/

.
UNIVERSITATEA DE MEDICINA ~I FARM.ACIE
/~
,.,,..----,

i /
i;U)
.
:%'~..
, ., »>

"GR.T.POPA,, ~I . I 9,1
FACULTATEA DE MEDICINA ,/ ,
1.
CA TEDRA DE FIZIOLOGIE

PROF. DR. GHEORGHE PETRESCU

GHID
pentru

Lucrari practice

i ·.,
FIZIOLOGIE
Autori:

SIMONA MIHAELA SLA TINEANU

ANGELA COSTULEANU
l
!

'''
"Ghid pentru lucra'.r~e

fiziologie" se
•.

adreseazl/i,rtudenJilJ
\ i
\

medicinisti.

A Jost conceput ca un "ghid" in

adeviiratul irqeles al cuvdntului, deoarece

cuprintle o · schema orientativii a

ll<~.
lucrdrilor practice care se efeciue';, ~ in

cadrul Disciplinei de Fiziologie.

-,A
Bib]iografia anexatii are rolul
. --
.
invita-stud!ti· .\la studiu individual §i este

selectivii, in s di optiunile pentru

..-~--
.
-.,_ libere, cu atiit mai mu

I
I
un
I
i
I
caracter cu adeviirat exploziv.

Prof. Dr. cs. Petrescu

I
Ji
 l

I.Transportul transmembranar
~~~.l-
~ ~l{ Trn.n,;Po_!.1:1:ll transrni::rnbr.ul¥ prC$upwie _iJltr.()dt1<;eri::a jp _celµJi; . a
substantei necesare . activitl!.\ii ce1u1are precum ~i_eli![litl¥ea prC><ill§i\gr de
catabolism sau utili 01eta[)()lic. . .
in principhi, transportUl transmembranar
.
se realizea:za prin 2 ~}}uride.
mecanisme:
i tran_SQQrtulPa§iYJ~are se supune legilor difuziunii §i osmozei;
• transpottul_activ care se realizeaza impotriva gradien\ilor fizico-chimici;
in tabelul nr, 1.1 sunt prezentate principalele forrne de transfer prin
rnembranli luand in considerare faptul ca acestea depind in primul rand de
dimensiunile substan\ei tran5portate.
Tabel nr.1.1

1. Sisteme de roicrotransfer (permea\ie moleculara continul!.)

A. Sisteme de tranSport pasiv I c:.
1. Difuziunea simpll
2. Oifuziunea faci\itatl!.
;
!.' 3. Qsmoza
4. Echilibrul Donnan
5. Codifuziunea (difuziune cuplatl!.)

B. SistenlC de transport activ

1. Pompe active pentru electroli\i §i nee1ectro1i\i
2. Contratransport ~i cotranSp<Jrt
3. Microfagocitozl

111. Sisteme de macrotransport

A. Endocitoza
1. Pinocito:za
a. MacroPinocitozl
b. Micropmocitozl
2. fagocitoxli
B. Exocitozl
c. Transcitoza
 in conditi] norrnaleCfluxul net-Oe--apa este nul.
Diferenta de CQ_!1CC!{ffiitie A-:Sblvitilor. nedifuzibili prin mmlbl:an_ji va . -:--,__. . ':!_ . · ·. . . . . · . _- uaJie de ap:i mai
o
dcterrn na difereiift de concentratie lransmembr:ina_ra pcntru apa, Aceasta
:,::: } iS_Cl\U,ti_i~-~~1_p~9f!i~t, sunt ~!~Sn~~~;,; 1:\~a~I~(4~ _g>Jy_ffc,ee3_ce
va mig ·a spre rnediul rnai conceutrat (efect osn1otic):'" Apare .astfe] un flux ~ma.re decat citoplasma celulara ~- o_ ~Qncelu_l' . Jc-·e--lufa"''i~ "va umfla --~parand
net hid . ic transmembranar a"dic~ fenomenul de osrnoza. ·.,·_,_m·····--·-·
plica faptul ca- a_pJ! va.. mtra • •n .._ . ., , "•
\- ''I .i ···r,·['_(f.;.C).
- ·
Il~: osmolul sau 'miliosmolul. , .I '•""""'.:.,(:-!(ex. distrugerea hemanei). ·-·v\.-.- ·.'' .: . .:-'-. . . .
·. fenornenul de n!tl-KJ1:t'l .' ·- . . .ill ·~s-•"iii i.r<.:i:icic: :;~ lie 1.ZOton1ce
. J . Osmol reprezinta efectul osmotic ide:,] in-:care o solutie dezvolta o
presiune de :fa;4atm;~fere ., . . - . - - - . - - . . - · --·
"'
,··.
· ·
Solu\i ile mJeC .a,e m -
\ • rtfCU 1 ape Sa 11
. x
• ·pectii aceast" con
dit-. va
J,.,
anare
I" u,,
,.
rnoartea celulm~_-.
. • •
deoarece daca nu se res lu\iile i2oosmotice sunt rwton1c ... _
- i i:i condijiile unei ~embrane sernipermeabile ce separa doua lichide Trebuie retinut faptul ca nu toate sol 1· de o\icerol ~i una _de manitol
de conr.entratii diferite Ifil.S_illn.e.a___ostlillli.c.a (PO) esle acea for\a, pe unitate "Cv# 1u- cazu1 •m car e se prepara o-··-so ····--·u 1e . . e -
J,.uU<!llP ·. . _ · t lasma nucleuhu _ • . ·
de sup; afata, Cil}:~_J1PUc:i1.ilUi~ . P.~ftt?~ -~I:!. c:9-~gen_lratie cr~~C~(l~ a mernbranei, care sunt 12oosmot1ce_cu c1 op . - centra\ie de solviti ~1 apl!. m e\e ca JI
este suficienta pcntru a 1r1~1~i~dica . difuzag::i_ ap;:i_ 9._i~spre -~-9111\ia slab Fiind izoosmc_1t1ce au aceealjt ,.on dif ··in mc:rnbrana cel11lara m
concen.rata spre acea parte. ~ Glicerolul poate u:za p, l
in citoplasma ce l ul ara. ---~-,-·-····· ., d-"-··· __ x ·u1 celula va cre~te nurn:l.n. 1
. D ~ glicerolu,
:iy;i1~~r£~., •.1,r~sju~E,.. ,_°.~iB?!!E~-- ·, !1 ~~gel:ui --~~t~ . . c!~!~ti:nin;t~ -11: . timp ce mamtolul nu. aca - . .
- · sdide·1 apa m
11u;..e=
d- celula deci apa va intra pn.n
,
. '
.
. ·

concentratia substantelor d1fuz1otl_~_d1!1 p!asf!la.(<l1socrnb1le: Na .. , K , Ca
sa.un-e<·i-socia51le·:~g-1ucozaf--
_ . . - l'resiune.a......co)oidosmruka
s~ngell!i deproteinele din plasma.
de particule solvite ~1 va _ • fl C ncluz•·i·a· solu,.;a de ghcernl e;;te
·· · · - - "' • d sa se um e o - \•
. ate intra ui celula.. Ix: acee~ nH:1
· ·
(PCO) este presiunea .osmoti~_li_c_g_nferita
osmoza in cel_ula_ iacan_ -o
izousmotidi ~1 lupotona. Mamtolu_ nu
apa nu va intra in celula. Concluz:1a: so u 1a -
. I
f°t· d,.. manito1 este ii.oosmoncll ~t

l.:xin. masurarea ii.nor -c-onsfante fizice (pun ct crioscopic, presiune de izotona.

vapori, pun ct de_ fierbere) sti po ate derermina presiunea osmotica,
. Deterrninarea presiunii coloidosmotice se realizeaza cu ajutorul
osmon_elrului._-- -
Osmometrul este format dintr-un ..§i~-~)_QQ!_!!_ fixat .Ia partea
inferio 1ra a unui tub gradat. Prin scufundarea s;g:t_1lµ_i, in care s-a introdus
.e!~_sI_I_1.:., intr~un-fecipien! cu apa, aceasta va patrunde In sac datorita presiunii
coloidosmoriceaproteinelor din plasma. (
Se citeste nivelul la care ajunge apa in tubul gradat,
Pentru a . compara c_e::l_l,!lele <4tl . punct de vedere .. a prcsiunilor lor \
o_~motke se.poate folosi unnatoarea clasificare a solutiilor:
· • izoosmotice :sau izotone ·
--· ·. Iii --lJpero;m~tice~aµ hipertone
a.. ,.. .
II hipoosmotice sa.u bipofurie . ------ ;...-

f ermenul de.nsrnotic se refera lacpncentratiasolutiii pe cand eel de

tonic se refera la 'tenoirifade- a se iunfla saii"rataffna:s·. ··-- . . As,.,..r.tul hr.:matic_i in me.<liu
·- . ---, Solutiile izoto.~isunt . cu:osni0laritat~
soluiiile egala cu cea a mediului
Fig-1. 1
a - •u.oton;
r- ,. t
1-.l _ hi•_ietton; ;; - ,upo c,n;
1
intern.
Daca o solutie este izotonica, de obicei, este izoosrnotica, Celula . este. u1_1 o~·0
He_m_ atla ~= - metm
. .. """'"feel
J-·- - '" d. _ l! _· 0
. - rruc1
·m1on1 · · (r·i
• .._. - ,
ralnane in acesr caz nemodificata (nu exista rniscari de apii). · - · · t f1 traversa.... " ao,,_, '--'.. 2 ' • . ·· ·
r_

Solutiile .. _l.tiQertonice, de obicei, sunt hiperosmotice: au o f9J:)£entratie

·Membrana llemat1e1 poa .~ . . .,,e:abil~ 1; proteine, i1,terme.rhir, \ ..:,.:
PO/ ., . HC03- ), lll'et:, gluc1i-& 1• i::,'te impcn. . .. -- ...
dc__apl.@ai mica decal citoplasma celulara si concentratie . rnai nwesi:~-
solvi]. ce~ace-linplica faptul cli apa va iesi din celula. metaboltc.Lfo_~fptilatL . _. .,. . . tr'll"lli ia~ in xru~din l;i.ipotonic sp:r.-.re
··------, -··- -1nmediq_hipe1too1c, hem,,u::. ij.C ~on --~- - . ,
feoo~~ul de hr.:mt,lizl-1. ~i distn.1i.c1.: a nt:m,1tJei. .
 .
,.
(
i

4
5
sub
ln rnediu
nuricie. hipoloni;; hqi;ii;tiiie.prezinta
dc"re1-isfen1i gl~buiaj:
.Q an11mit1_rezi~enta cunoscuta
- .
. l- . Pen,minvcstigai-ea rezisteniei g!obulare se face testuJ rczisten1ei Tabel nr.l.z.
Tehnica dilutii l or cu · · rura ~9l
osmotice giobulare: se detcnnina concentra;ia la care incepe hemoliza unei
··-.. suspensi] de hematii (rezisten1a· gl;;i;ula.rfi.rrtmi~.ij" ~i c()ncentrali_a la care Nr.cp l 2 3 4 5 6 7 8 9
I
I
hemoiin; esre totala (rczistenp, glob).l]ara maxima). !
Nr. I
f
GraduJ de hemoiizii se apreciaza prin intensitatca colorarii solutiilor -
prodnsa de catre hemoglobina pusa in Iibertato
Rczister.fei globulare minime a hernatiilor ii corespunde inceputul
colo!.'"1rii in rosu a mediului hipotonic iar rezistenrei gfob11lare maxi.me ii
pic.«
aoa
N,.
l I 2 3 4 5 6
l 7 8 9

I
I
corespundc colorarea analoaga cu cea produsa de apa distilata.. pie.
NaCl 34 33 32 31 30 29 28 27 26
I
Derenninarea rezistentei globulare prezinta importaii;:a pr;ictica
decarec- ai:.easta rezistentli. a hematiilo, faj.a de rnediiie hipotonice cloruro. 7%0 ;
sodice ew.: cuprui°s.'i
p_ato}_orice intre
anurrJii i1m1tecai-e". se .
~odific.1 in starile icoiic.
%0 ·, 0,681 0,66 0,64 0,62 0,60 0,58 0,56 0,54 ! 0,52
,NaCL I
..
'
.,
-
Se
foioscsc dona tehnici pentru detennioare: dilutia cu picatu.ra
. dilutia cu pipeta g.aqai-;;. ·· ~i 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 2~_
. Mai.crial.11~: 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22
15 24 23 -22 21 20 19 18 17 16 15 14 J3
e eprubctc serologicc: 22 pentru tchnica dilutiilor cu picani.ra si 21 penrru , -0,5 0,4 0,4 0,4 0,4 0,3 0,3 0,3 0,3 0,3 0,2 0,2 0,2
tehnica dilutiilor cu pipers gradata;
pentru eprubete
.Jill stariv 0 8 6 4 2 8 6 4 12 0 8 6 14 j

Iii solutic
1111
NaCl: 7%0 pentru prirna tehnica §i JO
apa distilat.3 'Yoo pcntru a doua;
Tabel nr.I.3 .
B
!II
pipcte Pasteur (prima tehnica) sau pipcte gradate (a doua tehnica)
sange venos Tehnica dilutiilor cu pipeta gradata
.,.__
I::.hnic.a..duu.cn;: ., .
Nr. 1 2 3 4 5 I
6 I 8 9
Sc prt:gatcsc dilupile de solutie NaCl in errubetelc: serologic.= ~z.ate in
stativ cu pipera gradatl! sau cu pipeta Pasteur conform tabelelor nr. I.2 I.3. ~-
M®rl.a..s.!i.lu.t.iilor_c_llpka.tur.a: Apa 0,30 0,32 0,34 0,36 0,38 0,40 0,42 0,44 0,46
9i

lJ
(ml)
Picaturile de apa distilat.a §i soluJ:ia de NaCl 7 %0 se pun cu aceea§i 0,60
NaCl 0,70 0,68 0,66 0,64 0,62 0,58 0,56 0,54
pipeta peotru a nu exista diferen1e intre pica.tun. Final rezult..a un volum total
de 35 picaturi NaCl 7 %0 de concentrafie cunoscut:a. 10%0
~..ililmi.iJ.Qr...c.u_,pipelil_~data. Cone.
Se ia de fiecare data dtc 1 ml NaCl lO o/o() din care:
!%
NaCl 0,70 0,680,661 0,64 0,62 0,60 0,58 I o,56 o.s» I
l-a oara: se pun 0, 70 ml in Ep. 1 ~i 0,30 ml in Ep. 2 J --'-
2-a oara. se pun 0,68 ml in Ep. 2 ~ 0,32 ml in Ep. 20
Se continua in acclasi mod, schlnd cantitatea de NaCl l O o/oO dinsprc ~
ep. l spre ep. 2 l ~i crescand-o de: la ep. 21 spre ep. 1 cu 0,02 rul. 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21
~ 0,48 0.50 0,52 0.54 0,56 0.58 0,60 061_ 0,64 0 66 0,68 0.70

)'r. "l0 o,50

(_µ.J- 0,522 0.50
I o,48
0.48
0.46
0,46
0,44
0,44
0,42
0.42
0,40
0,40
0,38
O 38
0.36
O 36
0 34
O 34
0,32
O 32
0,30
O 30

[
 7
6
. . te a etitrocite\or
r., ··" r"""';stente1 crescu
·· te ,wtonui ....... 1
Ill 9.11.p\U1.e:mo.ni.g11_ac11..
in sens invers, identic cu apa distilata.
Se procedeaza, tine re
Final rezulta in fiecare eprubeta cate 1 ml NaCl IO %0 de
i.
• anemia Biermer
concentratie cunoscuta, •II
icter_!ll~9Jfil!~-·
ai'iemii feriprwe .
Se agita eprubetele pentru omogenizare f'adi a le schimba ordinea in :• d~pa s_plen~~~?~.:.
stativ,
Se recolteaza sange prin punctie venoasa ;,i se pune in fiecare
eprubeta (la ambele tehnici) , cu o pipeta Pasteur uscata, cate o picatura de
sange astfel incat sa nu cada pe peretii eprubetei ci in solutia continuta,
Se agita usor pentru dispersarea hematiilor in solutia cloruro-sodica,
Citirea se face:
• dupa 3 ore la temperatura camerei
• dupa 2 ore Ia ,7 QC
• dupa 24 ore la +4 °c .
• dupa 30 min. dacli se centrifugheaza eprubetele

lnceputul hernolizei (rezistenta minima a hematiilor) este determinata

de coloratia minima in rosu a lichidului SUJ?Cmatant. ln eprubeta urmatoare
rezistentei minime colorarea e mai intensa, ln eprubcta in care nu a avut loc
hernol.za (hematiile sunt depuse la fundul eprubetei) solutia supernatant! e
incolora, Rezistentei maxime (bemoliza totala) ii corespunde prima eprubeta
in care colorarea devine maxima, urmatoarele prezentand aceeasi intensitate
de culcare. ... . -
A, r:~-1:: 'j~eristenta -~bulara reprezint~onc.gitrati!!_---solutiei.-,*ln![(t_~.Qdice ·
.. P-S!!..tr',J. m~p_qtul ...hcmolim_ (iezistenta mmirna)':l ~i_.hemcli.iei._t9~e
7

~zisten~~~ . 0 i -~~ 0 L ~ .
---(Jf"t\·( -- ()f °?) f ( l . I 1 ,

Yalori normale:
; Rezistenta minima: 0,46 : 0,42
Rezistenta maxima: 0,38 - 0,34

.Y alori patolo~cr..:
Reziste 11a globulara scade in :
n icterul hemolitic con_Eenital (hemoliza initialli 0,70 - 0,50 % \, _,,'
_

. NaCl) --
\
\\/ 1, intoxicafu._<;.:u..bcn.zen-
l". h9-Mii_endemica

§i creste in:

y
/. Ill talasernie
 9
n FIZIOLQGTA.SJ\NGELUI
Globulul rosu e delimitat de o membrane lipo - proteica care se
Compo7J{ia sfinge/l(f cornporta ca o bariera semipermeabila.
Pigmentul respirator, hemoglobina este continut in ochiurile stromei
. Sangele este un lichid com Jex in c celuleisau mai probabil inclus in insasi substanta strornei. '
solJde, globule sau celule sanguine: , . are sunt susp,endate efementek
Continutul in apa al globulului rn~u este de aprox. 6Q %, mai redus
Plasma reprezinta con~;mnenta iic'iid; b . .- - decat la majoritatea celulelor tesuturilor fixe, Hemoglobina constiruie 80 -
?lefl_)en_telor figurare dintr-ti11 sange
1mp1ed1catii
/·fi o tmuta m urrna sedimenlarii
· cen n ugat sau a carui co:ciguJ~ f
90 % din totalul substantelor solide a celulei ( §i aproximativ 34 % din
· ",re a rost greutatea ei in stare proaspata).
~lasma confine proteine, substan e o . . .
, .. \...elujele constituie aprox, 46 !,. rganice §l anorgamce dizolvate
pl<tstna 54 Yo cu rnici variajii . ,o din voJumuJ siingelui urnan iar
Componentele siingelui sunr:
A. Celule:
L Globule rosii sau eritrocite
2. Globule albe sau leucocitc
3. Plachetc sau t:rombo<;ite
B. Plasma: .
L Apii: 91 - 92 %
Fig.II.2 · Compozitia globulului rosu
· 2. Reziduu: 7 _ 9 %
a. Protein" · 7 ~· ( . .
b C - . o seruma 1 bunnne semmg' , r fi . Daca o picatura de sange normal proaspat e pusa pe o lama si
,. ~- . omponente anorganice· 0 9 o/c r N . i~ou me.: bnnogen) examinata la microscop, multe eritrocite se vad grupate, intrand in contact
0
Cu) . ' \ . a, Ca, K, Mg, P, I, Fe,
prin suprafata lor larga, ca un fisic de monede, Grupurile de celule dispnse
[ ,__i / ..
c. Componente organice· su'ostan
· l · · , te cu azot n, epro_t ere· (. uree,
acic uric, Xantina, hipoxantinii, creati -
astfel poarta denumirea de rulouri.
In conditii fiziologice nu se formeaza rulouri insangele ci~c.ulruit
amoniacizi) · . na, creatmma, Nlf3 §i
d. Hormoni, anticoi1Jr· · di G.12b.ul!:h:albe srue.umcltek
§I verse enzime ( -1
lipaze, esteraze) ' arru aze, proteaze, Globulele albe sau leucocitele sunt celule nucleate. Numarul lor este
--·--··--···-
diferit in functie de viirstii (tabel nr. II. I) .
.Glo.trnJm..r.u~il.s.au-mtr_U£1k.k
Tabel nr, Il.1
Fritrocitel . ·
. .. e urnane sunt clemente d' . V ariatiile numerice ale leucocitelor
e~1troc1telor creste odata cu d l is~~1dale, anucl1!ate. Diametrul
catre aciditatc ( datorita schimbep. al sarea ec~1hbrului acido-bazic sanm1in
ape· • I 1- ~ . . un or osmotice §i -trund .. . o· Leucocite
J in cc u a). m consecinta hematiile . • pa ern s1multa11e a Varsta (nr. /mm3)
supenoare celor din sangelc arterial, din sangele venos au dimensiuni
Prima zi 15 250 - 55 000
'
D
3 - 5 zile 4000-18000
6 - 8 zile 7 600- 16 400
9 - 11 zile 8 100 - 16 500
3 luni - 3 ani 6 050 - 17 450
~~-ig., II .1 Dimensiunea 3-5ani 5 575 - 15 450
gJobuJuJuj fO§U
 11
10

I
,-

l ~~.:-1~-i
f : . zonli periferica clad.ap~ent _omo~enll. . • e
V ai'.sta Leucocite - N arul trombocitelor este in conditii fiz1olog1ce cupnns mtr tat
m./mm3 , um -
1
i 1n schema urrrratoare este prezen
an-i---+--~-~-~.;._:-~-~-~-5~---l ,o,·'JIO 000 " 3d00 ~00 ~le:;;::nti= 'n-ombocitelor ( dup1\ Hamptom ~i
-, , ciclul repro uctiv §1 i•

Adni i medie) 7 000

Brinkhaus, 1976).

Dacii se examineaza la microscop un frotiu de sange proaspat,

globulele albe apar risipite printre gramezile de globule rosii care se gasesc
intr-o proportie mai mare de 600 : 1.
Din punct de vedere morfologic, globulele albe se impart in:
I. globule albe mononucleate ~i citoplasma clara negranulata: limfocite ~i
monocite t.C.: \,.·, ,:.,).'
II. globule albe cu nucleu lobat sau incomplet divizat ~i citoplasma cu
granule cromofile fine - granulocite
Fiec.ire din aceste doua grupe se impart pe baza deosebirilor de
~r
structura a afinitatii rinctoriale in urmatoarele subgrupe:

Lirn-ocitele negranulate - agranulocitele:

· 1. limfocite mici ; . ; · ". ti(',-
, ,-<!,
I .,.._.~ .... •
2. limfocite mari .,~·-',·.--
3. monocite . . ,; , '
Granulatia acestora este pusa in e~denti cu ajutorul unui colorant bazic; de
exemplu cu albastru azur.
Granulocitele: Diametrul trombocitelor este _113 din eel al glo~ul=~r ~~~ii~ecanismul
, 1. eozinofilele: se coloreaza .cu coloranti acizi ca eozina -· . - . . rtanta functie a tor este g . l
(culoare rosu intens) t !,( 1 Cea mat impo . . . t rventia lor in cadrul mecaru. srne or
·· ". ,. .:-:, ·· d · ecent s-a prec1zat 10 e 1• ..
2. bazofilele: se coloreazli cu coloranti bazici ca albastru de coagulari1, ar mat r . l . (functie de protejare a endotelulor VllSCU 1 are,
9:!'! llparare ale orgam.~mu u~ ' . lica ii in. rocesele inflamatom).
metilen ti . l>;, · \;) .
3. neutrofilele: se coloreaza cu coloranti neutri (amestec de
functie de aparare antunfectio~l, "?P . lpl l
in fig. Il.3 sunt aratate difente ce u e n
sangele normal ~i maduva
coloranti acizi cu coloranti bazici ; culoare violet) ,:':_,
normal a.
Bachetele sanguine sau tr:ombocitele
Reprezinta fragmente protoplasmice simple (anucleate), derivate din
--~iliIP.l~~acanocnelcrr:--· --------
Au -0rmi disco1dallC
Din.ensiuni:
.
diametru: cuprins intre 2 - 5 um
grosime: 0,5 - l µm
-----····· ----~----~
Sange venos
Malerial.~:
• seringa ~i ace de unica folosm\!
• · vat.a ~i alcool, eter
II garou
.
- ----------.
• anticoagulant
, velum mediu: 5,8 µm' Iclmi~lucr:u.: · . . · · iu lara.
Asr ectul pe frotiul colorat este urmaiorul: La adult locul de punctie este plica cotului iar la sugan vena j gu
zooa centrals ocupata de granulatii azurofile
 12
13

3a - nucleu expulzat 13 - eritroblast policromatofil ·

3b - normoblast matur 13a - hemocitoblast
3c - normoblast in rnitoza 14 - megaloblast
5 - trombocite 15 - mielocit eozinofil
6 - limfocit rnic 16 - mielocit neutrofil
17 - metamielocit neutrofil;

Se produce o staza venoasa cu ajutorul garoului; se lasa liber fluxul

arterial si se recornanda strangerea usoara a pumnului de catre pacient. Se
r>:. . dezinfecteaza zona cu alcool sau eter apoi se efectueaza punctia.
l~,,./ Recoltarea are loc in eprubete in care, in prealabil, a fost introdus
anticoagulant.
Se recolteaza 5 ml sange /eprubeta,
Eprubeta se astupa cu un dop de cauciuc. Se rastoarna de cateva ori,
cat se poate de bland pentru dizolvarea ~i omogenizarea coagulantului.
Inainte de efectuarea unei determinari, sangele se va omogeniza.
Daca se pastreaza un timp probele pana la determinate, acestea se tin
in conditii de izotermie: +4 sau +8 °C.

Singe capilar

Material n~~=
• ace de unica folosinta
II vata, alcool, eter
Conditi.i.grne.r:ale.Jie recoJtar.e.:
• obisnuit dimineata, pe nemancate, la bolnavi odihniti
• la fernei se evita perioade de menstruatie
Pentru recoltarea sangelui capilar, la adult, se inteapa lateral pulpa
degetului inelar sau rnijlociu,
Pentru obtinerea elementelor endoteliale ale capilarelor ca in
endocardita lenta (boala Osler) se inteapli lobul urechii.
F n .
ig .• t.3 Celu)ele din "iing~J . La nou-nascut, sugar ~i copil rnic seinteapa fata plantarli a degetului
Legenaa: · c- ~ e normal ~1 maduva spinarii
mare de la picior sau clilcai. ;· . '1 '·· : ':' /
1 - eritroc. re ~::,.;-
i a - e1itrocite in rulou 7 - rnonocire Dupa "1~zmi:(,9_tarea, -degresarea regiunii respectiv evaporarea ~i
- I b - celule deformate (poikiiocite· 8 - limfocice mzri uscarea alcoolului saueterului folosit se inteapli pielea rapid ~i suficient de
torrne crenelate: J, 9 • rnegacariocit adanc. .
. .:: · ret1culocire colorate cu O J
di lua,ii de albasrru ct'
cri:-s·
.Q

SO U1l, 1? - '.eu:orn eozinofii

La o slaba presiune sangele va ~i de la sine.
Prima picaturii se sterge cu hartie de filtru sau vata,
! : - :eucocire
Q. --
u "',,_ 1

: - normoblasr; , I
ri:e~-
11 Jj
neurrofi1e Recoltarea se face rapid si corect,
i ....;· - ieucocit ba.zci51 Dupa recoltare se aplica un tampon de vatii cu alcool pe regiunea
tntepatli. ·
 l5 I.
14

Nu se stoarce regiunea intepata pentru obtinerea picaturii intrucat se

poare dilua sangele cu limfa.

Anticoagulanp
l. J .rnestec de oxalati Wintrobe
Este format din:
• oxalat de amoniu 1,2 g
II oxalat de potasiu 0,8 g . . . l Tuburile de sticla sunt ump1ute
• apa distilata ad 100 ml Fig. Il.4 Hemat.ocntu a.dapteazli apoi la o centrifuga. .
0,5 ml din acest amestec pus in eprubeta, termostatat la 37 °C cateva cu siinge ~i plasate intr-un suport, care se .
zile este suficient pentru a recolta 5 ml sange, . . ....... , - · ..-~.., . .. ~· -- . ~ ~......... .
2. Na2EDTA (acid etilendiaminotetraacetic): solutie 1 % in ser fiziologic Cooditii de centnfug~re. / . 1 4 ooo rure/o;µn. 1 cu tubunle
0,2 ml din aceasta solutie , llisatii la uscare in flacoane de penicilina Este necesara o centrifuga~e, d~-~~~~·;~f~entro'cTtelor.
sau .uburi de centrifuge, sunt suficienti pentru a recolta 2 ml sange. . 1- u:uosedunenta,em""'--' . d... \ d
'in pozitie onzonta a pe_:1 . . . . de turatii se stabi1esc con _1\11 e e
3. Feparina: 1 picatura la 5 ml siinge recoltat. Daca nu exista indicator , d lumul .,r:trocitelor din tub nu
4. C itrat de sodiu 3,8 % centrifugare maxima §1 e imp .
• d ti pan"'" can vo: - i
5. Cxalat de sodiu. m.ai scade.

~rmlnarea hematocrltulul I Iebnica de lucru: _

• Pentru macrometoda: se recol,· .
teaza 3 _ 5 ml sange prin punctie
. o pipeta Pasteur in rnbttl
- substanta anticoagulanta ~1 se pune cu
.» ··-··----._
venoasa pe . • ~ . .. . 100 . .·
LHematocritul
(117/,;.11'r111~ . (volurnul procentual eritrocitar) reprezinta de hematocnt pana la d1vizm~ea ~ carcli tubul capilar bepannat, prin
\ com entratia eritrocitelor din I 00 ml sange integral. Pentru rnicrohematocnt: se ill

\I \r .
\
o
Principiu· s_~ s_ep~r~ _.pr.ID ~en~fyg_are,_~¥in-sfuig_~J!__~-~~ --~
'.";mtit oagul8f!t, _enJrocitele din plasma ~i-~~ determina raportul vo1.u.m.~1orJor.
-ffeie{minarea hematocritului se poate apfica"ataCsaiigelu1 recoltat din
capilaritate, cu siinge. . .
Arnestecarea cu ant1coagt1y~I1ta ... - g
ra rtui'din.tre eritro<?ite si pla~ma.
siin elui are rolulde a nu modifica
--

/ vent cat si siingelui capilar printr-o micrornetoda (microhematocrit) sau ,- ?9-··Se

-- ····--·
centn · ·rugne
' az,7>
cu
tubunle
· •
', numai sangelui recoltat din vena (macrometoda Wintrobe). Reznltate: · · atoarele marirni:
··~ Dupa centrifugare, se m~soar~ urrn
~ vata, alcool, • lnli.ltimea h a coloanei de enlroc:te .
ilJI s :ringa ~i ac de unica folosinta pentru punctie venoasa, garou • Inaltimea H a coloanei totale a s~ge1w de hematocrit este gradat in
ljl a •,ticoa~l:gi.t: ~_gDT.6i amestec de oxalati Wintrobe sau h~ Citirea se face direct daca tubul
!fl tibur] de hernatocrit: tuburi de sticla mai grease rezistente la rnilimetr.:-i. - .·· f 1 ·r tuburi negradate, citirea coloanelor se
centrifugare, gradate sau negradate. Gradatia foloseste la citirea inaltimii 1n cazul m care s-au o os1 . , . _
coloanei de eritrocite. Daca sunt negradate este necesara si o rigla · . d t hartie m1hmetnca.
face folosind lini1 gra _a e _sau . la rnicrobernatocrit se efectueaza pe o
frad.ata.. Se pot confectiona din pipete Westergreen (pipete pentru vireza Citi.rca coloane1 entrocitare
ce sedimentare) sau pipete gradate de I sau 2 ml (sparte). nomograma. . . 1
\'1icrobematocritul este format din tuburi capilare, heparinate. Daca nu Rezultatele sunt expnmate procentua .
sun; gradate este necesara o rigla gradata. . •t . fi
~ • H - 100· o110 maltimea h a coloanei de entroc1 e va
lli pipete Pasteur rnontate la un dispozitiv de aspiratie a sangelui Cons1derand - - - ' t
bl i.entrifuga: - pentru macrornetoda o centrifuge obisnuita . data de relatia:
- pentru rnicroruetoda o cenrrifugs speciala
 16

100;,:h Cifra de hernatocrit astfel obtinuta corespunde teoretic surnei

}, % "·'---··-··-
volumelor tuturor eritrocitelor continute in l 00 ml sange iar diferenta paua
H la 100 ml reprezinta cantitatea de p]iJ.sJna corespunzatoare.
Ext•rnplu: H -=c70 diviziuni Se pot aplica urrnatoarele §9.re~t_ij)
r . l_i = 35 diviziuui u chiar la o centrifugare cornpleta intre eritrocite poate rarnane un spatiu cu
, Jc.natocntuJ va fi : piasmii intt::!:~tltiala retinuta, in valoaie de 4 ~ 5 %.din ~oiu~ul eritrocitar
100 x 35 to.ta!. De .obicei, la valoarea obtinuta pentru hematocrir se scade aceasra
=50% valoare. ·.
70 l'J in mod normal stratul leucocitar - trombocitar esre mai mare de 1 %. In
Dcci, din J 00 ml sang· 50 , -1
plasma. , . " - ,11.. sun! reprezenta;i de eritrocite si Je!,!:~().;ci; acest. strat creste ~i · trebuie masurat pentru a se aprecia corect
y 50 ml de
ambele straturi.: eritrocitar fji plasmatic.
ie corectia in functie de anticoagulantul folosit la recoltarea sangelui,
necesara deoarece anticoagulantii sub forma uscata rnodifica presiunea
osmotica a plasmei ~i in consecinta volumul hernatiei.,
t7<.i\ \.\,I
. t';:,
\\,\,!.,(;~/:{~ .. :_\,(~'° tb
iri, , ,.,. '. i '/ .<.
I, <
,11>.l ~/,-:r. ;,;.
Htvc = Htv (fl x f2)
unde:
Htvc = hernatocritul sangelui venos corectat
fl = factor specific pentru fiecare anticoagulant:
I.
ii pentru oxalat de sodiu: l:Q..==_]_ 10~_(cste valoarea rnicsorarii
volumului eritrocitar sub 1nfluenta acestui anticoagulant)
. u pentru heparins : fl = 1
f2 = 0,95 - 0,96; reprezinta cantitatea de plasma. ramasa intre
eritrocite dupa centrifugare ( 4 - 5 %).

H~m.aLQcrit:u.LarteriaLc_atriJ<d.G.a.pilar...sunt.mai.scazute.In . comparatie .. t j
cu eel veUQL
··- La determinarea volumului de sange total se corecteaza cifra
hematocritului venos masurat pentru a deterrnina hematocritul somatic ce-l
caracterizeaza, ~ . -··-·-~ .
Jlemat99tit.so~tic = 0,91x~ma!2~rj_tyenQs determinat.. I
.
~J2iilil].Qg~' -------· r
Ynwiifoxt"ci1nico-biologic se pot intalni:
Normocitemie: cu normoyplernie: in conditii normale
~.~~.C!!~t~:
e\,c,).d~,>:(li/ h~moragii acute in prirna faza il._ .
cu hiperyolemie: posttransfuzii cu sange integral, insuficients
cardiacs

Oligocitemie: cu normovolemie: majoritatea anemiilor

cu hipovolemie: anemii grave (Biermer), casexie
cu hipervolemie: dupa perfuzii cu plasma, in ciroze, etc.
-,
 18
19

Materiale ne~
II seringf ~i ac de punctie venoasa
II vata ~i alcool
• eprubete de hemoliza
I pipete Westergreen cu diviziuni milimetrice de la O la 200., gradatia
.~,~rt~~1?~f Uc ~:; in jos
1~.

• stariv ·
• pipete gradate de 1 ~i 2 ml
• citrat de sodiu 3,8 %

~: Cf'U I, 'CC-Cff-L (b U(-

hltr-o eprubeta de hemoliza se introduc 0,4 ml citrat de sodiu 3,8 %
cu ajutorul unei pipete gradate de l ml.
lntr-o eprubeta uscata se pune o cantitate de 2-3 ml sange recoltat
prin punctie venoasa ratii aplicare de garou daca este posibil.
Se aspira imediat 1,6 ml sange cu ajutorul unei pipete de 2 ml ~i se
adauga in eprubeta de hemoliza, Se omogenizeaza,
·,·~.:H Se aspira sangele in eprubeta Westergreen panli la diviziunea 0, apoi
,..., l ~:·'" .• ~ .. J. se astupa cu aratatorul partea de sus, pentru a se opri pe loc coloana de
FiJ. II.6 Hematocntul in cursul .. : sange.
voJem.ice (dupa Ca~~~rs~elor anomaJii Extrernitatea inferioara a pipetei se fixeaza pe dopul de cauciuc de la
partea inferioara a suportului iar extrernitatea superioara a pipetei se fixeaza
Policiter iie: cu nonnovole . . . . . cu ajutorul ciemei resort.
. ., ;. cu hi nue: pohc1tem1e de aJtitud.in Pozitia pipetei trebuie sa fie perfectverticala. -,
't .Ct
·f cv~
-;': t ~povolemie: hernoconcentrati (d . e
. . cu lupervoleinie: poli l O b 1· e_ eshrdratare, soc) Se noteaza om fixarii tubului. . •, . . . · . 1 ,, , ~ :-i:._(uL L,u
. g u 18 de diverse cauze Citirea se face dupa 1, 2 ~i 24 ore. [) ( I.._ C.L ij'\ \'l_L \'.:J . 'v _v
P oliciternr·
. · ..- -- v a I on· crescut
· J · . , . Rezultatele se ex prim~ in rnilimetri. , ·Li'·\,. (\ \,' c)_ ·_, (::(
ollgocite-mie = valori "'-- ea e hematocntului - 1 '·,
--'"\.J_r,. , ( -· ., . . ·"
1 _·
-' "
.. sc<LLute ale hem t · .
· H1per- sau l · · · . a ocntulw . I
, . ~~!1~~:::
. ' upovolemia plasm ti - . .
expnma o modificare de . - a ca 1nd1cii faptul ca rezul .
sau pien\:re de eritrocitej~:d::~1~ rnasa eri~·oc_itara (defect de

I
care cantitativa a plasmei.
Vlteza d di
. ,.· e se mentare a hematillo:- (VSH)
; ·. vi .eza de sed.imentare h .. . Fig. Tl) Apa rat W estergrcer;
protcrce _1 plasmei sanguine a emat11lor ne infonneaza asur)ra stru t ..
.cr.o.ci,r.uu_; . , c um
, E :itrocitele sedin1entea.za i . .
pc un 111coagulant este lasat. ntr-un trmp vanabil daca sangel, l
t. reco tat
C ca mai. utili:z.ata . ' m repaus ·
a.r_

metoda este . . ~,/1.lfr..

,g_"-1...\..,"-.,c~ c;., \.!~ '- '-.,""-. .\-.. ,., ; ' ~eto~a Westeq~reen.,
. ,\ . 'f . J.x; ,.__u_\)JJ_L l.\.\j...~ cwc+u!,~U c t"'-
'-> . .('-.L ', l-,.r,
• ·•··· .-. •,<.,. __
C · \t___(, I
:(. .__
o. ,
'r!..(~'\_i U_C\\J
,
J. v (~tLh:·rr.1-·\L'\\...
t'
 21 .
20
• 'hepatita epidemics
::V.al0rinQm1alc_.1k_YSl.t . • stari · alergice
l\\1 barbct: 2 - 7 rnrn/ora si 7 - 15 mm/2 ore.
:J femei: 4 - 9 mm/ora ~i 12 - I 7 mm/2 ore
tE in tirnpul sarcinei; 3Sni.m/ora (valoare medie) (YariatiiJiz~
e;
Ill nou-nascut: 0,5 mrn/orfi · II in tirrfpul menstruatiei la femei, creste VSH-u.l
,1/1 copii mici si sugari: 9 J 12 rnm/ora II in sarcina (mai ales in ultirnele luni) si la copii creste VSH-ul in
I : .. ·. I , " ._ coriiparatie cu un adult .
_(:_Qn_di\iLtcllini.C~-ce trebuiesc asigurate: ~
ii.: injiltimea tubului gradat : 200 mm . · · Surse.de.erori:
e diametrul tubului gradat : 2,5 - 3 mm. • VSH-ul creste cu temperatura
<'l tub perfect cilindric ~i curat · _ _ _ .· . . . _ III orice intarziere din momentul efectuarii recoltarii duce la scaderea VSH-
ilil daca tubul este negradat, citirea se face cu o lime milimetrica ului
11, pozitia tubului verticals. Pentru controlul verticalitatii se foloseste W1 fir II trebuie respectata proportia anticoagulant : sange
de plumb rnontat pe aparat, · ·
1,11 anticoazulantul folosit: citrat de sodiu .
In cazul folosirii oxalatului de sodiu viteza va f mai accelerata. Numiinu:.e.&.bx.matillo.r ~
lrili;:r:pru.arnu.czult.11rj,or.:. ' Principiu:
Exista doua tipuri de factori ce influenteaza VSH - ul: factorii (---, Numararea celulelor sangelui consta in numararea la. microscop a
eritrocitari si factorii plasrnatici. . . elulelor a.flate intr-un velum determinat de Iichid, diluat m proportie
Ellg:_o~ocit.ari: anemia accclereaza VSH -ul. VSH -ul este invers {;unoscuta.
proportional cu hematocritul. · Dilutia are rolul de
a face posibila nurnjirarea elementelor figurate ale
Eill:.to.ri.i..plasma.tici_determina: _ . _ . sangelui care sunt iri"iftilJ1ar foaite mare ~i pentru a impiedica coagularea
Di variatiile de viteza in cazul uumarului normal de entrocite . _ . -sangefiic:-·---· · - -- · ·· ·· ·
,,1 · diferentele de viteza intre 2 probe de siinge ce au acelasi ~urnar ce --Dilu.area sangelui are Joe folosind o solutieizot9Iti.c;~ cuelc;ment~l!!_ce
eritrocite. · · · . se nurn~asi~iitica p_e~~-ce1e~1Ie efern~ii_te. .
l '
-', •. ,J..:
.-. in cazul unui sange cu viteza crescuta eritrocitele formeaza rulouri, in functie de dilutie se-calculeaza numarul de hematii/mm",
deicrminand sedimentarea in straturi intr-un grad mai mare, -Malrnalru;.c~:
Prorcinele cum sunt fibrinogenul, globulinele, glicoproteinele favorizeaza II lichid de dilutie : izoton pentru a impiedica hemoliza
forrnarea de rulouri. c, XL ,\,v, '--lv_.1t--o.,\.\
2;,I_ ,~,.
-:') ·-°--~ i.
., 't l,_t_.c'.~. ·,_:,,L ~- ,·.t • solupe Hayem: NaCl lg
:.._ .J· . ~ .. V-'- ( sub!imat (HgC12) 0,5 g
~_;u:k1lii.pa.t!.ll_Q_ll.~~' sulfat de sodiu . 5g
VSH creste in: Solutia se filtreaza prin bartie de filtru.
Ii> bcli infectioase sau in.flamatoare
• solutie Withby: NaCl 0,6g
Mil leucoze, reticuloze
citrat de sodiu lg
li'I mielorn . . 1 . I .k formol 40 % lml
r~ ~ b?a1a Hodgkin ". f:C'.\..U, C.\/~ -0_U,'-TCi· : . - J ,., ,,'1:;<v;: ;-GI J\,c , !, i apa distilata ad
h lll macroglobulinernia Wa1denstrom ( l, ,i. ( Cl . _ c: _. f 99m1.
• se poate folosi d.rept lichid de di!upe ~i serul fiziologic: solutie
; !:
( .,~ ii nefroze ., Lt-~y ..1..J.1 ill' ,cl.I f
\ NaCl9%0.
~ infarct rniocardic ~
-:> ()_JV,\..\J.,\.J \
Iii J~P~~-P~.11J:rlld)lutia eritr_ocitelorC?mpus~ din-tub capilargradat ~Lg.J:rµ!a
de dilutie cu o perla mcbila
VSH .. ul scade in: - -. -... -:---::----::-·
, ---~-~ ~-----~-
I
J.
 22

~ insltimea carnerei O,lOO mm (li!O mm)

11 1/400 ~i 1125 sau 1/400 ~i 1/i6. Aceste cifre variaza dupa celula si mdica
a cata parte dintr-un milirnetru patrat este p1itratelnl rnic ~i patn1(elul
mare care nu au subdiviziuni
Camera.Thoma: cadrilajul carnerei Thoma an: latura de 1 mm ~i
Fig. IUl Pipeta Potain pentru .eritrocite suprafata I mm".
Suprafata este divizats in 400 patratele-cu suprafata de 1/400 mnr' i'ie:t:arc.
, , 1 i;lbul capdw: est':: gradat; pe el se pot citi notatiile 0,5 :,;i 1 iar spatiile Pe suprafata de 1 mm2 sunt delimitate 16 patJ rte mari, prin linii triple
v,··)i-,·e <it::
.. · este
·- ~. :( ... ., ·~ .... divizat
~ " "~ 10 - se gn1en
~i .LH · · te ega
· I e. D,eusupra 'bilei de dilutie se (fig. Il.10).
n1e,1te ;:ot,1trn 101.
_ F:c~a-~;
o_ _li.i!y~ie a ssngelui 1/200 respectiv 1/100 siingele capilareste
~\sp:ra, i?~~a h d1v1zmnea 0,5 respectiv 1 . i. apoi este aspirat lichidul. de
.:bttt,1.e pana la notatia 101. - ·
., ,., ... , F~irte~l}e s:~~ a pipetei ~ste ada~tata la un tub de cauciuc ce permite O
~·:i)B:·ll, uniforma, Capacitatea totala a pipetei este de 1 OJ volume dar
dilutia »sre de vwo sau 1/200 intrucat un velum de diluant ramane in tubul
capilar ?l nu dilueaza sangele.
.,
La sfarsitul deterrninarii, piperele se spala cu apa, alcool, eter, se !!

usuca, ! c sterilizeaza la ciildura uscata,

. · . Ac~·:sta metoda introduce o eroare de dilutie datorita capacitatii

c:
:.o;ine '.mc1. de sange folosit pentru dilutie. Pentru a evita eroarea se
!:~~~:§/. pipeta de hemoglobina permits recoltarea a 0,02 ml sfulge.
~c~ast'- cantitate se dilueaza 1/200 intr-o eprubeta ce contine 4 ml amestec Fig.II. 10 Reteaua carnerei Thoma cu punerea in evidenta a patratelor
rormat Jin: pe care are loc numararea eritrocitelor
fmnol _ I ml l. patrat mare l '25 2. patrat mic 1/400
citrar de sodiu 3 % 99 ml
r-.: cam =ra de nurnarare (fig. Il.9 ) f'...amera__Biirb:r: Are suprafata de 9 m.m2Jn:tpl!ftit1'i 'in I) patrate de cate
_____1gm2,_i;!elimitate prin linii triple. Fiecare mm? este i:n1par 1it hi-ifuldul l;i
prin liuii duhle :in 16 patrate La intretaierea linii!or cuble se 111scri11 plitrate
mici Ce reprezintli:"·· ,, l/4L)()
--.-;.>,.,---··---~·~--·- . -~---------
dintr=iinmni2-~~--' :· ac:esfoa"se"folosesc
·- -· .·
Ti-::r1UJ11a1;r~S)
'-~ - --··· '
Fig. II.9 Camera de numiirare (eJ1troc1teioijfig. H.11). . -----. .
(hemocitometru) privita frontal §i in sectiune Can~lv;;L::..1.ilLl<:: A.re suprafata de 9 111,:r..2 Ji re\eana c gnivata
transversalh · dupa ti_pul Burker combinat cu tipu! "_f'homa. Suprn.faia de 9 nmi2 este
mii.rginita pe toate ht:urile de o linie tripla ;;i :,e imparte tr! 9 patdi;ele de l
nun2 prin li11ii \:rink Pii.t1Jtuldin m.ij!o<,_cle Imm1 este de tipul Thoma fiind
::ii . l
m,c-o~c~p: se ucreaza cu obiectiv uscat mare (3.40), ocular (x10 sau xT\ impfu1it in 400 de plltrarele mici.: l/4()()-d;1tr~\ill !ll,'111 ca;e Se folose~te !a
h lurnina slaba · '' nu.rnararea eritrocitelor. Patrntele infcrioare §i superioarc, latcralc drepte ~i
llli ace pentru punctie, alcool, eter, vata stang-i se impart 1n 16 patra!cle, separate ihtrc ele prin hrtii duble (fig. D.12)
:l1 lame le: se. foloscsc larnele pentru delirnitarea camerei cu grosimea de Un astfel de patriitel are o suprafata egala cu 16 patra\ele mici a J/400 mrri2.
apr, ixunatrv 0,30- 0,5 mm perfect plane si slefuite Aceste suprnfr1e se fo]osesc pcntru nu."1,ararea globnlel9r albc ..
•:am.enuk..numaratp_e.u.1ru eritrocite;
?riucipalele date'insc:rise pe camerele de num.arare sunt:
,.
f'!'
 2:5

Daca aspirarn mai mult sange, atingem varful pipetei cu o hartie de

filtru pana coloana de sange ajunge exact la diviziunea dorita.
Se aspira <1p~i_!i_~~ig9.e_clilutie.pana la diviziunea l() 1.
- In pozitie orizontala, pipeta se astupa la cele doua capete cu degetul
mare si eel mijlociu. ~e_!):gita p:ntTU qi:noge.I!,ipi.re.
Mentinern pipeta in pozitie orizontala pana efectuam numararea .
- J,Jmpk.r.ea. .Gun\::u.:Ldl:..llllmarat:
'Prin ~!!!P.ll_l!_c).~-~hine sau cu ajutorul cavalerilor aplicam.Iarnela pe
lama -:~i de .. masurat. Se asigura o buna aderenta intre Jami>. §i lameli
anmci cand de formeaza inelele Newton (inele colorate de refractie).
Daca celula nu are cavaleri, se umezesc u~or ghidajele celulei ~i se
aplica prin miscare de apasare - alunecare lamela pentru a adera bine pc
lama. .
Qupa agiiarea pipetei.Z c. .3. min., .prirnele, picµJlirL;nmt la sate sa cada
~ __g__hartie de filtru (acestea reprezinta lichidul de dilu\ie.~imas in
ttibul
Fig E. l 1 Reteaua camerei Bilrkcr {}:ig~' i:£.it;ze\eaua camerei Burker -
'..________ _ Tiirk
capilar al pipetei).
Se apropie varful pipetei de marginea camerei acoperite cu lamela si
se lasa sa intre prin capilaritate, in camera, o cantitate de lichid in spatiul de
Ciml.UiLJ:illr:~fil'.Y: prezinta un cadrilaj in care alterneaza patrii!c1de 1/10 mm format intre lama ~i lamela.
mic: de i/400 dintr-un mm2 penrru eritrocite , in grupuri de 16, cu patrate Se vor evita urmatoarele situatii:
pentru leucocite. (fig II.13) • trecerea lichidului in santurile laterale
II deplasarea lamelei
• evitarea introducetii bulelor de aer
Ill forrnarea unei pelicule neomogene
Daca apare una din aceste situatii, operatia de urnplere se reia dupa ce
s-a sters camera. . ...
Se asteapta cateva minute pentru sedimentarea eritrocitelor pe grila.
Numarare...a..citrnci.tdo.r~
Se fixeaza camera la microscop astfel incat in campul microscopului
sa apara patratelele mici de 1/400 mm2•
. ~umarar~~J.~-~.CJ2~..c:1:1_J2.il.ti:<!..tl!.!__ .. ~n stanga --.~~~ ~j .sontinua,. q.: __
-~~r~=~~_d_r:_a..e~~-~~.numiira apoi ranclu1 'iim1ator de la dreapta la
s_t.,~nga, apoi al } -lea rand.de l,1 stanga la dreapta s.a.m.d. Pentru a nu
numara de 2 ori acelasi eritrocit, elementele situate pe interactii se nurnara
Fig. TI.13 Reteaua carnerei Goreaev nu.mai pe 2 laturi, deexernplu SUS si starig,(. · - · - · -· .. ·- ..... _ ..
Se numara5_p~trate de dimerisiunea 1/25~(4_ pediagonala.retelei §i · al
,-
:jl~ Tclmi.<ade...nu.m.ararc: .
~.::Jca dintr-un alt 9_olt),..d~ci1U:.fotaL80.depaHtele mici.de_l/4.QO_i:nm2 •..
Calcul: ... -
f7 Se in\eapii pulpa degetului stergandu-se pri.ma picatura cu vata sau
u hartie de filtru. A__cjo]l~__ picatura se aspira in pipeta pan.a la diviziunea 0,5
sau 1 in functie de dilutia pe care"doiim'sa o folosim in determinare.
Pentru a afla numiirul de elemente figurate/ mm3 trebuie efectuata
corectia de suprafata, inaltime ~i clilutie:
• suprafata pe care se nwnMa este formata din 5 patrate intre liniile triple
Citirea diviziunii se face cu pipeta in pozitie verticala,
din mijlocul crucii = 1/25 mm2 x5 1/5 mm2 ·
 rf{:_,f'7
26 iff;:,
CJ..- n
Cfi.1id dilutia esie 1/100, cifra de eritrocite ga:.l!.~ pe en p:irrG\c.le S.Z.
~~ inalti.nea camerei 1/10 nun
,;;; dilu\i,t 1/200 irunulte~te cu 5 000.

nr. eritrocite/ mm' = nr. eritrocite numarate x 5 x 10 x 200 ( x 5 x 10 Y.alru:i.JlQilllilk:

o barbat: 4 500 000 - 5 OW 000
x 100)
= nr. eritrocite numarate x 10 000 ( x 5 000) II femei: 4 200 000 - 4 500 000
II nou-nascut: 5 000 000 - G oOO G01)
Ex ruiplu. de caJcul:
Erm:u\LO!lllliinu:~: " '
111 erori datorate aparatelor: folosirea unei larnele .fara_ suprafa\~ perfect
i. t I J I I f • •l l J I
planii sau spalata incorect; etalonare gre9itli a camerei de numarare ~t 2
pipetelor de dihttie
• erori de tehnica:
~ recoltare i.ncorecta a sangelui
l!1 evaporare, coagulate sau sedimentare a probei de cercetat
ra erori de pipetere ~i diluare _
m aglutinare patologica a elernente1or celulare
_C .c. c
m bule de aer 111 pipeta •
M formarea unei suspensii neomogene datorita agitarii insuficiente
-·.- . ~-- :J
·n
• erori datorita examinatorului: ·
\.: IL
~-. • .lipsa de atentie
Ml oboseala
m mod diferit de numarare a grilei
II introducerea unei cantitati prea mici de lichid astfel inciit aceasta
r
nu acoperil lama sau a unei cantitati prea mari astefel incat

i
I}, 1.1
produce acopetirea ~anturilor laterale
1,
' . s introducerea bulelor de aer in camera
Fig. II.14 Dispunerea eritrocitefor pe reteaua camerei de • erori inerente rnetodci:
11 · distributia neregt1lata a elementelor pe grila . . ~
nurnarat e in caz de ieucocitoze foarte rnari (leucoze) se 1dent1fica elemente]e
Daca in 80 patratele (5 patrate de 1/25 mnr' continand fiecare cate .16 albe pentru a se evita numararea lor
Valorile erorilor adrnise la munarare in laborator sunt de 100 000 -
patratele a 1/400 mm") .gasim 400 eritrocite,
In 400 plitriile1e adica 1 mm1vor exista: 200 000 intre 2 nurnarari facute cu acelasi sange.

400 x 400 sau 400 .x 5_, cifra care se inmulteste cu dilutia §i ·

80 Numararea Ieucocltelor
cu iualti~nea camerei.
Daca dilutia este 1/200, inaltimea fiind 1/10 se Ya hmulp cu 200 n...:--· ' .
LLµJ..1,!.plll. . ' l
Numararea leucocitelor consta in numararea acestora cu ajutoru
respectiv cu 10 adica cu 2 000.
microscopului intr-un velum cunoscut de lichid, diluat inrr-o proportie
400 x 5 :x 2 ObO = 4 000 000
sau mai simplu: cand dilutia este 1/200 cifra de eritrocite gasita pe 80 · cunoscuta. · . . ·
patra\ele se 'inmulte§te cu 10 000 ~i aflam astfel numarul de eritrocite I mrn', '.: Diluarea sangelui are loc folosind o solutie izotona cnJeucociteie care
·. se nurnRra;·o.ar !itfoa cu celelalte elemente figuratrlll(j _saqgelui.
------~--··------ . ·- ..:···-'
'. . . .
 28 29

= nr. leucocite numarate x 100

Mat~.ialries;e:mG
iii lichid de dilutie hipoton pentru hemoliza eritrocitelor cu urmatoarea dupa cum dilutia a fost 1/10 sau 1/20.
compozitie: . QhserY.a£i~_: in cazul. in· care apar eritroblasti in sangele periferic,
) acid acetic 3 ml acestia se nurnara cu leucocitele, deoarece nu sunt lizati de solutia Turk.
albastru de metilen l % 2 - 3 pie, Pentru aflarea nurnarului real de leucocite se face diferenta dintre
apa distilata ad. ; JOO ml numarul tota) de ele_me~te nucleate (leµcocite + eritroblasti) si numiirul
/Se rnai numeste ~i sclutie Turk, ab_solut de_ entrobl!~t1 pnn calcul (aplicam regula de 3 simplii la procentul
!\,__Fixarea nucleilcr este realizatii de acidul acetic iar colorarea nucleilor de entrobla~tilor unnan\1 pe frottu fata de Jeucoc:'te).
' catre albastrul de metilen. · · Exemplu: nr. kariocite (K) = 18 000 mrn3 (leucocite + eritrobl~ti)
i1 pipeta pentru dilutia leucocitelor similara cu cea folosita la nurnararea nr. eritrobla~ti (E) pe frotiu = 20 la 100 Jeucocite
eritrocitelor , cornpusa din. tub capilar gradat si o bula de dilutie cu o Daca !a 120 K {100 leucocite +.20 eritrobl~ti) 20 E
perla rnobila de culoare alba,. Tubul capilar este gradat; se citesc notatiile !a 18 000 K . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18 000....x.2.{L = 3 000 E
0,5 ~i 1 iar spatiul dintre ele este divizat in 10 segmente egale. Deasupra
- 'iw-
oilei de dilutie se citeste notatia 1 I. Dilutiile se realizeaza similar ca la
nurnararea eritrocitelor. Deci, numarul real de leucocite va fi I~ 000 - 3 000 = 15 000 / mm3
illi camera de numarare: se folosesc camere Burker, Burker - Tiirk sau

-·•
Goreaev
!i rnicroscop identic cu eel folosit la numararea eritrocitelor
iii! ace pentru punctie, vats, alcool, eter .. ,i .,,,

1l:I lamele ideutice cu cele folosite la numararea eritrocitelor

.· D~ing.c.hli:
• r..,
·1
ol1 ( j
; (: l:

"-i 0::\ 1,1..1. I •. -·~ ('\

'{ _Se aspira sang~ pi'tn1i la diviziunea 0,5 (1) apoi lichid de dilutie pana
'"'
'

la diviziunea 11 in pipeta Potain cu bila alba. Se realizeaza a.stfel o dilutie:

1/20 ( 1/10). . •
I 1•- I t
-I ... r,.:. 'Ul

, ·l~
..!.'/"'! -,;:. _'.)

.;
I 11 _ / L 1.,. t .:.· ,~/
•
!ti

:Umµle.n;a.J;;amRxi.i..dc..m.unfu:.at. ' i

Se. omogenlzeaza sfmgele diluat prin agitarca pipetei, Se arunca

primele 2 - 3 picaturi, Se umple cu gdja camera de numarat (fig.11.15) (sii
nu se prelinga lichid pe santurile iaterale 9i sa nu patrunda bule de aer). Fig. IL 16 Numiirarea
·1- leucocitelor
Se a:;.teapta sedimentarea elementelcr figurate (1 - 2 minute pentru
0.100-
eritrocite si leucocite) . ... ,, . . i
., sl...~. . A, , , x • . _ _.. \ \~,').J, ,,,:;· (<'.. Fig. Il.15 Re\eaua camerei Burker - Turk
1 I~wJlQ.i.1.1.JSl.lt\,ITl,U:.1Lrl;::. c .. ·""-- . '' ,
I
, ,',X ':.( Numararca leucocitelor se face pe mlnimuni,.25 p1Hrate n;~~ cu latura pe care se numii.ra leucocitele
_lj .'\; ",::i._
de 1/5 mm Ct: iusumeaza O suprafata tota\a de 1 tfiinz·c· identic ca la
nurnararea eritrocitelor.
Se numii.ra \ntfu leucocitele <le pt: latura din stanga 1i sus :;;i apoi cele Numarareatrombocitelor
din interiorul patratului (fig. II. J 6). .
