
 --------~-""'" .„„„„„„.

Ghrdtt{ rrgiurul /lunedoruo 545

fac ur<lc· d•• I ·2 •He. l)l;tnnta de· I• S,-n..,,: R<iM u, 7 km:

Cilnic. I.I km: D<.1!. 15 km R„~;, :lu icm: Corptniş, 32 km
<ara : pe'ntr-u ioatt". J!ara f:ffnic.
L()r;i litiliilc' ck i :; ~ll<I de rîul Sel'a ~ :;i rl e $ose1l\J :\
naţion al a Scbc*· Apoi<ILt dt• Su5· (ct> \'Ol' fi mcn\ionat<'
la punctul ~-61. sini ,;tuale spre- est de riul Sehe~,
între St>caş şi şoseima .Schcş-:\poltfu de Sa~. la nord.
şi t1llit11rlc. r;rn1ifica\i i 11le 111un\ilor St:b1·~ . la sud.
L.i aceste localii a\i ~~ poatt> ajunge pe drumuri co·
munale. ce se deşpri:icl <lin :ŞOS<"a11:1 princ:pala $('beŞ·
Apol cfu de Sus.
Porn i11rl de la .Scb<•ş şpn• ;;ud -<:s1. pe Ş<i<~~u1.1 im ·
tionali' sau pc linia ierntl\. pri11111 IO<'alit.tlc. siluatll
l a ~ud de ;-oseau:i na\ion<1l;i a~h!tata. 1·~te Răhău
O .58:> loc.). ('Ofllt.mii :1~r11n';i i11l r<' 1kmii colin<•
uşc)afl", (' a intr-11 cu\·;1t;i, de a ndt· nurnir1„;1 unei oiirli
a !ocalităW „M1)!d5reşti" (mo!dă in gr aiul local tn-
seamn~ <'0\'3l:i)
C i/rt{t; - r.rtaf,~11 /f'IUlafcJ
C::l~f'l(_. irurnon~e a lt-~ $:du!ui .;(" i11-;,iră. in qe~1era t.
d~-a hi11gul ct>li~r <louii ulite ;i le t•n11111r1ci.
Sebeşului : cetatea feudal ă a Cilnicului. Ea nu esle
Din hoi;orul Jo;:a!ită\ii Rahi111. r:i şi c!in alie!t> din o bisericii cetate ca atttea atle biserici-cetăţi săseşti.
va!ea Se<"aşului, sini C'Ul105<'ute ,-~~ligii. din frecutul ci e o cela te a ţăranilor, înconjurată de o 'triplă in·
îndi~p iirirn :11 ac·e; ini \i1rn1', de l;i ~onmn n prirriifivll ci ntă, avlnd la mijloc un puternic turn de ap~rare,
la ft-\udnlita tc. La origine, cetatea a aparlinut conţilor (greefilor)
C:onlinuinrl III' Ş(ISC311il natie>nal:î. :;au p~ 'inia re. de Kelling, care apar în documente la anul 1267.
rata. fn dreptul garit <:ul. 5<' dt>~nrind,· cl•n şo"t>~.
spn· .•11d, 1111 t!rum c:1 re 1lu,-e l:i Ciln ic· ( l.liG8 loc' ). Familia conjilor de l(elling ~ juca,\, fn acea vreme
coi11u11H 1n! xfri r<11ninn·Q"Crrr-a:îil. <·~1 o (!fl$;>Othirie tndepărtată, un rol dt-osebit în luptele pentru tro-
agrkolă cole<"tirn.
nul Ungariei. Ca răsplată pentru sprijinul dat unora
L11 Cilni<' !'e po.î.... trt.-..:11~ unul di111:e 1111Hlnn1e nt~!c dintre pretendenli. ~ceşti conjl primesc moşii întinse.
feucl11k rt'k 111:ii \'f'chi ~· •nJ i i111µt1riank di n (inu l11! Pe hl I4aO, moşten itorii con\ilor de Kelling vînd
cetatea comuni!ăli! săseşti din Clinic, pentru a-i servi
5'6 Ot ta:1ian. Floca Ghldlil rcgi.·uur ll1uu:<l<Alra 547

ca loc de ap~rare împotriva turcilor. Cărpinişul, cu strazi pardosite, aşez~l intr~ d?uă
lnlrată tn posesia comunităiii, lăranii repara, m- dc3furi impildurite cu b;ad şi fag. ofora o pn\'ehşte
tăresc şi amplifidi zidurile de incintă. iar turhul-lo- plăcută.
cuinla al vcch'lor proprietari este transformat ln turn
de apararc 5. ~ll E R CUR EA ŞI GIRBOVA
Astăzi, relalt>a e în ruină. oîerind lnsâ un măret Exc:ursil' de o 1i Oislanfa de la Stbeş: ,\\ierct•rC"a, 19 km.
aspect.
Glrbova, 25 km. Gara: p<·ntru amlu·le. R:ara :\1.it.'rcurea.
Zidirea, asprii şi si1111i.lă ca înlăiişnn', lâni de niri
un ornament, <1rc 1111 cu ra-eter \iirftnesr. Pornind de la Scbc~ spre S ibiu şi !i1s!nd la stl nga
Zidurile ele apiirare al•• cclii tii :<int întlirite cu satul şi gara Cun\a. prima '.o<«•!i l<lte int il nită , oe
şosea este lîrguşorul Miercurea (2.302 loc. ) . J>mli
dquă turnuri şi un bast ion. Partea cea mlli lm[!ună­
toarc 11 lrttrcgu li1i complex al clfidirii este turnul din în 1876 tlrg11 l. locu't de rnmîni şi $<! Şi. era reşe·
mijloc. numii de popor „Siegfried''. din\a sca unu lui să.;csc ;I! M'ercurei . ln strn da prin·
Din lre<-ulu l ce\ă\ii. ~\im că în ~nul 14:!8 a fost
ocupatA, prin trădare. de cătn~ iurci. ln 1599 este asc-
diatii de Mihai Viteazul. care însă nu o poale ocupa.
La tnceputul veacului al XVIIl-!l!a a !ost asediată de
„curuli". parti1~1nii lui FranciS<' Rakoczy al II-iea.
Urm('le arheologice. :<ezisate din plin in hotarul
comunei. aiesta e.'Cistent11 societăfii omeneşti din cele
mai vechi !impuri.
La numai cltiva km la sud de Cîlnic. urmeazl1 sa-
tu l Deal (951 loc.) . aşezat pe un p!3tou ceva ma i
ridicat dt>cit Ctlnicu l.
Revenind ln Cî! nic şi re!uînd drurn ul spre sud.
ajungem, p~sk o uşoari! colină împ ădurită, 111 Reci
(641 loc.). sat cu o gospodărir. agricolii colectivil. şi,
tn ccm\inuare, la Cărpiniş (984 loc.).
S11t11l Reci, locuit de romîni şi saşi. cu o biserică
din feudalitate, ca şi Cărpinişul. sat romtnesc, cul-
tivă intens vi\a de vie şi pomii iruclileri. Mierc111tt.a - unir«I comunt1
548
cipală, Ială, ca şi tn piaţa. mare şi inconjurnlil de
clădiri spalioase, se mai oglindeşie şi azi rolul de
frunte pe care l·a avut Miercurea ca centru adminis·
trativ-politic al comunelor din jur.
La nord, piaţa e mărginită de biserica-cetate, care
datează tncă din veacul al X!t-:ea. Ea a suferit tnsă tn
cursul timpului mai multe transformări. Zidurile in·
oinlei stnt bine conservate.
La exterior au numero~1se contraforturl. Iar în
spre curte sini şiruri de şoproane. sprijinii!.! pe stllpi
de lemn, şi un drum de strajă de jur împrejur. Sub
şoproa ne sînl numeroase hambar~ şi lăzi individuale.
pentru pils trarea cerealelor. lnchise cu lacăte puler·
nice. ele sini folosite pînă ln ziua de azi. ln partea de
apus a zidurilor, mal el{istă· nişte pivn'te, penlru adii·
postul oamenilor şi al proviziilor.
Activilatea socialistă în agricultură se desf~şoar3
în comuna Miercurea, tn mod v'u, printr-o puternid
gospod~rie agricolă rolecth·ă şi o sta\iune de ma·
şini şi tractoare fruntaşă. Ferma de păsări de aici e
în permanentă dezvoltare.
Miercurea e şi o staţiune balneară. Băile se află
tnafara localită\ii, spre nord-vest de aceasta. Băile
au o haltă pe linia forată Sebeş-Sibiu. Se aliă tn re·
glunea de şes. Altitudinea 130 m. lnstalatli balneare
simple, cu cîleva cabine. Natura apelor : ap,e cloruro·
sodice. Sezon de băi: l aprilie-15 septembrie.
Gîrbova (2.022 loc.). Comună mare. cu case so·
Ude, ' locuită de romtni şi saşi.
Pe dealu l dins.pre est de comună, în cimitirul evan·
ghelic, se arlli ruina unei "bazilici romanice. Din cele
Ghi®J ttg1ur.ii f/1med0tva 549
trei na\"e de odinioară 1111 a mai rămas în picioare de
, clt cea mijlocie cu turnul.
Un tlntec pofular s4scsc păsfreazâ ~ legendă legali de
aceastăbiserici. o fall frumoasă era tndrăgoslit:i de un r.~
ci<>r sărac. Tat:H ei o •mcnlnta lnsă, cu blestemul s5u pi·
rintcsc, dacă nu se va loR;odi cu un tînăr bogat pe care: i (.a
ales el. Fata se supune. Iubitul ei pleac! în lume. Ea lnsd
llncezeşte vhind cu ochii. Se apropie ziua nuntii. nuntaşii
urcă dealul spre biserici.
Mireasa se roa"5 sd fle scăpată de chinul sufletesc to
care ~• află. Ea moare pe loc. Cununa miresei • fost ellr·
nal,ă pe peretele bl1cricll, unde se vede şi" asthi prel5.cut6
în piatră.
Jn vale, în mijlocul satului, se află o puternicu
cetate, care are tn interior un turn, de mari proporlii
(asemănător celui din Clinic), cu primele două etaje
din secolul al XIV-iea şi cu celelalte adăugate mul!
mai ttrziu. Un al doilea turn apără intrarea. Gangul
de dedesubtul )ul. boltit cilindric, din distantă în dis-
tantă cu arcuri puternice de susţinere, nu merge ln
f, linie dreaptă, ci deviază spre dreapta. ln acest fel,
~i·~·~;:f. . chiar dacă eventualul inamic ar fi pălruns în prima
r!:. porţiune a gangului, mai exista o posibilitate de a fi
oprit, cînd ajungea la unghiul de cotitură.
Vorbind de monumentele istorice, trebuie să po·
menim şi ruina unei cetă\i, care se află la distanta
de cîţiva km la sud de comuna Gîrbova, tn muntii
de dedesubtul comunei Jina. Locul înconjurat de zi·
duri (pină la patru metri !nălţime) are o lungime
 '.

Otfavlan Flot.o
GhiJU! regt"nii llunMoora 5~1

de 80 de m şi o lă!ime de 20 de m. De,;pre originea In anii din urmă se dezvoltli aici şi o gospodărie

acestei cctăli feudale nu se poale spune nimic sigu r. agrirolă colectivă fruntaşă <"are, pe lingă sC<"to;)rele
Cine vrea sa \'IJdii o com1mli în care portul ţără­
nesc săsesc se p ăstrează nealterat, poate s:i viziteze
comuna Glrbova într -o duminica. E o p l ăcere să vezi
sătenii în hain a lor de sărbătoare.

