Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Partea 1
Tema01
Întrebarea 1.
Ce reprezintă Integrarea Economică Europeană:
1. trebuie privită ca un scop în sine;
2. este un mijloc de atingere a unor obiective economice, sociale şi politice şi se referă atât la integrarea
pieţelor, cât şi a politicilor economice;
3. este un mijloc de atingere a unor obiective economice, sociale şi culturale;
4. se referă la integrarea pieţelor;
Întrebarea 2.
Ce desemnează forma bazică de apropiere între două sau mai multe state, care participă în
comun la realizarea unui obiectiv economic concret:
1. colaborarea economică.
2. uniunea vamală;
3. uniunea economică;
4. cooperarea economică;
Întrebarea 3.
Care din următoarele grupe de ţări au semnat în 1951 Tratatul de Constituire a
Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului (CECO):
1. Belgia, Olanda, Luxemburg, Germania, Franţa, Austria;
2. Franţa, Belgia, Germania, Italia, Luxemburg, Olanda;
3. Marea Britanie, Italia, Belgia, Austria, Olanda, Spania.
4. Germania, Franţa, Belgia, Italia, Olanda;
Întrebarea 4.
Ce motivaţie a avut planul lui Schuman promovat la 9 mai 1950 de către Robert Schuman:
1. faptul că Belgia, Germania,Luxemburg şi Olanda erau dezavantajate în privinţa cărbunelui şi oţelului.
2. faptul că Franţa, Italia şi Luxemburg erau dezavantajate în privinţa oţelului,iar Belgia, Germania şi
Olanda erau dezavantajate în privinţa cărbunelui;
3. faptul că ţările mai sus menţionate aveau interese politice contradictorii.
4. faptul că Belgia, Germania şi Olanda erau dezavantajate în privinţa oţelului
Întrebarea 5.
Care sunt organismele financiare ale Uniunii Europene:
1. Banca Europeană de Investiţii;
2. Şcoala Europeană de Administraţie;
3. Banca Centrală Europeană.
4. Banca Europeană de Investiţii şi Banca Centrală Europeană;
Întrebarea 6.
Care sunt potenţialele avantaje ale integrării economice:
1. liberalizarea pieţelor.
2. toate variantele de răspuns sunt corecte;
3. capacitatea de negociere crescută;
4. eforturile în comun pentru a obţine o mai bună utilizare a forţei de muncă;
Întrebarea 7.
Întrebarea 13.
În cadrul cărei reuniuni a fost creata Convenţia pentru viitorul Europei:
1. Tratatului de la Amsterdam.
2. Tratatului de instituire a CEE;
3. Actului Unic European;
4. Constituţiei Europene;
Întrebarea 14.
Care din următoarele grupe de ţări au participat la fondarea Comunităţii Europene a
Cărbunelui şi Oţelului (CECO):
1. Franţa, Germania, Italia, Belgia, Austria, Olanda;
2. Franţa, Germania, Italia, Belgia, Austria, Olanda, Italia.
3. Belgia, Olanda, Luxemburg, Germania, Franţa, Austria;
4. Belgia, Olanda, Luxemburg, Germania, Franţa, Italia;
Întrebarea 15.
În ce an a fost semnat tratatul de la Maastricht:
Întrebarea 17.
Întrebarea 3.
La ce dată a fost desfiinţat controlul vamal intercomunitar:
1. 1 ianuarie 2001;
2. 1 ianuarie 2002.
3. 1 ianuarie 1993;
4. 1 ianuarie 1990;
Întrebarea 4.
Câte categorii de monede aveau în vedere la convenţia din 24 ianuarie 1857, între Austria
şi Prusia, alături de alte state participante la Uniunea Vamală:
1. Monede comerciale, folosite în relaţiile cu alte state, din afara Uniunii.
Întrebarea 9.
Ce presupune liberalizarea serviciilor în cadrul Uniunii Europene:
1. mişcarea liberă a consumatorilor;
2. mişcarea liberă a prestatorilor;
3. mişcarea liberă a persoanelor.