Cal.cul: Principiu:
Se va face corectia de suprafata, iualpme, dilutie, Se poate realiza prin 2 metode:
• metoda indirecta: pe frotiu de sange colorat
Nr, let cocite / mnr' = nr, leucocite numarate x l O x 20
• metoda directa: cu ajutorul camerelor de numarat in solutii diluate
= nr, leucocite numarate x 20G
Me.trula.d.ir.ecta:
ssu Nr. leucocite I mm3 = nr. leucocite numarate x l Ox 10 'l I,/', _,,,11., \. \}~]
(\ ',..,,...\_.,; {j 1.q ·- 1}·i:eLu-i~ l L
\. \ \ ;,>c :., ~' '\.' ,J,
;
 30
31
.
E,inci~u: Se folosesc sclutii diluate, care au proprietatea de a liza
e;·llro_Cit .le §I de ~ a impiedica aglutinarea sponrana a trombocitelor. Se agita pentru omogenizare ~i se urnple reteaua prin capilaritate. ca
Nurnara-ea se face in camerele de numarar eritrocite. la numararea eritrocitelor. · '
M aterial necesar; Se nurnara 10 patrate rnariin camera Burker - Turk Iolosita.
II micr. iscop obisnuit sau cu contrast de faza ( ocular IO)
• lam:I_~ §i camera de numarat : identice cu cele folosite la numararea 3. Me.toda Feissly . .
hernatiilor
Recoltarea sangelui si urnplerea camerei de nurnarat cu trombocite se
,!fi.,.miqJ!pipet~ §i pipeta Pasteur sau pipeta Potain pentru hernatii sau pipeta face analog.ca Ia celelalte metode directe.Deosebirea consta in aceea ca
Potain pentru Ieucocite
lichidul de dilutie este un lichid Feissly, pipe ta p' .ntru recoltare este pipe ta
Ii! Iichi, ! de dilutie:
Potain pentru leucocite iar in ceca ce pri veste rnicroscopul aces ta este unul
a. s_ol~tie. citrat ~e sodiu 3,8 % - metoda Hegedus obisnuit sau unul cu contrast de faza, Daca se foloseste rnicroscopul cu
b. Iichid de dilutie cu urmatoarea compozitie: contrast de faza la lichidu\ de dilutie se mai adauga uneori ~i 50 ·· l 00 mg
Na::,EDTA 0,01 g sulfat de albastru de Nil dar se poate lucra si fara.
oxalat de arnoniu 1 g La rniscarea vizei manometrice, trombocitele apar ca niste puncre
apa disrilata ad. I 00 ml refrigerente asezate in cfunpul retelei de numarat.
ill Iichi« de dilutie Feissly
Se numara trombocitele pe mai multi mm2 §i se raporteaza la l mm",
clorhidrat de cocaina 4g calculul facandu-se ca la nurnarul de eritrocite.
clorura de sodiu 0,02 g
apa distilata ad.
Ii eprubeta serologies
lOOml 4. tlw:nlirarea directa ptin_filllii.mJ~pootau
a
Cu o pipeta de numarat leucocite se aspira sange din pulpa degerului
~ ac seinga - unica folosinta
sau sange recoltat pe anticoagulant pana la diviziunea l.
iii vata, alcool, eter
Se aspira solutie de citrat de sodiu 3,8 % pana la diviziunea l l
II tub cu diametru mic de cca 5 mm
rezultand o dilutie 1/10.
Se omcgenizeaza; se indeparteaza prirnele 2 picaruri din solutia de
I,'jlli~eJ.ucr.u:
citrat ce ocupa tubul capilar al pipetei apoi continurul pipetei este intrcdus
Meli ,Jial:I.ogcl_us
1ntr-un tub cu diametrul de cca 5 mm.
\ Se inteapa pulpa degetului _§i se aspira sange in micropipeta pana la
.7.
Se lasa tubul in repaus , in pozitie verticala 1 - 2. Dre sau se
diviziunea 0,1. Se dilueaza cu citrat de sodiu 3,8 % pana la diviziunea I. centrifugheaza 1 minut la l 000 ture/minut. In acest timp are Joe
M1cror.:peta se goleste in eprubeta serologica , in care are Joe sedimentarea sedimentarea eritrocitelor ~i aparitia unui supernat,rnt alb transparent.
hernatuior (repaus 1-2 ore).
Cu ajutorul unei pipete_ Pasteur se. ia o picatura din supernatant ~i sc
, . '. c,_ picatura. din lichidul supen~atant se aseaza, cu o pipers Pa;·teur) la umple camera de numarat eritrocite, obi~nuit.
n_i,a,_gu';L,l Iarnelei pe c3:.11era de nun:arat. Reteaua camerei se va urnple prin Se lasa in repaus camera timp de 15 - 20 minute pentru sedirnentar,;a
capilaritate Se a~~eapta IO - 20 minute pentru a se produce sedimentarea trombocitelor §i apoi se trece le numararea ior.
trornbo- .itelor dupa care se trece la numararea acestora. Metoda pennite obtinerea unei susper.sii de tron1boci1c aproape
Nurnararea se face pe patrate rnici la fel ca la numararea hematiilor. lipsita de eritrocite.
Calculul este analog cu eel efectuat la nurnararea hematiilor. Nurnarul gasit 'intr-w1 mm3 se inmultc~le cu 10 (dilu\ia ini(iala a
sangelui) §i se determina nr_ trombocite/mm3.
2. Me~,Lda di_r~ct~~~M~) .
_. . asp1rn ~ange in pipeta Potain pentru eritrocite pana la diviziunea 1
-~·C lliro.d.a..in~;
~1 lichiI de dilutie pentru trombocite (continand .EDTA) p' a- J :1· · ·
1ol . 1 = · an a uv1zmnea 1. Metoda Fcmio:
b:i.ruapiu;_Se s_tabile~te procentajul trombocitelo, fafa de eritrocit, pe
,. .uri frotiu
colornt apoi se raporteaza la nr. de eritrncite, pentru a afia nr. de
. . ~?mbocite/ min3 •

:··-J·-·.
 32 33

1'-.la.1~rinl_r1-:r:_e.s;lr: nr. trombocite/mrn3 = nr. trornbocite numarate x 5 x 10 x 20

Ill microscop (obiectiv cu irnersie ~i ocular Erlich sau la ocularul cbisnuit = nr. trombocite nurnarate x 1 000
se monteaza Ul' rnic patrat de hartie, pentru a delimita campurile in care
se face n umara rea)
re lame de sticla
Ill ac seringii de nnica folosinta Eritrocitele au forma unui disc, cu diarnetrul 7,2 u, de culoare roz -
~ vata, alcool, eter . portocaliu ( acidofilie datorita continutului de hemoglobina) si cu centrul
<ii solutie sulfat de magneziu 14 % sterila (rel de impiedicare a aglutinarii mai putin intens colorat. .
trornbocitelor in sangele extravazat) Trombocitele sunt cele mai r-uci elemehte, cu diametrul 2 - 4 µ.
!B colorant May - Grunwald - Giemsa Forma lor e sferica sau ovoidala cu granulatii azurofile (granulomer) in
· Jehnica.ds.lucru; · . centru, inconjurate de o zona de citoplasma albastra (hialorner). Pe frotiuri
Dupa dezinfectarea ~i uscarea pulpei degetului se pune pe aceasta o apaF in mod obisnuit aglomerate in grupuri de rnai multe elemente . Daca se
p1dtura solutie sulfat de magneziu 14 %. Se realizeaza cateva frotiuri suprapun pe eritrocit ele pot fi confundate cu hematozoarul palustru de catre
subtiri de sange cu amestecul obtinut prin ornogenizarea picaturii de sange un ochi neavizat.
rccoliate cu picatura de sulfat de magneziu aplicata pe pulpa degetului, Leucocitele sunt reprezentate prin elemente granulocitare
Se coloreaza frotiurile cu May - Grunwald - Giemsa. nesegrnentate §i segrnentate (diferentiate prin granulatii specifice neutrofile,
Se lasa la uscare 40 - 50 minute. eozinofile , bazofile) §i elemente rnononucleate (limfocite, monocite si
Se numara pe frotiul de siinge 1 000 hematii 9i trombocirele plasmocite).
corespunzatoare . In fig. II.17 sunt prezentate aspecte anormale ale frotiului de sange.
. Se calculeaza nurnarul trombocitelor I mrrr' aplicand regula de trei
sirnpl5 sti ind nurnarul de trombocite la l 000 hernatii si nurnarul hernariilor E.Qtlll.ulllillN<.'.llar.i
Del mm3.
· · .EM.mprn.krakuJ: t'.i<t!;'i;;f!:ste. data de raportul procentu~_\__;ll_ji[erit~~£.-~.P.uEide Jeucocite pe
La l 000 hematii corespund 25 trornbocite. frotiul sfi.n_gelui penTei'ico~areaa cel_putin 200 de.elemenre:-· --·
Nunarul de bematii/rnm+este 4 000 000. ,--- . Matwa~.sar: -- .... --··---- ·- .... --·· -·---··· .. , . . · ..
Nurnarul trombocitelor /rnm" va fi: Iii vata, alcool, eter
1 000 25 Ill ac seringa de unica folosinta
4 000 000 x II lama de microscop
4 000 000 x 25 II coloratie May - Grunwald • Giemsa
x = --------------- 100 000 trornbocite Aceast colorant va deterrnina urrnatoarele coloratii
1 000 • granulocite neutrofile: granulatii bronc
• granulocite eozinofile: granulatii portocalii
Hurnlu:~a...aJ.liom.a!Ii .. _ II granulocite bazofile: granulatii albastru inchis - negru
~<.eJ~<1:.lizea7...a cu ajutonir".~eloscopu.J1.1f~1 carui principiu se bazeaza pe • nuclei: violaceu
rezistenta electridia glob11Jelor.:_-------·1 .. . . .• . . '·
. . . Se va foiosi pipeta Potairipentru leucocite.
• citoplasma: - PMN neutrofile:
limfocite, monocite: albastra
roz
Sc va realiza o dilutid/20:· · · • hematii: roz - rosiatic
Tirnpul de sedimentare : 15 minute.
Suprafata de numarare este idenrica ca la hematii. 'Iehnica.de.lucru;
Cale.ail.: Se realizeaza un frotiu de sange cu o picatura de sange proaspat
Pentru a afla numarul se face corectia de suprafata, inaltime si dilutie: recoltata si se coloreaza cu May - Grunwald - Giemsa.

..1-.' \'
~ '
.·
I
'
 35
34
Se parcurge frotiul, pe care s-a pus o pidl.tura de ulei de cedru, cu
obiectivul de imersie deplasand preparatul in zig-zag Intr-un singur sens
pentru a surprinde atat elernentele marginale cat §i pe cele din rnijlocul
!amei. Aceasta deoarece limfocitele au tendintade a se grupa spre cenrru iar
polimorfonuclearele ~i monocitele se disperseaza spre margine ~i in franjuri,
Pe masura ce se intalnesc leucocitele in campul microscopic se
noteaza,
Exactitatea rezultatelor creste cu cat.numarul de leucocire examinate
"'...0 este rnai mare .
...,
0
Exarninarea a rnai putin de l 00 de elernente are o eroare stat de mare
UI
....
;:;
l meat analiza este lipsita de valoare .
0 ~umarulahso.lu.u:k...tip de )euco.cit .exprima.numarul continut intr-un
"
Ul
u. mm3 sange,
"' Se calculeaza cunoscand distributia procentuala ~i numarul absolut
total de leucocite I mm3 ·•
\
Se aplica regula de trei simpla:
Exemnlu: nr. leucocite = 6 000 /mnr'
nr. limfocite = 25 %
nr. absolut de limfocite 25 x 6 000: 100 = l 500 I mm3

Tabel Il.2
Formula leucocitara normala
__ .,..-S_u_g_ar
----r-N--o-u----n-iis_c_u_t ·copil---~ Adt-11-t
--..,..-V--al_o._n
r:-,-,
·,( 1<,__ (~6_an~ ·L'>r absolute~
Leucocite·- ---is- 30000 9 .. 15 000 4 - 10 000 4 - 8 000
1--------+-------·-+---'---~-+----+-------.;-----
Neutrofil 1 -5% 1 -5% 5% Jc 4 % 50 - 200
~~men~.!_
Neutrofil 30 - 70 % 25 - 30 % 30" 60 % 60- 70.% - 3000 - -
sezmentat 4800
;_t_.:
Eozinofil (f;:- 2-5% 7% 4% 1 · 4% 300--400
Bazofil O - 1 % ·--+---1-o/c-o--,---1--o/c-o----~(°f~l % -20::-S0
~< r-:::------- ------·---·-+---
-··
-- -->--· -- . I
x.
Limfocit 20- 40 % 50 - 70 % 30- 60 % 25-30 % 1500 - I
"'z; 2400 I
>-4 - 8 o;;· 240-600 ·j
0
r:M,--on-o--c-it----,f----2---8-o/c-o
----1--6---8-0-Yo---+--4---8-o/c--o
--~
~1:1_1_oc_it____ _ __ o_____ -----t-----.,-- ------1
0 --~--0---~ 0 -0,5 .'.& _ ! 0 - 40 _ _1
·\
·-..•j

...0
.'!'. Bemoglchlna
u)

;:. Hemoglobina este o proteina specifica pentru celulele eritrocitare.

_Sinteza ei este specifica oricarei proteine, cu diferenta ca proteins fma!a este

iW~
~'~~~~·\ \ >,h.
 36 37

globina, la care se adauga hemul, o substanta a carei sinteza urmeaza o aita In tabelul urmator este aratata sinteza hemoglobinei ~i a mioglobinei
cale rnetabolica. precum si a altor cornpusi ai hemoglobinei ~i hemului, ·
Este deci o proteina conjugata, adica la lanturile polipeptidice ale _
globinei se ala:ura gruparea hem. Pirol x 2 = pirometen (tip I sau Ill).
Pirometen x 2 = porfirina, tip I ~i ill (protoporfirina)
Protoporfirina + fi~r bivalent (Fe 2+) = hem
Herµ,i(fier,"sub forma feroasa (Fe 21) + diferite substante azotate =
hemocromogeni din diferiji pigmenti respiratori ca jtocromul, heliconibina,
etc.
Hern (fier sub forma feroasa (Fe z- )) + globina = hemoglobina

Yn tabelul nr. Il.3 sunt indicati derivatii hemoglobinei

Hem (fier sub forma feroasa (Fe 2+ )) + globina denaturatii

hemocromogeo de hemoglobina
Hem oxidat (fier sub forms ferica (Fe 3+ )) + globina denarurata
cathemoglobina .
Hem oxidat (ficr sub forma ferica (Fe )) + globina = methemoglobina
3+
fig. lI.18 Reprezentarea schcrnatica a molecule: de
hernogiobina

Cornplcxul hernoglohinic, atunci cand hernoglobina SC afla. s~a:e 1n

nariva, Iormcaza v cornbinatie Iaxa cu oxigenul (oxigenare), fierul fiind in
stare fcrrJas;i. .
ln uncle stari anorn .ale, ca formeaza cu oxigenul un compus_ stabil
( oxidare adica prcducerea unor oxizi adevarati) fierul fond in stare fen ca.

,/''"~-i-()
""'-~= ·!,:- · -- ·
&iab1t,i
l N · ..... ,,.N -
... -- ..... ~
(.
j -h~O
Hemoglobins redusa
.. J. LIV ·N_I, Fig. II.20 Metbemoglobina
/· ,.Le--,u"'- /':.
,'\\/H, f' Pigmentul propriu - zis (hem) constituie 4 % din molecula de
";./ <.« . Fig. 11.19 hemoglobina iar globina cam 96 %.
Siingele de om contine aproximativ 16 g hemoglobina la l 00 ml.
Proportia d~J:e_ d_~i!__!!_el!l~gl_()~~i:1.~ e~!e ~e__0,_~~1.'.Yo- Cantitatea de metal va · f
aproximaHv so mg Ia 100 ml sange ~i 'de 4 - 5 g in tot sangele din
organisrnul urnan. Sangele contine o mica proportie de Fe in afara celui
Hemoglobins oxidata - combinat cu heinoglobina.
oxihernoglobina
h:lu.L1\..L:-Ct..l :l:,:1_ • I Lt i
......t:
i £'.' \ ,.. '\'J'
Q·•\J\:, ~'-• \,\.,l, '"'-· \.... x
r·i,\... ......L c~ 1\.

·,.- f)~
\\ '.. ; . ·. . ,'. ~. '
 0 1 38
39
\.:...---,,,
/1\ {
/ \ Q Dozarea hemuglo~iJn...sfulge
§e urn.:i~re§te capac;itatea de.oxigenare a sangelui.
Aceasta se poate detem:iip.a di!:t!<:t c;µ_i1jutoru1 aparatuh1i van Slyke sau
al aparafe1i.iflu(Barcroft sau V{]ir,\ii.irn. -
Mo'ecula de hemoglogina col}tme Fe fa proportie de
0,::3;34 Yo. Se
caicu1$az.~ can ti ta tea de hemoglobina in gJ 100 -m.J.-·prµi detenninarea
continu~l ui <le Fe al sangelui (roetoda da eroare aeoarece o mica propor\i.e
de Fe-din ,arigenue.c:'ombinata cu hemoglobina functional activa),
Dad'.i sangele contine 50 mg Fe/ 100 ml concentratia sa in
hemogloC inii este de:

50
x 100 = 15 g / 100 ml . ''
'.;
v •
•
-~t
•U

..," ..
0,334 ·, <
u •

iar capac tatea de fixare a oxigenului :

15 x 1,34 = 20 ml I 100 ml sange

Ce a mai convenabilli metodli pentru detenninarea clinica este cea

bazatli p: compararea unui esantion de sange diluat cu o serie de standarde
co Iorate. fixe .
. . c/1e mai cunoscute rnetode sunt:
1. Metoda Haldane - Gowers: hemoglobina este mai intai transfom1ata in
carb1>xihemoglobinli. .JJ,l)llp~JI

2. Mete da Gowers: e§antioiml de sange diluat §i saturat in oxigen este /JPJ}UIJIJOJ

_11N.hlftll _1:.1JV
cornparat co1orimetric cu un standard de picrocarmin.
3. Meu .da Sahli: hemoglobina diluata este transformatli in hernatina acida

M!:.tru.\a_Sahli modificataocHaskios:
Haterial necesar:
u epnbeta gradata = tub de cercetat care prezinta doua scliri gradate, ce
servesc la aprecierea cantitatii de hemoglobina una in procente in raport
cu i angele considerat normal l}i cealalta in g la l 00 ml sange.
iii pip\ta Sahli (fig. II. 21) · -,
l1i cor:~~t?r~Sthli_: tuburile e~o_n au cul~oai:ea un_ei s<:lutii l %~l?.rht1rnt
.de 1ematma,J~ch1valenta unur sange a carui cont,mut m: hemoglobmli este
deR,glaioo ml . .
Ill · apf: distilata
!I solutie HCl 0,2 N
1.:1 sar.ge
 40 41

Ill la 6luni: 10 - 15 g/100 ml sange

ii l~ 1 an: 9 - 15 gi100 ml sange
m la 10 ani: 12 -17 g/100 ml siinge
Fig. II.21 Pipers pentru hemoglobins
_ ~.s.c.o_pitlemogloblnei .
J.i;_b.nka.Ji.u:ucrn;. ' ', ' ' - '
Se p,me solutie HCl diluat (0,2 N) intr-o eprubeta gradata, pana la C:_q_.lll_l}lliii J:!efllCJgloqine~ sipigrnentii hernici plasati in drumul unei
diviziunea 10. · · raze de lurnina alba absorb unele unde de anumi.c lungirni ~i lasa sa treaca
Cu o pipeta Sahli se pun apoi 0,02 ml sange capilarsi se spala pipeta restul undelor.
prin aspirarea de 2 ori a amestecului de acid' ~i saage ~j sutlarea acestuia din · :Q.i_i:2ai'ecefiecare poseda un spectru de absorbtie caracteristic, ei pot fi
nou din pipeta dupa fiecare aspiratie. - detectati u~orcu.ajuforulspectr6scopuiu1 (tabefrir. t1A)": ·-
Se lasii tubul in repaus 7 minute la 20 o C. Hemoglobins poate reactiona cu gazele: oxigenul, dioxidul de carbon,
a
Cand culoarea rosu - brun hematineiacide (hernina) care s-a format oxidul de carbon , oxidul nitric, hidrogenul sulfurat,
este pe dcplin dezvoltata se pune eprubeta intr-un comparator, alaturi de o Oxig~nul
solutie colorata standard. . Datorita · fierului pe care-I contine, hemoglobina se cornbina cu
Se dilueaza Incet cu apa sau HCl 0,2 N pana cand cele 2 culori devin oxigenu1"·con-f9rro.:legii:·prqportiilor definite,;.cate doi atorni de oxigen
idcntice. - unindu-se cu fiecare atom de fier din cornplexul hemoglol:ifoei: '
.,.. --·- -··- ···:· ··---······-,-···--' ·-·-··· .._____
Procentul de hemoglobins este dat de cifra de pe eprubeta indreptul
•

careia se citeste nivelul amestecrrlui. . - . · Hb 4 + 40 Hb 4 0

° 2 -): 8_
. Temperatura tubuhri sU!Jidard se rnentine la aproximativ 20 C. cat
'timp se compara-culorile. Aceasta c.9_mbinatie.este.instabila. ___
C:ind~~~siunea oxigenului din atmosfera, cu care hemoglobina intra
in contact creste, oxigenul e captat, fara a forma oxizi adevarati. Fe riimiine
. Phillips ,van Slyke si colaboratorii au imaginat o metoda prin care sub forma feroasa, Globina formeaza cornbinatii laxe cu oxigenul. Aceasta
concentratia: hernoglobinei este determinata din greutatea specifics a proprietate se pierde cand are Joe denaturarea proteinei. .Hemoglobina
sangelui si a plasmei, oxigenata (nu oxidata) = oxihernoglobina
Calculul se face astfel: Termenul de hemoglobina redusa indica faptul ca pigmentul a cedat
\ o parte din stocul lui de oxigen. -
Gb-Gp \ · Capacitatea sangelui de a absorbi oxigenul (asa - zisa capacitate de
\ Hb in g/100 ml sange 33,9 x ---
' -·-r-: '

f
oxigen) este proportionala cu concentratia hemoglobinei. . ___
1,097- Gp 1
c:tapacitatea . de oxigen -este de 1,34 -m1 •"periti:1i g' hemoglobina. )
unde: Capacitatea 'c!e--oxigeff"a· 100 ·ml sarige 'normal - de om ( 16 g 'hemoglobins )'
33,9 = cifra medic (dedusa) g Hb I 100 ml globule rosii este de 16 x J, 34 = 23,44 ml.
Gb = greutatea specifica determinata pe esantionul de sange
Gp = greutatea specifics determinata pe plasma
1,097 = greutatea specifica medie a globulelor rosii centrifugate din
sangele normal Methemoglobina este un oxid adevarat in care 1 atom de oxigen se
--- ------ ---------·--·------------· · - --· a·-fi·-·- ----~---------------··-
comb.ina cu .unul. . de fier,_gaji[iiemalpufan " de~fii_gfil_ P@. ~?<:punerea
Y.almnoonak: sfingelui la vid, El poate fi eliberat doar.cte-fe-activii chimici.
J!I Adulti: barbati: 14 - 18 g I 100 ml sange _ Spre deosebire de cathemoglobina care este un compus format din
femei:, 12 - 16 g 1100 ml sfinge hem feric + globina denaturatli ~i de hemocromogen - format din hem feros
llll Neu -nascuti: 18 - 27 g /100 ml sangc
 42 43

i- globina :Jenaturata, metherncglobina esteun campus formal din hem feric a avut loc explozia imediat d.\.ipG. aceasta, Inainle de a avea rirnp sa. se
+ globina 'iaturala, 1mpra~tie fumul, arc loc intoxicatia acestuia,
La .leterminarea continurului de oxigen al unei probe de singe prin
metoda Haldane - oxihemoglobina + fericianura de potasiu - cei 2 atomi de
oxigen lep1i Jax sunt deplasati usor , fierul este oxidat de reactiv §i rezulta,
drept procus final, metherncglobina.
-1n intoxicatiile cu anurnite substante sangele se inchidc la culoare
datorita trinsformarii unei parti de hemoglobins in methernoglobina, Aceste
substante ,)Ot fi: nitrati, clorati, sulfati, subnitratul de bismut, etc.
Me.hemoglobina da nastere unei cianoze = "toxica". Coloratia
anorrnala a pielii devine evidenta la concentratii de aproximativ 3g
methernoj.lobina/ 100 ml sange.

He. noglobina redusa se combina cu H2S dand nastere unui compus

denurnit sulfhernoglobina. Aceasta imprirna sangelui o coloratie ciocolatie.
Hidrogenul sulfurat este absorbit in cantitati apreciabile doar in cazul
putrefacti ei intestinale excesive,
Co.nbinarea mult mai usoara a hemoglobinei cu H2S poate avea loc
dear in cazul in care se aplica bolnavului pentru tratarnentul cefaleei
rnedicamente ca: acetanilida, fenacetina, etc.
Cinnoza enterogena (nuanta pielii vanatli sau mov) poate avea Joe la
concentrntii de 3 - 5 g/100 ml sange.

Oxidul de carbon
Fig Il.22 Spectrele de absorbtie ale hemoglobiuei
Oxidul de carbon se combina cu bemoglobina in aceleasi proportii ca
si oxigerul. Produsul obtinut se numeste carboxihemoglobina, Material ~.t.S.J.I:
Se cornbina mai U§Or cu hemoglobina decat cu oxigenul, astfel lncat Iii! singe defibrinat
ae trage . concluzia di oxidul de carbon inlocuieste oxigenul in raporr I: 1 !lll spectroscop .
(raport \ olumctric). e1 apa disrilata
In cornparatie cu compusul format d~ oxigen cu hernoglobina, !ii eprubete
cornpusul CO cu hernoglobina este stabil si nu poate fi disociat decat cu 11'1 solutie sulfura de arnoniu
foarte rr are greutate, ill solutie fericianura de potasiu 10 %
--; . -~ 1' /?',
P1m~r.e.a1rLc.Yideuta..aJ1~ihemoglQbiti.ti '}>{,• . ,'.s
1
P..tqllll1\l:e: Se dilueaza 0,2 ml sange defibrinat · cu at-a distilata pentru a
Are o mare afinitate pentru hernoglobina rezultand W1 campus stabil, obtine 10 ml solutie l/50.Culoarea solutiei de oxihenioglobins obtinut:i va fi
. b timpul cornbustiei unui explozibil, fumul ce ia nastere contine to9u - deschi s.
cantitat. foarte mari de oxid nitric, Daca un individ intra in incaperea in care St observa la spectrcscop, in lurnin~. eprubeta in care saa introdus
. oxihemoglohir: ti: preparata anterior.
 44
45
~~ __vor observa 2 be11zi _ <le absorb~i~ inguste 'in dreptul linii]gr_ll!i
~L
- Frauenhofer D 1f~~i~a;e galben si vcrde, Daca se trateaza carboxihemoglobina cu subtante reducatoare (sulfura
de amoniu) spectrul de absorbtie nu se va modifica. · 0•

1-kthcmogl_Qbjna ,\. tp-:- ,, >'?J:rl ,-_ . -, f1; · '-};>

P.r.ep_ax:ar.c;_Se dilueaza 1 ml sange defibrinat in raport 1/10 cu apa distilata
si se adauga apoi 2 - 3 picaturi solutie fericianura de potasiu 10 % proaspat
preparata. Culoarea solutiei va fi bruna,
Se observa eprubeta la spectroscop ~i se vor vedea 4 benzi astfel:
llil O bands caracteristica in
rosu
M d.teO bands l!} galben ,.:erde (
~i caracteristica oxihemoglobinei)
ill" o barid;tia&-eapt:a il'<!<!!Jo@.
Se alcalinizeaza proba cu NaOH (2-3 picaturi). Solutia va cap1l.ta
culoarea brun - rosietica,
La spectroscop aceasta va prezenta benzile de absorbtie din D ~i E ~i
cea din rosu deplasatli catre galben. A disparut banda lat1l. din dreapta.
Daca se trateaza proba cu o substanta reducatoare (sulfura de amoniu)
initial se va obtine spectrul oxihemoglobinei iar apoi spectrul hemoglobinei
reduse. ·

Principiu; li~rri.ogl_obin.i __ ~?-t~_~c,tiqna .ca o peroxidaza in prezenta

apei oxigenate. ~~~. ell dli reactii de culoare prin oxidarea benzidinei sau
ireziriei de-guafac. .
ln prezenta NaCi si a acidului acetic, 1a incalzire, hernoglobina trece in
clorhidrat de hernatina care, prin racire, cristalizeaza obtinandu-se asa
Se tratcaza solutia <le oxihernoglobina cu cateva picaruri de sul(\u5 numitele cristale ale lui Teichmann.
de amoniu. Se va obtine hernoglobina redusa de culoare rosu inchis. . _ ~J~~b.~,pu_~_~zfdhilil .' 1.
La spectroscop se va observa o singura banda de absorbtie cupnnsa Malerlai..nei;J.: .s.ar~
intre D ~i E (galben ~i verde) numita banda lui Stokes. . . . ill acid acetic glacial
Daca se agita solutia de hemoglobina redusa ~1 se puJ1e din 110:..1 ~a "" apa oxigenata 3 %
spectroscop, se vor observe din nou cele dona benzi, .traga:ndu--se concluzia • solutie oxihemoglobina
· di hernoglobina redusa a trecut iai in oxiuemoglobina. .. . II! eprubete
· Cele doua benzi obervate la spectroscop coincid in cazul soluti ilor uc II cristaJe de benzidina
oxihemcglobina couceunate ~i nu sc observa in cazul solutiilor diluate. Tullnka .di:..lurnl:
.Gar.b.c;,xilieru.o_gl oh ina . _ _ Eprubeta 1: 2ml acid acetic + cristale de benzidina + 2 ml apa
J:~w.1u.c.: Eprubeta 1n cares-a pus JO ml de o~ihetnogloh~1a se _b_'.1·~-~~-~za oxigenata 3% + 0 picatura solupe slaba de oxihemoglobina
cu un curent de gaz obiinandu-sc astfel carboxihemoglobins, care va avea o Apare coloratie albastra sau albastru - verzui.
culoure -ro~u - carmin. Eprubeta 2: 3 - 4 piclituri solutie 0,3 _ % benzidina in acid acetic
Se observa eprubeta la spcctroscop ~i se vor vedea 2 benzi de glacial 50 % + 3 - 4 picaturi apa oxigenata 3 % + 1 ml solupe
absorbtic D ~i E situate in dreapta celor ale oxihemoglobinei. oxihemogl obin :i
Apare coloratie albastra sau albastru - verzui.
 47
46
Iii plasma sau ser
1111 solutii coloidale cum ar fi: gums arabica, isinglass-ul
,:f---1: ·0ba cu rezina de guaiac a solutii cristaloide: solutii saline sau de glucoza
katerial ueceaar; Lichidul ideal pentru transfuzie este considerat din punct de vedere
tinctnra de guaiac
III teoretic sangele integral.
m apa oxigenata 3 % Transfuzia se aplica atat in cazuri de urgenta (hemoragii severe, soc
a soluiie oxihernoglobina prin rauire) cat ~i in alte situatii,
III eprubete Globulele rosii ale sangelui transfuzate supravietuiesc t)i t~i pastreaza
I~ . functiile in medie 80 zile dupa injectarea !or. ·
Eprubeta: 2 ml solutie oxihemoglobina + 15 - 20 picaturi tinctura Sangele total este rnult mai eficace decat plasma, serul sau ceilalti
de guaiac + 15 - 20 picaturi apa oxigenata 3 %. substiruienti ai sfingelui in tratamentul socului traumatic.
J .pare o coloratie albastra, Folosirea sangelui ca lichid de transfuzie este ingradita de o serie de
accidente, atat din partea prirnitorului cat ~i din partea donatorului astfel
-¥··{;.ristalele lui Teichmann tncat acesta se recornanda doar ciind exista toate inlesnirile pentru
11.aterial necesar: prevenirea acestor pericole.
a soil tie oxihemoglobina Un pericol ce poate avea loc oricand este incompatibilitatea,
Ill! clorura de sodiu cristale Totdeauna trebuie efectuat testul compatibilitatii intre sangele primitorului
s aci« acetic glacial §i eel al donatorului.
[Iii lama Plasma norrnala contine substante ce pot provoca strangerea in
illl larnela gramezi (aglutinarea) 9i apoi dezintegrarea (hernoliza) globulelor srraine, de
Ill bee Bunsen alta specie. ,
u microscop Aglutinarea se produce de asemenea la amestecarea sa.ngeiui a doua
fehnica de lucru: . persoane ce apartin unor grupe sanguine diferite. Se spune atunci ca,
lntre o lama §i o lamela se pune o picatura de sange diluat 1/500 - sangele acestora este incornpatibil si transfuzia va duce in asernenea caz la .
1/1 oon care se acoperli cu cateva cristale de clorurli de sodiu,
La
marginea larnelei se pune o picatura de acid acetic glacial ce va
accidente grave sau chiar fatale. ,
Grupele ganguine sunt foarte multe aviind in vedere cii se cunosc
patrui.de prin capilaritate intre lama §i lan:e!a. • - aproximativ 28 de antigene grupate in 9 sisteme si cu posibilitatea de a se
Se incalzeste ansamblul la flacara pana apare culoarea brun - combina 111 eel putin 200 000 de forrne (genotipuri).
violacee. Cele mai importante, in clinica, sunt sistemele ABO §i Rh.
Se raceste. . . . . . Celelalte.denurnite dupa antigenul principal M,N,S,Le, Lu (descoperite
Se exarnineaza la microscop (obiectiv 5 sau 7) pe marginile lamel~1. dupa 1940), au irnportanta mica deoarece puterea lor antigenica este rnult
Se vor observa fq_nrutti_U!!i_romboj.dale. ahmgite , cu unghiuri as.c;_gnte · rnai slaba, Sistemul ABO constituie grnpele sanbruine clinice, celelalte
§1 de culoare bruna 1 izolate sau gruRate. .
-c- ·-··· ·Acestea cnsi:afeic
stint ----------·-·de· clorh1dr~t
. ----·-·-
de hematina ...
--~-;-··---·--·-··· -· -- - ···-
sisteme constituind a~a zis,ele subgrupe.
~~-\.u~l\.Q~1 Anti,gs:n~e..gru:Q_:mnt co~lexe de proteine cu ~nmt~o~liz.aharid . .
. '

Probele de decelare a siingelui (sensibile da~·. nespecifice~ ~unt fol?~ite

~ . specific, di~Quse la_ suprafata. membrane, _globululu1 __ ro9u._ Modul. oe
dispozitie variabil detem1ina . coinportam~ntul lor fiija de unele euzunc
in clinics ~!l!:!':l!.P.~!!.<:c!'~<!..ID-~Y!4~~~tt ~ ..~.':~~1.'_~151_1\?.~-Q_c:).llte §J -~ medicina hidrolizante (tripsina, papainli). .
Tega
-··-
K"pergru identificarea petelor de sange.
----
--···- . .··--··· ·····--·-·-·······--·-··-'"' ······. .-- -----·-··--···--· Sistemul ABO este important pentru ca antigenele AB sm1t cde mai
putemice · i,i . pentru ca !or le corespund anticorpi speciali naturali:
L 'r . f.
-

Tnmsfuzia. Grupele sanguhtt aglutininele a~i [1. Acestea sunt prezente spontan in plasma indivizilor ce nu
. prezintli \lntigenele coret<pu~toare.
Pentru readucerea volumului sanguin la normal se pot folosi:
\~~.\:ct~\-L. , . ,. •\

:-t.:7'::.: .~_':, ... :

:1ange integral ?1·1~,5/1 I ('t (}J.\- c:i-l
!Ill
+\:\~ \-: \J ~-,)·,, t'~- )''\(\_(\
f 1i , , )
.,;,...,_ '
 49

. Tabd 11.5 . Cornbinatia dintre .cele doua anti gene ~i aglutinine definesc grupek
r----- _ Gn:r,eie :mnguine -~~2E21?.S!EE~~ at_1..!i2ce,_ ·-·----.----- sanguine incadrul sistemului ABO.
.1yoe sang~k~ f .
Caractere: . • ~ Celelalte sisterne sunt definite numai prin combinatiile antigenelo

~A B, 0
Sistemul ABO
. .
I
Reac. tionea_za pu,_·terni;
· cu _izoa.glu.ti~i.i;~.k "natu~ale."
prezente in sange. Pnn transruzn cu sange
(aglutininele lipsesc). ExistenLa,gtigen.cl.QLs_e__ punein ev_iQ_~~....Y-!:i1
izoimunoanticorpi..(anticorpi-dobanditi,) .. care se produc in serurile anumitor

1I;~,A
AB .: incornpatibil sau in sarcina produc i.· mun;za_ re. prin indivizi dupa izornerizare prin transfuzie cu hematii care contin antigenu'
2 • •. dezvoltarea de anricorpi, ··.· ..... respectiv sau apar la mama prin incornpatibilitate intre sangele acesteia ~1
1
sangele fatului. · ~k...maL£!::i§!!.1Jit.e._iz.ru!!~~e intalE.~Jn cadru 1
I A, ., . si~emului Rh Eentru ca antigenele aces, ..ia sunt suficient de putemicc.
I ''I
IA
' .
.
. .
' ce1e1a1te sisteme prezinilianttgen11.;tate slaba ceea cc nu face necesai- i
deterrninarea !or.
fA.!L... . ~-l------· ~-·· -- . ------. ---- .6~_lutininele natl.lrak_a....§Ljl __ ~u.:rit anticorpi ~~_mpleJ~pe can l
1 . Sistemul M, N, ! :'-gluti~ogen_c ~labe. ~i neglijabile in transfuziile
i S, I incrucisate: izoimuruzare la S a fost sernnalats izoimunoanticorpii sunt in genere anticorpi incornpleti, actionand la cal :I

lr····- .. -
'~i,N, ' I ' . sau la rece in mediu alcalin sau albuminos.
Sistemele antigenice se gasesc in aproape toate tesuturile fixate p!
. ------··--· .
~ . . I .

celule, numai unele sunt secretate (sunt hidrosolubile) pe ciind a!tele nu

; Jlzoagh1ti_nare. natuni\a. a~ti--P :;laba.j aglutinogen .
Sistemul P
P slab antigenic, de 001cc1 neglijat m transfuziile (sunt numai alcoolosolubile).
I incucisate, au fost totusi sernnalate reactii
L. important~ datorite antigenului anti-P ~ Sistemu1·cte·~~fn~.AB.Q
.
I
i _.sistemul Rh (RJt, :'-ri:igene . pute~nice im~ol~~ice, pot da grade
Grupele sanguine sunt legate de repartizarea antigenelor A ~i Tl.
! Rh) Inalte de nnunizare; antrcorpn nu apar naturali in
I C, c, D, d, E, e J sange, ci dear dupa sensibilizare
Prezcnta unui antigen determina grupa respectiva ~i anume grupa A , grupa

Ij l,..•. I
I
. B sau grupa Afs.
In tabelul II.6 sunt prezentate compozitia grupelor 'sanguine $i
'D" I procenrul lor de distributie pe teritoriul tarii noastre:
i -" ,;v
I c '~
!I I
Tabel nr. Il.6
fl E" . Sisternul Lewis 1 Probabil inactive in boala hemolitica ~noului-
I Grupa Aglutinoge Aglutini Repartitia grupelor
Le' 1 uascut; pot . fi . responsabile de reactiile
pe ne in ser pe donatori de
rea
j ~e" · i transfuzionale uneori. sanguina ne
eritrocite _sange:
Let, J_ ------·--- anti - B 41 %
1 · · Sisternul Lutheran j Irnunizare ocazionala A A
I Lu', Lub I
sau ~
16 %
'B B anti· A
iLJ~J.,.E.,•_i_~----k·------------
I Sisternul Kell, I Uncle cazuri de izoimunizare ~i o reactie sau a
l Cellano I transfuzionala semnalata, Anticoroii sunt decelabili 0 .-- anti - A 36%
~i anti -
~-.--------~
! Sistemul Duffy I prin test Coombs. ....._·-~- _,
B
I Fy'Si~uJ
Izoirnunizare ocazionalji ·
. FY' . AB A ~iB -- 7%

I T!<.'
Kidd
JKb
i...::.:.:;__....:..-::.:
__.__,
Izoimunizare ocazionala
.
: _
_ .., ,_,, _
 50 51

1n. functie de sensibilitatea aglutinogenului fata de · aglutinina Se adauga o mica canritate de sange pe fiecare picli"tura de ser, cu
corespunzatoare (reactia cu antiseruri) s-a descris in cadrul fiecarei grupe ajutorul coltului unei alte lame, care se intoarce pentru fiecare picalJri\ de
prezenta unor subgrupe: ser hemotest. Se omogenizeaza prin amestecare. Picatura de sange trebuie sli
Subgmrele A: sunt in numar de 3 ~i sunt prezentate intabelul nr.Il.7. fie de 10 ori rnai mica decat cea de ser.
Miscarea lamei va ti lenta §i rotativa,
Tabel nr. II.7 Citirea se face in prirnele 2 - 3 minute cu ochiu1 liber.
mele A Mclru!.aJ:1.J:ul:2:
Tuhnic.a...d.e.lucru: ... ·.
Eritrocitele sunt spalate de 2 ori ~i se utilizeaza suspensie 2 % de
eritrocite in ser fiziologic. .
1n trei tuburi etichetate O,A ~i B se pune cat.e o picatura de ser
hemotest corespunzator etichetei.
Se adauga apoi cate o picatura de suspensie 2 % eritrocite. Se agita.
Se centrifugheaza l minut la I 000 ture/minut.
.S.ubgnm·~: Bw, Bx, B3, B slab lnterpretarea rezultatclor;
S.\lhgrnJ:i~: datorita subgrupelor A s-au descris A1B, A2B, A3B. 1. Daca amestecurile raman uniform colorate in roz, nu a avut loc
SJJbgruueJe 0: S-a descoperit (1952, Bheude) un fenotip cu reactii aglutinarea ceea ~e inseamna ~ sang~le ap~tine grupei ?
asemarutoare grupei 0. Serul contine aglutinine anti -A, anti - B dar 2. Daca apare aglutinare cu serunle O ~1 B §I Iipsa de aglutinare cu serul A,
eritrocirele nu reactioneaza cu anti -H si oici cu anti-A sau anti-B. sangele de cercetat apartine grupei A.
Diferen ;ierea se bazeaza pe prezenta in serul respectiv a anti - H ~i absenta 3. Daca apare aglutinare cu serurile O si A si lipsa de aglutinare cu serul B,
substan.ei H de pe eritrocite spre deosebire de indivizii de grupa O ce nu sangele de cercetat apartine grupei B. .
poseda .anti - H si eritrocitele sunt bogate in substanta H. Frecvent se 4. Daca apare aglutinare cu toate 3 serurile , sangele de cercetat apartme
intalneste fenotipul "Bombay" sau Oh. (1 la 13 000 indivizi). grupei AB.

Eioba.Simanin · determinar.ea.aglutininelor .
DctenninarQa~ Princiuiu: §e pune 1n contact ~e-cer:c.eta.t.._tu_eritro~itr.:.test
~-unt doua probe obligatorii care se realizeaza in tub sau pe lama: cunoscute de grupf O,A, ~i B. Se folose~~~-c:lr.rptmart.or . negaJ1y_~!1ti:9_Clle O
pentiuaTal3fiirngre§eTiTe-ruiforate a.glutina.rilor nespecifice sau aglutinarilor
1 'roba Beth - Vincent: determinarea ag/utinogenJ.J.lm soecifice iregulare.
J 11aterial oecesar: . Memd1i...1"2clam.a
!l! seruri bernotest: 0 (anti - A, anti - B); A (anti - B); B (anti - A) Itlloiru__!i~
~ lama de rnicroscop sau tub de sticla de 12 x 100 mm Pe o lama se pw13 picaturi din serul de cercetat (fig._ II.24). _ ..
!Ill ser lziologic · · Pe prima picatura (stanga) se pun eritrocite 0, pe picatura din rnijlcc
Ill pipote Pasteur 'eritrocite A si pe picatura din dreapta eritrocite B. Adaosul ~1 amestecarea
lll sanje sau suspensie 2 % eritrocite in ser fiziologic · se realizeaza tot cu coltul unei lame, schimbandu-se la fiecare picatmri.
Ill cen.rifuga . Raportul 111Lre eritrocite 9i ser trebuie sa fie aproximativ 1110 ..
Citirea se face prin rotirea lenta a lamei in primele 2 - 3 minute, cu
"mtoda pe lamll.: ochiul liber.
rehnica de lucru: :::----~" M@dtib..!l.ili
pune cate o picatura de~ bcm~Jn ordinea Ola stanga, A la
)C To.hnica de lucru;
mijloc ~i B la dreapta pe lama (fig. fl23). · Se realizeaza In aceleasi conditii ca la rnetodaBeth - Vincent.

·.
/':-.\."\ l ,.. '-·· ·:;,\
),;\,\.,""\;..'"'-'",),. c\,. I'".'- \ .••,•\_.,,.,\.. (·\1i
\..\ ,. ......
 53

Daca are loc aglutinare cu eritrocitcle A si B atunci serul contine

aglutinine anti - A ~i anti - B (grupa 0).
Daca are loc aglutinare cu eritrocitele B atunci serul contine
aglutinine anti ·· B (grupa A)
~ Daca are loc aglutinare cu eritrocitele A atunci serul contine
aglutinine anti - A (grupa B). . . . .
Daca nu are loc nici un fel de aglutinare atunci serul nu contme met
aglutinine anti - A nici aglutinine anti - B(grupa AB).

Se mai poate determina grupa careia ii apartine un esantion de sange

fara a detine seruri din fiecare grupa ci numai din grupe A ~i B. . .
in testarea de rutina sunt folosite fiole inchise care contin serun cu
titru ridicat apartinand acestor grupe.
Senmta!
6ropa .A 6rvp1,li
(an/,-t}) (ar,h-AJ
~ -- .... 0 Legend.a:
!L__---==-------
• j c:-,:
{:·,.·:·~ - picaturli in care nu a
\.:.:Y avut loc aglutinarea

Fig. II.23 Detcrminarca Fig. II.24 Determinarea aglutinineler

,-., .. l
aglutinogenelor (Beth - Vincent) (Beth - Vincent) \1 , •, - picatura m care a avut oc
Legends: "" "' aglutinarea
(~ - picatui:a de sange farlli
<:! aglutinare

rC~
\:.:.;)
,. picaturade sange in care
aglutinarea este prezenta
l ~ @).
{i;t___~....::::.:::::.c~~~-'-~--~
Fig. II.25 Efectele serului grupelor A ~i B asupra globulelor
Eritrocitele test cunoscute sunt spalate de 2 ori ~i se prepara o apartinand diverselor grupe sanguine
suspensie de 2 % in ser flziologic,
'ln fiecare tub, notate O,A ~i B, se pune cate o picatura de ser de fu:l.o.ri..de eroareJn..d.et.erminmgrup_elQLfillllgwn_c
cercetat · I. Greseli datorate sangelui de cercetat: . , . . . .
Se adauga o picatura suspensie eritrocite O in primul tub, eritrocite A 1. autoaglutinarea - se datoreaza apantiei unui anticorp ~u a~trnne
1n al doilea tub ~i respectiv eritrocite B in al treilea tub. Se agita usor. Se aglutinanta asupra propriilor eritrocite ale bolnavulw. Evitarea
centrifugheaza I minut la 1000 ture/ rninut. acesteia se realizeaza prin
lu~rpr:lliLc a~z.\illaI~l.Qr: • incalzirea sangelui usor la 3 7°C
Rezultatele trebuie sa fie negative cu eritrocitele O pentru toate cele a' spalarea eritrocitelor de 3 ori cu ser fiziologic
patru posibilitati.
 54
55
2. 1emoliza eritrocitelor: poate inhiba total sau reduce fenornenul de
rglutinare datorita factorului complement. pacientului . 1n tabelul mJI.8 este prezentatii compatibiiitatca grupe io:
3. ,xezenta anticorpilor specifici iregulari nu influenteaza sanguine.
Ieterminarea aglutinogenului dar da rezultate gresite la
determinarea aglutininelor Tabei nr.118
4. greseli datorate subgrupelor · Come~tibilitatea grupelor _sa_n..._g,__u_in:.c.e:__ _
5. .nfluenta varstei: la nou - nascut aglutinogenul este prezent dar ~G7upa -- Prirr~~te ·-l Doneaza
--
rnai slab ca la adult. Cercelarea aglutininelor este negativa . 0 (I) a, f.3 sange izogrup ! 0,A,B,AB
deoarece apar Intre 3 - 5 luni de la nastere
f-------1-----'---·----l ( dona tor universal)
6. in caz de agamaglobulinemie serul bolnaviior nu contine ,_A---'-(II~)~f.3
_ __,__0(I) AB(IV)
aglutininele grupei de care apartine ·
B(IH) a. 0 (I) AB(TV)
7. sangele recoltat din cordonul ombilical prezinta fenomenul de
aglutinare cand este amestecat cu gelatina Wharton prezenta in AB(IV) 0,A,B,AB nu poate dona altei
-cordon: se recomanda spalarea eritrocitelor (pri.m.itor grupe
8. transfuzii cu solutii macromoleculare de Dextran duce la aparitia universal)
fenornenului de autoaglutinare a eritrocitelor tirnp de 2 zile: se
recomanda spalarea eritrocitelor Proba compatibilitatii_dirncte.;_
lL Greseli datorate serurilor hemotest:
1. ser hemotest cu titru slab : se recomanda conservarea la frigider la Principiu: Se arnesteca direct 2 - 3 picaturi de ser de la primitor cu
4°C pana la 8°C. siinge de la donator si se urmareste daca apare sau nu aglutinare. ·
2. ser hemotest infectat
Daca apare aglutinare este vorba de incompatibilitate.
3. ser hemotest cu aglutinine iregulare la rece
4. prezenta de aglutinine specifice iregulare
Ill. Gresrli datorate eritrocitelor test:
L eritrocite test hemolizate Factorul Rh este up antigen specific de grupa sanguina prezent pe
2. eritrocite infectate cu anumiti germeni eritrocitele omului si maimutei Rhesus Macaccus (1940 • Landsteiner §i
3. eritrocite cu antigene slabe din subgrupe Wiener). -
IV. Gres sli datorate nerespectarii regulilor de tehnica: S-a injectat sange a maimutei Rhesus la iepure §i cobai §i s- a
1. pseudoaglutinarea: apare cand citirea determinarii grupei se face observat ca in sangele rozatoarelor se forrna o aglutinina care aglutina nu
tardiv (disparitia ei: dilutie cu 1 - 2 picaturi solutie NaCl izotonica nurnai globulele rosii de rhesus dar §i globulele sangelui uman. Aglurinarea
si ornogenizarea picaturii) · eritrocitelor umane are loc in proportie de 85 %.
2. coagularea picaturii de sange: la recoltarea sangelui rara coagulant Asernanarea aglutinogenului din siingele de om cu eel din sangele de
3. sange hemolizat : mascheaza aglutinarea rhesus §i punerea in evidents a antigenului prin folosirea unui ser activ
4. greseli datorate etichetarii gresite a serurilor sau eritrocitelor test impotriva globulelor rosii de rhesus au determinat pe Landsteiner si Wiener
sa-i dea numele de factor rhesus sau Rh.
lndivizii Rh pozitivi (Rh+) sunt cei ce au prezent in sangele lor
-. Stabilirea compatibihtatii transfuz:ionale factorul RJ1 (rasa alba, 83 - 86 %). Cei Rh negativi (Rh-) (14 - 17 %) sunt
f c stabileste grupa de sange a pacientului. Dupa stabilirea ei se trece cei ce nu prezinta factor Rh. '
la efoc:uarea transfuziei. Este indicat a se folosi sange izogrup. Cand nu Anticorpii anti-Rh. apar numai prin izoimunizare in urmatoarele
exista sange izogrup se foloseste sange din grope compatibile cu conditia ca conditii: · ,
volumnl transfuzat sa
fie mai mic de l O % din volumul total de sange al It la administrarea unei transfuzii cu sange Rh+ la un individ Rh- se
produce un anticorp (aglutinina anti-Rh). Procesul de autoimunizare
dureaza pana in a 12;a zi. Daca.In a 13-a zi i se adrninistreaza a doua
 56 57

transfuzie poate suferi o rcactie fatala deoarece globulele transfuzatc Dupa Wiener ei sunt denurniti: Rho, rh, rh", bro.hr', hr" iar dupa
sufera aglutinare ~i hemolizn Fisher - Race: D,C,E, d.c,e.
i.'11 la administrarea sangclui Rh+ la indivizi Rh- subcutanat sau
intramuscular llilermin~.aful
orul.ui.Rh
~ o gravida se poate irnuniza cu sangele unui fat Rh+ daca ea este Rh- si Princiziu; Aglutiparea hernatiilor la tratare cu un ser ce con\ine
poate prezenta o reactie periculoasa in cazul practicarii unei transfuzii de ~~.~~ ...
sange Rh+ . . . Dintre 5erurile anti - Rh de om, eel ma1 U§Or se obtme serul ant1-D, ce
~ boala hernolitica a nou - nascutului se datoreste de obicei irnunizarii reaqioneaza cu sangele a aproximativ 85 % dir, :adivizii de rasa alba. Acest
rnamei Rh- de catre un fat RJ1+, caracterele sangelui fetal fond rnostenite ser poate con\ine 9i anti-C. · ·
de la tata, Anticorpii Rh care se produc in sangele rnamei tree prin Prezen\a factorului anti-c este foarte importanta deoarece la tratarea
placenta §i distrug globulele farului. Izoirnunizarea incepe in a 2-a parte unui sange ce con tine antigenul c acesta ar putea fi considerat Rh- ..
a sarcinii candapare factorul Rh in sangele fatului. Singura sursa de ser anti-Rh urnan e considerat sangele feme1lor ce au
J
Primul copil cu Rb+ poate fi nascut de mama Rh- fara rulburari nascut de curand copii eritroblastici.
manifeste . La urmatorii copii cu Rh+, anti-Rh de la mama. elaborat in Materialfil_Q.eSar:
timpul sarcinii anterioare sau In timpul nasterii tree prin placenta ~i scalda III vatil., alcool, eter
.j. ... ,;.; hernatiile fatului; pot aparca astfel tulburari grave: icter, anernie hemolitica • ser anti-Rh
1111 hematii Rb+
progresiva cu aparitia unui numar mare de eritroblasti primitivi in sangele 9i Rh- ; suspensie in serul propriu (sange recoltat pe citrat
fatului, etc. de sodiu sau rara)
in formele cele rnai grave ale bolii poate aparea ;,i moartea farului. u lame
Tratarnentul bolii hernolitice consta In sangerarea sugarului ~i II cube Petri cu hartie de filtru imbibata cu apa (camera umeda)
inlocuirea in acclasi timp a sangelui lui cu sange Rh- II terrnostat
(exsanguinotransfuzie). Administrarea sangelui Rh+ duce la distrugerea lB pipeta Pasteur
globulelor de catre anticorpii circulanti sau tisulari. · I'll ac seri.nga
Fara o prcalabila irnunizare activa, aglurininele anti - Rh nu se gasesc
obisnuit in serul nici unei nersoane D..e.t;munar.iaptlama _.
Declansarea unei reacti: de imunizare poate avea loc: Sangele de cercetat se recolteazli din pulpa degetului. Cu o pipeta
I'll la barbatul Rh- dear daca acesta a primit in prealabil o transfuzie cu Rh+ Pasteur se pune intr-un tub de hemoliza 0,5 - 1 ml sange.
~ la femeie Rh- dad. a prirnit o transfuzie cu Rh+ sau a nascut un fat cu Dupa coagu!are, se sparge cheagul cu ~arful pipetei Pasteur rezu!tand
Rb+ eritrocite\e necesare in suspensie de ser propnu. .
Doar 2 · 4 % din indivizii Rb- se irnunizeaza dupa ce au primit o }dentic se procedeazli pentru recoltarea eritrocitelor cunoscute Rh+ ~1
transfuzie de sange Rh+. R.>i-.
~ prin grefa tisulara Rb+ la persoane Rh-. Determinarea factorului Rh se face ~i cu sange recoltat pe
anticoagulant dar reactia apare mai tardiv. . ~
Pe o lama se pune o picaturli mare de ser ant1-Rh ce se amesteca cu o
Numc.'1daJ.w:aJa.ililrilQLS,ts.klnul.uiRh
Uneori serul ferneilor ce au nascut copii avand boala hernolitica piclitura din suspensia de eritrocite de cercetat. Sc omogenizeazli cu col\ul
...,, ........I.
contine anticorpi ce aglutineaza probele de eritrocire urnane in proportie unei lame. . .
mai mare de 85 %. Svau pus in evidenta asrfel izoirnunizari de sarcina Pe a doua lama se repeta operatia cu eritrocite cunoscute Rh+ ~1 Rh-.
datorate sisiernului Rl1. · Se pun Jamele in camera umedli , pe doua baghete de sticla.
