Boli Parazitare Toate 15 Temepentru Test

Boli parazitare // întrebări - 337
Tema 1
1.Specificitate în bolile parazitare strictă?
Capacitatea de adoptare, ecologică a oricărui organism
Adoptaţi exclusiv la viaţă pe o singură specie – gazdă
Speciile strict limitate la viaţă
O reacţie a parazitului faţă de gazdă
2.Specificitate în bolile parazitare poate fi:?

Strictă
Relativă
Strictă şi relativă
Monoxenă
3.Specificitatea relativă în bolile parazitare?

Când un parazit este capabil să trăiască pe două gazde
Când un parazit este capabil să trăiască pe o singură gazdă
Când un parazit este capabil să trăiască pe două sau mai multe gazde
Când un parazit este capabil
4.Mecanismele de apărare ale gazdelor?

Rezistenţa nespecifică
Rezistenţa specifică
Rezistenţa celulară
Rezistenţa nespecifică, specifică, celulară
Tema 2
5.Noţiune de zoonoze?
Bolile care se transmit în mod natural la om
Defineşte bolile comune omului şi animalelor
Bolile care se transmit în mod natural la vertebrate
Zoonoze-rezervorul de boală îl constituie omul
6.Noţiuni zoontropoziinize?
Boli comune în mod natural numai animalelor
Boli comune în mod natural la animale şi păsări
Rezervorul este natural dar boala nu e comună
Rezervorul natural de boală îl constituie omul sau animalele
7.Noţiuni antropozoonoză?
Respectiv de la om la animale
Boli speciale numai omului
De la om nu se infestează vertebratele
Boli specifice numai la animale
1
8.Supravegherea parazitologică pentru sănătatea omului şi animalelor?
Instruirea măsurilor profilactice, specifice
Ocrotirea sanitară, asigurarea condiţiilor şi controlul sistematic parazito-
logic, programarea şi aprecierea tratamentelor (dehelmintizărilor)
Supravegherea ectoparaziţilor, permanent
Dehelmintizările profilactice faţă de helmintozele cu prevalenţă ridicată
Tema-3
9.Trichomonos foetus (mostigoforozele)?
Perioada de incubaţie este de câteva luni, în forma cronică
Perioada de incubaţie este scurtă de câteva zile, iar debutul este brusc
Perioada de incubaţie este de câteva ore cu schimbări evidente locale
Decurge în forma cronică, depinde de anotimp
10.Trichomonos foetus (manifestări clinice)?

Ciclul sexual (ne-) regulat, inflamaţii a mucoasei vaginale
Avorturi în prima jumătate a gestaţiei, cu anexele fetale
Manifestările clinice constău din schimbări vulvo-vaginale, prurit şi o secreţie galbenă-
verzuie, fluid spumoasă
Tabloul clinic se manifestă mai grav la primipare
11.Trichomonos foetus (diagnosticul)?

Leziunile avortonilor nu sunt caracteristice
Clinic, temperatura, scurgeri vaginale sau uterine
Utilizarea testelor serologice
Diagnosticul se face prin examenul microscopic al unei picături din secreţia vaginală
12.Trichomonos foetus (tratamentul)?

Spălături antiseptice care sensibilizează mucoasa şi modifică pH-ul
Tratamentul: Dimitridazol sol. 2% asociate cu mijloace antiinfecţioase, antimicotice
Berenil- la 24-48 ore interval, apoi 15g subs.activă, 3 administrări
Metronidozol- 20-25 mg subs.activă, 5 zile consecutiv
13.Trichomonos foetus (profilaxia)?

Asigurarea tehnologiei şi cadrului organizatoric pentru funcţionarea punctelor de însămânţări
artificiale
În unităţile libere de boală să fie introduse numai taurine indemne
Profilaxia constă în controlul sistematic al centrelor de însămânţări artificiale şi interdicţia
folosirii taurilor neautorizaţi
Tăuraşii neautorizaţi ca şi cei infestaţi lipsiţi de valoare zootehnică să fie sacrificaţi
Tema-4
14.Piroplasmoze (caracteristica)?
Se întâlnesc în sistemul limfoid
Boli parazitare determinate de sporozooze din sub ord. Piroplasmida, care se dezvoltă în
elementele figurate sanguine
Parazitează în sistemul reticulo-endotelial
Parazitează în eritrocite
2
15.Piroplasmoza, etiologia?
(1-5 mm) diferite forme
Forme bigheminate mici sub unghi obtuz
Dimensiuni (3-4 mm) forma: inelari, ovali
Forme mari sub unghi ascuţit
16.Piroplasmoza, biologia?
Gazda intermediară muscidele
Gazda definitivă
Prin hrană sau apă
Transmiterea prin căpuşe ixodide
17.Piroplasmoza (simptomatologia)?
Depinde de intensitatea invaziei
Boala evoluează acut, subacut şi cronic
Mai des vara în formă acută
Depinde de specie
18.Piroplasmoza (simptome)?
Apar după o incubaţie de 8-14 zile
După două zile animalele rămân în decubit, depresie
După 4 zile ajung într-o stare toxică gravă
Nu întotdeauna simptomele sunt asemănătoare
19.Piroplasmoza decurge: (simptome)?

Fără majorarea temperaturii
Majorarea temperaturii în primele zile
Prin tulburări grave – febră 410C
Temperatura în normă
20.Piroplasmoza (diagnosticul)?
Diagnosticul terapeutic
Gazdelor intermediare în periada intensificării
Serologic
Se recurge la datele epizootologice, examenul clinic, necropsic
21.Piroplasmoza (diagnosticul diferencial)?

Intoxicaţii cu substanţe şi plante hepatotoxice
Hemoglobinuria
Anaplasmoză, Antrax Pasteriloza, Leptospiroza
Teilerioza
22.Piroplasmoza (diagnosticul diferencial)?

Intoxicaţii cu plante hemolizante
Debabezioza, tailerioza, Anaplasmoza
Hemoglobinuria
Cistită hemoragică
3
23.Piroplasmoza (tratament)?
Acorpin, berinil, ivomec
Derivaţi de diamedină, derivaţi diamedin – carbonilide
Imizol, diminazen
Tetramizol – bitilin
24.Piroplasmoza (profilaxia)?
Aplicarea tratamentului cu acaricide
Distrugerea biotopurilor
Se aplică chimioterapie specifică la întreg colectivul receptiv
Folosirea preparatelor specifice
25.Complexul de măsuri în Piroplasmoză?

Controlul sistematic în fazele de risc, retragerea animalelor din păşunile invadate cu căpuşe
Folosirea preparatelor chimioterapeutice odată cu apariţia primelor îmbolnăviri
Folosirea vaccinelor
Schimbarea păşunatului
26.Babezioza (caracteristica)?
Se caracterizează printr-un acces parazitar acut
Stare latentă îndelungată
Caracter sezonier
Este o maladie caracterizată prin manifestări: febră, anemie şi hemoglobinurie, icter
27.Babezioza bovină este produsă de agentul?

B. bovis
B. divergens
Babezia bovis, B. bigenium, B. major
B. ovata
28.Epidemiologia Babeziozelor?
Boala evoluează numai la bovine în perioada iulie – septembrie
Mai receptive sunt animalele tinere în zonele temperate
Răspândită pe toate continentele, evoluează enzootic, rareori sporadic, având caracter
specific, zonal şi sezonier
Rezervorul îl constituie animalele cu invazie latentă
29.Sursa de invazie a Babeziilor?

Animalele receptive
Hrană, apă invadată
Animalele contaminate de căpuşele Ixodidae, care transmit boala transovarial
Încăperile neigienice
30.Manifestările morfopatologice în Babezioză?

Miocardoză, congestie şi infarcte renale
Icter, splenomegalie, marginile splinei rotunjite, edem pulmonar, congestie şi hemoragii,
hemoglobinurie
Anemie, subicter
Emacierea maselor musculare
4
31.Babeziozele la animale (simptome)?
Acut, subacut
Cronic
Acut
Acut, subacut, cronic
32.Babezioze (diagnosticul)?
Diagnosticul terapeutic
Diagnosticul de laborator în primele ore de investigaţii
Date epizootologice, clinice, examenul necropsic, microscopic în timp de 48-72 ore
Examenul sângelui din ureche, prima picătură între lamă şi lamelă
33.Diagnosticul diferenţial în Babezioză?

Intoxicaţii
Tailerioză, Leptospiroză, Antrax
Cistită hemoragică
Plante hepatoxice, hemolizante
34.Tratamentul în Babezioză?
Antibiotici de 2 ori pe zi
Preparate: Berenil, cardiotonice, seruri glucozate, preparate antianemice
Diamedin, raţii complexe de calitate
Intravenos, seruri glucozate cu vitamine
35.Profilaxia Babeziidozelor?
Folosirea preparatelor cu spectru larg de acţiune
Vaccinarea animalelor receptive
Controlul animalelor periodic
Distrugerea gazdei definitive în biotopuri şi retragerea animalelor în zone favorabile
36.Theileriozele (caracteristica bolii)?

Boli de păşune care afectează rumegătoarele mari şi mici
Ciclul evolutiv diheterogen
Se transmite prin intermediul acarienelor
Sunt boli sanguine şi ale sistemului limfocitar cu caracter sezonier, care afectează
rumegătoarele, transmisibile prin intermediul ixodidelor
37.Etiologia. Theileriozele la specie?

Taileria anulată, T. mutans, T. parva (bovine, cal)
Taileria anulată, T. mutans, T. parva (canine, ovine)
Taileria anulată, T. mutans, T. parva (ovine, bovine)
Taileria anulată, T. mutans, T. parva (cal, ovine)
38.Date la epidemiologice a Theileriozelor?

Sursa de paraziţi o constitue animalele tracute prin boală
Izbucneşte la păşune în lunile de vară
Evoluţia decurge până în lunile septembrie
Evoluează enzootic rareori sporadic, având caracter specific, se transmite prin intermediul
căpuşelor Ixodidae
5
39.Theilerioza (simptome)?
Anemie, icter, hipotermie cu sfârşit letal
Slăbirea, majorarea temperaturii până la 41,5C0
Debut febril (40-410C), anorexie, lipsa rumegării, constipaţie, limfonodulii superficiali
hipertrofiaţi
Slăbire pronunţată, edeme submandibulare, scăderea producţiei lactate
40.Diagnosticul Theileriozei?
Biopsia limfonodulelor
Prezenţa căpuşelor pe corpul animalelor
Examenul microscopic (sângele periferic)
Metoda serologică
41.Diagnosticul diferencial al Theileriozei?

Intoxicaţii
Se impune cu: antrax, leucoza, leptospitoza şi alte hemosporidioze
Numai cu leucoza
Babeziidoza
42.Tratamentul Theileriozei?
Levomisol, o doză unică 7,5mg / kg m.c.
Buparvagion 5mg / kg
Valbazen 5 mg / kg.
Oxitetraciclina în doză de 5mg / kg m.c. 3 zile consecutiv
43.Profilaxia Theileriozei?
Folosirea vaccinelor în regiunile tropicale
Se folosesc paraziţi vii şi atenuaţi numai în zonele cu risc
Combaterea căpuşelor pe corpul animalelor
Chimioprofilaxia în focare grave
Tema 5
1.Caracterele generală a Coccidiozelor?
Afectează grav tineretul aviar, leporin, au o specificitate strictă
Răspândite în sistemul gospodăresc
Se întâlneşte la toate speciile de animale şi păsări
Receptivitate (animale tinere)
2.Ciclul biologic al Coccidiilor?

Se realizează: endogen şi exogen
Numai schizogonia şi sporogonii
Trece prin trei faze: schizogonia, gometogonia şi sporagonia
Endogen
3.Contaminarea Coccidiozei?
Cu furaje infestate cu oocişti
Cu hrană şi apă conţinând oocisturi infestante
Percutan
Per os
6
4.Faza gometogonică a coccidiilor se realizează?
În sânge
Ganglionii limfatici
Muşchi
În celulele epiteliale
5.Faza schizogonică a coccidiilor se petrece:?

Hematii
În lumenul intestinal
În celulele epiteliale
Pulmon
6.Faza sporogonică a coccidiilor se petrece:?

În lumenul intestinal
Numai în mediu cu aeraţie şi căldură
În sânge
În muşchii limbii
7.Patogeneza în Coccidioză?
Tulburări locale având aspect general
Distrug ţesuturile mucoasei, producând hemoragii
Inflamaţie duodenală
Invaziile hepatice şi renale la iepuri şi respectiv la păsări, determină disfuncţii şi alterări ale
arhitectoniei acestor organe
8.Imunitate în Coccidioză?
Imunitate de vârstă
Prezenţa anticorpilor serici
Specificitatea strictă pentru specia gazdă
De rasă, specie
9.Diagnostic în Coccidioză?
Numai de laborator
Clinice (specifice)
Datele epizootologice, clinice, de laborator
Tabloul clinic
10.Tratamentul în Coccidioză?
Antibiotice + vitamine
Sulfamidele
Eimeriostatice + vitamine
Nitrobenzamide
11.Eimerioza puilor de găină?

Afectează puii până la vârsta de 20 zile
Sunt receptive toate vârstele
Mai des în primele zile
Afectează tineretul de la vârsta de 10-20 zile la 90 zile
7
12.Locul de localizare a agentului Eimeriozei , Eimeria acervulină, E. mitis, E. hagani, E.
proecox?
Ficat, intestinul subţire
Segmentele anterioare, intestinul subţire
Intestinul subţire
Segmentele anterioare
13.Localizarea Coccidiozei (E. tenella)?

Intestinul subţire
Intestinul gros
Intestinul subţire, gros
Cecum
14.Localizarea agentului (E. brunetti) la puii de găină?

Cecum
Intestinul subţire
În cloacă, rect
Intestinul gros
15.Localizarea agentului (E. mivati) la puii de găină?

Cecum
Cloacă
Da la duoden până la rect
Rect
16.Timpul de sporulare a oociştilor în mediul ambiant?

Temperatura 25-300C , variază 5-7 zile
Temperatura 18-280C, variază 1-3 zile
Temperatura 15-200C, variază 10 zile
Temperatura 15-200C, variază 10-12 zile
17.Modificările morfopatologice în coccidioză depind:?