4. mişcarea liberă a consumatorilor şi mişcarea liberă a persoanelor;
Întrebarea 10.
Care sunt formele de integrare economică în funcţie de criteriul economic, politic,
geografic şi în funcţie de măsura în care sunt atinse obiectivele în plan economico-social şi
politic:
1. piaţa comună;
2. zona de liber schimb.
3. uniunea vamală;
4. crearea unui spaţiu economic comun;
Întrebarea 11.
Care a fost prima categorie de servicii financiare care a fost complet liberalizată pe piaţa
internă:
1. serviciile de asigurări;
Întrebarea 13.
Care este instrumentul principal în funcţionarea Politicii Comerciale Comune (PCC):
Întrebarea 7.
În ce stat cota regiunilor defavorizate din zona agrară este cea mai mare:
1. Luxemburg;
2. Danemarca.
3. Olanda;
4. Belgia;
Întrebarea 8.
Care din următoarele tipuri de preţ se aplică importurilor la intrarea în Comunitatea
Europeană cu scopul de a proteja producţia europeană:
1. preţul indicative;
2. preţul de intervenţie;
3. preţul prag;
4. preţul orientativ.
Întrebarea 9.
Pentru care tipuri de produse se fixează preţul de intervenţie:
1. produsele importate;
2. produsele stocate.
3. produsele exportate;
4. produsele excedentare;
Întrebarea 10.
Ce prezintă susţinerea financiară a furnizorilor pentru procurarea seminţelor şi
Întrebarea 13.
În conţinutul cărui document impunerile Comisiei Europene se referă la reforma Politicii
Agricole Comune:
1. Cartea Albă;
2. Tratatul de la Roma;
3. Cartea Verde;
4. Actul Unic European.
Întrebarea 14.
De către cine dintre următorii nominalizaţi mai jos a fost propusă reforma Politicii
Agricole Comune:
1. Josep Borrell;
2. Man Barroso.
3. Robert Schuman;
4. Mac Sharry;
Întrebarea 15.
Care dintre următoarele subramuri a vizat cel mai mult reforma Politicii Agricole
Comune:
1. fructe şi legume.
2. carnea de pasăre;
3. plantele cerealiere şi carnea de vită;
4. zahărul şi ouăle;
Întrebarea 16.
Care este cota procentuală care viza reducerea producţiei agricole structurată în cadrul
reformei Politicii Agricole Comune:
1. 50%;
2. 35%;
3. 15%.
Întrebarea 6.
Care din următoarele fonduri au fost „Fonduri de dezvoltare regională”:
1. Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER);
2. Fondul European de Orientare şi Garantare Agricolă (FEOGA);
3. nici o variantă corectă de răspuns.
Întrebarea 19.
Politica căror preţuri este o formă de control strâns al pieţelor agricole pe care PAC o are
la origine:
1. de intrare la frontieră.
2. sociale;
3. administrative;
4. de garantare;
Întrebarea 20.
Cu ce poate fi asociat protecţionismul promovat de Politica Agricolă Comună:
1. cu preţuri mari;
2. cu preţuri foarte mari;
3. cu preţuri foarte reduse.
4. cu preţuri reduse;
Tema07
Întrebarea 1.
În ce constă vizarea structurilor şi performanţelor industriei reprezentate de programele
comunitare de cercetare:
1. politicile negative;
2. politicile structurale.
3. politicile comerciale;
4. politicile active;
Întrebarea 2.
Cum se mai numeşte Agenţia Europeană pentru coordonarea orientării:
Întrebarea 5.
Spre ce se orientează Politica Industrial Comună în ultimele decenii ale sec XX:
1. dezvoltarea relaţiilor internaţionale;
2. dezvoltarea unui climat nefavorabil de afaceri ;
3. promovarea protecţionismului.
4. utilizarea barierelor comerciale cu caracter discriminatoriu;
Întrebarea 6.
Care din următoarele probleme poate fi considerată primordială a Politicii Industrial
Comună a Uniuni Europene
1. ajustarea întreprinderilor de a concura pe piaţa UE.