Studiile efectuate au pus In evidenta prezenta unor factori antigenici Se termostatr.azli.
inrudrti din punct de vedere genetic ce se deosebesc prin 2 caractere Citirea are loc la i - 2 ·ore.
fundamentale: specificiiatea lor ~i procentajul constantei de repartizare lnterpretare: .
printre indivizii umani, Subiectul este Rh+ daca s-a produs aglutmarea.
·'
 60 61

Etapele hernostazei dupa lezarea unui vas sanguin sunt: Coagularea evolueaza in 3 stadii §i anume:
• stadiul I - forrnarea trornboplastinei din singe
f!EMOSTAZA TEMPOR.ARA • stadiul II - fonnarea trombinei
· 1. Vasoconstrictie ternporara (incetinirea circulatiei sangelui la locul II stadiul III - formarea fibrinei
leziunii) . Factorii precoagulanti sunt in numar de 12 ~i sunt urmatorii:
2. El~berarea trombylastinei tisulare FactoruU sau fibrinogeo - glicoproteinli cu structura _dimerica formata
din 3 perechi de monomeri. Este produs mai ales in ficat dar §i in
Protrombinf'T"?" '''Tr+rribiria
megacariocitul trombocitar.
f Fibrinogen------·- fibrina insolubila
Agregj.a trombocitelor
Fibrinogenn--- .. Fibrina
t
trornbina activa
Forrnarea chegului V asoconstrictie
alb prelungita prin serotonina Factoml II sau protrombina - a - globulina .

3. Rerractia cheagului si liza partiala · protrombina--t. .:. trombina (f.II a)

HEMO~,TAZA DEFINITTVA
4. Organizarea cbeagului
5. Retunelizarea vasului ~i recaptusirea peretelui cu celule
endoteliale
.. c~agular_ea ~i fibrinoliza sunt fenomene antagoniste de autoreglare ,,
propm sangelui. Sunt strans legate de peretele vascular si sunt determinate · · activarea protrombinei.
de sisternele enzimarice interdependente, Intre ele se poate cu greutate face
deosebirea intrucat rnecanismele de producere sunt foarte asemanatoare.
l,1 stari patologice grave poate predomina una din ele sau pot coexista
ambele Se realizeaza astfel asa - numitul sindrom de coagulare ~i
fibrinoi iza intravasculara (CFI) intfilnit in :
Iii neo .ilasme
Iii intcxicatii
!i star.i toxiinfectioase
Iffl interventii chirurgicale
m septicemii
Tendinta sangelui la coagulare sau fibrinoliza poate fi datorat unui
dezechilibru enzimatic, unei adrninistrari intentionate sau accidentale a unor
rnedicamente.
~·· CQagularea sangelui
Este .principalul fenomen al tirnpului plasmatic a1 bemostazei, este un
proce.: enzimatic ue transformare a fibrinogenului solubil din plasma intr-o
retea ·:le fibrina ce contine in ochiurile ei elementele figurate ale sangelui.
Ca2+, protrombinactivatori
Poate genera prin scindare §i alti factori procoagulanti VII,IX,X.
Sediul sintezei este in ficat, ·
Factorul III sau tromboplastina tisulara - Iipoproteina cu rol in
·
Fa.ctoru.LIY sau ionii de Ca2+ este indispensabil pentru toate etapele
coagularii. . .
FactQml V sau proaccelerina (Ac - globulina plasmatica (AcG) sau
factor lab.ii). . . ··-
Sinteza are Joe in ficat. Genereaza accelerina (f.Va) ce participa la formarea
activatorului protrornbinic. ·
· Eactorul VII sau proconvertina - ~ globulins sintetizata in ficat in ·
prezenta vitaminei K. Rol de activator al f.Ill in mecanismul extrinsec al
coagularii,
EactQnlLY.lll sau factor hemofilic A (globulina antinemofilica A) cu
rol de a activa factorul X in mecanisrnul intrinsec al coagularii.
FactQrn} IX sau factor hemofilic B (factor Christmas sau !YfC)
participa la forrnarea activatorilor protrombinei ln mecanisrnul intrinsec
Factornl X sau -factor; Stuart - Prower sau factor Stuart sau
autoprotrombina c .. int.ef\~rie fo etapa finala cornuna a ambelor mecanisme
de coagulare: intrinsec ~i extrinsec.
EactQruLX.l sau antihemofilic C- participa la mecanismul intrinscc al
coagularii
 63
62

.Ea.ctmJ1LXII sau factor Hageman cu rol important in declansarea

coagularii.
Eacto.r_XIII sau factor Laki - Lorand, fibrinaza sau factor stabilizator
al fibrinei - a- globulina ce se transforms in prezenta trornbinei §i a Ca2+
intr-o trans-glutarninaza cu rol in stabilizarea monomerilor de fibrins
polirnerizati spontan, rezultand legaturi izopeptidice
srructurii moleculare.
ce
confer/I rezistenta

Pe lil.nga factorii plasmatici, in procesul de coagulare rnai intervin ~i

factorii plachetari notati de fa 1. la. 9 (f1 - f9). .
In fig. U.27 este prezentata schema generala a coagularii.

.EonT\(l.[\':_<J.Jr.Qm:.o:0p.hs.ti1is;:.i
Trornboplastina este forrnata prin actiunea unor factori din tesutun
sau din sa.nge ' In
functie de provenienta acestor factori care participii la
proces, rnecanismul poate f intrinsec sau extrinsec.
1:I~~i5-J.n.J;.liliiilllt~: La acest rnecanism participa factorii III, IV, VE,
X, \/ Ce forrneaza un complex enzimatic, cu .rol inactivarea protrombinei
(activator- extrinsec). Se declanseaza atunci dl.rid sangele vine in contact cu
tesuturile In urma lezarii peretelui vascular. · · ·
M~s,aui.s.m_intrinil~i,;: La acest mecanism activarea factorului
Hageman(XII) fara factor III, declanseaza un lant de reactii enzirnatice cu
activarea factorilor XJ, rx, v.ru si final X ~i V avand drept rezultat obtinerea
activatorului intrinsec al protrombinei. Mai participa f.IV si f3. ·
Ew:.m.r.~.a.:tr.cmiliinei acJiy~
Trombina se forrneaza ca rezultat al actiunii tromboplnstinei asupra
protrombinei din sange, in prezenta ionilor de calciu.

Protrornbina ------- trornbina

trornboplastina
. Ca1+

Ennnarsafihrinei
Prin actiunea trombinei, fibri.nogenul din ssnge este polirnerizat intr-o
molecula de fibrina.
Acest proces evolueaza in 3 etape:
l!ll pru.t.~oli.tklL: se rup legaturile de argininglicina ale fibrinogcnului si
rezulta rnonornerii de fibrina si fibrinopeptidele A vi B.
SI p_Q\im.t;:.riz.arg: monomerii de fibrina se polimerizeaza, spontan forrnand
fibrina S solubila ·

~.
 6:S

Tabcl nr. II.9

fil! stabiliza .e: in structura polimerului S se introduc legaturi covalente in i
prezenta factorului f vm cu rol de stabilizare, -- ', !
- I
Testul de toleranta la heparins
~ Clia cheagului .LJ
Are 'oc dupa ce se formeaza trombusul de fibrina etans ~i solid ,I EprubetalUnitateade Timp de
coagulate
ancorat. As'gura hemostaza perfecta. nr.~ heparinli
minute
Explorarea .ru:mostazci I O 1'45"-3'
Se face prin:
ii numararsa trombocitelor
a teste de coagulabilitate globala
-
II ·
III
rv
-1 - 0§3·
O;J
2'45" • 5'30"14)
3'15"-7'30"(7)
1---- 6'14"-14"_{_lil_
--~-·· -~----
· :is testele hemostazei vasculare
!l!l explorarea fiecarei faze a coagularii \',... Iimpul de cuaz_ular~:p]asmei reca~cifiat.e__(HowcI_n
fll exploraiea fibrinolizei 7\ Este timpul de coagulare · sanguina, care depinde de viteza de
!ill trombel. sstograma centrifugate a sangelui §i deci de bogatia plasmei in plachete.
l~ Tul:li.ul de coagulare global Nonnat1,15 - 1,45 minute.
\:!)I Este functie de factorii Quick , de tromboplastina plasmatica Perrnite aprecierea tipului de hemofilie . Sc constata daca este
endogena §\ de fibrinogen. corectat de un adaos de plasma sau ser.
· Pentru eliminarea activitatii factorilor tisulari foarte variabili, se E_a_toJ.ilgic_: hipo- sau hipercoagulabilitate
recornanda metode de coagulare intuburi a sangelui venos la 3 7 -c,
N_Qtmal;_ 6 15 minute. Iimpul de coagulare a . plasmei dilu.at~ .
Metodele pe lama dau un timp de coagulare mai scazut 6 - 8 minute . Se pune in evidenta prezenta unui anticoagulant cir.culan~ .
(Morrawiti, Bazarof). Normal: in primele dilutii timpul de coagulare °:u creste, intrucat se d1l~~
Yakri crescute: mult factorii aoticoagulabili normali; creste apoi dupa o curba caracteristica,
!ill hemofilie (formare Incetinita de trombina) in raport cu dilutia factorului de coagulare(fig. I;I:.28).
i.li hipoprotrombinernii (formare incctinita de trombina)
a1 hipocon vertinemii ( tulburarea trombinogenezei) )( Iimpul de_prmromhimLQuick · .. .
!Ill parahernofilie (absenta factorului V Qwren) - . - Exploreaza global prctrombina, factorul V, complexul VII ~1 factorul
a11 fibrinogenopenii (formare incetinita sau insuficienta de fibrins) Stuart. - - . -
Y.alnri scll,zute: _ · _ Pentru precizlirile de amanunt sunt necesare determinll.ri diferentiale.
~ stari dupa hemoragii, fleboragii, cresterea trombocitelor Normal: 100 %
i.l!i stari tn ,mbofilice Yalori crcs.@te.;.
1il! mixede m, cretinism • - deficite de vitamina K_
• leziuni hepatice severe .- -. . . .
I.e.srnl de toler~ la heparina (Soulier) , _ _ 11 exces de administrare de anticoagulante: cumanmce mai ales
Exploreaza procesul global al coagularii dar este mult mai sensibil ~.
ded.t ele , pentru aprecierea unei hiper- sau hipocoagulabilitati. • supradozaje terapeutice de vitamina K
Per nite depistarea unor cazuri (rare) cand cu toate ca exista • stari trornbofilice ·
hipercoagulabilitate , exista concomitent hipoprotromninemie. . II fiziologice catre sf'allitu1 sarcinei
Normal: !:oagul~ incepe la 1 Yi . minute ~i este complerta la 3 Yi - 5 1h
minute. ·. _ _ _ . - - _ _ _ . . . _
Patologic: aceleasi modificari ca in cazul cercetarii coagulabilitatii globale.
In ·:abelul Il.9 sunt indicate valorile normale dupa.Soulier. _

\
 66
67

Iirnp..u.l.J.k .. ~umaru..pm!rQ.D1D.in.ciln....w
In serul expulzat prin retractia cheaguTui (dupa 4 ore) mai rainane o
cantitate de protror.Lina de IO - 15 % din cantitatea totala plasrnatica.
Normal, timpul de protrornbina deterrninat in acest ser ( cu adaos de
factor V si fibrinogen) este de 55 min.
O activitate insuficienta a protrombinei, prin tromboplastina activa si
If'
factorul V accelerator duce Ia
cresterea acestui timp. ,
Se pot explora indirect si factorii VIII, .iX, X (PT A),V, Stuart -
Prower si trombocitele.

Ii;;stul d~_g_,~ru;rn.r.c_aJrnmb_QpJ.as1ius:.i....(lliggs.J2QJJglas~lY.t.\i;__farlalh)
Se bazeaza pe urmarirea coagularii unei plasme normale aplachetare,
incubata cu suspensie de plachete izolate ~i spalate din plasma de cercetat,
cornparativ cu suspensia de plachete de Ia un normal.
Se urmareste timpul de coagulare in tuburi; acest timp creste cu
timoul de incubatie.
· Se apreciaza ca generarca este normals daca timpul de coagulare al
esanrioanelor respective este egal cu tirnpul de coagulate a esantionului de
plachete normale , la o perioada de incubatie ega15 intr-o plasma substrat cu
. factori plasmatici normali,
Minute de incubatie
fig. II.28 Curbele de coagulate a plasmei dupa dilutie (dupa Fiehrer)
a - inscrierea timpului de coagulate a plasmei norrnale dupa dilutii 1'ilil.t~i:.i.a.Luk~<e.s.m:;_
succesive; b- inscrierea tirnpului de coagulate a plasrnei unui bolnav cu :t1 baie cu apa termostatata la 3 7°C
anticoagulant circulant dupa dilutii succesive; !illl centrifuga mica
l!!ll cronometru
Se foloseste la: m frigider
:1 urrnarirea actiunii terapiei cu anticoagulante 11!1 · sticlarie siliconata (siliconul se depune pe suprafata de sticla ~i metal
m diagnosticul icterelor (mecanic sau hepatic) prin adaos de vitamina K pentru disparitia rugozitatii ~i impiedicarea aparitiei coagularii) sau vase
parenteral plastice de unica folosinta
\\'I daca timpul Quick tinde sa se normalizeze este un icter mecanic 111 anticoagulanti in raport 1: 10 parti sange:
!l1 daca ramane neschirnbat este un icter hepatic (test Koller) II oxalat de sodiu 1,34 %
Pentru determinarea fractionata, diferentiala, se pot aprecia factorii ce fil amestec Wintrobe
participa la testul Quick: B citrat de sodiu 3,8 %
a timpul de protrornbina izolat: normal 26 - 32 sec ill. trornboplastina tisulara
llll timpul de proaccelerina (factor V) : 25 - 30 sec Ii ace de seringa pentru punctie venoasa
• timpul de proconvertina (factor VITO: 25 - 30 sec Sfmgele folosit pentru probele de coagulate cste sange venos ~'..::02 . ::i.:,.
sangele capilar amestecat cu sue tisular contine factori tromboplastici §'.i 1..E\
Ji erori la determinare.

{),i<,.,·
r
,\\,r

-
~
 68
69
Punctia venei se face cu un ac cu diametru interior I .:: 1,2 mm pentru
frktrula_B_aza.roy
ca sangele s i vina usor in seringa, ~ a produce spuma, tara staza sau cu o
Este metoda cu singe capilar pe Jama ;;i se utilizeaza cand recoltarea
staza moderita,
venoasa nu e posibila (nou-nascut, copil).
Se recomanda indepartarea primilor 2 ml sange prin schimbarea
seringii.
Material.necesar:
Illlama de sticla

l ]&_te~foa~e! ~pului de c~ajwi~

Este 1nernespec1~
- ... .
cu care se apreciaza eficacitatea globals a
II ser fiziologic
• camera umeda ( c~tie Petri prevazuta cu hartie de filtru umezita)
• ac de seringa de unica folosinta
coagularii. .
II cronometru
Este un test destul de insensibil ~i anomaliile moderate ale primului
stadiu al co} gularii pot trece neobservate. .
Repre zinta timpul scurs din momentul recoltarii sangelui ~i eel in care
· rehni ca.de.Iucm;
Se pune o picatura de ser fiziologic pe o lama de sticla.
are loc coagilarea cornpleta (dispare fluiditatea sangelui).
Se inteapa pulpa degerului, se indeparteaza prima picatura iar a doua
M.et.oila Lee si White
se lasa sli cada Iibera peste picatura de ser fiziologic.
Maki ial necesar: Se noteaza timpul.
1111seringi ~i ace pentru punctie venoasa
Se pune lama in camera umeda.
ill!eprubete de coagulare
Determinarea are Joe la temperatura camerei.
ill baie de a )a la 37°C
Se face citirea din minut in rninut inclinandu-se usor.
~ cronorne ru
Se determina astfel momentul in care a avut Joe coagularea (picatura
Tuhni;a de lucru:
nu se mai deforrneaza).
Prin j.unctie venoasa cu ajutorul unei seringi mici se extrag 1 - 2 ml
sange. · . Yalori normale: 8 - 1 0 mintile.
Se dernonteaza seringa de la ac ~i se imparte continutui acesteia in
mod egal 'in doua eprubete puse in baia de apa, . Tu~xplm:are a bemostazei vasculare ·
Crom .metrul se porneste din momentul in care sangele a patrons in Teste directe: timpul de sangerare §i rezistenta capilara ( explorarea
seringa. . . vasului in mod direct). ,. ·
In mornentul citirii se tnclina eprubeta la 45°. Teste indirecte: · rerractia cheagulul §i explorarea trornbocitului
Prims eprubeta se citeste din minut in minut. In momentul 'in care din calitativ si C.,Wltitativ (explQ.1:~~~sului in mod indirect)
epru~ta rarturnata complet, sangele nu se scurge se considers coagularea LJimpul de sangrn
terrninata si se noteaza timpul respectiv. Reprezmt~ durata de ump mtre momentul extravazarii sangelui dupa
Citire a celei de-a doua eprubete incepe din momentul in care s-a inteparea cu un ac si momentul producerii hemostazei.
terrninat coagularea in prima eprubeta. Coagularea in cea de-a doua are loc · Apreciaza indirect coagulabilitatea sangelui.
rnai tarziu datofita imobilitatii sale. _Me.tD.d~
Citirca se efectueaza tot din minut in minut oprindu-se cronometrul Material.nec
esar:
tot iu mornentul coagularii totale. . . .· • ac Franke sau ac seringa de unica folosinta
· II vata, alcoo1 .
Yalori.normale;
. ·
Timpul de coagulare este timpul scurs de la pomirea cronometrului I! hartie de filtru

pana la aparitiacoagularii in eprubeta a doua. · . . · II croriometru

. . u.1
~1 individ normal coagularea in prima eprubeta apareintre 6 - 10
•
It:hnirn..d.i:.lu.rnL.
Dupa dezinfectarea pulpei degetului sau a Iobului urechii si uscare, se
minute tar m eprubeta .1 doua intre 8 -12 minute. · . ·
1111eapa aceasta cu acul Franke sau acul de. seringa (adancime 1 - 3 mm).
, Se porneste cronornetrul inmomentul in care 'apare prima picarura de
sange. '
 70
71
Dia 30 in 30 de secu ..nde se culeg picatn,11~ de san - t .·
hartie di; filtru fara a apasa; .· - • . ' ge aparu e cu O
ti 40 - 50 petesii · intens pozitiv (++++)
s~ opreste cr~nometml cind h~!a de filtru nu se mai piiteaia .: La copil aparitia catorva petesii nu are semnificatie,
s_e recornanda repetarea prubej ~I la cealalta ureche. Nu se socotesc petesiile aparute la locul compresiunii.
Yalon ncrmale: 2 • 4 minute
V~lori _I>e~te ~ minute sunt patologice: .
• alungit: arectiuni trombQcitare: ~~
~. ,trombocitopenii Se practica cu ajutorul .unei ventuze de sticla de 2 cm, prevazuta cu
sistem de vidare (pornpa de mana cuplata cu un manometru). ' .•
· · • forme idiopatice
!Ii aplazie · Ventuza se aplica in regiunea subclaviculara,
Se face o depresiune la -40 cm Hi si se_men~ine ~ mi~ut. .
. !ill leucoze acute
!'it trombocitopatii
La aparitia petesiilor se repeta o depresiune inferioara la -30 cm Hg ~l
una la -20 cm Hg. . . . .
III d_istrofia trc'.:'1bocitara hemoragipara Chiar daca testul e negativ la -40 cm Hg se fac §I celelalte depresiuni
llll smdrom Willebrand Jurgens inferioare .
. Iii trorhwcitemii
Citirea;
• secundare
Se citesc rezultatele la fiecare depresiune:
s esentiale
II normal in hemofilie , rnai putin de 3 petesii O
intre 3 ~i 5 petesii +
----·------ . ---·-·-~-·-·--···-------------'------··--- t
intre 5 ~i 10 petesii ++
~t~ --·i peste 10 petesii +++
~~ar~(~1J4amului) ' echimoze ++++
!'nns;.1.;nu: Exu:,ivazarea eritrocitelor prin endoteliul capilar in tesutul Nu se considera petesiile aparute la contacrul buzelor ventuzei cu
subcuta_i1~t ~ste favonzata de crearea unei staze venoase.
hllruc.u.iclu.Gru: ' pielea. · . . . . _
La depresiuni rnai accentuate apare o fragilitate mar punn accentuata
~u ajutorul unei pense hemostatice se aplica un garou deasupra plicei datorita opririi circulatiei superficiale. . . _ ..
coruluj .
Rezistenta capilara este mai scazutli in regiunea subclaviculara decat
_ Initial compresiunea este puternica pentru a dispare pulsul arterial la ante brat. · . . -·-· . · _
dupa cai:e se face decomprimarea lent.a piina la reaparina pulsului. La femei e mai scazuta ca la barbat, iar la adulti ma1 mica ca la copil
Din acest moment se mentine garoul 1 O minute.
~i sugar .
. . ~ompr_esiunea fiicuta astfel prin garou se situeazs intre presiunea
artenala maxima ~i cea minima. Ya1m::u:re.rutlc.:
IR trombocitop<=11ii
. . Compr~siunea pe_ ~rat se J'.l?ate face §i cu ajutorul mansetei unui • scorbut ..
aparat de tensmne, menfmand acuJ nitre presiunea maxima §i cea minima 1 o II tulburatj vascul11re cil!generative (cliabeti_ci, .!1i~rte?sivi,, r~nali,_ hepat1c1) .
minute.
-·- Exista ~i cazuri de diminuare a rezistente1 cap1lare 1d1opatice deseon
cu caracter familial.
La in~i:izi norm_~li sernnul .garoului este negativ (nu apar petesii). .
. _Numarnndy~te§nle pe o ane circulars cu raza de 2 cm putem aprecia
mtens1tatr1 react1e1.
Exprimarea se face astfel:
~aw es Ei Fi2!Ba~~ ~w§g1
0 . ·.
.P.ii_ i,nfo!Dl~tt1.asupra compk~i m. protro~P.lPIC .....
La un test normal s-a observat ca top. factom se afla in limite
ii pana la IO petesii slab pozitiv (+)
l!I 20 - 30 petesii pozitiv (++)
nonnale. . .. · ·a1
fl 30 - 40 petesii La un test deficitar se apeleaza la detenrunan cliferenp e pentru a
pozitiv (+++) afla cauza.
 Principiu: I!:!.Q~~?~?ia tron:1.b.()p)~Iinei tisulare ~i a clorurii de calciu,
plasma 11qrrrn1l}i se coaguieazlnntr::un timp fo~e scurt; de'io ~e~--~- ~:oilnd
· Csi.ns.tnii rea cui:fili.duiilmii;__JLp.lMmci.nm:.mak
pnma faza a coa] ularii. · ···· · · ---···· - · Se construieste o curba de dilutii succesive ale unei plasrne normale
din 10 in 10 variind de la 100 % la 10 %.
Material w &eSM: Solutiile se pot face in solutie de fibrinogen 3 % sau in plasma
citrat de sodiu 3,8 %
~ rromboplastin.I tisulara adsorbita.. . . .
Cu fiecare dilutie de plasma se face un timp de protrornbma Quick ~1
Se preparadin creier de iepure.
~ tromboplastin 1 calcica obtinuta din trornboplastina tisulara + clorura de se noteaza timpul corespunzatcr fiecanii~:. . , . ._, . ,, _
Plasma normals nediluatli are timpur 12 sec ceea ce reprezrnta
calciu M/40 , · -- .. ,,."' ,. -. '°
f.l clorura de calriu M/40
procentul maxim l 00 % protrombina. . . . _
Se determina tirnpul in plasma de cercetat §I apoi pnn ex trapolare pe
.Iehnica.de.lucni;
Se recolteaza 9 parti sange pentru o parte de citrat. Se centrifugheaza grafic aflarn procentul de protrombina.
Ia 1200 ture/minut 5 minute. ·
1n aceleasi conditii se recolteaza §i sange martor normal.
90
?e tin toti l eactivii si plasma decantata in baie de apli la 3 7°c. . . . ~
Intr-un tub din baie se introduce:
0, l 111 plasma citratata
0,2 r.tl tromboplasrina calcica
Se pornes :e cronometrul in momentul adaugarii tromboplastinei
-----------7- =: --
.
.
.
.
l
I
I
I
calcice. I
I
Prima c~tir~_se ~ace la 5 secunde, a doua la 10 secunde scotand tubul I
I
repede din_ ap~ $1 inclinandu-l astfel Incat continutul sa se prelinga usor pe
peretele sticlei. 'I1
Citirile se repeta din 2 in 2 secunde §i la aparitia cheagului se opreste I
cronornetrul. · · 11 J.

. Deterrnina-ea se repeta de 2 -3 ori §i se face si o determinare cu

'----"~-'-~.L...--'--........Jc..-_.l~...l--'--'-~
100 t!J iJ '!() Iii 5l1 JD JQ "ii 1'%
plasma normala r unui martor= ' '"•-cc,. !Jl/ufil/t. plwslt'l,i JOCl'...ut
Yalori.nonnale: iQ_o : 18 secun~~))
"-~-- ,...< ..... ~ .....r/C-~

Fig. Il.29 Curba de dilutie a plasmei normale

Exprimars '1 valorii timpului de protrombina Quick
, Indicele de protrornbina este raportul intre timpul martorului ~i
tirnpul bolnavului -· i!}lll!}ltit cu 100. . lnle.rpr~ .
.. ~.._. Alungirea timpului Quick irnplica: . . _ .
Tirnp martor . • deficienta in factorii 11, V, VU, X: afectiuni casngate . . .
III deficiente izolate pe un singur factor II, V, Vll, X: afectiuni ered1tare
LP. --------- x 100
tirnp bolnav Ii hipofibrinogenemie : sub 0,8 g %0.
II terapie cu anticoagulant
Indicele <k protrombina: · cifra relativa - nu reda fide! adevaratele
variatii
Procenielc)le protromb.ina: dau o imagine reala asupra ·variatiilor ~--
acesteia. Depinde de numarul ~i calitatea trombocite1or.
 74. ..
•, . . '
75
Li un numar mar · ,, . · · ·
e defequoasa. .· m1c ue 70 ooo trombocite I m.mJ·re . . ..
.. t Depmde §i de - t.. . . .. . tr-.ic11a cheagului
i concentraJia fibrinogenuulcu~Vltatea protrombinei de "a.ct .. . Ill. FIZIOLOGIA DIGESTIEI
. . ~ . . I. . . , " om P"i k
rn pract:rca retr ·. . . · <'"' c §i de I

Jclmi.ca.d_~.t1a se aprecia.za .C.ali.t.atiL. Digesria este un ansamblu de transformari (chimicc §i mecanice)

r .. Intr-un tub se p~ne s. .
White). Se pune .
. .
ange recoltat ca pentru
.
.. _. ·
Yi' 1, 2. 4 24 oroapo1 tubuJ la tennostat si se lli'""'- coagu.lare-'(rtietoda Lee -
unor cornpusi care sa poata ti absorbiti
organism. '
,i
pe care le suporta compusii alimentari §i a carer consecinta este formarea
ulterior metabolizati de catre
· ' "· v .... are§te ev l · Aparatul digestiv cuprinde:"
. . Normal retraqia . - o utza acestuia la
a. Tubul digestiv (tractui gastro-intestinal) format diJ:i:
md1caAo retr~ctiepatolo;i~~mpleta la Yi - J ora; un cheag neretractat l 4 • gura .
precicrile .c.ant~Tu ,. _ . a ore
'
I
-:,a o orii dupa ce che. bn1~ • faringe
de,ernuuii cantit.ate . agul a retractat, se ia i II esofag
centrifuga pentrn , a de se~ expulz.ata. Se folose§t tubn] din _te1.111ostat ~i se II stomac
I':forr-n t , a putea cm valoarea . e un tub similar celui d
~ua..t.. voJurnul ch • e • intesrin subtire
i
. • . ·
Ck 55'" 75 % cu o . . eagu 1 ur fat,1 de eel tot I • • intestin gros
"l . Se poat d dev1a_t1e sta11dard de 2 45 'Yc a al sangelui ,;oaguia1 est-
I1> e eterm1na . l ' o. , - /. 8 rect
e~al cu v-olumuJ che vo umul cheaguJui ex . .
I
§1 b. Organe glandularc:
entrocita.re dete . agului total din care - traentrocitar care esre

I
N l nnrnat la hematocr;t s-d extras volu.muJ . • glaridc salivare
,·1 acest v O 1
orrna, ' · mas~1 • ficat
coagula( d uni este de 9 Jo o/c di
' cu o eviafie standard de 7,5;/o. o in vo!umuJ total I i
• pancreas

I
/C ;l ';iJngelui
Produsii de secretie eliberati de catre aceste structuri in diferite
segmente ale tubului digestiv intervin in transformarile chimice ale
compusilor alimentari.
Fiecare segment al tubului digestiv are o . serie de caracteristici
morfologice si o interventie particulars ~i specifica In procesul de
digestie.
I Astfel procesul de digestie se poate imparti, -dupa sediul
transformarilor ce au loc asupra produsilor alimentari, in:

I
L digestie bucala ·
. II. digestie gastrica
III. digestie intestinala

I. DIGESTIA BUCALA

Alimentele introduse in cavitatea bucala sunt supuse unor

transformari mecanice (prin procesul de ·masticatie) ~i chimice (sub
actiunea amilazei salivare).
Prin actul de masticatie are loc transformarea mecanica a
alimentelor iar prin actiunea salivei SC produc transformarile chimice ~j
fizice ..
Saliva este secretata de 3 perechi de glande salivate: glandele
submaxilare, sublinguale ~i parotide §i a glandelor accesorii,
Saliva mixta reprezinta amestecul secretiilor acestor glande. Este
opalescenta in prezenta resturilor alimentare si incolora ~i filanta in rest.
 .j .n ;r1
77 7 . . ·. :
.. ~!~ ,L/2j ·. - .,. . .
1' -.·------) ·-; i
. . .J
76 Prezenta glucozei ~1 a fermentatiilor consecutive explt~, ~rte
eel putin, caderea dintilor la diah:_tici. . . . . .•
Are de.isitate cuprinsa in intervalul 1004 - 1009 §i un pH neutru: 7,4 - Acidul uric ~i ureea cresc in saliva atunci cand sunt crescute ~1 in
7,8. sangefla pacientii cu gutli ~i la eei cu ~fec\iuni renale).
I'rezinta reactie acida in procesele fermentative din cavitatea Foliculina este prezenta la gravide.
bucala, Prin saliva se elimina o mare parte din iodul organic ~1 eel
Reactia salivei este in functie mai ales de concentratia relativli a C02 liber administrat organismului .
;;i cornbinat adica de raportul: ..Q21H2 Raportul Na!K (normal 1,3) creste in boa_l_a A~dison.- " ,.
Na HC03 Bicarbonatii si in oarecare rnasura fosfatii actioneaza ca ~mp.on•.
1 'entru obtinerea unei valori reale a pH - ului, saliva trebuie Actiunea de tarnponare a salivei este in asa masura ~rezenta, meat in
colectata f"ara ca ea sa piarda prin manipulare C02• conditii normale chiar introducerea in gura a unei solutii tan de .acid_ sau
Concentratia ff' in saliva este in functie §i variaza direct cu de baza nu altereaza pH -ul salivar decat pentru o scurta penoada de
continutul in C02 sanguin. Astfel, ori de cate ori C02 sanguin creste, timp. . . .
elirniru.rea lui prin saliva deterrnina scaderea pH-ului salivar. Clorurile sunt necesare pentru activarea amilazei.
Cresterea pH -ului este o consecinta a scaderii C02 salivar in Sarurile de calciu, solubile in acizi ~i insolubili in mediu alealin,
cazul h iperpneei (respiratii fortate). rind sa fie scoase din solutii cand pH-ul salivar creste.
Conditiile asociate cu retentia de C02 in sange maresc pierderea CarbonatuL.§i...l..~fatltl da f_aj_c.iµ pot. fi precipit~te sub fom~~ de
gazulu' in saliva. lngestia de Na HC03reduce aciditatea urinii, dar creste calculi sali vari in interiorul canalelor salivare, sau in cornbinatii cu
pe cea salivara prin tensiunea crescuta a C02 sanguin, subtantele organice pot sli se depuna pe dinte ca "tartru". .
:faliva rnixta contine aprox. 98,5 - 99 % apa si 1 - 1,5 % substante pH-ul .salivar alcalin ~i mucina in cantitate crescut.a sunt facton
solide. favorizanli pentru depunerea de tartru ~j formarea de calculi. . . _
·. >rincipalii ei constituienti sunt: Sulfocia.natuLde.._po.tas.iu. (KSCN) este un produs care se eltmma
l. Saruri (aprox. 0,2 %) prin sali;5;; formeaza in organism prob~bil di~ rad(ealii CN den_vatt
~ Na Cl si KC! din metabolisrnul proteinelor. Produeerea ~1 excretia KSCN reprezmta un
,11 NaHC03 mecanism de dezintoxicare. . .
'II fosfati acizi §i alcalini de sodiu Se gase§te in exces in sali_va fumatorilor, scade in pelagra iar in
.;U earbonat de calciu si fosfat de calciu perioada de eonvaleseen\a a aeest~i . a~ec\iuni rev~ne la v.alon ~o~rnale. .
iAI sulfoci..nat de potasiu Lizozimul (enzima bactenc1da) ate actmne d1struct1va asupra
II. Gaze: C02, 02, N2 stafilococilor, streptocoeilor, meningoeocilor ~i a altor m1croorgan1sme:
III. Substante organice: Mai este prezent in· secretia laerimala §i in general in .alte te.sutur:
~ ptia!ina(amilaza salivara), maltaza.lizozim, lipaza, proteinaza, animale.Are O aqiune mucolitica asemanatoare cu _aceea a hialuromdaze1
peptidaza provenite din leucocite si epitelii 9i poseda aetivitate antibacteriana prin eapacitatea de a drzolva
r.a serurnalburnine, serumglobuline polizaharide din eapsula microorganismelor.
as uree, acid uric, creatina, aminoacizi
II mucina, in special in saliva subrnaxilara si sublinguala . M~ni.s111e secretorii
'Saliva de repaus este bogata in K si saraca in Na (tip intracelular) Seeretia salivarii , in conditii normale, este produsl'i reflex prin:
Saliva de excitatie este mai apoasa, are mai rnult Na §i rnai putin K • stimularea nervilor bucali, fo prezenta alimentelor s~u. a; .al tor
§i P (tip extracelular, plasrnatic). subcutanate este un mod reflex de producere a secret1e1 saltvare
·'. Cati~_l).iL ..alcalinoteros! sunr mentinuti in solutie de un exces de neconditionate sau innascute. . · . .
C02;.daca ethilibrul este rupt apar calculi salivari sau depozite de tartru. 11:1 pdn stimularea · unui -0rgan de sirr1t altul decat acela al gustulut se
in mod normal 'in saliva nu exista glucoza. Apare la diabetici produce reflex salivar conditio'.nat sau dobiindit . .. , . .
nurnai la o glicemie de peste 200 - 300 mg. (trebuie avut grija sa nu se Un reflex nu-1 exclude pe celalalt deo;uece in cond1\11 001§nu1te
confi nde cu alte substante reducaroarel). Unii autori rnenjioneaza ca ar f intervin ambele meeanisme. ' Bl BUOTE.CA U.M.F. IASI

l'l!i Iii[,,, ,I, ,I,

111,1111,,1 111111111111,11.11111111111111111,,1,.1',!'11,1111111,11111
11111 i ,/1,1.11,
l iJ Ii 1111 i II I I! i ii/I .Iii. 11 iii i I ! Iii !I!
BARCOD: ! 49B913238il
 78 79
R.e.fkxu.aliY.a.r~~®ate(Fig. III. l;.l:ig.Jll.2)
Dupa o scurta perioada de latenta (2-3 sec) substantele introduse in
gura produc o sccretie salivara care variaza calitativ ~i cantitativ in
functie de natura fizica sau chimica a substantei utilizate.
Substantele cu senzatii de gust mai puternice sunt cele mai
puternic stimulante ale secretiei salivare.
Substantele necornestibile, cu gust neplacut, ptoduc salivatie
abundenta (acizii).
Secretia depinde rnai ales de stirnularea fibrelor gustative ~i
stirnulul este de ordin chirnic. .
Secretie salivara poate produce ~i stirnularea fibrelor tributare
rnucoasei bucale, ale sensibilitatii comune (nervul lingual).
Exernplu: pulberi inerte, nisipul uscat, substante solubile suu
insolubile pot declansa salivatia,
Continua rniscare a obrajilor, ale limbii pe mucoasa bucala au
efecte asemanatoare, desi in gura nu se ga.se~te nici o substanta.
Secretia se produce ori de cate ori este rnestecata orice substanta
comestibila sau necomestibila cu sau fara gust.
Cauze de declansare a secretiei salivate puternice:
!Ii mestecarea gumei
lil manevre stornatologice
Adaptabilitatea reflexului salivar a fast dovedita de Pavlov.
Cantitatea ~i calitatile fizico-chimice ale salivei depind de calitatile
fizico-chimice ale stimulului declansator.
Exemplu: 2
21 in gura unui caine se introduc pietricele netede, ele se elirnina fara
producerea secretiei salivate rernarcabile
o daca pietricelele sunt pisate ~i introduse sub forma de pulbere, se
declanseaza o secretie salivars apoasa, foarte abundenta ce spala gura
de materialul nedorit. Saliva secretata in acest caz este saraca in
substante organice ~i searnana cu saliva obtinuta prin stirnularea
electrica a nervului coarda tirnpanului sau a fibrelor parasimpatice ale
parotidei. l .:
:ll un acid tare produce saliva abundenta, relativ bogata in mucina,
Exercita o actiune de tarnponare si reduce actiunea caustica a
acidului. Schema arcului reflex parotidian
Fig. Ill.l
2,1 o bucata de came data unui caine este repede inghitita. Saliva are rol
de alunecare a bucatii de carne ; este vascoasa si bogata in rnucina, ~ 9. nervul maxilar inferior
1. nervul glosofaringian
daca carnea e uscata si pisata sau se hraneste animalul cu biscuiti 10. Ganglionul geniculat
2. nervul lingual ·.
uscati rezulta O saliva de tip parotidian, bogata in apa dar saraca in 11. Ganglionul otic
3. nervul coarda timpanului
mucina. 12. Nucleul salivar inferior
4. nervul auriculo-temporal
ai laptele dcclanseazaoecretia de saliva bogata in mucina.
5. nervul facial
Aceste adaptliri "sunt ceva rnai putin pronuntate la om.
6. ganglionul parotidian
Sc dernonstreaza prin metoda fistulelor salivare acute.
7. nervul mic petros superior
8. ganglionul Gasser
 80
81

Reflexe.conditipnate
Stirnulul ce declanseaza un astfel de complex nu excita nervii
mucoasei bucale ci porneste de la un organ de sirn] ~i in special de la eel
al vederii sau al mirosului.
El poate fi obtinut prin auz sau senzatii tactile.
Un reflex conditionat este eel in care centrii cerebrali joaca rolul
i
t esential si in care antrenarnentul ~i experienta stau la baza dezvoltarii Jui.

I
f Un reflex conditionat este stabilit prin urmatoarea metoda:
II saliva unui caine · este colectata cu ajutorul unui aparat special: o
palnie atasata la orificiul canalului ~i rnergand printr-un sistern de
tuburi. Secretia va fi masurata in picaruri cu un inregistrator electric.
JI ill! animalul este fixat pe un stativ cu ajutorul unor curele si st.a aintr-o
cabins izolata acustic, separate de a ceea a experimentatorului.
[~
f

: : _~:~\tt-b;;\ iii /3
\
··::.-· ~ ./
~
---~~~~ j

I
Fig. III.3 Ilustrarea dispozitivului pentru experiente cu reflexele
con di rionate
. Fig. III.2
. L.'.geru.lli_; >·s c liema arcului reflex submaxilar
1 · G anda submaxilarii
.7 · Nervul facial cand animalul maniinca (stimul neconditionat) i se aplica un srimul cu
Ill
2. G1nglionul submaxiiar
8. Ganglionul sfenopalatir. totul strain de hrana insas], o licarire de lurnina (stimul conditionat).
., ~:inglionul cervicalsuperior ;_.
a dupa un tirnp in care are Joe repetarea acestei asociatii ( a celor doi
4. Nervul lingual 9. Nervul maxilar inferior 'k
10. Ganglionul Gasser .{ stimuli) stirnulul neconditionat aplicat singur va determina secretia
5. 1':,ervul coarda timpanuJui
6. C anglionul geniculat I 1. Nucleul salivar superior f
g
salivara. ·
f Sedemonstreaza prin rnetoda fistulelor salivare cronice.
 .82 83 .'

~rc.tilwmn..n~cani~ . Se pun intr-o eprubeta 2-3 ml saliva.

Este exceptionala Se d · ' · • · .fi · • -. Se aciduleaza cu 3:..t picaiuri HCL
· · . · •· pro uce m as ixie, m cursul cdreia centrii saliva ·
sunt excitap de sangele incarcat cu co · fl Se adauga 1-2 picaturi FeCJ3•
2.
--· --··---=-- .
Exa.m~lwLchimi.c ..alialn:ij
. Apare o coloratie caracteristica rodonatului feric, mai ales in jurul
'ftlamentelor de mucina.
Examcnu 1 . . .. alla:l1.YC1 · .. La fumatori reacpa- este rnai inrensa
MatcriaL~.ar: · · · .· .Pun~run..eYiderita.uniQIUl.orJn.sali.Ya
Ii lama de sticla Material.nscesar: · ·
ill albastru de metilen solutie I % eprubete
I.I microscop stativ !
IQ saliva harti e He filtru
To.hnk.a...dtllffil.: solutie azotat de argint 5 % ·
Se pune o picaturii de saliva pe lama. solutie' clorura de bariu 5 %
Se adauga o picatura albastru de metilen. I'll solutie' acid clorhidric 10 %
Se observa la m'croscop: solutie.molibdat de amoniu 3 %
lli>l filamente de rnucina acid acetic
• celule epiteliale descuarnate II bee Bunsen
II leucocite . ·. 1J s<!liva fiarta ~i racita
a, diferite bacrerii Tchnka.JkJucr.u:
Iii resruri alirnentare. :tJ}· . Ahfurui..d.~Ct. . .. · . . .
,;,:., > . t~11 in ~pfl!b5t~i1J~11,1J:if.~M~~;,PWI~tiH!~~J1~r, '' . . ~ .
Se
,. SeJi'ateazii cu:cateVa J5itattin acid azonc concentrat ·$1 2, .. 3 'picaturi.
R~~~~i
Material.ue.c.e.s.a/ 1 (J~tt~i'd~ fu-gint. . . · ·. . .. · · . · ....· .
• hiirtie indicatoare Merck . /:: Apare un precipitat alb - c~~os de•iloftir~,mUirgint.
• penseta , .1 La adaugare dt.amoniac precipitatul se redizolva,
Icluiica.de.JJ1crn: i J. 2.1JAhiMii.deS0_J2'1;·
O fa~ie de l~iirtie indicatoare este inmtii<1t~ 10 saliva. ,· Se pune intr-o eprubeta 2-3 ml saliva fiarta ~i filtrata. .
,\
;;o~ft~para culoarea obtinuta cu limits - de viraj a indicatorulu] Se adauga 2-3 picaruri acid clorhidric 10 % si cateva picaturi
clorura de'bariu. ·
ApJre un precipitat alb de sulfat de bariu.
£.UJ1ci:c;.al1:L.e.:¥idrota.a.1ru.u~iru;i ~ Alf . 'Llie..EQ l=
Malc.tialne:c.c.s.ar:; ·· ". . 1:,;~L · ~~1~un 2-J·;nl saliva fiarta si filtrata intr-o eprubeta.
• eprubete ', Se aciduleaza cu acid azotic concentrat.
• solutie acid acetic glacial 20 % Se adaugf molibdat de amoniu concentrat.
• saliva ·· Se incalzeste pana la fierbere la flacara,
Tuhnic.cu:!tlunu: Se observa aparitia cristalelor galbene de fosfornolibdat de amoniu ·
Se pun Inrr- o eprubeta 2-3 ml saliva. la racire. !
Se adauga 3 - 4 picaruri acid acetic glacial 20 %. · ~. , rAnismiLde.:HCQ/ · . , · .
A pare un precipitat fiiarnentos caracteristic mucinei ff:/ . Se pun intr-o
eprubeta 2-3 ml saliva nativa.
_P.uncrc..a_in_e.yjdi:.nt.[JLs.ulfocianatil QI · · ·" Se adauga 1-2 picaturi acid acetic.
Matcnal.nc.c.csar: · .. A par bule gazoase de C02.
eprubete
il!l
III
acid clorhidric sclutie 5 % Pnnerea.ln.exidenta,a ..cationilQLdio_~aliYa
• solutie clorura ferica 3 % MatcdaLn.c_c:.~ar:
I.e.hni.kiLdcJucrn: eprubete
 84

• sclutie oxalat de potasiu 10 % ~ stomac. Timpul scurt cat stau alimentele in !,'Ura nu face posibila
fir de platina
1111 actiunea ptialinei la acest nivel.
• bee Bunsen Bergeim a aratat ca 76 % din arnidonul cartofilor sfararnati se
• st cla albastra de cobalt' transforms in maltoza in stomacul omului.
• saliva fiarta ~i filtrata Modificarile chimice ce se produc in
diferite stadii ale: digestiei
Tehnica deJucru: , amidonului pot fi deosebite dupa felul cum acestea reactioneaza cu
.« ..•• ,('~::·:.:i~ -ca.2~' .
• :,.,flllll.lllL!..l
. ioduri. lodura da cu amidonul fiert o culoare caracteristica albastra,
Se pun intr-o eprubeta 2 -3 ml saliva fiarta ~i filtrata, I:>_t!J:a ce ptialina si-a · i~~-e_p!J!...!!£t!~~~3!PJY:.~J:i..mo.4ifi~ap;_J}zj,<=t a
Se adauga cateva picaturi oxalat de potasiu. imil92f!.Ul uF·e1 ·:!j.C::r..ie.r.i!~.J?.2<!:Lyg:~!lll!~ ~evin~ --~~!~~-iU L..c~_ o · --"·\JJ9!!1:e
Apare o tulbureala intensa prin aparitia unui precipitat fin de (~!!>~i~_fin pre3enta_~c>.<:1.~~i. . .. --:--- .-'"-+- .
oxalrt de
calciu. - Urrneaza formarea de dextrina, ce da o culoare (to~1e,rn prezeuta
i C.1tiooii N(L , 'oe io.!i\!Iil~~C-<iin acestri:i.oiivpro3,:Usut iutermediar s~---~ai numeste
Un fir de platina este introdus in saliva nativli ~i apoi in flacara l[iifao.exii{i;.}t S-au evidentiat ~i mici canritati de maltoza.
unui bee de gaz. MaU~gi11 ll,ll,Jilli.i JIQ\U.::~ D.:!9L9-c.qloratie-1a._!!_daosul de io<lurl\ iar
A,par.e:O·. coloratie galbena. dextrinaincolora apapi_t.a a fost numita ~crodex.tririt)
J ·cat1oni.1.4e.KL·.· ·. · ·-- . La final; airiiciorrnl"esie~tiaiii(ciroiaCtotri'LfatilaH9~_ si izornal toz.'\.
Un fir de platina se introduce in flacara unui bee de gaz dupli ce a Mai pot aparea urme de glucoza datorita prezentei unor rnici
fost ntrodus initial in saliva nativa. . cantitati de rnaltoza in saliva. .
Se priveste printr-o sticla de cobalt ( cu proprietatea de a retine Toate aceste transformari sui1t prezentate in schema urrnatoare:
radiatiile produse de arderea Na").
Flacara va avea culoarea violeta datorita radiatiilor produse de ~1nfiert,t

,
arderea potasiului.
am).i,lon solubil
,._________
Sarurile minerale din saliva au urrnatoarele concentratii:
Cationi: Na+: lOmEqfllaflux bazal; eri trodextrina
I 00 mEq II la flux maximal ~.":-:-.:. :. .
K+: 3 - 16 mEq/1 la flux bazal acrodextrina maltoza
la flux crescut ramane stationar sau creste usor ......----..;,\
Ca2+: 4 - 5 mEq/1 la flux bazal rnaltoza izomaltoza
scade cu fluxul maximal
Ptialina nu arc nici o actiu!1e asupra celulozei.si.de aceea amidonul
Ani oni: er. 15- 25 n1Eq/l la flux bazal trebuie pregatit (fiert s:-iii copt)
pentru ca celuloza ce imbraca grauntele
75 mEq/l la flux maximal de arni don sa fie distrusa.
HCQ3·: 5 - 10mEq/l la flux bazal Fierberea produce §i ohidratare a moleculei de 111piclop, flicand-o
60 mEq/J la flux maximal ... mai u~or-bidrolizal.:irnc· .
Pb/: 5 - 6 mEqii Ji, flux bazal Pentru punerea in evidenta a ac\i11nii amilolitice a salivei se va
folosi solutie de amiloza ..
scade cu fluxul secreter
. ~i,~ ·,
tti~"!,~=~:,t:;~=:~,~~;JW;o~,1c40°c.,!.
r~nax.ima yre loc la _un_pH ncutru-~i. foTnperattff1f"ii1fr~ ?7
AcO,n~~
Sea de sub
Ill
hiallii.aLn;;;,c.~:
solu\ie ami!o.z:5 i %
eprubele
pH~·6, 7 iiJnceteazala pll =6. .. ·. - · baie de upi'i :n-Js0c
rr;:)-fieibe~e.pi{iJiiia.este i:il~tr.~sa. . . . ' • solu\ie Lugol (solujie ioduro-iodurata) 1 %0.
·h~·-·-Mq[~cfila ..de~amidon cstedesrncupi de ptiahna inmolecµJer.nicide iii saliva nativa

di, a!~ari<1ej~1;i\tqz)t:~Aftign~a · sa QJ;iotinua : u1c~ 20 .· jo

rnin.uff .· h~ · I.1;;hnka..ds,.lll.WL.
 87

Se pun intr-o eprubeta 3 - 4 ml ~_glu1ie arniloza .

Se adauga J -2 picaturi sfllup_s_.Lugoil%.P:-··
Continutul eprubetei se t'lllc>rei;za i.n/,aJba~J
Se adauga l ·· 2ml s~liva nativa. ·
] Se pune pe baie de apa si se tine 2 - 3minute.
/ Are Joe decolorarea soluriei:
Se race~te cu apa de la robinet iar culoarea solutiei devine . .\1:.IQ.M~fV
- violetdatoritii amilodextrinelor formate.
' Se introduce eprubeta din nou in baia de apa tirnp de 2 - 3 minute.
Se raceste cu apa de la robinet.
A pare o colorajie -~2ti~!.0-~_d?.torita formarii eritrodextrinelor.
Se introduce iar eprubeta in baia de apa (2 - 3 minute).
Prin rikire continutui devine iI!.£QlQ.f datorita forrnarii il_C£0-
dcxtrinelor.
Fig. III.4 Cele trei regiuni ale stornacului: fundul stomacului,
Fenomenele ce au Joe, Jr; transformarea amilozei in acrodextrine, corpul stornacului ~i antrul piloric ·
sunt hidratarea si pierderea succesiva a cate unei molecule de maltoza de l&g.eruia;
catre fiecare produs intermediar. Astfel final vorn avea ~i rnaHoza - 1. duoden
dizaharid reducator. 2. sfincter piloric
3. esofag ,. :
CT.cmmlagjlila.l~.ll.P1i.alin~+1 ,J. ;,;;,:.. ;\f\t . : "·· .J ..""C'",;i ,. •,.,"
~NR90.}P+l9!ll
MatuIBLn.~: s: ''niifoul stoi.naculiJh ' '
~ saliva liartii ~i nefiarta ~B~lilitrtil\p··• \1hfigr(' /1s~cretli>inilcifsrtiin~lt'
11,,_c: •. ,.,L' -· '" \,e, . - , _- - . ',
1'1'e.•.fil'~!·Y,~.;;
-~·;:t"i;.,f;1•:rt'¥1/l;.C\
'•". }·.:
<lF:g~'·'~tnr.'i.a',·· :
,·f.'1-;; .. C ···- \

ill solutie amiloza I % I

ta solurie Lugol i El mai contine §i mucus secretat de epiteliul de suprafata.
IJl eprnbete i Nu ~r~_!!!ir2s sau este '!~or .~fri~Qf. ,
~ stativ ,..,-..:.,._.._L_~!te un li..~hifl.in~.9.!9.,t' _sau slab ~palfS1<..ent, uneori gri - perlat; pH=
Tdmi.ia.d.clru;JJJ: (L.2- 2,5;)'a prezenta o reactie puternic acida. .
EpnLbtl;1.J Epnim:t.a.2 --TEsie format din: .
saliva fiarta saliva nefiarta 11 9~ % apa
+ arniloza l % + amiloza l % 1111 I % subtante soli~· 0,4 % subtante min.era. le
±..2..12ic.anu:Lsru.uti.e.JJ.lgQl ±..2.p.i~aruri..s.o.luti.t'._Lugo;J_ • acid clorhidric;~;, /<
colorare 111 albastru solutie inco:lcn,a,uf\1,. • clorura de sodiu, potasiu, calciu
Se incalzeste eprubeta in baie : solutia se decoloreaza la incalzire. 1111 fosfati de magneziu, calciu, fier

Se observs deci, ca ptialina i~i pierde proprietatile prin fierbere. 0,6 % subtante organice
• leucocite
!/. DlGESTlA GAS.TR/CA • mucina
• factorul intrinsec al Jui Castle
Are loc sub actiunea produsilor-de sern~fie.a n111coase.i gastrice ., enzime - proteolitice
care constituie sucul gastric si a contractiilor pere1;ilor sto~hci.ili.1i can: au . Ill pepsins
. rolul de u arnesteca continurul stomacal.cu sucul gastric. . • Iabferment
Sucu] gastric este: un
'.31BCSt1:~ -. Hi. produ~ilor secretati · pepsina,
rnucina ~i O solutie apoasa de acid ck)i-hidric - de eek 4 tipuri de celule
II catepsina
Ii gelatinaza
cc alcatuiesc glandele gastrice: cehile rnucoase, celule oxintice sau
parictale, :clulc.rimogene !Ii celule endocrine (Fig.,.III.4 $i In.5).
 88 89

!
neproteo!itice
2. celule pri.ncipale ale garului sau celule mucoase
3. celule principale ale corpului sau celule zirncgcne
• 13- glicuronidaza 4. celule parietale sau rnarginale
• ureaza 5. muscularis mucosae

1n tabelul ru.III.l este prezentata cornpozitia sucului gastric.

Tabel nr. lll.l ·

,-'------,----r-C=-=Of!2EOZi
ia sucului astric
Voltun ml/24 pH K+ Na+ er HCOi· Protein
ore mE II mE II mEq/1 mE /1 e
1 200 - 2 000 1,2 20 5-30 150-200 0 variabil
25 no

Arc greutatea specifica: 1,006 • 1,036; punct crioscopic 0, 816 -

0,298 °c. . .
Actiunea principals . a sucului gastric este exercitata asupra
proteinelor , Cafe sunt desfacute in amiaoacizi de catre pepsina ~i acid
clorhidric. ·
. Suculmai contine reninii careeoaguleaza laptele $i .un ferment slab
lipolitic, Ii paza gastricli. ·
Sucul gastric are o components alcalina ~i una acida, ce variaza
invers proportional cu volumul secretiei, componenta acida crescand ~i
cea alcalina scazand cu cresterea cantitati: secretate si invers.
Componenta alcalina, care este secretata de alte celule decat cele
parietale, contine pepsina, rnucina, cloruri neutre, sodiu, bicarbonat,
potasiu ~i calciu. ·
· Cornpouenta acida este solutia de acid clorhidric ~i este secrcrata
de celulcle parietale. . . . .
Pricipalii fermen]i ai sucului gastric sunt: pepsina, labfermenrul si
lipaza gasrrica.
Mucina indeplineste urmatoarele roluri: .
protector al mucoasei gastrice fa\a.pe actiunea acidului clorhidric
• lubriliant

