Sunteți pe pagina 1din 42
rota Be = Amy ave | = SULOTENRA, chobwbet at rita, COUBERIA RRETSTINTA- COLACHTA ae rom 1A REZISPRNTA. + ‘ Serres Beret ndLuceste pé eeruri TRAVERSARA impreund pisja pustie a oragulai ve- © Stes’ eblatorulul. pind din pariea sting’ a ei, de dup’ maghernijele pe Jumitate demolate j insintard aja pind ajunsera in contrs, M, Eminescu — ,Colinde, colinde* tala unde cutille gosle de conserve gi merele putrede erau fmprajliste peste tot, se oprird citeva minute, ely pri- zonierul, riminind fn urmé, sfortindu-se 34 surid’, 38 Hidice privirea cu sirimbstura accea care ar putea adiice foarte bine ea un suria spre un anamit geam, fafa lui Geodata tnerefith din cauza cfortulul, seminind cu a unui ‘lov, impietrits intro grimas rldicol8, simtind tacrimile wenindu-i in git, scuipa, lacrimile tl voniri in guts gi tunel vidicd miinlle legate deasupra capului, intr-un fel de gest jalnic de adio, adueind msi degrabi eu salatul unul boxer tm aren, plect, de data mata el eu citiva devansindu-i, Incit puteau 2eum sici vada gitul sub- | fre, urechile eam clipduge, umerii strim{i in cémaya jorat, mergea deci insintea lor, impicdicindu-sc. ei | 4] urmau fara si-gi vorbeased, apoi urcara in masini, » masini po care o cunogtea foarte bine, si acolo, in stinga Ani, aliptindu-si copilul, femeia pe care la inceput 1-0 0 femele surizditoare, pun indolenta, urmérin- Wai cu nepisare pruncul adoriit — i se juca cx stoul Brin somn 0 fomeie deci care nu fou nicl o miscare q S| dea de injeles c& L-ar fi recunoseut, zimbind doar | Heese see ce ‘arma bizbatului din stings sprifinit& de coapsa “Td deodala criepata, Sn contact cu ficrol rece al armel, in ‘ee de coalslts parte fomela seoase eu gestur! lenese i sinului din gura copilulul si el fi gop atunci, incet, ‘colilalt si nu-l audi: Maria“, spuse el, Maria"... ca isi rimase mai departe nomigcath, de pared vorbele “tear fl avul cum 28 ajungé pind la ea, {sl acopert doar “Stoul eu mina dreaptd, gi fn fata indiferenel «i, el rimase “nue, se aplecd spre ca, ciutindu-i pe fafa un mic semn i 5 5 de Infelegere, de recunouglere tacits, 1 vizu lecrimile muindus’stratal gros de pudrS de pe obraz, lacrimile fate 1 se opreau in colful gurl, se retrase speriat, sperind cx ceilalfi peau cum sii wada lacrimile, fZcu un mic sera prin care vru ei-larale cf @ infeles totul, ca apoi af feboare din nou, femela riminind in maging, pruneul miyeinda-se prin Som... CEL mai greu te era sf palrandit in mariie hotelurs, im care, in cluda banilor gi a cecomandarilor, acessul 1¢ ‘a intotdeauna Interzis, Fortarii se uitau cw neineredore f@ ecirba Ja prizanier, ii privesu lenfaciis de la. min Gadesu semniticativ din cap, luau o main’ cmpasibil gl 18 cuna ua in nas, vem beni, pat Epuncau i, cs ave{i ca nol, hotelul ¢ desch's pentru toa! omen" ,Nu ineh penera puyetriag|", repiicnu poctani sit prveau de sus ica un'imens dlspro}, Noi na intern Ergchiagt, spunea of rola s ele, Cie wash it te aduna, spuncaw portarii, rfnjind "cu gura pink ja urechi. Vre(i 28 mu ne mal dosehidt niment usa hotelu- Ini, sa em faliment 2" In peimele sfptarhini, tn astfel de cazuri, it Ihsan pe pelzonice sf doarma in subsolurile hotelutilor — platitd mita reugeau sf objink acest lucray els portari — gf ef ist luau .o camera de obice! la vltimat fa}, penta ca dlferenta dintre el si un dotinut 8 fic cit mai evidents, Prizonicrul raminea dect sesio, fa sub- fol, tremurind de frig, Din cavea frigulut mu putea s& Gearing, icjca in curtea interfoart cars, la. majoritstea hhoteluriter, cra