2. utilizarea eficientă a resurselor de muncă;
3. ajustarea întreprinderilor de a concura pe piaţa mondială;
4. utilizarea eficientă a potenţialului industrial;
Întrebarea 7.
În care tratat sunt prevăzute bazele Politicii Industrial Comună:
1. Tratatul de la Roma;
2. Tratatul de la Amsterdam.
3. Tratatul de la Paris;
4. Tratatul de la Maastricht;
Întrebarea 8.
De competenţa cărui organ legislativ ţine planul de acţiuni în domeniul industrial:
1. Curtea de Conturi.
2. Consiliul de Miniştri;
3. Parlamentul European;
4. Comisia Europeană;
Întrebarea 9.
Care din următoarele caracteristici este o prioritate a Uniuni Europene în ceea ce priveşte
formarea unui cadru favorabil în industrie:
1. dezvoltarea regională şi ajustarea structurală a acestora;
2. creşterea investiţiilor în domeniul tehnologiilor şi formării profesionale;
3. consolidarea capacităţilor administrative;
Întrebarea 11.
În ce an este lansată activitatea de cercetare-dezvoltare în cadrul politicii industriale:
1. 1984;
2. 1989;
3. 1995;
4. 1999.
Întrebarea 12.
Ce program avea acoperire 50% din fondurile comunitare şi avea ca scop soluţionarea
problemelor ce ţin de dezvoltarea domeniului şi tehnologiilor industriale:
1. SAPARD;
2. PESCA.
3. Esprit;
4. PHARE;
Întrebarea 13.
Care este scopul urmărit de Spaţiul European al Cercetării:
1. gestionarea ordinară a investiţiilor alocate de BERD;
2. sistematizarea activităţilor în domeniul politicii industriale şi gestionarea ordinară a investiţiilor alocate
de BIRD;
3. sistematizarea activităţilor în domeniul cercetării;
4. promovarea unei structuri durabile a producţiei industriale;
Întrebarea 14.
În ce an este aprobată Carta Europeană pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (ÎMM):
1. 2003;
2. 1958;
3. 2000;
4. 2007.
Întrebarea 15.
Ce recunoaşte Uniunea Europeană prin intermediul concentrărilor şi reţelelor inovative cu
denumirea de cluster:
1. Necesitatea alocării investiţiilor pentru susţinerea activităţilor de antreprenoriat;
2. Necesitatea promovării produselor industriale pe Piaţa Unică Internă
3. Necesitatea redicţionării cheltuielilor publice pentru valorificarea capitalului uman şi susţinerea
activităţii de cercetare – dezvoltare;
4. Necesitatea majorării ratei cheltuielilor pentru infrastructură şi stimularea investiţiilor în regiunile defavorizate.
Întrebarea 16.
Ce reprezintă tipul de guvernare industrială regulatoare:
1. tipul de guvernare industrial în care statul acţionează pentru promovarea comerţului exterior.
2. tipul de guvernare industrial în care statul intervine pentru a dezvolta producţia naţională;
3. tipul de guvernare în cadrul statului intervine pentru a schimba rezultatele pieţii;
Întrebarea 17.
De care autorităţi este promovată Politica Industrială:
1. nici un răspuns nu este corect.
2. autorităţi publice regionale;
3. autorităţi publice locale;
4. autorităţi publice centrale;
Întrebarea 18.
Ce vizează Politica Industrială din concepţia profesorului Okimoto:
1. liberalizarea comerţului cu produse industriale;
2. combaterea eşecurilor şi insuficienţilor pieţii;
3. eliminarea barierelor tarifare şi netarifare.
4. combaterea eşecurilor bugetare;
Întrebarea 19.
Ce tipuri de politică industrială promovează Germania:
1. politică pasivă;
2. politică orizontală;
3. politică moderată activă.
4. politică sectorială;
Întrebarea 20.
Când intră în criză, industria comunitară a oţelului datorită creşterii sensibile a costurilor
energetice:
1. 1949;
2. 1973;
3. 1999.