~~~:
, :;.; :., ,~ :l'I k
Pentru explorarea secretiei gas trice ( chimismul gastric, determiniiri
cornpouente .enzimance gastrice) cat ~I investigarea functiei de
(evacuate) gastrica se foloseste tubajul gastric.
~,,~J
.
Fig. III.5 Glandele gastrice din corpul stornacului
-·· ,~~~L .
,,. //
·:~--~) Lllli\i11lgas!ri.c -. ·
.
· £T>oate fi rcalizat:
/ .

Legend~: · · . pe stornacul go!

1. .regiune giandillm -:
. .
prin provocarea secretiei gastrice prin excitanti---

.
-. r
t
alirnentarl
 90 91

ii( pranzuri de proba a; priinz de proba Boas - Ewald

• cinede proba Iii pranz de proba Leube - Riegel
medicamento~i per: . lill priir.z fictiv Carnot
• oral II pranzDernol
: . . . Ill parenteral NI proba Garin
In funcjie de modul in care se executa tubajul are loc pregiitirea
bolnavului. ·
Nuse folosesc de obicei in clinica, .
t. Eub1:ijul.gasJrjr:;_p1utomao.1Lgol b. £r.arnil.e cu i;;xcitanti.ctlimici._:_.farma~odinamici
. Bolnavul nu va ingera alirnente sau lichid(:! nu va fuma 9j nu va metoda Ehrmann:
Ill
.Ju~ fllCJ ~Ull medicament Care poate influen\a secretia gastrica (atropina, .llil 300 ml alcool 5 %
beladona) din seara premergatoare tubajului. Si metoda Katsch - Kalk
Tubajul se va rnaliza dimineata, .ciit mai devreme posibil, pentru a 111 300 ml apa + 20 mg cafeina
exclude o hipersecrerie de sue gastric. · · ., rnetoda cu solutie peptouata
Ma.~iaLru:,;.e.sar: Se administreaza substante excitante ~i se extrage la fiecare 30
I! sonda Einhorn .. min. secretia gastrica produsa folosind sonda Einhorn.
111 eprubete1 borcane pentru r·ecoitarea sucului gastric
D:Jmica: .. . ' c. Probe cu.excit.an.ti.fannac.odinami.i.L:_scluili_m~icamentoa.s.e
Se aseaza bolnavul pe tin scaun, scotandu-i-se proteza dentara daca • Substantele rnedicarnentoase se introduc parenteral.
este cazul. · Recoltarea se face folosind tubajul gastric cu prelevari unice sau
Va prinde cu rnainile o tliviµi renala ~i ova tine sub barbie. fractionate.
Se .va apleca putin inainte si va deschide gura, 1. Prn.ba..c.ulti.S!amina
_ As1sl~nta_: asezata in dreapta ilolnavului; JJI'l.ndc capul bolnavului Histamina este un stimulent. puternic al glandelor stomacale
cu mana stanga iar cu dreapta va lua sonda umezita si O va introduce fundice.
pana in faringe. : . . . . ., ,•'• . Se folose~te pentru diagnosticul de aclorhidrie ~i anaciditate.
. . Bolnavul va fi invitat sa inghiUi i~ timp ce asistenta va i~pinge J'j~
U§Of sonda care se va angaja in esofag, · . ' I! sonda Einhorn
Pentru a evita rdlexu\ de vom.a, bolnavul ya respire profund pe II fosfat acid de histarninii sau clorhidrat de rustamina
nas sau va face preventiv o gargara cu xilinli. J. %. · · ' . I.ehnica de Jucrn:
. Manevra de introducere a sondei se va face bland aceasta Bolnavul in decubit lateral stang sau ~em.i~ezand.
introducandu-se
arcadelor
rapid pana ca.rid diviziunea 50 .: 55 cm ajunge
dentare.
in
dreptul Se introduce sonda Einhorn in stomac (bolnavul a \inut post I :2
ore; se efectueaza dimineata)
_ De cele. n2ai mul.t~ ori, secretia gastrica se scurge spontan prin Se extrage reziduul dinJO in 10 min timp de 30 min.
sonda, dar exrsta cazun m care bolnavu] trebuie sa-~i schimbe pozitia Se injecteaza subcutanat 0,04 mg /Keorp fosfat acid de histamin.a
( decubit lateral, dorsal) saµ . sa-si contracte musculatura' abdoininala sau 0,025 mg clorhidrat de histamina/ Kcorp.
pentru a usura evacuarea. · · · Se extrage continutul stomacal din 15 m 15 min timp de 90 min.
Continurul gastric este aspirat cu o seringa. Se masoara volurnul fiecarei extractii. ·
La bolnavii cu reflexe faringiene exagerate, sonda este introdusa Se studiaza culoarea.
doar pc cale nazala. Eatciogic:
• ulcer: . secretie maritli
curba de aciditate crescuta ~i in platou peste 60 min.
cxcitanti II cancer gastric: aciditatea apare tardiv ·. ·
. Variatiile uc!ditaJii gastric~ s~t puse in evidenta folosind tubajul este scazuta sau lipse~te
gastnc Pfljl pre!cvan fractionate m nrnp - dupa un excitani alirnentar sau • anaciditate: s secretie de HCI lipE'-i la 2 ore de la injectarea histamind
formaco-dmwmc al secretiei gastrice. . ·· - este fa Isa daca aciditatea e normala in timp ce ~u alti
a: £:r.anzuri.l.u:1u::A.Ci.tau1L.ali.Iru:n.ta.ri excitanti este inferioara normalu_l_aj,

.:~
 93
92

·------------------------------,

,nJ 2.0 . P1n.ttt;t:r~J1i!'

so1 30 ,r-•b·'"_ .......~ ..- ,.~~ ..··-1
+o' +o
,al ~o
....)' 0

Fig. Ill.6 Aspectul curbei secretorii gastrice dupa stimularea

cu histamina ~i histalog
tV f.l s~"(;'l'!!'fi11t po fhU'flfrJr;;J.tfi .-
1'14P ~ fhl/em,a J1<Jlt1wimmlli:,, di' pr»M
2. Proba cu insulina- TestuJ Hollander fill "Rini,., ti• NIIJ .

S;! exploreaza functia pepticli.

o
s; objine aciditate mai redusa decat dupa histamina, Fig. m.7 Curba normals a acidit~'itii sucului gastric dupa
Secretia gastric! este bogatl in pepsinii, mucoproteine . l porti.unea alcoolica de proba
Mecanismul secretor este determinat de hipoglicemie. .r
J'clinica_de)ucm~. .,
Se extrage prin sonda secretia gastrica noctuma.
Se injecteaza i.v, 10 - 20 U.I. insulina,
Se recolteaza din 30 in 30 min. timp de 2 ore in eprubete separate
secretia gastrica.
Se recolteaza ~i sange venos inainte de administrare si.la o ora de
la admiaistrare.

Tuhajul ~astric fractipnat

~tuq.iul dinamicii diverselor faze ale digestiei.
Se foloseste sonda Einhorn cu ajutorul careia se fac recoltari in
serie d;1pa administrarea de excitanti: alcool, cafeina sau peptona,
'.;olutiile sunt colorate cu 2 -3 picaturi de albastru de metilen
pentru .a se urrnari disparitia lor din stomac. Curba aciditatii gastrice la patologic
Curba aciditatii gastrice nonnale se caracterizeaza printr-o cresrere fig. HI.8
lenta (punct maxim la 60 - 70 min) (Fig. III. 7).
 ". <
";/~-t

Variatii: 95
Iii hiperaciditate :
ill curbe variate a denaturarea proteinelor ~i pregatirea lor pentru actiunea proteolitica ,,
W secretia acidji : de scurta duratasau pre!ungit.a pepsinei si catepsinei. ·
Iii lD gasrrita cronica . ' . II transforms Fe l+ in Fe2+ absorbit .
m in ulcer duodenal • . stirnuleaza eliberarea de secretina (honnon intestinal) in contact er
l1li hipoaciditate: rnucoasa duodenala '
Ill in gastrita cronica If exercita un efect bactericid
1iil anaciditate: · II so]va colagenul
e in gasrrita atrofica ~ precipita cazeinogenul din lapte
~ \'n cancer gastric
A~tnm~.a...di.gestiY.i.a..p_epsioo
1klo_daLc.pQxsk:i Pepsina este un ferment proteolitic secretat sub forma ch
Este O rnetoda rnodificata a tubajului gastric fractional. preferment - pepsinogen de catre mucoasa gastrica,
Tr,hnj,:a_cklu1;J:u: · HCI
_Se evacue~_za stornacul inainte de adrninistrarea a 300 mi i;ofu(.ie pepsinogen--- .... pepsiriii
alcoolizarf
aflili"..tl~ 5 %.
La ~.5 min se evacueaza coutinurul c;., reziduu (normal 70 - rm 1nJ) Transformarea incepe la pH = 6 ~i este maxima la pH = 2.
Se IHcG ap-::,1 aspirntia conjinutnlui gastric la fiecare l.5 min tmT (k Este de fapt o endopeptinaza care hidrolizeaza proteinele,
o or..fi· "- "efortu! sr:,.::retor de o ora" sau "efort :· orfr' al 1nucoase·i solubilizandu-le mai fotai sub forma de acid-albumine ~i apoi scindandu-
(13,1W111.1:1,1aJ 70 llO mi) le in albumoze ~i peptone.(polipeptide cu 6 resturi de aminoacizi) .. "
·~e fac doz:iri de chimism gastric in probele extrase, Nucleoproteinele sunt separate in acizi nucleici ~i proteine, \n 1.
s, t! ap,wa
,. ' iie8enr1
· . ·
. ' . l' '
m clinicii deoarece corelnrea "etortului SCCldor
~~~1*~ cu reziduul Ji. dozarea acitiitntii permite o aprecicre =ii ace ..
limp ce cheratinele, protaminele ~i rnucina nu sunt atacate. (U:.(d .Roc:. .t
1~ J=>tfl 't3
~·Elllwnacului. · · · .. · , · ~- ~ ,. ,. ·· · "·
~ill™..rligmiY!..a.JabfmneJl~l.-,1.. .f • ,. -; ": )-l~c.
(presura sau renmS: gastn . . . . .'
Alte metode folosite. Produce coagularea lsptelui prin. intennodiul cazei~rai
!)?; rnetoda Bikov .. Kurtin
solubil pe care-I transformi in cueioi ~i ~-.jn ~ iMil<w .
ij]i metoda crornoscopica de cakiu. ,
1·,
pH - ul optim: 4,5 - 5,5 ,, .,- i,.
r I

M.lilto.rlt!.Jk . ~wlm:r:u:,;_;L:ffif.L?!ilii..g;1;itti.G~J:ar.a.fa!.n:iii:i:;1u;Qrn.i"i; Se distruge prin fu:rbere.

t. Dozarea pepsincgenului uriuar t . ' '
2. Utilizarea ra~iniior ~c:hi1nhiHoare de ioni t.Ex.tllltmul c/ximic ats.uc.uluigasJJ:k
Sucul gastric conpne:
• acid clorlridric libcr .
~l}AUL.acig,µl,J~lJ;uili~
~" . 11 acid clorhidric combiriat cu proteme ~i sublft.anteminerale
'',( fo;;t f;;JS 1,/;·vide;ti'i in ~u~'oas'fg1strica
astfel: II acid lactic
' !'J
s-a injectat intravenos, la animal, ferocianura de potasiu ~i lactat de • acid butiric
fier. Acesre suostante dau reacjia albastrulu] de Prusia in prezenta Iii acid acetic
acidului mineral. Ultimii doi acizi pot
fi rccunoscuti u~r dupl1 miros.
Ila dupa inj:;qir., rnucoasa gastrica .se coloreaza in albasrru · pe cfind
· celulele glsudulare sau ,tn lurnenul glandelor nu se observa aceasta
culoare.
· ,Are ro] iP[;
 ).

96 97

,~ alcool absolut 30 ml Continutul eprubetei 2 capata o ct1J_l!i!-!:~:f~L~~11-: Yt'r?µi~,

---------·-- ·----------····-----,o---·····"' ····-·---···--· . ... - -· --·-· ---·-- .
vanilina
I.ti 1 g
£"! • fluoroglucina 2g ~-;:;.... ~ll'Jlll..PJ.d1il1~.s.tnr& ::lt'~
I.dm.ica delllllil: _.. ,,,,.,..- ~'lli:"l i.;_ r: -
P, o lama de sticl~sepun: Neutralizarea.acidului clorhidric cu solutie NaOH n./10 in prezenta
.-:1 opic.\tura 4.~ 1:,1,1c gastric unui indicator: indicatorul Tepfer - Linossier.
@ opic,itura de reactiv Giinzhurg . Indicatorul se. pre para astfel: .
S~_f)~'?~lz~~teJa flacara.p{µJi'iJa. <::V..filJ_Q.!'J:lTe, alcool 96° iQQ G11
Sr, olJse_i:vA_ !".P~fiii•! @i,i ... cQlQrntU ro~ji care ne indica prezenta · paradimetilarnidoazobenzol 25 g
acidului t1orhidrii:; liber in sucul gastric: -c, ••• fcnolftaleina 2g
M~!O.<la are,o 'se~1i}bH1i:ate la dete1:n:1i11m.t: de pana la O,DOS % HCl. Dorneniul de viraj al paradimetilamidoazobenzol -ului este intre
·-·1. . 3, 1 .. 4,4 iar al fenolftaleinei este intre 8,2 - I 0.
/;/.E:tu.~G.a.11B}:11:i..<knULa..; ·( , · &ei:· 1 ~ M.~iaLU.<;.Ll;;~;
,,;? ' P.. ~~.u. . _Ja·c· tic.:.apa.re-obisnuit.in hiEt)~ ~~,:~ ~?Ji.1rhidrie, 111 C()!~_t:!~fii_~e
~i fennentatie gastridi.
!!!! sue gastric filtrat prin tifon
.!¥). solutie NaOll tho . .Q
' rh'~llilln.e.~:
// 1,tn;:\i
iiha£iciw~nr£1e fiei !il indicator Tepfer - Linossier
~ biureta
r!1 apa l\istilatli pahare Berzelius
,f soluiie clorura de tier IO% pipete gradate
r;; sue gastTic Sucul gastric artificial se poate prepara astfel:
® epruJete Se incuba in HCl 6 .. l O % la 40 °C timp de 24 ore rnici fragmente de
J c.hnka....llitll.L
~ru: mucoasa gastrica de pore sau de caine,
f,,itr-o eprubeta se pun: Intr-un litru de apa distilata se pun:
;;, 20 ml apa distilata l:l] 4 - 6 ml acid clorhidric astfel in cat pH-ul sa fie 1,5 - 3 ,5.
fa'ii 2 - 5 picaturi solutie clorura de tier l O % ffi1l peptons
~ e imparte conjinutul in 2 eprubete, !iti pepsina
Lrtr-una se adauga sue gastric filtrat, fl ovalbumina ~i ser fiziologic pentru dizolvarea acesteia.
JJactl. proba contine acid lactic se formeaza lactatul de fier, un 1:ehnir&. .de.Iucm:
lichid r.alben - verzui caracteristic. -{)lntr-un pahar Berzelius se pun 10 ml sue gastric filtrat.
Daca_ nu contine acid lactic 1~i pastreaza culoarea ca si proba din Se adauga 3 - 4 picaturi reactiv Topfer - Linossier.
emubeia-azloua: ··--·---. ·' D.aca sucul contine acid clorhidric liber solutia va capata culoarea
, · ~'.1 kac~ia.llff.clm11nil -'l 9ie.
L1ate.1.ial r1ecesar: Se titreaza cu NaOH n/10 di.n biuretri pfo1a solutia capata o culoa1.e
WJ reactiv Uffelmann: .alben - portocaliu.
u 20 ml solutie acid fenic 1 % + 1 vicatuta perclorura de fier Se not.eaza volurnu1 de NaOH n/10 consumat (111).
10 % (culoare violet) sau Se continua titrarea pana la culoarea roz ; are loc neutralizarea
m 20 ml solutie apoasa de fenol 4 % + 2 pidtur'i solutie cloruro- acidului clorhid.ric combinat.
[ericf 30 % (culoarea albastru - violet) ,\"'.' Se noteaza volumul de NaOH n/10 consumat (n2).
[1 sue gastric pi' -reprezinta nurnaml de ml NaOH n/10 utilizati ce corespu9d acidita\ii
IJ eprnbete libere .,,,_ (i, 1, ,\A·,.1
J...clmira..ruullia.1..1.:. n2 - reprezin111 numari.!l de m1 de NaOH n/10 utilizati ce corespu11d
's.~Jolosese doua eprube~e: . ciditatii comb.inate ,f\'l. \/\,"' .
l!m epJ_llpeta I: cont\ne
sue gasg-ic '\i · + n2 - reprezillta mimarul total .ml NaOH n/10 utilizati ce de
18. eprubeta 1: con tine s,ic
gig;tri-;; ~i acid lactic · orespuHd aciditatii totale a sucolui gasllic.
St!.ad.a1,1gii in anib¢}~ eprubetereactiv lJffelmanri. d \ .-·\ . .J,.
,~\ .
{\
,)\ "-·
'0
 99
~/{1
r-li- -
'ia sulfat de amoniu saturata §i cristale
Exnrimarea
r a. ciditatii; libere
,. y,·1·. total se. fa, Ce "llJ
.. lllll·t~,·
a1l CllntCC
't : •
a solutie concentrata NaOH 30 %
Jaworski san in g%0. ill! solutie sulfat de cupru 1 %

· l unitate clinicf reprezinta nurnarul de mi de NaOH n/10 ce au Tc.hnis.,a._g.c__lu.c.m:.

neutralizat acidul liber sau total din 100 ml sue gastric (U. en Epruhtla ..I
Cakul· · ·· · 10 ml sue gastric+ sol. NaOH 4 % (adaugata cu picatura)
se agita
HCl liber = 111 x 10 U.CI. apare o usoara tulbureala care prin repaus deviue rnai
HCl combinat = n1 x 10 lJ.Cl. intensa
HCl total = ( n, + n2) x IO U.CL <.:t1 ''.) = precipitat fin de acidalbumine
Pentru exprimarea in g %0: se filtreazii
I ml NaOH n/10 neut.ra1izeaza_(),00365 gHCl
JJJ.x.JJlQ .mLliaQU ..nLLCL~L·~~s-··:· . ,, . . /-~---~-- .
---------....
-..>, ...

,;./
HCl liber= n 1 x JOO x 0,00365 g %0

HCl cornbiuat = n2 x 100 x 0,00365 s %,0 EP1:uh~;1.2

filtrat + vol. egal solutie saturata
Ep....~~i.luk.ftltm
se solva cu NaOH + apli
flCJ total== (n, + n1) x 100 x 0,00365 g %0
de sulfat de amoniu distilata
Pentrn exprimarea in mEq11: apare un precipitat care 8~ filtreazii se face reactia Jmn:~tulP.i
l Eq HCi 36,5 g . "<. . (exces NaOH + o piditurli CuSOJ
! mEq HCI 0,0365 g ""-- Culoare albastru-
--~--Z--~~--=-·-·"''-~·~··.n.t_l!.. . .LQQ_;,.J1...Q!llf1.!Lg ~ - =~~UW
HCi liber "'_.ll1.xJ1..3_65_ = nl x l O rnEq/l
0,0365
HCI cornbinat --= n2 x l O mEq!l
HCJ total = ( n, + n, ) x JO mEqJ1
Y.alw.i..110.mw-': Eiu1!.ill<ra:1 £-p_...ik p.e hktiade fillra
filtrat + sulfat amoniu cristale la saturare Ile solva cu apa distilatli
HCI liber = 15 U.CI.
apare un precipitat care se filtreazs SC fMSe l~ biuretu}ui
HCl comoinat= 25 U.Cl.
HCI total = 40 U.Cl. Oulowc albutru- violet ...
albomoze primare
HCl liber = 0,9 - 1 g%0
HCI cornbinat = I - 2,5 g"/oO
HC1 total= 2,5 - 3,5 g o/.0

HCl total= JOO - 120 mEq/l

: Eprnbeta_1 fp,depehfu:tia..de..filtru
se face proba biuretului se solva cu apa distilata
funial<!lJu e yideullll1..pro.duillor.~..dii~latri~ se face proba biuretului
Material.nscesar; . , · Culoare roz = peptone
ii· stativ Culoare violet - rosietic=
Ii eprubete
albumoze secundare
Iii palnii mici
Q pipetc
!II hartie de filtru Actiunsa.lahfermentului
~ sue gastric cuprodusi de digestic Laptele este un aliment de 1:iaza al sugarului .
~ solutie Ni,•)H 4 %
 100 101

Contino glucide, proteine, sa.ruri minerale, vitamiue (A, IJ., C, D), - solutie lab ferment 2 - 3 pie 2 - 3 pie
antir'orpi §i enzirne. solutie clorurs de calciu 1 ml l ml
.: Are densitatea l 028 - 1 036 ~i · pH -ul in jurul neutralitatii.
,/Fen:1entul lactic transforrna lactoza in acid lactic §i da laptelui o reactie termostatare careva minute
acid L
--/ - > Termolahllitate,1 riru,'llirci coagulare coagulare coagulate

I
Mi:l!J;riaLnece·mr· absent! absents
roEeprubete
i;~ stativ

11m lipte
I ~ solutie labferment Ill. DIGEST/A IN1'ESTINALA
1,1 l.aie de apa la' 40 "C.
Tolll.11.Qllilld.llQffi: Este ultirna etapa a· digestiei in timpul careia are loc scindarea
EtlllillfilJLt Ep:rnbet£L2 enzimatica a substantelor alimentare inceputli in cavitatea bucala §i
lapte 5 ml 5 ml stomac.
solutie labfennent 2 ... 5 pickturi Are Joe sub actiunea sucului pancreatic, bilei §i sucului intestinal.
nefiert
solutie labferrnent 2 - 5 picaiuri ' ... ·. : ·. . .... ,,,__ . ' ..... ,, .., . ,.... 'i
fiert ! Rec.o.1.tar.,;_a.sucnlui pancreatic,
termostatare cateva minute la 40 °c. Are loc dimineata pe nemancate,
Se foloseste sonda Einhorn sau sonda cu· dublu lumen ~i se face
Dupa cele cateva minute de termostatare s-a constatat di in rubaj duodenal. . ,, .
epiubeta l s-a produs coagularea !;ii in a 2~a nu, deoarece nresura a fost Se evacueaza initial vezicula biliara cu Jn1 colagog (sulfat de
ilis~a~fi~~- · magneziu 20 ml 33 %) injectat prinsonda.
Stimularea secretiei pancreatice se poate face folosind diferite
Labferrr1en~11l.E!~':'~.C.~ .• :.~~g~1!~~3.:J:3:ptel1_1i in pnezen~a ionilor de metode:
ca,<:i:t! ~L. . ir, .J!bsenta .. ..aciuuluL .. i::!Qrl1i.~ric, . J:::iir~gttlarea,. pi'esiiptrne· ii proba la eter
transfoI"?.1.ai:~] :f~iP.2g~n1th.!Lto.IubJ!.Ig sJ1u.oge4(paracaSei1i~J.}ru~:111=m • ·proba la secretina
d:iii1piiiare cu iq.aj.L~ c.i:!-19ht~e.transforms in cazeinii fas9.iiibiia. ii proba la pancreozimina (metoda Lundh)
Dupa evac~(!a .9ompletli a. bil~L ~e injecte~,,i.v. I . - 2 u.i.
ecretina/Kcorp (recoltare timp de 30 - 40 min) sau 1.v.) -2 u.r, /Kcorp
kri.tcll!i. ancreozimina (recoltare 60 min) .sau prin sonda se introduce 3 ml eter.
i_ .Material necesar:
~ eprubete
: ":, Dupa recoltare se face analiza.calit.i,tiy)ta_~lt~l}1"1l,P.anct"~th::.,.
Secretina: --- ....,.-·--·"· · ·
~ stativ
I Iii creste volumul secretiei.pancreatice (~ ori) . .
~- lapte
• creste volumul bicarbonatului (4 - 5 ori) - efect hidrolatic
t@ solutie labferment
Pancreozimina: . . . .
m solutie oxalat de potasiu · 1 · °loO
!\ll solutie clorura de calciu 2 %
. • i.nflue11teaza cantitatea pe
enzimi ,i;~.r~ta~e -,,efect ecbolic
ln tabelul nr. III.2 sunt prezentate valori normale ~i patologice ale
rn baie de apa la 40 "C principalilor constituienti ai secretiei pancreatice externe dupii stimulari
Tuhni&;.a.Jk11.1.1;nr iar in fig.lll.9 avern reprezentat volumul, bicarbonatii ~i arnilaza
~ancreatica dupa administrarea de secretina §i pancreozimina,
lapte 5 ml 5 ml 5 ml
cxalat de potasiu 2 -- 3 pie 2 • 3 pie 2 - 3 pie
 102 103

1: ·./~~ ,.•• I B Vol1mr

'Li ·. "".
..£ 6
.s ' I . .
r: 2 LI~. . .
o ,! . ,
11
.i:o
:.. ,o, •
60 . 80 mill. . 0 ~ ·~.
20 . ~ 60 80 min
~"Vt
125· Bica rlx,nofi
..... +I +I +I
~
Iii t!i ] ] ]
o
.£ v v M ~
"'
I I

50 j
25
-.. I •
+I ,.....

,!]
o Cj
"'"'

~ ~------:....- .
0 - ltJ. '·Cl!'.;.,. • .
,;JI ·: • ... "" .,... ..., .
•>
.;

1
<l)
Cj
A AA
·5o

I.
0
Fig. III.9 Volurnul, bicarbonatii ~i amilaza pancreatica dupli ]
administrarea de secretina ~i pancreozimin!. a
ll.

Co.rnwzitill...SUcul11i..Jlaru;r~c ~i actiuota 5,a...WJ!mi.Y.a O·

Sucul pancreatic este eliberat in cantitati de 1 000 - l 500 ml in 24 sa
ore de ditre pancreasul exocrin. N
o·

-
Este un lichid clar, vascos, cu gust usor sarat, tad miros ~i cu Ir>
M
reactie alcalina: · · +I Ir>

(pH= R - 8,5) datorita prezentei bicarbonatului de sodiu. N ~. •

Este format din: ~ : ; :. m:s : :
• apli: 9§5 %Q ~ • :::::
'fj :: :~
• @
:• 8 : :.
R :. :
~~~~;J~or=Jo
 104 105

• saruri rninerale: NaCl, NaIIC03, fosfat de calciu: 6.: 8 %0 . Este o enzima foarte puternica fiind activa intr-o dilurie
• · substante proteice: 7 - 8 %0 l: 100 000 000 ~j in forrna. purl!. poate digera de 4 milioane de Ni
• fermenti . greutatea ei in amidon (Thomas).
Spre deosebire de enzima salivara corespunzatoare poaie digera
~i~ amidon crud.
Ferrnentii continuti de sucul pancreatic pot fi: Fermentul amilolitic al pancreasului actioneaza in mediu neutru,
•. proteolitici (tripsina) . . . . slab acid sau slab alcalin (optim pH 6,5 - 7,2). Anionii de clor sunt
• arnilolitici. (amilaza pancreaticll.) indispensabili . Daca acesta e indepartat din sue prin dializa, sucul nu
• lipolitici (steapsina) poate digera arnidounul.
• d1\,mT.Jnf.if4-~~ogen Linaza.nancreahca
_npsma La nivelul intestinului, lipaza desface moleculele de grasime in
Este secretata ~ub forma de zimogen precursor - tripsinogenul, acizi grasi §i glicerol.
O oarecare cantitate de acizi grasi se combina cu alcalii lichidului
Enterok:inazll. intestinal, formand sapunuri. Acestea, prin proprietatea Jor de a cobora .
Tripsinogen Tfipsinli + 6 aa .. tensiunea superficials , favorizeaza desfacerea lijiidelor in globule rnai
PH= 7- 8 mici; rezulta o emulsionare mai fini'i a lipidelor in sucul intestinal si
suprafata totala a grasirnilor expusa infiuentei enzimei este in acest mod
Tripsinogenul pur este de asemenea activat prin adaugare de mult marila. 'fl
tripsina, sulfat de magneziusau arnoniu, Sarurile biliare au o actiune similara, dar mai importanta in ceea ce
Activarea spontana - autocatalitica - a tripsiuei e mult accelerata de priveste emulsionarea. · Asrfel actiunea lipolitica a enzirnei este mult
prezenta sarurilor de calciu. avantajata,
Tripsin~ i~i lncepe activitatea dupli ce sucul gastric a transformat o Reactiile ce au Joe sunt:
pai te a proteinelof iII proteoze !ii peptone, dar poate ataca ~i proteine
native. · Clls(C17H35COO) + 31110 -C3Hs(OH)3 + 3C17H35COOH
3
Ea. scindeaza fragrnente moleculare de proteine - proteoze !ii tristearina glicerol acid stearic
peptone ~ in grupe mai mici de aa. numite peptide,
Reactia are loc inmediu alcalin sau neutru. C17H35COOH + NaOH C17H35COONa + H20
acid stearic stearat de sodiu
-albumoze
Renina pancreatica are aceeasi actiune ca ~i cea gastrica, dar sucul
tripsina pancreatic are o putere deinchegare a laptelui h:tult rnai mare decal sucul
prnteine ( gastric. · ·

c:hirul>rripsmog)~nw . .
Acesta sub actiunea trip~inei trece.in chimotripsina .,
.. Este" o endcpeptidaza ce hidrolizeaza legliturile peptidice de la .
fAoHiauF'paucr:eaHEi.l Ilirelui, gruparilor carboxilice ale rirozinei, fenilalaninei.vtriptofanului,
-Este secretata sub forma activlL · efibhin:i sau leucinei la pH optim de 8 .
. Produce·-·rlegradarea glucidelor . panli la dizaharide forrnand '"Afe actiune coagulantli asupra laptelui.
in terrnedjardextrine. ··
. . 'Amuaza:
T. . . (&~u(intestinal/
arnilaza
Glucide ; d,extrine ------... dizaharide mo~~~1aride :t· Sucul 'f
intestinal este
"~-.~,.---<.< ,- _ _, • .. '· ~,. ~ --,. ""' ·
.amestecat. cu celelalte secrefii din intes.tin -
,. · - - ··- - · ·. · · -~,,.,.., . .-. • ;~- -., . ,.,., -~_,· ''c,'1::ii.i:o;s-,:;1'.a,:~,\?.s,:'"!:-.);,.;,,;>~'';,- .. , ~,,.,,. v., .i''j ,.._..,._,.-.,:·· -- ,. -
p1tncreas .?i . billi. . . •. · ·
maltaza · i: ea•• ,,,,,. Jntiuca( glandele sunt irnprasciate pe toata rnucoasa sunt necesare
lactaza, invertaza .... mijloace ~i precautii s.peciale pentru a colecta sue intestinal pur.
 106 107

§~ pot fol9si 111,~.i.111ult9,metode: II lipaza

":;ti=.
(!:,) ExpeF£.m:Ptl.l\ sepoate fg\g~i 9 fisNla J::hiIY. <>bti11µta astfel: • UIIDe de amilaza
II se izoleaza yClrnplet O .ansii de restul int9stin4Juj prin) incizii circulare
de 15 • 25 cm una de. alta ~icia:z_elwre:psirta .
1i! se restabileste . apoi continuitatea . intestinului printr-o anasromoza peptid,li 'digestiei pancreatice
tcrmino-terminalf a segmentului de deasµpra ~i de desubtul portiunii
izolate,
iilJ se iasa intacti nervii 9i vasele sanguine ce ajung la aceasta ansa prin
rnezenterul propriu, arninoacizi separati
~ se po ate inchide, un capat al ansei printr-o sutµra
Ill celalalt , capat . se lasa , deschis, implantat incizia din peretele Sucul intestinal nu ataca albumine native sau peptone, ele trebuind
abdominal, unde se fixeaza cu cateva puncte de sutura partial digerlite de tr.ipsina ~i a ajunge la stlcliµI de peptid.
~ se inchide restul plagii operatoare Mucoasa. intestinala este bogatli in peptidaze ~i este o garantie
{2) Se m~ifl~lat7folo~i fl1~~~'.1 V~,ll~.sau Thiry-Vella: pentru prevenirea patrunderii in circulatie a unor derivati proteici
iii ambele cap<:t9 al.e ~11sei T¥r1ilp geschise incoITiplet digerati ( cantitati mici).
~ ele ramap irnplalltat~ Ill perete cu 9 mi.sa cijstl111tfi intre ele. Actiunea cl~ desfa<;ere a peptidelor a fost atribuitii erepsinei.
!T) Pentnta.numits invest\gatii. se, pr~ferli. t!~~1la M~ll!L::.Bollmmi: Peritru reactia peptidazelor pH-ul optim In suculintes~nal este de
i!i se Izoleaza o ansa ileala. . . . .. . . aprg?;imativ 8.
ill! capiit~1. distaJ .~~ anastomozeaza cu duo<ienuJ sau cu oricare alta parte Peretele intestinal mai contine enzime ca nucleaze, nucleotidaze §i
a i11tei,tinuJui subtire . . · nucleozidaze.
cap3,tt1l Pr<??!-itnt1J . . ~C: f'l~8lzJila peretei~ abdominal · · nucleaz.e nuc1eotidaza
(p Mill~~i:.~tt;
•
nucleotide __,,.. nucleoiide + acid
u~qqJ~, .~g!H!~~!Je!~~P.mal,SH,!ijtitorul.. §.Qll.®L
IIIse \!ttI'Qciµc;~ ~qqcia Millier ;.,Al?bot (274 cm lungime; 6 mm diametru
nucleozidaza

T·mitin,+=
.lumen divizat in 2 conducte) PQR,fillf!.PiinVnint~;;tin c sub control
raq\ologic. ----·-- pentou + barn purinicli
• una din conducte . an; la.extrernitatea distala un balQna§ de cauciuc:
• pentru insuflat.aer ~!l.~Jq;itimtm~~ic ~i .
• pentru inscriere<1 imor enterograme (viscerografie).
II a doua con<lucta se termin1i cu o oliva cu mai multe.orificii:
• prin care se aspira continurul intestinal sau in peretele intestinal
iii se introduce substanta opaca pentru examenul radiologic
fosfataza se g~e~te in mucoasa intestinului subti,re
Compozitia sucului intestinal variaza mult in diferite conditii.
Uneori, s~cr,~~a. ~onstii numai din apa ~i sarun, avand o putere M.al.~nvertaza}...la&taza
digestivil . scazuta. Alteori este vascoa,sa din cauza prezentei unor mari Au f91. in digestia dizaharidelor. . .
cantitati de mucus. Sunt · enzinie . cu . mi.m~ . activitate, atacand specific substratul
Concentratia in fermenri variaza de asemenea foarte rnult. Reatia orespunzlitor pentru a-I preface intrsun monozaharid. . ·
alcalina se datoreste prezentei carbonatului (plt = 7 - 8,5) si O molec\ll~ de maltou este conyertita de maltaza in 2 molecule de
bibarbonatului de sodiu. xoza, gluc~zA printr-un proces de hidroliu dupa ecuatia:
Sucul intestinal contine enterokinaza, activator al tripsinei,
Principalii .fermenti ai sucului intestinal sunr: C12H22011 + HP--- 2 CJJ1106
III diferite peptidaze (er~mirit1.) maltoxA glucou
m care un ferment pentru diferite dizaharide: sucroza,
rnaltoza si lactoza
fruct,:.za de'clltre sucraza ( mverta.za):

c12H22011 + H20 -
108

La fel, sucroza este d<=sfli.cutli intr-o molecula de glucoza §i una de

c6H1206 + c6H,~o6
co sol. sat. r filtreaza
109

se face probabiurerului
:::-.;, coloratie albastru
all:rn.rrwzc..prirnart
- violet

sucroza glucozf fructozi se solva precipitarul cu apa distilata

se face proba biuretului ::::> pozitiva
Lactaza transfonn.~ J.~c\qza (zahll.rul din lapte) in hexoze, glucoza
~i gJ\lsJ~~'''" ''"'"',, .. ,,., ·. , . . . ·· albumoze secundar»
EMim;le, lucrand asupra dizaharidelor, sunt prezente §i in peretele ••. v ""'!
j lli>..z.are.a_amilazeLpancreatice.i
intestinal.
(Metoda Wolgemuth)
' "Lipai.a.
Sucul intestinal contine cantitati mici dar nu neglijabile de lipaza; Material ncces..1..C:
;,;i stativ
canlit!ti relativ mari de lipide sunt digerate in lipsa pancreasului sau
. dupa ligaturarea canalelor excretoare ale acestor glande, ill eprubete
Jumatate - daca nu mai mult - '<lin grasimea ingerata poate fi ill apa distilata
hidrolizata in aceste conditii,
l!!I urina
i.!I ser fiziologic 7 %0
11!1 solutie arniloza l %0 ,,
Segyarea produ~iloc de protcoliz! II solutie iod N/50
~ mi termostat la 3 7 °C . . .. . i
• · .rtativ Tehnlca.de.Iucru: Jd:1 0 ,, ~~)\)
• eprubete Avfind la dispozitie l O eprubete.urina ~i ser fiziologic 7 %0, prin
• pipete metoda dilutiilor succesive obtinern valorile indicate in tabelul III.3.
• solutie HCl I %0
• solutie saturata sulfat de amoniu §i cristale D,upa adauga_r~a a1;1!il~z;~\L~-~ p~11} eprubetele la rermostat 3() min.
• solutie sulfat de cupru 1 % Se scot, ~.e racesE la curent Je,~p~ §tse, ~\lirnga in_ ficcare cat~ 2 picaruri
• solutie NaOH 10 % solutie Iod N/50. · . --
Tu]mica de lucru: . ': . Prjr1'i~- epft1QitiihL9are.~e-~_r2~~'.E~-~~1.ci,~a~:~i'}~J~fo~~!!P)in<lica
Epmbetant 1 dJll\1B1Ge.!!U~~~~!:<:'.~.~l a fost capabila Sa hHfr9ltl~~~anudonul adaugal.
sue pancreatic 5 - 6 ml Rezultatele se exprimii inunitati diastazice.sau unit~tiWolgemllth.
+ soL HCI l %0 (adaugata cu picatura) 1 U.W. = cantitatea de diastaza continuta intr-un rnl <fe urina
apare un precipitat prin neutralizare capabila sa hidrolizeze l ml solutie amidon 1 %0.