De modificările esenţiale şi formă
Forma evolutivă a bolii, de localizare şi agresivitate
De evoluţia subacută sau cronică
De intensitatea invaziei
18.Coccidioza evoluează?
Acut la pui de 4-5 zile
Subacut la animale şi păsări în vârstă
Acut, subacut, cronic
Cronic după vaccinare
19.Diagnosticul în Eimerioză se bazează pe:?

Metode paraclinice
După leziunile intestinale
Prezenţa oociştilor în fecalii
Rezultatele de laborator, necropsie şi histopatologie
8
20.Diagnosticul diferenţial al eimeriozelor se face faţă de:?
Colibaceloză, Trichomonoză, Histomonoză
Boala lui Nyukaslo
Gomboro
Salmoneloza
21.Eimerioza la iepuri (agentul etiologic)?

Eimeria punctată, E. ovipoidalis, E. granulosa, E. intricata, E. palida
Eimeria intricata, E. parva, E. perforans, E. magna, E. media
Eimeria steiedae, E. perforans, E. magna, E. media, E. pireformes ş.a
Eimeria stiedae E. ovinoidalis, E. granulosa, E. intricata, E. magna
22.Epidemiologia coccidiozei la iepuri?

Aşternutul, aglomerarea animalelor
Surse de poluare le formează iepurii bolnavi trecuţi prin boală, iepurii adulţi purtători
Cuştile şi furajele
Fecalele de pe blană ce conţin oocişti
23.Evoluţia coccidiozei la iepuri?

Forma intestinală – acută
Hepatico – cronică
Acute, subacute şi cronice
Acută şi cronică
24.Modificările morfopatologice în coccidioza la iepuri?

Icter şi ascită, enterită catarală
Complicaţii ce produc desprinderi de mucoasă şi inflamaţii cu procese de necroză
Cadavrele sunt caşectice
Pe ficat, intestin sunt prezenţi noduli albi – cenuşii care conţin stadiile parazitare
25.Simptome la iepuri în coccidioză?

Diaree cu miros respingător
Slăbire până la caşexie, anemie, iar în ultima perioadă pareza membrelor
Se întâlneşte în vârsta de peste 2-3 săptămâni, incubaţia 7-12 zile, inapotenţe, balonament
Anemie cu hepatomegalie cu mărirea ariei a ficatului
26.Diagnosticul în coccidioza lepurină?

Situaţia epizootologic
Necropsia
Microscopic, se depistează oochişti în fecalii
Examenul histopatologic
27.Diagnosticul diferenţial în coccidioza la iepuri?

Helmintoze digestive
Ingestie gastrică, enterocolită, cisticercoză în faza de migraţiune
Intoxicaţii cu hrană
Spori de Sacharomicapsis gutulata
9
28.Tratamentul în coccidioza la iepuri?
Antihelmintici de 2 ori pe zi
Antihelmintici cu vitamine
Coccidiostatici, lapte
Coccidiostatici, hrană dietică vitaminizată
Tema 6
1.Toxoplasma gonii (patogeneza)?
În faza de multiplicare sanguină se formează granuloame în sistema nervoasă
Provoacă dereglări inflamatorii în pulmoni, enterite ulcere
Avorturi cu necroze ale placentei
Parazit de tip sistemic la G.I. formează granuloame în SNC, produce necroze exprimate
prin sindrom nervos, avorturi
2.Diagnosticul necropsic Toxoplasmozei?

Apar calcificări pe ordine, fiind însoţite de tropozoiţi
Histologic, procese inflamatorii
Leziuni în diferite organe în splină, ficat, limfonoduli, pulmon, miocard?
Pe organe apar chisturi de toxoplasme
3.Simptome în Toxoplasmoză?
Edeme ale capului, tulburări cardiace
Diaree, inapetenţă, tuse, mortalitate neonatală
Avorturi, tulburări nervoase, febră, mortalitate neonatală
Dispnee avorturi cu frecvenţă până la 30%
4.Diagnosticul (Toxoplasma gondii)?

Teste serologice ELISA
Biopuncţie
Caproovoscopie la pisic se elimină oocisturi
Pe baza examenului pos-mortem
5.Toxoplasmoza, caracteristica?
Afectează mamiferele tinere cu manifestări nervoase
Afectează toate speciile de animale şi păsări, manifestându-se cu mortabi-
litate avorturi
Afectează toate speciile de animale inclusiv şi omul, provocând manifestări
nervoase
Este o zoonoză cu implicaţii sociale şi medicale
6.Toxoplasmoze, etiologie?
Toxoplasmoza bovix
Toxoplasmoza suis
Toxoplasmoza ovis
Toxoplasmoza gondii
10
7.Toxoplasmoza, biociclul?
Numai schizogonica
Se desfăşoară prin faze, schizogonică, gametogonică şi sporogonică
Numai gametogonica
Numai sporogonica
8.Date epizootologice în Toxoplasmoză?

Rolul principal în poluarea mediului o deţin pisicile
Pisicile elimină cu fecale oocişti
Parazitul are o largă specificitate faţă de gazdă intermediară şi este singura
specie G.D. sunt felidele
Receptivitatea este mai ridicată la animalele tinere
9.Diagnosticul diferenţial al Toxoplasmozei?

Listerioză
Boala Aujeszky
Se diferenţiază de sindrom nervoase, pulmonare, digestive, avorturi – de
maladii infecţioase, de intoxicaţii, de tricomonoză
Boala Larre
10.Toxoplasmoza, tratamentul?
Dialactozid, sol 40% două linguriţe pe zi
Rovomicină 2 gr/zi, 4 zile
Daraprin 2-3mg/kg în două prize pe zi
Biseptol
11.Sarcocistoze, caracteristica?
Afectează numai pisicile şi câinii
Afectează mamiferele, păsările, peştii, cu manifestări clinice
Afectează mamiferele, păsările şi peştii, nu se manifestă clinic
Afectează numai felidele
12.Sarcocistozele, epidemiologie?
Surse de invazie o constituie animalele bolnave
Contaminarea se efectuează per os cu carne afectată
Rezervorul de paraziţi este reprezentat de carnivore la dispersare sporo-
ciştilor pot contribui optropodelor
Intensitatea invaziei o constituie câinele şi pisicile
13.Diagnosticul diferenţial în sarcocistoză?

La bovine diferenţierea de cisticercoză musculară
Brucelă
Tricomonoză
La examenul necropsic se va diferenţia de chisturile de Toxoplasma şi de
Trichilella
11
14.Diagnosticul sarcocistozei?
Examenul microscopic obţinut după metoda trichineloscopică
Examenul ELISA;
Examenul I:F.I.
ELISA şi I.F.I.
15.Profilaxia sarcocistozelor?
Utilizarea WC-urilor în condiţii igienice pot avea influenţă potrivită
Interzicerea folosirii cărnurilor crude în hrana carnivorelor
Limitarea câinilor, pisicilor din întreprinderile alimentare sau zootehnice
Măsuri de igienă generală
16.Balantadioza, caracteristica?
Contaminarea cu Balantidium coli se efectuează cu furaje, apă, carne-murdare
Zoonoza digestivă la porcii adulţi
Balantadioza este exprimată prin sindrom diareic, evoluând asimptomatic
Zoonoză digestivă produsă de balantidium coli se întâlneşte la om, pare şi
animale de laborator în cecum şi colon
17.Balantadioză, simptome?
Apetit capricios, slăbire
Vindecarea după 6-8 zile
Fecalii apoase, cu mucus de culoare galbenă-cenuşie
Incubaţia 10-15 zile, boala evoluează clinic la purcei
18.Diagnosticul Balantadiozei?
Examenul microscopic: coproscopie, între lamă şi lamelă, identificarea
trofozoiţilor mobile
Depistarea chisturilor
Examenul coprologic
Examenul trichineloscopie
19.Diagnosticul diferenţial?
Se poate asocia cu gastroenterite infecţioasă
Se impune cu salmoneloza, coliboceloză, tricomonoza intestinală
Se poate asocia cu ascaridoza
Intoxicaţii cu hrană
20.Balantadioza, tratamentul?
Oxitetraciclină 15 mg/kg de 2 ori pe zi
Fenbendazol, 20 mg/kg
Metronidozol, doza 12 mg/kg corp, 3 zile consecutiv
Albendazol 5 mg/kg, 7 zile la rând
12
Partea II – 60%
Tema 7
Încgengătura Plathelmintes?
Cestoda, Nematoda, Trematoda
Cuprinde viermi din clasa Trematoda şi Cestoda
Nematoda, Cestoda
Toate sunt corecte
Clasa Trematoda cuprinde un număr de subordine:?

4
3
5
2
Ciclul evolutiv Fasciola hepatică se desfăşoară:?

În trei medii diferite, Modelui diheterogen
În gazdă definitivă, intermediară
În gazda definitivă şi acvatic
În trei medii diferite, Modelui diheterogen
Ciclul evolutiv Dicrocelium lanceatum?

Monohen
Dihen
Heterohen
Nici unul nu-i corect
Fasciola hepatică (etiologie)?

Corpul rotund fără spini cuticulari şi două ventuze are dimensiuni 2-3 cm lungime
Corpul plat, cuticula netedă cu două ventuze
Corpul foliaceu, având spini cuticulari şi două ventuze are dimensiuni 2-3cm.
Corpul foliaceu având spini cuticulari, ventuză bucală
Ciclul biologic (Fasciola hepatică)?

Dihen, gazda definitivă (ovinele, bovinele, iepurele şi erbivore sălbatice)
Diheterohe, gazda definitivă-carnivorele
Diheterohen, gazda definitivă (ovinele, bovinele, iepurele şi erbivore sălbatice)
Monohen, gazda definitivă (ovinele, bovinele, iepurele şi erbivore sălbatice)
Gazda intermediară (Fasciola hepatică)?

Formica
Proformica
Galbatruncatula
Lumnaea
Forme primaginale (Fasciola hepatică)?
Ou, cercar, metacercar, redii, sporocist
Ou, meracidium, sporocist, redii cu cercarium, metacercar
Ou, sporocişti, redii, cercarium, metacercarii
Ou, mirocidium, sporocista mamă, sporocista fiică
13
Patogeneza (Fasciola hepatică)?
Acţiune mecanică, spoliatoare, toxică
Spoliatoare, toxică, hemolitică
Mecanică, toxică
Acţiune patogenă
Imunitatea (Fasciola hepatică)?

O imunitate mai ridicată se admite la cabaline,porcine, câine
Se constată o imunitate post-vaccinală sau post-invazională
Ovinele, nu se imunizează după infestaţii spontane
Se constată imunitate de vârstă
Modificări morfopatologice (Fasciola hepatică)?

Ficatul în normă cuidentificări de fasciolă de dimensiuni variabile între 5-15 min. în canalele
biliare
Calcificări hepatice cu necroză
Ficatul este hipertrofiat, cu aspect marmorat, capsula Glisson îngroşată
Ţesut conjunctiv în ficat şi căile biliar.
Simptome specifice (Fasciola hepatică)?

Scăderea apetitului, anorexie, febră, diaree
Scrâşniri din dinţi, anemie
Atrofia ţesutului hepatic
Icter pronunţat, în invaziile masive ascită
Diagnosticul în fascioloză se efectuează prin metoda:?

Sedimentare, centrifugare
Fiuliborn
Bierman
Nativă
Preparate folosite în tratamentul Fasciolozei?

Ivomec în doza de 0,2 mg m.c. 1 ml/50 kg m.c, s.c
Utilizarea derivaţilor benzimidazolici-carbomaţi
Levomisol 7,5 mg/kg m.c.
Dertil „O” şi „B”
Profilaxia Fasciolozei?
Tratament, primăvara înainte de păşunat
Recoltarea băligarului şi depozitare la platformă
Se aplică 2-4 dehelmintizări anual
Combaterea gastropodelor şi distrugerea formelor parazitare libere
Dicrocelioza (caracteristica)?
Este o trematodă la erbivore şi rozătoare
Este o trematodă hepato-biliară, cronică cu o evoluţie subclinică la mai mult de 70 specii de
animale
Este o trematodă pulmonară la rumegătoare
Este o trematodă specific rumegătoarelor
14
Biociclul Dicroceliozei?
Dihen
Monohen
De tip triheteroxen
Heterohen
Forme invazionale la Dicrocelioză?

Se dezvoltă în două gazde –G.D. şi G.I.
Se dezvoltă în definitivă şi una complimentară
Se dezvoltă în trei gazde: G.D.şi G.I. , G.C.
Se dezvoltă în gazda intermediară
Locul de parazitare a agentului (Dicrocelium lanceatum)?

În parenhimul heparo-pancreas
Cavitatea abdominală
Căile biliare şi bila
Rumen şi reţea
Simtoma (Dicrocelium lanceatum)?

Oscită, mişcări necoordonate
Atrofie hepatică
Slăbire pronunţată
Anemie, icter, febră, diaree
Diagnosticul de laborator în Dicrocelioză?

Fiuliborn
Bierman
Sedimentare
Nativă
Paramfistomoza (P. cervi)?

Numai în rumen şi reţea
Rumen şi reţea, formele tinere în duoden şi cheag
Rumen la rumegătoare
Rumen la animalele tinere
Simptome în Paramfistomoză?
Slăbire accentuată mai ales la tineretul ovin şi bovin
Diaree apoasă cu porţiuni de mucoasă
Boala evoluează subclinic însoţită de micşorarea producţiei de lapte
Edem mandibular, atonia prestomacelor, gemete, în câteva zile rămân imobilizate
Opistorchoza?
Trematodoza rumegătoarelor
Se întâlneşte la toate speciile de animale
Este o trematodă la toate mamiferele şi om
Se întâlneşte la peşti
15
Contaminarea animalelor (omul) la Opistorhoza se realizează:?
Cu iarba înghiţind stadiul metacercariu
Ingerarea cărnii congelate
Ingerarea peştelui nefiert, afumat, proaspăt sau uscat
Din lacuri cu apă dulce a metacercariilor
Opistorcus felineus parazitează:?

Câine, pisică, vulpe, porc şi om
Numai la felide
La toate speciile de animale
Mai rar la mamifere
Simptome în Opistorhoză?
Manifestările clinice lipsesc
Animalele prezintă inapetenţă, icter, stare de slăbiciune, oscită
Caşexie, diaree
Depind de intensitatea invaziei
Tema 8
Cisticercoza musculară la suine?
Decurge în forma cronică, rareori subacută larva - Taenia Solium
Forma larvară se întâlneşte la animalele tinere – Cisticercus cellulosae
Helmintoză lipsită de manifestări clinice determinată de dezvoltarea larvei Cisticercus
cellulosae
Helmintoza frecvent întâlnită la animale de fermă
Paraziţii Taenia solium şi Taenia şagrinata?