4. 1983;
Tema08
Întrebarea 1.
La ce se referă concurenţa Europeană:
1. politica de concurenţă, piaţa internă, politicile europene;
2. politica comercială, piaţa comună;
3. politica de concurenţă, regională, politica monetară;
4. piaţa internă,politica comercială.
Întrebarea 2.
Pentru ce este adoptată politica de concurenţă
1. pentru a promova producţia pe piaţă externă;
2. pentru a promova şi a restaura concurenţa pe măsura suprimării piedicilor pe piaţa internă;
3. pentru a restaura concurenţa pe măsura suprimării piedicilor pe piaţa internă;
4. pentru a promova concurenţa pe piaţa externă;
Întrebarea 3.
Ce vizează concurenţa europeană:
1. toate variantele sunt corecte.
2. legitimarea politicii de concurenţă, justificarea unei astfel de politici din punct de vedere al eficienţei;
3. justificarea unei politici comune de concurenţă la nivel european;
4. orientarea politicii de concurenţă, respectiv conţinutul diverselor concepţii în acest domeniu;
Întrebarea 9.
Prin ce se caracterizează instrumentele de luptă concurenţială:
1. reducerea costurilor sub cele ale concurenţilor;
2. ridicarea calităţii;
3. toate variantele sunt corecte.
4. diminuarea preţurilor de vânzare;
Întrebarea 10.
În ce an Comisia Europeană a reproşat grupului Volkswagen că împiedică libera
concurenţă:
1. 1998.
2. 1989;
3. 2004;
4. 2007;
Întrebarea 11.
Care este una din practicile abuzive evocate:
Întrebarea 2.
Ce măsură poate fi eficientă, dacă ar fi întreprinsă, de a ameliora probleme de dezvoltare
regională:
1. adaptarea şi progresarea în implementarea strategiei de creştere economică.
2. majorarea ratei cheltuielilor pentru infrastructură;
3. promovarea unei politici monetare raţionale
4. lansarea campaniilor de majorări fiscale;
Întrebarea 3.
Din care categorie de ţări din punct de vedere a situaţiei regionale face parte Suedia:
1. ţări cu PIB/locuitor mai mare ca media pe Uniunea Europeană şi care nu au regiuni cu PIB/locuitor mai mic ca
media pe Uniunea Europeană;
2. ţări cu PIB/locuitor mai mic ca media pe Uniunea Europeană însă cu regiuni cu PIB/locuitor mai mari ca media
pe Uniunea Europeană;
3. ţări cu PIB/locuitor mai mare ca media pe Uniunea Europeană şi care au anumite regiuni cu PIB/locuitor mai
mic ca media pe Uniunea Europeană;
4. ţări cu PIB/locuitor mai mic ca media pe Uniunea Europeană însă nu au regiuni cu PIB/locuitor mai
mari ca media pe Uniunea Europeană.
Întrebarea 4.
Câte procente din resursele Fondului European pentru Dezvoltare Economică Regională
(FEDER) sunt alocate pentru dezvoltarea economică:
1. 60%;
2. 70%;
3. 80%.
4. 40%,
Întrebarea 5.
Care din următoarele probleme poate fi considerată una cu caracter regional:
1. nici un răspuns corect.
2. declinul unor industrii moderne;
3. dezvoltarea urbană;
4. declinul unor industrii clasice;
Întrebarea 6.
Ce exprimă politica regională a Uniunii Europene:
1. gradul de cointeresare a instituţiilor comunitare faţă de dezvoltarea altor activităţi în zonele
Întrebarea 20.
Principalele instrumente ale politicii regionale sunt:
1. granturile financiare.
2. fondurile structurale;
3. investiţii directe;
4. proiecte de dezvoltare;
III.Tema10
Întrebarea 12.