I
r
„
f

' ,

(i(r{Jo,~rr -·· .grup de 'JârhtHI .i;oşl ln ţnr! .f.: .vJt•iâ!OO/e

Venitul principal de trai a1 girbovenilor 1-a adul ŢJ1wfut s~·bt-Ş - sdsoâtcd. 11111rosU
şi tl aduce cullura vitei de vie. agricole obişnuite şi cel ,·iticol, a fnfiin\at şi un
mare heleşleu pentru creşterea peştilor.
• ' • ,'1)1'"

552 Octaoidn Floca

G:Judul rogiurt:i Hunedoara
6. DE LA MIERCUREA LA JINA
M1<rcuru - Dobtrca - Poiana - Jina. Excursie de 2
zile. Olslanta de la S~: Dobirca. 23 km; Poiana, 31 km.
Jina, 37 km. Gara : pentru toate. gara Miezcurea.
La ieşirea din Miercurea, se desface, din şoseaua
p1 incipală Sebeş-Miercurea-Sibiu, un drum comunal
spre sud, pe traseul căruia (urctnd spre munte) se
afl ă clleva sate. Primul sat tntilnit încă tn vn le este
Doblrca ( l.3;~6 loc.). Locuitorii satului. romtnl şi
saşi, cultivă viţa de vie şi pomii fructiferi, vtnztnd
ioamna mari cantităţi de struguri mai ales pe plata
Sibiului.
Locuitorii satulU'i Dobîrca sînt organizaţi tntr-o
mare gospodărie agricolă colectivă.
Biserica~etate din Dobtrca, situată pe dealul dea-
;_ spaţiu boltit, loc de refugiu, pentru familiile celor ~se·
supra .satului, masivă, cu incinta întărită cu p11tru diaţi.
lumun, oferă poate aspectul cel mai pitore.ţc din· 1n această hai na de ziduri imense, care îl făceau
tre bisericile-cetăti săseşti din ţinutul Sebeşului. Dar de necucerit, ni se prezintă turnul azi.
si din punct de vedere al constructiei are un ca· La altiludinea de I.OOO m se află siiuat •:,~li·
rac!er deosebit. Aici, biserica nu e numai o clădire lui snt de oieri Poiana (4.094 toc.), cunosrut sut de·
destinată cultului. prevăzută cu elemente de fo,·tifi. numin:n de Poiana Sibiului.
caţie, ci însăşi biserica a fost tranformată tntr·o clă· Caraderul pastoral al aşezării rezultă din !011tc
dire rorti ficată. Aceasla se observă ma; bine la tur- manifesrn rile vfotii de aici.
nul de vest al bisericii. Vechea biserică romnnicl'I n Spre deosebire <le nite sate de munte, Poi an• arc
fost refăcut~ mult. între 1481 şi 1511), dar şi- ~ plis- aspectul unui tîrguşor ridicai. atit sub raportu! mn·
trat vechiul turn. terial cil şi cultural.
„ La tnceputul secolului al XVIT-lea. dup~ ce M1lrnf . Casele acestor oieri slnt frumoase, îngrijii fucn:te
\i1teazul cucerise cetatea. pentru a·i da mai multă pu- ş1 curate. după cum deosebit de pitor~sc este ~i per·
tere de rezisten\ă, turnul romanic Jl fost îmbrăcat h lui pe care 11 plistrează. cu rnîndrie, nealterat.
exterior cu un al doilea turn cu ziduri pute<rice. Poiana, vara. este mai mult aşezarea femei101 şi
llislndu-se Intre cele două rînduri de ziduri un larg a bătrlnilor, cei tineri fiind duş: cu turmele de oi la
 Sts I ;g; ş .a AA x:moe:a. '"'!fi

Ocfa::i4n „„loc.o Gltidt1! rrgutnif Hu1u·doara

munte, uneori la mari depărtări, acolo unde află pă·

şuni îmbelşugate pentru turmele lor.
Păstoritul a adus, după sine. crearea unei indus-
trii şi a unor meşteşuguri legale de spe<"ificul ocupa·
tici principale a locuitorilor - oieriiul - ca: pre· „
pararea brinzeturilor şi a altor deri\·ate ale Japtelu",
torsul ş! ţesutu l linii, prelucrarea pieilor şi cojo·
că ritul.
La fel, frumo-~ul por t al poienarHor, în întregime
şi pînă tn cele mai mici amănunte, este lucrat de
mina iscusitelor lemei şi a harnid lor b~rbali din
acest sat.
Dar. polenarii sînt tot atit de mult atraşi şi de
viata culturală . Nu o dală. corul de ciobani din Po·
iana, luat la întrecere. pe tarft. cu alte formalii simi·
lare, a fost clasificat frunias. Pc măsura oamenilor
şi a preocuplirilor lor, este şi căminul cultural din
localitate, construit tn ultimii ani.
Dispensarul medical, casa de naşteri. farmacia,
magazinele şi cooperativele. căminul cultural, biblia·
teca, muzeul sătesc etc„. puse la dispoziţia locuitorilor
din ace.astă aşezare pastora l ă, arată grija statului
nostru democrat-popular pentru bunăstarea materia lă
ş i cullurnlil a poporului.
Ceva mai a<iînc în ininrn rnun\ilor, la extremitatea /)0t'(ll1.(I _„ sr,,ftslci ('()fUUHllfli CU/ /11ra!
itinerarului pe care l-am parcu rs. se tt flli o altă co-
(l

mună mare. de oier i, J ina ( 4.174 loc).
Spre deosebire de Poiana. care are mai mult un
caracter pasloral·negusloresc, fără mun\i proprli ş[
fără prea mare hotar, Jina este o aşezare 'de foşti
grăniceri. dotată cu un hotar muntos foarte tntins.
ln timp ce poieni1rii practică un păstorit transhu·
mani - trectnd după anotimp în căutarea păşunilor
bogate, de la munte la şes şi de I~ şes la munte -
ji~arii~ eu piişuni proprii bogate, pleacă, în mai mică'
masura, m „păşunatul de la \ară".
O parte din locuitori se ocupă cu fasonarea tem·
 Oclaoian Ftoca
FJ,litra,ţl{ din lina
nului de brad, dovedindu-se m~ri meşteri in obli·
nerea scîndurilor, şindrilei şi a m;iterialelor de dul·
gherie. Ei sînf şi mari constructori de stlni, ogrăzi
de vite. staule etc.
Dacă poienarii se remardi ca \"esti(i cinlăreti şi
corişti, cei din_ Jina nu stnt mai pulin iscusiţi ca flu·
ieraşi, cunnscu\i azi în toaU tarn.
B. La nord de r<ul Scca,ş şi de $OS1•aua nafională
Sebeş-Sibiu
7. PE VALE<\ SLATINEI
Srbtş - Oaia - Gbirbom. Excursie do o zi. Distanta de
la S.!>t'ş: Oaia. li> km; Ghirbom. 16 km. Gara: pentru am•
beie. eara Sebeş.
Gh:dl.I rtgiunu lluntdocta
Chiar din partea de est a oraşului Sebeş. se des·
prinde din şosc~ua naiion:1lii, spre nord·E'St, pe va·
Jea Slatinei, cunoscut:î pentru izvoare1E' saie minernle,
. un drum raion ~I. care (ra verseazli calc11 rernlă Sebeş·
"J>ibiu, :ipoi ceva ma i la nord Sec~şul. şi şe în·
l!reaptf1 spre sale!e Oaia (a.190 IO<.'.) şi Ghirbom
( l.463 loc.). Ambele sînt localit/iţi aşezate într-<> re·
giune iavorabilă agriculturii. Se cu'.livă în special
cereale. La oa·a se 2flă o gospodărie agricolă co!ec·
!ivii.
Daia. veehi sat de iobagi. în care s·au menţinut,
plnă în ultimele decenii. o r.erie de mari proprietari. a
pornit cu lll'lnt pe c;!!ea buneislări. Gospodiiria agri-
colă colecliv{i este ~oco!ilă , pc r.lrcpt. cea mai mare
din raionul Sebeş. LocalH11ica a fosl complet elec-
tri fic<itii, ln ultimi i ani; o şccrnlii i mpunălc>are se ri-
dicii pe o mică colină. la rnargin~a sulului.
La rid carea ni\·elului cullurnl al lC1cuitorilor, li·
nuti veacuri de·? rîndul tn întuneric de marii pro·
prielari de pămînl. pe ogoarele cărora iobăgeau, a
contribuit din plin şi căminul cultural. dotat cu ci·
nematograf propriu, c.u stat!e de radioamplificare şi
echipe artistice.
ln hotarul loc:il ită(i ; Daia. s-au l!~:\il urme de con·
struc(i i roma ne.
La Ghlrbom sînl cunoscu te izvo~re de apă mi·
ner;1rn. ncexploatalc insii.
De !;1 Ghirbom spre nord. urmînd p~ acelaşi drun-.
pc care am venit de la Seheş. putem continua iline·
rarul spre Bcrghin (de unde se poate merge la Alba·
l!Jlia}, sau de la acelaşi Ghirbom spre sud putem
 Octa:iian Ftoea
ajunge prin Vingard-DraşO\··Cunta in \'alea Seca-
şului, la ~oseaua na\ionalâ Sebeş-Sibiu .
& PARTEA O[, NORD-EST A RAIO:-IULUI SfBJ:Ş
Srbeş Cui C:un~a Ora5ov Şpring \'lngard.
Şprinir - t:n~rt1 -- Roşia de SN:;iş - · Tau ·- Oho ba -
Secăşl•I <:01i!1i Oraşov -· Boz -· DoşCal. Excur\J(" de 3 '1
zilr. DlstanJ• dt• la S<i><~ : C.11, 9 km: C11nlu, 13 km; llra•
şov, 16 km; Şprin11. 23 km: Vini:•'<I, 21 km , Ungurei, :lO km;
R.oşln de Srca,, ;J7 km: TOu. ·li krn. Oh"'"'· 43 km; Si-c,\~cl.
43 km; Colihl. 4'1 km . Boi. 21 km: Doş1al, 21; km. Gura:
pentru Cut, J,?ara Cilnic; JH>nfru cek·l;:•ll•·. gara (:until.
La loralitil\ile Curt\a. Dr11şov, s'ltrnte fi; nord de
valea Secaşu?ui se poate ajunge pe calea ferat~ sau
pe şosenna n.itionalii Sebeş-Sibiu (tlupa re lllsarn în
stîng.1 salul Cui). din. care se ramiiicii. la Cunta.
spre nord. un drum raional.
La vreun kilometru de şoseaua natională. ni se
proFilează. pr un mic platou. salul Cut (1925 loc.),
cu <"asele lui alhe, curate. de nednici tărani. de la
onarginea de nord a căruia se întind. pe o mare su·
prafată. terenurile acoperite cu vi i.
Ech ipe le culturiilr ale căminului. edificat ln tim·
pul din trrmii, cultivă trndi!iile locale ale artei popu-
lare, înlrr cMe jocul „de hîtii'' est~ cu totul carac·
Ieristic.
Treeu tul străvechi a lăsat, şi aici, urmele sale,
fie din comuna primitivă iie din epoca daco·roman~.
mai ales pe înăl(imea .. Gruiul de Cremene".
De la Cunla (673 lor.). sat mir pc Seca ş, por-
neşte sprr nord drumul ce ne duce la Oraşov ( 1.16.3
Ghidul regiuni' J/u11txfoara
~ loc.), astăzi 5at de harnici lucrători agricoli,_ odir~i­
oarii aşezare iobăgească, care a cunoscut din phn
exploatarea feudală, ca toate satele, de alliel. din
nord-estul Secaşului.
De la Oraşo\· spre nord. ajungem la Şpring ( 1.609
loc.), snt si tuat lntr·un cadru pitoresc cu oameni
a";ind un port ~Ies.
La Şpri ng şoseau11 se bifurcă, un rlrurn comunal
cime spre nord. sp re Vingard, iar cel pe care am.
venit, din valc11 Sccaşului, continuii spre Ungurel elţ.
Vingard (2.004 loc„ inc!usiv Carpe11ii rle Su~ şi
Măghcrn!) e o <'omună cu populatie mixt;! romîno-
gerrrrnnă.
Frumoasa bisericii gol'cii din Vingard - azi mo-
nument islork - a fost ridicalii. în 1461. de căire
lohanne~ Gereb de Vingard. capul unei puternice
fami lii feudale, înrudită cu C<>n•ine~.iii. Johannes Ge-
reb era cumnat cu Ioan de Hunedoara, soliile lor
fiind surori. Feudalul bogat a dispus de mijloacele ne-
<'e sare pentru a lncredin1a zidirea biser;cii unor meş­
teri iscusi(i.Aceasta o dovedesc atît proporfi ile bine
<'hţbzuite ale interiorului. mai ales ale coru lui , păs·
Irat nealterat, <'li o belită (ină, cu nervuri în formil
de retea, precum şi execuiarea decorului pla~tk
la ferestre şi 111 diferitele blazoane de deasupra uşilor
sau de ''' rheile de boltă. Biserica a ajuns. rna i tir-·
ziu, din proprieta tea foştilor iobagi ai familiei Gc·
mb. in l)~rtet.atei <'Ornunei bisericeşti a saşilor lu·
!e~ani din Ving;ird. "
La 7 km dr Şpring, urmeaz<'i salul Ungui ." ( 1.205
lcc.), cu ponulatfe romlno·gennană. situai !a mar-
560 Odaulo.n Flrxa