Paraziţi lungi până la 10m cunoscuţi sub denumirea de tenii
Paraziţi din Încrengătura Plathelmintes cu dimensiuni mici
Paraziţi cu aspectul segmentat, hemofrodiţi
Paraziţii lungi şi turtiţi din clasa cestodelor sunt cunoscuţi sub numele general de tenii
Paraziţii Taenia solium şi Taenia saginata (etiologie)?

T. saginat măsoară lungimea de 10-15m., oul are diametru de 40-50 microni
T. Solium măsoară până la 2-8m., oul are diametru de 30-40 microni
T. saginat măsoară lungimea de 2-8m., ul are diametru de 30-40 microni
T. solium şi T. saginata au aceiaşi lungime de până la 10m.,oul are diametru de 30-50 microni
Paraziţii Taenia solium şi Taenia saginata (evoluţia)?

Taenia solium se petrece la porcine în timp ce evoluţia cestodului T. saginata se face la bovine
Taenia solium la om, care este gazda definitivă, paraziţii în număr de regulă într-un singur
exemplar, se localizează în intestinul subţire
Taenia solium se petrece la porcine şi om, T. saginata la bovine
Taenia saginata se desfăşoară la porcine, T. solium la om
16
Evoluţia parazitului Taenia solium şi Taenia saginata?
Gazda intermediară la cei doi paraziţi sunt bovinele la Cisticercus cellulosae şi
pentru T. saginata, Cisticercus bovis, T. socium
Cisticercus bovis şi C.celulosae este stadiul larvar care se întâlneşte la
animalele domestice
La animalele, gazdă intermediară, evoluează până la stadiul de cisticerci:
Cisticercus bovis pentru T. saginata şi Cisticercus cellulosae pentru T. saginata
Stadiul larvar. Cisticercul celulosis şi C. bovis se întâlnesc la bovine şi porcine dar afectează şi alte
animale
Contaminarea gazdei definitive în Cisticeroză?

Gazda definitivă se infectează prin consum de carne şi produse din carne, care conţin
cisticerci, sau de ouă de tenia cu apa, hrana
Infestarea se poate realiza prin ingerarea de ouă de tenie odată cu legume sau fructe care au fost
poluate cu materii fecale diseminate de apa ploilor
Prin autoinfestare exogena, în cazul unor tulburări digestive
Prin intermediul unui purtător de tenie, care nu păstrează regulile de igienă
Care este perioada de incubaţie în Cisticercoza?

Perioada parazitară este de o lună, debutul bolii este lent
Perioada parazitară este de 6 luni
Perioada parazitară este de 2-3 luni debutul bolii este lent
Perioada parazitară este de 2,5 ani
Manifestările clinice în Cisticercoză (Teniaza)?

Eliminarea proglotelor
Dureri musculare
Dureri abdominale, balonări, tulburări de tranzit intestinal
Diaree cu sânge rău mirositor
Diagnosticul în Cisticercoză?
ELISA
Clinic imposibil, teste serologice, stare depresivă
Dureri musculare, jenă în deplasare
Imposibil de a stabili diagnosticul
Taenia echinococus?
Stadiul larvar parazitează la carnivore în intestinul subţire, măsoară 4-5mm, un cestod format
din 3-4 proglote
Parazitează stadiul adult la câine, lupi, vulpe. În intestinul subţire măsoară 4-5mm, fiind
cestod format din 3-4 proglote
Parazitează în intestinul subţire la câine, pisică, lupi, şacal, este un cestod de dimensiuni mici
Parazitează la animalele de companie
Echinococoza la gazde intermediare se realizează prin:?
Pe cale orală ingerând carne invadată
Nerespectarea regulilor de igienă, ingerând stadii invazionale prin ingerarea
chistului
Ingerarea ouălor paraziţilor pe care le elimină gazdele paraziţilor
Pe cale sexuală
17
Dipilidioza caracteristică?
Este un parazit din clasa Cestoda, este întâlnit la peşti, receptiv este şi omul
Este frecventă în zonele de râu la pisici, animale de blană
Agentul parazitează în intestinul carnivorelor evoluează în formă cronică
Este un parazit din clasa Cestoda, este întâlnit la pisică şi câine, evoluţia decurge în diferite
insecte
Tema 9
Anoplocefalidozele, (caracteristica)?
Sunt helminţi intestinali la erbivore cărora le determină Anaplocefalidoza larvele infestante în
mediu este sursa de invazie
Sunt helminţi intestinali cu 4 ventuze puternice, dihen, oul cu embrion hexocant
Sunt helminţi a tubului gastro-intestinal, stadiul invazional Metocercariu
Sunt helmintoze intestinale întâlnite la rumegătoare mari şi mici caracter sezonier de
păşune determinate de cestode din fam. Anaplocephalidae. G.I. la carieni de păşune
Anoplocefalidoze: Specii parazitare la rumegătoare?

Moniezia expansa, M.benideni, M. albe, M.automnalia
Moniezia expansa, M.benideni, M.mamilana; Stieleria globipunctata; Avetelina centripunctata;
Thysonizias giardi
Moniezia expansa, M.denedeniM Thysaniezia giardi; Stielezia globipunctata; Avetelline
centripunctata
Thysonizias giordi; Stilezia globipunctata; Moniezia expansa, M,denedeni
Anaplocefalidozele la ovine?
Anaplocephala perfoliata, A.ecvi, A. perfoliata
Anaplocephala magna, A. perfoliata; Paranoplocephala mamilana
Anaplocephala ecvi, A. magna, A. perfoliata
Paranoplocephala mamilana, Anaplocephala ecvi, A. magna
Anaplocefalidozele la iepure?
Moniezia expansa, M.benideni, M.automnalia
Thysaniezia giardi; Stilezia globipunctata; A. magna
Cittotaenia ctenoides, C. denticulata, C. pectinata
Moniezia benideni; Stilezia globipunctata, Thysaniezia pierd
Ciclul evolutiv la Anaplocefalidoze?

Fără gazde intermediare pe cale directă
Cu implicarea a două gazde intermediare
Diheteroxen se realizează cu participarea gazdei intermediare
Rumegătoarele sunt surse de poluare cu ouă a mediului
Gazdele intermediare la Anaplocefalidoze?

Insectele hematofage din cl.Insecta
Acarieni de păşune din fam.Galumnidae
Acarieni de păşune din subordinul Oribatoidea
Muscidele sunt gazde intermediare
18
Receptivitatea Anoplocefalidozelor după specie?
Ovinele, bovinele, caprine
Celelalte specii fiind mai rezistente
Cabalinele porcine
Ovinele
Locul de localizare a Anaplocefalidelor?

Intestinul subţire
intestinul subţire mai rar în cel gros
Duoden şi jejun
În duoden
Simptome la animalele tinere bolnave de Moniezioză?

Manifestările clinice se observă la miei şi iezi de la 2-6luni şi mai puţin la tineretul taurin
Boala evoluează cronic, uneori acut la miei cu infestaţie masivă
Incidenţa morbidităţii se observă primăvara la miei după circa 30-45 zile de la trecerea la
păşune
Tulburări digestive, constipaţie, diaree, abdomen balonat
Diagnostic în Anoplocefalidoza rumegătoarelor?

Morbiditatea crescută după 30-45 zile de păşunat
Diagnosticul imunoenzimatic (ELISA)
Microscopie prin metode caproscopice de flotaţie
Metode de segmentaţie a fecalelor proaspete
Diagnosticul diferenţial în Anoplocefalidoze?

Intoxicaţii
Esofagostomoza nodulare, eimerioza
Anaerobioza digestivă
Haemonchoza
Tratamentul în Anaplocefalidoze?
Proziguandel -3,75 mg/kg m.c.
Ivomec 1 ml/50kg s.c.
Levamisol 7,5 mg/kg per os
Albendazol ( valbazen) 5-10 mg/kg corp per os
Profilaxia anaplocefalidozelor?
Dehelmintizarea peste o lună de la intrarea la păşune
Dehelmintizarea peimaginală
Instituirea păşunatului pe specii, vârstă
Acţiune orientată la distrugerea acarienilor
Cestodozele păsărilor?
Cestodozele la păsări sunt heohelmintoze
Cestodozele la păsări sunt biohelmintoze
Biohelminţi şi geohelminţi
Geohelminţi mai rar la anseriforme
19
Cestodozele păsărilor ( Genul Raillietina)?
Raillietina tetragana parazitează în intestin la găină, curcă şi porumbel
Raillietina tetragana parazitează la toate păsările domestice
Raillietina tetragana parazitează la palmipede
Raillietina tetragana parazitează în intestinul subţire la galinacee
Cestodozele la peşti Genul Ligula. Caracteristica?

Cuprinde Pseudofilide de dimensiuni mici cu scolexul înarmat
Cuprinde Pseudofilide de dimensiuni mari cu scolexu şi bortii atrofiate
Cuprinde Ciclofilide de dimensiuni mari cu scolexul şi botrii atrofiate
Cuprinde Pseudofilide de dimensiuni mari botrii atrofiate
Specia Ligula intestinalis parazitează:?

În stadiul adult se dezvoltă în intestinul subţire la păsările ihtiofage
În stadiul adult în cavitatea abdominală la peşti
În stadiul plerocircoid în gazda intermediară
În stadiul adult se dezvoltă în intestinul subţire la palmipede domestice şi păsări sălbatice
ihtiofage
Ciclul biologic Ligula intestinalis?

Diheterogen se realizează complet în 8 luni
Triheterogen se realizează complet în 12-16 luni
Triheterogen se realizează complet în 8 luni
Monohen în timpul verii
Contaminarea păsărilor bolnave Ligula intestinalis?

Păsările se contaminează ingerând peşte invadat
Păsările se contaminează ingerând plerocercoid în apă
Păsările se contaminează ingerând peşte sau plerocercoizi din apă
Păsările se contaminează ingerând crustacee pe apă
Railletina tetrogena?
Măsoară 7-10cm/1-4mm G.I. sunt furnicile
Măsoară 5-25cm/1-4mm G.I. sunt furnicile
Măsoară 2-5cm/0,2-0,6mm G.I. musca domestică
Măsoară 0,5-7cm/0,9mm G.I.colioptere
Simptomotologia Cestodelor la păsări?

Este dominat sindromul nervos, pareze, apoi diaree
Manifestări mai accentuate la pui şi boboci în vârsta de 4-6 săptămâni
Slăbire, scăderea ritmului de ouat
Simptomele la păsări adulte se observă în iarnă, iar la pui în vară
Diagnosticul cestodelor la păsări?

Prin sedimentare
Metoda Fiuliborn
Depistarea proglotelor ovigere în fecalii
Spălări succesive a fecalelor
20
Tratament în cestodele păsărilor?
Levamisol 7,5mg/kg o singură priză
Fenbendazol 100mg/kg furaj 4-5 zile
Ivomec 0,2mg/kg
Piperazin 0,7 mg/kg
Profilaxia cestodozelor la păsări?

Deparazitarea adăposturilor
Combaterea gazdei intermediare în timpul vierii
Schimbarea adăposturilor
Dehelmintizarea bianuală (primăvara şi toamna)
Tratamentul la Liguloza peştelui?

Concentrate cu antihelmintici
Inexistent
Albendazol per os
Folosirea preparatelor antihelmintice în apă
Grupul (tema): Tema10
Întrebarea 156.
Ascaridoza porcină (Ascaris suum)?
Variante de răspuns:
1. Ascaridoza parazitează la animalele tinere, este un nematod albicios-gălbui vivipar cu dimensiuni 15-20 cm
lungime şi 3-5 lăţime
2. Ascaridoza determină paraziţi adulţi cu dimensiuni 20-30 cm, lungime şi 3-5 lăţime. Parazitează în intestinul
subţire, nefixat de mucoasă
3. Receptive sunt animalele tinere, se invadează în timpul cald cu nematozi mici care parazitează în intestinul
subţire
4. Nematod cu corpul rigid, albicios sau alb-gălbui, măsoară 15-20 cm, lungime şi 3-5 cm lăţime. Parazitează
în intestinul subţire
Întrebarea 157.
Ciclul biologic (Ascaris suum)?
1. Entero-hepato-pneumo-tranheo-somatică
2. Pariato-digestiva
3. Monoxen, entero-hepato-pneumo-traheo-enterală
4. Entero-pneumo-enterală
Întrebarea 158.
Ciclul biologic (Parascaris eguorum)?
21
1. Entero-hepato-pneumo-traheo-enterală
3. Entero-hepato-pneumo-traheo-samatica
4. Pariato—pneumo-enteralî
Întrebarea 159.
Patogenic în Ascaridoza porcină?
1. Acţiune alergică determină formarea granuloamelor eozinofilice

2. Intervenţia mecanică, toxico-alergică şi inoculatoare
3. Acţiune iritativă
4. Sunt posibile infecţii asociate migraţiei larvelor cu salmonella
Întrebarea 160.
Modificările simptomatice în Ascaridoza porcină
1. Se manifestă la vârsta de 3-8 luni, fiind posibile tulburările respiratorii

2. Simptome de scurtă durată, tuse, dispnee
3. Apar eliminări spontane de ascarizi determinate de unele componente din alimentaţie
4. Manifestări digestive, nervoase, balonarea abdomenului
Întrebarea 161.
Diagnosticul la Ascaridoza porcină?
1. Intra vitam, dificil de stabilit

2. Metode serologice
3. Examenul hematologic
4. Se stabileşte pe baza tulburărilor respiratorii, examenul coproscopic prin flotaţie
Întrebarea 162.
Diagnosticul diferenţial în Ascaridoza porcină?
1. Sindroamele nervoase în boala Teşena

2. La animalele tinere faţă de bronhopneumonii, enterite toxi-alimentare
3. Boala Aujesky
4. Cu helmintoze digestive
Întrebarea 163.
Tratament în Ascaridoza suinelor?
22
1. Diclofos în doză de 30-40 mg/kg masă corporală
2. Derivaţii benzimidozoli, avermectinele şi într-o măsură regresivă sărurile de piperazină
3. Levamisol 8mg/kg (imunomodulator) la purceii hipotrepsici
4. Deramectină în doză de 0,3 mg/kg intra muscular
Întrebarea 164.
Simptome specifice în Parascaridoza cabalinelor?
1. Primele simptome pulmonare apar primăvara