Precizaţi care din următoarele enunţuri sunt adevărate:
1. FECOM a fost creat prin participarea tuturor ţărilor care aveau moneda în componenţa ECU;
2. Intervenţiile intramarginale, facultative, din cadrul SME, erau realizate unilateral de către o singură bancă;
3. Monedele din SME II nu mai sunt obligate să urmărească o anumită marjă de fluctuaţie şi între ele, ci numai
faţă de euro;
4. Toate enunţurile sunt corecte.
Întrebarea 13.
Care din următoarele uniuni a fost strict metalică:
1. Uniunea Monetară Latină;
2. Uniunea Monetară Austro-Germană;
3. Uniunea Monetară Germană.
4. Uniunea Monetară Scandinavă;
Întrebarea 14.
Ce tipuri de finanţări se puteau obţine prin FECOM:
1. Finanţarea pe termen lung;
2. Finanţarea pe termen lung și mediu.
3. Sprijinul financiar pe termen mediu;
4. Finanţarea pe termen foarte scurt;
Întrebarea 15.
Care din următoarele ţări au beneficiat de clauza opting-out referitor la adoptarea SME
II:
1. Marea Britanie;
2. Franţa.
3. Danemarca;
Întrebarea 18.
În ce an s-a înfiinţat Banca Europeană de Investiţii:
1. 2002;
2. 1489.
3. 1958;
4. 1942;
Întrebarea 19.
Ce reprezintă clubul de comerţ preferenţial:
1. Clubul cuprinde ansamblul relaţiilor economice dintre state;
2. Clubul de comerţ preferenţial mai este cunoscut şi ca zona de liber schimb sau zona de comerţ;
3. Clubul reprezintă relaţiile politice dintre state.
4. Reprezintă o asociere între două sau mai multe stele care îşi reduc reciproc taxele vamale la importul de
bunuri, păstrând neschimbat nivelul acestora faţă de ţările terţe;
Întrebarea 20.
Care din următoarele monede fac parte din mecanismul de cursuri fixe al Sistemului
Monetar European (SME II):
1. Lira malteză;
2. Coroana daneză;
3. Tolarul sloven;
4. Toate monedele menţionate.
Tema11
Întrebarea 1.
Ce se poate afirma despre moneda EURO:
1. reprezintă principala monedă internaţională;
2. a apărut la 1 ianuarie 1999;
3. fost punctul central al SME;
4. este monedă „naţională pentru unele state din afara zonei euro.
Întrebarea 2.
Ca ce este folosită în prezent moneda EURO:
1. toate variantele menţionate sunt corecte.
2. monedă de referinţă;
3. monedă de facturare şi de plată în comerţul mondial;
4. este moneda „naţională” pentru unele state din afara zonei euro şi este în acelaşi timp euro
Întrebarea 4.
Care sunt avantajele economice directe ale introducerii euro:
1. toate variantele de răspuns;
2. reducerea ratelor dobânzii;
3. eliminarea riscului valutar;
4. transparenţa preţurilor şi eliminarea riscului valutar;
Întrebarea 5.
Ce criterii de convergenţă reală trebuie să îndeplinească statele pentru a face parte din
zona EURO:
1. rata inflaţiei mai mica de 1,5% peste media celor mai performanţi trei membri;
2. nivelul şomajului pe o scară de 3 % în jurul mediei a trei state cu cele mai bune performanţe;
3. datoria publică sub 60%.
4. deficitul bugetar sub 3 %;
Întrebarea 6.
Prin ce se caracterizează etapa a doua de trecere la Uniunea Economică şi Monetară:
1. întărirea Pieţei Unice Interne;
2. înfiinţarea Institutului Monetar European (IME);
3. toate variantele sunt corecte.
4. urmărirea îndeplinirii criteriilor de convergenţă ;
Întrebarea 7.
Care sunt avantajele intrării în zona euro a republicii Moldova:
1. toate variantele sunt corecte.
2. eliminarea riscului valutar pentru comerţ;
3. creştere economică rapidă;
4. creştere a nivelului investiţiilor străine;
Întrebarea 8.
Care din următoarele criterii de convergenţă sunt de natură monetară:
1. Deficitul bugetar să nu depăşească 3% din PIB.
2. Surplusul bugetar să depăşească 3% din PIB;
3. Independenţa băncii centrale;
4. Datoria publică;
Întrebarea 9.