Intotdeauna puste, # privind ferestrele oa Tuminile slinse raminea afar pind th zor, Intr-una din rmopil se pllctist totus! sf stea th curie i trécind pe lings Tigile care eras depozitate acolo, una peste alla, intra In Coridoral Inguat qi intunccos, care ducea probabil spre foblle personaiutal de Ia hotel. Ta celftalt capi al cor: peal cineva core Tums, enews cunt fh intone elcuia ru | se vedea deolt focul de la figerd. Fen regult, ‘spuse worst celui cu tigara, pofi intra an buckifrte si si 4 tnellzest eft vrei Dupi glas, eel care worben nica foarte {insr: EL xuzt probabit ingénitul lanfurilor — Ja cea mat mick migeare a prizonierului acestea flceau ‘uty zgomot ‘ca totul’ nepldeut — gi introbs pe col eat Unjust Tammi dae ¢ de multd veeme inchis i de ce, tt © voce sening #1 caddy init captivel na ava nick o clip Impresia nepldcutt c& 0 descusut. 6 =O grepeali, 0 muck grégealt, spuse prizonierul. Colilalt i aprinse o figard gl {-o vir in gurd. = Te ered, spuse vocea din intuneric, am avut si ew ‘an frate enre.. mal spuse cl, apoi se opri deodath oi raza nneterminaté fl-ficu pe prizonier si sim‘ mai inten linij- tea din jr. ‘Ramaserd O vreme aga, 4rd sh scoath o vorbis, apol prizeniorul spuse din nou: Se intimpla, gi din now se ‘astern linisten. SE'Pofi sa Te spui de o mie de ori ci esti nevinovat, chi tot nu te ered, spuse dup’ un timp tindrul. Le proces (pun martori falsi care ea jure strimb, mu stiu eo, adi Epi intre timp (agara I se terminase, aja incil doar voeea ise auzea venind din intuneric. “Arpol, aceeast voee spuse In gospté = = Aisi le spul despre mine celorlalti ? = ‘Am 8 le spun, spuse prizonierul. = Tot adevirul ? intrebi voces = Da, tot adeviiral, spuse prizanierul. = Dack wel, schimbim, spuse vocea, Ramii tu aici gi ‘tree eu in locul tau. — Nu pot, spuse prizonierul, sint prizonierul lor. = B posibil ea la misloe sf fie o confuzie, spuse vocea. — Peale cl paznicit mei... udauga prizonierul si se opti. — Ceieu pamnicii ? Introba tinarul _ = Acum am si plee, spuse prizonierul. = Bine, spuse celdlalt gl pasii lui se auriré inde. eat prin intunerie, Se opri la coldlalt expt al dorului, deschise uga care se gisca acolo si pentru elip& prizonierul putu sii vada silueta subjire. Bra “ea a unui om tindr, aya cum binulse, Apo usa so i prizonierul rimase singur in coridorul Inwunecos, iL fu pind Ia capil jigara, iar dupa accea jeg! tn ncap- al inghetatd de afard. Dimineaja plecard din nou : prizonierul Ia milo, ocl "oj arbaji ia stinga si la creapta Tui, trecurd prin orasu! “Pustiu te ace cea: al nopfi Din cind in cind, cite 0 fink, neagra zeola, @f inainte do-a adormi eu capul ingropet in pain ful mosirios, avenu grifé 48-81 ayeze dcesupra capulll renijele flute din ping impermeablli. $1 aja exista insa un pericol : geettalon ranijelor le tara capal ait do tare pe pimint, incit le oprea aproape reepiratia. Cx Himpul thes deventes iste adevarais exper(t in modu fn care isi aera ranifele deasupra capulul ; infil de ‘toate aveau grifi sh qSseosca patra farush foarte revistenf, pe care Hi Infigeau in pamint in stinga gl In dreapta capu~ Ih, realfstnd fn felal acesia tn patrat ce le imines uscat, in care isi virau ca mare plicere scifirlia. De asemenca fat stenfl eu tenentl ales penins somm af na fie ants, elet ota foarte neplaeut sh simi cum ploala se Surge: peste tine ; mat avesu apoi rij ak se culee cit mat aproape unul de. celflsit, toomal pentru ca. in acest fel si ofere ploll un corp cif mai compact. Cind ‘yreunul dintre ef so imbolnaivea