2. Manifestările sunt la vârsta tânără de 3-12 luni
3. Uneori la vârsta de până la 2 ani
4. Apetit capricios, balonarea abdominal, anemie
Întrebarea 165.
Diagnosticul În Parascaridoza cabalinelor?
1. În primul an de viaţă e greu de stabilit

2. Se stabileşte conform datelor epizootologice, clinice şi de laborator
3. După rezultatele anamnezei To- P- R
4. Metodele serologice ne confirmă rezultatele
Întrebarea 166.
Tratamentul Parascaridozei ecvinelor?
1. Febantel în doză de 5-6 mg/kg masă corporală per os cu sonda naso-esofa-giană

2. Sărurile de Piperazină în doză de 80-100 mg/kg corp
3. Fenbendazol 7,5 mg/kg corp
4. Ecvalan, 0,2 mg/kg, sol. 1% şi pastă 1,8%
Întrebarea 167.
Neoascaridoza viţeilor ( Neoascaris vitulorum), ciclul biologic?
1. Entero-hepato-pneumo-traheo-enterală
2. Entero-pneumo-somatică
3. Pariato-digestivă
Întrebarea 168.
Patogeneza Neoascaridozei la viţei?
23
1. Acţiune iritativă, toxică, spoliatoare
2. Acţiune mecanică, toxică, spoliatoare
3. Acţiune spoliatoare, toxică, alergică
4. Acţiune alergică, mecanică, toxică
Întrebarea 169.
Simptome la Neoascaridoza viţeilor?
1. Îmbolnăvirile la viţei de 3-8 luni trec în formă subclinică

2. La viţei morbiditatea se produce în perioada neonatală cu manifestări intense până la vârsta de 5-8 luni
3. Îmbolnăvirile la viţei de 3-8 luni pot trece în forma subclinică
4. La viţei simptomele cu complicaţii bacteriene enterale schimbă tabloul clinic
Întrebarea 170.
Ascaridioza păsărilor (Ascaridia galli)?
1. Nematod de culoare alb-gălbuie, de mascul 3-8 cm, femela 8-12 cm lungime

2. Nematod din genul Ascarida de culoare alb-gălbuie 3-5cm femela şi 4-6 masculul
3. Specie din fam. Ascarida de culoare alb-gălbuie 2-8 cm masculul şi 8-10 cm femela
4. Verme de culoare albă de 8-12 cm lungime femela şi 8-10 cm masculul
Întrebarea 171.
Ciclul evolutiv (ascaridia galli)?
1. Autoheterohen
2. Diheterogen
3. Monoxen
4. Trihen
Întrebarea 172.
Simptomele ( Ascaridoza păsărilor)?
1. Primele simptome apar la puii boiler, (paliditatea crestei şi a bărbiţelor)

2. Scăderea producţiei de ouă, slăbire, stagnare în dezvoltare
3. Manifestările sunt mai expresive cu o evoluţie mai gravă la tineretul aviar
4. La păsările adulte se observă, pareze, caşexie şi mortalitate ridicate
Întrebarea 173.
Diagnosticul (Ascaridoza la păsărilor)?
24
1. Examenul coproscopic
2. Spălări succesive
3. Examenul serologic
4. Examenul coproovoscopic la păsările adulte
Întrebarea 174.
Diagnosticul diferenţial în Ascaridoza păsărilor?
1. Spirocetoza
2. La păsări se face faţă de helmintozele digestive, eimerioza
3. Bustomonoza
4. Trichomonoza
Întrebarea 175.
Tratamentul în Ascaridoza păsărilor?
1. Hidromicina „B” în dozaj de 5,28% furaj

2. Preparate purgative
3. Seruri de Piperazină 0,1-0,15 gr/kg
4. Se aplică la întreg efectivul dehelmintizarea păsărilor, plus vitaminoterapia
Întrebarea 176.
Heteraxioza la găini (Heteraxis gallinarum), locul de localizare şi biologia?
1. Parazitează în intestinul subţire, ciclul biologic monoxen

2. Parazitează în intestinul subţire, ciclul biologic diheterogen
3. Parazitează în intestinul subţire, ciclul biologic monohen
4. Parazitează în cecum, ciclul biologic monoxen
Întrebarea 177.
Toxocoroza carnivorelor (caracteristica)?
1. Toxocara canis produc afecţiune cunoscută sub numele de „Larva migrans visceralis” la om şi animale
2. La câine Toxocoroza apare la căţei în perioada neonatală la 2-4 săptămâni
3. Modul de migraţiune de la pisică la câini se diferă în infestaţiile transplantare
4. Riscul apariţiei toxocorozei şi la vârstă adultă numai la câine
Întrebarea 178.
Simptomele în Toxocoroza câinilor?
25
1. Apar colici, balonarea abdomenului, coprostază sau diaree- fecalii
lichide
2. Sindromul-toxico-alergic-se manifestă prin criza epileptiforme.
3. Manifestările respiratorii sunt mai rar semnalate la câine;
4. În Toxocoroză lipsesc tulburările pulmonare;
Întrebarea 179.
Tratamentul Toxocorozei câinilor?
1. Ivermectin s.c. uneori produc intoxicaţii cu sindrom nervos la unele rase mai
sensibile (collic)
2. Adipinat de Piperazină câte 0,2-0,3 g/kg
3. Levamisol în doză de 5 mg/kg corp, per os repetat peste 10 zile
4. Drontal plus (prasiguantel +purantel+febantel), 1com/10kg, per os
Întrebarea 180.
Profilaxia Ascaridozelor?
1. Dezinfecţia încăperilor
2. Aşternutul şi excrementele să fie transportate
3. Igiena, dehelmintizarea conform ciclului biologic
4. De efectuat o dată în trimestru dehelminizare curativă
Întrebarea 181.
Trichostrongilidozele la rumegătoare (caracteristica)?
1. Sunt geohelmintoze gastrointestinale cornice, de păşune, se dezvoltă în intestinul subţire şi abomosum

2. Sunt geohelmintoze determinate de specii din fam. Trichostrongylidae
3. Sunt helmintoze cronice, mai rar acute, sezonier, evoluează cu tulburări digestive
4. Sunt helmintoze intestinale de păşune care afectează rumegătoarele
Întrebarea 182.
Trichostrongilidozele la rumegătoare (etiologie)?
1. Agenţii etiologici din fam. Trichostrongylidae sunt de dimensiuni mici 1-5cm

2. Se caracterizează prin dimensiuni relative mici
3. Sunt de dimensiuni mici (0.5-30 mm) cu corpul egal calibrat subţire
4. Fam. Trichostrongylidae este alcătuită din multe specii cu orificiul bucal lipsit
Întrebarea 183.
Ciclul biologic al Trichostrongilidozelor?

26
1. Diheterogen
2. Monoxen
3. Este direct, monoxen
4. Este indirect, monoxen
Întrebarea 184.
Locul de parazitare Haemonchus contortus?
1. Parazitează în intestinul subţire (oaie, capră, bovine)

2. Parazitează în rumen (oaie, capră, bovine)
3. Parazitează în abomas la rumegătoare (oaie, capră, bovine)
4. Parazitează în intestinul gros (oaie, capră, bovine)
Întrebarea 185.
Trichostrongilidozele (simptome)?
1. La oi şi taurine adulte, simptomele sunt şterse sau lipsesc

2. Simptomele se asociază cu alte helmintoze
3. La ovine se pot observa anemie, fecale moi, producţia de lapte şi lână scăzută
4. Receptive sunt tineretul în vârstă 3-10 luni (miei, iezi, viţei) cu intensivitatea mărită, se manifestă prin
diaree de culoare negricioasă în lunile de vară
Întrebarea 186.
Trichostrongilidozele (diagnostic)?
1. Metoda biotermică
2. Metoda nativă
3. Examenul ovohelmintoscopic (MCMaster)
4. Examenul parazitologic şi biochimic
Întrebarea 187.
Diagnosticul diferenţial al Trichostrongilidozelor?
1. Eimerioze
2. Paratuberculoza
3. Se face de alte helmintoze digestive (fascioloza, oesofagostomoza, strongiloidoza)
4. Castro-enterite alimentare
Întrebarea 188.
27
Tratamentul Trichostrongilidozelor se efectuează cu:?
1. Antihelmintice+Sulfanilamide
2. Nu se recomandă preparate cu neajunsul interdicţiei la animale lactate şi a sacrificării animalelor 28 zile
3. Antihelmintice cu spectrul larg de acţiune parazitară:-benzimidozol şi avermectine
4. Antihelmintice+Vitamine
Întrebarea 189.
Profilaxia Trichostrongilidozelor?
1. În sezonul de păşunat se efectuează măsuri strategice

2. Dehelimintizări profilactice în primăvară cu 10-14 zile înainte de scoatere la păşune, toamna la 2-3
săptămâni după intrare în stabulaţie
3. Sistemul de păşunat rotativ
4. Animalele bolnave sacrificate
Întrebarea 190.
Helmintozele pulmonare la rumegătoare şi porcine?
1. Dictiocauloza, Muelerioza, Protostrongiloza, Strongilatoza pulmonară

2. Dictiocauloza, Metastrongiloza, Strongiloza pulmonară
3. Dictiocauloza, Protostrongiloza, Muelerioza, Metastrongiloza, Strongilatoza pulmonară
4. Dictiocauloza. Protostrongiloza, Muelerioza, Metastrongiloza
Întrebarea 191.
Dictiocauloza bovinelor (caracteristica)?
1. Este o geohelmintoză enzootică cu manifestări clinice respiratorii produse

de agentul Dictyocaulus viviparus
2. Este o helmintoză specifică numai pentru bovine
3. Este o helmintoză din fam. Dictiocaulidae produse de agentul Dictiocaulus filaria
4. Este o geohelmintoză la bovine cu localizare în bronhii şi bronhiole produse
de agentul Dictiocaulus filaria
Întrebarea 192.
Dictiocauloza bovinelor. Etiologie ?
1. Nematod, corpul filiform, albicios, lungime masculul 2,5-8,2 cm. şi femela 4,5-12,5 cm
28
2. Nematod de culoare brună, cu lungime masculul de 7 cm, femela până la 9 cm
3. Nematod de culoare roză cu dimensiuni până la 10 cm
4. Este nematod de culoare albicioasă, lungime masculul 5-10 cm şi femela 12,5-15,5 cm
Întrebarea 193.
Biologia Dictiocaulozei?
1. De tip autoherohen
2. De tip Monoxen
3. De tip Diheterogen
4. De tip Trixon
Întrebarea 194.
Organele parazitate în Dictiocauloza bovinelor?
1. Trahio-bronşitic şi alte organe

2. Esofag
3. Trahee, bronhiile mari şi mici
4. Rumen
Întrebarea 195.
Patogeneza în Dictiocauloza bovinelor
1. Larvele de stadiul IV şi V produc microhemoragii în pereţii alveolari. Paraziţii adulţi formând ghemuri
2. Tulburări pulmonare, oblierarea bronhiilor cu lumenul mic
3. Edem pulmonari
4. Fenomene inflamatorii produse de larvele stadiul IV-V
Întrebarea 196.
Simptomologia Dictiocaulozei la bovine?
1. În primele zile diaree, apetit capricios, se deplasează dificil

2. Tuse la începutul bolii apoi se reduce
3. Boala evoluează la tineretul în vârstă de 6-8 luni cu semne acute sau cronice
4. Bronhopneumonie
Întrebarea 197.
Diagosticul Dictiocaulozei la bovine?
29
1. Examenul - larvohelmintoscopie
2. Examenul – helmintoscopie
3. Examenul – helmintoovoscopie
4. Examenul – helmintoovo-larvoscopie
Întrebarea 198.
Diagnosticul diferenţial. Dictiocauloza bovinelor?
1. Strongiloidoze
2. Ascaridoza pulmonară cu larve în migraţiune
3. Bronhopneumopatii
4. Bunostomoua
Întrebarea 199.
Tratament în Dictiocauloza bovinelor?
1. Tratamentul simptomatic sulfamido-antibioterapie

2. Antihelmintice + imunostimulatori
3. Vitaminoterapie
4. Tratamentul specific cu eficacitate bună, se face folosind derivaţii benzimidazol, tiazolici şi avermectinele
Întrebarea 200.
Profilaxia Dictiocaulozei la bovine?
1. Organizarea păşunatului separat a tineretului faţă de bovinele adulte

2. Se efectuează două dehelmintizări profilactice în primăvara cu 10-14 zile de a scoate animalele la păşunat şi
toamna 1-2 săptămâni de la intrare în stabulaţie
3. Carantinizarea
4. Folosirea vaccinelor
Întrebarea 201.
Dicticauloza ovinelor?
1. Este o helmintoză cosmopolită cu evoluţie enzootică afectează rumegătoarele

mici
2. Este maladie parazitară provocată de agentul Dictyocaulus filaria manifestată prin traheobronşită
3. Este maladie parazitară provocată de agentul Dictycaulus viviparus manifestată
prin traheobronşită
4. Este o maladie parazitară provocată de agentul Dictyocaulus viviparus, afectea-
ză ovinele şi caprinele adulte
Întrebarea 202.
30
Protostrongiloza la ovine. Ciclul biologic?
1. Contaminarea se produce la păşune consumând melci infestanţi sau larve L3

libere, odată cu iarba
2. Autoheteroxen - se desfăşoară cu participarea rumegătoarelor mici (GD) şi a
gastropodelor terestre (G.I) parazitează în bronhi
3. Ciclul evolutiv este acelaşi ca şi în Dicticauloză
4. Diheteroxen – se desfăşoară cu participarea rumegătoarelor mici (GD) şi a
gastropodelor terestre (G.I), parazitează în lumenul bronhiolelor
Întrebarea 203.
Mulerioza ovinelor (ciclul evolutiv), (Muellerius capillaris)?
1. Autoheterohen - se desfăşoară cu participarea rumegătoarelor mici (GD) şi a

gastropodelor terestre (G.I) parazitează în bronhi
2. Diheteroxen – se desfăşoară cu participarea rumegătoarelor mici (GD) şi gastropodelor terestre (G.I), parazitează
în lumenul bronhiolelor
3. Ciclul evolutiv este acelaşi ca şi în Dicticauloză
4. Contaminarea se produce la păşune consumând melci infestanţi sau larve L-3
libere, odată cu iarba
Întrebarea 204.
Metostrongiloza porcilor (Metostrongylus elongatus, M.salmi)?
1. Această helmintoză a aparatului respirator determinate de nematode din genul