Care afirmaţii sunt adevărate cu privire la intervenţia marginală din cadrul Sistemului
Monetar European (SME):
1. Realizate de băncile centrale atunci erau considerate oportune;
2. Sunt realizate unilateral de către o singură bancă.
3. Nu este obligatorie;
4. Presupune participarea activă pe piaţa valutară a ambelor bănci centrale;
Întrebarea 16.
Care sunt dezavantajele monedei unice:
1. existenţa unei uniuni economice;
2. pierderea autonomiei politicii monetare şi valutare;
3. scăderea preţurilor;
4. încurajarea creşterii economice.
Întrebarea 17.
Ce cotă procentuală s-a hotărât situarea marjei de fluctuaţie, a monedelor ţărilor
Întrebarea 2.
Care reprezintă suma fluxurilor financiare mondiale zilnice în prezent:
1. 10-15 mld;
2. Peste 1000 mld;
3. 200 mld.
4. 1mld;
Întrebarea 3.
Câte din cele primele 100 de companii industriale a economiei mondiale după cifra de
afaceri se aflate în Uniunea Europeană (UE):
1. 90;
2. 34;
3. 100;
4. 10.
Întrebarea 4.
Care este ponderea investiţiilor străine directe atrase de Uniunea Europeană (UE):
1. 10-20;
2. 50-100.
3. 70-80;
Întrebarea 8.
Ce reprezintă rata de dependenţă comercială:
1. raportul procentual dintre exporturi şi PIB;
2. raportul procentual dintre exportul și importul a unei țări;
3. raportul procentual dintre importurile unei ţări sau regiuni economice şi PIB;
4. nici o variantă corectă.
Întrebarea 9.
Ce înţelegeţi prin nivelul mediu al taxelor vamale:
1. nici o variantă de răspuns.
2. procentul din valoarea mărfurilor în vamă;
3. raportul procentual dintre importurile unei ţări şi PIB;
4. raportul procentual dintre exporturi şi PIB;
Întrebarea 10.
La ce a contribuit deschiderea comercială a Uniunii Europene însoţită de fenomene de
internaţionalizare a economiilor europene:
1. lichidarea barierelor vamale;
2. accelerarea globalizării;
3. stabilirea monedei unice;
4. accelerare regionalizării.
Întrebarea 11.
Care din următoarele afirmaţii poate defini rata de deschidere spre exterior:
1. procentul din valoarea mărfurilor în vamă;
2. nici o variantă de răspuns nu este corectă.
3. raportul procentual dintre exporturi şi PIB;
4. raportul procentual dintre importuri şi PIB;
Întrebarea 12.
Ce cotă procentuală îi revine investiţiilor directe mondiale din cadrul ţărilor Uniunii
Întrebarea 14.
Cât a constituit în anul 1975 fluxurile financiare mondiale zilnice:
1. 1000 mld.
2. 10-15mld;
3. 1 mln;
4. 1 mld;
Întrebarea 15.
Care din următoarele afirmaţii sunt corecte:
1. nici o afirmaţie nu este corectă.
2. taxele vamale reprezintă transferul în bugetul comunitar din partea statelor membre a veniturilor
provenite de la taxele vamale impuse ţărilor terţe pentru produsele importate;
3. uniunea economică reprezintă lichidarea barierelor vamale;
4. uniunea vamală reprezintă stabilirea monedei unice;
Întrebarea 16.
Care este numărul ratei de deschidere spre exterior pentru Uniunea Europeană:
1. 30%;
2. 11,3%.
3. 40%;
4. 20%;
Întrebarea 17.
Care din următoarele poate fi un obiectiv al politicii de vecinătate:
1. piaţa comună;
2. soluţionarea disputelor şi conflictelor existente;
3. nici o variantă nu este corectă.
4. piaţa unică;
Întrebarea 18.