gine de pădure de·a lungul unei văi, într-un cadru

goograiic plăcut. Sat cu întinse podgorii, din c;ire hnr-
nicii agricu ltori ştiu s<l scoată un vin de c~lifate. Atlt
la Vingard, cit şi la Ungurei şi Oraşo\· şe află cite o
gospodărie agril'ola cole<:ti\·â. ,;,j
.
Pilduri!e din jurul satu lui sin! bogate în vfnat. ma.
ales ln mistre\i.
In continuare, pe şoseaua nou amenajatil. urmea?ă
Jloşia de Secaş (l.580 loc.), cu o frumo;r.;.;i c!âdirc a '.
„ ..;
sfatului popul ar şi u n bine util<at dispens;ir.
Ultimele aşezări. pe acest tr·aseu. în pa:te;1 de nord
a raionului Sebeş. sini Tău ( 1.493 loc.). cu o iru·
moasă şcoala: la nord·\•est de ac~~ta. Ohaba 11.930
loc.)-. sat izolat <'U acces g-reu spre liniile princip:.1le rl~
comunicaţie, apoi Sedşel (860 .lcx:.) şi Colibi (400
loc.).
Revenind la Oraşo\' şi conlinuind pe un drum co·
mu nal. care ia direcjia nnrd-est. se aj un"°e ia Boz
(l.l.'33 Joc.). apoi la Ooştat (l.545 !oe.). ambele loca·
lilăti ru cite o gospodărie agricolă colectivâ. Stnl sale
~1 roditoare ogoare, cu o popnlatic <'are p~streazil un
vechi şi valoros pnrt.
Şcoli frumoase şi confortabile sini puse la di~po­
zitia fiilor de tărani muncitori.
La Boz sin! semnalate urme d in comuna orirni·
tivă, epoc'1 bronzului, iar la D(lşl<t l a fos! af.lat unul
dintre cele mai monumentale şi bin~c unoscutc relieîuri
mitrlace. cioplit în piatră de marmoră.
Bl~crica evanghelica din Boi:. consimilă în stfl
gotic, terminată în 1523. a fost clec!arntă mom1111enl
istoric.
Bot - !Jismea fr>riii•cald (monumtnt istonc )
li
'I
I
~I
:~ ~62 0 :a~ran f'f'Xa
1
'i
i
. Clădirea b sericii însăşi e o mica cetate. Eqe unul
dintre exemplarele ct-le mai perfecfc ale bisericilor
fortificate, prin transformarea podului sanctuarului rn
a~a.fol incit să ser\'easeă cit mai bine în wderea apă­
ram. Parlea ronstructiei de şub acoperiş este pre\·ă­
~ut~ cu n!şfe largi deschiză!urr, protru lan~area pro-
1c~hlclor asupra inamicului. care s-ar ;1propi11 de acea-
sta fortilre~tll. Sl'opul religio~ la această bisericit
este sul>orcfonnt, din p11nd de \·edcre al arhitecturii
celui de apărare. ' ~ea incii ni şte t~ascuri băi rî1wşti . uriaşe, de lemn. pe
9. APOLDU oe sus. APOLOU oe JOS
Ş I ULTIMELE AŞEZARI OIN PARTE~ DE EST
A RAIONULUI SEBEŞ
.'lpoldu de Su< Apoldu d• Jos - Singâlin - l.udoş -
Guic.u - PrNtca Pauca. Excursie de 2 zile. Oiţfanfa dC' la
Sebeş : \poldu do Sus. 23 km; .\poldu d• Jos. 23 km: Sin·
gălin, 26 km; Ludoţ. 29 km: Go•u. 30 km; Presau, 32 km;
Pouca, :i.i; km Gar~ · pentru .~po!du de Sus ~; de Jos. gară
propti~.
. La ieşirea de esi din .Miercurea, şoseaua se bi-
lurcă: şoseaua 1>rin<'ipal;i, ce Je,1gii regiunea Hune-
doara d~ cea n Si hiului, duce spre sud-est la Apoldtr
de Sus, tM $OScm1a raională spre est 1-a 1Wolclu de Jos.
_Apoldu de Sus (2.1196 loc.) c o comună mare, cu-
ra~a. ~.u l'11se m!ncfre şi mash·e, cu cu rli pictrilife. Lo-
cuit?.r11 german i de azi ai .\polclului de Su s stnt ur·
maş11 vechilo~ apolzeni saşi, care. în timpurile vilo·
roase din epoca invaziilor lurceşii, se împtljirta~erl{
f?a~I~ ~uit la n~măr, şi urmaşii coloniştilor germani
\ell!(t din Austria Superioar2 (landler), pe la mijlo-
!16J
c ui sem.ului :1! XVIII lea. c-are au iost s li\i sa-~i pJ ·
raseasca pairi~ pcn:rn ca n-a:1 ,·rut sâ se lcp~dc ele
credinia lor !utcrana şi ~a trea<"a la catolicism. E de
remarcai c-~ „lnn;1'.erii"' şi·au pa;:tral pina azi dia!e..·-
tul lor strmnoşcsr.
Apolzenii sînt 0:1m<'n i !1arn:<'i şi iscusiti. l311w
ma terinl;i ft \"Îe\ii lor c \'iliculcurn. pc c;ire o practi-
d cu 111ult~ prict'pN~. ln 111ultr curji :,:e m11i pot \'e-
care şi le-au lucra t ei înşiş i.
Nl:ul ii dintre ei ş înt hitrdnşi pricepuii ·şi prarlicll
aceast:l meserie şi în :ilie păr ti.
Apoldu de Sus pe l!ng:i o gospodărie agricolu co-
lecti va deosebi! de puternica, cu o irumoasa gospl>dă­
rie anexă a sluoăritului, arc şi o i::ospodărie agricolii
de stat care a farul. pe terenuri întinse. planta\ii de
pomi fructiferi.
l n hotarul comunei c o \"ărărie.
Apoldu de Jos (2. 158 loc.) e o localitate ca~e .e
aseami1nă ca prop11'\ii. ni\·e·J economic şi s0<:ial, cu
Apoldu de Sus şi cu ,\ \i ercurea.
Şi la Apoldu de Jos se ailă o gospodărie ugr i·
col~ colectiv:i.
Cimpin rodi lcrnre. pe c:irc se cultivii, pe lingă
vi\a de vie. tot fotul de ct,rea!e. pl ante industriale
şi furajere, o rnn trilm it 111 prosoeriiate<i e<:onomid
~i cul!ur:1Jd a comune i. Cele mai multe produse re-
zultate pe urma muncilor agricole sini desfăcute de
.:i:polzen· pe piat" Sibiu lui.
Comuna are frumoase aşezăminte de culturii şi
 ~fa:Jian Floc.a INDICE
administrative. ca : şcoa.lă. cam1n cultural, dispen-
sar. casa administrativă etc.
ln hotarul comunei au fost descoperile, nu odată, Apulon, 462
urme de conslruclii romane. Apuilvn, 9, 402. 481, 491
,\brud, l&l
De la 1\poldu de Jos pul= continua excursia, pe un Aqua~. 9, 247
Abu<<», 134
drum comunal spre nord, la ultimele aşezări ci~ la li· ,\i'lflidriu. 459 ;.\rănieş, 1i, 229
mita de est a regiunii, la Sîngătin (868 loc.), o aşezare Alba-Iulio. ;~). 31, 3-1. 42. ,46, Arr.Jnu; 309. 312
plloreasc~. încad rată în mozaicul livezilor de pomi 4~, &;. 5i, 58. (f.), I7fl. 459. "\rttei. 454. 4!">5
roditori, sau pe şoseaua raională la Ludoş (I.847 46 1, 47(!, 475, 4711, 481, 4R4. Ar~. ISS
loc.), Gusu (861 loc.), Presaca (J.IO(l loc.) ş i Plluca 4911. 523 ArS!l, 312
(16!ll loc.). ,\„li. 538
/\lbar, I i8
La Gusu şi Păuca se află cite o gospod~rl(! agri· Alm~ş. 140, 497
Au<cl Vloiw, 58, 443, 4441
colă colectivrt. .~uşcl. :J02. 4'.!$
Almo ş Sclişle. 140
Localitatea l.udoş se caracterizează printr-o agri· ,\Imaşu de ,\\ijloc, 457. 498
Avram Ioncu, 151, 1n. 178, 180,
cultură dezvoltată. Pe terenuri întinse se cultivă 186
Almaşu de Munlt, 498
castraveli. o specialitate locală, căutali plnă în mari Almaşu ,\\arc. 17, 166. 4SG. 457, B
depiirUri.
498 Baia, 5l6
Pe ltngă o agricultură înfloritoare, Păuca este Alm>şu Mic. 17. 203. 4'J"7. 498 Bai3 de Arieş. lfS
bine cunoscui~ şi în ce priveşte creşterea anim:ilelor, Alma~ s.c. 117 Bai.:1 de Oiş. :12, 63, H5. 160,
tn mod special porcii de rasa „Bazna". Alm.işel. 139 151. 183. 185, 186. 190
_ .Biserica evanghelică din Păuca şi·a ciiplitat în· Alun, li, 21l2, 2:14. 272. 411, 447 Ualdovin. 187
fahşarca de azi prin transformarea radie:rrn a unei Ampelurn, 9. 491, 49h Il:lloia, 266. 377
biserici mai vechi romanice. cu două turnuri. Ampoita. 499 Ba!ogu (p<'lŞw'ii). l&l
" Descoperirea arheologică de la P5uc:i, cu vcstl- Arnpaiu . 21, ISO, •1~11. 4!)'l, 5.19 Bakmir. z..;;s, 443
gu din prim~ epoci] a fierului (aparţinînd culturil Ani!HxtS'a, Il.l, 29li. :if.)4 llalşa, 457, ·198
1~ atcri.alc R sciji'lor, formalii din obi(.cte de podoabn A;xi Gră<liştci (A1>:1 OrQ~llu.1), UJJ\poioc. 17. 1(}4
din metal, bronz şi ~rgin!), a fost obiectu l c,le studiu 21. 3:1, 272, •\(X), 4(18 Btloib, 2C6
al învăţaţilor arheologi de la ince-putul acestul secol. Apa R~«. 147 Uarbura, 154
,\pnld. 46, Baru Mare, 2'.ll. 272, 27~. 21it
- di: Sus, 562 Baru Mic. 266. 272
- de Joe, 563 • B•!'Z•. 160, 172, 174
 I ND I CE
I·'
,.„, -·
,
~ ,
INDICE