tolusi, un. altul se seeri- fica ; tragesu la sorti caro eX doarma deasupra, ferindu-l 36 : “gifel pe col bolnay de umezeala fatala in caz de boald “i realizing cell mai ideal impecmeabil.cu_puinjd. Cum “Geau cu fotit destul de stabil, privayiunile indurate 1 4 Ia foarte putine kilograme, greutatea celui dormea deasupra era usor de suportat de eel care dare idedesubt, si dupé clteva noptl la wuscitoare”, cum se, bolnavul era complet vindecat, Daca se intimpla i iasi-gi sosrele, atunch statenu tofi tre! culeati Sapate, cu gu larg deichist, in acest fel razcle soarclu hel sft nedlzeau pe dinduntry, i hulite era inet ploile care véneau pe neas- Se culeau seara sub un cer acoperit cu stele, un jfuternic luminat de luni, pe cate il privesu isrodl ‘pink icind ochit Ii se inehidean de som, pentru ca. peste Apte, cind dormeau linistifi fara sf benuiascd nile, i se schimbe din senin, si Inceapi a end’ ploi Fieiosse fra ca ei x4 Ie simtd — dormeau do obieel ca i din: causa oboselii adunate, Dimineata se trezoau 1a plele, cu dinfiielantanind. Plolle asten pargive, ‘fi tua cu totul pe nepuss masi, eva considerate ¢ ¢i duymanul cel mal periculos, aja ef intoldeatna Sde 3 adormi erau foarte atenti la darerile din ste de reuratism — din pricinn ploilor s¢ i un reumatism de toatd frumusejea — acoste ‘inuntindu-le cu exactitate posibilitates schimbarit Mul. Asi cd Sncepura 88 fie mal binuitori, mu se A fngelati de frumusetea mineinoasl a tim rem se anunia plies yea gril | tra noapte undeva, de pilda, in apropierea (tid Thalt, dornicau de-e-n picloarclea, sprijinili de eu timpul so obignulsers si donrmi iin picloare, Be irben eu furie de zid, se oprea im el, tind ak i ei, care erau do partes cealalts. In astiel 3e gindeat aproupe eu afectiume la zidul care nfeles cd nu intotdeauna giseau tn zd care He. Si ridicl asa peste noapte un aid pind se lash ‘nu ineepe ploala, era un lucrd. imposibil- atunci 8i-yi sape in pripa o groapa, nicl peea (brea dines, ‘in care intra la repcceal cu. puneau vesmintele deasupra $i stateau acolo cit do Tonga. Intrwun tirziuadormeau, era si Gare dlidea 0 stare placuta de somnolenta, dlimineata, in zori. Tepean din groaps, ul fu-se unl pe altul-de-paimintgi sufletul 37 iso umptea: de bucurie, pentru cd ziua era senini i tundeva’deasupra lor, in inaltal cerului, stralucea ccurcubeul, Bae oe otros ser ieee ea eo sehr ene wate pecs ee eens Sapte ee ae boos Baecaat soak arte te oat Sai cea actricee women potter ae ea ere ca Ek Galen ect an eens Ste Soe a rs at” pe a abe Se ie le, Sete ete Arce are ie acne oe cae rion eta eer ufaet a Tewaseareamricmrcant Soriacnatates aaah sitet ie i tn aot Tiere ha ores gt ee Shear yaa tan eamete ‘nasa de oameni care agtepta, cele mai chinuitoare fiind eg aor rapide si uneori chiar trenuri internajionale, si, atunci a cai aii inca te acre cane cea cca SS asia eae eal eet Serre uci ah piece ie Seer ete nae See eects eae pee Sohaata namie as oo holbati: de sainisy ae it gente care Se sa Sel eh eri treet Ree ree cee ota In astfel de cazuri, stlile de ajteptare erau pustii si fri- 38 ‘gurotse, geamurile erau sparte si zipada réscolita de vint dea induntru spuiberata in irizart fine pe béncile jane din lemn murdar, cu Yopseaua roasi de timp. Giscau in vreun coly cite ujd.Tuginita qi infepenita, gurl semn cA acolo fusese odata. inti-adevir 0 sali ‘Ge apteptare, sau nu descopereau decit 0 gurh de hor ‘sau cite o sobi rastumata pe cate urinaserd cel care pro- ‘babil aptepiaserd, inghetind de frig, in sala aceea. Cind _ lc 0 sob In Care