Care este considerată cea mai de succes componentă a politicii externe a Uniunii Europene:
1. politica socială;
2. procesul de extindere;
3. procesul de stabilire a preţurilor;
4. politica piscicolă.
Întrebarea 19.
Ce cotă procentuală îi revine ratei de dependenţă comercială pentru Uniunea Europeană:
1. 11,19%.
2. 12,11%;
3. 15,20%;
4. 13,1%;
Întrebarea 7.
Care din următoarele poate fi considerat scopul Asociaţiei Nord Atlantică de Comerţ Liber
(NAFTA):
Întrebarea 12.
Ce mai presupune Uniunea Vamală înafara Tarifului Extern Comun:
1. politica industrială, regională a ţărilor membre.
2. dezvoltarea economică stabilă;
3. stabilirea monedei unice;
4. politica comercială comună în raport cu ţările terţe;
Întrebarea 13.
În care din următoarele instituţii organizatorice se include politica comercială a Uniunii
Europene:
1. Fondul European de Orientare şi Garantare Agricolă (FEOGA);
2. Acordul General de Comerţ şi Tarife (GATT).
3. Fondul European pentru Dezvoltare Economică Regională (FEDER);
Întrebarea 18.
Care poate fi o motivaţie importantă pentru Organizaţia Mondială de Comerţ (OMC):
1. asigură instituţionalizarea acordurile efectuate de GATT (Acordul General de Comerţ şi Tarife;
2. menţinerea stabilităţii economice;
3. instaurează o structură de soluţionare a diferendelor comerciale mult mai solide;
4. instaurează o structură de soluţionare a diferendelor comerciale mult mai solide şi menţine stabilitatea
economică;
Întrebarea 19.
În ce an a început negocierile dintre Uniunea Europeană cu Runda Uruguay:
1. 2000;
2. 2007.
3. 1989;
4. 1986;
Întrebarea 20.
Între care Politică Comercială Comună, ridică două tipuri de probleme de partajare a
competenţelor:
1. nici o variantă corectă de răspuns.
2. Uniunea Europeană şi Consiliul European;
3. Uniunea Europeană şi statele membre, Consiliul European şi Comisia Europeană;
4. Consiliul European şi Comisia Europeană;
Întrebarea 4.
Cine este responsabil de aprobarea şi punerea în discuţie a oricărei măsuri de asistenţă
tehnică, care urmează a fi aplicată:
1. Parlamentul;
2. Preşedinţia;
3. Ministerul Afacerilor Externe;
4. Guvernul.
Întrebarea 5.
Unde sunt incluse mijloacele financiare prevăzute pin intermediul asistenţei tehnice:
1. bugetul mondial;
2. bugetul stabilit la nivel local;
3. bugetul european prevăzut de Parlamentul Uniunii Europene;
4. bugetul consolidat al ţării.
Întrebarea 6.
Care poate fi considerată o sursă de finanţare a programului de asistenţă tehnică:
1. fonduri de restructurare şi bugetare;
2. fonduri de restructurare şi coeziune;
3. surse bugetare ale Republicii Moldova;
4. linii de creditare.
Întrebarea 7.
Ce urmăreşte auditul intern:
1. alocarea ineficientă a resurselor financiare;
2. utilizarea mijloacelor financiare conform destinaţiei;
3. investiţii directe în cadrul unor proiecte.
4. alocarea ineficientă a resurselor financiare;
Întrebarea 8.
La ce valoare se estimează a fi proiectele de asistenţă externă în Republica Moldova în
ultimii 5 ani:
1. 300 mln. euro;
2. 500 mln. euro;
Întrebarea 10.
Care din următoarele forme este una destinată asistenţei financiare în Republica Moldova:
1. investiţii indirecte;
2. linii de neacreditare a creditelor.
3. investiţii de portofoliu;
4. linii de creditare;
Întrebarea 11.
Care este numărul companiilor cu capital comunitar ce activează pe piaţa naţională:
1. 500.
2. 300;
3. 100;
4. 200;
Întrebarea 12.