~r
se filtreazi Exemplu;
Daca coloratia a aparut in eprubeta 7 cu dilutia 1/64 rezulla cii
eprubeta cu dilutia l/3§_; a 6 -a - a hidrolizat 2 ml solutie arnidon Jflt'oO.
--·- __ Tabel III.3 · ~L---l .
E:,irubeta nr. 2
+ vol egal solutie saturata
precipitatul de pe hartia.de.filtru
se so Iva cu sol. NaOH I 0%
Nr. ep --i--}L_ 3 4 5 _6__ 1__ "-· o - ~
sulfat de amoniu §i l - 2 ml apa distilata
-- s~1~.mi~it.'; precipitat se face proba biuretului l 1 I ct=~-- .'. . :----~"\--
se filtreaza => coloratia albastru - vioiet=
~taibiiroiue. 1/2 1/4 1/8 1/16 1/32 1/64 1.1qf 1/25 1151
8 "l!i 6 2
--+---·l
..C,-.-'"--L.:2=----'-'2 2 2 2 2 2 2_ -2-- -.?.__-
..
.1.f
E.prnbeta nr,·3 ~~.hartia..ddillru
+ cristale sulfat de amoniu se solva cu apa distilata Adi ca, 1~.,.,.,-·-··•~-
ml·~~ urina hidroliz!!az1U2 x
.• ,--..a•._,._, . .,,..,,_, __ ,•~"~-:•·
4 ->; ~-" ,.,
2 = 64 .ml. amid on
--,• •. , .•• ('-'·' . • •
 /

no
111

Numarul U.W. = nurnitorul dilutiei in care a aparut colorarea . Iub.ajul.Ji®.d.enal.min:utat

Normal: 16 - 64 U.W. Are 5 timpi:
Valori crescutc: l 000 - I 5000 U.W. - pancreatita acuta I. Timpul I(coledocian)
1 000 - 3 000 U.W. - pancreatirahernoragica 2. Timpul II (Oddi inchis "faza de latenta")
3. Timpul III ( scurgerea bilei A)
i Eip3Jii:itiea1no1rllia1IT:intes:tfu"~k) 4. Timpul IV (vezicular)
Se pot folosi mai multe metode printre care: 5. Ti~pul V ( hepatic)
1. Ernl2lLkU.J;armin:
~ administrarea per os a 0,5 g carmin Cump.uzitia_hiki
ro normal: 24 - 48 ore coloraritul se elimina cu fecalele Bila este un lichid foarte complex.
\!l in cazuri patologice va fi elirninat dupa cateva zile Constituientii r.rirwipaJL .~L!?i!~L§@L§.M.t-lrih,_ biliare, .Ri~entii
Q~l!'.:!:!,~-~0}i:§t~r.g~foL~ij££!!!11~: Aceste substante reprezinta 60 °/o".dfo
2. DrnrnenuLrndioJogic totalul substantelor solide.
illl perrnite vizualizarea muccasei dundenale dupa suprirnarca · Ca o consecinta a resorbtiei apei ~i a sarurilor anorganice, bila
miscarilor pcristaltice cu ajutorul unor droguri: duodenografia veziculara e de cateva ori mai concentrata in substante organice solide
hipotona, decat bila bepatica. Constituientii bilei poi varia independent unul de
3. Examen vis.c~rngrnfic_s.a.u_,aLajUt.QmLkim.Qgr.afici altul.
~ se fulosesc balonase mici introduse in intestin sau se folosesc Bila hepatica are culoare galben auric datorita pigmentului
endoradiosonde care apreciaza presiunea in lumenul intestinal bilirubina ~i- este clara. Bila veziculara este de culoare Inchisa datorita
!It se poate citi direct sau inregistra direct pe un manornetru sau biliverdinei rezultata din oxidarea bilirubinei; este mai vascoasa, datorita
1111 se pot folosi undele ernise ~i receptionate mucinei secretate de mucoasa veziculei biliare.
EMurum.uLdtimic.
· l~oll.ru:~ci i Mau.rial~:
Tubajul duodenal este cea n1~i folosita cale de obtinere a bilei 9i se • stativ
poate efectua: - prin metoda Meltzer - Lyon sau • eprubete
- prin rnetoda tubajului minutat • bila diluata
Mrui.d.a..M!;.ltz;~-=..L,;'._Qil • acid acetic solutie IO %
II bolnavul va tine post 12 ore si nu va primi nili un medicament • zaharoza solutie IO %
1111 i se introduce o sonda Einhorn pe gura sau pe nas pa.na la diviziunea II acid sulfuric concentrat
40. • floare de sulf
• se culca bolnavul pc partea dreapta, cu o perna sub rebordul costal II acid azotic azotos
drept II tinctura.de iod
1111 se introduce incet tubul piina la diviziunea 75 - 80 (timp de 20 - 30 II clorofonn
rnin.): • apli distilata
• daca introducerea a fost corecta se va colecta un lichid galben filant I ehnica.de.Iucru.
II daca lichidul este incolor se redirijeaza sonda Mucina;
II se ob\in ~ esantioane de bila: eprubeta + 2 - 3 ml bila + 0 picaturli acid acetic sol. 10 % =>
'e) biia A (timpul J) bila coledociana: culoare galbena, clara precipitat filarrientos de mucina
II bila B(timpul II): dupa recoltarea bilei A se introduc 30 - 40 ml S.arur:Lbiliw:
solutie sulfat de magneziu33 %; la 15 min. Se recolteaza bila de fu;.ru;tiaJ~~lli;nk.ufu ·
I.
origine veziculara: culoare inchisa, vascoasa 30 - 40 ml D:iudp.iu;_ acizii bi I i~tj __ s.e..d~gr.i_deaza .. ~Lfonn~_g[.~f~!.Q.;;.C~li~~fl':,.
• bila C(timpul IIT): bila hepatica, culoare deschisa in prezenta aci~"9]!1,fg1 !fi!t\C. ~i ~a~1l!Q?;~ 4t 9,.~~~~!!t:i.e:J_g§!t;;..';'1.~!;~9, . '
--··'"Epi·i.iFeta + 4 ml bila + 2 picaturi zaharoza + 4 ml acid sulfonc
•0

c0nc. (prin prelingcre pe marginea eprubetei)

Piuso• > Pb;i, ~i cade la fond.
 112 ·d: 113

La limita de separare se formeaza un inel de culoare rubinie,

Zaharoza -giucozii + fructoza Ficatul este o glandli anexa a tubului digestiv care are functie
t
acid sulfuric metabolica, antitoxica ~i biligenetica ,
metiloxifurfurol + acid colic- ... culoare rubinie ' Datorita interventiei sale cornplexe in economia organismului,
explorarea ficatului presupune efectuarea unor teste care sa constate
/:" 2~) fulli;tia Hay diferite aspecte ale disfuncticnalitatii celulei hepatice.
( ., e.prubeta + 5 ml apa distilata + floare de sulf. : Iloarea
-~supraf~.t~ ·- ···"··--···-------·-·······---------···· ---------------···-··-···
rar!lan~J~ Testele de evaluare a functiei hepatice se clasificli 111 doua moduri:
ll!!l o clasificare a testelor efectuate in raport cu functia invesrigata.
:;.----~,:··-billi : floarea cade la fund datorita rnodificarii tensiunii till o clasificare a testelor, grupate · dupa diferitele sindrome de
superficiale a_ap~i§;_clitre saniri, .. ··········---·-··•··-···· . disfuncrie a celulei hepatice.
AJ doilea aspect al gruparii testelor este mai eficicnt pentru
/·f;\mJ!sionarea lipidelor practica medicala, deoarece disfunctiile hepatice nu se limiteazli la
<.:> ?rincipiu: s~rurile biliare scad ten$jt,1nea superficialli de contact tulburari ale unei singure functii, ci sunt complexe.
dintre apli $i globuleleoegr~ini'e"t'cirm~d O eriiiiisie ... Sindromele de disfunctie hepatica sunt:
· ··-··Eprti6etii·+2"mrnlla'f-·1·m1·mei · ---· 1. Sindrornul bilio-excretor
Se agita. 2. Sindrornul hepatocitoliric
Se lasli in repaus 5 minute. 3. Sindromul hepatopriv ,
Cele doua straturi initial miscibile, se prezinta sub forma de 4. Sindromul de hiperreacrivitate mezenchirnala
emulsie.
/,:;::, Eigmentii.hiliari 1. Sindromul.hilio-excretor
Se refera la tulburari ale functiei biliare a ficatului.
l(J) &,=~ehazeaza .. pe rapidi~~~-ll.£!!..9.!lf<,: __ gigrn~r.1tii __ q_U!m __ se Testele utilizate pentru evideutierea acestui tip de disfunctii
oxide t71i si modificarile de culoare ce au loc cu aceasta ocazie. prind:
Epiubetli + 3 ml acia "azotic azotos + bila prin prelingere A. cercetarea pigmentilor biliari in sange, urina ~i materii
La nivelul de separare se observli inele suprapuse colorate in fecale
\J K~~!,tck,J.Q.~!lben~~~ datoritli trecerii bilirubinei in biliverdina. B. dozarea enzimelor de "excretie" (care se elimina prin
· · La oxidare completli apare un singur inel: verde. billi)
G)~\actiaIwusse~ _ . A. Yalori normals;
Eprubetli + 3 ml billi + tincturli de iod prin prelingere. in sange:
·\) Apare un inel verde caracteristic biliverdinei, • bilirubinemia:
3. E.:;actia cu aibastru de me!!!gi . II torala: 0,3 - 1 mg%
·'"Eprubetli + 3 riiToila+"Tpiclituri albastru de metilen.
II conjugatli: 25 % din valoarea bilirubinemiei totale
· Apare o culoare verde caracteristicli biliverdinei.
II neconjugatii: 70 % din valoarea bilirubinemiei torale
Daca nu avem pigmenti biliari culoarea solutiei finale va fi
albastra. · saruri biliare inser (colalernia): 2,26 ± 0,29 µg/ml
Colesterolul: Reactia Sakowski; ·n urina:
Eprubetli + 4 ml cloroform + 3 ml bill! :: -· • bilirubina: normal absentli
Se agita eprubeta. · • urobilinogen: 0,2 - 4 mg hi
Se lasa in repaus 5 minute. • saruri biliare (colaluria): normal sunt absente
Are loc separarea a 2 straturi: materii fecale:
Iii strat inferior de cloroform ce contine colesterol solvit • stercobilinogenul (stercobilina): 50 - 280 mg/ 24 ore
III strat superior de billi ·
·, Se prelinge pe peretele eprubetei 1 ml acid sulfuric concentrat. Enzirnele de "excretie":
Se fonneazli un inel rosu la limita de separare a celor 2 straturi. osfataza alcalin1i:
 .,:..._
('

115
1.14
Fieruleste stocat in mod normal la nivelul celulei hepatice ~i poate
l - 4 u, Bodansky (B) I I 00 ml sange sau . ; f eliberat in sange numai in conditiile existentei unui proces de citoliza
3 - 13 u. King-· Armstrong (kA) / 100 mlsange. .hepatica. .
(Valorile variaza dupa tehnica de determinare utilizata) Ca urmare, valorile sidererniei vor fi crescute in aceste procese
· patologice.
b. 5 - nncleotidaza: 4 - 15 u.i./ml Sideremie normals: 90 - 130 y/%.
c. leucin-arnino-peptidaza ~i
d. gama-glutamil-transpeptidaza c. l2!;1mnillilr.c.a_Q.QD~~ntrJ.Jti.e.i..s~ic.e.J..yit.J112•
cu valori normale de: Valeri nonnale: 90 - 971 ng/ml.
· 48 ± 24 u.i.zml (la barbati)
29 ±_12 u.i./ ml (la femei} 3 . Sins.lrnffilllJ1e.p_<illlpriy ·
ri\lTuLb.ur.arLal.c.Jutlalilllis.1m1l1li_pmu:k
2. SimlrnrrmLhqiatol<itQlitic --ei nivelul celulei hepatice au Joe procese de sinteza a unor
Se refers la leziuni de necroza ale celulei hepatice care se produc proteine (albumine, globuline) cu semnificatie functionals deosebita,
sub actiunea unor factori variati. In diversele afectiuni hepatice se modifies atat cantitatea totala de
Testele urrnaresc modificarile biochimice, urnorale ~i histologice proteine plasmatice cat ~i raportul dintre diferite fractii proteice.
care sunt consecutive leziunilor necrotice ale celulei hepatice: a. Proteinemia (proteine totale) normala este de 6 - 8 g %.
a. deterrninarea enzimelor care indica procesul de citol iza b. Diferitele fractii proteice se pot separa ~i identifica prin metode
hepatica. electroforerice (Fig. UJ. I 0).
b. sideremia
c. deterrninarea concentratiei serice a vit, B12.

a. D..ctcrminarci.L.cnz.irru;.loL...carL.iu.di.ca___prQ.C.e.sJ.1Ldc.citoliza
hc:p.al:i.ca
In hepatocit sunt prezente numeroase enzime.
Leziunile celulare necrotice favorizeaza eliberarea acestor enzirne
din celule si astfel ele pot fi detectate in plasma, valoarea Jor avii.nd
sernnificatie diagnostica ~i prognosticf.
1. Transarninazele:
TGP (transaminaza glutarnpiruvica): 16 ± 9 u.i /ml
TGO (transarninaza glutamoxalacetica): 22 ± 7 u.i. /rnl
De asernenea este important raportul cantitativ dintre ceie douli
enzirne (raport de Ritis): TGO{[GP este in conditii normale mai mare ca
1,3.
Prezenta eel or doua enzime ~i in alte tesuturi ( cord, ficat, rnuschi,
creer, etc.) 1.11 afara de eel hepatic, justifica faptul di ele apar modificate
in afectiuni ca:
!Ill infarct rniocardic Fig. III. IO Reprezentarea schernatica a tabloului electroforetic
II pancreatita acuta a serului uman normal obtinut prin metoda Tiselius
B afectiuni musculare
!ill soc Valorile normale sunt redate in tabelul de mai jos:
2. Lacticdehidrogenaza (LDH): J 40 - 430 u.i.zrnl
 116 117

Valorile procentuale ale proteinelor plasmatice separate prin

ii trigliceride (normal: 0,5 - 1,5 g %0)fosfolipide (normal:
· electroforeza pe zona 150 - 250 mg%)
'
--
Fracti unea Procent relativ Cone en tratia absoluta f~}MetabolismuJ g.lucidk
medie limite in g/10 O ml ser la o
proteine mie totala de La nivelul ficatului au Joe procese importante care contribuie la
7 g/j homeostazia glicemiei: ·
Al bur.aine 60 55-70 3, 50 - 4,50 I! gluconeogeneza;
al-g lobuline 4 2-5 0, 14 - 0,35 Ill glicogenoliza;
a2 - f;lobuline 8 5-10 0, 35 .. 0,70
1111 gticogenogeneza.
P- g! ..xbuline 12 I 0-15 0, 70 .. 1,05
12-20 0, 84 - 1,40 Astfel, afectarea celulei hepatice se va insoti §i de mo<lificarea
y- g]J bu line 16
glicemiei si a probelor care evalueaza rnetabolismul glucidic.
Valoare normala: l ± 0,2 g %0.
Valorile exprirnate procentual fatli de proteinele totale se vor lua in
cons.deratie numai la o concentratie normals a protei.nelor totale. [[\Clearanc.e::urikJ1epati~
c. ~nil~Mgllm Clearance-ul hepatic este volumul de plasma pe care ficatul este
Ficatul sintetizeaza factori de coagulare (fibrinogen, protrornbina, apabil sa-l epureze de o anurnita substanta in unitatea de timp.
proaccelerina, proconvertina, factor IX, factori X, XI ~i Xll). . . Se stie ca epurarea plasmei · la nivel -hepatic este rezultatul
De aceea modificari ale valorii plasmatice a acestora precLITT1 ~1 ctivitatii a doua tipuri de celule: ' ·
rulburari care apar in procesul de coagulare pot expresia unei afectari a • parenchirnatoase
func tiei hepatice. II endoteliale (lcupfferiene)
- Concentratia normala a fibrinogenului plasmatic este de 0,200 - · De aceea se vor descrie doua tipuri de clearance-uri: .
0,4:0 mg/100 ml plasma. Modificarile acestor valori servesc ca reper
biochirnic pentru decelarea unor leziuni ale celulei hepatice. a. Clearance-utile parenchimatoase pot fi:
Protrombina se evalueaza prin . determinarea tirnpului de
III clearance parenchimatos metabolic (substanta utilizata
proirornbina (Quick).
este metabolizata in. interiorul celulei hepatice; de
Valoare normals: 12 - 14 sec. sau .exprimare ca indice de exemplu galactoza)
projrombina: 80 - 100 %.
• clearance parenchirnatos hepato-biliar (substanta folosita,
dupa epurare §i captare de ~~tre celula hepatics este
d. ~ica (pseudpcolinesterau).
excretata prin bila; de exemplu: BSP
Concentratie normals: 180 - 200 µN,Vmllora.
brornsulfonftaleina, bili.rubina)
BSP este o substanta colorata care se elimina numai prin bila,
[~ Tulburariale me~ . . . Substanta poate fi preluata din sange §i de alte tesuturi (rinichi,
,linii, IDU§Chi, plaman) dar aceste structuri riu au capacitatea de a O
La nivelul celulei bepatice au loc procese de sinteza ~i de ,, reta. ·
dejradare a unor cornpusi lipidici care ulterior vor fi eliminati si prin Pentru determinare se foloseste sarea sodica a BSP ln solutie de
bila,
Se vor determina in special: Traseul urrnat de substanta administrata este:
!iii colesterolul plasmatic (normal: 180 • 250 mg%). plasma ~ celula hepatica (faza de cromopexie) -~ eliminate
De irnportanta practica este mai ales raportul colesterol . li (faza cromagogli).
esterificat/ total care in mod normal are valoare de 0,7 - 0,8. .;-:Tehnica de...lu.cru:
i!i'd lipide totale (normal 6 " 8 g %0)
<' Se administreaza BS,P (in perfuzie lenta sau Injectie unica, i.v.
gf kg corp). ' · ·
 j
}

118 us
. Se recolteaza 5 probe de sange la intervale de 5 minute ( se mai pot tn une~e afectiuni (ciroze, obstructii biliare, cancere hepatice)
recolta ~i la 60, 90, 120 minute). curba are doua_ po~mnt cu pante diferite (P1 ~i P ;J (Fig. III.11 B).
Se determina in fiecare proba cantitatea de colorant. ~ P, semmfica fixarea colorantului la nivel hepatic ~i este prelungita
Valorile obtinute se inscriu pe un sistem de coordonate (pe daca_ a~a-~e un proces care afecteaza celula hepatics, iar P2 este expresia
ordon&tll. concentratiile, pe abscisa · timpul) ~i se traseaza o curba. eliminarii BSP prin billi.
Clearance-ul se determina dup! formula: !estu~ retentie! de BSP arata ca la cei cu functie hepatica normala
se realizeaza o retentie de 5 % dupa 45 de minute.
logC, - log C2 S~ .realizeaza prin controlul concentratiei sanguine a BSP 'in
probele recoltate la 5 ~i 45 minute.
K= ----
. Retentia este crescuta la bolnavii febrili ~i la cei cu afectiuni biliare
~1 hepatocelulare.

unde:
C, - concentratia colorantului la tl (de exemplu la 5 minute) b. .cI.e_ar~.kllpff.erieM
C2• concentratia colorantului la t2 (de exernplu la 15 minute). . Se folosesc substante aflate in stare coloidala (de exemolu aur
coloidal). Aceasta metoda se bazeaza pe proprietatea celulelor Kupffer de
Valorile clearance-ului fractional normal sunt de 14 - 16 %. Sunt a fixa particule coloidale.
scazute in hepatitele acute ~i cronice, 'in ciroze, in obstructii ale cailor Se foloseste Au 198• Izotopul se injecteaza i.v.
Se preleva probe de sange si se determinli radioactivitatea fiecarei
biliare.
Curba de evolutie a concentratiei sanguine a BSP in functie de probe.
timp are un aspect de pant,'i descendenta. C~pacit~t~a de ~purare a celulelor Kupffer depinde de starea
Aceasta panta este unica la persoanele cu
functie hepatica indernna parenchimului ~1 de debitul sanguin hepatic (normal= 12 - 18 %).
(Fig. 111.J l A) (P1).
I.cstul..c.u_acid.h,ipuri.c
. Ace~t te.st exploreaza capacitatea de conjugare a fioatului ~i deci
functia antitoxica.

d
Se admini~treaza ~enzoat de sodiu (oral sau prin injectare i.v.).
Se determina cantitatea de acid hipuric eliminat in urina la I ora
sau la 4 ore. · ·
c,,, Normal:
~,.o I . ~e..,,, • la administrare orala, prin urina trebuie sa se elimine eel
\---
I
.
I "z putin 3,5 g de acid hipuric dupa 4 ore.
I . • la adrninistrarea i.v. eliminarea este de I g dupa I orli.

., : \--------+
I!
I.
J()if->..,---

1
. . Benzoatul de sodiu este conjugat in ficat cu glicocol ~i rezulta acid
I hipnric,
I
I
I

-\-------!
I
I
1: I
I
l,f \ I
I
Se determinli:
4f I
I
I a: electroforeza
0 ~(5----;;- rn> o t!' .Jlti +' ,o I "fr-~-,;" b. imunoelectroforeza
-r;1MH 1i,...., Valori normale:
A. B. IgA: 150- 400 mg%
Fig.Ill.] l TgG: 1200 - 1400 mg%
A. Reprez.entarea sernilogaritmica a pantei PI la norrnali IgM: 100 - 150 mg%
B. Reprezentarea grafica a unui test patologic de BSP .
 ,.)··

120 '·. 121

\i~

c. Teste de di$Proteinemie
LJiJln tirnpu1 deglutitiei, bolul alimentar parcurge ~i faringele ~i se
in prezent utilizarea lor este redusa deoarece aceste teste Inregistreaza o rnodificare de pozitie la nivelul laringelui (Fig.
evidentiaza instabilitatea coloidala a plasmei §i au valori crescute nu IU.13). .
numai in afectiuni hepatice.
fM;;-tlmaieaJubutiliofgestrv·\
Activitatea motorie a diferitelor segmente ale tubului digestiv este
asigurata de musculatura striata si/sau neted! prezents la nivelul fiecarui
segment,
Poate fi pu,sa in evidenta atat prin inregistrarea miscarilor produse
prir- contractia stratului muscular cat §i prin inregistrarea rnodificarilor de
presiune intracavitara care sunt consecinta acestei activitati moto~i.
Fig. III. 13 Grafice tipice de presiune in faringe in timpuJ
deglutitiei,
A. miscarea laringelui
. B. presiunea in faringe

Ci] Activitatea motorie a stoma~ului s! poate evidentia prin:

A
a. metode radiologice (Fig. llIJ4) .
b. prin introducerea in stomac a unui traductor (balon de cauciuc
destins in stomac) (Fig. III.l~).

Fig. Ill. t:i Esofagograma

te,:d!: .
A.~ egistrarea contractiilor muscuiaturii striate prezente in
· partea superioara a esofagului;
B. Contractii ale musculaturii netede
D. Momentul deglutitiei

Se; Inregistreaza unda peristaltica care se formeaza la nivelul

esofagului, cuajutorul cateterelor. ·. Fig. lll.15 Metoda de inscriere a contractiilor de foame ale
: . · · stomacului · 1

. l.egimdll
 --f') ---'-.

A. inscriere kimografica a cresterii . ~i descrn~t~rii volumului

balonului (8) din stornac
C. inscrierea timpului, in minute
D. insorierea senzatiei, a durerii de foame
E. inscrierea pneumogramei cu un pneumograf plasat in jurul
pieprului ·

Fig. IU. l 6B Contractiile de foame sunt intrerupte de un pranz

fictiv prin reflexul gastric alimentar. Sageata indica momentul
adrninistrarii pranzului fictiv (lapte).

Contractiile stornacului sunt influentate ~i de alti factori inafara

gradului de umplere ~i a starii functionale.
Astfel: ·
• adrenalina determina inhibarea contractiilor gastrice {Fig.
Fig. Ill.14 Radiografii in serie ale stomacului de om luate la UI.17)
intervale, de 2 secunde in timpul digestiei

Activitatea motorie are variatii individuale ~i in functie de starea sa il1j. iv. 1tlren~lin.i~QUIID
functionals (stomac gol, plin cu alimente, in stare de evacuare gastrica)
(Fig. III.16).
t

. ... III· 17
F 1g AdreoalinainbiM motilitatea stomacului
Fig. Ill.16A Aspectul contractiilor periodice de foame (inscrise
pe hartie innegrita la gum), obtinute la -caine prin introducerea unui balon
de cauciuc destins in sromac.
 125 ..
124
\
\
vr i.
I

\
l

\
A.

Fig. in. l 6C
, 1. Ritmulcontractiilor tonice ale stomacului la om la trei ore dupa
masll
· 2. lnscrierea momentului culminant al unei perioade de contractii
gastrice viguroase, de foame

Excirantii corticali conditionati care semnaleaza actul alimentatiei

sau oxcitaree receptorilor gustarivi (dernonstrat prin prfmz fictiv) inhiba
contractiile gastrice (Fig. Ill. l 6B). :B.
Contractiile gastrice pot fi influent-ate ~i reflex prin stimularea unor
zone care nu. au aparent legaturli cu procesele digestive de la nive lul 0

stomacului (Fig. IlI.18).

' @J Activitatea motorie a ve.ziculeLbili.a~

Vezicula biliara are contractii spontane, rirmice (Fig.III.19).
. Se poate pune in evidenta experimental (la animale de experienta)
sau la om prin metodli radiologica. . C.
Fig. Ill,18
-,
(:g.JActivitate~timiliii A. ~ ileflexu_l _si_nocarolicO-:gastric. Cornpresiunea sinocarotidiana
"Se poate evidentia prin metode radiologice (Fig. Ill.20). sau rnodifica initial contractiile stornacului;
experimental (vezi "experimente efectuate inbaia de organ"). 8. Reflexul oculo-gastric. Compresiunea globilor oculari inhiba
contrsctiile gastrice; ·
 126
127
C. Reflexul intestine-gastric. Linia marcheaza perioada de
distensie (inregistrare la caine).

Activitatea functiei renale se evalueaza pe 3 directii principale:

I. analiza urinii;
2. determinarea constantelor umorale a carer valoare este influentata de
functia renala;
3. explorarea functiilor renale:
tfll functia glornerulara
fill functia tubulara

Fig. III. 19 Exernple de contractii normale ale veziculei biliare Determinarile, de laborator care contribuie la evaluarea functiei
(timpul = 1 Secunda) renale pot ti clasificate in:
I. Metode directe de explorare a functiei renale
a. Clearance-utile renale
b. Proba de dilutie ~i concentrare a urinii
2. Metode indirecte de explorare a functiei renale:
a. Examenul de uripa
b. Determinarea unor componenti plasmatici
3. Metode de explorare rnorfo-functionala a rinichiului
a. radiografia renala simpla
b. urografia
c. nefrograrna izotopica
d. scintigrafia renala
e. ecografia renala

1. Me.10.d.e.J:ljrecte de expjm~.e.n.ak
a. Ckaranci.:.lllile..re.n.ak ·
' Clearance-ul exprima numarul de ml de plasma epurati de o ·
anumita substanta in unitatea de timp (intr-un rninut).
Determinarca clearance-ului renaJ este o metoda folosita pentru
explorarea mecanismelor renale de rnentinere a constantelor
horneostatice.
l:rincipiJ1Lmci:ruki:
Ux V
Cx=-----
Px

Fig. III.20 Radiografia colonului normal complet umplut unde:'

Cx = clearance-ul unei substante (x) in ml/min
V = volumul urinar in ml/min
Ux = concenrratia urinara a substantei (x) in mg/ml
Px = concenrratia plasrnatica a substantei (x) in mg/ml
 128
129
. . .

• sli mi fie secretate $i nici r~sorbite la nivelul tubului urinifer;

~>entiu ca metoda sli fie eficienta, adicii rezultatele obtinute sa fie
• sa nu fie rnetabolizate de catre organism;
influer fate de cat mai putini factori de eroare ~i in acest fel sa ofere date
• sa nu fie toxice pentru organism;
cat me i exacte despre functia explorata, este necesara respectarea unor
• sli nu influenteze functia renala;
conditii: ,
• sa poata fi dozate in sange si urina;
a. Substanta administrata:
• sa nu p1itrunda in hematii;
;1 se alege diferentiat pentru fiecare compartirnent din activitatea
• sa nu se fixeze pe proteinele plasmatice;
renalli testatii;
• sa fie ultrafiltrate in aceeasi concentratie ca in plasma.
• se asigura O concentratie cat mai Constanta in plasma;
Pentru deterrninarea filtrarii glomerulare se folosesc:
b. Recoltarea urinii: • inulina
II tiosulfat de sodiu
I la femei: - prelevarea se face prin mictiune
II manitol
JI la biirbafi (mai ales la cei in Varsta) se constat:a dupa mictiune
un reziduu vezical, Deoarece valorile rezultatelor depind de Tabet IV,1 · Valorile nonnale ale fillratului glornerular
volumul urinar al bolnavului, se impune uneori recoltarea prin
(clearance-ul inulinei)
cateterisrn vezical.
,A vand in vedere insli riscurile dJosebite ale acestei rnanopere, se
recomanda efectuarea sa numai: ;i:,' Adulti Nou- Su- Copil lmaturi
• daca este absolut necesa.rli
.nascut ar
111 de clitrepersonal specializat din serviciile de urologie
Bar- Femei
·
1<mute
1-uP· 3-21 35-
Esantioanele de urinli pot fi recoltate in doua moduri: bati 'II' zile 75
zile
1. dupa hidratare, la interval de 30 ~ 60 minute ~i se realizeaza
astfel: 131,0 114,0 122,0 51 52 I!6,6 47,8 76,4
· • golirea completa a vezicii ±21,5 ±12,8 ±13,2 (382,2- ·
• ingestie de lichid (400 - .500 ml apii sau ceai indulcit) 55,5)
• se note~ ora cand se terminaingestia de lichide
• dupa 60 minute se recolteaza: ,\\ 2.•. 1"-,; .
• 0 proba de sange
. · • o probli de urinii RUbi10 ~I. CO I 3b . - 1949 ' ·· D.... ---~.--·-
.QbSCIYaW:dacli diureza e mai niicli de I ml/minsau este mai mare
:-
. ~-- T " ,. ·") O
f),o•-·c··-:·"
..... -·-···· ., ·,
\ '\"' 'J ·'

de 5 ml/min proba se va repeta. Pentru a obtine o concentratie plasinaticli constants a substantelor

b. Se colecteaza urina pe o perioada de 24 de ore ( cu un aport de intite rnai sus este necesara administrarea lor prin perfuzie.
lichide de 2500-3000 ml in acest interval) •. . Pentru a se inlatura acest neajuns, se utilizeaza in practica pentru
Se mlisoarli volumul total (~i se raporteazl!. la minut prin impaltire 6terminarea clearance-ului filtrarii glomerulare creatinina endogena,

=.
la 14LO) i_ Metoda prezinta de asemenea o serie de inconveniente:
La si~itul celor 24 de ore se recolteaza ~i o proba de sange. O parte din creatinina trecc in ~na · secreti~. tubularli. in
Observatii: pot apare factori de eroare daca: ' consecinta, valorile obtinute sunt mat man comparanv cu cele care
• bolnavul este febril; · folosesc inulina sau m.anitolul. . .. . .
• apar in aceasta pcrioadii transpiratii mari. interpretarea rezultatelor necesitll . oarecare prudenta, deoarece
dozarile curente de laborator mlsoara concomitent ~1 un grup de
substante pseudocreatininice (ex. cromogeni necreatininici) care se
Filtrarea a:lomeruJara pot rnodifica cu varsta. . . . . . ·
Substantele folosite pentru evaluarea functiet de filtrare iri situatii patologice nu :red!exact filtrarea glomerulara
glomerulara trebuie s! respecte unnatoarele conditii: " Cu toate acestea, este preferata, deoarece:
• sii fie filtrate la nivelul glomerulului renal; realizeaza usor
poate repeta cu u~urin\l!
 i31
13{)

C1 ~i C2 = clearance-ul de la prime ~i respectiv a doua deterrninare

ill! s-a stabilit o corelajie sarisfacatoare intre clearance-ul creatininei (ml/min)
endogene ~i eel al tiosulfatului de sodiu.
Yalori.normale: 100 - 190 ml min ( in medie 140 ml/min) cu
CJi:.a.rnu~:1tu:L~tiuim:i.en.d.o.g_eM . variatii care depind de sex, suprafata corporals, varstli.
Creatiuina este un prcdus final rezultat din catabolismul muscular.
Clearance-ul creatininei cndogene serveste la explorarea functiei Tabel nr. IV.2 Valorile clearance-ului creatininei
glornerulare, deoarece acest cornpus se elimina prin urina (prin filtrare endogene in functie de sex, metoda de determinare .
glornerulara) frira sa rnai fie secretat sau reabsorbit la nivel tubular.
Principin; !Metoda de Valori normale . -~
f.p· '.}!,' ·1 r
L.·I (lo
s .1, ')'/)· jo( Q
;,,,il.
J ,_, . 11 I
-· ( .,, I /, ·•. . ·
Se determina: dozare
Ill concentratia plasrnatica a creatininei Creatinina 7\i..Lll.c.(: ~;15-~2.Ji ((,(~
w concentratia urinara a creatininei adevarata
!ill volumul urinar ( pe o perioada determinate de timp) !Ml barb a ti 140 ± 27,2
Tehnica. · 11.i femei 112±20,3
Pe durata determinarii pacientul nu se alimenteaza si sill in repaus. Creatinina + 1/
Se goleste complet vezica urinara ( urina nu se recolteaza),
Se ingera 300 ml ceai slab, neindulcit (pentru a se obtine un flux
crornogeni
Iii barbati 120 ±...25,5
l.-~_;< I(. __LJ/\.,V/;,,/,
.... /..:...
t
_

urinar adecvat). 96 ± 13,5 -~·_'----::- .·. .r. . -.

Dupa o ora se goleste vezica, Urina se recolteaza §i se mascara
Iii femei N~·')-~~, ' (i . . ;·;; ,-;
..,,/, (:!;)_, ,.{,:,,'.,l:).,
l..,. '.} -- ' .~. (:. ', -~·' . ;/
volurnul (V1) cu un cilindru gradat. I

Din volumul Vl se ia o proba de 10 ml ~i se determina creatinina

Iniernrctare: ""'
Imediat dupa urinare se recolteaza prin punctie venoasa sange pe
In interpretarea acestui test se irnpune o anumita prudenta,
deoarece dozarile curente de laborator curnuleaza la valoarea creatininei
anticoagulant (10 ml sange + 50 mg oxalat de potasiu) ~i se determine
lasmatice ~i valori ale unui grup de substante pseudocreatininice
creatininernia (P). 'f
(cromogeni necreatininici),
Dupa exact o era: .
lntre clearance-ul creatininei endogene si eel al altor substante
m se evacueaza complet vezica ~i se mascara volumul (V.;J
ilosite pentru explorarea functiei glornerulare (inulina, tiosulfat de
ill se dozeaza creatininuria (Ui)
diu) s-au constatat diferente.
18 nu se mai preleveaza proba de sange
Calcul;
Astfel raportul .lleJllininli creatinina este obisnuit
tiosulfat inulina
U1XV1 U2XV2
raunit.ar, ceea ce arata ca valoarea clearance-ului creatininei este mai
C1 - --------- C:=---- . e.
60 x pl .' ,,1 60 x P2
. in leziuni renale, creatinina poate fi excretata de catre tubi, situatie
are valoarea ciearance-ului depli~e~te cu 30 % filtratul glomerular. In'
C, + Ci
e circumstante se recomanda determinarea clearance-ului inulinei.
Valoarea medie ==---· --
Pot apare variatii ale valorilor t~~tului in functie ~i de modul de
2
vare a urinii, metoda de dozare, efi,1rt in perioada determinarii, etc.
unde:
Scaderea valorilor:
V 1 §i V 2 "' debit urinar de la prima ~i respeciiv a doua recoltare de
• la bru-bat sub 80 ml/min
urinii (ml/ora) ·
, ' • la femei sub 60 ml/min
U1 ~i U, = concentratia creatininei (mg%) in prima ~i respectiv a
doua urina recoltate
1cli scliderea numlinilui de glome~li funct}onali.
Scliderea numarului de glome,Ili poate fi:
P = concentratia crcatininei in sange (mg%)"'
II fiziologicll:
60 = factor de corectie a volurnului urinar de la o ora la un rninut

·.·.1
 132 133

• dupl efort fizic 10 - 15 min se administreaza solutia I ( 3 ml PAH 20 %

· 111
• in conditii de fricl sau durere in 50 ml inuJinli IO % sau in 80 ml tiosulfat de sodiu 10
• regirn alirnentar desodat, hipoproteic %)
• curli de sete • se continua perfuzia cu solutia II la viteza de
II patologicji: administrare 4 cc/min (5 ml P AH + 50 ml inulinli sau 30
• glorneruloriefrite ml tiosulfat in 150 cc ser fiziologic)
• nefrite interstitiale • de la inceputul perfuziei cu solutia II se asteapra 15 min.
Nurnarul de glomeruli functional! poate creste in timpul febrei, • dupa acest interval de timp se recolteaza urinli la intervale de 15
- 20 min ( 3 probe)
· Determinarea fluxu!uj plasmatic renal • la jumatatea timpului dintre prelevarile de urina se recolteaza
Fluxul plasmatic renal (FPR) (volumul de plasma care perfuzeaza sange (recoltare pe anticoagulant - heparina)
rinich i in timp de I minut) se evalueaza cu ajutorul:
• clearance-ului acidului paraarninohipuric (P AH)
• unor substante marcate cu izotopi radioactivi La o singura trecere a plasmei prin rinichi, 90 % din P AH este
• iodopiracet · .eliminat prin urina (in special prin secretie tubularil), ceea ce face ca
• Hipuran clearance-ul P AH sa fie un indicator al FPR.
~: Yalon: 450 - 810 ml/min
Deterrninarea FPR arc la baz! principiul Fick (pentru detenninarea Deoarece valorile se inscriu intre limite foarte largi, se considera
minut- volum cardiac) aplicat pentru rinichi. valori patologice cele sub 400 - 450 ml/min. ·
c
FPR=- Ckaran~:.Ul..ureci
E Acest test evidentiaza precoce disfunctia renala, ,
unde: Ureea sanguina ajunge prin proces de filtrare glomerulara in urina
C = clearance-ul renal al substantei mara. Ulterior este reabsorbita partial la .nivelul tubilor uriniferi, iar
E = extractia renala a substanrei tul.se elimina prin 'urina, · · . · -
O eventualli leziune la nivel glomerular sau tubular scade .
P AH este o substantl care: citatea de epurare a plasrnei de uree. · ·.
• rlmine dizolvata in plasm! funcipiu:
• nu pltrunde in hematii Se determinl'i concentratia ureei in plasma ~i in urinli concornitent
• este neutrll pentru organism umul urinar eliminat pe o anurnita perioada de timp.
• nu participl la procesele metabolice nic.a:.
• este climinat! complet de rinichi prin filtrare glomerularl fi Proba dureaza 2 ore.
secretie Pe durata probei, pacientul sta in repaus sinu mllnarica.
Proba este initiata printr-o mictiune care goleste complet vezica
Efectuarca probei neccsitl realizarea $i mentinerea unor ; urina nu se pastreaza, ·
concentratii scazute de PAH in sange ( l -2 mg%). Se ingera 300 ml ceai slab, neindulcit '
Tehnica· Dupa o orli se goleste complet vezica §i se mlisoaili volumul (V1)
• subiectul in decubit dorsal e determina concentratia ureii in acest velum (U1) .
•· se recolteaza: ediat dupli urinare se recolteaza sange prin punctie venoasli, pe
• intreaga cantitate de urinl din vezicl ( de preferat ulant §i se determina concentratia plasmatica a ureii (P).
cateterism vezical) Se ingera din nou 300 ml ceai slab, neindulcit (pentru a se asigura
• probli de sange prin punctie venoasa urinar cat rnai mare) ·
• se instaleaza o perfuzie cu 2 tipuri de solutii astfel: .Dupa o,ora se recolteaza urina (mictiune completa)
.e:mlisoara volurnul (Vi) ~i se determina conceutratia de uree in
· olum (U:J
 c;,._,
... ~.

134 135

Cal ml 1ntre valorile acestui test ~i cele ale filtrarii glomerulare ~i fluxului
Se determina separat valoarea clearance-ului dupa prims ora ~i .. plasrnatic exista o corelatie liniara.
dupa a doua ora, . Testul la FS.P.
Se face media. • mi este influentat de:
R.ezultate_; • debitul urinar (numai in cazuri extreme)
La o diureza de eel putin 2 ml/min clearance-ul ureei este de • proteinurie '
aproxirnativ 75 ml/min • este influentat de:
Pentru un subiect normal aceasta valoare reprezinta aproxirnativ • boli hepatice
213 din filtratul glomerular (ureea se re~bsoarbe tubular). • obstructii ale cailor urinare
II hiperhidratari .
Rap:ortuL.dinttc..~ntra~:.plasmalP.)..~iJILurin[L.(lD
Acest raport permite un · diagnosticdiferential __ rapid, intre o Ex)ili).rarea.sapa.citatii.maximale de reabsothtie..tubula.rli
hiperazoternie de origine renala (valoarea raport:ului sub 20) ~i o Iransp.mtul tuhulatmaximal al glucozeL(ImQ)
hiperazotemie extrarenala (valoarea raportului peste 20). Testul se foloseste pentru evaluarea capacitatii maxime de
Acest test este util la bolnavii oligurici deoarece necesita o singura · reabsortie la nivelul tubului proximal.
proba de sange ~i de urina, ' frincipm_;
Metoda foloseste glucoza. ,,
· Explor.arc.a....s.e.cr~tici.tuhul~ Aceasta substanta se filtreaza ~{ este reabsorbita in totalitate din
P.mb.a...cu feooJsulfonftak.in.l.(£,SE) urina prirnara la nivelul tubului proximal daca concentratia plasmatica
Cii PSP se exploreaza functia tubulara proximala prin evaluarea: nu depaseste o valoare prag de 1 ~O mg %) (in conditii normale este
II clearance PSP absenta in urina defu1itivj).
• excretiei de PSP Daca glicemia este maritll progresiv (prin perfuzii i.v. cu glucoza),
reabsorbtia este depa§ita ~i glucoza este prezenta in urina.
Pentru testarea excretiei de PSP: Ie.hni.ca~ . .
• inainte cu 30' de inceperea probei se ingera 500 • 700 ml Se determina nivelul bazal al glicerniei ·
apa sau ceai neind1.lcit Se injecteaza i.v. glucoza (100 - 120 g in 300 - 300 ml apa
• se evacueaza vezica istilata, in timp de 10 minute).
Se injecteaza intravenos (i.v.) 6 mg PSP ( 1 ml solutie 0,6 g %0). Dupa terminarea injectarii, se recolteaza 5 probe (la intervale de IO
La 15 ~i 60 minute de la injectare se recolteaza urina. · ute fiecare). ·
. Se determina concentratia (colorimetric) in cele doll! probe de La mijlocu1 intervalului de recoltare a probelor de sange se
urina (U1 ~i respectiv U,) . colteazli urina. ( de preferat prin sondaj vezical) - 4 probe.
Rezultat.e...::Jn~~ Se dozeazli glucoza in probele de sange ~i urina ~i se inscriu grafic
Fenolsulfonftalema se elimina in proportie de aprox. 95 % intr-un un sistem de coordonate (Fig. nr. IV.I).
timp scurt de la injectare. ~:
Determinarea cantitatii de substanta la anumite intervale ( 15', 60') Pentru o valoare a glicemiei sub 3 g%0 sepoate determina:
sunt un indicator al excretiei tubulare. a. pragul minim de aparitie a glucozei in urina (locul de
~: . intersectie a curbei cu abscisa). Are valori de l , 70 • 1,80
La 15 minute se elimina peste 30 % (28 - 50 %) din subtanta g%0. .
colorata administrata. · · · b. pragul maximal de saturatie (punctul unde curba se
La 60 minute se eliminii peste 60 %. departeaza de linia dreaptii). Valori: 3,30 - 4 g %0.
, Valori inferioare ilustreaza: c. pragul mediu de. saturatie este indicat de intersectia
II\. disfunctii tubulare dar ~i abscisei cu dreapta coboriiHi din punctul maximal. Are
b._ existenta unor procese care impiedica drenarea urinii valori: 2 - 3 g %0. ··
Se pot detennina:
Excrena scade cu vmt.a.

·-,
 136 137

se desfli~oara imediat dupa prims proba;

1!11
1JV ( ditl1t urlnor d ~ J
! mg/mil 81incepe prin administrarea unui pranz consistent const ind '
JOO --------·-- - in alimente solidesi fiira ingestie de lichide
• timp de 8 ore, la intervale de 2 ore se evacueaza vezica.
Se ritasoarli la fiecare proba volumul ~i densitatea.
II tot ce pacientul urineaza in urmatoarele 12 ore se
colecteaza ca proba unica. Se mascara volumul ~1
densitatea.
R.tzul1at~1terprilll:.e:
• pentru proba de dilutie: .
II in cursul probei trebuie sa se elirnine toata cantitatea
5 glicffMl ingerata (eel putin l 300 ml)
mg/"" so., g/1 • densitatea urinii trebuie sa fie· 1 005 in eel putin o proba
• pentru proba de concentrare:
• densitatea urinii trebuie sa cresca, astfel incat in eel putin
Fig. IV.I Determinarea TmG o proba va avea valoarea de I 028.
11'1 pe parcursul desfasurarii probei diureza trabuie sa scada
a. filtratul glomerular = pe ordonatii, corespunzator valorii la un volum de 300 - 750 ml.
glicemiei de l g %0 . Se considers patologic: ,.
b. · TrnG - pe ordonata, corespunzator pragului rnediu de • eliminarea cu intarziere a urinii in timpul probei de dilutie
saturatie (opsiurie)
Va1ori ale IrnG.: • daca densitatea minima este rnai mare de 1005 iar cea maxima
• barbat: 375 mg/min± 79,7 nu depaseste l 027.
• femeie: 303 mg/min± 53,5 • densitate maxima:
. Yal.ori..m.e.dii.: 350 mg/min ±.50 , • intre 1 025 - 1 028 - leziune renala discreta
II intre 1 018 - 1 025 - leziune renala moderata
b. E~plorarea capacitatii renale de dilutie si concentrare..a.J.Uinii. a < 1 018 - leziune renala irnportants
• daca densitatea nu variaza de la I 010 (izostenurie) -
· Probele de explorare a functiei de. dilutie ~i concentrare a urinii insuficienta renala este severa
urmsresc variatia debitului urinar ~i a densitatii urinare in conditii de Lirnite:
volum circulant crescut ~i respectiv scazut, • proba poate rlimane normala, chiar in afectiuni renale severe,
· : Proba de dilutie si concentrare Yolhard daca leziunile nu intereseaza tubii distali.
Ptincipiu: contraindicate in:
Se urmareste volumul ~i densitatea urinii in 2 situatii: de incarcare ii nefropatii acute; .
hidr'.cli. ~i in regim de deshidratare. . . • insuficienta renala avansata;
Se efectueaza in 2 etape care s! realizeze conditiile respective. • insuficienta cardiaca acuta;
a. :&obaJ:le dilutie: i,, • rinichi scleroatrofic;
' • proba se incepe dimineata cu golirea completA a vezicii; • hipertensiune arteriala,
aceastA urinl nu se plistreazi; 'roba de concentrare este rnai importanta, deoarece un rinichi care
• timp de 30' se ingerll 1 500 ml ceai slab neindulcit sau concentreze; poate sli §i dilueze, c .
apa. • rnai sensibila; i..ndica afectare rcnall inaintea modificarii
III se evacueaza vezica din 30 in 30 min. timp de 4 ore. parametrilor sanguini
Fiecarei probe de urinll i se determina volumul ~i II nu este influentat! de factorii extrarenali
densitatea; de preferat ca aceasts probl sl fie corcla~ cu ahe teste ale
b.. Proba de concentrart: · i functiei renale.
 138
139

2. Mi;~ndirn..~ de explorarc a .f.1.1.n&tid . renale

a ... Exan-u;nul..,.urioii

Examenul de urina ofera date despre:

II starea functionals a rinicbiului
Iii homeostazia mediului intern
In conditii normale la nivelul rinichiului se elaboreaza o urina care
reflecta starea functionala a organismului.
Urina se formeaza la nivelul nefronului (fig. fV.2).
llriua.primara se formeaza la nivelul glomerulului printr-un proces
de filtrare a plasmei. Se deosebeste de plasma sanguina prin absenta
protcinelor ~i lipidelor. Aceasta strabatand in continuare sistemul tubular
al nefronilor sufera o serie de modificari '?3 unnare a proceselor de:
II secretie
1111 reabsorbtie