Metostrongylus
2. Afectează tineretul porcin întreţinut la păşune cu tulburări bronhopneumonie
3. Se dezvoltă în bronhii şi bronhiole, este un nematod dixen cu participarea Oligoehetelor (G.G)
4. Evoluează cronic, crescând în sezonul de vară la tineretul porcin
Întrebarea 205.
Simptome în Metostrongiloza porcilor?
1. Evoluţia bolii 2-3 luni, debutează prin tuse uscată dureroasă, cu jetaj
mucopurulent
2. Animalele se deplasează încet uneori sunt febrile (40oC)
3. Perioada de incubaţie – 30 zile, este urmată la animalele tinere de manifestări
cronice
4. La animalele tinere manifestările rareori acute
Întrebarea 206.
Diagnosticul Metostrongiloză la purcei?
31
1. Prin metoda de flotaţie a fecalelor vechi

2. Prin metoda larvo-ovoscopică
3. Prin metode de flotaţie Fiuliborn
4. Prin metode larvoscopică
Întrebarea 207.
Tratamentul Metostronghiloza porcilor (Metostrongylus elongatus, M.salmi)?
1. Antibiotice – îmbunătăţirea alimentaţiei

2. Sulfamide şi îmbunătăţirea alimentaţiei
3. Cardiotonice şi îmbunătăţirea alimentaţiei
4. Avermectinele 0,3 mg/kg corp s.c.; Levamisol -7,5-10 mg/ s.c
Întrebarea 208.
Singamoza (Syngamus traheea)?
1. Helmintoză care afectează galinaceele în asociaţie cu Histomonoza

2. Helmintoză care afectează galinaceea, curcile şi raţele
3. Helmintoza care afectează galinaceele manifestante prin tulburări
respiratorii
4. Helmintoză care afectează palmipedele manifestate prin tulburări respiratorii
Întrebarea 209.
Filariidoza (caracteristica)?
1. Sunt helmintoze la ecvine, bovine cu localizare în ţesuturile conjunctive, din ord.Filariata

2. Biohelintoze cu evoluţie sezonieră, cronică se întâlnesc la ecvine, bovine, câine, caracterizaţi prin noduli cutanaţi
3. Sunt biohelintoze determinate de nematode cu localizare diferită: în ţesuturile conjunctive, subcutanat, musculo-
tendos, în ligamente
4. Sunt helmintoze cu o apariţie sezonieră cronică produsă de nematozi din fam.Filariidae
Întrebarea 210.
Ciclul biologic la Parafilarioza ecvinelor (Parafilaria multipapillosa)?
1. De tip diheteroxen cu participare a muscidelor şi acarienilor în care larva ajunge infestantă L3

2. De tip diheteroxen cu participarea (G.I)artropode hematofage
3. Parazitul este vivipar gazda intermediară se infestează ingerând larve
32
4. Larvele nu se elimină în mediul înconjurător , ele rămân în (G.D)
Întrebarea 211.
Contaminarea cabalinelor (Parafilaria multipapillosa)?
1. Contaminarea cabalinelor se produce în timpul hrănirii hematofage a insectelor (G.I) care conţin L3
2. Parafilarioza se transmite de la animalele adulte la cele tinere prin nerespectarea regulilor de igienă
3. Parafilarioza se transmite prin contact direct de la animalul bolnav la sănătos
4. Contaminarea se produce per os în timpul verii ingerând larva L3 infestante
Întrebarea 212.
Sursa de contaminare în Parafilarioza cabalinelor?
1. Animalele trecute prin boală

2. O constitue ecvinele bolnave care pot rămâne infestate 2-3 ani
3. Sursa de contaminare o constituie artropodele hematofage
4. Artropodele şi hrana invadată
Întrebarea 213.
Manifestări clinice în Parafilarioza ecvinelor?
1. Laturile toracelui, greabănul în regiunea dorsală, noduli de mărimea unui bob de mazăre care se sparg uşor
2. Pe laturile greabănului se observă o hemoragitate şi coagularea sângelui
3. Depilaţie, prurit, în timpul tracţiuni, dureri prin spargerea nodulilor
4. În timpul vieţii parafilarioza decurge în forma cronică
Întrebarea 214.
Diagnosticul Parafilariozei ecvinelor?
1. Examenul de laborator în sânge pe piele în depistarea ouălor parazitului

2. Tabloul clinic este caracteristic, examenul de laborator a picăturilor de
sânge pe piele, depistându-se ouă embrionate şi larvele parazitului
3. Examenul de laborator, depistarea larvelor în sânge
4. Vizual, diagnosticul fiind uşor de stabilit
Întrebarea 215.
Tratamentul Parafilariozei la ecvine?
1. Moldbendasol 7,5 mg/kg per os

33
2. Rombendasol 7 mg/kg corp per os
3. Valbazen – 5-7,5 mg/kg corp per os
4. Egualan, Ganamectin 0,2 mg/kg corp s.c.
Întrebarea 216.
Onchocercoza ecvinelor (oncocerca cervicalis)?
1. Biohelmintoza cu evoluţie sporadică, rareori enzootică

2. Biohelmintoză cutanată şi tendoasă în regiunea greabănului întâlnită la ecvine mai rar la bovine
3. Fistula greabănului este helmintoza sezonieră
4. Nematod din gen. Onchocerca, care se dezvoltă cu intervenţia G.I.
Întrebarea 217.
Contaminarea ecvinelor cu Onchocercoză?
1. Contaminare cu furaje invadate cu (L3)

2. Prin inocularea agentului cu seringa nesterilizată
3. De la animalele adulte la cele tinere
4. Prin inocularea larvelor (L3) de către ţânţari în timpul hranei
Întrebarea 218.
Simptome în Onchocercoza ecvinelor?
1. Leziunile grave în timpul verii se atenuează şi dispar iarna

2. Tumefacţii pe piele
3. În timpul călduros se observă în regiunea greabănului a unei tumefacţii calde, dureroase cu modificarea stării
generale
4. În timpul tracţiunii animalul simte dureri, se sparg şi se scurge conţinut purulent
Întrebarea 219.
Diagnosticul Onchocercozei ecvinelor?
1. Clinic, examenul microscopic (biopsie pentru depistarea micro-filarilor)

2. Clinic, examenul microscopic (al picăturilor de sânge)
3. Diagnosticul prin înţeparea de artropode
4. Clinic, prin examinarea pielii afectate
Întrebarea 220.
Tratamentul Onchocercozei la ecvine?
34
1. Salfomidoterapie
2. Intervenţie chirurgicală
3. Derivaţii benzimidozoli
4. Egualan în doză de 0,2 mg/kg corp
Întrebarea 221.
Onchocercoza bovinelor?
1. Agentul Onchocerca cervicalis, adulţii se dezvoltă în ligamentul cervical, este condiţionat de insecte hematofage
2. Agentul Onchocerca gutturosa, adulţii se dezvoltă în ligamentul cervical, este condiţionată de G.I (gazda
intermediară)
3. Agentul Hipoderma bovis, Adulţii se dezvoltă în ligamentul cervical în ciclul biologic participă G.I.
4. Agentul Hipoderma bovis, se dezvoltă în canalul rahidian se dezvoltă cu intervenţia ţânţarilor
Întrebarea 222.
Dirofilarioza carnivorelor?
1. Este provocată de agentul Dorofilaria immitis, în zonele temperate în special în teritoriile invadate de culicide,
manifestă clinic prin tulburări cronice, cardio-vasculare
2. Este provocată de agentul Filaria immitis, în zonele cu temperatura mai ridicată şi participarea gazdei
intermediare;
3. Este provocată de agentul Toxocara canis la câinii de toate vârstele în timpul vierii manifestându-se prin tulburări
cronice, majorarea to (febră.)
4. Se manifestă prin tulburări cardio-vasculare provocate de agentul Dorofilaria immitis, în zonele temperate
Întrebarea 223.
Dirofilarioza (caracteristica) (Dirafilazia immitis)?
1. Gazdele intermediare sunt ţânţarii, inoculează în organism larve care ajung

în starea adultă în 3 săptămâni
2. Gazda definitivă se invadează în timpul cald cu larve de Dirofilarii prin contact direct
3. Longevitatea Dirofilariilor în G.D. -2-3 ani şi G.I. -85-120 zile
4. Gazdă definitivă, câinele, lupul, vulpea şi pisica; gazda intermediară sunt
ţânţarii se localizează în cordul drept, în 3-4 luni devin adulţi
Întrebarea 224.
Tabloul clinic în Dirofilarioza carnivorelor?
1. Dilataţia cordului, ascită, traheită

2. Anemie gravă, caşexie, dispnee
3. Insuficienţa cardiacă, edeme subcutanate, oscită, tulburări generale
4. Oboseală la un efort mic, edeme ale membrelor
35
Întrebarea 225.
Diagnosticul în Dirofilarioza carnivorelor?
1. Situaţia epizootologică, clinică şi de laborator

2. Examenul hematologic pentru controlul microfilariilor, sânge periferic după metoda Romanovchi-Gimza
3. Examenul hematologic după metoda Romanovchi-Gimza
4. La 10-25% din cauze, nu se pot depista mierafilariile în sânge datorită prepatenţiei îndelungate de 6-7 luni
Întrebarea 226.
Contaminarea carnivorelor în Dioctofimoza carnivorelor?
1. Se produce prin consumul de peşte crud cu larve încistate

2. Carnea invadată cu larve încistate este sursa de invazie
3. Carnivorele se contaminează prin consumul de crustacee
4. Peştele infestant este sursa de invazie în Opistorhoză
Întrebarea 227.
Diagnosticul Dioctofimozei la carnivore?
1. După tabloul clinic

2. Hematurie
3. Examenul microscopic, segment de urină şi se identifică ouăle
4. Situaţia epizootologică
Întrebarea 228.
Tratamentul Dictofimozei la carnivore?
1. Ivomec
2. Tratament chirurgical
3. Medicamentos este inexistent
4. Prazicvontel
Întrebarea 229.
Setarioza ecvinelor şi bovinelor?
1. Este o Biohelmintoză fără manifestări clinice, se localizează la nivelul

seroaselor în cavitatea abdominală
2. Este o nematodă gastrointestinală
3. Este o geohelmintoză sezonică,animalele se invadează cu larve de studiul L3
36
4. Este o helmintoză care afectează animalele domestice cu localizare în diferite
organe
Întrebarea 230.
Setarioza bovinelor (numiţi agentul)?
1. Setarea bovis
2. Setarea ovis
3. Setaria labiato-pepillosa
4. Setarea labiato-bovis
Întrebarea 231.
Diagnosticul diferenţial în Dirafilarioza carnivorelor?
1. Spirucercoza angiostrongiloza
2. Hepatite, dermatite
3. Sindrom cardio-pulmonar, dermatite, leişmanioza
4. Leişmonioza
Întrebarea 232.
Tratamentul (Dirofilarii immitis)?
1. Anthelmintice specifice Dictilcarbomizin în doză de 25 mg-kg s.c.

concomitent, cardiotonice, vitaminoterapie
2. Preparate antihistaminice, diuretice şi regim alimentar
3. Antihelmintici şi terapia simptomatică
4. Ivomec 0,2 mg/kg s.c
Întrebarea 233.
Dictiofimoza carnivorelor?
1. Este o helmintoză ce infectează carnivorele, inclusiv şi omul, care se dezvoltă în bazinul renal, cavitatea
peritoneală
2. Dictiofimoza este o helmintozoonoză specifică numai la câine, care se dezvoltă în bazinul renal, esofag şi cord,
determinată de insectele hematofage
3. Este o helmintozoonoză ce afectează carnivorele şi omul determinate
de Dioctophyme renale care se dezvoltă în bazinul renal, uter, cavitatea
peritoneală, rareori în ficat
4. Dioctophyme renale din fam. Diactohymidae, care se dezvoltă în uter, cavitatea peritoneală, ficat
Întrebarea 234.
Dictiofimoza carnivorelor, biologie?