toni apne ont fora tei baraca piriginits a WC-ului, aserata in plin cimp, spudeparie de mica halta, gi focul cinta intr-adevar plieut ia 3 ppustie gi ef asezafi in jurul sobet tsi dermorfeau Ie tnghelate. gi puneau bocanclt patredl la uacat eles, mu intotdeauna focul se aprindea eu usurin(, tau gi eobe mizerabile, eave mal mult scoteau fur dectt iden etdurs, ods aprinserd chine lire hate arse eu implegst cu tot si eu o allt de mare repe- ticiune, focul era ajutat si de un vint priclnic, ineit ei BU aura timp sel salvere pe bietul Tunctionar adormit easupra telegrafulul, 3i atunc, nemalavind ce tac, @ Iuaser’ la fuga infricosati, vilvataile focului ridicin- ose Initicositonre, urmarinducio vreme, pentru ca apa, amult mai tirziu, dupa ce focul ramascoe undeva in urma ‘Tot, ci si-si aduci aminte de impiegat gi si-l plings, side Goats tut, Uneor, trig ea ait de putemie, ‘Ru mal cilstorea fntr-adevar nimen, saa ‘lime. th astfel de carurt, marie ll de aglepiare eet “Busi: Ce trel Ip alegeau locale exle mat bane, adit c ‘de sobele mari de teracota. Ornicul de pe peretele sill de asteptare era de obicetstrcat, indicind tn perma- Hen|f-acceasl ori, difuzorul nu mergea nicl el intotdeauna Clim trebuie ; raézbitea de undeva de departe doar cite un “Homo care’ acucea foarte putin cu voce omeneasci ‘Woce care probabil anunta (renurilo care sroseau destul des, © adovirst, dar cu tolul in alte direct deel ea th care morgoau el. Uncort intra in sola de asteplare ‘Care ficea curfjenie, o femeie infofoliti in saluri in ‘Tina, imbréicaté cu un cojoc cam peticit, dar cal ($ mahmurd, pe jumitate edormiti, Incepea si Sabai Acessories fa oeline care ficen curifenie ziva, infofol “Tafel doar i barmalele ei, doug sau trel la rms, era BBS SS matt mat wesets 31 cu mal mare chet de vorbt. "Povestt tn timp ce freca podelcle murdare ale sli 29 dt steps despce: cceriae det care usenet revi retdope eoieenrpoer ey renee onnrera ancien aen grad Zoe acres. cele inl en sraneiaee sul", tin ea s4 fie cit mai exact cu putinta. Sala de agtep- tare, cit o vedeti de incipatoare, povesti es, era plina de coat ot peg mmnngeneapeeneg te] eo anemeane pin epee renters eer eta $i unul tliat pe jumAtale, pe care nu gtiu de ce in Boe fe det la seg an adc voneae musinle abe ale salvarii ca s4 care morfii, erau i nigte copii care Plecsseri si cinte undeva intr-un..alt orag, zliceau pe scaunele astea, cu chitarele alea sparte ling’ ei, camasile for'din site ce au fet se facusea roi, pingeau sae dr-durre satan usd iyeput ag fe cies haat, dar chitara era gi ea sparlé gi nu scotea decit nigte suncte ails do ee vio plese ness totlor ge sigs orale de a chara ta sau nace @ nau ma ton ni Secepcs aati manamviee eunes at ost Graber sone Tenge teen eevee opm fm, Bes tre wanes wat aie aye done TK de jos list fra nelornnots, ofa ot sami Sed fe tie on penal ieee sed a meee peor gman enrages Soe hak ase te ae coed Sobe dumcde bee con: Yarn tpn tora geri cfscind pe un scaun, cu picioarele depliriate in Shadi peteid gf unogy dls oh Sema ah cnte Jn Goalie eu minile niclite de singe, dar corte in fooled ahve momel ce pleseliau, sel evopena et snge Sipe fata mrt Tomy: space hu entre ea cop {flau pling de oles linge el un Blond Co pars coet Hdd alt dati peste ap, ‘et feapan, mic ape Scare cetmnal puteu mica incepurh al aga el Se moe Gar Mla ov chara ict tal plvaia ase, Srl cat ou eo chem act spun 62 a hy cu ra Punta ia ca at pot aprinde focal clean ca aren, Ee av iow pera mie oe Seigtatone ance See ese boeeiniean ern ne ne Se a aes ee