• acidifiere
Ii dilutie ~i concentratie
Consecinta acestor procese este formarea 1lriniL.ddinitiY.e, un
lichid biologic de excretie, cu o cornpozitie cornplexa,
Proprietatile fizico-chimice ~i cornpozitia urinii variaza:
a.. in conditii fiziologice in functie de calitatea ~i tipul alimentelor
ingerate;
b. in conditii patologice cand · functiile renale sunt alterate ~i ca
urmare rinichiul dcvine incapabil sa pastreze homeostazia
mediului intern.
Se justifies astfel necesitatea cunoasterii valorii substantelor
eliminate prin urina in conditii normale dar ~i a celor care apar in conditii
Fig. fV.2 Reprezentarea schematica anatomica ~i functionals
patologice, pentru diagnosticul afectiunilor renale sau extrarenale. a nefronului ( dupli Harper)
Examenul de laborator al urinii presupune:
I. Examenul macroscopic Tabel.fV.3 Cornpozitia normala a urinii la adulti
Il. Exarnenul microscopic
m. Examenul fizico-chimic
rv. Exarnenul citologic ~i bacteriologic ,
%0
Compozitia norrnala a urinii este prezcntata in tabelul nr. fV.3.
4 (3-5)
R~~.a...w:inii . 2 (1,6 -3)
Pentru examenul de urina este nevoie de recoltarea urinii,
0,2 (0,15 - 0,3)
diferentiat in functie de tipul deterrninarii care se urmareste,
0,15-(0,1 - 0,2)
II pentru exarnenul sumar al urinii se foloseste urina de dimineata (este
7 (4,6 - 9,2)
o urina care prezinta o concentratie maxima). ·
1,3 (I - 1,5)
Iii pentru exarnenul cornplet al urinii se foloseste urina recoltata tirnp <le
I 8-25
24 de ore.
m o/oO
• pentru identificarea glucidelor se foloseste urina proaspata,_ recoltata
Q,03 - 0,07
la eel putin 48 de ore dupa ce subiectului 'in cauza nu 1 s-a rnai
0,007 - 0,015
adrninistrat nici un medicament.
6 - 14
2-35
 141
140
~~~-~.~~~~-.~---~~~:::c-c--~~~~~ II pentru detcmiinarea electrolitilor ~i a unor cornponente urinare cum ar
),,d 0,75 fi: aminoacizi, proteine, creatinina, urina se conservji cu tirnol-
Flor 0,2 - l,O
Cobalt 0,002 izopropanol.
• pentru dozarea porfirinelor - se recornanda recoltare in sticle brune ~i
Cupru 0,001 - 0,004 determinare imediat dupa recoltare (la urina de 24 de ore se adaugli 5
Litiu 0,4
Mangan 0,007 - 0,015 g carbonat de sodiu). .
• pentru examenul bacteriologic recoltarea se. face steril, in vase
Nichel 0, 1 - 0, 18
sterile, fiira adaugarea de substante pentru conservare
Zinc 0,2(0,15-0,5) Obtinerea unor rezultate corecte presupune respectarea unor
Scaniu Ot)07 - 0,015
Arsen O 005 indicatii gcnerale:
• recoltarea urinii se efectueazli:
%0
• irnediat dupa emisie
Cree 20 (15-35) • in vase de sticla acoperite, spalate cu solutie de carbonat de
Acid uric 0,7 (0,5 - 1) sodiu ~i apoi bine clatite cu apa distilata
Creatinli unne Se recomandl'i ca urina sli fie examinata imediat dupa emisie sau in
Creatinina l (0,75 -2)
eel omit 2 - 3 ore de la recoltare.
It dican 0,006
Acid hipuric
in caz contrar, se impune: _
0,5 • congelare (· 20 °C) imediata sau
Arninoacizi 0,7 - 1,6 • adliugarea unor substante conservante care insa nu
Amoniac 0,4 - 1,3 modifies compozitia chimica a urinii
Proteine 0,02 - 0,03
Substante conservante:
Urocrom 0,5 II timol 10 % in izopropanol (51111 pentru urina colectata in
Gtutation urme
24 de ore)
Baze purinice 0,2 - 0,5 • acid clo.rhidric l O N ( 50 ml pentru urina colectata in 24
Aiantoina 0,07 - 0,012 de ore) -
Catecolarnine 0,08
recoltarea urinii de 24 de ore:
Derivati de imidazol 0,2 II colectarea se face de la o ora fix1i de dirnineata (de excrnplu ora
G licocianina 0,009- 0,05
8 dirnineata)
Corpi fenolici 0,12 - 0,18 • cantitatea de urinl'i de la prima em.isiune se arunca
Reductori totali 0,35 - l II! se aduna toate emisiunile de urina din urmatoarele 24 de ore
(exprimati in glucoza)
lntr-un vas 'care contine conservant
Histamina 0,0001 a ultima urina (a doua zi la ora 8 dimineata) se pastreaza intr-un
Colina 0,0007 - 0,007
Acid glicuronic vas separat
0,3 mg
A?,Ot total 0 13 - 0 45 /k 1
0) ior anici neatota · m %0
wam.enul macroscopic.
Se urrnareste :
Glucoza 1.90 - 300 • cantitatea
Lipide . 6
II aspectul
Acizi organici: 700 - 800 II culoarea
Acid citric · 600 + 150 • mirosul
Acid lactic 70 !!II consistenta 1
Acid oxalic 25 - 70
Carpi cetonici 7 - 15 max. 35 mg (acetona) ' \ Can.titatea .
ol,iasurarea se fate cu un cilindru gradat.
Acid succinic \,2 - 8 f! Diureza normala este in 24 de ore: .
Acid malic unne • la barbati: ,= 1 500 ml ( l 200 - l 800 ml)
Acid o. - cetoglutaric unne
 142 . [43

III la ferneir= 1200 ml ( "i 000 - 1400 ml) ill! urina nocturna este ma] inchisa la culoarc cornparativ cu cea diurna
Din aceasta cantitate :Y. se elimina in tirnpul zilei ( cu maxim intre III urina acida are o cu Joa.re mai inchisa fata de cea alcahna
orele 15 - 18) 9i nurnai Y. in cursul nopjii (minim intre orele 3 - 6 Ill rosietica dupa consum de sfecla, varza rosie sau administrare de
dimineata) (raport nictemeral '/.). piramidon, aspirins
Modificarile patologice ale diurezei se refera la: Modificarile patologice - sunt specifice:
a. volumul de uriqa eliminat in 24 de ore: Ii! urina rosie - in hematurie
l,'!l poliurie (cantitate rnai mare de 2 I/ 24 h) m urina bruna - in ictere'
ii! oligurie ( cantitate mai rriica de 0,6 1/ 24 h) .I'll urina galben · portocaliu - in stari febrile sau dupa
~~ anuric (cantitate mai mica de 150 ml/ 24 h) transpiratii severe.
b. ritmul eliminarii 4. Mims
1ii nicturie - emi~iuni de urina mai frecvente noaptea Urina normals are un miros caracteristic: fad, de migdale arnare
111 opsiune . ( elirninare intarziata de urina dupa un pranz , ca datorita acizilor volatili.
urmare a incetinirii absorbjiei inrestinale) Miros modificat:
2. As.12e.c.tul a. in conditii fiziologice:
La emisiune, urina normals este lirnpede, transparenta. • accentuat in urinile concentrate
Chiar si la urina normals aspectul poate varia in functie de: • dupli ingestie de hrean, usturoi
lili tirnpul trecut de Ia emisiune in situatii patologice:
llil temperatura de plistrare • miros amoniacal in boli infectioase
1111 tehnica de conservare • miros putrid in infectii cu flcira anaeroba
Exernple: • miros de mere acre in diabet, in varsaturi acetonemice la copil"
111 urina exarninata la cateva ore de la recoltare poate apare ca o 5. Consistenta
suspensie sau un depozit floconos format din: Urina normals are consistenta unei solutii slab saline.
ii celule de descuamatie ale cailor urinare Urina care contine cantitati mari de albumins are spuma
• celule vaginale descuamate (la fernei) ersistenta, · ·
,z urinile alcaline sau neutre - aspecrul poate fi tulbu.re, laptos chiar Urina care contine puroi este vascoasa ~i filanta,
irnediat dupa ernisie (prezenta fosfatilor alcalinoterosi).
II urina rnentinuta la temperarura prea scazuta se tulbura (cristale de II. Examenul.fizico=<:bimic.
acid uric §i a uratului acid de sodiu) · !. densitatea urinii
II in caz de conservare defectuoasa apar depozite de carbonat de calciu 2. reactia (pH - ul ) u.rinii
sifosfati arnoniaco-rnagnezieni.
Este necesar sa se diferentieze aceste "artefacte" de aspectul . Deasirareaurinii
modificat patologic, Se determina cu urodensimetrul (Fig. IV.3) in urina de 24 de ore.
1n acest scop se folosesc urmatoarele modalitati: Urina se toarna intr-un cilindru:
• incalzire usoara (se dizolva cristalele de acid uric) Ill suficient de larg pentru a permitc plutirea
Ill acidifiere (dizolvarea depozitelor de carbonat de calciu, etc.) urodensimetrul ui
Este important de mentionat ca exista in afecjiunile renale (darorita • flira sa faca spumii ( daca s-a format se indeparteaza cu
poliuriei) urini transparente §i farii sediment. hartie de filtru)
3. Q.11.o.ar:.e ' Se cufunda urodensimetrnl in cilindrul cu urinii.
Urina normals are culoare galben - deschis sau galben reseat. Se cite~te diviziunea la care se afla nivelul lichidului.
Culoarea se datoreste prezentei in urina de: YalminQIDl.ak I O 15 · I 025.
• urocromi in conditii de deshidratare: I 035
III urobilina hiperhidratare: I O(Jl
!Ill porfirina . La detennina.rea densitatii se fac corectii de temperatura (cand
Ill indoxil urinar detem1inarea se face la altii temperaturii decal 15°C) ~i corectii 1n functie
Modificari fiziologice de culoare: de cantitatea de giuc6za continuta (label. nr. TVA).
 145
144

Modificarile de densitate ale urinii pot fi (Fig. nr. NA):

a. hipostenurie: . .
• urina arc o concentmtie rnai mica decat osmolantatea plasrr e1
Ill! hiperhidratiiri
Fig. IV. 3 Urodensimetru
• diabet insipid
11 in uncle faze ale IRA sau IRC
izostenurie - concent:ra~ia urinii egala cu osmolaritatea plasrnei
( msunciente renala cronica)
hiperstenurie: a

• urina are o densitate mai mare de l 035

ii deshidratiiri
• diabet zaharat
Tabel IV. 4 Tabelul Bouchardat • dupa administra.ri de substante de contrast

Jemoeratura Urina flirli zahar Urina cu zahar R~ia.(plL:..uL)_urinii

1 -0,9 -1,3 Se determina in urina proaspata.
2 -0,9 -1,3 Normal urina are o reactie acida (6,2 - 6,8).
3 -0,9 -1,3 Determinari:
4 -0,9 -1,3 n apreciere cu ajutorul hartiei indicatoare
II determinarea aciditatii titrabile cu NaOH Nil O in
5 -0,9 -1,3
' 6 prezenta unei substante indicator (fenolftaleina)
-0,8 -1,2
7 -0,8 -I ,I Variatii:
8 -0,7 -1,0 Ill mari, in functie de regimul alimentar:
9 lfi regim carnat - scade pH
--0,6 -0,9
II regirn vegetarian • creste pH
10 -0,5 -0,8
11
ill in functie de mornentul recoltarii • urina de dimincaµi
··0,4 -0,7
12 -0,3 -0,6 este mai acida
13 -0,2 -0,4 !II patologice:
1.4
16 I
-0 I
+-0,l
I -OJ
+0,2
II acida :
II diabet •
17 +o,2 +0,4 • insuficien~ renalii gravll
18 Ill.I alcalina:
I
+-0,3 -+-0,6
I 19 +o,5 +o,8 • infectii urinare
I M hiperaldosteronism
20
I 21
+o,9
+o,9 a.
+1,0
+l,2 • dupa vlirsaturi
22 +l,l +1,4
23 +l,3 +l,6 C,QmpQzitia_cl.limll:ii a urinii . . .
24 +1,5 ' Urina definitiva .contine apa (950 ml/I), substante orgamce si
+l,9
25 +1,7 +2,2 organice. Nu contine proteine §i glucoza (tabel. nr. IV.5 §i IV.6).
26 +2,0 +2,5 Se mai pot gasi o serie de enzime ~i izoenzime: .
27 +2,3 +2,8 I oxidoreductaze:
28 +2,5 +3,1 · • LDH (lactic dehidrogenaza)
29 +2,7 +3,4 • izocitric dehidrogenaza
30 +3,0 +3 7 • rnalic dehidrogenaza
Iii! glutamic debidrogenaza
 ·,

146 147:.,

Tabel. nr. IV.5 Principalii corpi azotati ai urinii

Exprimat in g o/oO Exprimat in N urinar

% . %

,· l (0 75-2 ··"
1-2 0117±0,048 i-z
03 - l 2
0,02-0 03
07 01-10
0 119 ± 0 073
0 001 - 0,01
0 2 -1
1000-1300,..0._.. /I
0 13 - 0 45 /k
Joon,0.,,,.17
NORNOSTENURif" fZO"STEN/JR.lf:
D,a,uitule urinaro D•nsmrl• urinard·
HIH-1035 I010 Tabel nr. IV.6 Valorile normale ale electrolitilor urinari
( valori orientative)

Electrolitul mE /] %
Cationi:
Na+ 110-180 2,5-7,8
K + 35 - 55 1,30 - 2,00 I

L
Ca2+ 7-10 0,14-0,20
Mg2+ ~ ___:_7_-8:::..,...~~~+--~-'-oLo~s_-_o 15~~-'r
........
Anioni: _,1
ci 110-1&0 3,5-6,5
PO/-. 25 - 30 1,20- 1,50
~~--S<2J.2_·~~ __±.Q._-~3~0~~--''--~~0~9~---1~5~~

• catalaza
~~osm/{
t 111 diamino-oxidaze (histaminaza)
1~00 ,.,O,m/l •
Hi ?OST [!<URIE
li¥It1,,,'1rri1 urinorO HIPl:RSTEHUR!i" transferaze
o..,,.,..i{r,rf'l.1'""1'1rQ
<1010 ;,-tpJS • aminotransferaze
• ribonucleaza
hidrolaze
' 111 proteaze (uropepsinogen)
• urokinaza
111 peptidaze (bencinarninopeptidaza)
Fig. TV.4 Variariile densitatii urinare
II arnilaze
• sulfataze
liaze
• hialuronidaza
• aldolaza
 148 149
~

nr, E.xantemJlmicrascapic al urinii (sedimentulminarJ.

·a
0
i;l
Examinarea rnicroscopica a sedimentului urinar este irnportanta §
pentru diagnosticarea bolilor renale ~i ale cailor urinare.
Tehnica de..luroL;
·a
II per itru examinarea sedimentului urinar se prefers urina proaspatll,
pentru a se evita alterarea in limp a elementelor organice
i
"'
<
• este de preferat de asemenea efectuarea probei in urina din pri.ma 1--l-----------+---------i------.
• II • B
··-
en isiune de dirnineata (este mai concentratli ~i se evita liza celulara)
1111 in situatia irnposibilitatii exarninarii imediate, in scopul conservarii ...
t<l
co.nponentilor urinari., urina se va pastra la rece §i se var adauga c::
·c;::,::
careva picaturi de acid clorhidric diluat sau l ml de formaldehida 40
% la IO ml urinli. o
Material oe~ ·5o
0
IImi.:roscop
• lai :1li de sticlli
~
Cl..
• lamele
• pipete Pasteur
12:e.gatirea_sedimentului; .
• se centrifugheaza ( 5 min. la 1 500 ~ 2 700 turatii/min)
• se-limentare spontana (2 - 3 ore)
• se decanteaza supernatantul clar
• dvpli agitare se aspira cu o pipeta Pasteur o portiune din sedirnenrul
ur · nar ramas pe fundul eprubetei
ii Se depune o picatura pe lama de cercetat
II se aseaza (prin aplicare libera) o lamela peste picatura de sediment
(ecaminare.a se poate face la microscop §i direct, fiirli lamela)
se cerceteaza la microscop ( obiectiv 3 + ocular 5x sau I Ox - pentru
II
or.entare) · .,
·.;;
Iii du.pa alegerea campului, se continua examinarea cu obiectiv 7 + -~
ocular I Ox in scopul observarii detaliilor de structura. .,
·3
· Din punct de vedere al cornpozitiei, sedimenrul urinar poate fi: :o
·u
l. sediment organizat 1:--,:i
2. sediment neorganizat

I. SedirneotuLorganizat

cornponente: L.
in sedimentul organizat se pot. pune in evidents · o serie de 'il
i
a. elemente celulare !:!.!

I~
b. cilindri
c. cilindroizi I
d. pseudocilindri ..
_.l
e. filamente urinare .~
f. secretii ale glandelor genitale
 l5() i5J

a. clemenre neoplazioe
paraziti, etc.
b.
Uncle dintre aceste cornponente pot fi intalnite :;;i fo urinile
normale, elm in aceste situatii nurnarullor este neglijabil.
Evidentierea cornponcntelor sedirnenhllui organizat se poate face:
A. calirativ
B. cantitativ

J.\ . Ern1u.ar.e. . s.:alitati.E(1

in tabelul JV.7 sunt prczentate elernentele celulare din sedirnentul
unnar.
Cilinc!rii
Ci!inclrii sunt forrnajiuni rezultate in urma precipitarii ~i mulan: 2. 4
unor produse organice in tubii distali sau colectori, in cursul unor
afectium renale .
klajoritatca cilindrilor si, in special cei hialini sunt constiruin Fig. IV.6 Tipuri de cilindri (dupa Ballmann)
dinrr- marrice mucoproteiea - uromucoidul (proteins Tamm Horsfall). l. Cilindri cirosi
2. Cilindru grasos
3. Cilindri Ki.ilz
4. Cilindroid
, . .~.... 5. Pseudocilindri

l I
t "\:
.f
r\ ,,
_r.1n:r'1,\
&! '%__.)

l1· .f
\ :J,
,.,, Ie,wj
~~
.:~1
~iii t:!i:>~J B
\ . I•,! {;m,
:~ Jt~
i·:1 ,(~
f

'I
~t"~'
,:''t,J. ,.,1 :1

,~~ii }', 2!~\

'·(·~

\
i \ j •• , ~);~!
i 1J ~.r 'irS).{
:\ t' t
·~·~~\
i".,I
l~) '\ ~~~
l;.,.. -····J " I .1
\_~..\ 1ri£s5 J
\.:)
,~J
i;)hl, II
,,..;_·,,..,Ji· .... c
s
3
. t,e .
2 4

------
~-
Fig. J\J.5 Tipi:tri de cilindri (dupa HallrnannJ
J. Cilindri hialini . ·. / ,.

2. Cilin<lrn epite lial

3. Cili11dru leucocitur
·4. Cilindru hematic
''---"--·.
5. Cilindru granules
Fi JV.7 Filarnente urinare (dupa Hallmann)_
g. . . .b - celule epiteiiale; c - [eucocite
Componcrncle sedirncntuiuj urinar sunt prezenrate in rabelul IV.8. A· a - spermatozoizr; · · cristale de-
B; a - sperrnatczoizi: b - . ~myusculi prostattct; c -
spermina; <l _ pjcjituri de lecitina;

ln pracrica curenta se folosesc 2 metode:

sl Mc:toda Addis
iB Metoria Harnburuer
 152 153
---------.---:,......---:--·---r.--~-;-:--.-:----r-·--·----,
Tabel IV. 8 Componente ale sedimentului urinar organizat colectori \ongitudinale i
extrernitati sub
forma de
Component Com zi ie As ect
filament, uneori

1
I. Cilindri
bifida
celulari
a. hernarici hematii samri ale aspect granular
hematurii
acidului uric ~i fin, stralucitor
b. leucocitari aglomerare de proces inflamator fosforic gnipate
leucocite al parenchimului in cilindri
renal solubile inacid
acetic sau acizi \
c. epi .eliali celule epiteliale afectiune rninerali
culoare rosie infarcte renale cu
descuamate din tubulara cu Iii acid uric
• solubili in brunli acid uric
tubi descuamare
recenta acid clorhidric
-----'--..\.--:b--a~c~te~n~.i~a~~d~U1~1~a=te:..:.::.t-:•::--f~o-r-ma~~;---~·-t~p~ie:::.lo:nefrit-e--
IL Ci indri proteine careau • sunt ca • in urinile in grarne:li cilindrica
hialini • diferentierea
strabatut "mulaje" ale normale in
membrana de cilindri
tubilor distali nurnar redus
,granulo~i se
glomerulului §\' colectori • nefropatii
face prin
• benzi • prot.einurie
colorare cu
transparente §i • boli febrile
albastru de
omogene a stress
rnetilen
emotional
Pseudocilindri -depozitare de culoare bruna
• efort intens
• proteinurie hemoglobinici hemoglobinll sub
ortostatica cu ' forma de
urini acide methemo lobina
in urina
Ill.
m. c'ilindri elemente ce\ulare nefropatii acute mase de rnucina • filamente
normala (in
granr.losi dezintegrate si cronice in care sunt lungi,
refringente prim a
incluse in cilindri decompensate incorporate
• aspect muco- emisiune de
hialini epitelii, .
. gelatinos sau dimineala)
TV. Cilindri .granule de procese de leucocite, saruri,
galben Ill Gonoree
grii.so~i grasime degenerare ale spermatozoizi
netransparenl .cronica
aglomerate tesutului renal Ill afectiwli care
depuse pe (glornerulo- produc iritatii
cilindri hialini nefroze, mecanice sau
sau granulosi intoxicatii cu canotice ale
fosfor sau arsen uretr~e.::..i---i
V. Cilindri cirosi omogeni, cu stadii terminate -------+-----. ·~- , ·--+-:ficc1l_am_·
-'-e-'-n-te-::-'m_s_o~t1":-:-te--r:11recoltart~a
luciu mat, ca de ale insuficientei spermatozoizt >
izolati sau · sau nu de cilindri urinii dupa act
ceara renale cronice
( ro ostic rav grupati testicular.i ( sexual
cilindru cu celule III onanism
Cilindroizi precipitate d.e forma alungita, marl inucleu • e ile .sie
mucus din tubii sub ire cu stria1ii---'--~,---...:_~~
 154
155
r---- --
------ -- I .
r ; -----, --- --------
---------- ----- -
! ., · net) a~eq:11;1·-----,I
·-----·---i
!!l Se ornogenizeaza continutul ramss.

I
fcbrne Se aspira ( cu pipe ta Pasteur) I picatura ~i se incarca o camera de
Elernente celule tumor;:i;-r
, 1 !ID' ce l u l ea t rpice
· !!, tumon
nurnarat,
neop l azrce I . / . z_o 1 a te §".
t pnrnare renale • Ge lasa S - 10 minute in repaus.

i------------t
:
I I grupate _ _ / turnori Se numara: .

I
i,J

II.
1 !l:l fragments de vezicale i\1.1 hernatiile :;;i leucocitele cu obiectiv 40x60x(6 - 7) pe o
tesut turnoral ltl tumori de suprafatf de 1 mm",
prostata i,i cilindrii cu obieotiv l Ox(3) pe suprafata de 9 mm2.
ii'I

I :care
l~7:1j~)lercdeaza
~t;~ Calcul;
1' . Pentru hernatii:
I
v

l
~.
· P· ----.--:---- I -~iii le urinar __
e ·_ nr. hernatii din l O ml= N x
arazru il'i
,.
chisti · t--
i
Iii echinococnzf - 0,0009
j · RI sco 1 ex .. . _ 1
unde:

. . . • :e,:t'" i.
J . I oil fragrnente de I! ! vecinatate . N = nr.de hernatii

I I . 0,0009 ,= volurnul Intregii camere de numarat

v = volumul <le m:ina in cares-a concentrat sedimenrul (I sau 5 ml)
! !
I Iii ona de ox iuri I
I
·
i . Formula genera la pentru calculul numarului de hematii din 2,1 de.

I' J! I.
L
!ill trichornonas jl fill trichomomaz~aj
vaainalis I ·
I
. Y_11lwn~i!J.;i~.i1:.c.J,:.JLmt1s_11rim1(ml) x YQlwnuLurinii ..di.11-2.1._dk_nrn_(ml)
I
1..... .:. ·---·-----
- ------ • 1 _. ----
volurnul in care :H, fa,;ut nurnararea l O ml ·

\0··
Pentrn alte clemente (leucocite, cilindri) se foloseste aceeasi
formula, dar se tine seama de suprafata pe care s-a facut numararea ~i de
Mewda.Addis. volurnul corespunzsror (l rnrn2 corespunde la un volurn al camerei de
!'Iinc.i pill:
O. l m.1113 sau de 0,000:I cnr'). ·
si 20. ~~ deterrnina in urina din 24 de ore recoltata In doua etapc (8 .. 20 Ya)QLi.nnmtsili,:
Se mascara canriratea eliminata.
Matr.:riaLns.:r,.tsm:; Element:ul_nm.narat\··_ _ __ Adult_____ __ CQ:eil -··
!i'II centri fuga eritrocite < 500 000 < 450 000
fl rrucroscop leucocite I l~_ 1,8 . 9 000 - 720 000
1111 camera de numarat (Burker)
r;1 eprubete de centrifuga gradate
, . cilindri-----·-··\ n~:o;~~ie "T O - 6 500
---------------·----····-------·-·--·--------------------1
·
1'!i pipete Pasteur ·
l1ll cilindru gradat ( 500 ml) Afe..t!JdaJimubur§J.
D ...
Tehnica. de.lucru: znncinru:
Urina din ccle 2 probe se ornogenizeaza. Exprimarea nurnarului elemenrelor se face pe rninut.
Se pipeteaza c;1te JO ml urina in 2 eprubete. Mi1i&ri1 Lnecesar.
Se cenrrifugheaza (5 min la 1 500 - 1 800 ture/min) ( la subiectii ca si pentru proba Addis
normal! sedimenrul cste de 0,2 ml I · Tehnica.dUY ..\:.rn:
Dcterrninarea se face in urina de dimineata (prirna emisie se ,m1.r.cii
. Se decanteaza supernatantul c 1• ar pana" " 1a J mi (sau ::, ml dac:;;
sedirneutul esre abunderit) }i se recolreaza din urmatoarelc 3 ore).
Se numara elernentele de .Pe 4 carnpuri de 1 mm",
 156·.

S~ face media.
Calcul:
De exemplu pentru hematii:
(N x 1 000) x d
undr.;
N = nr. de elemente numarate (media)
d = diurez.a pe minut
Yalori nonnale...(elemente I minut):
• hematii: 100 • I 000
• leucocite: I 000 • 5 000
• cilindri: 1 -2 elemente (max. 7 elemente)

2. Sedimente neorganizate
Sedimentele neorganizate includ diverse substante de forma
cristalina sau amorfa.
Prezenta acestor compusi depinde in general de pH sau de
alimentatie.
in urinile acide se intfilnesc in special: Fig. IV.8 Aciduluric (a) ~i uratii (b) (dupli Ballmann)
• urati amorfi (Fig. IV.8) l\
• ·acid.uric (Fig. IV.8)
• gi.alat.®~£l!l~!u (Fig. IV .10)
in urinile alcaline suntjfezenti:
• ,{osfati amorfi (Fig. IV.9)
• fosfa,~i agi9aj,a90-magnezieni (Fig. IV.9)
• urat de amoniu (Fig. IV.10)
Ill ,<.,;µJ~AP;!!t~J?iMEiY.(Fig. IV.11)
Cu aspecte caracteristice in urina patologica se mai pot intfilni:
• JYQ~!.§i leucina (Fig. IV.12)
• cistina {FiifIV.12)
• xantina
• .col~§!~fQL{fiS;~ .12)
111 .!!.f~rul'-'Qt,tgrastn1e
• ,crisiiie de acizi grasi

b. Determinarea componentilor p}asmatici

Exarnenul sangelui permite:
a. Aprecierea eficientei renale in epurarea produsilor de
catabolism proteic . .IV· 9 Fosfatii bimagnezieni (a) ~i fosfa~Hamoniaco-
F ig. . I' )
Se realizeaza prin determinarea valorii sanguine a: magnczieni ( dupa Hallmann .
III ureei (normal: 20 - 50 mg%)
II creatininei (normal: 0,6 - 1,3 mg%)
• acidului uric (normal: 2 - 5 mg%)
Ill produsilor de putrefactie intestinala
 159

Fig.IV .12 a • colesterina; b - cistina; c - leucina

d- tirozina; (dupli Hallmann)

Fig. IV.10 Uratul de amoniu (a) §i oxalatul de calciu (b) Tabel nr. fV. 9 Compozitia sedirnentului neorganizat
(dupa Hallmann)
Compozitie Aspect Proces patologic

saruri de sodiu,
granulatii
III in urinile acide
potasiu, calciu,
amorfe, dau
magneziu ~i aspect de nor
saruri ale
1!11 colorati in
galben -roz
acidului uric
Iii solubili la
t--:-:-------+----·-- ---1------ca .....l.;;..d -1-----
III cristale Ill insuficie~-
polimorfe renala
IB coloratie . decompensata
galben pan.a (f. abundenti)
la brun • degradare a
• solubile in nucleo-
solutii proteinelor
alcaline (leucernii,
calculoza renala,
Fig. IV.11 Fosfatii bimagnezieni (a) ~i fosfatii terosi pneumonie In
§i carbonatul de calciu(b) (dupli Hallrnann) faza de
rezolutie)
cristale Iii alimentatie
octaedrice bogata in oxalati
inco lore s anac T.£§.~i....... __
 161

refringente eel vinete, • determinarea rezervei alcaline

mai frecvent in portocale, Yalmin.o..rma.k
"pliqde sfecla, struguri) • barbati: 55 - 60 vol. C02 %
scrisJare" • calculi renali • femei: 50 - 60 vol C02 %
Fosfaji amorfi fosfati tricalcici granulatii fine, diet! vegetariana • copii: 46 , 63 vol. C02 %
~i alb - cenusii sau bogatli • masurarea pH -ului sanguin
trimagnezieni sfere.mici Va!ori ncrmale: 7,30 - 7,45
trans arente Aceste determinari sunt importante deoarece rinichiul, este organul
Fosfat amoniaco- cristale incolore, • in urina prin care se elirnina din organism acizii nevolatili.
rnagnezian refringente proaspata dupa
formli de prisme alimentatie
marl rombice, alcalini.zantli
dreptunghiulare, • in urini vechi
plitrate prin procese de Tabel AX.I Valorile normale ale electrolitilor in plasma
fermentatie
bacteriana
------,
Urat de arnoniu • forma sferica
sare a acidului • nou-nascut · · Electrol::..it.c:uc.:.1--'-~-- ·'---~.:::m.c:::..;E:!.
"'-/l=-----L----mg % _ _
uric cu prelungiri • sugar ,~N:...;.-:.a+---'~-~~~---'-t---'~___;1~4~0~±~5=-----~+- .~3~25=-=+~5'---~--1
• coloratie • rari la copii mari ·"------'-- 3,5 - 5_.,...;:..6_~-+----..;;;1_;_4_..c;-
22 ,
galben - 21-26 43-525
brunli 1,5 - 2,5 1 6-4
• atipic pot 90-110 _348_-_3_7_5
_
apare ca 12-26 3-45
cristale
<----=----.----·-'----O;;J.5=-----
.::..ilc::. 5 _ ___;,._. ..;:..1 _
incolore,
sferice sau
aciculare
1---~-~~--+--'-~-~~~--,:::;::.:.=~~~-1---~-~~~ TabelAX.2 Valorile normale ale electrolijilor urinari
Carl-onat de • granulatii dup1i regim
calc u amorfe vegetarian --------------------------
mE/l m%
• sfere rnici,
incolore sau
llO - 180 25-78
. alb-cenusii 35-55 -- 1,30.:1,,_00_~~
grupate care _______ j...._ __ 7:.....-_1:..:0'--- 0,14 - 0,20
2-6 7-s :.....9.ios - o,1s
Fosfati • cristale 110 - 180 3 5 - 6,5
bimagnezieni incolore, ·--1---~2=5 _:}_0_. __ _,__ _ _ l.._2_0_--"1
~--
stralucitaore, . _ __;__ ~::J.2.._:__"
.,______;_;___:2::..:0:.....-....:3:..;0;.._........;.--1-_·
refringente
• fo~:
', cioburi de
sticlll

b. ...A.precierea eficientei renale in mentinerea._cchilihmJui··

ai.~id0::hazic al saogcl:ui. ,.
Sc rcalizcau prin : ·
 .163

V. SISTEMUL CIRCULATOR
Cu titlu informativ, explorarea functiei renale mai cuprinde:
!. Explorarea radiologica: . ·
III radiografia renala simpla · Sistemul circulator include:
li!I urografia descendenta (intravenoasa) • cordul - organ cu functie de pompii . ,
!1J urcgrafia ascendenta (pielografia) • vasele - retea de tuburi elastice care adapostesc ~i permit
lill artericgrafia renala · vehicularea sangelui .· · · · · · ·
2. Explorarea rinichiului cu izotopi radioactivi (nefrograma izotopica) Testele de evaJuare · a parametrilor functionali ale celor douli
3. Examinarea separata a urinilor (separat pentru fiecare rinichi "i componente se fac diferentiat (separat) dar se interpreteaza in ansamblul
!ii proba de eliminate a indigocarminului sistemului.
ti recoltarea separate a urinilor
. 4. Scintigrafie renala
· 5_ Echografie renala ·
Activitatea cardiaca poate fi urrnarita in rnai 'multe moduri:
1. Examen clinic
2. Explorari paraclinice
a. explorari biochimice aJe sangelui
b. explorari radiologice
c. echografie
d. evidentierea manifestarilor care fac unnarea activitatii
cardiace
lllil mecanice
Ill stetacustice
ii electrice
e. explorarea radioizotopica
f. scintigrafia cardiacs ·
· 3. Probe functionale - probe de efort
4 . .Indici de apreciere a functiei de pompa a inimii

, Experimental pot fi puse in evidents atat calitatile intrinseci ale

ischiului cardiac cat ~i reactivitatea inimii fata de factori extrinseci
· peratura, concentratii ionice variabile, mediatori chimici).
Muschiul cardiac are proprietati:
• comune tesutului muscular (excitabilitate, contractilitate,
troficitate, conductibilitate) ·
II specifice (automatism. ritmicitate)

1.' AutomatismuJ cardU1£<

·: Activitatea contractila a inimii este generata de stimuli care provin
istemul excito-conductor organizat la om in urrnatoarele structuri
VJ): ·. . ·.
• nodulul sino • atrial (Keith • Flack)
 164 165
Sio..
Se preferf broasca deoarece fiind animal poi;1<iloterrn_nu neccsita
realizarea unor conditii cornplexe in timpul experimentului, iar dctele
"obtinute sunt com para bile cu ccle de la anim~ele homeot'e,m1e.- .
Sistemul excito-conductor la broasca este coust1tu1t din trei
. formatiuni (ganglioni):
J!II ganglionul Rerr{ak - situat la nivelul ~inusul~ii venos (fig. V .2)
l!l ganglionul Ludwig - situat in septul interatrial
ganglionul Bidder - siruat in
ventricul

Fig. V.1 Reprezentarea schematica a NAV, .FH ~i sistemului

specific ventricular.
Lcgenda·
RS, RD - ramura stangli ~i dreaptli a FH;
FA, FP, FM - fasciculul anteroir, posterior ~i mijlociu al RS
(FM se distribuie la partea mijlocie a fetei stangi a septului I • V);
Sia - sept interatrial; ·
Pav - planseu atrioventricular
Fig. V.2 Organizarea sistemului excito-ccnductor
la broascli
II nodulul atrio - ventricular (Aschoff - Tawara) Legemla;
• fascicolul Hiss · R - ganglion Remak
• reteaua Purkinje L - ganglion Ludwig
Structurile sistemului excite-conductor pot determina activitatea B - ganglion Bidder
inimii in absenta oricaror influente extrinseci (automatism).
, . Stimulii de la aceste structuri destinate muschiului cardiac sunt M.i:-u~iaLue«~~
dei;clircati Intr-o ordine bine stabilita; bro as ca
Frecventa de descarcare a stimulilor este proprie fiecarei portiuni planseta de piuta
sis'emului excite-conductor. . ace cu garnalie
Argumente experimentale: trusa de vivisectie
a) inima scoasa din organism, degrevata deci de orice influente . accesorii (comprese de tifori, tampoane de vata)
· nervoase ~i umorale, W continua activitatea o perioada de timp a~
care poate ajunge la cateva zile daca i se asigura conditii Tuhnit1u:leJ11~rn.:.
adecvate de perfuzie ~i ternpcmtura, Se spinalizeaza hroasca.
· b) Ligaturile Stanius, Se fixeaza aceasta pe planseta de plum, cu ajutorul acelor cu
. .&iru;ipiu.: Se realizeaza izolarea "in situ" a formatiunilor tesutului, malie in decubit dorsal.
ex.;ito-conductor pentru a putea determina efectul pe care fiecare din/ s~ incizeaza prin incizie dubla in "V" cu origine la partea
aceste structuri il au asupra activitatii cardiace, rtTP,f"ICl'1C:.1 a tor acei ui. ,
.·. Se realizeaza pe inima de broasca.: Se face degRjm·ea cordului din sacul pericardic.
 167
166

• gangliooul Ludwig este inhibitor al activitatii cardiace

Se sectioneaza fraul inimii.
Se efectueaza 3 ligaturi astfel (Fig. V.3): • nodulul Bidder este excitator, dar frecventa sa de
descarcare a stimulilor este mai mica (aproape jumatate)
decat cea a ganglionului Remak. ·

{t) ~~~a~bili . raportul dintre ganglionul Remak .~i Ludwig

efectueaza o ligaturli nurnai intre atrii ~i ventricul (la nivelul santului
se
atrio-ventricular) (Fig. V.3 c). · · ·
in acest scop, legatura se realizeaza pe o alta inima sau, se
realizeaza ca primii ligatura.
Consecinta:
I • atriile ~i sinusul venos au activitate contractila (cu ritrnul
sinusului venos)
• ventriculul are de asemenea acnvitate contractila dar
Fig. V .3 · Ligaturile Jui Sranius frecventa de contractie este cea data de ganglionul
Lc.i;:;~uda.; Bidder. .
I - prima ligatura in concluzie:
Ii - a dona Iigatura • · structurile tesutului excite-conductor contin:
m - a treia Jigaturii
/'",
• o formatiune inhibitoare (ganglionul Ludwig)
• doua formatiuni excitatoare (ganglionii Remak ~i
Bidder), eel situat la nivel ventricular. fiind mai
IJ·, l.
"' fdmaJigatura: . . . . .
1 \. ' . Se trece un fir de ata pe sub sinusul venos la limita dmtre acesta ~1
slab decat eel situat in sinusul venos,
I
._fl)
.I
! auricul. · . . de
I· Se Jigatureazli obtinand astfel izolarea totals a sinusului venos
I restul inimii (Fig. V.3 a), Automatismul inimii poate fi influentat de o serie de factori:
\t consecinta: . - · concentratii ionice
!~i
... -----•. ..2_in'.~su1.ver1os me~i~e activita~~ contractila rnediatori chimici
ffl atriile ~ ventricolul 1~1 opresc act:JV1tatf'..a temperatura
\ influente extrinseci nervoase
\ Concluzie: . . .
. II nodui Remak este excitator .
9 stru.cturile din restul inirnii s~t inhibi~oare ale activitatii « a. Ro.l!J.)jQni~iY.i~d~
\ . cardiace (ambele sau numai una dintre elc), Pentru £r.in~_Se poate constata actiunea pe care diferiti ioni o au
,~-.\ precizare se face o a doua ligatura, pra activitatii cardiace (forta de contractie, frecventa) prin urmarirea .:
!l2. \ A.s.l.o.uaJiga!:u.ra.;. '. dificarii activitatii mecanice a inimii sub influenta acestor ioni
t ' . / Pe inirna care contine ligatura dintre sinusul venos ~i atriu udusi in Jichidul de perfuzie.
..
f aplica o ligatura care separii atriile de ventricule (Fig. V.3 b). · : · Ma.tfil:ialru:.c.esar:: '·; I.
('

~ Consecinta: ';broascii
\. Ill sinusul venos i~i mentine activitatea contractila tplan~eta de pluta (f ( \
..• i.

\ ·------.atriile nu au activitate contractila /~ce cu gamalie

\ t1 ventriculul i~i reia activitatea contrnctila cu o frecvents (dispozitiv de perfuzie .: ~
. . ,r.
\ rnai redusji cornparariv cu cea a sinusului venos. .: , < • vas cu lichid de perfuzie ,·.,.
\ Concluzie: ·. II canule de sticla pentru sin usu I venos ~-" ;'_ j

\
\
 168 169

II · siste.n de inregistrare l .Jnflrn.inta.ionil.nuie....calciu..(Fig. V. 4c)

Ill accewri! (tampoane rnici de vata, comprese de tifon)
Se adauga in li'chidul de perfuzie cateva picaturi de clorura de
J ehmca de lucru: 1c;
Se spinalizeaza broasca. t; alciu (1 %0) ~i se constata:
S ~ evidentiaza cordul, prin toracotomie urmata de t" cresterea amplitudinii contractiilor
ulterioa ·a a sacului pericardic. . secuonarea ti) cresterea tonusului bazal al inimii
?! canuleaza sinusul venos si se racordeaza canula I· vasul de tahicardie moderata
perfuzie. a posibil oprirea cordului in sistola, In aceasta situatie cordul este dur
. S ~ izoleaza inima de restul organismului prin ligatura · It · ("1igiditate calcic1i")
sectionsrea aortei, ~' u enor Concentratia calciului in lichidul extracelular este un factor
la siste~r;:ie~1i:::;i~i:2area vfirfului inimii ( cu ajutorul unei serfine) eterminant al fortei de contractie a muschiului cardiac.
Calciul este un factor ~gtroe ~~uz.,_
Forta de contractie depinde de marimea influxului de calciu.
tn doze rnici, stimuleazs excitabilitatea §i contractilitatea
uschiului cardiac.
Excesul de calciu in lichidul extracelularproduce oprirea cordului
sistola ("rigiditate calcica").
Absenta calciului in lichidul de perfuzie produce oprirea cordului
diastola ( devine dorninanta actiunea potasiului).

.2. l.nfl.illm1:a..imilli;.1r de sodiu (Fig.V.4a)

DV\_il j•\Ji'('_(((!\
.' I) i · !) ') ,/
;I .
I_ I

Ionii de sodiu sunt indispensabili dar nu ~i suficienti pentru

entinerea unei activitati normale a muschiului cardiac.
· Prezenta "in exces a ionilor de socliu produc o actiune in.hibitorie
upra excital,Jilitfitii_.9Lcontr1.1_c;Jilitli1ii--miocardului (hiperpolarizaiea
embranara). ·
lntroducerea in exces in lichidul de perfuzie produce oprirea
ii in diastols.

3. lnfl@nta..innilo.r...d.e.Jmtas.iu..(Fig. V.4b)
lonii de potasiu sunt necesari mentinerii automatismului cardiac,
· inJ;r.::Q...aru.unitlLprnp.Qrti.e.J;uJoniiJ.k..c.ikMg_siJ.le_.Ha.
Daca se adauga in lichidul de perfuzie KC! 1 %0 (exces de ioni de
a.siu) se produc_:;~~' scaderea arnplitudinii contrnctiilor pfmli
rirea cordului in diastola. ·
Aspectul cordului in aceasta situatie este globulos ~i plin de lichid
ibitie potasica").

Fig. VA Efectele cationilor asupra a~tivitlitii cardiace adauga in lichidul de perfuzie adrenalina (0,2 - 0,5 ml din
l/100 000) · ----
 1la
iii
Sc constata cresterea frecventei ~i a amplitudinii contractiilor,
Efectul este asemanator cu eel care se obtine prin stir:nuiarea_simpati'<!'i.
Adaugarea In lichidul de perfuzie de acetllcolinii (0,5 ml din
solutie Ill 000 000) duce la scaderea amplit11c:liniic(~racpilor cardiace
urmata de oprirea inimii in diastola, Efectul este asemanator cu eel
obtinur prin stimulare parasimpatica.

c. Influ.~ta te:mpmiturii

furu;1piu.;_ Temperature este un factor fizic care actioneaza la

nivelul sistemului excite-conductor influentand frecventa ~i forta de
contractie a inimii, ·
Efectul se datoreste modificlirii intensitati] schimburilor ionice
membranare cu consecinta asupra depolarizarii membranare.
I.clmiadtlu.cru: .
Se lnregistreaza cardiograrna pe un prcparat "in situ" pentru trascul
martor. Fig. V.5 Efectul exeitarii vagului
_ Se . realizeaza · condijii de temperatnra sc!zut:a sau crescuta prin (fenomenul de "scapare" a inimii de sub efectul inhibitor al vagului)
picurare de ser fiziologic rece ~i respectiv lncalzit direct pe cord.
. Se constata ca temperatura scazutli produce bradicardie iar • sursa de curent galvanic
tcmpera~ura ridicata produce tahicardie ~i Cl'C§tere'a-'"ampliu~nii • bobina de inductie
contractn I or. · • fireconductoare
• excitator
d. Efectui excitarii va~lui • intrerupator ·
Influent.e.moasc extrinsecj asu,pra activit!tiun.imil accesorii ( comprese de tifon, tampoane de vata)
!nn.cipiu;__Sistemul nervos parasimpatic are efect cronotrop ~i Tehnic11 de Jucm: ·
inotrop negat.v asupra activitatii cardiace. Se spinalizeaza broasca.
E~cit.area vagului detenninli _bradicardie, scaderea amplitudinii de Se pregateste animalul pentru experiment:
contracne urmata de oprirea inimii in
diastola. se sectioneaza clavicula
Daca se continua stimularea vagului, se constata reluarea se pune in evidents subclavicular un pachet nervos format din nervii
progresiva a activitatii contractile (Fig. V.5) . hipoglos, glosofaringian, laringen ~i vag. Nervul vag este filetul
Exista rnai multe moduri de a explica acest comportament: · · nervos eel mai subtire ~i eel mai plofund situat
• distensia inimii ( cordul este oprit in diastola) fiziologic pentru fibrele . se introduce excitatorul sub nervtll vag
musculare cardiace se stimuleaza nervul vag - faradizare ( curent galvanic cu frecventa
Ii epuizarea mediatorulni chirnic (acetilcolina) foarte mare) ·
fill adaptarea fibrelor rnusculare la acetilcolina se observa oprirea cordului in diastolli
11111 prezenta in structura nervului vag ~i a unor filete simpatice fara intrerupere se continua excitarea
Matmalnc.Q.CS.ar: 'se constata reluarea contractiilor
II broasca
lli planseta de plut.a lnflu.e.nta.nic.minrusupra.ganglio.rulQI'..inhi.b.it:oriJ;.ardiat:i
II ace cu gamalie Princiniu: Nicolina · este un blocant al sinapsei dintre fibrelc
11.1 trusa de vivisectie arasirnparice preganglionare cu neuronii postganglionari, .
II atii - Neuronul postganglionar al fibrelor parasirnpatice este localizat in
!ill insralr tie pentrn excitarea vagului phetele miocardic (fibrele preganglionare sunt Iungi iar eek
postganglionare sunt foarte scurte sau chiar inexistente).
 173
172
. . . . . ·· m· i poate fi modificata: ---·--- ·--
Activ1tatea mtrnn a. t ilor din zonele re11exogene
In consecinta, aplicarea de nicotine pe muschiul cardiac va anula . prin stimularea cherno- ~1 barorecep on . . .
efec.ele obtinute prin stirnularea vagului. ., · . · t .. lor nervilot senzitivr .
·.'prin exc1tar_ ea termma 11. f, . substante volatile (clorotorm.
Materialnecssar; , . it , mucoase1 ol active cu .
II s,, folosesc aceleasi materiale ca in experimentul care demonstreaza prm exci area . b d. . di panli la oprirea cordului
amoniac) care produc ra rear e
rolul inhibitor al vagului
mi solutie nicotina I % ~i 0,5 % fuiikmi!':ru\..ailiY.illitiimecanice a.inimii
Tclmifilul.Lll.l.au;
1. Gardio.gra.IllO . fi - tivitatii contractile a inimii.
Se efecrueaza experiment11l care dovede~te rolul inhibitor al Reprezintli inreg1strarea gra tea a ac
vagclui asupra activitatii cardiace. MateriaLnec.es.ar:
Dupa ce cordul i~i reia activitatea (fenomenul de "sea.pare") se
broasca
aplica prin picurare, cu pipeta, nicotinli din solutia l %.
plan~eta de pluta
Se excitli vagul.
Se constata ca excitarea vagului ramiiue fara efect, prin bloi:area ace cu gfunalie
sinapselor la nivelul neuronilor postganglionari. trusa de vivisectic
Se aplicli (dupa spalare) solutie de nicotinli 0,5 % iar slimularea dispoziti.v de inre_gistrare - .
vagt,lui se realizeazli cu intensitate mai slabli. • pensa card10grafica Marey
Se constata efect inhibitor, cu oprirea inimii in .diastolli., dovedind • kimograf un dispozitiv care permite _o
ca nicotina in concentratii mici potenteazli efectul inhibitor al celulelor Pensa cardiograficli Marey este . . Este fonnata din
. di ta a activit1itii contractile cardiace.
gan1_:lionare cardiace. egistrare irec .
Se cunoa$te faptul cli la om ~i la unele animale ( ciiine, maimutli, atoare\e component~:. aru' se fixeaza pe planseta de pluta
broa ;ca) trunchiul vagului are ~i fibre simpatice. • un suport cu ajutorul c ia . ot fixa cordul. Una din
Excitarea fibrelor simpatice din trunchiul vagului va detem1i.ua ~ al concave opozante care p . • l - li
• doua v ve - . -, l I - bila in plan orizontal l?l in egatur
stim·1larea activitli\ii cardiace chiar dacli a fost aplicatii nicotinli., deoarece valve este fixa tar cea a ta stfel • 't •111 momentul in care in.ima
· t1' • scriitoare as lie inca la
fibrde simpatice nu au releu in ace~ti ganglioni. · . cu O pem~u ill ' • d art azli iar,. cand este in sisto
·
'
este in diastolli valvele se 111 ep, e .
I.n.f11lentm:.a...ac.ti.Yitatii cardiace prin mecanisme reflex.e valvele se aprop.ie. . ardiografica Marey atasata
Experienta lui Goltz Planseta de plutli, unpreuna cu. pensa c
Principiu: Tracjiunile mecanice asupra anselor intestina\e se e fixata pe un suport metalic (ca o t!Jli).

s:
inso•,esc de bradicardie $i pot produce chiar oprirea cordului in diastolli. Iebnica de lu.cru:
Efectul este consecin\a unui reflex cu calea aferenta fom1atli din s spinalizeau broasca. . di
nen ul spanhnic ~i cea efereotii. vagala. descopera cordul ~i _se -~zoleaza de sacul pencar ic,
Tehnicad~ Se sectioneau fraul inimn. . . . · · de · lutli.
Se descoperii. cordul. Se fixeazi'i broasca astfel pregatltli pe ~lan~;.ta lee
Se exteriorizeaza o ansa intestinala. S \aseau cordul intre valvele peose~ car iogra . au penita
, ep b x nu·"Car,·a valvei mobile care . antrene
Se tractioneazli sau se love~te U$Or cu o pensa ansa intestinala Se o serv.. . .., . •.
(manevrli asemanatoare cu cele din timpul unui act operator). · di itivul de inregistrare
Se observa bradicardie, posibil unnata de opri.tea cordului. \• -se aduce penita inscrii~oare lariga spoZl
Uscarea prealabilli a ansei exteriorizate o serisibilizeazli la actiunea ·. ''e innegri.tli) a kimo~fu~m. afului Vil permite etalarea unui traseu
factorilor mecanici. Mi~carea tamb':1"1lu1 ~~ . . separate de segmente orizontale
at dintr-o succesmne de e exiuru, 6
Experienta Aschner - Dagnini corespund diastolei ge·nerale (figi V. ). . cardiografice corclul in
( reflexul oculo-cardiac) Daca se fixeaza intre valve ed pen~~ de runplitudine mai mica
~: Cornpresiunea u~oara pe globii oculari produce ime deflexiunea va fi precedat:i :.o
brac.icardie accentuata printr-un reflex .· in care cal ea aferenta gsernn1'.fiIC4x contracha si relax.area atrulor.
P .., .
,
constituita de fibre ale trigemenului .iar cea ~ferenta de vag.
 Ji·
175;
174

Fig. V.6 Miograme ale ventriculului de broasca

Daca intre valvele pensei Marcy este prins nurnai ventriculul, 'se
obtine ventriculograma (Fig. V.6). ·

1&g~'.'.ll>1..filllu1imi1.:
D:iru;ipiu; Excitabilitatea muschiului cardiac are o particularitate
de manifestare justificata prin particularitatile sale morfologice.
Fata de stimuli de intensitati diferite muschiul cardiac se cornporta
astfel:
flR stimuiii sublirninari nu produc contractie
~ stirnulii cu intensitate prag ca' ~i cei supraliminari produc contractie
maximals .· ·
Materia.L.u.c~
11\fl acelasi necesar ca pentru:
~ inregistrarea extrasistolei
f!I ligaturile Stanius
. V7 inreg.istrare grafica a extrasistolei la broasca
TehnkiuleJui;rn.:. F 1g. .
Se: pregateste broasca ca pentru efectuarea ligaturilor Stanius, ~i se u:~~dii~ . ' d . l
conecteaza la dispozitivul de inregistrare a extrasistolei. 1,2,3 • inima este ''refracuu:a' fa~ e s~u .
4 - 8 - amplitudinea extrasistolet creste in functie de
Se stimuleaza cordul cu intensitati diferite ale curentului de
jnductie (snbliminari, prag ~i supraliminari). aplicarea stimulului. Extrasist~lele sunt urmate de pauza
_____---..... -
compensatoare.
,1
·
stimu,
Daca inima este in eontractie (sistolli) aplicarea oricarui
llr· Principin.;
Muschin l cardiac raspunde prin contractie daca i se runiine fiira raspuns (perioada refractara absoluta).
aplica un stimul adecvat in perioada de relaxare (diastcla). Amplitudinea Ma.tmal..n.~s.aG . .. . .
raspunsolui esie cu atilt mai mare cu cat
mc-uentul de aplicare a 'necesaru1 pentru inscrierea unei card1ograme la broascfi
stimulului se afla spre sfarsirul diastolei. sistem de stimulare a inimii .
Srimulul care a determinat o contractie suplimentara poate proveni • bobina de inductie
din zone diferite ale inimii dcnumite zone (focare) ectopice. Contractia • e\ectrozi
suplimentara poarta numele de extrasistola. a semnal electric
Urmatoarea coniractie dupii extrasisrola se produce la un interval • intrerupator
de rirnp mai mare decfit intervalul care separa obisnuit doua contractii
Tuhni~.de..~
cardiaoe (Fig. V .7)
 176 177

Se pregateste broasca la fel ca pentru inscrierea cardiogramei. · • modificare~ rezistentei sistemului arterial
Se realizeaza circuitul electric. Se spinalizeaza broasca,
Se conecteaza (prin fire conductor) secundarul bobinei de inductie Se plaseaza broasca pe planseta de plutlL . . . .
la bornele de excitare ale pensei cardiografice Se evidentiaza cordul, prin sectionarea sacului pericardic.
Se inregistreaza ventriculograma.
· Dupa inregistrarea a ~ - 3 deflexiuni (martor) se aplicli socuri de A. Jylru:lific.area.Mllllrcerii verioase
indiictie (prin inchiderea ~i deschiderea Intrerupatorului montat ip Se canuleaza sinusul venos.
circuit). Se adapteaza canula la vasul de perfuzie.
, Momentul de aplicare a stimulului este rnarcat de o peruta - sernnal Se ligaturea.zli una din aorte. . . .
montata in paralel in sistemul de stimulare. Cealalta aorta se canuleaza ~i se pune in leglituri'i cu un s1stem de
· Se constata cli in functie de momentul de aplicare a stimulului se tuburi cu ramificatii laterale (Fig. V.8 a). .. . • .
pot sau nu obtine contractii §i anume; · Tuburile laterale sernnifica ramificatiile arteriale tar 111al\1mea la
• srimulul aplicat in tirnpul sistolei ventriculare nu produce nici un care urea coloana de lichid mimeaza rezistenta vasculara.
riispw1s
• t.timulul aplicat in diastola ventriculara produce o contractie