37
1. Parazitul adult elimină ou – larva – miracidiu- larva- peşte – câine, omul înge-
rând peşte crud
2. Ouăle paraziţilor se alimină în mediu exterior cu urina şi trec ciclul
evolutiv- larvă crustacee – peşte (G.D)
3. Parazitul-ou-mediul acvatic-crustacee-peşte (câine, omul)
4. Oul- larva – miracidiul – cercariu – peşte – câine, omul
Întrebarea 235.
Setarioza ecvinelor (Numiţi corect agentul)?
1. Setarea eguina-papillosa
2. Setarea labiato – papillosa din gen. Setarea
3. Setarea ecvi
4. Setaria eguina
Întrebarea 236.
Gangilovemoza (caracteristica)
1. Biohelmintoză întâlnită mai des la bovine, ecvine şi păsări

2. Helmintoză sezonieră cu o evoluţie cronică
3. Nematode din genul Gongylonema
4. Biohelmintoze cu caracter asimptomatic afectează esofagul la animale
Întrebarea 237.
Trichineloza (caracteristica generală)?
1. Parazitoze care se întâlnesc la toate speciile de animale, inclusiv şi păsări din

genul Trihinella, fam. Trichinelidae
2. Zooantropoză cu focalizate deosebită, stadiul adult în intestinul subţire,
larvele în musculatura striata
3. Antropozoonoză cu manifestări grave la om, se întâlneşte la rozătoare şi carnivore. Mediul adult în intestinul
subţire
4. Zoonoză cu manifestări clinice grave la om şi animale cu dezvoltare
intestinală în formă adultă şi musculară larvare în organismul aceloraşi
gazde
Întrebarea 238.
Trichineloza (etiologia)?
1. Trichinella spiralis, un parazit din clasa Nematodelor
38
2. Trichinella spiralis un parazit din clasa Cestodelor
3. Trichinella spiralis un parazit din clasa Nemathelmintes
4. Trichinella spiralis un parazit din clasa Trochocephalie
Întrebarea 239.
Parazitul Trichinella spiralis?
1. Parazitul adult de culoare albă, măsoară 1,5-2 mm şi 3-4 mm femela, care

este vivipară. Chisturile parazitului de formă ovală între fibrile musculare
2. Parazitul adult de culoare roză 1,5-2mm şi 3-4 femela, este vivipar. Larva se
localizează între fibrile musculare
3. Parazitul adult este de culoare albă de dimensiuni foarte mici până la 4m. lungime şi larva 90-100 microni
4. Parazitul adult este ovipar masculul 1,5-2 mm şi femela 3-4mm lungime, parazitează în picioruşele diafragmei
Întrebarea 240.
Evoluţia Trichinelozei?
1. Evoluţia ciclului în trichineloză de face prin dezvoltarea unei gazde de către

alta
2. Evoluţia autoheterohen în unele cazuri
3. Evoluţia de dezvoltă pe cale directă
4. Atât faza adultă cât şi cea larvară se dezvoltă în aceeaşi gazdă
Întrebarea 241.
Perioada de incubaţie (Trichineloză)?
1. Limitele medii sunt 10-20 zile

2. Variaza de la 5 până la 40 zile
3. Variaza în dependenţă de specie
4. Depinde de factorii climaterici – 3 zile
Întrebarea 242.
Modul de infestare a omului cu Trichinella spiralis?
1. Prin nerespectarea regulilor de igienă

2. Prin ingerarea larvelor cu apa, hrana
3. Se face de regulă prin carnea invadată de porc îngerată înainte de a fi
prelucrată termic
4. Carnea invadată în cavitatea stomacală sub acţiunea pensinei se eliberează
larva care în 5 zile devine adultă
Întrebarea 243.
39
Localizarea agentului Trichinella spiralis?
1. Localizarea chisturilor mai des în picioruşele diafragmei

2. Localizarea chisturilor în organele paranhimatoze
3. Localizarea chisturilor depinde de specia de animale
4. Localizarea chisturilor parazitului se face în diferiţi muşchi
Întrebarea 244.
Manifestările clinice în Trichineloză?
1. Febră, edeme, diaree

2. Durei abdominale, febră
3. Dureri musculare, eozinofilie, tulburări intestinale acute
4. Inapetenţe, prurit, dureri intestinale
Întrebarea 245.
Diagnosticul (Trichineloza)?
1. Metodele de imunodiagnostic
2. Testul ELISA
3. Metoda de Trichineloscopie
4. Examenul trichineloscopic şi metode digestiei artificiale pentru depistarea
larvelor
Întrebarea 246.
Diagnosticul diferenţial (Trichinelozei)?
1. În migraţiune larvele de ascarizi

2. Cu chisturile de sarcocystis
3. Cu cristale de terozin
4. Cu cisticercoza
Întrebarea 247.
Profilactica Trichinelozei?
1. Educarea populaţiei şi efectuarea controlului veterinar a carcaselor

2. Combaterea vagabondajului de pisici, câini şi deratizarea
3. Conform legislaţiei în vigoare (conduita)
4. Confiscarea şi prelucrarea carcaselor la animalele infestate
40
Întrebarea 248.
Trichocephaloza?
1. Geohelmintoze cu localizare gastrointestinală

2. Geohelmintoze din fam.Trichocepolidae cu localizare intestinală
3. Geohelmintoze cronice din gen.Trichoscephalus cu localizare în colon şi
cecum
4. Biohelminţi cu evoluţia cronică din gen. Trichoscephalus cu localizare în ce-
cum şi colon
Întrebarea 249.
Capilarioza (intestinală)?
1. Este o nematodă care afectează porumbeii cu localizare în intestinul subţire

cu mortalitate 80%
2. Parazitoza cu evoluţie sezonieră
3. Nematodoza intestinală la păsările domestice şi sălbatice
4. Este o Geohelmintoze care afectează galinaceele, anseriformele cu locali-
zarea în intestinul subţire şi cecum
Întrebarea 250.
Strongiloidoze (caracteristica)?
1. Helmintoze răspândite la animale crescute în condiţii neigienice

2. Helmintoze din genul Strongyloidas manifestate clinic:cutanate digestive şi
respiratorii la animalele tinere
3. Sunt helmintozoonoze din genul Strongylidas manifestate clinic prin:
tulburări cutanate, respiratorii, digestive, întreţinute necorespunzător
4. Toţi reprezentanţii gen.Strongyloidas sau pierdut capacitatea de a se dezvolta
în mediul exterior
Întrebarea 251.
Etiologia Strongiloidozei?
1. Strongiloidoza manifestată prin tulburări cutanate la animalele care se găses în condiţii neigienice. Specii mai
răspândite la ovone.S.popillosus sisransomi; S. stereorolis; S.avium la unele păsări sălbatice
2. Strongiloidas popillosus are 3,5-6mm lungime la oaie, capre; Strongiloidas
ransomi măsoară 3-4mm care se întâlneşte la porc; Strongiloidas stercora-
lis dimensiuni 1-2 mm se întâlneşte la om, câine, vulpi, pisici
3. Strongiloidas se dezvoltă în mucoasă şi muscată a intestinului subţire, iar lar-
vele în diverse ţesuturi cu unele varietăţi cuprinse între 2-9mm lungime pe 50-
95mm
4. Fam. Strongiloidas se întâlneşte la toate speciile de animale Strongiloidas popi-
41
llosus parazitează la oaie, capre, la porc - Strongiloidas stercoralis la pisică,
câini şi om
Întrebarea 252.
Contaminarea cu larve infestante (Strongyloidas)?
1. Transplacentar
2. Pe cale bucală
3. Galactogen
4. Transcutanat – în perioada migrării se transformă din L3 în L4 şi L5 pe cale bucală, galactogen, mai rar
transplacentar
Întrebarea 253.
Epidemiologie la Strongiloidoză?
1. Mecanismele de difuzare a paraziţilor se amplifică în sezoanele de primăvară şi toamnă cu L3

2. Exploatarea animalelor în adăposturi neigienice cu umezeală pe pardoseală
3. Receptivitatea animalelor depinde de specii, de vârstă, stările de gestaţie, subnutriţie
4. Sursele de infestare sunt animalele infestate, furajele, materiale de aşternut care conţin L3
Întrebarea 254.
Patogenie în Strongiloidoză?
1. În invaziile masive, acţiunea inflamatoare şi apariţia colibacilozei la animalele tinere, acţiune patogenă a larvelor
L3 în migraţie
2. În invaziile masive, larvele le traumatizează pielea, ţesutul conjunctiv subcutan, produc hemoragii la pulmon, la
reinfestare apar dermatoze alergice
3. În invaziile masive se produc microtraume în mucoasa şi submucoasa intestinală cu L3 , deschizând poarta
infecţiei
4. În invaziile masive, larvele L3 determină procese infecţioase, produce pneumonii, favorizează apariţia
salmonelozei
Întrebarea 255.
Imunitate în Strongiloidoză?
1. La tineret s-a dovedit imunitate transplacentară

2. Antigenele la animale determină apariţia anticorpilor precipitaţi, protectori, care induc starea de rezistenţă la
reinfestarea gazdelor
3. Imunitate nu se înregistrează la animalele adulte
4. Imunitatea de vârstă are loc la animalele adulte
Întrebarea 256.
42
Evoluţia Strongiloidozei?
1. Intensitatea invaziei (I I) este mai mare în timpul vierii

2. Strongiloidoza evoluează acut, subacut şi cronic la animalele tinere
3. Evoluează dependent de vârstă, specie şi intensitatea invaziei
4. Evoluează în forma cronică la animalele adulte
Întrebarea 257.
Modul de infestare a Strongiloidozei?
1. Per – os
2. Per – os, transcutanat, transplacentar, galactogen
3. Transplacentar, galactogen
4. Transcutanat, per – os
Întrebarea 258.
Diagnosticul Strongiloidozei la animale?
1. Examenul dermatologic
2. Condiţii de igienă şi alimentaţie. Examenul larvoscopic
3. Afecţiune digestivă, cutanată şi pulmonară
4. Examenul ovocaproscopic Fiuliborn
Întrebarea 259.
Diagnosticul diferenţial în Strongiloidozei?
1. Helmintoze gastrointestinale, râie, eimerioza, colibaciloză, salmoneloză, dermatite

2. De maladii cu forme pulmonare şi cutanate
3. Atrofii de subnutriţie
4. Dermatite medicamentoase, enterito-virale
Întrebarea 260.
Tratamentul Strongiloidozelor?
1. Fenbendazol, per – os 5 mg / kg m. c.
2. Dectomox 0,3 mg / kg s.c.
3. Ivomec 1 ml / 10 kg m. c.
4. Se folosesc antihelmintice per – os sau în formă injectabilă asociate cu unguente în aplicaţie locală
Întrebarea 261.
43
Profilaxia Strongiloidozei?
1. Sistemul de creştere în baterii

2. Depărtarea fecalilor
3. Dehelmintizarea periodică de 2 ori pe an
4. Îmbunătăţirea calităţii hranei, menţinerea uscăciunii pardoselii şi aşternutului
Întrebarea 262.
Acantocefalozele (etiologie)?
1. Biohelmintoza intestinală, afectează suinele mai rar mamiferele, provocată de Macrocanhorhyncus hirudinaceus
2. Biohelmintoza provocată de Macrocanhorhyncus hirudinaceus de culoare roşie, parazitează în intestinul subţire,
trompa este prevăzută cu 5-6 rânduri de croşete la palmipede
3. Biohelmintoza intestinală Macrocanhorhyncus hirudinaceus de culoare roşietică, masculul măsoară 5-10 cm,
femela 40-65 cm lungime, trompa prevăzută cu 5-6 rânduri de croşete
4. Helmintoza intestinală Macrocanhorhyncus hirudinaceus de culoare roză. masculul are 5-10 cm lungime şi
femela 40-65 cm, trompa este prevăzută cu 5-6 rânduri de croşete
Întrebarea 263.
Acantocefaloza (biologia)?
1. Monoxen cu larve de acanto

2. Gazda definitivă, gazda intermediară, complimentară
3. Diheterogen
4. Gazda intermediară coleoptere în 2 luni se formează larva infestantă
Întrebarea 264.
Acantocefaloza palmipedelor?
1. Agentul Polymorphus magnus se întâlneşte la palmipede în intestinul gros

2. Din fam. Polymorphidae, agentul Polymorphus magnus, P. minutus parazitează în intestinul subţire şi intestinul
gros
3. Agentul Polymorphus minutis în intestinul subţire
4. Fam. Polymorphidae, agentul Polymorphus magnus, P. minutis parazitează în intestinul subţire
Întrebarea 265.
Tabloul clinic (Acantocefaloza palmipedelor)?
1. Apetit diminuat
2. Diaree galben – verzuie
44
3. Primele simptome se observă la păsările tinere, la boboci după vârsta de 4 săptămâni, slăbire corporală
4. Caşexie pronunţată
Întrebarea 266.
Diagnosticul Acantocefalozei la palmipede?
1. Metoda ovo – larvoscopică

2. Metoda larvoscopică
3. Ovohelmintoscopic prin metoda de sedimentare
4. Metoda ovohelmintoscopică Fiuliborn
Întrebarea 267.
Arachnoze (râie) caracteristica?
1. Maladii cunoscute ca dermatite la animale, păsări produse de acarieni manifestându-se prin crustizări
paracheratoze
2. Sunt cunoscute sub denumirea de râie, cu mare contagiozitate manifestându-se prin prurit
3. Maladii provocate de acarieni, unii duc viaţa liberă, iar alţii sunt adoptaţi la parazitismul permanent sau temporar
4. Sunt cunoscute sub denumirea de scabii, care evoluează ca dermatoze sau dermatite produse de acarieni care
trăiesc pe suprafaţă şi în straturile intraepidermice
Întrebarea 268.
Râia sarcoptică la bovine?
1. Sarcoptoza bovinelor este o zoonoză provocată de Sarcoptes bovis, Psoroptes bovis cu caracter sezonier la
animalele tinere
2. Este produsă de Sarcoptis scabici var. bovis, paraziţii pătrund intradermic în timpul cald
3. Zoonoză, manifestându-se prin prurit provocat de agentul Sarcoptes bovis, Psoroptes bovis
4. Este o zoonoză manifestată prin dermatoză pruriginoasă provocată de agentul Sarcoptes bovis
Întrebarea 269.
Sarcoptoza bovinelor (biologia)?
1. Ciclul evolutiv se realizează în 7-12 zile

2. Ciclul evolutiv se realizează în 6- 8 zile
3. În timpul cald 7 zile, în timpul rece 12 zile
4. Ciclul evolutiv se realizează în 16-24 zile
Întrebarea 270.
45
Contaminarea Sarcoptozei bovinelor?
1. Aşternutul, zidurile, hrana

2. Contact direct
3. Prin intermediul personalului întrigitor
4. Contact indirect
Întrebarea 271.
Patogenie (Sarcoptes scabiei bovis)?
1. Sarcoptii pătrund printre straturile opidermice, se înmulţesc rapid,

acţionează mecanic iritativ, formarea florei patogene
2. Saliva , productele metabolice au acţiune toxică locală provocând prurit
3. Prin deschiderea veziculelor şi pustulelor se formează cruste de consistenţă
variabilă
4. La infestările masive se observă edeme intercelulare dermatoze alergice
Întrebarea 272.
Diagnosticul (Sarcoptes scabiei bovis)?
1. Confirmarea se face prin examenul microscopic al crustelor raclate, cât

mai profund
2. Clinic, prurit, depilaţii, tulburări discheratozice
3. Depilaţiile şi cruste
4. Prurit, cruste
Întrebarea 273.
Tratamentul şi profilaxia Sarcoptes bovis?
1. Se folosesc preparate acaricide concomitent cu vitamine