&w aba'-3. 181!, 190 Ot~ar•3. lui Brc.>â. I fA c.11... ~·· 141\. 141
ilaştca, 134 Brea»:wi. :1-12 C.:\iQnu. Z'l, 1\)..1-
815e<ttu\a (peşte<o), 5(.(l
Br~tca Mureşan•. 17. 146 f.ăinctu. 1:>..1. 157. l72
fJa U1. 246 ll1 s lra·Seheş. 31. 32.
r
'
'13atthya11<1101, 484 l)fr(:t'3 f\\~U'. 2f/2
188, 53 tJ>38
BreU:• R<wnîn5. 257. 2.'ill
Rrct<~a s,1t'iulu1, 257
CJ.nelu ,(c
(:r.H1ct11 rl(' S\1~.
J,.,.. 1;;:1, 163
I .)4, t55, 158~
sr.răln\i. 4f'8
~' Bitt<'o i\\ic<L 2~)2
Brcleonu, 178 l ('~}, I!1'41,
i 1l ăcl1 •, 4'14. 456 t\ ir!-J. 11~. 5.18
'13il<'şti. 2fi.1. ~64 I IţJr\âu. ll)l. lu i B•et•lin, 9R. 121)
Britnic, 128
(':11:u1 247, 2.i l. 2f'>1. '270
- bNi 247
B~il•. 17, 150. 154, 15;t 157. lr.l<. lllawl1•no. 459
lf-0. 161. 1r>; ru.1 je<u. 1n Brotm1a. l<lO, 1114 C.Stanu! \\u: 247
113.ilal.I. 100 Blrd•rn. !l. Ni. 413. 419, 4211, Bruscanu, 125 C!1'111nu. 4'11
Bilg,Jd, 4N .;:,; Bucerdea VrMJ•ă, 504 <'.!<•. 120
Bănjţ„t. 28fi. 2S1 Btl<'.e~. 177. 178. 179. 180. 18i Căpiln~, 4&1, :xv~
Bloj~li. 154
Biltăb3:1 I. "-'t'o Bucium. 165, 400 Ciipud, 511)
flobilna. Zl. 11 4
Băr:lşli. l i. 145, 14t\ 14; ll<>huli, 22, 9\J, I();1 Bui:.ur<>. 3.1. 267. 386 <:arnC'• 14, 1'45, lS6·
Bucur. .'Şl.'i, 100. I,,.,.<3 C:irfi,l{lu, l~q. 1!H
·a•r11ş1i1 11•t<g":" i. 367 l\ni,1 tHrzii, 126
Rărb1'1le:1i lsc.•roru. :i04 ~;:. Budai Dcfcanu J., 11.; , 11 !> Ciirrni•l.iin r.şt1 , 14:1
Bahl"i ( p~ştt'ri >. 14:~
'Bărb~tcni i de Sus. 273. :li >7 B<>iu d(' Jtt.5, l ·1:~ ' ~:;' Buitur, 208 (:~rpini~. 7>46
Bălrlna, 17. 125. 131. 132, 2M, Buldiu, 185 <:cls.~ it~. 40ll
Bolu de Sus. 143 •,
Bulzeşt1,3:1. 47. 1!3-1. 185 C:i~r.;'to. <107, '1/>9
27:l, HO. 441 ll<rlii («!.;le. peşteră). li. 2ll'
BeJ•n. 26. 2i. !tl, 146. 153, 1;;i Bor;<ooJ M31'e. 386 Bul~lii de Jo,,, 184 01.11.... 211
B<ldiu. Sll! Bontu ~lare, 266 B~1i de Sus. I 84 C: JZ.in<~b 1-1(). I S3
Belgr"'1. 2r. 8o4. 126 Btmila. 126, 230 C'R,-b>I, 12f., 22\l
•B<ruc, 516 Bnrjuc, I38, 141 C<"'b10, I :19
~. :Z.54. 256. 265. 270, 271
Berghin, 511, 557 Burucut. 154 l.eri~,„. 230 2~
BW.ş. 496
l.lcriu, 254, 4ll0, 409 ll<re. 17, 146, Sf.O Buta, 312 Ccrn„. 1r, 21. 26. 33. 121;, 2(11 ,
• [ţc,tl1Pl ol, ;~12 Buta .Mnr~. 379 2fl;l, 207. ~2!l. 2:10. 236. 24()'
Bozeş, 454
Bib•rl ( pr~1~ră ), 494 Brădot, 498 (Â:.rnişoara f·'lnrea5-J, 236
81(:5„. 147 Bradă!el, 1w
c (~oru Bădia.ţi, 4.)~
Bihor, 14 BridlŞOr, 172 Cacavi\a, 536 (':<>tatNuo, 4!0, i'J\F.l
1lil:ig; 506 C...pra, 316 (';cti:ttuia, .ţj(), .:;:m
8r3nişoa, 127, 137, 146, 147,
Bilug, 312 Carans<l><ş. 322 Ce~•. 513
.Brmn, 188, 19'
148
Cuine-<.'.abani, 32
„ - p••tr• Ceţii .) 13
.~
•
8rlştu, 140, 190
 568
Orl•Jul 22, 101, l!",O
*
Cimpuri 5"rdw:, I~ I *l
Crişan, 1s1, lf.5, 11c, 177. 181, Dealu ,l\3gurii, 494
<:ctr.ş, 14. 104. 151 l!i1,
lf(), ' C!mpuşol. 379 483 Dealu Peşterii, 191
ISO Cîndetu. 318
.cbc1J Ptjleril. !'.7 QrjJ, 315
C:işcio.-,
100, 171, Iii. 173, 175, I Dealu Pleşului, 229
176, 19.5 Dealu Răd5cma, 500 )
-C.llC'rghtj 97, <l'j
<Chiniiodi•. 23, I04
Ctiîli. 97
ctrr.eşli, 340
C:işu Alb, 22. 23. 2f>. :13, 150,, Dealu Să!'.U, 535
152, 154, l&t. 171, 180, 1&5. Dealu Sfintu Petru. 227
-Chi:dd'IQ'•. 15'1 Clopotivo, 341 186. 190 l'le<'.cbal·izvor, 153
Q1iiid. 2,'14, 271 Cloşca, l 7i, 4'13. SOS Viv~dia. 27"
I
Donsuş. 17. 334. 337
'Chizid, 208 (-:0.,sta c„erne.nii, 190 Crivărul, 2fi$ Detunata, 180
-Cih, 4ii4. 456, 498
<:ibnn, 28. 522
c,,,,sta lui R1""· ~11; Cugir, 21, 25, 28, 31, 53. 55, De<a, 17, 25, 26. 27, 30, 34. 49,
Coast.i Vacii, 269 441. 4·15, 44(i, 447 50, 51, 52, 56, 58, 59. /li ·9'1,
<:lgmiiu, 115 Coo$1,, Varului. 147
Cintpa, 4(), ~~00
Cuni.a. :,'58 95, 141. 144, 145, 1'1Îr
C.t1libi, 5f10 Cure<:hiu, llll, 176 1rXJ. 154, 157, 15s, tfA, 113„
<'.inciş, 2.'1.'i, 2:JG Q))(, 370, 371 Curptni, '458 190, l!lll. 202, 229, 2:!(1, 241,
Cinctrelu, 441, S42 I Corahia, 494, 496
Cicuro, 448 Curpcnji Silvaşului, 3.11 245, 454
Cometu, 14~. 147, 157 Custura, 1$1 -- cetate 67
CioC:k1vi113, 7, &3. 2.iii, <.omu Zfi11<1aga. 31~ Cut. 46, 544. 558 - M.agna Cum - CosU!oll
269, 27(), 271, 411 Curoeşti, 263. 2fri
<:iooot:, 419 Dclhlen 81
Ca.eşti, 13-1
c.,.,.,.,.. 2'11
Costeşti, 9, 86, 4-0'), 411, 41~. 537 Oaia. 5ST
D - ,\\uzeul reg;on:.1 83
Dicu. 125. ~
Cislt1. 512 ec,.,,.ita. 13-1 D.>iroviciu C. 41.1 Dii ja Matt, 294
Ci•gud. 510 j Coşfar. fi>7 Dănuleşli, 143 Oilja Mită, 294
Cmfa M.irr, ;l.'l:l
Ciula \Iii;;,, :J:l:l
I Co\•ragit 25..q_ Deal, 536, 5'16 Dimbău, 495
! CO?...ia, 9.9 Dealu Dabii, 2tlS
Ciungoni, 188 Dî"lCu fv'lare. 400
'I Crai'\'3, .5114 Dealu BiscrieH. Ol') Dineu Mic. 400
Ciungi, 4.58
Cr:.'iciuncşli, 7. 84, l5-1 1 155. 156, Dealu tlmhti, 492 Oobîca. 236
Cîlcescu. :u:; 157, Jfl[)
' De:.ru C.er5tului. 455 Dobha. 552
Ciioic, 46, 544, S'1S Cri~ău, 46, 5<X), 504 Doah1 Fe\H. 172 Dobra. li, 31, 33, 5:~ 12(1, 128.
Clmpc<Ji, 178, 180 Cri~hlr, 2()3 Dealu Ck<>lightlui, Sl8 129, 130, 131, 132, 135. 24):
Gmpu lui Neag, 2H i. 309, 312, Criş. 13, 140, 15(), IGI, 17:J. 177,
~alu Oruniu~ui. W2 Dol>~i, 300
379 18.1, 190, 191
C!mpu Plinii. 21, 2.S4, 4-12 0.-aftt Jidovult:1, 49,; Dobrila, 143
- Virteju Ctişu!ui, 1s,;
Oc.:i:u ,\fare, 15.1, I~, 489 Ool>rof. 187, 191, 193
 I NOICE
570 1 NO.I CE
ou„ J>uhnilor. 176
'OGo<l Ulidorul111. 499
t)oitu ooorr~•. 4.iS
Fint.>81(. 13-1
Pitt~ 151
Ghe:gliellu, 53.i
('d1i<.'11t.tru, oii! II (iura..,d•. l'.12, 141. 14.1
Gura Zlola, 32, 33, 266.
('1hirbc.111t. -:~îi
Dosu ,\\;irului. ~(I.I F11tşti. 2f.S (liujaga. 25q l Ourgu ia I•.
104
~ ,\\.llii, 4!"i.1 Foit, I U (Îη.,X)V:l, f>-481 :).ţl\ a~1su. 5'l4
Dosu Virfi1Jui. I ~ti P1>tnădio. 13:·: Glod, 4.;:i. 4~1. 1flS i B
fJ<:>şl31. 51)() Purc:şooro. 1·11;. 147 Glodghile~l1, Hll · i lla\cg. 15. :JO, ::2, 34. 4g, 53,
'Orog~. 177. I~) o GodeanH . 25 1, '27!l. 407. „oa. 4:ţ~. S.1, 24 1, 2.:; 1, Z5i. ~fii, 265;
1.)rnŞO\", 558 G>l,,li. 2Ni, ~9~ 439. 440 , 2W, 21!1!, ~22. 3'l•t· 3'Z7
Orlnil•nr. tilO (in!bma. :IM GC'(lineŞh, 17, J41), 141 lll1g.u. I r,.c
1)n><t~. 14, 153 (i,1ld•. 46 Gole...'I. 2Y> IU9roa, 511
Or. Petn1 Or...lt3. r>..1 - d< Joo. 515 Cia'g•n. 4~. ,„; !i 11.„.... 1().1
Ownbrava. 25.' - de Su.•. 516 Gothat~•. 141 llart3go1', tOO. li2
'OunJ<411, l 4:i
Oun~lra. ;,11
'011p:t Pîutd, 1 7~
Oalc~n. 33. 2~7. 386
OoH iu. .'XJ7
G<>lul. 1'.!
Govă~1.J,1:1.
17 1'2•\, 211.
Griîdişfoo ,\lllnoflului, 9.
Sfi. 2;>4,
2~), 2:H I
• I l:işdat, 231
Jlil~ău, 2:1ti
Gaura Cocoşului, 269 ll;i!ăgo l, :140
.Duşu, ~ 89 GJur:i .\lîn:l rii, 4-w.
451 265. 212, 411 . 413, 423.43 1. I Henîg, 511
(j.dn:1-m11ntcle, l·t 47, 177. 183, 438. 481, 637 ! llen1pea. 12(1,
F Grid. 2;;.1. 2i>4
1~5. 191, 19·1. 200 ll»b'I•. 2!if» 2r.1. 28 1
<P•I• Groşill'l". 49') G3ort'n1, 19'..? Gri11<l. U4, IJ..'i 1l<>btl• Gr.'idişle. ~43
f'ăcrn1111. lflll. 419 Gr.xt;>a l.upulu1. isr.
Oluu· ).)~. 229 llolde•. 13". 1:i:;
Fâgelol. I~ GroltQI, l'I.;
G.aurl-"lJS3 C.irrnintiei. 158 Homorod. 458
'f•..: "'""· 3:l'.! O.ttl'"'Kf'-3. 3~ Groholo J>raguh11. 11):< HoclW>f. 101
1"~..-i, 2f>S. 2f>9 Grohotiş, 5IJ:I
<klrnar. .f·1:> Horia. 139, 151 . 173. 177, 178,
Fcno,, 494 Groşi. 17, Wl. 440
Ot"frtJnel<'. :;sn IHI~ 1q:;. 48~. 487, 489.
Fc11eş„u~. 4~5 01'.ţ~ju , :111) .
00<iog; "· 21 . 22. 46, 53. 51, I GO, Huda smcului, 25
•Pcrtgi. 125 4:il. 4\l.~ - do Cromene, 5511 rluntdnara. '" '.Vl, :14. 3',, 36,.
'f'rlil4. ll42 Cit ):1g,iu·hli. J04, l 15. 452 Gruma zi. r,:s9 :ţi, :t<>, 41, ·19, :>:\. 5r;, ,)fi. 59„
Felc (lfonl), 2l\5 OcoJgiu tic: Sus, 513 Gnra Apti. 32, :178 126, :!Oli, 21.:i. 216, 22~. 241',
f'tliroou Sirbu, 2.1, 98. 120, 121, Geoo1,1I. ,;1~ Gurabaria, l1, 1.50, lfi8, 111, 246, 2;")1
126, 205 Gtrnu..ar•. 9, 87, 115, 452 172, 1n, 193 - cntel. 218
- erou al clasei munci!o3- (ihc!:i•. 17. 126, 202, 211. 213. Gura Lolai>. 33 - combin•I, 210-215
rt, 13 214, 230. '.!32, 2$1, 240. 20
 ,
572 INDICE INDICE 573
- Or.oşul Jiu P .,,.ni, 307 Livczenî, :J04 Magi.Ila, 14, 115, W l, 153, 247.
216 Jiu de Vc.t, 22, 33, 279 l""""1. 536 253. 265, 505, 511
~Oraşul Jos..U, 126, 205 L"""3, 16, 295. 300 Măg<1ra Alba, 236
Juncu de Joş. I S3 • Lotrul. I~ !>Ugura 83!\ej, 156, 157, 160
I I.OUL>, 125 Măgura. Ccăciw1'.Ştilor, 156
K Lucaciu I. 139 Măgur.a Gearui. 513
1l"ZC<t~. 315
lghid. 490, /j()2 Koosuth. 176. 18'> L~. ~. 409 Măgura M„mutuhu, 49'l
lghiu, 4!i, 501, 505 Kray. 176 Ludoş, 51;.1 Măgura Toplifa, 100
ma, 49, 129. 131, 134, 141, 144. tune.a Arnpoifei, 49!1 Măgureni, 407
L
145. 161 Lunca l-..,rnei, 17, 2•Y.!. 2$ ,\\ăgw-ooia, 190
l..o Baluşon i, 21'>5 - de J.-..s, 2:16, 339 Mălăeşti. 262, 2m
llieşti. 518
toon de llooedoara, 226, 227, I La
L• Comoară. 50.5
Costen.c, 21\S
- de SU!I, 236. 339 MărineşU. 51S