dupe uecaren or sala Ge asteptars rimmae puri, dose SEepnta sees mar infofsls sind lings sobs teal eg phate gaa ts lea cespecredietal so Saleh rete, donmupen set ak nae a0 femeiarimase nemijeati pe scaun, privind in nestire ceasul de pe perete, oprit lao anumiti orf, aga cum am spus. .Sarmanii copii", fi cain’ femeia qi clsct, ba chiar adormi et gura deschisi si incepixs& sforiie ett ieni- furl seurte, eu eapul dat pe spate, inelt basmalele eu care cera infofolita i se desticura st parul earunt strins in eonci Ia spate i se despleti $1 atimna Ja fel de cenusiu ca gi bas- ‘milele murdare, acoperindu! fata, JN TARNA aceea cilatorins mai ates cu tremul, Tro ‘nuiile era Ini supraaglomerate sl cu mare greulate ‘reagent s& se urce. Mai ales trenutile de oaple, era fn care urea eilatorea foacie rablt, gt cum in neral trenurile crau prost tncalzite so stringesu Intrigu- “uni tn ceili, se Inealzeau nil de Ta alfl, cu toate Tuner, rirosul de sudoare omencascl, putoarea grea ‘hsinelor tmbibate de aps, ninsese mult in iarna accea, ‘Ghinsoare apoasi, care putrunsese in haine pind la picle, greu de suportat ; dormeau de-aen picioarelesn fsucindu-se prin somn, qi din cauza obosell aveau uncor! ‘Wise rte. ‘Totus! se iniimpla odati ca ei si prindé unul din geele trenuri internationale in care s0 cllhtores ait Soe reugiRS el ce unce, cu toate ef la ineeput eon J irentlul i privi cu mare suspiciune, de sltfel nl era aproape gol, pentru ea era o perioada destul de 4 din punet de vedere international, 31 eilitorille ard in alta erau imitate. Col tre), captival i pazi= Tui, puturd 88 se lafaie in voie, in compartimente ele- “al bine incilzite, in care stdruia un miros. de porto- ‘ide biuturd fins, urmérind cum trenul se opresie “in géri importante, cum o lume elegant gi distinss at eu solommnitate. Asistara Ia un moment dat chiar otirea pe peron a unei celebre actrije, Brigite. Bri ‘el fnte-un glas, recunoseind-o cu bucurie, alta- © fara cobori si 0 mare personalitate politicl, ‘ovationa, orchestra cinta, armata dfidea ono Si toate celclalte. Bra intr-adevar foarte pleut :8 ti ca asifel de trenuri internationale, isl spusera _elutindli-si reeiproe piduchii prin hainele Jegoase. eh prin geamurile Inghejate #1 acoparite de ite supertis nu se putea 2 mare lueru gi ei eras nici s& admire pelsajul. Geamurile erau inte- ‘auza gerulul, era imposibil s& le pofi deschide. {geamul, ef reugir Lotus si facd miei cereulete, an ia Line ests n oan care vedeau, binein{eles, 0 portiune foarte restrinsl Bie Sea ce ec intimpla dineolo de gear. Vedeuu ex prin Sine echeane minuscule, doar ci, {n afara qirilot, mare PUNE Gia prea era de wart, peste tot intinderi nesfirsite de zipada. Uncort totus, prin dreptul ferestrel, luinduse Sbate is intrecere cu trenul, galopau cai, cai cu pieles asu— Sted pi aburindd, cal care raminedu in urmé, prébugindu-se fn aipadd, gifiind osteniti, cu capetele Indreptate spre Hrenul eare-t dopagea cu repeziciune. Pe masurd ce trenal fe indrepia. spre regiuni mai pufin importante, ca © Populatie mai rari, dovenea din ce In se mai gol, gi Giiitorira un timp’ intr-un vagon tn care mu mai era ‘nimeni in afara lor, ba de curioaitate, treeura s! in vagonul ‘veein, care de asemenea era pustio, sl cum era tirvit, la Tumine pallda a becurilor care se aprindeau si se sting eau meret, coridorul gi compariimentele goale erau. ct Eerposte de deprimante. Aproape infricogati, ci trecurd Ginieun vagon datr-altul in eautarea, vreunui editor Ghuleziat ca ie, dar si celclalte compartimente si