supraadaugata (extrasistola) urmata de o perioada mai mare de timp
(repaus compensator) pana la urmatoarea contractie.
• :mplitudinea extrasistolei depinde de momentul aplicarii excitantului
fata de durata diastolei
" Pauza compeusatorie" postextrasistolica se explica prin aceea ca
stin,ulul fiziologic (pomit din pacernaker-ul cardiac) surprinde cordul in
contractie suplimentara deci ramane fara raspuns. Apare o pauza in
acti vitatea inimii paua la o noua contractie determinata de un stimul
fiziologic (Fig. V.7).

Legea ioimii
. Principiu: Muschiul cardiac are capacitatea de a-si modifica .forta
de contractie in functie de:
• gradul de umplere diastolica ( consecinta a aportului sanguin periferic)
• rezistenta sistemului arterial la curgerea sangelui
Material necesar:
• ',roasca
• Iispozitiv de perfuzie
• plan§eta de pluta
• dispozitiv care mimeaz1i rezistenta periferica
II sistem de inregistrare b
• ,truss. de vivisectie
ii accesorii (ace cu glimlilie, canula de sticla pentru perfuzarea cordului,
ata)
Iehnica de lucru: . . . Dispozitive necesare evi~entierii(<legii inimii" '.
Demonstrarea legii inimii se face pe preparat "in situ".
Se realizeaza experimental doua situatii care sa permits:
• modificarea intoarcerii venoase
 rrs
, ; 0
179
Se pcrrnite nnei cani:it~Ji crescnte de lichid sil perfuzcz e corout
(cantitatea de lichid este reglata cu o clema care se aseaza p,~ tubul dintre
vasul de perfuzie si canula din sinusul venos) (Fig. V.8b).
_ Se apreciaza debitul cardiac prin numarul de picaturi recoltste pc
pnrua ca1111Hi lateral a a tnbului.

B. Mrulifi..rnr.e.a.n;zi.s.ts:nteLp_Griferi~
Cresterea rezistentei periferice este sirnulata prin obstruarea
succesiva a tuburilor laterale de pe canula din aorta. In consecinta, inirna
va f obligata sa pompeze lichidul la inaltirni din ce in ce mai rnari (h h
. ] . ( . 1, 2
~1 u tenor h3) Fig. V.8a). .
Se stabileste de. fiecare data debitul cardiac prin numarul de
picaturi recoltat la nivelul fiecarei canule. · CgVS
.;.. ... ,~., .........~ ....

Se constata ca dupa o perioada scurta ( de adapt.are) debitul cardiac

rarnane constant.

Mecanogramele sunt trasee care ilustreaza indirect activitatea

inimii.
1. Cardiograrna ventriculului slang (apexograma)
2. Pulsul carotidian ·
3. Pulsul venos (jugulograma)

l . Car.d.iogramLYc.nnic.ul{ihJ.LS.t:an&--Ca~o.gi:amaL)nregistreaza
Fig. V.9 Cardiograms ventriculului stang (Cg VS)
miscarile varfului inimii care in conditii obisnuite corespund activitatii
mecanice a ventriculului stfing. (Fig. V.9) · Le.gs:;m!a:
Pe traseul inregistrat se remarca urrnatoarele cornponente: 1. amplih1dinea undei "A"
2. amplitudinea diastolica a traseului
III unda "A"
III corespunde contractiei atriale L: ~)
3. amplit:udinea totala a traseului . ,r,.. ~- .

• incepe la 0,08" - 0,012" de la inceputul undei P

llll coincide cu zgornotul 4
~-·
este simultana cu tnchiderea sigmoidelor
llil
Ill incizura "C"
perioada "EH"
. II debutul contractiei venti;iculului stfu~g (Y~)
Ill este perioada de ejectie
iBII mcrzura "DC" du
/) tf''l CUJtW ('ffll..LKJL,.1 Iii poate avea forma de -platou sau este usor descendenta
• ''dEebutulcarotidogramei((~i~~!l?.~~~~~~!2tiJJ unda "O"
Ill unua I "
'• este varful distolei
• varf sistolic:
~. coincide cu deschiderea valvulei mitrale
• coincide cu deschiderea sigmoidelor. Este inceputul perioadei .
:(.!
de ejectie
l'!I perioada "AE''
· -
t PulsuLQJlrotidiun.(1~C) .
P1.1i~1~l carotidian reflects variatiile de velum ale carotidei tn cursul
• este perioada de preejectie ·,ctiei ventriculului stang, , , . . ~ .. _ )~ 1.<
Iii! unda "H" PC este foarte asemlinator ca aspect de curba preswnala din amta)(),.:~ . ,,.·
M inceputu 1 relaxarii izornetrice Morfulogia traseului depinde de:
 181
]80

(I rezistenta periferica
Iii debituJ sistolic
~t perioada de ejectie aVS.
Are urrnatoarele componente (Fig. V.10):
!ill punctul "e''
l!I corespunde cu deschiderea sigmoidelor aortice
r.11 este Inceputul ejectiei VS
l.t'l survine la 0,06" - 0,09" dupa debutul zgornorului I
II panra anacrota
1;1 este o ~antii ascendent1i pana la vii.rful care corespunde socului
transrrus dej contractia VS in timpul ejectiei ventriculare
fl durata pantei ascendente este de 0, IO" - 0,12"
!I pan ta catacrota AO
:a este panta descendenta plina la incizura "i", I I
III incizura dicrota "i" · ____ t 1o,· 1 I
1,s,sto
• unca dicrota "D''
ra se datoreste reflexiei undei sanguine

Fig. I! Iugulograma (pulsul venos)

ugen.tla;.
ECG ~ electroc.ardiograma
fCG PY - pulsul veno~ ·
Fono • fonocardiograrna
AD - atriul drept
VD - ventriculul drept
Zl, Z2, Z3,Z4 - zgomotele cordului drept

unda ·"a'1
.ta corespunde contractiei atriale
Ill§ este O deflexiune (unda) pozitiva
l1fl.i apare la 0,07" - 0,12" dupa inceputul undei Pde pe ECG.
ti portiunea ascendenta a undei se datoreste incetinirii scurgerii
sangelui din vene in auricul in tirnpul contractiei atriale
unda "c"
!Ill, este O unda pozitiva
Fig, V. l O Inregistrare concomitenta a pulsului carotidian,
ECG !?iFCG. . ·. ft!l portiunea ascendenta corespunde perioadei initiale a contractiei
ventriculului drept.. cand inchiderea tricuspidei, este urmata de
3. lugulograma(pul~u~_ rnictl,./ p•,11o °"
1~,!Jj
bornbarea spre atrii a planseului a trio-ventricular
l!ll . portiunea descendenta corespunde tnceputului evacuiirii
.Jugulograma reflecta actrvuatea bemodinnmica a cordului ~i
corespunde aspectului curbei de presiune intraatriala dreaptl!. sangelui din ventricule cand are loc coborarea spre ventricul a
Arc urmatoarele componente (Fig. V.I 1) - . planseului atrio-ventricular
 il'i depresiunea "X'' 183
c_oincide cu sistola ventricululu] drept
II§ ·. ·. .•
1de
Ii este produsa trecerea sfu1gelui din verrele jugulare (care se Intensitatea amplificarii poate fi modificata de catre operatorul
golesc) spre AD (care se urnple) ·· · care executa inregistrarea. ·
II unda "V" · · · Spre deosebire de ECG, pentru fonocardiograma nu exista o
• este o unda pozitiva alonare precisa a amplificarii. Ca urmare aprecierea asupra intensitatii
• corespunde sfiir~ituiui fazei de evacuars ventriculara face prin compararea inregistrarii la. mai multe focare, sau, la acelasi
car prin compararea c:lintre diferitele grupuri de vibratie.
11 P?rtiunea ascendenta se datoreste cresterii presiunii in AD
c.~
• varfu! corespunde descluderii'tricuspidei .
Au rolul de a lasa sa treaca un grup de vibratii de o anumita
l!I ~tiunea descendenffi corespunde inceputului golirii AD spre ecventa, eliminand sau atenuand in acelasi timp alte vibratii.
ill depresiunea ,;.~,, . . . De exernplu: frecventele joase sunt produse de zgomotele cardiace,
• este produsa de umplerea rapidi a vo timp ce frecventele inalte sunt produse de sufluri.
d. SistenruL.cklnre~,
·

ii vilrfuLundei corespunde valorii celei mai scazute a presiunii din Converteste energia electrica in energie mecanicli sau luminoasa,
VD ( culaps diastolic) . · · e, Sistemul.Jklnsm:ica. poate fi:
ill depresiunea "h" · · · .
• inscriere cu peniia inclilzitli pe hartie speciala termosensibila
fl sernnifica sf'ar~itul umplerii lente a VI) 1111 lnscriere pe hartie ceratli
II inscriere cu jet de cerneala
l11IJ:gisicflll1Ug.flm1lle.lm:_e11.nl.it«:c.
Recomandari pentru inregistrarea corecta a fonocardiogramei:
Jn cursul activit.atii cardiace se produc fenomcne sonore (zgornote incaperea unde se face inregistrarea va fi izolata de surse sonvre iar
sufluri). . ·· . '
pe durata inregistrarii va fi mentinuta o atmosfera silentioasa.
_Acestea se propaga prin diferite planuri ale toracelui panli la I se va rnentine in camera de inregistrare o temperarura de confort
suprafata unde se manifests ca fenomene vibratorii. ·
20°C)
La suprafaja toracelui, fenomenele sonore pot fi:
ii aparatura de inregistrare sa ofere posibilitatea inregisrrarii
Iii ascultate cu ureche., sau cu ajutorul :,letoscopului .' . concomitente ~i a ECG-ului
Ill captate de un rnicrofon ~i ulterior inregistrate grafic inregistrarea prcsupune prezenta unui personal medical calificat si
(fonocardiograma)
antrenat in acest scop.
Dispozitivul de inregistrare a fenomenelor acustics produse 'in <·pacientul se a~eazii cornod, in decubit dorsal, cu toracele dezvelit.
cursul !ctivitatii cardiac_e s~ nurneste fonocardiograf.. ·
: plasarea microfoanelor se va face in focare speciak, de extenonzare
Componentele prmcipale ale fonocardiografului sunt:
II rnicrofon · · maxima a fenomenelor sonore. Este important de snut ca zgomotele ~I
.:' suflurile pot fi captate pe toatli .suprafata toracelui, dar au un maxim
II arnp.lificator
•. de exprimare in anumite p.uncte (focare de ascultatie maxima).
• filtre
}inregistrarea fonocardiogramei .se face i_n "exp~r re~axat" (~upa _un
• sistem de inregistrare
"inspir adanc, se expira lent §i, catre sf'ar~1tulexp~mlu1. se reahzeaza. o
III sistern de inscriere
apne~;ide 2 - 3 secunde, timp in care se face 1nregistrarea) sau m .
a. Mi.cm.fuuul rc:spif<litie liili~tita. . .
Are rolul de a converti undele vibratorii captate la suprafata ,, :.viteza de inregistrare este de 50 sau 75 mm/sec.
toracelui 111 impulsuri electrice
b. Amp.lifi.c.at.QJJtl.
ii -inorfologia suflurilor este mai bine apreciatli la 50 mm/sec.
' · focarele preferentiale pentru plasarea microfonuh.ti sunt: '
. _Impulsu~ile_ e_lectrice oblinute cu ajutorul microfonului au
O
~ntens1tate mica ~· din acest rnotiv necesitli runplificare pentru a putea fi • apex
mreg1strate. · • spatiul IV intercostal (i.e.) slang parasternal
• spatiul II i.e. para.sternal staµg ~i drept
• focarul Erb (subclavicular stang) ·
 184

111 focarele de plasare a microfonului se determina prin ascultarea inirnii

inainte de inregistrare

Zg_aniQtele cardia.c.e
fo cursul unui ciclu cardiac peretii cordului, aparatul valvular,
vasele mari (aorta ~i artera pulmonara) produc o serie de vibratii care se
percep ea zgomote si/sau sut1uri.
Fentru fiecare zgomot cardiac se va uimliri:
• cauza producerii
• focar maxim de ascultatie
• pozitia in ciclul cardiac
• raportul de timp cu iuregistrarea electrocardiografica
• durata
• calitatea zgomotului fig.V.12 Zgomotele cardiace normale ~i raportul 1or
cu efectrocard10grama
2 ,&.QIDQ.t:uU
I a producerea acestui zgornot concurs mai multi factori, Zg.mootulilldias1Qlic)_(l..Jl) · · 1 aorrice si
participarea fiecaruia avand ca expresie un grup de vibratii caracteristice. fate produs prin induderea valvule 1 or s1gmo1c e ,
1:.gomotul l (sistolic) (Z.l.) are trei grupuri de vibratii: pulmona.re. . . . • 01 ~
I~ grup initial - sunt vibratii mici ale perioadei de mulare \;( Este un zgomot scurt ~1 cu tonahtate inalta.
( componenta ventricular-a) c. Focare ma.xirne de ascultatie: . . .
t1 grup principal - produs de inchiderea mitralei si tricuspidei • entru valvula sigrnoida pulrnonara - spa\1111 II mtercostal
( cornponenta valvulara) ~tang la 2 cm de marginea ster~ului . · · . · ,-. . .
iii grup terminal - compus din vibratii mici determinate de vibratia II pentru valvula sigmo_ida aortica .~ spat1ul II mtuco~t.il
peretilor aortei pulmonarei (componenta vasculars) drept la 2 cm de margmea ste~nulm . . ~ .' . ' 1
Focare de ascultatie maxima = amplitudinea zgomotului este mai Este localizat pe inregistratea pulsul\11 carott~1an (PC) ia
nivelul
mare le nivelul orificiului mitral. · ·
cizuru· · ",.,,. , rnh•·cheaza
m
sfarsitul.
.,
sistolei mccamce ventriculare -$1
ii pentru VD se asculta maxim la baza apendicelui xifoid . ceputul diastolei. . .. . · ·1 , d · T.
II pen'ru VS se asculta maxim in spatiul V intercostal stang, la / )'; Pe inregistrarea ECG corespunde port1un11 tennma ea un et
inte 'sectia cu linia medio-claviculara (locul de lovire al varfului/ ' · Durata igomotului este de 0,02" - 0,06". . . . . ,·
ininui) ' Pe inregi~trarea fonocardiografica zgomotul II este format din trei
Corespunde pe apexogramll. fazei de punere in tensiune a vihratorii ~i anume: · . - . . • · · d
ventriculului ~i fazei de ejectie rapida (Fig.V.9 ) I! vibratii de mnplitudirie mica prod~se ~de v_arte.1un e
Localizarea in functie de inregistrarea electrocardiografica este la sange care preced inchiderea valvulelor s1gm01~e., . . ...
0,02" •,0,04" dupa unda Q sau R (aproximativ in dreptul ultimei jumata\i ~ vibratiii de amplitudine mare produse de mchtdere"
a cornplexului QRS) (fig.V.12) valvulelor scmilunarc- . .
Caracteristici pe inregistrarea fonocardiografica (fig. V.13 ): ~ vibratii finale produse de deschiderea valvulelor atno-
!It! portiunea initiala - frecvente joase v~ntriculare. . . . _
II portiunea mijlocie - frecvente lnalte, Cornponenta cea mai mare [nchiderea valvulelor sigrnoide pulmona.re §i aort'.c~ pot( un;o{;. sa
este data de inchiderea rnitralei. "·• diferen\iate distinct pe traseul fonocard10gralic de uo are
fl portiunea terminala - frecventejoase
Frecventele zgomotului I sunt cuprinse intre 35 - l 00 Hz.
iogica). .·.
;,,_; Frecventa vibratiilor
.
zgomotulnt
.
H
. · . a
este cupnns: m
• tr
e
1 oo . l so
Durata zgomorului este de 0,08 - 0,15".
 187
186
Zgoi:notu! ill (Z rm
Este un zgomot muscular ventricular care apare in perioada d"'
umplere rapida protodiastolica, fiind determinat de umplerea brusca a
cavitlitii ventriculare dupa deschiderea valvulei atrio-ventriculare.
A 1n mod normal nu se aude (eventual la tineri).
Pe apexograma coincide cu unda "F" sau cu unda "Y" pe
jugulogramli, localizat deci in timpul colapsului diastolic ~i a fazei de
Cumplere rapida ventriculara, .
Apare la 0,12" - 0,15" de la inceputul zgomotului II.
Pe fonocardiograma se inscrie in focarul apexian sub forma a 2 - 3
B . · oscilatii mici cu frecventa foarte joasa (25 - 50 Hz).
Durata este de 0,04 - 0,06 secunde,
Se accentueaza in cursul expiratiei.

Zg.omorui]y_(atrialWJY)
determinat de umplerea ventriculars ca urrnare a sistolei
c
Pe apexograma coincide cu varful undei "A''.
Se inregistreaza la 0,04" - 0,05" dupli incepurul undei "P" pe ECG.
Pe fooocardiogramli se inregistreaza sub fonna unor oscilatii mici
frecventa foarte joasli (25 - 50 Hz) la nivelul apexului. .

.: . . lnregistrarea fonocardiografica mai permite evidentierea unor

'fenomene acustice suplimentare cum ar fi:
D ·? • sufluri
• clacmente ~i clicuri f

----.
• umituri
• galopuri

·--... --- --=

.... Clacmentele si clicurile se inregistreaza sub forma unor vibratii de
durata scurta ~i frecventa medie.
E --v . ---
--=
--- :.:. Suflurile cardiace sunt zgomote care au duratamai mare, localizate
~istolic sau diastolic, cu frecventa variabila ~i aspect caracteristic.
-- - ~~
~---
'
-. -- ::_
~~-··-·- ---:~---::~~~- . ~ La nivelul fibrei musculare cardiace se poate pune in evidenta o
ivitate electrica (depolarizare - repolarizare).
'
Fig. V, 13 A - zgornote cardiace inscrise la apex;
, Aceasta activitate este consecinta activarii muschiului cardiac de
B - suflu diasistolic de origine aortica;
ejirnuli porniti din sistemul excite-conductor al inimii ~i este cauza
C .. suflu presistolic;
vff~tii contractile cardiace.
D - ritrn de galop, tip prcsistolic (l ');
Fenomenele electrice de. la nivelul miocardului produc un camp
E - ritrn de galop, tip protooiastolic (2'}; · fri~ care poate fi captat cu ajutornl unor electrozi.
Cifrele i ~i 2 noteaza zgomotele cardiace; M - sufln (dupa Lewis)
 188
189
,~ .., Ac,e$ti electrozi t:r:ansfonna cliforenta de potential electric generata
~~ c~np m .cllrent :lec_tnc, a carui intensitate poate fi rnasurata ~i poat f Electrozii precordia!i au dirnensiuni mai reduse pentru o localizare
,~prezen__tata grafic U1 nrnp {electrocardiograma). e l
nai.precisa a zonei de explorat.
. ' Cand acesn electrozi sunt plasati pe corpul pacientului ' Pentru inscrierile esofagiene, rolul de electrod ii realizeaza o mica
ECG-un de suprafaja, . .
"iesli metalicli ata~ata la extremitatea proximala a sondei exploratoare.
. lnreg_istrarea electrocardiograrnei (ECG) ofera dat Plasarea electrozilor la nivelul membrelor face posibila
n·.ocardulur (Fig. V.14). · e asupra starii
• registrarea 11otentialelor cardiace deoarece corpul uman este un mediu
onductor, ' ·
lnr~is.ttarea...coJ~a.lli.Xi..
a. bolnav in decubit dorsal, in stare de relaxare fizica ~i psihica.
b. lnregistrarea se face la o temperatura de confort a rnediului
ambient (20 °C) (ternperaturi mai scazute pot produce contractii
musculare iar temperaturi crescute determina transpiratii care,
Oaltle ECG
modificiind conductibilitatea produc erori de inregistrare) .
.lparat ECG mobll dt le pocimt ill inainte de plasare electrozilor tegumentele se degreseaza
cu ltltlransmisit ..... llectptor cu alcool.
CU lOU fwa lnrt9ip-t-----~ dt dot, • electrozii sunt inveliti cu piinza care se va inmuia in
Pocit'nl -------J
lrart pt btnJG Contxioot dlrtclll --,...._...,
sou Jm l,w lt~leoic6'
clorura sau bicarbonat de sodiu pentru a mari
conductibilitatea. ln acelasi scop se pot folosi paste cu o
compozitie speciala, bune conducatoare de electricitate.
c. plasarea~tmzil..ru: se face respectand o serie de criterii:.
ldffllificffl'O
cflOl}'IOSkulli ii este precedata de degresarea cu alcool a tegum~ntelor.
ECG II pentru miirirea conductibilitatii electrice ~i scaderea
rezistentei pielii se infa~oara in pa~ imbibata in clorura
sau bicarbonat de sodiu sau se foloseste o pasta specials
cu conductibilitate electrics mare.
81 plasarea electrozilor se va face pe zone musculare ~i se ·
vor evita regiunile cu par ~i cele osoase.
d. coutralul standardizad..i:
!iii se inregistreaza o curba etalon pentru a putea aprccia
amplitudinea deflexiunilor
Ill! la o diferenta de potential de 1 m V excursia penitei va fi
Fig:V.14 Schema analizei automate a ECG · de 10 mm (Fig. V.15) . '
fl standardizarea se face inaintea fiecarei lnregistrari.
Dispozitivlll cu care se face • . e. imi1.rea timp.JJ.hli: ··
ekctrocardiograf. mregrntrarea se nurne§te
La electrocardiografele folosite uzual in practica, timpul se
Curentii de actiune captati · · inregistreaza odata cu traseul electrocatdiogr_~ei, deoarec~ ha~i_a
un amplificator. Cllrentii am lifi c~· aJutorn 1 e 1- ectrozilor sunr condusi la

t
de raze catodice este devia/· I ca 1 ajung I~ un tub catodic. Fascicolul de inregistrare prezinta un car9iaj caractenst1c, form.at dm 1mu
caiodic pennite ~i proiectarea raport c~ d1ferenta de potential. Tubul verticale ~i orizontale (Fig.V.16). •
cu rernane_ nlii luminoasa' asc1c;1lulu1 de_ raze pe un ecran fluorescent •· lnterva.lul di.ntre 2 linii orizontale {lmm) exprimli amplitudi1,1ea
· · - care ,ace posibila um - ·
traseului electric (electrocard· . ) ,. 1anrea pe ecran a '~ndelor §i corespun<le la I rnV iar intervalul dintre 2 linii subtiri (lrnm)
E . . .. . 10scop1e... . }xprima timpul ~i are valori care depi.nd de viteza de demlare a hiirtiei in
pl ~ll pentru captare sunt piese meralice inox.idabile care se · · ~1pul inregistrarii.
sseaz pe rnembre sau pe torace (precordiali). .
 19.0 191

i1 degresarea pielii ·
ill indepartarea din vecinatate a unor aparate electrice ce
functioneaza
Ill evitarea incrucisarii cablurilor de la pacient cu eel de la
re tea
Ill izolareapacientului eel mai comod printr-o plasa
metalica situatii sub saltea, conectatii la parnant .
• tremuriituri musculare exprimate prin aspect dintat al
traseului, dar aceste oscilatii sunt neregulate ca frecventa §i
Fig. V.15 Curba de etalonare obtinuta amplitudine ·
cu apartura modems • ondulatii ale traseului electric determinate de miscarile
bolnavului sau ale cablurilo~ de inregistrare

.. in cursul proceselor de depolarizare si repolarizare a fibrelor

musculare cardiace iau nastere dipoli creati lntre zona activatii ~i cca inca
. neactivatii sau repolarizata.
Acesti dipoli se pot reprezenta ca vectori.
Activitatea electrica cardiaca genereazli permanent dipoli dar este
exprimata prin inregistrarea unor vectori rezultanti ~i nu din inregistrarea
fiecarui vector format,
. Vectorii rezultanti se proiecteaza pe anumite drepte de referinta
care constituie derivatiile.
· Se vor inregistra grafic proiectia vectorului pe axa de derivatie.
Marimea acestei proiectii depinde de pozitia vectorului fata de axa.

Fig.V.I 6

faemplu;
ECG este inregistrata pe hfirtie rnilimetrica ce ruleaza
Cele mai mici diviziuni sunt parrate cu latura de 1 mm.

La viteza de 50 mm/sec. lntervalul dintre 2 linii subtiri sernnifica

un tirnp de 0,02 secunde iar la viteza de 25 mm/sec. este de 0,04 secunde.
A
c
c'
,a.
.., I

•
8 A
.r
~·~--~~-·-
I
~!
·
.:
C'
·~
I
I

B- A
I
1:

c'
,C
I

.
I

.8
f. artefara.ek
f < ·:·f_LL
. c .·-,·. . : ·.
. fc
Artefacrele sunt deforrnari ale traseului electric ~i · pot avea mai
rnulte cauze: : E ·
i · 1 · ··
inscrierea dinJatii a ECG datorita "parazitilor" pr:pdu.~i de 1 : I . • . · . I
ti1i1
. curentul alternativ. · ,., · A c' 8 A C' 8 A C' 8
50/sec.
Se recunosc prin aspectnl de oscilatii regulate cu frecventa de a.
Poate fi evitata prin:
ill conectarea corccta la pamant Fig.V.17 Proiectia vectorilor pc drepte
11',j folosirea elctrozilor neoxidati -,
ii ad~renJi1 buna a electrozilor la tegurnenr
 . )92·. -. '~
· 193···

,. - .

Dedvatii bipcilarc ale membre!or (derivatii standard, DS}

Aceste derivatii se formeaza prin plasarea electrozilor la nivelul
antebratului drept, stang ~i a gambei stangi astfel: ·
. 0 derivatie este raportul . spatial Jntre doua puncte in care se
plase iza electrozii. i:,
Caracteristici:
a. Orice derivatie are 2 puncte unde se plaseaza electrozii, lntre
aceste 2 puncte se inregistreaza diferenta de potential din .
carnpul electric creat de inimA.
· b. Un ax de inregistrare reprezentat de dreapta care uneste cele 2
puncte.
Axul derivatiei are un sens: .
• pozitiv - in care orice proiectie a unui vector, orientata in
acest sens apare ca unda pozitiva pe ECG (Fig. V.20 ) ·
• negativ - in care orice proiectie a unui vector orientata in Fig. V.18 Triwighiul format dinderivatiile standard
acest sens va apare pe ECG ca undli negativa (Fig. V.20)
in derivatiile bipolare electrozii sunt plasati la capetele derivatiei ~i lliriYatiik unipolare ale membrelor (Dl!M) -
inrer.istreaza un potential (variabil in timpul revolutiei cardiace).
Electrocardiograful inregistreaza diferenta dintre porentialul cules .. 1n forrnarea · acestor derivatii unul din electrozi este facut sa
la capatul pozitiv ~i eel cules la capatul negativ al derivatiei respective. inregistreze tot timpul un potential egal cu. zero: . .
Derivatiile standard se noteaza cu cifre romane de la I - Ill astfel: Acest electrod se numeste electrod indiferent si corespunde
• derivatia I (DI): electrozii sunt plasati pe bratul stang (L) caplltului negativ al axei de derivatie. ·
~i bratul drept (R )
• derivatia II (DII): uneste electrozii plasati la piciorul
stang (F) cu bratul drept (R )
• Derivatia III (Dill): uneste electrozii plasati la piciorul
stang (F) cu bratul sting (L)
Conform unor reguli matematice ~i corespondentului lor de
rept ezentare grafica, axele celor trei derivatii standard se pot reprezenta ·
ca I uuri ale unui triungbi (triunghiul Einthoven) iar varfurile triunghiului
corespund la cele 3 locuri de plasare a electrozilor in derivatiile standard.
Unghiul format de doua derivatii are 60 °. ·
Sensul pozitiv este:
• in DL jumatatea stangli a laturii superioare a triunghiului
• in Dll §i Dlll.jumatatea inferioara a celorlalte douli laturi
Sensul negativ este:
• in DI. jumatatea dreapta a laturii superioare
Fig. V.19 Derivatiil~ tinipolare ale membrelor
II in DH ~i Dill jumatatea superioara a celorlalte douli laturi

Re.gul.Lgeneraili a t:riunghiului · Einthoven: proiectia pe derivatia

DL este suma.algebrica a proiectiilor aceluiasi vector in DI ~i Dill.
In aceasta situatie potentialul inregistrat efectiv de cillre. 1~para1
'Prespunde in intregime poten\ialuiui cules la cepilall capat (poziriv) a.
lixului de derivatie de catre electrod~l e.xplorntor.
Cum se realizeazf electrodul md1ferent?

a. Se poate realiza · un potential "O" prin scurtcircuitatea celor 3
ele~t:rozi utilizati in DS prin _ asezarea pe fiecare cablu a unor
rezistente de 5 000 n (Wilson) (Fig. V.20) · derivatiile vor fi notate cu:
!95
111 aceasta situatie, _ amplitudinea undelor va fi arnplificata iar
II aVR - penrru derivatia cu electrodul plasat pe bratul drepr
ISi a VL - pentru derivatia cu electrodul plasat pe bratul stang
1111 a VF - pentru derivatia cu electrodul plasat pe piciorul stang
Caracteristici:
Ill pentru DUM axele de derivatie sunt reprezentate de
bisectoarele unghiurilor triunghiului Einthoven care se uneste
cu rnijlocul laturii opuse. .. ·
jJI sensul pozitiv al axelor DUM cste eel orientat spre elctrodul
exploratcr (la varful corespunzator al triunghiului).
j'j! Regula generala a DUJvt: · ·
VR+VL+VF=O
( suma proiectiilor aceluiasi vector tn cele trei DUM este egala cu

Ii reprezentarea grafica a DS si DUM se poare face ID mai multe

Fig. V.20 Realizarea bornei central terminale (Wilson)
_ Punctul de contactial celor 3 cabluri se numeste borna central
terminals ~i ii este arribuita stares de "O" electric. ·
. Introducerea electrodului in borna central terminala echivaleaza cu.
mtroducerea in centrul dipolului cardiac'. · · . ·
b. Deoarece in cazul anterior se obtin deflex.i1mi de amplitudins
mica, se prefera un alt mod de obtinere a electrodului indiferenr .
(Goldberger). , · · ·
Aceasta metods scoate rezistenta de 5 000 n de pe cablul ·
derivatiei in curs de inregis~.(Fig. V.21 )
moduri ~i anume cu ajutorul triunghiului Einthoven sau in
sistemul triaxial ~i hexaaxial (Bayley) (Fig. V.22).
Sistemul triaxial pentru DS se realizeaza prindeplasarea prin translatie a
laturilor triunghiului Einthoven pana se intersecteaza toate intr-un punct
central. In acest caz axele formeaza intre ele 60 °. ·
ln sistemul triaxial pentru OUM axele sunt decalate cu 30 ° fa(a de
Sistemul hexaaxial · se formeaza prin reunirea in sistem triaxial al
elor DS ~i DUM.
in sisternul triaxial ~i hexaaxial toti vectorii cardiaci frontali ~i
ioate proiectiile lor in DS ~i OUM au originea in centrul electric (CE).
DS ~i DUM exploreaza activitatea electrics a inirnii in plan frontal,

aVQ aVL Sunt derivatii unipolare.

Exploreaza activitatea electrics a inimii in plan orizontal.
Se noteaza cu litera V avand ca indicator o cifra de la I - 8 care
mnifica locul de plasare a electrodului. ·
Electrodul explorator se plaseaza pe torace, in punctele urrnatoare:
.. 1 - marginea dreapta a sternului la nivelul spatiului IV intercostal

'2 - marginea stangli a sternului la nivelul spatiului IV intercostal

/- la jurniitatea distantei dintre V2 ~i .v,
corespunde socului apexian (spatiul V intercostal stang la locul
J '. 4 -

ntersectiei cu linia rnedio-claviculara stanga)

'1 .. locul de intersectie a Jiniei axilare anterioare cu orizontala ce trece
Fig.V.21 Realizarea electrodului indiferent dupa sistemul rinV,
Goldberger -· . _
 196 197

Fig.· 1.22 Reprezentare grafica a DS si DUM

A, B, C - cu ajutorul triunghiului Einthoven ·
D - sistern triaxial al DS i, •.

E - sistem triaxial al OUM

F. - sistem hexaaxial rezultat din cornbinarea sistemului triaxial al
DS ~i eel al DUM.

V6 - locul de intersectie a liniei medio-axilare cu orizontala prin V 4

V7 - locul de intersectie a liniei axilare posterioare cu orizontala prin V4
V8 - paravertebral stang in spatiul IV - V intercostal Fig. V.23 Derivatiile toracice
Axa de inregistrare uneste electrodul explorator cu centrul electric u..g.,s:nua:
al inimii. A - seria V t-6 ; locul de plasare al electrodului explorator pe .
. . Peutru fiecare derivatie , sensul pozitiv este orientat spre punctul torace. Sunt notate si seriile V' ( cu un spatiu i.e. mai sus ca seria V), V"
de a_,licare a electrodului explorator. ~l V'" (cu doua, respectiv trei spatii i.c, deasupra seriei V); VE1 si VE2:
· Caracteristici: erivatiile xifoidiene. . ·.· .
Ill intre aceste DT ~i proiectiile pe axe nu se pot stabili relatii B " sectiune transversala prin torace pentru a. ilustra raportul
matematice de tipul celor din DS ~i DUM. lectrodului explorator din diverse DT cu inima. Sunt indicate DT stangi,
Ill deplasarea (chiar minima) . a electrodului explorator pe torace epte ~i intermediare , de tranzitie. ,
. C - Schema mai detaliata aratand raporturile . electrodului
modifies aspectul traseului. in! consecinta, se obtin foarte rar
inregistrari cu aspect identic. ~·.plorator dinD'Lcu
. .
diverseleJimii'alcdnimii.
. . .. .
 198

rI ------- ·.
ffl pozitia electrodului este rnai ap roape de in· -- ,· l
consid - - - · · . ·· · ima ~1 <.e aceea se
.)
:.1
n<>teo.t1.ear.lae·
locra o~~r.li P(}~_sibilitatea iuregisuarii dfferenfiate; , a
r caruiace r tg. V.23c). \,,.,.,.,...,..__..,___
Astfel, se admire ca:
V1 • exploreaza predominant activitatea VD
V1, ~2, VJ'" exploreaza activitatea electrica a partii 1 . • . . '
V~' V 6 - explorea;ca activitatea electrica a VS I an .enoare a septului
v. - exploreaza activitatea varfului inirnii

4r-i-y.·1jr·)-1I 1

I -v.
v v . I '
I ·
i I . . .,I
I
: 1 i
1 · ·I .·
! I I I I Fig.V.24 Reprezentarea schematica a raporturilor electrodului .
"1 i "~ l "~·
I
I v4 I uws IiL
explorator din DT cu diferitcle portiuni din inimi .
"- traseul ECG indica modificarile progresive de la V1 Ia V6
Ni, fl ~
I 1 1 I 6 B. derivatiile V1 §i V2 sunt situate in dreptul inimii drepte in timp
1 1 I , I ce Vs §i V 6 sunt in dreptul inimii stangi
I l
1.

I C: derivatiile V3 §i V4 sunt situate in dreptul septului

I
I
II ., I I interventricular
i
I
I
j I
'

A.

_...,,I Derivatiile esofagiene sunt derivatii uaipolare.

Electrodul ex pl orator se introduce sub. form! de sond! in esofag,
pana in dreptul diferitelor plirti ale inimii (Fig.V .25 )
Pozitia electrodului se noteaza cu o cifra care corespunde distantei · ·
in centimetri dintre arcada dentara §i punctul wide se gbe§te electrodul, ·
DOe 21.J.i :,; electrodul sc gase§tc la nivelul AS ·
/": DOe. J+lB. = electrodul se gase~te la nivelul peretelui posterior al

OOe 3~ = electrodul este sub nivelu] VS

Detenninarca aui .cl~tri® a iQiroii

,, · Rezultanta tuturor vectorilor care iau nastere in cursul ciclului de
B. depolarizare ventriculara constituie axul mediu de activate ventriculara ·
.(AQRS). . · . .. _
r
 201
200

Sensul vectorului este determinat de proiectia pe poqiunea

ozitiva sau negativa a laturii (derivatiei) re~pect1ve.

-------'f'. ~~ .
_{$0_<',,,.,.,.. .
""' .'\
\ '
\\

Fig. V .25 Nivelele de inregistrare ale denvattilor esofegiene

Metode de detenninare
a. Metoda triunghi.ului e,;;hi]ateral (Fig. V.26a ~i b) Determimrea axei electrice folosind sistemul
Fig.26.b
triaxial Bayley

AQRS se deduc~ dupa amplitudinea ~i. s~nsul deflexiunilor in D1 ~i

Valoarea inscrisa pe laturi va fi suma algebrica a undelor in D1 ~i

format din:
• ,A,,.,.,,.u. in Di complexul este
Q nei,;ativa (Q = - 1 mm)
flexiunea R pozitiva (R =+ 5,5 mm) . . .
entul de pe latura corespunzatoare derivatiei Diva fide 4,5 mm.
Originea vectorului inscris pe derivatii va fijumatatea laturii, . .
Din extremitatile segmentului se coboara perpendiculare (una din
ece obligatoriu prin mijlocul laturii).
Perpendicularele se intretaie ~i formeaza un paralelogram.
electrics va fl diagonala paralelogtamului, cu originea in
Fig.V.26 a Determinarea axei electrice folosind triunghiul
echilateral I triunghiului. . .;
Sc plaseaza triunghiul intraun cerc, caruia i se traseaza doua
Vectorul care reprezinta axa electrica poate fi proiectat pe laturile etre pei'pendiculare (unul vertical §i unnl orizontal). Astfel se
triur-ghiului Einthoven. ¢aza patru cadrane. (Fig.V.27) .· . . .. ·
Fiecare latura poate fr iropartita in doua jumiit:ati (pozitiva ~i ·. Prelungirea vectorului rezultant atinge cercul intr-un anumit punct
negztiva), indica valoarea AQRS {Fig. V.28) .
1111 cadranul] (0 Ja90°) co:-espunde axelor normale
 Ill cadranul 2 . . • cadranul 3 ( de la - 90° la ± 180°) corespunde deviatiei axiale .
II de la + 90°_ la ± i 80° d~vtatk axialil dreapta ~~~~- .

Ill intre + 90° ~i +-120~-d~viath~ axialll dreapta usoara
111 · intre - . 30°.§i-~ 90° deviatie axil\lli drc:apta accentuata
. -., .. :
. .
• cadranul 4 (de la Ola - 90°)
• intre 0 ~i - 30° deviajii usoare
• intre - 30° ~i - 90° deviatii marcate

Deviatia axiala stangli mareata poate atinge rnaitar valoarea de

-120°. . .
Deviatii fiziologice ale A.QRS: se admite ·. ca AQRS D011Dala
variaza lntre • 20° ~i + I 00° ..
Variatiile sunt determinate de:
tipul contitutional:
• tipul brevilin deviaza AQRS la stanga
• tipul longilin deviaza A.QRS la dreapta
viirstl!: ·
Iii la copii ~i adolescenti A.QRS deviaza la dreapta
• la blltrani AQRS deviaza la stanga
sarcina : A.QRS deviaza la stmga .
obezitate: A.QRS deviaza la stanga

r
.ExpkzrJHJ:tL.dWlliAJieiper:i.fer.i«
.f 9o".
Explorarea circulatiei periferice priveste sectorul art~rial, venos,
Fig. V .27 Sistemul de cadrane pentru determinarea capilar §i limfatic. ·
otientmi axei electrice .

. Pentru exploarea . functionala a arterelor se prefera arterele de la

membrele superioare §i inferioare deoarece prin dispozitia lor anatomica
sunt mai accesibile. •i ·

. Testele cele mai folosite sunt:

I
r. Determinarea presiunii (tensiunii) arteriale
· ;' · Oscilometria ·
;18{)......_____.~r--,-...,_0-~~.,....;L-+. -(JO
t
·• Oscilografia · . . ·
.. .lnscrierea pulsului arterial '
.,:· Pletismografia
fReografia
rJ-, Termometrie cutanata
:·;,.
' { Determinarea vitezei de circulatie a sangelu! prin artere
',i'Timpul de circulatie
~- Explorarea reactivitatii vasculare . "
I
f..
'.Arteriografie
. ...

fig. V .28 ' Incadrarea axei eleetrice a inimii Incele patru cadraric
. - ·,, .
,; .. '' ~
 205
204
ln practica medicala se efectuea:za priu cateterism vascular.
1. I2.etenni.uru:eapresiu1ilifter1filimii' ....... · 1e
· · . " . .. """"'1..-n,i Prin imegistrarea grafidl a oscilatiilor presionale se ob;ine un
in care se disting mai multe tipuri de oscilatii (Fig. V .30):
Presiunea
peretelui arterial.aiteriala este presiunea P e care
. sangele
.• o exercita asupra
. Tensiunea arterials este e a1- . w •
artt r~iala 9i reflects apasarea exercftat~ d ~t o?usa ca . se_ns cu presiunea ,
de sange asupra coloanei san . . e peretu arteriali destinsi de jetul
p . gume,
resm~ea arteriala este de~etminata de:
for!a_~e contract1: a ventriculului stfing
• calitatile peretelui arterial .
• calitatile sangelui
II rezistenta arteriolara periferica
E valuarea valorii presi · · .
din cte ~i indirecte. unu artenale se poate face prin
2

a. Metoda directa
Consta in punctionarea Fig. V .30 Oscilatiile uwegistrate prin metoda direct~ de evaluare a
manometru. arterei ~i racordarea acului
presiunii a.rtcriale
Se foloseste manometrul Ludwig (Fig. V .29).
(1) - oscilatii de origine cardiacli (sistolo-diastolice)
(2) - oscilatii de natura respiratorie, cu frecventa egala. cu cea a
respiratiilor
(3) - oscilatii vasomotorii - mai rare (2-3/minut) ~i cu amplitudine
mica (unde Traube - Hering,· Meyer). Amplitudinea lor cre~te
in iscbemii ale centrilor vasomotori.

b. Metorteli::jn.dire(;t;>; sunt eel mai frecvent utilizate in practica

medicala. mteriale detenninate in stare de r,~pims sunt un
dir1arnic:ii circulatiei.

presiur1ea siingelui din artera cu o presiune

ex..terioara valoare clinoscutli.
M_GlQ.d_t{~dttd.eteon.LnaL-e~
~ metoda palpatorie (Riva Rocci)
1li metoda <1.scultatorie
M;::tnda...palp.atm:ie - permite sesiz.area. presiunii arteria1e rmodme
~-- pri:n palparea pulsului arterial sub nivelul de cornpresim1e.
IrJ.Jni.r.:a.._d~11.1crn;
un tensiornetru cu ruercur (Fig. VJ 1)
Fig. V.29 ManornetrulLudwig
lnstrurnentul este format din unnatoarele componente:
o rngn~eta de cauci.uc (c) dubla, care se poate urnfla ~i
care este acoper;ta cu pan:r.li pentru a putea fi extensibila
nurmti inspre brat i?i inextensibila spre exterior.
 207

La nivelul arterei radiale (in ·~aniUI pulsului') nu se mai percepe

pulsul arterial deoarece presiunea din partea extensibila a mansetei a
produs, prin interrnediul tesuturilor rooi, cornprimarea arterei.
, Se decomprima usor rnanseta prin deschidere usoara ~i progresiva
a 'supapeipa.nit cand se percepe prima pulsatie arterial a. Acest moment
indica (pe scala manometrului) valoarea presiunii arteriale sistolice
(maxima).
Se continua decomprimarea ~i se constata o crestere progresiva a
arnplitudinii pulsatiilor urmata de o scadere ~i la un momen de disparitia
lor. Mornentul disparitiei pulsatiilor corespunde valorii presiunii arteriale
minime (diastolice).
Aceasta metodli de evaluare a valorilor presiunii arteriale este mai
putin utilizata deoarece aprecierea presiunii minirne este dificila,

4. M,mdu&ultat.oric
Pnnciziu:
Curgerea laminara nu produce vibratii ale peretelui arterial
sesizabile cu ajutorul stetoscopului.
· Spre deosebire de curgerea laminara, curgerea turbulent!
enereaza viirtejuri caracteristice ~i astfel produce zgomote.
Turbulenta depinde de o viteza critica de curgere.
Tulmia.d.uucru: ·'
Se foloseste tensiometrul (Fig. V .32).

Fig. V.31 Tensiometru cu mercur

Bf un manometru CU meircur (m) care cornunica CU rnanseta,

astfel inciit poate ff cunoscuta presiunea aplicata prin
manseta odata cu urnplerea acesteia cu aer.
Ill o para de cauciuc cu ajutorul careia se umfla manseta.
l!!i o supapa (v) plasata pe tubul can: leaga para de cauciuc:
de man~eta. Aceasta supapa poate fi deschisa gradat
pentru ca iesirea aerului din manseta sa produca o
scadere gradata a presiunii din interiorul mansetei. . A. B.
Se fixeaza rnanseta injurul bratului, deasupra plicii cotului.
Se repereaza pulsul arterial (la nivelul arterei radiale).
Se pompeazli aer in rnanson pana la o valoare (indicatli
Muurareapresiunii arteriale prin metoda:
A. - palpa.torie
manornetru) care se ·consicl~ra superioara valorii maxirne a presiun
B. - ucultatorie
arteriale.
 209
208

2. MJttn.d.a.Dz&ik>JfiliriQ~ eviden\iaza amplitudinca

S;; infasoara manseta 'in jurui brarului.
Osci1ometria este metoda pnn .care se oscilornet:Jului
S•1b rnarginea inferioara a rnansetei, la nivelul plicii corului ~e pulsa\1ilor peretel•!; arterial cu aJutorul
(Pachon)
aplica capsula unui sretoscop. · --...... ..
[acli manseta nu este umflata, nu se aude nici un zgornot deoarece (Fig.V.33)
in arteri. curgerea este laminara,
S ! umfla rnanseta la o valoare presionala mai mare decat valoa.rea
presupusa a tensiunii arteriale.
J\ use percepe nici un zgomot deoa.rece artera a fost cornprirnata de
catre mnnseta destinsa (prin intermediul partilor moi).
S-;: deschide gradat :,,i cu atentie supapa de evacuare a aerului din
mansetr ; se realizeaza astfel o decomprima.re progresiva a bratului si
implicit a arterei. . .
Cand presiunea aerului din manseta este egala cu presiunea
sistolici (sau foarte putin sub aceasta valoare) jetul de sange care trece
prin deschiderea ingustata a a.rterei depaseste o anumita viteza critica. Se
produce astfel o turbulenta care se traduce printr-o lovitura usoara,
percepu ta ca un prim zgomot,
So continua evacuarea aerului din manseta determinand
decomprimare progresiva ..
Zgomotele percepute cresc in.intensitate apoi intensitatea lor scade
piina nu se mai percepe nici un zgomot.
Momentul disparitiei zgomotului semnifica valoarea presiunii
arteriale minime (diastolice) deoarece atunci cand presiunea din manseta Oscilometru Pachon (explicatia figurii in text)
scade S'Jb nivelul presiunii diastolice, artera rlimane suficient de larga Fig. V.33
pentru ca viteza critica pentru turbulenta sli nu mai fie atinsa. . Amplitudinea maxima ~indicele oscilometric) depinde de:
Zgomotele care se percep in timpul masurarii · indirecte (prin
~ debitul sangum
rnetoda ascultatorie) a presiunii arteriale se nurnesc zgomotele Jui
g presiunea a.rterialli.
Korotkov.
~ .alori normale; rm rezisten\:3 periferica
I' presiunea arteriala maxima (Pmx) (sistolica) are la adulti valori m elasticitatea vasului di ttoarele co'mponente
Oscilometrul Pachon este format ill unnai .
de 120 - 140 mm Hg.
IWJ presiunea arteriala minima (Pmn) (diastolica) este de 60 - 90 (Fig. V.34) ~ ~ . artirnente pneumatice (C1 §i C2) -
mm Hg .. Valoarea Pmn este in mod obisnuit egala cu \!, din . Ill! o man~eta care are doua comp . B iectate individual prin doua
Prnx + l O nun Hg. 1111 doua camere de presmne (A ~I )d COI . b a.na (m) 'in legatura cu
h general se considera ca la subiectul normotensiv adult valorile tubun. de caucmc.
.: Ele sunt
. separate
. e o mem r
tensionale sunt de 150/95 mm Hg sau putin sub aceste valori. manornetrul Mi· . . . t d este deschis) c.omunicarea
I resiunea arteriala rnasurata la o consultarie rnedicala poate arata un robinet (R) care permite (atunc1 can iunile din A §i B sun!
A , ' B In acest moment pres1 . . . . ~
valori .Iiferite de cele considerate normale deoarece exists o serie de dintre camere \ e ~1 : . . l M . Manometru\ M, nu indica
factori fiziologici care pot influenta valorile rensionale (varsra, efort ega\e $i iregistrate de catre rnanornetru i

fizic, stress - uri emotionale, consum de sare). nimic. . . . .d iurnai cand nresiune,1 din camerele
f e justifies astfel indicatia ca presiunea arteriala sa fie rnasurata in · t:u \ (R ), S"'
R ol)Ille ~· incru e 1, · • u1a para. " .
de cauciuc.
conditi asemanatoare sau cat mai apropiate :.de cele pcntru determinarea este constanta (nu se ma~ um . . 1 ~atura dintre camera de
. , · .. l · (R 'J mtrerune eg · . .
metabclismului bazal. ii 1nclrnlerea rotmctu m . , - ·. :um si legatura dintre A ~1 B.
. . IC 1 ) ,,.1
cauc.iuc.,
~: car,1Ma
- · .......
rnanornetnca
·
A pre•~ ·- __ ' .
 210
211

Ill segmentul inferior al antebratului (imediat deasupra articulatiei

J pumnului)
palm a
\ I ...
_____
1/3 superioara a coapsei
1/3 inferioara a coapsei (deasupra genunchiului)
1/3 superioara a gambei {sub genunchi)
1/3 inferioara a gambei (deasupra gleznei)
plantii . .
Va)ori normale:
Tabel nr. V. I Valori ale indicelui oscilornetric obtinute cu
oscilometrul Pachon

Nivelul explorat Indicele

oscilometric
Brat 1/3 suoerioara 4- 20
Fig.V.34 Schema oscilometrului Pacbon Brat 1/3 inferioara 2- 12
Antebrat 1/3 inferioara I - IO
Pwnn 02-2
In acest fel oscilatiile determinate de pulsatiile nrteriale se transmit Coansa 1/3 medie 4 • 16
de la cam~~ de cauciu~ c, numai in camera B producand defonnarea Gamba I /3 superioara 3 • 10
memb~ne1 (rn). Pe cadranul manometrului M2 se citeste amplimdinea Laba piciorului 0,2 - 9
pulsului.
Iclm.ic.a.Jk.ll.lIDI: Valorile norrnale ale indicelui oscilometric prezinta vanatu
. Deterrninarea se efectueaza Ia un subiect in repaus (eel putin de 15 individuale ~i poate fi influentat de conditiile de examinare ~i de tipul
minute). · aparatului cu care s-a facut determinarea .
Se monteaza rnanseta de cauciuc (cu sistemul de: tuburi in jos). Variatiile I.O. se intalnesc in functie de cant:itatea de tesut adipos a
Robmctul R este deschis. egiunii examinate, temperatura mediului ambiant,tonusul neuro-
Se creste presiunea i? man~~~ panli disparepulsul perifcric. egetativ.
Se urrnareste ca presiunea citita pe M, sa fii riguros constanta De interes pentru clinica este nu atat cunoasterea valorilor absolute
Se inchide robinetul R. · i compararea valorii indicelui oscilometric intre 2 regiuni simetrice.
Se citeste amplitudinea oscilatiilor pc ma.nometrul M . , Diferente mai rnari de 2 unitati intre puncte situate la acelasi nivel
Se deschide robinetul R ~i se urmareste scadereJ presiunii in ) cele doua membre sunt un semn patologic (obstructie vasculara, ,.
manseta cu 10 mm Hg. fistula arterio-venoasa).
Se inchide robinetul R. Valorile sub cifra normals a LO. sesizeaza prezenta Jeziunii dar nu
Se repeta citirea oscilatiilor arteriale. ·,ntinderea ei. ·
Se repeta citirile, ~nd pentru fi~ determinare presiunea in De asernenea, valori norrnale ale LO. nu exclud existenta unei
rnai:~e~~ cu IO '.11m Hg panli se glise~te valoarea maxim! a amplitudinii ziuni arteriale distale a vaselor rnici (boala Raynaud, arterita distala),
oscilatiilor (indicele oscilometric) (I.0.) . ·
3. Oscilografia
Oscilornetria se efecrueaza: E§te o metoda de inregisrrare a oscilatiilor arteriale ~i are: avantajul
81 in segmentul mijlociu al bratului permite ~i aprecierea formei undei pulsului (Fig. V.35)
II portiunea superioara a aarebratului
 212 213

cu ajutorul unei forrnule de caicul (Morand ~i colab., 1980):

Ps - Pd

.r.:
Pm = -+
··--··-· Pd
3

Y.alntile.nounale. la adult: ·
Pm scade spre periferie:
s:
;;
Ill in arterele mici 80 - l 00 mm Hg
II _in segmentul final al arteriolelor es.te de 30 - 35 mm Hg
Valorile cresc cu viirsta ~i la subiectii cu arterioscleroza.
Fig.V.35 · Forma undei pulsului .
a. normal (ramurs ascendenta brusca; varf ascutit, ramura descendenta in tirnpul determinarii indicelui oscilometric
knta cu prezenta undei dicrote) Se fixeaza rnanseta oscilometrului.
b. in obstructie arterialf (varf rotunjit ~i uneori unda dicrota este Se introduce aer in rnanseta . pana presiunea indicata de
aosenta) · manornetrul M1 este superioara celei presupuse existente in artere.
··. . Se decornprima t:reptat prin deschidere progresiva a robinerului R.
Fresiunea medic:..(fm) Urmarirea oscilatiilor acului indic:!l!f!J (de pe rnanometrul M2) aratl.i
Peretele arterial prezinta oscilatii maxime la valoarea rnedie a V.37): . . > . ,
presiunii sangelui.
Presiunea medie are o valoare mai apropiata de minima. Pm
. Prin evaJuarea Pm se inlocuiesc valorile instantanee (sistolics ~i
diasrolica) cu o valoare medie constants de care depinde de fapt valoa.rea