2. Aplicările sunt prin spălare, aspersare, înbăire sau înceţii
3. Deparazitarea adăpostului cu soluţie de acaricid
4. Acaricide utilizate acum sunt: avermectinele, organofosforice, soluţii, emulsii, spray-uri, unguente, pulberi
Întrebarea 274.
Râia Psoroptică la cabaline şi bovine?
1. Prosoptişii parazitează pe piele în piele, depun ouă, provoacă o prurită contagi-

noasă
2. Psoroptoza evoluează mai ales toamna şi iarna în adăposturi, ciclul de dezvol-
46
tare este de 15-20 zile
3. Prosoptişii nu formează galerii, se dezvoltă în colonii la suprafaţa pielii,
printre cruste, la baza cozii, pe crupă, greabăn
4. Prosoptişii sunt mai des întâlniţi la cabaline şi bovine în timpul cald
Întrebarea 275.
Simptome în Psoroptoza bovinelor şi cabalinelor?
1. Simptomele apar după 8-10 zile cu manifestări specifice prurit, pseudo-tundere,

cruste
2. Apare după 8-10 zile de la infestare sau mai târziu, manifestate prin
prurit intens, pseudo-tundere
3. Apar la animalele tinere în timpul iernii, prin forma de cruste de a cuprinde
zone vecinate, mai de la greabăn
4. Animalele din cauza pruritului nu se pot hrăni, slăbesc sunt mai receptive
Întrebarea 276.
Diagnosticul Psoroptozei la cabaline, bovine?
1. Situaţia epizootologică, tabloul clinic, diagnosticul de laborator prin

examinarea crustelor
2. Diagnosticul poate fi confirmat numai după excluderea hematopinozei
3. Diagnosticul se confirmă dup depilaţii şi crustizări
4. Diagnosticul se confirmă prin examinarea animalelor
Întrebarea 277.
Tratamentul Psoroptozei la bovine şi cabaline?
1. Amitroz din sol. De 12,5% s.a. se foloseşte 2-4 ml la un litru H2O (apă)
2. Avermectinele se folosesc, au o eficacitate foarte bună
3. Dohlofos 1%
4. Preparate care nu provoacă iritaţii cutanate
Întrebarea 278.
Râia Psoroptică – Etiologia ?
1. Psoroptes ovis, cornul oval alungit cu rostrumul ascuţit şi membrele dezvol-

tate
2. Psoroptes ovis-corpul oval, femela lipsită de perechea a treia de picioare
3. Psoroptes communis var, ovis are corpul oval alungit cu rostrumul conic şi
membrele dezvoltate
4. Psoroptes communis var. ovis parazitează pe corpul animalelor în 10-20 zile
47
sau mai mult
Întrebarea 279.
Râia Psoroptică – Epidemiologia ?
1. Mieii cât au corpul învelit cu blană scurtă sunt mai puţin invadaţi II- este mai
mică
2. Sursele sunt ovinele şi obiectele contaminate. Extinderea şi agravarea
focarelor se produce în timpul rece
3. Receptivitatea ovinelor adulte este foarte mare în timpul verii
4. Berbecii în timpul mante sunt sursa de invazie
Întrebarea 280.
Râia Psoroptică - Patogeneza ?
1. Pruritul se datoreşte mobilităţii acarienilor

2. Apar edeme, formarea de viziculo-puscule urmate de crustuzări abudente
3. Psoroptişii se dezvoltă în toate stadiile pe suprafaţa pielii, provocând
fenomene cutanate
4. Scărpinarea animalelor de obiecte agravează leziunile pielii depilaţiile şi
favorizează inocularea florei docteriene
Întrebarea 281.
Râia Psoroptică - Simptomele?
1. După 15-20 zile apar primele simptome, manifestate prin prurit, eritem,
regiunile greabănului, dorso-lombară, toracică ş.a.
2. Tendinţa de scărpinare a oilor în timpul călduros
3. Lâna are aspect fulguit datorită smocurilor smulse
4. Nelinişte, inapetenţe, slăbire accentuată şi caşexie
Întrebarea 282.
Diagnostic în Psoroptoza ovinelor?
1. Proporţii sunt vizibile dacă se pun crustele pe un fon negru. Metode de laborator Baerman
2. În infestaţiile slabe se foloseşte metoda Rodinova
3. Se colectează cruste de pe locurile afectate şi se examinează la microscop
4. Se efectuează diagnosticul diferenţial de ectoparazitoze: malofagoză, helmintodermatoză, dermatofiloză,
dermatomicoză
Întrebarea 283.
Tratamentul Psoroptozei la ovine?

48
1. Creolină 7%
2. Dihlofos 1%
3. Butox sol. 0,6%
4. Avermectinele în doza de 0,1-0,4 mg/kg s.c. repetat la 10-14 zile
Întrebarea 284.
Râia chorioptică (caracteristica)?
1. Chorioptoza este foarte rar întâlnită, cu evoluţie sporadică

2. Paraziţii trăiesc între cruste, la suprafaţa epidermei
3. Este posibilă transmiterea interspecifică
4. Acaroză a pielii din regiunea membrelor cu contagiozitate slabă
Întrebarea 285.
Râia sarcoptică la suine (caracteristica)?
1. Zoonoză cutanată gravă extrem de contagioasă la porc, evoluează acut şi cronic manifestată cu prurit
provocată de Sorcoptus suis
2. Zoonoza cutanată gravă, manifestându-se prin depilaţii sau ca dermatită
3. Scabia contagioasă care evoluează în formă cronică la suinele adulte
4. Râia la suine este o zoonoză, paracheratoză, slăbire produsă de Sorcoptus scabie var.suis
Întrebarea 286.
Contaminarea Scabiei la suine?
1. Prin materialul însămânţător

2. De la vierii reproducători
3. Prin hrana contaminată
4. Se face direct prin contactul porcilor bolnavi cu cei sănătoşi şi indirect prin obiecte infestante
Întrebarea 287.
Tratament (Sarcoptes suis)?
1. Sol. De pelin – îmbăiere

2. Curativ: Avermectinele în doză de 0,3 mg/kg cu repetarea peste 7 zile.
Butox, emulsie 1-2% prin aspersare pe corp, cu repetare la 14 zile
3. Solidol – emulsie cu eficacitate 100%
4. Ulei – aplicat prin aspersare pe locurile afectate
Întrebarea 288.
49
Profilaxia Sarcoptozei la suine?
1. Animalele bolnave de sacrificat

2. De folosit Avermectinele cu interval de 7-zile până la însănătoşire
3. De efectuat 2-3 tratamente cu efectuarea deparazitării adăposturilor
4. După stabilirea diagnosticului animalele bolnave vor fi izolate şi tratate
Întrebarea 289.
Demodicia la câini (caracteristica)?
1. Agentul Demodex caniş, fam. Demodecidae, ciclul biologic 30 zile

2. Sunt paraziţi care se dezvoltă în foliculii piloşi
3. Este determinată de Demodex caniş, manifestându-se prin dermatite acu-
moasă, pustuloasă şi foliculită
4. Demodicia, semnalată la numeroase specii de mamifere dintre care la câine evoluează grav
Întrebarea 290.
Simptome Demodicia la câine?
1. Boala evoluează în 3 forme după o incubaţie de 6-8 săptămâni

2. Forma foliculară este însoţită de depilaţii, pielea, dureroasă cu un miros respin-
gător
3. Forma pustuloasă decurge 3 luni, fără să afecteze starea generală a animalului,
4. Forma uscată apare pe suprafeţe mici, uşor detaşabile
Întrebarea 291.
Râia notoedrica la pisică?
1. Afectează regiunea capului exprimată prin dermatită

2. Râia afectează membrele anterioare la pisică
3. Paraziţii printre straturile epidermice formând galerii
4. Afectează numai pisicile de rasă tânără
Întrebarea 292.
Râia cnemidocoptică?
1. Se întâlneşte la găini care depăşesc vârsta de un an şi la cocoşi

2. Incidenţa este mai mare la păsările colorate în comparaţie cu cele albe
3. Este o dermatoză crustoasă proliferativă cronică a picioarelor la păsări,
găini, curci, fazani
50
4. Cnemidocapţii pot afecta pielea crestei şi a bărbiţelor
Întrebarea 293.
Manifestările clinice (Cnemidocuptes mutans)?
1. Evoluţia bolii depinde de )IS), intensitatea invaziei şi apare după 6-12 luni
2. Se manifestă prin prurit, păsările ciupesc cu insistenţa solzii picioarelor
3. Manifestările clinice sunt mai evidenţiate la cucoşi
4. Pasărea bolnavă prezintă şchiopături şi slăbeşte
Întrebarea 294.
Tratamentul păsărilor afectate cu râia picioarelor (Cnemidocaptoză)?
1. Se recurge la sacrificarea păsărilor bolnave

2. Acaricide sub formă de soluţii
3. Se supun tratamentului doar păsările de mare valoare
4. Eutonosia
Întrebarea 295.
Acarioza dermanisică?
1. Stabilirea infestaţiei se bazează pe controlul în timpul nopţii

2. Dermanyssus gallinae - este un parazit temporar care poate ataca şi mamiferele
3. Se întâlneşte la păsările domestice şi sălbatice provocate de Dermanyssus
gallinae?
4. Parazitează pe corpul păsărilor numai în timpul nopţii
Întrebarea 296.
Diagosticul demodecozei la câini (Demodex canis)?
1. Unii autori consideră că demodacsii sunt depistabili pe pielea câinilor

2. În faza de început este deficit de precizat
3. Se impune cunoscând situaţia epizootologică, clinica
4. Se impune precizarea diagnosticului pe baza examenului microscopic
Întrebarea 297.
Tratamentul demodocozei la câini?
1. Hipodermin – Hlorofos – 0,15mg/kg, cu interval de 7 zile

51
2. Tratament specific în normalizarea funcţiei pielii
3. Acoricide + imunomodulatoare + tratament simptomatic
4. Folosirea sulfului
Întrebarea 298.
Râia otodectică (caracteristica)?
1. Evoluează ca otită în asociaţie cu alte parazitoze

2. Afectează regiunile capului, în urechi
3. Boala prezintă importanţă la câini, capre
4. Acarioza afectează conductul auditiv extern la câine, pisică, vulpe şi alte
carnivorelor
Întrebarea 299.
Otodectoză (Etiologie)?
1. Otodectes cati
2. Otodectes cynotis
3. Este produsă de Otodectes canis şi O.cati
4. Otodectes canis
Întrebarea 300.
Simptome în Otodoczozei?
1. În ureche se formează cruste şi o masă brună, obturând conductul

2. Mişcări repetate a capului
3. Animalele se lovesc cu membrele în conductul auditiv
4. Prurit intens la nivelul urechii
Întrebarea 301.
Tratamentul Otodoctozei?
1. Local soluţii sau emulsii

2. Avermectine administrate în doză de 0,4 mg/kg m.c. la pisică, şi 0,2 mg/kg
m.c. la câine
3. Amitroz aplicat local
4. Antibiotici concomitent cu acaricide
Întrebarea 302.
Tratamentul dermanisiusei la păsări?
52
1. În adăposturi se aşează băi cu nisip sau cenuşă

2. Diclofos 0,25% aplicat în biotopuri
3. Măsuri de carantinizare a păsărilor cu suspiciune şi aplicarea tratamentului
4. Avermectinele
Întrebarea 303.
Varooza, caracteristica (Varoa jicabsoni)?
1. Varoa jacobsoni, afectează puetul albinelor, atacând pagube

2. Dezvoltarea acarianului în celulele de trântori
3. Este o ectoporozitoză afectează puetul şi albinele adulte
4. Ectoparazit la albinele lucrătoare
Întrebarea 304.
Simptome în varrooza albinelor?
1. Pe lângă stupul de albine se observă albine moarte sau vii cu aripile diformate
2. Puetul şi albinelor sunt slăbite, în celule se găsesc larve şi nimfe moarte
3. Albinele îşi încetează activitatea
4. La controlul zilnic pe corpul albinelor se observă prezente acarienilor
Întrebarea 305.
Tratamentul Varoozei?
1. Acaricide utilizate se aplică sub forma de fumegaţii, pudraj, evaporarea

2. Varoa-Dust
3. Gecsihol
4. Timol
Întrebarea 306.
Acţiunea patogenă a Hipodermozei?
1. Se datorează traumatizării şi perforării pielii pentru traversarea larvelor

L1 – L2 şi L3 formarea unor noduli în ţesutul conjuctiv subcutan
2. Se manifestă prin reacţii iritative cu acţiune toxică prin inoculare microflorei
patogene
3. Se datorează unor inflamaţii hemoragice în organele afectate
53
4. Larvele de Hipodemoză provoacă o acţiune toxică, mecanică, spoliatoare
Întrebarea 307.
Tratamentul Hipodermozei la bovine?
1. Ivomec F (care conţine clorsulon)

2. Tratamentul se aplică taurinelor de la vârsta de 3-4 ani
3. Avermectinele sub formă de microdoze, 1mg/kg animal
4. Ivermectinele în doză de 0,2 mg/kg s.c. o singură administrare
Întrebarea 308.
Profilaxia Hipodermozei?
1. Combaterea insectelor adulte

2. Tratament specific în timpul de toamnă sau iarnă, au efect profilactic şi tera-
peutic
3. Sterilizarea masculilor prin iradiere în biotopuri
4. Ansamblul măsurilor profilactice se bazează în intervenţii asupra tuturor
formelor evolutive ale hipodermelor: larvă, adult, ouă, nimfă
Întrebarea 309.
Estroza (caracteristica)?
1. Este o rinosinusită care afectează animalele, omul, este produsă de larvele

insectei Oestrus ovis
2. Este o rinosinusită cronică caracterizată prin strănut, jetaj micropurulent,
sindrom nervos
3. Este maladie sezonieră, caracterizată prin strănut, jetaj, mişcări în manej
întâlnindu-se în timpul verii
4. Este o boală parazitară cu evoluţie sezonieră, caracterizată prin strănut, care
afectează animalele tinere
Întrebarea 310.
Entomoze?
1. Ord.Diptera sunt prevăzute cu două perechi de aripi, unele parazitează în sta-

diul larvar la om şi animale, altele sunt adaptate temporar pe corpul animalelor
în stadiul adult
2. Ord. Diptera, sunt insecte care în stadiul larvar, adult, parazitează pe corpul
animalelor provocând îmbolnăviri cunoscute sub denumirea de antomoze
3. Ord. Diptera, sunt prevăzute cu o pereche de aripi, unele parazitează
în stadiul larvar producând miaze la om şi animale, altele sunt adaptate parazitism temporar în stadiul adult
4. Ord.Diptera sunt prevăzute cu aripi scurte care parazitează în stadiul larvar la
54
animale, om iar în stadiul adult provoacă parazitism temporar, cum sunt taba-
nidele, culicidele
Întrebarea 311.
Gastrofiloza (caracteristica)?
1. Este o mioză sezonieră care afectează ecvinele producând tulburări

digestive şi generale, este determinată de parazitism cu formă larvară
2. Este o mioză care se întâlneşte în sezonul de iarnă, în zonele temperate, pe par-
cursul anului cu specii din fam. gastrophilidae
3. Este o mioză care afectează cabalinele adulte, provocând dereglări digestive
întâlnindu-se în tot timpul anului
4. Este o mioză cronică, care se întâlneşte numai la ovine, producând tulburări
digestive ale formelor larvare a mai multor specii de gastrofilus
Întrebarea 312.
Ciclul evolutiv la Gastrofiloză?
1. Din primăvară şi până toamna 5-7 luni