vagoahe @au pustii’ aja ch Si cuprinse 0 uscard teamé. Teamé Geeentuaté mal ales de faptul ci reno! fn ultima vieme, SE fie mai mnult de douk nopti sl o2i, mu mai oprise in nicl ‘0 gard, ori era foarte pusin probabil ca in acele finuturi able si tic In o aga mare distant’ uncle de altele,Intr-un SQmpertiment inal, gi tocmai la extrema eealalté a trenu- Tui descoperiri o femeie care dormea, o femcie Imbré- cat destul de caraghios pentr virsta ei, in culori vib Su fot fell de volanase si panglicuje peste tot toate aceste Yolinase contrastind ins eiudat cu pantofli, barbatestt Gin pleloare, nigle pantofi cu tapi groasi, butucinosi, jpantfi care aveau'un numar mare, patruzest gi doi sau patruzeet si (rei, ou niple clorupt trasi pind deasupra fenunchilor, din link asprd, elorapi rupii si cirpiti in Sreptut genunchlor ca la copili neastimpirati. Cineva deci clldtores inipreund cu ei, gi toemal atuncl, in vreme ce io priveat, femeia s¢ treat din somn gi fi privi buimact, ‘spot le surise prictenos, ducindu-si degetul la buze. CALATORIA so prelungize insi nensteptat de mult, ‘Eran dimincti in care se trezeat cupringi de infri- comare. Erau convingi ch in drumul parcurs de el pint atunel imtervenise Ia un moment dat 0 greseali care recuse meobservats. imposibil de depistat insa, 0 mic’ a :... tun drum cout din erosre Ja stinga, de exemptu, | Gel a feb 9 Tel Jn dreapla ovm aprent pat ‘importants, dar in fond exenfial pentr destinul cali~ forlel lor aaa ‘Ar fl fost inuti] insi i go infoares:fnapol, nu te ei et oe gl so floc, el, insottori, In stinga 3h la desta lui, ca ope fants cd ioate aceste drum intertocheare pe care cf le pareing ti vor aja sf reghseasct drumul ecl bun, © Alicori erau convingi ch meng foarte bine, th fond jplecare nimen! nu (inuse st protizeze duratn calatorit gAvell un drum lung de flcet, li se spusese, atta fot ‘un deur plin de greuiiti, dar va descurca{i vol, Siem avin, ul tate puss teodati. avons impresia ei sc apioplau de sticy “fal cllfforiei g1 sc bucarau atuncl ca niste copii, buci= “tHe zadaenled “isi, renedo spulberath. fy dures cum= "pil piewarele si eizmele {i stringeau Tngroritor. Coral "tina ait de Jon detsupea lor, incit aveaus tmpresia ctl ‘be umeri, Ti simfent greutates eoplesitoare. Odsts jungi in drepiul unl copa, se ultard pe harla, 1e fe arte grou s. giseasca copseul cu pricina i din ‘now -ayuri {mpresia ‘eau gresit drumul ‘fara s8" posta. st sh unde se saviryse greseala. Tu ost! winoval", pase unt diatre el. Te-am intrebal dock tit minte sf (3) ue Sl orators buna ok wt nada mie“) Sigur cf {in mints, spuse ‘celalal, La stl | espla g dupa senen dn pou jn sing, st iar in ean" spuse el itinerarul ce peo postie $i se uid toc la celal, Nuvi adevaat, iti furios tovart gu ide drum. Ta dreapte inti gi tumai dupa aceea la $i apoi din nou la stinga, 1 numal Gup acoca eapia®, .Nuci nici cum am spur eu, dar nicl cum {i au! e bine, s8ti din now primoh, Dac vrel of ‘acim imi amintese foarle exact inill in dreapte Eoses tole fr cacee cee aes a dreapta, si mumai dup accea, sf asia melt mat © lus la stings" Si nol cum am mers? intcba ‘Gelllalt. Pai not" am Mato la stinga tnt tit dul aces ar lao la despa, Nuk adoviat (am Toai-o din nou In stinga’ A‘ uitat 8 sPrimul, gi scoase din buzunar o bart, o intinsc Hi Incepu sl expllce", Yn tot aceat timp, pri- 43 ‘ zonterul stitea deopatte, muse amesteca in diseutie: Hotiririle le Tuau e2i doi, lui nui ramines decit si 9e supunk, Tot studiind harks, acestia reusiré intr-adevar Eefcconstituie drumul, ajungind