Începând cu ce dată Republicii Moldova i se acordă un nou Sistem Generalizat de
Preferinţe (SGP+):
1. 1 iunie 1999;
2. 1 iunie 2000;
3. 1 ianuarie 2007.
4. 1 ianuarie 2006;
Întrebarea 13.
Ce prezintă noul Sistem Generalizat de Preferinţe (SGP+):
1. accesul liber pe piaţa Uniunii Europene pentru produsele menţionate în acest sistem;
2. acces interzis pe piaţa mondială a ţărilor terţe.
3. acces interzis pe piaţa Uniunii Europene pentru produsele menţionate în acest sistem;
4. acces liber pe piaţa mondială pentru produsele agroalimentare;
Întrebarea 14.
Respectarea cărui criteriu este indispensabilă în obţinerea noului Sistem Generalizat de
Preferinţe (SGP+) de către o ţară:
1. apelul către instituţiile comunitare;
2. de a prezenta o informaţie succintă privind respectarea codului civil;
3. înaintarea unei solicitări verbale.
4. să deţină statutul de membru la diferite convenţii şi tratate internaţionale;
Întrebarea 15.
Care din aceste expresii reprezintă un avantaj comparativ oferit de noul Sistem
Generalizat de Preferinţe (SGP+) faţă de Sistemul Generalizat de Preferinţe (SGP):
1. majorarea taxelor vamale;
2. micşorarea taxelor vamale.
3. extinderea sistemului asupra unor produse textile;
4. extinderea sistemului asupra unor produse din peşte;
Întrebarea 14.
Începând cu ce dată Comisia Europeană a oferit Republicii Moldova autorizaţia de a
exporta pe piaţa Uniunii Europene vinuri produse din două soiuri de viţă de vie:
1. 4 ianuarie 2004;
2. 24 ianuarie 2000;
3. 4 iulie 2006.
4. 24 iulie 2004;
Întrebarea 15.
Ce eveniment important are loc la şedinţa Comitetului de Cooperare Parlamentară (CCP)
Moldova şi Uniunea Europeană (Strasbourg) din 25-26 septembrie 2002:
1. adoptarea unei Declaraţii ce conţine prevederi importante privind cooperarea bilaterală;
2. adoptarea unei Convenţii privind dezvoltarea economiei în Republica Moldova;
3. adoptarea unei Convenţii cu privire la Uniunea Europeană;
4. adoptarea unei Declaraţii ce conţine prevederi importante cu referire la îmbunătăţirea cadrului legislativ.
Întrebarea 16.
Care din următoarele caracteristice poate fi considerată o consecinţă favorabilă a
integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană:
1. ameliorarea semnificativă a managementului economico-politic;
2. creşterea şomajului;
3. ameliorarea gradului de asigurare cu petrol;
4. reducerea ratei dobânzilor.
Întrebarea 19.
Cărui organ din cadrul Parlamentului îi revine rolului principal în dirijarea misiunii
diplomatice cu referire la procesul de integrare a Republicii Moldova în Uniunea
Europeană:
1. Comitetul European de Aderare al Republicii Moldova la Uniunea Europeană;
2. Consiliul European al Integrării Economice;
3. Comisia Naţională pentru Integrare Europeană;
4. Centrul de Perspectivă Europeană al Republicii Moldova.
Întrebarea 20.
Care este Memorandumul la care Republica Moldova participă în calitate de observator,
document semnat la reuniunea ministerială de al Atena din 15 noiembrie 2002:
1. Memorandumul privind piaţa regională de electricitate în Europa de Sud-Est şi integrarea acesteia în
piaţa internă a Uniunii Europene;
2. Memorandumul privind piaţa regională de produse agricole în Europa Centrală şi integrarea acesteia pe piaţa
unică internă a Uniunii Europene;
3. Memorandumul privind piaţa europeană de produse textile în Europa de Sud-Est şi integrarea acesteia în piaţa
externă a Uniunii Europene.
4. Memorandumul privind piaţa europeană de produse petroliere în Europa de Sud-Est şi integrarea acesteia în
piaţa externă a Uniunii Europene;
36