361, 362. 477

lnl-e pieiri (chei:l Criiciuntjli-
I La Gug, 504
Lwtc.a
Lunca
Plorilor, 438
Mcleşultri, 400
Mărliocşt;,
- pîrăul
400
398
La Ţuroaie, 539 Lunca ~egoi11lui, 339 ~1ăttinte, 538
llY). Im'
Lacul Iezer, 503 1..uno,, Piigo.1noi. 541 ."l.ă~eşti, 261, 263
lruri, 460
Lancrăm. 524
Miouş. 518 Lunca ni, 265, 268. 270, 272, 4r1, .\lasa Dracului, 539
Landlor, 562 431 Ma.se Jido-.'Ului, 539
lzv<nrck\ 265
Loz. 536 ·'"'ria. 236, 237
Izvorul Borio, 4S5 - vale 254, :?.;.s
Lăpugiu. 134 ~lffişor.
2i2, 276, 217. 278
lntregolde, 516, 518 Lunooill, I "1 . I 61
- de Jos 134. 135 MeriŞ<YUde Munte. 125
- de Jos, 145, 161
IJ - de Sus 134, 13.5
- de Sus, 161 Mennezu Vileni, 458
Lăpuşnie, 33, 126, 12ll, 129
Jel<dinţi, 400 Mesenlea. 516
Lâsău. 134. 136 L1111Cşoar.a, I 4S, 161
J~i (mm: de lt<>lot), 153 Mt.sle.1căn. 1s1, 100. 17G, JSO.
l..eauţ. 187, 191 . ·;ir ,· lu,'l<!ni, 12. 16, 31, 35. 5(1, 28:l, ·
.:r 181, 183
„ ,;
Jid.oştino, 538 !.cel, 266 295. 301, ~tOs
Jie\11, 300, 316 Lclese, 126, 2.1(), 234 Meteş. 492

.li11<1. r,.ig, 554 Leşnic, 126, 127 Mi<:ăneşli, 139, 140

f..imb.1, 510 455 Miceşti, 491
Jiul, 22. 2i9, 299
Lingina, 17, 331
- defilţuf. 3 16, 319 Mlcia, 9, 87, 121-123
Lisco, 542
Jiu d• Eat, 22, 33, 279, :ioo Milc'iş.
104 Miercurea, 3 1, 45, 547. 548
Lîvadia de Cimp, 267
Jiu Cvo•·~tl. 304 - de Coas!ă, 267 . . Măgulita, 494 Mihalţ. 512
I

'/
• ;111 "-""'_ _ _,_ _ __ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ '!"!!'"""'"'""'""'""'""„. „„......__ "'!'_ _ _ _ _ _ _...,,,.,.,,,..,,.,......,,,„,. .'.'.; .... ,. ' ·, •\\'''"' ,

IND I CE
I N Dl CE
1>\ihăq!J, 17, 1JI. 1:12 \owtm. 7, 83. 203, 204. 205
17h. 177. li9
i\\j}tJdt'J1Î. Nandru V•le, 205 Oltana !:>ib1şei, 1„7 .
Pă~Q."'1, I~); ~i.-;

1'\inlUI, 120. 121 ~ădăşti:J,

456, 498 t"lllabo SlnoiuJ:u. 2.>t P~i,;ngem, 49,;
,,iindra, 15, 313, 316, 5'11 - de Jos. 251 Ore1dc.l, im 1
Pă!Jca, 56'1
- de Sll.5, 251 Orăştie. :)(), '\'i 42. I~. 4'1. 5.1. ! Pâucintşli, 361
Mlktk, 2''5
Modokşl~ 518 NOCTHeşh. ro:l, 518 55. "4. 2;2, „"t\1. V>1. m. . Pck.1g3, 15, 21;6.
MaRlta, 104 Negru (\"irl), 31 8 «2. 537 1 Pt;>:eana. 341
Mold.irt.şt1, 54 4 NeYoeş. 134, 154 ,~
Ori<şlh;uo rlc k!. 40\) li l)t-ştenitJ. 342
Mol""~"· Hr> \;.,olac (l!ahus. 403 Oră,<li<•oca <ic ""'· .\<O!J ! Pcşte,3. 154. 157, 263
Orlea. 2..'>~. 21~1

lI
Mone.0S<1, 17 M>jag. 101 flt>~:cr:1 Oiscri<'Jlţ.'.), .jll,'J
/\lt.>fii, 150-151 N•lj)C,eJ, 138, 139 Onnind0>. 155, 1.17 15i, IM Pe~::·ra Coc()şHcr.. I8.:3
Molul crişan. Ir,9 Kovaci, 542 Ostrov. :H(l p . T·\·~1~;3 ()ra~.u.hd, 1GO
Munr.el11 Cimpi1, :11 o Nucşoara, 33. 262. 263, 267 P~·şt~ra Fe<>.i1l!'ului, ~n. 457
/\lu11cel11 ,\\are, 12S, 126, 129, l Pi•'}ter:l LotrtLlui. t57
! o f'adeş. 12r1. 2fl8 ! P:·~t;şul ,\\are. l!?I;, 203
Muno„111 Mic, 98. 12.5, 2.,00·
Padia. :>t2 Peştişul Mi<:, 2W
Muntele Mare, 18() Oardo de Jas, 509. 523, 524
Palia :le Io O..a~l1•. 4\).1 Peta<:. 2o'i:l
j\\ulll<!e •\ \ic. 1:?S Oard.o de Sus, 609
Ponc, 1:11
1 Petrcni~ 24••
,\\unţll Apus<l\i, 14, :!';, 23. 3'1. ~şa, ~~- P..uu: ~lŞte, 1.;1
1 P.:treşt1. 1-1-0. .l.!2
,
1·1
\\untu
I Oaşa Mi<ă.
1 oşa • e, 522
\ltlali(-1, 14. 137, 153, Obi~o. 33. 191, 194, 198
32, 33. 522, 538 P..-!ngu. 15. 2J. 27, 2'I. 31. 157,
2i9. ;)15. 54 I
Pet:!I•. 16, 3.), 2!11,
299
Mure,' 19. 20, 23. 26, 34, 4'\, Oboroca, 273 P..-.:oş, 2'>3, 281 Pel"'iş. 2t~1
12!", 127. 1:12, 135, 1311. 137. Ot>reja, 512 Paroşei1i. 40, 307 P.ct··'15-3, ISf·
138, l:l'.l, 140, 141. 144, 14f:. Oei. 188, 190. P...-,>Şito. I 78 I
Potros. 272. 27:!, 281
Pasul Vik.-in, 313 ! Perr>.şanî, ,'.lt), '.H. 35, 38, 49, 53,
!!"~), 153, 15'!, 150, 161. 11>1. Ckişor, 188
Pat1: ~:hiiJezul. -14.4-4:"'5 j 58. 59, 24S, 260. 289.294, 295
Ocoliş. 254
I!)(), 21)1 , ?J!T. 208. 24'.~ 24.'i, Ocolişu ,•late, 257 fla.lureni, 124-126, 21)1, 230, Petelca. Sit)
2M. 2il, 504, !123 Clmli.~u Mic, 254 236, 238 Pianu -j)îrău, 2l
i>ălălişte, 245 Pi :J!Ht de Jos, .5,12
Mu"'1riu. 171, 172 Ohaba, 129, 134, 264, 500
'Păltinele. 177 Pia:i.u dtt Sus, 542
N Ohab<I ~t wb Pfatră, 261. 26.'.l Păltiniş, 5°'2 Pi~lra G~prii. 496
Jllaia, 4:l8 Otuiba Ponor, 7, 83, 26.S. 268, Păpu~a·virf, 1$, 267, 3B6 Pio!r• Ce!i1. 513
Jlălaf!'ad, 269 t'ăpuşl·loc, 386 PbtrJ Cor>ului, 4Sti,
 ...... „.~--,......----------""""'

576
Piatra Cr31\·e1. 504
• Podu Mureş, 51 I INDICE

Piatra Ltş11l11i. 3()1 Poeni. 343 ţ~h. ~..:~-. :?.~~;. ->, i i, ~f„. :h.\i, .z, .1:., 1 ~;:1 \\i('. ·~:. ~1 il
P ial.ra Mnnlemklr. 269
Piatro Ptşltr•. 4$ I
. Poerul• Tooui, 125. nr, m
Poenita V<'i~u. 126,
Piolra R<>;it. 9, 86. 25>. 2r..s, Poc\ii-p<'Şt<ri. 185
?:12, :101. 411 , 413. 431-430. Pcgăneşti. 139
2...,.
2.JO
2t-l-
Pun:>r<IJ. ;;.i:1

R
Riu: ~~. :~:
l~!t1.ş..~. ~l
tl..'.r .- -<.._ •I \ :i
~.(, <n·r;-t· i. ;ol:
537 t Poiana (Sibiului). 5.5.1 \\.iri:. ! ~ ii P:.!'5t·_•,~.1..11· . : ~ ::!
i

1' ~; .~~~=:~·::: ;.~~~

Pi•lra Varului, 494 Poiaoa Ampoiulul. 494 ;~,i~~.1~. 1;, :i :l•~. l'H, 1:1·.?
Piatra Vk..vutuî. 455 Poj.ana ;\\uierli, 3l 6 I,'•·::-•:! •l\· ';-;.;~;:::';„ -,,.,,,,
Piatra Sincoişului, 455 Poiana Popii, 422 , ~·~~~: B;ti:IUlil. ;;,t,j, ;;.i:~ l~r.•-:;:~ \'t:,Hl~:11.I, !:,f„ I ;1
Pietrnnul. 3M Poiana Prclot1cii, 44() ·~~il;'.:'.~·~'. .~ltchit~ (:n11.ntc· 1, :~:s. 4111\, 111

·I, ~~~z·'.::: ·~
Pieb"ii (deal ). 185 Poiana Răchiţele, l 2S, 126, 2~
- vili 36'! p„;ana Ru•<·•· 14, 26, :iii, 125,
PietrM. 377 129. 131, 1:!7. 207, 243, v.--0.
Pietroaso Alb!, 364 339. 441 ;.: :1;h·1; \'1::·-... i :', J:,?t"., :t.1
Ponoc, 255. 268- 27~ zc,;
PielrM, 315
Pooioriri, 265, 2611, 272 i~~f ~;::~h·~:) ~:;4 !?u1:·:e1 \~: ~. :'.!.3. '.'?·~.
Pişchln\i, 44'1
PlcllŞŞ, 340. 459. 4f-O
PlrâUl St!nii. 490
Po;>easca. 235
Popeşti, 203, 518
R~~i!.3. :! ! l
Rck·c:!t;!I, J "( !!.'i, 2' ... 2' , ...t9.
J.? ·1~.1
;.?11ş-„41iiJ.
l R1!.::·.:i. t 27, :?'-'. J:!."':, ~
i,
\'a- „n~n :i . 2:17
:.~-;
Plrittl VQCi1. S.15 Pcn.i·~a. 100 J'l. ·:.."?. 1.;;. ·~'· 24'4, .!·:O•• J°lt:Y:~Î; ;ţ;: f1...-~1," lf', 17~
Pirn. 441 Po:lile de J1tt ale Traru1'vo- ~-,1 . "!.„ \ 2->'\. ~ .;. 21••. r·- - i i<·1~. 2.; ; .
Plaiuri. 5'13 nici. 15, 339. :J(ill :~4 ţ
l~t: .~ "~ :?'"'-;";
Pl<şa, 254 Poteca Dracului. 537 :···:.. i~it/Jr, Xj
Potmga ni. 183 Rih:~~I. 1:-,;, !'\:~. ' "\1
; '!1! 1:, 21::
PJe,ş;! Ardeului. 4Sfi
Pleşi, i>36 Prăvăleni, 188. 190 .Ri~11~i:~. l':i.°i, IS(i, 1$~
}~iHM:1. ,'iJ;ţ
s
Pleşu, 205 Presa<'.'.'!. S(>-4
Plop. 12G. 2M ' ~ip3, '.!<i.:~ ';\:.i;-~;.·t•~I. 2.:1.'~
Prct.saca ,~mpi)it1lul. 4!+1 S11rn:i.11·~t„1t1'5{1, 9. 8]. ~·14 , .·~ 13.a59
~;if~
Pl<JOC•, 201 HijN·lc• l?~>:tii ..>:~2
Poaita Rltiuloi (C.:a:i<iu '
Mort),~
Pric.a.z, 443 J~i:1 :\!'.::i, ~(Î, :, 2ţ-4. 2~„ j S.:1v<1 H~·nH~. :J(.S
~·:
438 f'; igo.Jna, 2S ~~. ~;~ Jftho B;rb•1, :164. ~"o, 2~1 ...:.;·:„ :'un:·~. 12$