la concluzia e& respec tater’ itinertral pink la ultima incrucisare de drumurs fh cenfrul ofagulul prin. care tocmal trecuserd,_drumal ‘Oapucase in Wek park sl in mod sigur ei n-o luaserd im Girectia buna. Pécuri agadar calea intoarsa, ajunsera din fou fa acgeagl inerueigare, dar problema se complici din hou, pentru ed ambele drumurl rimase erau Jp fel de Topilieare gl semaneu atit de mult tnize cle, inelt ena Trai init decit foarte grew sicti dai seania cae era et adevar drumul eel bun. Holfrird sh arunce ov fanal, daca e cap so ia la stings, dacd © pajuré so ia Ja dreepta. Teg! pefura, dar Il se paru perictllos totuti 63 Se lowe in voila hazardulul. Dup& o vreme destul de eclungaté, cel din dreapla prizonierulu! hotari 5-0 apuce pe drurmul din stinga, jar eel din stinga sustinea cd Pied sigue drut cel bun era cel din dreapta, Polemica degenerd tnir-atit, inclt dup o vreme sc luard chiar a GREE Peizonierul states la o parte [Arh 98 se amestece fh cearta lor gi el i dddura nigle bomboane cu care sii {ack de Tueru, aga ch cl augea linigtit bomboanele, Gam nu ajunseri la nicl un rezultat cel din stings 0 Tua pe drumul din dreapta, insofit de prizonter, iss eck din dreepiu 0 lus pe drumul dirvstings, singur. Pind la urmé fhe iei did seama eM ay, de unul singer, rund Lut fu avea nici un sens, prin urmare se intoarse si i ajunse din urrad ps cei dot, INAMVTAU ca grew prin cenusa, flerbinte,_ pentru ca era acum in pina vara, eit vedesl cu ochit iaintea Slim spatele lor, elmpia, intinek s} arsé de soarele welaktor Ae hevbinte, franspirau gi din end in cind se opreau, fmjvran edldura, saa cind ajungeau in dreptul unui ria se aruncau: aga {mbricall in apa lui ricoroasa sl In vara feces aurle If se ficu mils de_prizonier, ii dezlegaré intinile ¢ picioarele, trebuia s-o facem de mult, isi spuserdy Tanfurile efau 1 aga inutile, de ce-ar fugi in definitiv sl chiar dae’ ar face-o pind la urmA tot s-at tatoarce fhapoi, pentru ci near avea unde si fugi. Prizoniersl, tard Yoniurile de la mlint si de la picioare, fu caprins pe ness teptate de o tristefe cludati, Amintirea nei indeptrtate ibertaqi 1 se trezi in suflet, era Uber tsi spuse, demmult, “a itd libertate, pentru toideauna pierdula, si pri- Hucru pe care fi facu duph cei desficurd ianturile wei alerge ca un apucat prin miristea arsi de soarcle imsiveri, se rostogoll prin fatba, ge aruncé aga Imbrécat fapa rece a unul thu, inlt-un euvint feu o raulfime de fi necuyetate. Cot dai erezurd In ineeput c& de bucu- Taintes prizonicruiui o Tuase rama, ,,Acupi te Iegicm | fespuserd ef, iar te legim daci nu te linistegti. Pérerea fie sf nu intinel prea mult coarda”. §1 prizonterul ti deodaté, se iniristd chiar si 0 vreme nu mai ‘ca nimeni 0 vorbi. Nopiile de vard erat calde si le dermeat ab coral iit privnd sneer lepirtate 31 misterioage. $i in timp ce prizonierul Tovdlut into neagteptata su santo metmurcal, i insofitori igi aminteau et plicere de anil frumoi ‘allidata, ani in care erau alituri de sofile si de copii Bilatal cel-mic, spuse unul dinire insotlior!, tre BA sib acum eam vreo nout sau zece, anigori. Cind el siemni stringea elt pi drdgilare”. Apoi, eel din ia Buzuraril de Ia piept id eelullalt, imu si precizeze nu {ari ti de mindrie In glas ! ,B nevasti-mca. Fotografia © @ veche, ia uns sau dows. dups cisitoria nosstra", mab cl. Celalalt, ridicat in virful picioarelor, se uita Tumirul lui la femeia din fotografie. Stl ci al haz, e dup un timp cel clruia ise aria fotogratia. Dack Thevastd-mea

S-ar putea să vă placă și