2. Până la stadiul adult 3-5 luni
3. Durează cel mai lung 7-9 luni
4. Se desfăşoară 10 luni
Întrebarea 313.
Locul de parazitare a larvelor Gssteraphilus?
1. În cavitatea bucală
2. Duoden
3. Tactul castro-intestinal pe mucoasa stomacală
4. Rect
Întrebarea 314.
Tratamentul gastrofilozei la cai;
1. Moldbendazol 20 mg/kg
2. Avermectinele (Equalan), dozaj 0,2 mg/kg s.c.
3. Rombendazol - 10 mg/kg
4. Albendazol – 7,5 mg/kg
Întrebarea 315.
Hipodermoza (caracteristica);?
55
1. Este o mioză cu dereglări a canalului rahidian, cardiovascular şi afecţiuni cuta-

nate în zona dorso-lombară
2. Este o mioză, manifestându-se prin afecţiuni cutanate
3. Este o mioză specific bovinelor cu evoluţie sezonieră produsă de larvele
4. Este o mioză cronică, cu evoluţie sezonieră, produsă de localizarea
subcutan a larvelor din genul Hypodermă, manifestată prin formarea unor
noduli în regiunea dorso-lombară
Întrebarea 316.
Epidemiologia hipodermozei?
1. Insectele atacă bovinele la păşune sau în padocuri în timpul uscat producând

reacţii de compartiment
2. Zborul femelelor de Hypoderma pentru depunerea ouălor se face în timpul zilei
şi este zgomotos
3. Contaminarea se face în timpul cald, în zonele deluroase la animale venite din
alte regiuni
4. Contaminarea se face începând din iunie şi se continuă până în septembrie.
boala este mai frecventă unde condiţiile ecologice favorizează dezvoltarea formelor libere a insectelor
Întrebarea 317.
Parazitismul cu diptere înţepătoare?
1. Sunt insecte temporar pe corpul ovinelor, care aduc pregudii economice

2. Tabanidele, culicidele, simulidele ş.a. sunt diptere înţepătoare, purtători de di-
feriţi agenţi infecţioşi
3. Insecte înţepătoare, hematofage, care duc o viaţă liberă , această categorie cu-
prinde: tabanidele, culicidele şi simulidele
4. Insecte cu prezente unei perechi de aripi, hematofagi transmiţători ai
unor viroze, bacterioze, protozooze, sau gazde intermediare
Întrebarea 318.
Brauloza albinelor?
1. Intensitatea invaziei cu Braula coeca este mai mare pe trântori

2. Agentul Braula coeca, parazit specific albinelor melifere
3. Braila coeca – parazitară pe puitul albinelor
4. În condiţii favorabile se dezvoltă în afara albinelor
Întrebarea 319.
Malofagoza?
56
1. Malofogozde sunt permanente, femelele sunt ovigere
2. Parazitism cutanat, provoacă pseudotundere
3. Paraziţi permanenţi la mamifere şi păsări, provoacă prurita sezonieră,
hrănindu-se cu celule epidermice, fire de păr, lână sau pene
4. Malofogoza provoacă implicaţii zooeconomice, scăderea producţiei de ouă
Întrebarea 320.
Patogeneza în Estroza ovinelor?
1. Estroza este asociate cu asociată cu listerioza fert ce ar implica acţiunea pato-

genă
2. La nivelul mucoasei se produc hemoragii, iritaţii provocate de spinii larvelor
3. Sinuzită, cu inflamaţii sero-mucoase, muco-purulente leziuni grave
4. Acţiune iritativ-inflamatoare şi inoculatore la nivelul mucoasei nazale
Întrebarea 321.
Diagnosticul diferenţial a Estrozei?
1. Se face faţă de cenuroză, care afectează numai tineretul ovin

2. Encefalită
3. Tulburări nervoase
4. Listerioza
Întrebarea 322.
Tratamentul Estrozei la ovine?
1. Mebendazol 15mg/kg
2. Albendazol 7,5mg/kg
3. Deramentin 0,2mg/kg s.c.
4. Avermectinele, în doză de 0,2mg/kg corps.c.; Clorantel, 10mg/kg
Întrebarea 323.
Parazitismul cu Melophogus ovinus?
1. Sunt paraziţi hematofagi cu dimensiuni de 4-6mm şi culoare cafenie - roşcată

2. Paraziţi care favorizează transmiterea de agenţi patogeni
3. Parazit cutanat permanent la ovine care afectează toate vârstele
4. În condiţii neigienice şi în sezonul cald se întâlnesc numai la tineretul ovin
Întrebarea 324.
Simptome în hipodermoză?
57
1. Noduli hipodermici, care apar în regiunea dorso-lombară începând cu lu-

nime ianuarie-februarie
2. Animalele slăbesc, pierd în greutate, apar tulburări ale glutiţiei
3. Simptome apar în timpul zborului hipidermelor în faza de depunere a ouălor
4. Pareze şi paralizii în timpul iernii.
Întrebarea 325.
Diagnosticul hipodermozei la bovine?
1. Certitudinea diagnosticului este confirmată de migrarea larvelor

2. Metodele serologice ELISA
3. Uşurinţa unui simplu examen al nodulilor din regiunea dorso-lombară în
sezonul de iarnă-primăvară
4. Depistarea ouălor pe corpul animalelor
Întrebarea 326.
Tratamentul hipodermozei la ovine?
1. Avermectinele în doză de 0,2mg/kg s.c. o singură administrare

2. Cardiorespiratorii
3. Terapia simptomatică
4. Vitominoterapie (B1)
Întrebarea 327.
Estroza - (caracteristica)?
1. Este o miază sezonieră cu evoluţie cronică

2. Rinosinusita, sezonieră, caracterizată prin strănut, jetaj, sindrom nervos
3. Este o maladie sezonieră ovinelor şi caprinelor
4. Agentul care provoacă maladia Oestrus ovis
Întrebarea 328.
Hipodermoza bovinelor (caracteristica)?
1. Hipodermoza se întâlneşte la toate animalele şi păsări cu evoluţie sezonieră

2. Este o miază cu evoluţie sezonică, cu localizarea subcutană a larvelor din
genul Hypoderma
3. Boala cunoscută sub denumirea de streche
4. Formarea unor noduli pe corpul animalelor cu caracter purulent
58
Întrebarea 329.
Hipodermoza – etiologia?
1. Maladia este sezonică vara-parazitează Hypoderma bovis iar toamna Hypo- lin-
catum
2. Agentul etiologic Hypoderma bovis se întâlneşte la bovine, Hypoderma lincatul
la alte specii de animale
3. Adulţii de hypoderma bovis şi Hypoderma lincatum au dimensiunile de 11-13
mm lungime masculul şi 15-17mm femela
4. Boala este provocată de Hypoderma bovis şi H.lincatum
Întrebarea 330.
Hipodermoza. Epidemiologia?
1. Se întâlneşte mai frecvent în podişuri ferite de vânt, unde se dezvoltă stadiile

adulte a insectelor
2. Contaminarea taurinelor se face în luna mai-iunie care sunt mai active a insec-
telor
3. Boala este mai frecventă în zonele deluroase unde condiţiile ecologice favori-
zează dezvoltarea formelor libere insecte
4. Contaminarea taurinelor se face începând din iunie şi se continuă până la
finele lui septembrie
Întrebarea 331.
Acţiunea patogenă a Hipodermozei?
1. Traumatizării, perforării, pielii cu acţiune toxică cu procese inflamatorii

2. Acţiune mecanică provocate de larvele L1- L2 - L3
3. Acţiune spoliatoare cu proprietăţi antigene
4. Procese necrotice, inflamaţii în regiunea dorso-lombară
Întrebarea 332.
Hematopinoza: Parazitismul cu păduchi (caracteristica)?
1. Se caracterizează prin prurit

2. Slăbire accentuată, prurit în timpul verii
3. În infestaţii masive se determină ca dermatoză
4. Parazitoza cutanată întâlnită mai frecvent în sezonul rece, produs de
insecte din ord. Anoplura
Întrebarea 333.
59
Locul de localizare a insectelor Anoplură?
1. În partea anterioară a corpului

2. În jurul cozii, producând prurit
3. Pe suprafaţa pielii gazdelor, preferă la cap, pe urechi, greabăn, la baza
coarnelor, laturile gâtului
4. Pe ambele părţi a canalului rahidian
Întrebarea 334.
Diagosticul hematopinozei la animale?
1. La animalele cu pielea pigmentată nu se observă

2. Anoplurile se observă pe piele, ouăle de insecte sunt aşezate în rând, având
nuanţa albicioasă
3. Prurit pronunţat
4. Se observă la microscop afectând frotiuri
Întrebarea 335.
Parazitismul cu pulicide (combatere)?
1. Preparate desensibilizante
2. Se folosesc preparate pulbere pe tot parcursul anului
3. preparate antiinflamatorii
4. Spălarea cu insecticide 0,5-1,5% a adăposturilor şi folosirea invermectine-
lor la animale
Întrebarea 336.
Parazitismul cu ploşniţe (caracteristica)?
1. Se întâlneşte la toate speciile de animale şi păsări

2. Este determinată de dermatite pruriginoase
3. Se întâlneşte la om şi păsări, transmiţând Leişmanioza la câini şi tubercu-
loza la om şi pseudopesta la păsări
4. Ectoparazitism temporar, fiind hematofage
Întrebarea 337.
Ciclul evolutiv la dezvoltarea ploşniţelor?
1. Se dezvoltă în crăpături, larvele L1- L2- L3 iar adulţii trăiesc pe corpul animalelor
şi păsărilor
60
2. Dezvoltarea insectelor la rădăcina părului, a penelor, ou – nimfă-larva 1-2-3 şi se hrăneşte cu sânge
3. Dezvoltarea insectelor în biotopuri din mediul ambiant, pereţii şi mobili-
erul din locuinţe, cuibare, baterii, în adăposturile păsărilor, ou-nimfă-
după 5 năpârliri devin adulţi în circa 28 zile
4. Dezvoltarea insectelor pe corpul animalelor parazitate şi a utilajului, se dezvoltă din ou-nimfă-protonimfă şi
imago
61

Boli Parazitare Toate 15 Temepentru Test

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Boli Parazitare Toate 15 Temepentru Test

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Boli parazitare // întrebări - 337

2.Specificitate în bolile parazitare poate fi:?

3.Specificitatea relativă în bolile parazitare?

4.Mecanismele de apărare ale gazdelor?

10.Trichomonos foetus (manifestări clinice)?

11.Trichomonos foetus (diagnosticul)?

12.Trichomonos foetus (tratamentul)?

13.Trichomonos foetus (profilaxia)?

19.Piroplasmoza decurge: (simptome)?

21.Piroplasmoza (diagnosticul diferencial)?

22.Piroplasmoza (diagnosticul diferencial)?

25.Complexul de măsuri în Piroplasmoză?

27.Babezioza bovină este produsă de agentul?

29.Sursa de invazie a Babeziilor?

30.Manifestările morfopatologice în Babezioză?

33.Diagnosticul diferenţial în Babezioză?

36.Theileriozele (caracteristica bolii)?

37.Etiologia. Theileriozele la specie?

38.Date la epidemiologice a Theileriozelor?

41.Diagnosticul diferencial al Theileriozei?

2.Ciclul biologic al Coccidiilor?

5.Faza schizogonică a coccidiilor se petrece:?

6.Faza sporogonică a coccidiilor se petrece:?

11.Eimerioza puilor de găină?

13.Localizarea Coccidiozei (E. tenella)?

14.Localizarea agentului (E. brunetti) la puii de găină?

15.Localizarea agentului (E. mivati) la puii de găină?

16.Timpul de sporulare a oociştilor în mediul ambiant?

17.Modificările morfopatologice în coccidioză depind:?

19.Diagnosticul în Eimerioză se bazează pe:?

21.Eimerioza la iepuri (agentul etiologic)?

22.Epidemiologia coccidiozei la iepuri?

23.Evoluţia coccidiozei la iepuri?

24.Modificările morfopatologice în coccidioza la iepuri?

25.Simptome la iepuri în coccidioză?

26.Diagnosticul în coccidioza lepurină?

27.Diagnosticul diferenţial în coccidioza la iepuri?

2.Diagnosticul necropsic Toxoplasmozei?

4.Diagnosticul (Toxoplasma gondii)?

8.Date epizootologice în Toxoplasmoză?

9.Diagnosticul diferenţial al Toxoplasmozei?

13.Diagnosticul diferenţial în sarcocistoză?

Clasa Trematoda cuprinde un număr de subordine:?

Ciclul evolutiv Fasciola hepatică se desfăşoară:?

Ciclul evolutiv Dicrocelium lanceatum?

Fasciola hepatică (etiologie)?

Ciclul biologic (Fasciola hepatică)?

Gazda intermediară (Fasciola hepatică)?

Imunitatea (Fasciola hepatică)?

Modificări morfopatologice (Fasciola hepatică)?

Simptome specifice (Fasciola hepatică)?

Diagnosticul în fascioloză se efectuează prin metoda:?

Preparate folosite în tratamentul Fasciolozei?

Forme invazionale la Dicrocelioză?

Locul de parazitare a agentului (Dicrocelium lanceatum)?

Simtoma (Dicrocelium lanceatum)?

Diagnosticul de laborator în Dicrocelioză?

Paramfistomoza (P. cervi)?

Opistorcus felineus parazitează:?

Paraziţii Taenia solium şi Taenia şagrinata?

Paraziţii Taenia solium şi Taenia saginata (etiologie)?

Paraziţii Taenia solium şi Taenia saginata (evoluţia)?

Contaminarea gazdei definitive în Cisticeroză?