I
Prdeh·. 161 Pri t~xlişh!.
188, 194, 411 ,~ ~f~ ·Rhl <~· \\1'.,- i , a, :·i:..,, '.!.t.,.: s:1.<1r·:nb11. )1·11 . fu.1 1 J lj{l,
Pndieş. 18.5 Prislop, 187, 32g, 447 ' .. R••r .\.\Jr~. 21~ .\'{i ~4:t. 2r.)J, Jt",), t~~
i ;,

:; HC
.
.•·"

S78 I N O IC. fl INDI C E

Sodiş.Y, 130 '\tr1f,/ iH, .?.!1I T
S:1la~. %1 St11g ilm, 5'l4 Î llJ, ~
Sa1'1{;lll d~ Jos. ~i\~ %1!'rlr 11. '!67 Turul•. 1711
s:.1aş11I de "'"· 'Zli2, Y.1 '\ţni wn u1,t ()r:ta . 21~ l. 261. :x;.:;, T.1m~. 4410
Sălciv~. n• T vnJ"li, 17, 138, 140
Siltiştioar~. 1.'i: i~'l l'iatră, '?46. :? S7
l\1n.i,1Jl\U'l.l T>rt.\rju, 302. 542
Sărăcsau. .tr-. -i.-·1 s.inwnrlt••1, •;;n T•rt.ln~. H8
Săsciori , :;:i.; C\i1w11nh10, '?'27 Tir1Ar3şli. 141
S~i, 10o; "•nt1~\h~1 l""ihr•cJ, 506
Să•irşin. I '.19 Si n.t. ~ .... Im, 20'.l ş
c...
r ''"''işti &. iş. 188
T"'· 5.18. GfAl
Sc!m.t, 440 <;irb., 11'1 . 14S Şard, 4i'i, 491, 'i<)'l T.111ţ1, ~
Suoob-S~jăn>l, 161 51„.„•• 115 ş"""' 26:l °h'CŞ<~h. 618
Sebeş. 15, 20, 26, Zi, ~. 2'1, Socd, 220 Şe.-e1, ros Team. 273. 27l
:JO. 31, 32, 33. 14. 35, 41 .;.), S<>oodol, 1'26. 234 Şercl. O<>t foi. 134, 136
53. 55. ~. 24:i. 25-1. ~5• .)~,--;' ~ St~u. 12'l Tem,,, 31, 46. f•1. fl(fi
Şem.11, 43'-'
5:l2. 53i. .')3'!) SLl„ J.>, lf;6, 17R Teltuc. 201. 21:\ 214,
Sebeşei, 5:\1 Şe$uri. IF<)
Stitu nu1 Riu. 32, 267. 17!1 Ttliucu lrllrrior. li, 230.
Scc•Ş<l. ~i ~•llO.l P:lluneJ5a, 9)4 Şeusa. !)tti
235
SctilJurJ, I '6 Sh~'JSJ, 15-1 Şioot H .i. 14.;, 14~ Tt liac.1 Superi"1', 230, 231, 235
Socăş-.1. 5'>J Slta)ll, 318, 511 Şinca, 441J Tibru, G05
Stli~le. li~\. 198 '>lrllutu •Io Suş, 177 Tino, 51~
. Şoi!tBJ~. !'-'\, !)(I, 15'1
Slin:i.·~1 • .51-S <;tJ'ci, Hi, 21, 26, 3~ . .14. ?.H Tl&l1, 13'1, 13.j, IJ!i, 137, 136
Şprinii. ,; :;o;
SibişcL :J~. ·17, 2~f. 407 !·14. 245. 246. 2S5. 2S6, 261, Ti11l c~U. IUi
Sihişe.lu! "''"· 407 2•1.'1, 2t)4. 2Ga 2fi7, 268, 272, , iL .$!ci.I.
~:'.~·.;·.
. .
1g1
-„ Tirnpa, ~1:j
Sibişel ul \'cehi , 107 27:i ~)·:'·:· Şttube1, J,. • Tfrgu,I <k lele, 194, 200
Sibiu, :>2:• Sln•1 Plopi, ZS7 Şugag, [i;ţ~ T1qiul Ncrtcic, 439
Sil vaş. 2C.i Strni Siioel. 20.1 Şuro <iL' ~bjloc, l.i7 'fim.w o. 14G
S ih·aşi;: Jc: Jo:;., ~~2P. "twnf, 47. 513 Tlrr~1vo de Î.riş, I'
SDva.ş.ul d(· Sll!i, 32A Şura .~1;,n.· de J~'.J$, J5(\
S lrol Siageorgiu. 252. 2.;3 'nrn1l\ ilo. 14•1, 19~
~~ir Şura.
1 0

Sintt'<'i>. ;~;. 53, .59. 10>;. 107, Slrcl<lo, I :J2 ·. <

•', J;;:.:~·.
de Sus 1r;;
.. ~' . ? Tir~•. 41 1
l IO, 143, 207, 243, 245. 322 $hg1.i11e~. 129 ''" Ş11T1anul, I~. 28, _9, 244, 231, ÎOO'l<!Şli, 191
Simetia Vecho, 106, 111. 246 StroJ11g~ri, 543 26.5. 273. ~79, 315, 438, 441 Tomnotec. 137
 ' ,„.;c.·.·
' ~\ ~f~·:('t:.
. ;· ~·

.
I..
' ·.
INPl l,I!
\.' .:d~·a l.:1ţ'o·11·. ~.;..) \'iUţ.t,1 tJ . ;'1:).c.;. :)!"fi
·r::iu1: 1;1h:cu ~i(• .l1W1., I t'.) ~ ~t~lllt+,, (1 ._ /;\I \:~1lc::1 l, '1;1fl. . 1·:: ~ 1:.!-1. ·•'~l. Vini" ,,,, I ·<. 11<1
·rţ ~HIJ ;.i h'('li *'u~. I~.; L' 1..:, ~ • ,~ri~. 1~7
•'< '2.1•7. ':!hi .\\:i.···· :h• \ '"'"· 11 I 11 1, lhl
T1.~11 t' J. .:-i.:1'~ I 1it=ttlf, \1\, .~)• ..$11, ~~r;, ' '.ll'.) \.'J~('Q .\\~·h·~il1 ;: , •nt• \ 11, .n•.
1l, ;?:'l, 2~. .~ f'i, ._\I 6-
·r,~ht„. 2i•. 2:\t• ;jll), 311 \ 'at<-J \~ :.ri!. I:11. 1i2 ;11 ~
1'i,Lc:şh, i~~(I
l't:·!;.. '1--1 ~
'f\.•I, ~( Ila, 114-11,t 2\J!i, ~l...1 . ~J:
p-,..;.
#
\ l.3ff.•a
\ :-..J'ea
\'·:1jici-r• .iro
.\\·tr~·.7n1t11. 1'~'
\ „I, l 'tk· (111u„.
\ 1lc1Jtl~ 1~<1~. 2.'i;"(
2'.">-"t
l ·~"'··· ~ 11
Îtt ~ ~li ' rvtl·u. ... t ·.:e:t:t
''.ii~<"..,
'\Z~tuinti111,
i 11 iettttl·11. ;;l.t
°'' \ •nu f{ 1IN.1t 17r-t, 1.»
\ lrtu CM!')('t 1h11. , ...„;
lr~~i.·1. 1-t
l 'rek:J, l•il V \:Jll·l Rt>.j,. t1; \ j~rti ()f.,t1 1 lif(
: io: Trm~·,·'e:. !"' \ "'du J i . :!-.~ •1\ f :,!..j,
()1Jt , • V:t!1·l Hinl•u K.1ra:1t. 2i15 \ 1rlu 0„1..,, 1.,.1
T11td.1~ ~„ • I. '"' „ . ~'"" I:.'• ~ JJ I, l 2. 2JU+ 21._G• .22!>, \ ·'.if•:a f\" ,..,„.;,
!.\).„ \ l rfu Ichi, :!t~q
f 11'.""ltl~~. .;· „, :?).>, ! _N. '24·"', ~~I \.:'al~·:! k"lt1\>,t!nt. 2Jll. 2.l! \'trfu I t"kt-~11. ! 1~. 1';7
În"',Jhi hu \ f., 1. ,Mit \ ;11.;ei • .._f J \ !ati-s '\.i: •~~~··r!. -.::t. J.1n \'iriu l 1tcu,lii. i(l3
·r1.i.~t~..1"„ .s.C \"' I h f\.e \hlf1:c. _'.!h.t, _1,'4 \:~1 =<-J' '~~n!tri. l:?:'l \ Î"(u hu l~ ·lru. 1.'l. :!i.... '4)-t,
\ al1 J \/llPO::'fţ\.I, 4tWt ,~a.lc.:i ''~IR"-=- qcu1hu. ~~3 !!t-.3, Zi~. $ 1;,. 43'' . --1.fl. 5 11
T \ .1ka \~,nh11, 172, lî:J \.'ak-l l;\•rtiuhu. '.?li.I). ~I \ frfu \\.\'\•, '.!li-.\ 2f„,
·ra.-,j rla!\'.uohri. ::?•itl, 2." 1, itt, \ .1
1
·' H'·toi·tuh1:, t'•J \/:-ilt'"J ÎJi:1. ;\\o'? \'irl1tl \h·1ll'11, "a.'
~;·c \""''"•I (~ll(lh. J,)~ l/af1-a 1°t)111i. ,\.fl \ irfu• \ 111111h~ 1 :11'11i, .ţ1\.t

TarJ ;not::":' r„i;-1•11i. 1·1'1, 2o(l \ '"I , n„ibnlu•, 4'.il'l \'.ak-:r \'ii11~:1oc. l~lit \ irt·ni :~.1 l cin.....1 ~. 1)1\ ~
·r ;~r~•tel. h~:-.: \ :• l..:-.1 ll~i.hl, l~lfl VJlc-3 Zla~tilor. m \'lr!11I Pirvanului. Z29
1:nr..:-11. i:t~ \ i•ll';J !)li.tir. ~,7 \.'at:i ~ (· J. ~~. I s~. 1~lll \'Iru 11 l'•)fHi. 4~1
T•b•a. 16. 1~;;, l f> I, 1~ 1 , l!~I. i \ 'uli.·J 01..i.')t1tui, li. !2\.1, ;t~f;. 491~ \.'atu d~ ;o;:i~. li'\~, l~\11 \ 'lf(al }~'.l'-4\'tJ, 2'°l'°I
19:> \ ~/t.:1 Ft1M.·~uh1l. •iP11 V'<>t" r~:n. 2:;. 1.;.n. 1$ll t ll)l \ irf:il ll1tll<1lrliil , ;",{)3
·rc·h1~1. . . . „, \ .:IJ;•;.1 Frua1d,:1~('i, .l.4 1 \l~iJj~;,\;I r ~I. I.~. t I fi4, I ,),'l, 1,;:q, \ ·i··h1l Sra„ilo<. 2:~l
Tkai:.. I S:';
1
\ :llca (1;.i',1~uruf, ~!)IJ :f;( Virfu l Sti11il, 49 ~
1„nrr.1. !4( \'~!11•.1 <i<li1i1, :;1.1 \!jrat..~c· 1!. :?Jf, \.'hful ·r~>111·:.i. !i.lr•
\ '.:\. ·1 (jl·nngi11 J11i •.)I:! Vărm•go. IO~ \'trr11I 7.3p1>ili. 53i
u \'.ileo Hul~gului, 3.19 \.'c~e>!. l~J. 1'.'.?-'. 126 \ \,i.:.i, 'l':.01 417
l .:1hi1:-t~li. 1t\;ţ \ ';1fc:1 lghith1lui. fH11 \'i·:J, 1?. 143 \'r1i ~v~ul , :11-;e
t.'lm, 12ii. ?~? \ ,1 h•u f .~-..·11lff11l11J. S:\5 Vit~·a, 17'. IS7 \ ">r\;, I i4
..
l1r.::il1''. •ţ(,; \ ~l<:a l.H11coi11111i. l~ I. I~!
1.lugt··t '.;:. „;.1,1
\ ;J!t•J J .UIJK;I, 144, IGl, l~i;~
~: l
'
lHOI C f:
2So6. :'.(>4. )'li'. 31.; l•nt>Og•. :i.1. 386
Vuiet:. ~ !24. t!i Z'aranct. 14. 1:<.>, 149. 131
\>ulcco. l&I'.'. 4\16 M!r1~r1:. !fi8„ rir, LISTA ILUSTRAŢIILOR

t.,. .1.'..~~
V11ip.f.r, 4iq Z•<!>ern1c. 4:;9
i'4.:hn1. -t4i.t 6.5
z l}f'va ··-vtdl:"t4.: ~1: nerai;J
i'A•i<:.dUI, J6 1
Dt'Yct . purcuJ 01;,,t-~Jlui i;! 11alalui tidmlnl,lrali\I 70
Zad. 141 7.idul •~I de S 11.:. c ~)('.~ter.i), 15'- 74
z.„. 22. •~. i~i. ;3i;, ;4~. 14 1, - dl.' .Ju~ ( pl'~t:·~iil. 156
Ct>t"tt·a f)t \'tţi • '"'l~~n 1~e $!tu:J1:t·
l)~·'lf~ · r:.un•·h· <:t·t;ilii 78
l90 z1.~ti. 229. 23t 8()
Zamfir•. 3U [iit"tci pt,rttll· c•.•t3-tii
Zl•tno. 17. lf<t. 111, 172, 45& 82
C!~.s\·" „."-\;..:na c:uria·· ..;c,or3 la 1:tuj
ft'\Jtt11I L>t-va - \·33 din wmuna prhn1li\·d ll4
,\1\;•·~t o, '';t rc-onurnc-nie r(tfnant 8&
M.azt-.J1 Ot.o\J ... t~dui,· !t"minină 88
Mcr.t•a1 Oe•\-. ;\.1!trc1:- .< Oii.Hl.J . 89
T1nv• •;urhnil\: ()t•\' t·: : ~r--1.1t-cti,·:i. dt'-.1•n. ::.c..oc. XIX 96
v a;4:'ll Boh<)hul~1I 99
{~.t·th j pc.·,SOLj 1()2
t::1~ „brodu l" JH• ,\1.ur•t"'
1(1(\

Sinttr Ht parc\!! dtJ1dro.logic 109

df":tlul l?roi!J 113
l.uD'.:„ '.·.urt)ului - c·(lb.ini tn µupac de ~<1amnă 116
\. olr2 .\\urttalul - P„haj . 118
M:otia - c"'-.,lt·lu1. r..t.;5 dl'.! od1hn..J 121
~\cnct>iu 11hdor1.·nil ia joc I~
C}nl(': tucr :1t de.' p:· ch1re·ni !27
Ţ ;u H pf1dllrt.:nHor ~·"J;i r~;i 1:i r5nţ•a~r:i 13()
Băt!il'Ja $'<>rl <!< ti{1dureanc<l • r.~~
L:'i;1L1)l'lU dţ· Jo~ bi~E.1'i~ de itran 136
P';·,· 1:t ~n :ipa ,\\ •..:rt-~ului 138
(j;:r~:.:.c1a bi"'i:l'IC3 tllt. "Iar.ten! j1,.l(lric.' .. 142
E:ct\l?'~•'° pf '\urf"; 146
F~tf! ru t•.iin~C'F 150
ft~:' "·'"'·'!J"" „ ....,••_ _,,„,._._____________________ ""'_11111„

11.tJSTRAJll ILUSlf(AŢtl

,\\~uţ i~ \ 1U'- ·n· - ca:.:-;f. J·n :, :u , n ,,, <.::--x:o\, nd - 111(r4:r~.... iu pt>Şlc:r;i

(" "i''l chn 1n!»u\• i .\1•a„rl1i t:\9 P'i.•;i-tcr,1 dtl IJ Tcc:uri interior
Br:td 't".ch:rt• kt'l\~rată ltil \'~drr<.' din h,11tnul catbt1niil"f' 2Sr)
Hrt1tl d:r1·c\i;1 1·l"u„il:lui :n1111t' 167 !\\inC"r thn \>;•(,-.·! .Hulvi . 282
(;tir <fh:Jr f.il l':;1ni llU ! tntHh:i1nl'1' '"( ,,(i.!1 , .\ pC>~~()ţ·. ~ 14 ·ratJnc;i Jll' tlruru dr n1unh: 2114
~'\l1n~C'll' \ 'uh: ttn t/!) tutr:.rr;1 ln pt-~h'"r.1 fif1lii 288
u<iru n:1 i l 1.1i l·I n:" !I , )~~ Pctroşn ni \'t'dt„rC' a..:upra or :..!ju lut 200
r·:-bt•a
1~1 l~bor;1tor
''n,~• tl~ .Jn" t·I.:; ,: !rt„·1 h:1 :!·,~· 1/((1 Studr1Hii dl' rnstituhil de.·
fmprl!:unn1ih· c-.•11!11„lor rnî1:it·fl' J),.~r&'.' ;U'li
r11ith' în
~1 J'),·!r:i.t ,„2~2
......,
l.;.\lUt rot::ir lucr:nd obt'ti :Şi "'Piti' 1Qi
.hutar::·· lucr'a.: \·;11te: din h·~,; n 192 \'aŞ eJ Jiulu · inlf'rio~ f:!t: n1in.:1.
Dobro;
()l,ir'l <1 ui~i"'r IQ,\ ,.alf'd .hulu1 ron~trm:lii r..oi m11nc1l0ft.Ş\J

r· u h.ln.rut ~vr„ ..G;:;in-.·· J')jt 'P.cr1n:.!u -, drumul de· munl~ \io\.JC:i $u~aa
.~\~1nh·I·· G:!in:t .. tir~nl dt" fetr ~ IQ<l \ ~•~:. Jiuhn - r<'ali1:l:ri ooi
\l:u>drtl ·- ;1r11.:lfr ;t~\' (Hnn!:n 11.:1h·l1lith• ~n~ LufH~JH .-. lt-c.,u· rl\" 1:ttori<' a:tupr<t lrţt(_.Jt11hu dl~ lup1;-,
J-fu n~dO(t ri' \'PlI ~:r,• :Ji-l1~1 f:t
t.>rtt5i1l11! 207 n1inf•rllnr din v:ili.· ~· Jiullli
;; 307
c"o1nblnah1I slch·rur!!_ii.: l~anl'lh);1 r :1 f ,ut!;d '1i\() Cup\"n i club ur.1nciloT<'5C 309
H ~11H'd~J:tr :i ·· •· uJ.in ;,1 ("o(.So •1·h in1!t•:( ~ 12 t;ric:Jnl · oraş 1u111 ~~ n1in<·rif<lt ~I IO

f h11'1 4:dciar 11 ... \'C!dl·rt· a~urr :1 Or nşului lllllncitc,ri•=--c 2l~ lfrican! - ~:ir10 1i la joc.: 311
Hu ntdooru <:a~r• tt·hnicii;nl:l111 217 ('Jn11,~ hu ~t·J I! ve,l\•re 312
(:a• h·tu I t h1n1'if.11<tra 221 ParinJ.'!•' c;)ltJnrra ;\\indr• :~:-t

l~~ottt-lul •lun<>dt>ata !plan) • . .,,,

. . „.,
•J")" \'alt>a Jiuh1i p:r„ul Sutduc
:\\unti1 \'Ocan -i\\u1ut - ~ pti'!-aj dt" iatn!\
:lt7
319
Ghtltt~ minPri '' ie1'.·ttl d· mu~:t
L.unc:c Cern!i ~o:"po•l:.r•„ I~ 1nun'" '?\7 Hat<'l"! ln ~und ntit!i-Î\-ul Retezat • 32f>
Portul n~dţ•rtnilor :.:.\!. I>ri~lop ~- 11httra funrra.ra a dornnitf"i l.a1nhr.f 1ilt
\f::>lt.•:t $ lre-iuJui ·- fH'i\'t'1~~1\• J='~r.;:.ăd1n C!\.lh•ţu• fruct<'l<lr
1
2H :i..~
T1nip a ciin1inu! culh1raî „()ţ, Petru CJ1f11:1" 2•G t)t„nsuş - hl~cricot n1o nurn~ nt i-;Cori~ , :J;t(;

Băllt- C:Ji1nn ··•·· b111.in "("Clbiţ in pia(rii • ~1 $ \ ' 1tr':-nr1tu I f~('t,•t•1 t~l ui din::. !>rt• \' al('a I la(Cr:?1Jh1i :::~

(.~ă.tan uzinei<> mr! a luraic::- „ \ 'tctorl fi" 21~ S.1rmi1.t"'t!•·h11\3 . ruine· rnn1an1~ . ?.4i
Cllon turu~tor dr· la ;.1t.i 11(')(· i.\'ftlori~„ re S.;rttli 7.t'~1·t11 ~11 ruine• la cHidirra .\ u1tu11.taHh1r :\itfl
Slrtl ·- 111'.trrica 111t>nlH1l''l\I l~lurii: !!.;(, S.anuiz~g<"lll"J forul coJortiei • :\r.I
Sµbcdot, - ruin<- dt" !ort!ic~U" :?;t> S.ar1ni,r1:t.t.·tu•.·t ~nnhleatrul runtar\ 3-5:'
Mi\ld~ll
<

• .
~
~52 5•rn11t.t-J!tlu.-„1 .:tmfili:~trul ţ"i;ut din av1()n
•
JS1
"

ILUSTRAT li ILUSTRAT I!

.Muzt:ul Sarmi!t.t:t1u~a te:ul Pan 35$ (Jn<I!• d11<:1<e din ;,.., -12~
?t·l'C~ni - mori'oJment romc1norat:"'°. ( 14'42J 360 Or~d1~t< - drum dade pl\·at cu le>pezi dt pi.itr;i -127
/{rul J\lar< - "ooi·:c· >pre Re'lez•t 363 Gr~dl~te - s:snctuarut marc c u coloane 429
Sînt5n1ana OrJt:a -·· b\St'ric.a monumE-nt i~tc)ric 36.'> (.<'lolltta d:tcîcă de la P181rn R~it·luncani (pla n) 433
·r;.r.:tn dHI \'al€'2 t{l\t'J{UIUi 368 1..UIX3ni - casă ,·eche tttrUnt:a~ai 436
Or,dbo. Sîbişei - a<.pt'Ctul unt-1 :;oc~'(.dăr i. \ ,, ~ . 3&.I L"""I Sunanu m
t \.<Cler• a.upta """''" (oh
( 1ob<1ni din (inului }iatr~ului
3:-:l
376
M;intu St·l>f1uJui - $pre ,·uful lui Petru
\·intu df' JO! - castelul Marhnuzzi
«O
449
f'a~21 de :ad ăpO!>t Bah•ia 378 Gto.ag1u 86î - baiin in libt"f 453
l '.a„3 d'· <'d:lpc>f-t P1t"lrH'· a1SU· Săr.ftc:~;iu - obiecte dt"- ar~lnt d:1cice 459
Ca•« de adă PO•I lluia .!63 Alb~· fulia \!C!df'l't> asu pra oraşului 463
i\\rt~ivu: Rcte23t Sti1u1 din ?i11 3~i; Alba Iulia ··· una <lin porlilt• ct't~lii (poarta a 2„i 4ÎJ
llo:ieiat - lacul 2~no•~• .1'l6 AlbA Julia catedrala romano·catoJică (mon 1,t } 476
Retezat ""'•• l'll'lrile 3t.f „.r.\uzc·ul Alba - monummt tpigrafic 480
1... uJ fi..;cur a 39ol M.ittul Alba - zeita '\trnl''"' 48Z
R1•ittat ~- ~tin.& d~: u1 391 MuHul .\lba - relief m1tm1c 433
Sport dt: iarnă in ni;1•i\ ul Rett. ['~ 39'1 Alba luhu - biblioteca llatlhyaneum (in ltrion 485
Cuban;1 Gura Apil '19:1 Alba -Iulia monumentul ~torl3 . 488
~t·tezot capra n<"ai.u::'i :!93 ·1•nutui Albu -- lîniir doban 493
'furda* ·- uneltt" n1"'oll1ic1..· din os 397 Pod~oriilc: .Albei ~nl<•sul fo;(ru jlurilor 502
Turda~ - rerantii:..1 thg;.H ru·oiitică 399 C)wile lnlregătiii Sl5
T~rdaş -
'r'as nfOhtit imitind for1na un„i CAM' 400 Floar.-o d• colt la lntn·111I~• .5iT
Turdaş - collbâ nt"lrtic;>. fdf"t-en p!rtatJ 4<io Munti• ~b"iului cabana Oaşa ,\\icj 523
Or~~tie vederr a„upra orat.u!ui 4<1 Pe val„ Sebeşufwi 525
Orilş lie - a~pl'<t din «·< oi XIX Jea . 4f'lf Se'btŞ - biserica e\'an~h«.>lu:!i. n1onument istoric
,, 1'\pa Oraşului -··· dt· I~ <:oc.h·şti la Or;:1}ti(' 4„q Pt•fr~h -· rabric.a de- hîrti<·
528
5.'l.3
' .Rt·i,:iunea a.$ei.iîrikir dnt·icr .:12 Pr tre<;h -- turn de cetal< 534:
l:o~tc;,ti - inăltimta (:"tiîtui.:t 414 l •ll1ntii ~lui - cabana Bislra 537
Planul celătii d• I• Cn>ieŞti 4 \f; C;lp!lna - pitorescul rlu al Se~ului 537
• C•tJ1c:. de !2 C:ost~t ·~iMIE.- inc;nfti 4!'" Munt1i S~ului - jilip 539
Cost~u ba-h~, daex 4'f O~o baraj pe apa Se~ului 5-40
C'ttntt3 Bf:d~·u - ;iJanal ~tne·al JI cetăt i t~r \'al-t3 Frumo.a$ei- - 13 Oa~a
 . „„. . !''!Wo"""··-··..,,......--------------------~!'""--
~l··.·~„.„ „•.
,

lLUST~Al 11

~ huc cttatt" $t'Udab :t')

\\!trt.i.lr\•.r Cl"nlrul ro1nuntt f>'\1
(i;r(M,1\'~ - ~„tt~' dl' h&rba\t '"';• 1n port '1e .;,ărb~toa.rt :i~,r;)

1 HlUlUI '\f•l)(.•'7 . .. ~;'Lotoaic.:i, Cl\Îfl':1•«\

~„;1 C UPRINSUL
PoiJ.na „ corul c:~minului cuJturt\I . :lr„1
Î'oi.tnll „ solis1~ a C:i!in1inul11l cullur:i! fi~!) C.:uv1nt dt î'u~tiflre

Fh1i1.'rJt~ii din Jina f•iî6

L Privfrc- (ft'nerală !>
i3nz bi~<"r:c~ iurtincal.3 {n1onunt~11t i~~ock:) !".Ktt
t. Po.z.i\h• t?~ogrart-=-•i '
2 f>r1\·1r~ 1.~k>r1c•1 !>
3 R~l1rlul 1.;
llf!"" 4. 1:or11•J.111 :...•'O:tii::rcl'. .{:iC.i:n1u1b: u1111„1idtt ~
1
; ' •rn;1 11>\
& \1•1'!< I~
i. Solut 1 Hor.t i' fauu~ 2J
8, \/ in;1t ~1 1l •~;:cuit J\t
9. J>opulo(l• :-1:l
lO. lri du~ lr1 a .37
11. Co meri oii 42
: 2. '\J.: ntntlur n :;;.
r:i Or.:adi1 Ur•·, in:p.ă:litr ctdn:irt::,lro.l:' .\
r..: Jn\lf.un ot ~· t:ul~~rii , '\j.
11 f)("\10 lH
Ora:;t•I IJr\' J oJ.
<~c~:ih•J J).,.\·t'f •'17
<:o&l<!ul 8<'lhlr~ ~I
Mult·ul t~ ~1on:-I ~:?.
i:artîe·r~li· l)f'\'C: ~l

III. lmprejorimilt Oevci • !5

~ l>ur" dt.alurrlit Devt:t·• %
2.. Pr- I ;r;1uf fsohollului •
• "'
 „ „„. . ' " "······----~---------

CU P IUNSUL CU P R INSUL ~!li

3. Veh:a f: frltJUlui 'i

munţu Săcirtmbu1ui ll~
12~ locu.ti eştorcc,e : ~"\~te-acin.
t3. Prin valu 8ube$ll lor
"I", tbe1 ~ t'_r1·şan I '!!)
l~J
4. De I• OtYI la Chimin4„ şi Varmaga llH
14. Ba„ de Ct1$ şi val~o Rişeul•tei
. . tK.
5 Simeria $t Ur0tu ~ 100
6 r>t la Urolu spre valoa ~11lui • 15. Siile \"aia de Jo; ~· lmpre1urim:le . • •'!8
li\
16. Val„ Ohlrş1.., ş1 Tlrnava do Cr~ . • 1\11
V. V-.lu Muroşu lul dr la ~•• la Zam . 111 17. Munt•le Gaina $1 • •Tlrgul de fetr• . 1 ~4
I . <kn•ralitAtt f!j
VI. \'•I„ C"~mtl li linului •• ~dureni!<>t" • :IOt
„4. Vt'rsn.ntul rll''i tJ/ oiiii :\f.tu~şrsfui, de ltJ De:..'â l11 /,41n • .•'"• l. Vaiea C~rnei , . 2()1
2, Mintia, Fillmon Sirbu, aşez:.irea rontan.i 'M1C'ia 1n 2..· Pe 1>irâul Peştişului . 20~1
3. Pc plrfol \ 'ctdului la \'adul Dobrii . 12.1 . ·3.. Hunedoara,)".';>. •. 2116
4. PQarta dt IQ Brâni~ca ~i Leşnicu 126 4. \'31<• Zloşt.lor . 22\)
,;. Pe nul Oobrli , !~~ &. Val•a Runcului . Z\()
6. Valea l.~puglului şi granita Banatuiul 1~2 6, \'al<'.3 de .sus 11 C#ntt, •.pădurenii" • 234
.JJ. Versonlul drtpl al o/III ,\otJve.,.,iu1. de la. lam la. Dooa • 137 VII. Valea Strelului • • 24.1
7. Zam şi viile Zamulul J')7 I. Generaliliili 2~3
I! Gunn4• ţi peştorile de la Soiu 141 .4. VGlea de /OS " S/r.1ufai 215
'l. !Ila şi \'alea Slrb1lor IH 2. D<: la Sun,.,,a la C.ilan 2i'i
, JO. Br1nt$CI $• lmprrjunmile f .ţf) .LCilaZ!..- ;- .l'l47
4 Pe u lea Sin11eor111ulu1 • 2.>t
V. Uran4ul <>u „l•n moţilor cri~ar• • • 149
.5. Pe ·~:ilf"a l,uneanilor 20~
l Oenera • 1t• . 110 6. Oe h r-1 1nn la H•I•~ . 2!i.~
2 Vjile Ci1ncluluî .' \au poarta muntHor \\flbah,~ , • f .')~ 7. Deiil•u! Slr.1ulu1 I.< Sob~t•I• • 2SB
·3 Cheile şip~lerile de la C.răciune>li . J,; 5
f~. Va:'~·a di..' .sus a Strt.ilJl:Ji • . 1M
4. Sfiita J!\7
5. Pe val<:_• Luncoiului 16! 8. De Io S11beetatc la Ohoba de '"" Pi.>\r-; , 26\l
·6. ll••d "li . . 9. Piraui S6J~uluJ ş1 al Moi."~rn„, .. . 261
16.\
7. Pe Criş, rn $U$, Gurabarza şi C:riscior .1~. D" la B5c~tî PI' illul Alh . • 26:1
16··
8 Curechiu şi Mihăilenl . 17"
tt Puo li vol~3 ~!ului Borh•l . . . . 21;1
9. Prin Bl~j eni • pre izvoarele Criş11 lu i . 177 l2. De I (.I Llvadia I.a Ohoba Ponor ::1 t.:i.atlrJ\' lO.J : . 267
•
10 Pe valea Sl3nljei şi a „După Pieirii'" lib 13. rJ„~ l:J Bar spre l! V()arele StreiuJuj . • 212
l 1 Oelileul Buceşului şi muntele Vulean 17~
14. PirătN Crt,adiei ~· ol t"it ri$orului . ~ !!T.j
 (ll PIUNS U ~

\• 111 \· ,,1„.1 Jiului i \ ali·;1 (~1:i.t1r„l·11

I (jţ· j lt ' •• 1„ ·". 8 l}c L1 Ş1i'OI

2 ,>.~ „ u' I\ 1.1\a ,;(.:I I b. ;.1 "-"'h
' -J>ir, XI I. \'ctl('a G eo.ti(iul111 ~' \>tr,.!ntul dre pt :. I \11rt"·
3. P1,;-lro~.tn1
.:::··ru·n· :1r11 ~ulu i pi'l.\ l.s .\lh:1·lulia
4 .~\t<H·I oit
' 'l' .1ii:: d1· r ~l :?~S:
i Gt.'C.l.:t:-11 · : ~i G1·1~.•·!1n 1.-.;
' pi' J ~H I \ ,„,,
H:\i
b
7 _\\UJl jH l'.1: ;J~~ '" :2. P1· ' ;·1 :\· J3•>l<-)t1 h.1i

a.Munlil \ 1IC)t:
...~ j i)

J1:-.· XI! f. A ih<t ~ l ul i a ~i 11n 1} rtj11 r~u 1 ilc

9 l)l·ldc:ul !ildU! 461

t~ lnrji H ;t ţ(' gu fu i :!21 I. ()r:•>ni :\!'•fi J1,;l io1 oei · 1b l

2. \"al. ·:! .\ 1:Ji'"'t' l.n r l~<' !,~ \ :b;i l:;l:;1 b! 7.i;!f?!;l) H_ţ!}

J. Ge111..·:<1l1t.1t1 ;'21
3. t11• : 7. l;ltt1;1 -.nr1• ' de·;; l ':~··, 1 11 ·.• : ~i .\;11:.:1:~~; :\\arr
·~ 11lltl'lţ ( ,\ ,;24
4. P1• •„•1 ;J \:Jl'.l~l'\ I
''"
.,.„~

:I ~:l\1 <.1~ ~( ~u:.in:l!',:r•'.:: Pr =...11;p .J~7

„
-. Vt:- \'~d t' J r~t(t.il"!>ntolL:i
.'j. P~;1~
6 P:o·
::?t• .\ ll;1•1
1 d„c•11:t.1 ;i <!C' IJ A:hJ· I ul.~. lot Ti.·11:.;.
'-ll:r '.i'"1!;;i
;!! Iii
·,,,_·
!i. \ J1(•i,t ~13te'\!lilu; ... p~·· s~rr111;:~·.ti('f •• „.1 ~
7 r;: 1
I :-110;.!.) J . .\ur~·.... 1•h11 ('"' '·"' \ib-<"l · hllia 1:1 Tt•lll!l- ~.1„.

(j S.;nn111t·~1.·lt1' t• .:;> . la=~ j);t('i1·i „011, ... ,;,. E Icr ·"""'~" „ (j1· 1h r I{' din „1 ;to. .\\nn.~•;1:': . :o
7 l'otl1lt"" 1h· 1.-i.e:-r fr .• n... ,:, J~i> ~ re 1 ':i<?\.1 „)11
A Pt· , .tlt•.1 R:iu!ui .\ \,, -•. \'.1li <1 ·l":lCl•J!• 1 1 -.;ll• 1 Te I:')'.?! :1 ~, !2

:J77 \ ;t ~-· (j;11lt' ,,j 4

~ I. l inului O r<t~i i('i, ('t'talilr dari(.l din 1nun1ii X IV. I inulol St be111iul !) f ')

Stheş u h1i, dt' la Ş ib of !>PT~ .\l b,1 ~ l 11 J i .t >19

i. D t n l)c\ .t ·"I'"<' {);- ;:, ~~:-.• :;~,.~ l'"t12

2 ()r•i*l tf• 4(•P -.i ~

3. \'.d1•J S 1b i';'i·hlib1 4l:h f.!I .\'11.f IÎ!' !ht' ~''·.<!,~ ',IJ

4 Pt' \'3lt-.i Ora::-uh!J la <'~.- 1 ~1 1i~r d<1c1t<~ ..Cifţ
r)~ h.1 S <.'bcş Li (~;1\1 .•u Ş! i:1.· \;·1~c.· <~ f::~~~c::h1i .~, I. }
6. P ria Jllunlh Sebt'.i-u!uî (<fodt';.!:t•.1, Şu ri;nt ~i \ iduf '
lui Jo>clrll)
',) ;\\i<·r('Ur1·~' ~· Girhv\·a li
'
~{·.
i • 11r.111: i P i u11; (t,j ~ ti ?)\~ l:J ,\\1cn:ur.;a ld J ;flJ ,1 ','.?
'"
 C,U PR INSUL
/( IA n•;rd dt rl•J/ S r·fd\' ~{ r!t \f>ît'tJ:at ria.ffQ,'f.(J ( :·
-:~
s,:,,_._„.<:.i·')'" :.t.
7. Pe vale-a S !a~· 111•i 556
8 Parttn d~ nor·I "'' ;• r~1on•11\1; ~t·lH'S 558
9 ,\ polda dr Suc,,. \:1C>ldu r\1• ··~ $ 1 ullimt"lt> ••':'1': ·ir1
din 11a 1tt-a dr t'\t " ·111nnu!u1 S-*'1•·~ . 562

~
II ~

·;
~

:~:
\·.
5:
.·:.:~~~ -'
..„.
f:·:
,.
~··t

·f:
·.;'>;:.

·.' ~i.
;·:.
'i:'

·~.:.
;:
y

l ' ...
I\ f
L;.,,_