debitului circulator. '
Pm se poate calcula:
a. prin planimetria curbei de inregistrare a presiurui sistolice ~i diastolice
{Fig. V.36) .
~~

/'.:!!:!/.Q~licJ==---------- ·_ n 11 I
t
Ii I'
1r fmed/e
r-:, ., : p1.U.i=~,,"7r---.-
M.: ,., I

i
SM)\ . f'l n [Jj I ! r1 ,. , lmn
I ?.t!,astolici oOLufulljL· Li J~
·\ Aod! Arter» Ill/Cl CO!l1l'f'J!
Fig. V .3 7 Oscilatiile acului oscilornetric

1!11 cscilatii absente sau rare oscilatii de amplitudine mica - dad'i

presiunea din rna:.1!fel.a este superioara presiunii arteriale
. _ Fig.V.36 Masurarea plar.:.imetiica a Pm sistolice ( oscilatii supramaximule) (SMx).
a
SuJrafe\ele hasurate, de o parte si de alta Pm sunt egale. Spre periferi f!l oscilatii max.imale (Mx) - corespunzatoare presiunii sistolice •
Pm scade iar Psistolica creste. · ·
observate prin cresterea brusca a amplitudinii oscilatiilor.
 214
215

\II oscilatii de arnplitudine foarte mare, corespunzatoare presiunii

arteriale rnedii (cea mai ampHi oscilatie corespunde 1.0.)
... . . . . : .. . . ti+.
Prin decornprimarea progresiva · a rnansetei se observa· ca ECG
amplitudinea oscilatiilor scade lent., apoi are. Joe o scadere brusca
( oscilatii minirnale) urmata de. cateva oscilatii de amplitudine foarte mica
(oscilatii inframinirnale). ·. · .· · · ' II

·~,~· 1, . i
Oscilatiile minimale corespund presiunii arteriale rninirne
( diastolice).

4. lnscriei:ea pulsului arterial - sfig;Jil.O.gx;ama I

. (sphygmos = puls)

Evacuarea°ritmicli a sfu1gelui in artere determina pulsatii presionale

sincrone in sistemul arterial. .
Aceste pulsatii pot fi percepute ca o senzatie de lovitura usoara
daca se comprima adecvat artera pe un plandur (puls arterial).
Pulsul poate fi apreciat palpatoriu sau poate fi inregistrat cu
ajutorulsfigmografului. · · - · ·
lnregistrnrea are aspectul unei curbe (Fig. V.38) care prezinta:
Ii O pan ta' ascendenta (anacrota) . .
WI o panta descendenta (catacrota) care are o incizura
(incizura.dicrota) ·

Fig.V.39 Sfigmograma foregistratA. la ctiferite niveluri

(aorta, carotida, fef!luralli)

. Sfi~tra}j - reprezinta Inregistrarea curbei la nivelul

i aortei suprasigmoidiene.
· Are doua portiuni distincte: .
• portiunea sistolicli
• portiunea diastolica _ .. _ ,
a. :f.ortiJ.lil.e.Wislol~ - corespunde evacuarii ventriculare. Es,e
Fig. V .3 8 Unda pulsului cuprinsa intre punctul de origine al pantei ascendente (A) panli la .
ls,~rul.a.: incizura (I). · . . · ·. · · . ·.
A ·· unda anacrota · - Punctul (A) corespuride momentului in care presiunea din
I- incizura dicrota ventriculul stiing este mai mare decat presiunea diastolica din aorta ~i se
D - und~ dicrots deschid va)vulele sigmoide aortice (Fig. V.40) . .· .
, - Rarnura ascendenta (AB), unda rapida sau anacrota
Se produce datoritli. impactului uudei de presiune _ventricularli. cu
Curba presiunii pulsului are aspect caracteristic in functie de sangele existent in aorta. .
nivelul nnde se face inregistrarea . (in apropierea inirnii sfigmograrna O
Are valoare semiologica mare.
CC!l1Ta]a sau la distan\a de inirha - sfigmogram~ periferica).

..':
 \

217
216
SfigIDQ.g[ama.p.erife.J.ca
Fortna curbei sfigmografice se modifidi pe mlisura ce unda
pulsatiHi se deplaseeza spre periferie (Fig. V:39) .
Astfel, din poqiunea initialli a aortei panl! la artera fernurala se
rernarca o cre~tere cu 20 - 30 % a amplitudinii sistolice, o scadere cu l O -
15 % a :unplin1dinii diastolice ~i o accentuare a incizurii .dicrote.

Car.ac.trule._puls:ltlJilJill.rtic....c.aill.tidial1,l}is~JJlat
a. portiunea ascendenta:
ill! abrupta
!Ill incepe dintr-un pun ct denumit " piciorul'~ curbei ( l) care
0

la sfigmograma carotidiana corespunde momenn1lui de

deschidere a sigmoidelor aortice ·
Iii dureaza 0,011 - 0,14 sec,
IE se termina cu un varf maxim
b. platoul sistoik .
l!tl este zona de la sfarsitul pantei ascendente pana la
incizura dicrota
fl la normali este inclinat spic panta descendentii
c. incizura dicrota
11'1 are un varf ascutit. La normali nu este mai adanc decal
piciorul curbei
JI!! la
sfigmograma carotidiana varful incizud! dicrote
corespnnde: inchiderii valvelor sigmoide aortice
· Fig.V.40 Sfigmograma central! d. unda dicrota este larga { cu pants lina)

cai.:aru:r.ek_pulsuiui.fuml.nal
Depinde de viteza de scurtare a fibrel ·. . ii varful C8lC amplu
deschiderea valvulelo . . . _or ~usculare ventriculare,
aorte .. r sigmoide aornce ~1 distensibilitatea peretilor · • incizura este mai putin net! comparativ .cu cea n sfigmogramei
caxotidiene
Inaltimea portiunii (AB) corespund . · · .. · . . . B unda dicrota este larga
~i es:e cu atat mai mare cu a .. ~ pr~s1un11 arte~·1ale diferentiale
aortei mai rigizi. c t debitul sistolic este mar mare ~i peretii Pe sfigmograma se pot aprccia urmiHoarele calitat1 ale pulsului:
f!!i frecven\a - pulsus frecquenil et rams
a er' loanei
- Incizura . ax an·
de (I)• corespunde rel · . ·
. I ventriculare .
~1 decelerarii bruste II viteza (celeritate) - pulsus celer tardus et
sange consecutive w- t d • · ·
sigrnoide ale aortei. ' ma e e lnchiderea valvulelor
"
~ amplitudine - pulsus rnagnus et
parvus
Inchiderea · sigmoid~lor . tiice· d etermins
. M tensiune - pulsus durus, et rnolis .
predicrote. . . aor inconstant vibratii ffl ritm - pulsus regularis et iregularis
- Intervalul (A- I) p it ~ · . . . . _ .. .
b .. &iri~diastoJi~~u e masurarea duratei evacuaru sistolice. :nvUI.Li1Q.:il:i.gn:LQgI1lJI~t-m.;;.i~ll\,uL.paLol.!1gk~ {Fig; v .41)
. ·. ' f:· ., . '.
lncepe cu incizura (I).
Are forma- unei• pante pro
Semnifi . · d escendenta~ sprelinia orizontala
, g1es_1v.
nei,,r1nin.~1Qa.sii1,z~~-~.i,,.µr..Q.p.ag.ru;.~-li.lillr1ci_pms.a1ik
> Se 1nscfiu cdngon1hent dona sfigmograme cu p!asf!.rea ;,..~, . -J

F tea evac~area sangelui din aorta spre ramificatii .

orma sa depinde numai de parametru
arteriala). , · · .. vasculari: (rezistenta f:s!igmografelpr astfel: .
· m 'Imr-o po[iiune distala, respcctiv proxiriiala a aceleea§i artere.
 219
218

Fig. V.41 inregistrliri ale pulsului in diferite situatii patologice

ill la nivelul unei artere principale§i respectiv a unei ramuri ( de Fig.V.42 Pletismograma 'inregistrata la nivelul halucelui
exernplu humerals §i radiala) . A. normalli
Se stabileste diferenta de timp dintre inceputul sfigmogramei

~=i~~~~
B. cu modificari patologice
proximale si a cclei distale.
Se mascara distanta dintre Iocurile, de plasare ale sfigmografelor. "I
Valeri normale: 7 - 9 m /sec.
apreciere ale unei ~~be pletismografice sunt:
5. I:ktismmirafia II amplitudinea inregistrarii
Este o metoda utilizata pentru inregistrarea grafica a variatiilor de Ill morfologia curbei · . . ~ . . ~
volum ale unui segment. corporal ca urmare a variatiilor de velum sistolo- Aprecierea amplitudinii are valoare semiologica numai daca
diastolice ale fluxului sanguin care iriga acel segment, gistrarea se face la segmente. simetrice. De regula, acest pararnetru
Inrcgistrarea grafica se numeste pletismograma. Aspecnil in raport direct cu fluxul arterial.
pletisrnogramei variaza in functie de segmentul cercetat, · Morfologia curbei pletismografice este asemlinlitoare cu cea a
Pentru inregistrarea pletisrnograrnei se impune ca segmentul la
nivelul caruia se face determinarea sli fie introdus intr-un dispozitiv care
sa redea tide! variatiile de velum ale segrnenrului (~e exernplu pereti . Metoda pletismograficli ofera date. asupra sectorulu.i ar~eriola'.
rigizi). · · · · ccesibil oscilornetriei, a debitului sanguin segmentar, a vitezei undei
Pentru exemplificare se va descrie pletismografia (eventual lsatile ~i a sediului obstructiei.
fotopletismografia) digitala,
Fotopletismografia ~ste o metoda pletismografics indirects care 6. lle.og:rnfia · . .
inregistreaza variatiile de volum ale unui deget cu ajutorul unei celule .\ 1n sistemul arterial exists variatii pulsatile sincrone cu fazele
fotoelectrice aplicate pe piele. hil~1i cardiac (sistola I diastola). . . .
Esie de preferat ca inregistrarea pletismograrnei JntTe variatiile de flux sanguin dintr-un tesut ~1. mor'.hficanle de
(fotopletisrnogramei) sa se faca concornitent cu inregistrarea unei nductibilitate elecrrica cste o relatie de directa propoq1onalitate.
rnecanograme sau a ECG in una din derivatiile standard (DU)
(Fig. V.42).
 .,..,'t
221
220
(a) I.i.mp.i.iLtllLc.irc.ulatie...J.o.tal este inttrvalul de tirnp necesar
Masurarea variatiilor de conducribilitate electrica sub forrna -' substantei test injec:tate :int.rOo venji sli ajunga. la vena
rezistentei electrice a tesutului constituie principiul metodei reografice. corespun.7.litoare heterolateralli.
Pentru determinare se utilizeaza curenti cu frecventa inaltli Me.t:o_da_culluoresceina . . _ .. . . _
(20 C 00 - 30 000 Hz) care parcurg segmentul de cercetat intre doi Se masoara timpul din momentul mJect.am de fluor~scema ( 2 ml
electrozi. solutie de fluorescenat de sodiu din solutia 20 %) la una din .venele de la
in functie de pozitionarea electrozilor, reograma poate fi: p1ica cotului piinli a..ntebratul de partea opusa se coloreaza m nuanle de
• transversala - electrozi plasati fata in fa\a
galben - verzui.
•• longitudinala - electrozi plasati la diferite niveluri ale· ' Pentru sesizarea modificarilor de culo~e ale. tegumentelor _se
unui segment . ifolosesre O larnpa cu ultraviolete plasatl la o distantii de 30 cm de locul
Curba reografica are aspect asemanator cu pletismograma. exarninat. ·
Reograma oferli date despre: Valeri nonnale: 18, 28 sec.
• indicele de perfuzie (1) Timp.uukdr~illatie~
II vireza de propagare a undei sanguine . M.efild.a..c.u_zaha.nna..(braL:..limha) . .. . . . a .. •
• modificari organice ale peretilor vasculari Se noteaza intervalul de timp dintre _m_::imentul ~1Ject ru u;~-o
• sediul ~i intinderea unei eventuate stenoze arteriale venli de la plica cotului a unei solutii de zaharina (? ml din solutie 2:i Yo)
• pana se percepe gustul dulce. .
7. Iermometda cutanata Valeri nonnak: lO - 16 sec ..
Se determina temperatura pielii la nivelul degetelor de la manli ~i Met.orl.a.ru..~luc.ona.Ld.fLCalci.u · . . - ...
de la picior. Se noteaza intervalul de timp dintre momentu). mJectaru mtr-o
in mod normal temperatura este mai ridicata la degetele mainii venii de la plica cotului a glu.cona~l~i de calciu ~ 5 ml dmn:-o solutie .. . .
(34 °C) fatli de cele ale piciorului (28 °q, iar halucele are temperatura 20 %) pii.na la aparitia unei senzatu intense ~e clildura la nivelul [irubii ~1
mai ridicata cu 0,5° - l O fata de cea a degetului rnic. a faringelui.
Se considers cu semnificatie patologicli: Valeri normale: 8 ° 16 sec.
· • diferente de eel putin 2 °C inregistrate la doull. puncte simetrice
• diferente intre doua degete ale aceluiasi rnembru Melo<la c:.u izotom.raifu1a.c.tiYi
Explorarea cu i.zotopi radioactivi ofera date asupra timpului de
· • scaderea cu mai multe grade la examene repetate in acelasi
punct de determinare, · circulatie a sangelui prin artere. . . 2
Efectuarea testului impreuna cu teste vasomotorii creste Pentru determinare se folose~te: Nau, 1131, K4 • . . _ . _
Substan\ele radioactive se pot introduce pe cale generala (artenala
seminificatia valorilor obtinute.
Astfel, in · testul sensibilitatii la rece, la 15 minute dupa sau venoasa) sau local ( cutanat, muscular). . •
Plasarea contorului se face in puncte sp~ciale in func\ie de
intrr ducerea· rnainii in apa rece ternperatura scade de la 34 °C la 25 "C:
reve1i1.:ea la temperatura normala se face in timp de 10 minute. ' segmentul de circuit arterial la _c~e se refera detemunarea.
In boala Raynaud (obliterari vasculare functionale prin tulburari de Datele obtinute se aprec1aza: ,
III prin det,eiminarea procentulu1 de descreljtere a
inervatie sirnpatica) revenirea nu se face nici dupa o ora.
radioactivitntii pe minut
8. I.irnpul de circulatie .a..s.angclui...prin_~
1' SI prin determinarea timpulul necesar ~e9~ce~ii numarului
Tirnpul de circulatie reprezinta intervalul de timp necesar unei de impulsuri la jumatate din valoarea uutiala
substante test introduse in sange sa strabatii cele doua circuite: Valoarea timpului de circula\ie depinde de;
Ii circuitul sistemic . Ill volumul i,anguin
II circuitul pulrnonar Ill debitul circulator
. Daca se urmareste timpul cat subsianta strabate intregul circuit II viiscozitatea sangelui
arten~l se obtine .timpul de circulatie total iar daca se urmareste nurnai pe ~ rezistenta periferica
o pc rnune limitata se obtine timpu! de circulatie partial.
 222
223
· I io. ..Expl.ru1.w;ueActt~
Examinarea in conditii de efort este necesara pentru cl pennite
Suplimentar fata _de testele care sunt in masura sa constate
O evidentierea semnelor de insuficienta functionala, care in conditii de
anumita _stare functionals a sistemului vascular, se utilizeazii §i O serie de
'repaus nu se manifesta, . ,,.. . ..
probe pnn care sii fie provocat un anurnit raspuns. Astfel se utiliieaza:
a. Testul presor la rece · , · · · · · Testele de efort presupun o sene de conditii:
b. Testul apneei voluntare . • supraveghere specializata a.pacientului
c. Teste fammcologice · • intensitatea efortului sa poata fi dozata
d. Teste de efort • intensitatea ~i durata efortului Ja se adapteze dupa fiecare
!II proba Master caz in parte
' Iii( proba cu bicicleta ergoi1omjci.i II sa se stabileasca cu atentie periodicitatea efortului
', ii proba Ruffier . · • pregatirea pacientului inainte de efectuarea probei
• efortul pe cover rulant
fmb..aMaster . .
a. illfillpn;smJue.ci. ., Aceasta proba consta in urcarea §i coborsrea unui dispozitiv
.standardizat format din doua trepte (Fig. V.43)
Se masoarii valorile prcsiunii arteriale (T.A.) inainte ~i dupa ce
mentine mana timp de l minut la rece (apa cu gbe.at~i).
Rezidta.t,;
.n normal: se constata ca T.A. creste atat pentru valoarea
sistolicli cat §i diastolica cu IO - 20 mm Hg.
Ill h!poreacti_~i'.ate - cresterile sunt mai mici de I O mm Hg.
111 luperreact1VJtate • cresterile cu mai mult de 20 mm Hg
ale T.A. ·

h. Ies.tulapne.ci..xolwua.n;
. . Se realizeaza apnee voluntara (20" dupli expir sau 25 - 30" dupa
insp1r profund). · ..
. 1:Pneea creeaza un deficit de 02 .care la persoanele cu functie
~ardlqCa §I pulmonarg normale SC COmpenseazii prin inspiruri ample,
tmedia_t dupa incetarea apneei. : ·
Fig. V.43 Exemplu de scara cu doua trepte pentru efectuarea
In situatii patologice (de exemplu scaderea debitului cardiac sau efortului in laborator
afect~ea functiei respiratorii ) durata mentiaciii apneei este mult rnai
redusa·. ·
Ritmul pasilor este indicat de un metronom ~i este mentinut
c. 1~1.e.i.annarolugke nstant, ·
Sum utilizare pentru stabilirea diagnosticului pozitiv al unor . Se urmaresc modificarile ECG care apar dupa un interval de 2 ~ 8
afectiuni carclio-vasculare .. • <

Prin admi11islrarea unor substante, simptomele pot sa dispara sau marcheaza timpul .din momentul inceperii probei ~~a a~ar
sli accentueze ceca ce faciliteaza diagnosticul diferential.
St' · lburari (senzatie de greutate, dureri) la nivelul membrului inferior
Se/ecoman:la ca aceste. pr_obe sa fie efectuate cu prudenta §i sub ~ctat (efort de claudicatie).
supraveg,1ere medicals de specrnl!tate. . .
.. EforiuJ pe bicklei,am~cicloerg~ .
. Subiectul pedaleaza ~i astfel pune in miscare un sistem rotanv care
;te fi franat electric. .
Gradul de franare este dozabil ~i. determina efectuarea llilUI efort
oportio?al.
 225
224 ,,
· Astfel .se considera ca:
Y_al.Qri:rumnali:
Ill la plica cotului
• efortul usor - este eel depus la 30 W a fernei: 4- lZ cm HP
fl efortul mediu - la 60 _ 90 w
II biirbati: 4 - 13 cm HP
II efortul intens - la 120 _ 150 w II la nivelul venelor de la membrele inferioare, valorile personale
. • efort maximal - peste 150 w sunt mai mici cu 2 - 4 cm HP .
Efortul este mentinut constant .· . - . . . Se considers cu semnificatie patologica valori mai mari de 14 - 15
regleaza automat frecarea astf I • ~u ajutorul unui dispozitiv care
· e meat nu poat fi difi ·
involuntar) ritmul de pedalare, . e 1 mo cat (nici cmH20.

b. ~LY.en.us.
Efortui pe covor rulant Se prcfera inregistrnrea exrt;nsiunii peretelui venos al jugularei
. are1n est
mist . cursul
' probei,
. subiectul alearga pe O banda rulanta a carve,·
e imprirnata de un motor · externe ..
v · Deo;itece aceste · expansiuni . ilustreaza variatiile presionale
Intensitatea efortului se evalueaza in functie de· transmise retrograd de la nivelul atriului drept in cursul revoluti,ei
II greutatea subiectului · cardiace, curba de inregistrare (jugulograma) pennite aprecieri asupra
• viteza de alergare (viteza benzii) starii fonctionale a .miocardului atrial §i ventricular ~i de asemenea a
• gradul de inclinatie al benzii fata de orizontala aparatului valvular a inimii.
Aparamra:.
• traductor - dispozitiv care recep\ioneazli. expansiunea peretelui venos
II. Explorarca/uncJionaui a vendor si ii transforms in variatii de curent electric ce pot fi amplificate §i
iluegistrate grafic (Fig. V.44) ·

a. Dete~area prcsiunii venoase

b. lnregistrarea pulsului venos ·
c .. Flebografia
d. Testul Traianov ~ Trendelemb
e. Proba celor trei garouri

a. Dm:aninarea presiun.iivenoMC '

Deterrninarea
urg

· ·· venoase. se . . r ·
"" pres1unu
,,:r

.
·
·
., . · o··/_7
.-·--b<L-
. · -.:-----~-------'. --=-.
(ca.eterism venos). · . rea izeaza pnn rnetoda invaziva
Se pot evalua valorile:
. -· <
K------- . . . . ..
•
presiunii venoase ceutrale ( la nivelul 3 ~ --t.-~.·.· • .. ·
_ ~ . .. .
..
superioare) venei ,
• presiunii venoase periferice (I . . VC .. . .~ . . .
superficiale ). Astfel pentru terit .iulnivelul unor . vene.
superioare se cateterizeaza o~- venos al venei cave,
cotului, iar pentru eel al un~ . ~ :enele de la plica Fig. Y.44 Schema traductonilni fotoelectric pentru inregistrarea
interna. caver inrenoare, vena safena
pulsului jugular ·
Tehnica.de.lucru: . . ~ru:la:
..
'cte~ub1.itndoscrsoaplu. I determinarii presiunii venoase subiectul se aseaza 1. cu tie rnetalica cc adaposte~te celula fotoelectrica.
2. bratul suportului
Se realizeaza punctia venoasa. 3. sursa [urninoasa
Se racordeaza acul de punctie ( •in cave. se gaseste heparina) cu
rnanornetru. v
4. raza ]uminoasa emisa de sursa
5. celula foloelectrica
 ~. <'. •

226
2'J.7
6. locul in care expansiunea per·ete lui •
luminoase venos tntrerupe traseul razei

!'Ii apa:nt d~ inregistrare, de obi~ei se foloseste unelectrocardiograf

mreg1strarea se face intotdeauna cu - ha i f
FCG, sfigmograma) (Fig. V.45) -. . . .o cur ne re erin\a (ECG,

· Fig. V.46 Testul Traianov Trendelenburg

• prin compresiune digitala a safenei interne la nivelul

coapsei.
Subiectul trece din pozitie clinostatica in pozitie ortostatica.
Se intrerupe compresiunea,
· Se urrnareste revascularizarea venoasa a membrului inferior.
Daca safena intema se umple brusc cu sii.nge de sus in jos, se poate
afuma existenta unui reflux veoos patologic datorita unei insuficiente
Fig. V.45 lnregistrarea concomiteutl'i a jugulog.ramei ',val vu I are. .
ECG;ii FCG. . · · .' ';,f

e. fui~].QIJ[tl.gan.iuri
Este un test care se efectueaza la pacientii cu varice accentuate ale
c. Elt.:ho.i;iJtfia embrelor inferioare.
.. Flfiebografia este o metoda de evidentiere ~ ~ist(:mului ve~1os prin . Testul ofera date despre mecanismul de producere al dilatatiilor
raoiogra iere consecutivA: injectarii de subtante opacizru t . varicoase, putand sa permita un diagnostic diferential intre dilatatii
Se fol • · I · n e,
oseste m specra pentru explorarea sistemuliui venos profund. varicoase primare (fiira insuficienta valvulara a ramurilor comunicante),
dilatatii primare cu insuficients a cornunicantelor ~i dilatatii secundare
d. Ie.s.tuUraianlll'...::...Ircndckmb.w:-1: unei insuficiente a veneior profunde. ·
Estc ~m test care apreciaza perrneabilitatea venoasa, . Principin;
Tu11111ca.Jk.lu.cr.u: Se urmareste timpul in care se umple cu sange reteaua varicoasa, la
81~ibiectul
(~.s;)if pozitre
~ este a~7.at ,in_ ?ecubit dorsal, cu rnembrul i~ferior ( la ecerea din pozitie clinostatica la ortostatism.
explorarea) 111 cat rnai apropiata de verticals · tn conditii normale, in ortostatisrn, venele se urnplu cu sange de
in jos.
Sc17!e~t1ieaz.a_ cornpr~narea venei safene inteme. Corripresiunea se .Iehnica.de..lucru;
poate rea iza m doua modun: . Se aplica un garou sub vena cornunicantf suspectata ca fiind
~ prin 1,plicarea unui garou
· · J a f-=acina
""'"' sau la mijlocul mplicata in mecanismul de producere al dilatatiei varicoase.
coapsei; Prin schirnbarea pozitiei garoului la niveluri diferite, se poate
reciza locul insuficientei valvulare (Fig. V.47)
 228 ¥-·.
229
'
-r

3 - vcnele perforante
4 - cornunicanta venei safene
6 5 - comunicanta canalului Hunter
6 - comunicanta venei safene inteme
Liniile punctate reprezinta nivelele la care se aplica cele trei
garouri (A, B, C}.

Proba se efectueaza in 3 timpi:

'Iimpnl.l:
II pacient in decubit dorsal, cu membrul inferior aproape de
pozitia verticals
Ill dupa reducerea dilatatiilor varicoase, pacientul trece brusc la
pozitie ortostatica . ·
II se masoarf tirnpul necesar reumplerii dilatatiilor varicoase
Valori ale timpului de urnplere:
Ill 35" - varice simple, fara insuficienta ~alvulara
Ill mai putin de 35" - insuficienta a· venelor cornunicante
{ 4,5,6) sau a, venelor perforante (3)
Timpul II:
Iii se efectueaza pentru precizarea venei cuinsuficienta valvulara
m pacient in decubit dorsal, cu meinbrul inferior ridicat ciit mai
aproape de pozitia verricala .
,, II se. aplica . garoul imediat sub· genunchi (A) ~i' deusup:
genunchiului (B)
II se trece la pozitie ortostatica
RI se mascara timpul de umplere -a] varicelor .ipainte si dupa
scoaterea garoului A. _ ·
- Valeri ale timpului de umplere:
II garou A,B mentinut: · .
l!I timp de umplere mai mic decat 35" iudica o insuficienta
a venelor perforante (3) ,
IN timp de umplere mai marwe 'decal 35" indica vene
Fig. V.47 Reprezentarea schematics J ·
perforante suficiente, deci cornunicanta insuficienta este
mem'orului inferior . . " a rete e1 venoase a situata Ja IJll nivel superior, . . ,
l&g_e:ida;. Pentru a localiza comunicanta insuficienta;
alb - reteaua venoasa profunda Ill! se rcpera golirea venelor _ .
negru - reteaua venoasa superficiala ~ se scoate garoul de la nivelul A
~ - sensul de curgere in sistemul venos in conditii norrnale II se trece in pozitie ortostatica
A, B, C - nivelurile de aplicare ale garourilor l!'i daca tirnpul de umplere de SUS In jos a]
dilatatiilor varicoase
J - vena safenji intema esle intre 1 , 1 O" este insuficienta valvula unei safene externe
2 -vena safenamica (4)
•.
 i 230-

~ daca rirnpul de urnplere este normal, se efecrueaza rimpulIll al

probei. ·
~ I irnpul.Ill;
ft! se scoate garoul
~ se golesc dilatatiile varicoase (pacient in decubit dorsal, cu
mernbrul inferior ridicar la pozitie verticala)
i!lJ se pum: ga.rou in pozitia C (sub crosa safenei interne,
aproxirnativ la ':i coapsei)
~ se trece in pozitie ortostatica
fiAl se mascara rirnpul de umplere al varicelor
Valori ale tirnpului de umplere: 0
~ mai mic de 35", cu sens de umplere de sus in jos, sernnifica

r>.
insuficienta cornunicantei 5 (intre safena interna si cea externa)

"l ~ ~
~ rnai mare de 35" semnifica insuficinta cornunicantei 6.

( !fa
Pentm explorarea fonctionala a teritoriulni
urmaroarele probe:
a. Capilar oscopia
b. Deterrninarea perrneabilitatii capilare
capilar sunt ridicate
\\n\t~\'
~~ #,,

c. Dererminarea rezistentei capilare

d, Reactiile vasornororii c
a. Capil1uosrnpii1 Fig. V.4S Aspect.e capilaroscopice
Este o rnetoda care permite constatarea unor variatii: l.&gwilil~
ill fiziologice (individuale, in functie de varsta) a - nonnal
!ill patologice (modificari de culoare, flux sanguin, numar a b , c _ boala Raynaud .
capilarelor dintr-o anumita zona) d _ arteritli aterosclerot1ea
Proba se realizeazs cu ajutoml capilaroscopului si se efectueaza
inrr-o zona mai accesibila (de preferinta sanjul preur ghial al unui deget). . dif it de cele eviden\iati~ in
.Iehn ica.de.lucm: de culoare §i de calita.ti ale. fluxului sangum .t ~n e . . .
La ruvelul zonei de cercetat se pune o picatura de ulei de cedru ~i capilarele nonnale.
se urmareste la microscop cu obiectiv 3 sau 4.
fu;zullaH:;: b. Ik1WUID~~itatiis.ll~
Jn mod normal se observa un nurnar de 15 - :W de arise capilare pe funcipi.~ l itul ~i concentratia de proteine dintr-o proba
o suprafata de (LS mm". Se urmare~te ~ematocn_ d x efectuarea unor rnanevre pe ;_ona
' Jn aceste ·,mse cspilare se poate constata flux sanguin conrinuu §i i - coltata inainte §1 upa
,{ e sant gu_aecraerepot influenta permeabilitatea acestor vase.
cu v iteza egala de Cll'"f:!ere (Fig. VA8) ·cerce a , ,
Se c:onst;c1tli ,;;i la varsrnici ansele capilare sunt rnai sinuoase, Iehni,;JuicJ.1.1mi:. _ ' _ . p ( de la O vena a brajului
In situaiii paiologice pot apare rnodificari morfologice vizibile Se recoltea.z.i.i. o proba de sange venos i
privind inegaliuuea calibrului capilar, sinuozitati accentuate ~i diferente unde se face detenninarea).
 233
232

~ tunpul 2 - se rt1.Jelfi proba dar cu o presiurn: de 50 mm Hg in

S:~ aplica pe brat cu ajutorul unei m~n§ete pneumarice o presiune
de 4 mm Hg timp de 30 minute. ' ·. . manseta. Se nurnara petesiile.
Sr· ridica manseta. B.e.Zlllta~ · ·r -
. Daca N2 + 2 N, > 12 proba se considers pozitiva ~1 sernru ica
Se recolteaza o noua proba de sange P2.
S1. determina in probele P1 ~i P2 hematocritul ~1 cantitatea de · fragilitate crescuta a peretelui capilar. . . . .
Probele care crceaza hipopresiune sunt mat puun utilizate.
proteine.
R .zultaie:
In conditiile create (presiune) normal permeabilitatea capilara nu
este afectata; Intre cele douii probe nu se constata deci diferente intre d. E..eactii vasomotorii.
parameri i urmariti. rrindlllil: ·
Observarea reactiilor vasculare ale pielii se face cu mai multa
:D.~nci
~urinta la nivelul pielii de pe fata anterioarli a antebratului.
Sc· aplica pe tegument un plasrure de'1~antarida producand astfel o ·~:
flictena. · . Se atinge pielea cu un instrument cu vfirful bont, .
Dupa 15 - 20 sec. apare o linie alba pe traseul urmat de instrument.
S,, determina concentratia de proteine in sangele venos si din
ceasta zonil a!Jli are. o intensitate maxima dupa 3 - 5 rrunute. Dunga
l ichidul format in flictena. ·
ilbfi tardiva traduce O hipotonie capilara, deoarece aparitia sa se datoreste
Ir: conditii norrnale nu trebuie sa existe diferente mai mari de
2 g 0·,, fr tre cele doua probe. onrractiei capilare prin stimulare direct.a. · . . · .
riad\ se realizeaza o apasare mai mare, pe piele apare o linie rosre,
upa O perioada de latenta mai scurta (3 - 15. sec.) care se datore~te
c. lkle.miinar~.rtzisie.u.tllidl.Pilart
Eri11cipiu; ilatatiei capilare. . . _ _
Rezistenta peretelui capilar se apreciaza prin crearea condi\iilor de · Pcrsisienia acestei linii rosii poate fi de pana la jumatate de era. _
· Daca stimulul este mai intens §i suficient de des repetat, apare in
hipo- sa .i hiperpresiune asupra capilarelor.
decurs de 15 - 30 sec. un eritern difuz, dincolo de linia rosie, dawrita
t\ :este condi\ii se tea.lizeaza prin aplicarea de ventuze
(hipopresiune) sau a unei mah~ete pneumatice (hipeq,resiune).
_Rezistenta scazuUi a peretelu1 captlar este ev1dentiata pnn apari\ia
~nui mecanisrn de reflex axonic local.
,
. .
. La O intensirate si mai mare a stirnulului aplicat, reacpa
.
rn~,e
.

pete~!!lc,r. c~!a pierde din mtensitatea culorii, dar proiemina fa\a de_ regiunea
uanata din jur. Se creeaza astfel un edem local, o papula, care. se
P,:te~iile sunt pete hemoragice rruci care apar ca o consecin\a a
ruptunlqr peretelui capilar. nneazii prin iesirea din capilarele lez~te .~ un~i lichid cu o compoz1t'.,e.
semanatoare plasmei sanguine, In uneie situatu, fenomenul apare cl_11u1
Emba Rumpel - Leede ,
. S ~ creeaza o presiune crescuta prin aplicarea timp de 5 minute ~ ' . atingeri n§oare ale tegumentului ~i poarta numele de <lennografism
une, ma·:i~ere pneumatice. tllticaria factice).
P·-esiunea din man~ta va fi de aproximativ l O mm Hg ( de regula
sub valoarea presiunii arteriale maxime, sistolice).
s ! considera proba pozitiva (rezistenta scazura a peretelui capilar)
astfel: ' ·
II slab pozitiva Ia IO - 20 petesii
• poziriva la mai rnult de 20 petesii
• intens pozitiva la un nurnar mai mare de 80 petesii
Proba Gothlin
Se aplica o presiune crescuta tirnp de 5 minute cu ajutorul unei
mansetr pneumatice in doi tirnpi: ,
111,1 timp~'. I - presiunea in manseta este de 35 mm I1g. Se nurnars

petesiile tare apar pc o zona cu diarnetru de 6 cm (Ni)

 234 2J5

,- _ , . , • ,J obi:jnuit se considera valori

VI. FIZIOLOGVA RESPIRA'fIEI Este important de retmut rJI m mo,_ d ·" 'me de 2 - 3 ori fa\a
· . . . e a bat ca ordin e rnari
patologice acele va 1 on care s - . se face procentual depli~e::ic
Respiratia este un proces fiziologic complex, realizat in 4 etape, de abaterea standard sau daca expni:nare~ .
. ..1 iderate a fi fiziologice-
integrate ~i perfect coordonate printr-un fin rnecanism de reglare umorala l_imitele vanatu o,: cons . . '\,'L . di a rezultatele sli fie asemlinatoare
~i nervoasa. ·-• b. testul sa fie r~p.r.ruiu~Jl~l a _ic
1
Aceste etape sunt: . in conditii de efectuare 1dent1ca a pro~ or. . - d rulburari
- .-o,'.ifi . entru O anumita categone e . .'
II · ventilatia pulmonara care asigura vehicularea gazelor c. tesrul sa fie S.µ10,,,,.lQ..PI t· •· I . pozitive· fiind redus, efic1en\a m
respiratorii de la §i spre rnembrana alveolo-capilara, unde are deci numarul de rent ta .e ,a s - - , . e
. · d·~ ti I sli fie cat ma1 mar .
loc urmatoarea etapa. - cadrul d.iagnost1culu1 .1 er_en a - " i'nterpretarea tuturor testelor
.-- j semenea prec1zarea c., . .
llll hernatoza pulrnonara care presupune strabaterea de catre 02 ~i
. Se impune
- - te
· .,. af- .t"- in core- l a\1e . cu d a tele clinice «i ~ ca .numa1
a
respecfiv C02 membranei alveolo-capilare. funct1cinale trebmt.- acu a . - tru a fi capabilli sa susima un
_
Schirnbul realizat la acest nivel este guvernat de diferentele de explorarea i_zo~ata nu ,est~ ~:11~~;:~nt~a terapeutica. - .
presiune partiala a celor doua gaze respiratorii, de o parte ~i de alta a diagnoshc §l sa 1mp1ma a 8:11 _ . d I bo·rator se impune in cele ma1 multe
rnernbranei alveolo-capilare, deci • in aerul alveolar ~i in sangele Explorarea rad10log1ca ~1 . e a 1 ta cu explorarea funqionahl,
capilarelor pulmonare. · · - . de afec1iuni pulrnonare ~1 este ~ore a: , .
cazun - ~ . · ·ct· sticulm ·
'111 transportul 02 §i C02 realizat pe cale sanguina, prcsupune un sprijin valoros in stab1ltrca iagno . - .
vehicularea celor doua gaze respiratorii dupa cornbinarea lor
· labila cu molecula de Hb, de la nivel - alveolar pana la [esuturi _ lJ.&J)]ilI~FJJila.Jid
pentru 02 si invers pentru C02. · ipune actiunea coucordanta a
Desta§lll11Tea vent1lat1e1 presi .
ill respiratia tisulars · scopul procesului de respiratie este faza de
ekmentelor sistemului toraco-pulrnouar .
utilizare .a 01 §i de eliminare a C01 rezultat din metabolismul
tisular, Aceasta fazli constituie ratiunea de a exista a celorlalte m cutie toratica . d.
ill aparat respirator pr~priu-zis format . m:
trei faze.anterioare, care apar astfel ca rnecanisrne subordonate.
Explorarea functionala a respiratiei este o grupare de teste care pot; _ II cai respiratOrn
sa evalueze separat eficacitatea fiecareia din etapele procesului, cu !Iii pleura
posibilitatea de a putea face ~i o apreciere de ansarnblu asupra conlucrarii · . ~ pulmoni 1 aza- participarea fiecarei
diferitelor mecunisrne ale etapelor. Explorarea ac este1 etape_ eva , ue .. · ·n acela~i timp o 1·eru~
Utilitatea explonirilor functionale ale aparatului respirator, alaruri: compo~enie la vehicularea gaze1or esph1r_atoln~ ~1 I r_

., _ . lumelor de aer ve 1cu a e. .

de descrierea clinica este argumentata nu numai in stabilirea date despre manmea vo - - .. , iditii normale a aceste1 etape se
diagnosticului ci si in urmarirea in dinamica a bolnavului respirator, ' . lnformatii asupra desfa§ura~n m cor .
testele efectuate servind ca elernente .de referinta in eventualitatea uriei ·Qb1,in prin: .1 meca11ice ale sistemului toraco,
evolutii cu implicatii functionale. 1. Evalua.rea proprietat1 or
O explorare corecta poate rezolva dificile problerne de diagnostic, pulmonar; · . ·_ ti ·
diferential, scrvind in acelasi timp ca adjuvant in conduita terapeutica. 2 Masurarea volmnelor pulmo_nare ~~a ce: - . -
Pentru a-si atinge scopul, testele functionale trebuie sa -·

·
Detem1inarea debitelor vent1latom _i:naxlune~•n'ntesc testcle mai
3· •

, · - - • t cap1to se ...,. "" ·

indeplineasca o serie de conditii: Se irnpnne prec1zarea ca. m ace~ d t r t acele explorari a caror
a. testul sa fie standardizatrn tehnica §i ca valori de referinta . . j sw1t descnse mm
a" e a Ja . ,
frecvent folo~1te __ ~ . f· . T" ' laboratorul disciplme1 noastre. -
·
(teoretice). ectuare pracuca t;ste c1c1 a .n - . . .
Aceste valori numite ~i "valori normale" se obtin cu ajutorul . · 1mwlui.toLar.J2=Jmlma1wr
ecuatiilor de regresie elaborate pe baza datelor rezultate de la subiecti t'.a/J.«JI..ea.p.r.QJJLi.eWJi.lar.:. me.caru.ce...a1fL.£1.S. -
sanato~i corelate cu o serie de factori antropornetrici (lnaltime, sex, toracice in timpul inspirului -:i
suprafata corporals). A. modifican:a diametrelor
Valorile testelor cfectuate permit decelarea unei anomalii expirnlui . .
functionale prin compararea cu valorile teoretice. B. pneumografrn .. . _ . • J
C. aprecierea presimrn negnt1 ve mtrnp 1 t,ura c
 236
D. aprecierea recululuielastic oulmonur
E. masurarea rezistentei la flu~
A. Milliifil;ar:e.a_d.iao.lme].m::__ruti_ci.....J:Qr~ in timpul fazelor
ventilatici pulmonare se pune in evidenta prin:
II stabilirea rnodificarilor diarnetrelor toracice prin asezarea
suprafetei ~ palmare a rnainilor pe fata anterioara ~i
postenoara, apoi pe fetele laterale ale toracelui, in timp
ce subiectul executa cateva respiratii profunde.
III masurarea perimetrului toracic in inspir si in expir,
Masurarea se face cu un metru panglica, stabilindu-se
diferenta de lungime intre inspir si expir.
. N ~rm~!, intre perimetrul din timpuJ inspirului si eel din timpul
expirului exists o diferenta de 8-10 cm.
. . Diferenta se accentueaza la subiectii antrenati si diminua in
situatiile patologice (emfizem, etc.). , ·.
. ~:asurarea perimetrul':11 toracic superior (axilar) dii indicatii asupra
mobilits.tii coastelor superioare, iar eel de la nivelul apendicelui xifoid
asupra rnobilitatii diafragmului. . · P 1, P 2) utilizate pentru atasarea dispozitivului la nivelul cutiei toracice.
• masmarea perimebului hemitoracic, se face cu ajutorul
. unui metru panglica, de la linia medio-sternala panii la
cea a apofiz.elor spinoase.
~erimetrUJ h~mitotaceJui drept este mai mare fata de eel Stang
(normal :se admit diferente intre 0,5 - 2 cm). · .
. Diferentele pot creste (pana la 4 - i2 cm) in colectii pleurale sau
pot diminua in sirnfizele pleurale. · ·
E. Pneumozrafia - acest test ofera date despre:
• excursiile cutiei toracice in timpul celor doua faze ale
ventil_a~ei pulrnonare - inspirul si expirul, cu posibilitatea ·
stabilirii raportului de durata dintre ele:
Iii arnplitudinea miscarilor respiratorii; . ·
• frecventa rniscarilor respiratorii
III tipul respirator
.: ; !,;e inregistreaza cu aj~t~n:-1 unor dispozitiv_e numite pneurnografe
folosind fie traducton mecamci fie electromecanici
l2nemtlQgrufcls;_ sunt dispozitive mecanice sau mecano-elecrrice
careperrn1t inregisrrarea
ventilatiei putrnonare .
grafica a deplasarilor cutiei toracice (Lin tirnpul
, ;; in principiu, acestea sunt alcaruiu- dintr-un element traductor
mccamc sau electric .conectat prin interrnediu! unei transmisii aerice
237
,electrice la un sistem de inregistrare mecanic (de tipul tobijei inscriitoare
Marey) sau electric (de tipul inregiatratoarelor).
Dupa tipul elernentului traductor, se cunosc diverse tipuri de
pneumografe: Lehman, Marcy, Paul Bert, cu burduf, etc.
1 . eneun1QgI:a.fuLM.ar.e_;c
Este un dispozitiv cu transmisie rnecano-aerica la care traductorul
mecanic este format dintr-o capsula exploratoare <le tip Marcy inclusa
intr-o montura metalica ata~atii unei lame elastice de otel ~i articulara cu
, doua brate rigide de care se fixeaza o panglica pentru prinderea
dispozitivului pe torace.
Deplasarea in inspir a peretilor cutiei toracice este transmisa
membranei capsulei izolatoare crescand presiunea in sistemul de
'transrnisie ~i in tarnburul inscriitor determinand inscrierea unei linii
ascendente pe kirnograful inregisrrator.
2. Pneumograful Paul.Bert
Traductorul este reprezentat printr-un tub rnetalic · de forms
cilindrica inchis la capete prin doua membrane elastice de cauciuc subtire
(M1 , M2) prevazute cu crosete pentru fixarea panglicilor inextensibile
3 . £ne.un1Qgra.ful~ullllrd.uf
Dispozitivul explorator este reprezentat de un tub grofat
ccnfectionat din cauciuc special cu o lungime de 15 - 25 J. cm care este
fixat de torace prin benzi inextensibile pentn1 a imprirna traductorului
,eplasarile pere\ilor toracali.
Varia\iile negative de presiuni, create in i.nspir in pnetunografele
Paul Bert ~i eel cu burduf, sunt transmise prin intermediul unor tuburi de
cauciuc la tobita inscriitoare tip Marcy sub fonna unor curbe grafice
descendente.
Traseul grafic - numit pnewuograrna se prezint~ sub forma unur
scilatii ascendente sau descendente (Fig. Vl l).
In fonqie. de dispoziti,rul fofosit pentru 11uegisi.rare, panta
ascendenta a graficului re:prezinta inspiratia (a fost lolosit pneumograful
~ehman) ~i panta descendenta expiratia sau invers, cand penlru
• egistrare a fost folosit dispozitivul Marey. .
. lnspiratia, proces rapid, cµ durata de l secundii evidentiaza grafic o
iµlta mai apropiata de verticala, in contras!: ct.i expiratia, a carei duratii
.esie de 2 secunde -~i a carei inregistrare apare ca O panta mai lina - este
permisa astfel consti1tare:l ca ciclul respirator caredurea.za aproximativ 3
e,(:unde, are raportpl:
f' IiE=l/2
Se observa de asemenea ca expiratia se clesfa§oara in doua faze
{cesive, intre ca.re nu exista pauza:
 ~'ll costal superior
II la femei
Evidentierea tipurilor respiratorii s-a facut prin aplicarea
dispozitivului de inregistrare la diferite nivele ale custii
toracice.marcandu-se in care pozitie amplitudinea miscarilor respiratorii
s-a inregistrat maxim.
Amplitudinea miscarilor respiratorii depinde de forta de contractie
a musculaturii dar ~i de rnobilitatea articulatiilor costale. -
Urmarirea desfasurata a pneurnogramei ofera posibilitatea punerii .
in evidents a unor tipuri patologice · de respiratie (Ktismaul, Cheyne -
Stokes, Biot, etc.).

c. ~rminarea...pr.es.iunii.n~atm..i:ntrapleur:ak
Miscarile de expansiune ~i retractie ale toracelui sunt urrnate fide!
de carre expansiunea ~i retractarea pulmonilor, acestea in stare normala,
Fig. \11.1 Pneumograma · conditionandu-se reciproc intre ele.
Expansiunea ~i retractia toracelui se datoreste contractiei ~i
relaxarii muschilor respiratori produse sub actiunea impulselor primite
ii.fl prima reprezinta eliberarea energiei acumulate in componenta din centrii nervosi medulari, activitatea acestora fiind coordonata de catre
toracica a sisternului respirator (ligarnente, articulatii centrii nervosi bulbari, eel inspirator situat in formatiunea reticulata'
condrocostale ); anteriaora ~i eel expirator in formatiunea reticulata dorsala.
~ a dona reprezinta eliberarea energiei din . cornponenta Punerea in stare de excitatie a centrului inspirator ~! inhibarea
pulmonara (structurile pulrnonilor); acestuia se produce sub actiunea irnpulselor primite prin pri'eumogastrici
Deci, expiratia apare sub forma unei linii frante: si 'sunt determinate de catre excitarea mecanica a terminatiiior'1nervoase
· illl prima parte este: din pulmoni in timpul retractarii ~i expansiunii acestora (refldul_Hering
l!iil de durata mai scurta
~ Breuer). ·
, .. Expansiunea ~i retractia pulmonilor in functie de miscarile
ill! mai apropiata de verticala .
t?race!ui se datoresc fortei de retractie elastica a pulmonilor ~i pre.siJ.UJ.iJ
1JJ a doua parte:
neg~ intrap.l..imrale cunoscuta ~i sub numele de YidJlleural. .
Ill este rnai lenta "· Pe animalul anesteziat se ·demonstrea~ urmatoarele:
W se orizontalizeaza
• presiunea negativa intrapleurala;
Aspectul graficului traduce revenirea cutiei toracice in doi timpi: II rolul nervilor vagi in respiratie
ilill initial are Joe revenirea brusca a tuturor tesuturilor
II influentarea neuroumorala a reactiilor reflexe respiratorii;
elestice puse sub tensiune in rimpul expirului
tlilJ apoi continua dear retractarea plamanului care atrage
Masurar.e.a.presiuniLMgative intrapleumle ·
. dupa sine ~i cutia toracica. . Principiu: . .
Frecventa respiratiilor este de 15 - 18 cicluri/minut, , Se face cu ajutorul unui manometru .cu a.pa in U, unul din bratele
Se descriu trei tipuri respiratorii: · estuia fiind pus in legat:urli cu un tub de cauciuc la a carui extremitate
Wil abdominal , fixeaza un trocar. ·
ill! predomina la copii t: . I~troducerea trocarului printr-un spatiu intercostal (marginea
im caracterizat prin miscari ample ale peretilor rioara a coastei) in cavitatea pleurala produce denivelarea lichidului
abdominali ce antreneaza excursii ample ale'" anometru. .
diafragmului 1:·.Lichidul se urea in ramul pustin comunicare cu cavitatea pleuraJli,
iW costal inferior ,:ce ·demonstreaza ca presiunea in aceasta este mai midi decat cea
~ ia barbati ''sf~ca,deci negativa.
 240 241

U'marind variatiile nivelului liuhidului din manometru, se

constata ca presiuneanegativa:
/
• creste in inspir pana la 12 - 14 cm apa ~i I
• scade in expir pana la 7 - 8 cm apa;

D. Aprecierea reculului eiestic pulmonar

Si sternul toraco-pulmonar se cornporta ca un sistem elastic.
Forta motrice care antreneazli §i modificarea dimensiunilor
sistemului este reprezentata prin contractia muschilor inspiratori care are CV
ca unnare cresterea diametrelor cutiei toracice.
Datorita legaturilor de un tip special (alunecare fiira frecare §i
aderentr perfecta) dintre peretii toracici §i parenchimul pulmonar, este
posibil ~a cele doull componente ale sistemului toraco-pulmonar sa se
miste sinergic. 1
L esi pulmonui urmeaza peretii toracici in timpul inspirului
(crescar.du-si volumul §i scazand presiunea in interiorul sistemului de'
conductc) are torusi o reactie de impotrivire, dezvolta o fortaelastics care
. '
-- .--~-----...:.---. _..__
. __ ~J
tinde permanent sll readuca pulmonul la dimensiunea din poziti(
respiratorie de repaus (sfarsitul unui expir normal). .:
in patologia pulmonara, modificarea sistemelor elastice ~
repercursiuni asupra distensibilitatii pulmonare. · Fig. Vl.2 Curba volum - presiune statica
Studiul proprietatilor elastice ale pulmonului se bazeaza pe analiza
variatiei rtesiunii transpulmonare si a volumului pulmonar in conditii
statice (r~spiratie foarte lenta: flux < 0,2 1/s. . Complianta_p.ulmunatii statica IC SI)
Se determine pe panta expiratorie · a curbei P sTN in zona de
CurbJl volum - presiune statica (P sILY) iniaritate ( la 0,5 I dela nivelul CRF). .
~.e obpne_ inscriind pe coordonate rectangulare presiunea C sr este variatia de vol um pentru o variatie de o uni tat~ •.. a / sr
transpulmonara ~1 volurnul pulmonar in timpul unei inspiratii maxime (s~ niasurata in cm H20. , ·
pornes-e de la pozitia CRF panii la CPT) urmata -de o expiratie maxima , Rezultatul se exprirna la 1 cm HP ·1 sau ( 1 KPa ·1).
(K,Pa = 1 cm H20 x 0,098) si se raporteaza la o valoare de referinta
(sisterr, toraco-pulrnonar la pozitia Exp. Max.) (Fig.VI.2) . ,
Deterrninarea este relativ simplii de efectuat in serviciile de: care este in functie de valoarea CV. . '
explorari functionale de specialitate. ,. · Se considera patologice valorile < 75 % sau > 135 % din valoarea
Presiunea transpulmonara se masoar~ cu diferenta inrre presiunea' \de referinta. , ·
alveolnra ~i presiunea pleurala (presiunea pleurala se mascara cu sonda
esofag ,ana). ~1111L-P!Jl1rumara (Bayliss ~i Robertson, 1939) este
Volurnul pulmonar se mascara prin metoda spirografica, raportul dintre variatia presiunii transpulmonare (6 P) ~i variatia de
Pe curba obtinuta se pot determina : velum (t'i V) $i exprima variatia de presiune (in cm HP) necesara pentru
• complianta pulmonara statica .variatie de vo1um de 1 litru.
• elastanta pulrnonara ,. Uniratea de masura este cm H20/L
Ill presiunea inspiratorie maxima La adult, valoarea normala este in jur de 5 cm H20/l.
R coeficientul de retractie
I:'.l!di.1Jn~1Lins.p.i ratorie. rn ax i rn a (PI max) .
Este definite ca valoarea presiunii statice cand pulmonul se afla in
CPT.
 .242 ., .243

Sil exprima in cm H)} ~)lll KPa.

Valcarea sa scade odata cu vsrsta.
Sunt considerate patologice valorile mai mici de. 75 % sau mai
mari decat 135 % fata de valoarea de referinta,

Cru..fidmin.1,l.J.lu~.trn.ctie.
Se calculeaza prin raportul Plmax I CPT.
Se exprima in cm Hpx 1-1 CPT.
Sunt considerate patologice valorile mai mici fata · de valoarea de
referinta cu dublul abaterii standard.

C.illnpliaU1a.J2ulmuruu:a.dinami.r.i..(.fun.c.tii:mala)__(Cdill.)
Este variatia de velum (.:\ V) pentru o variatie de presiune (,:\ P) de
o unitate, .
Masurarea se face ii1 condijii de ventilatie spontana cu masurarea
,___ _
simultana a presiunii, volumului ~i a fluxului de aer. 2.0 GO 80 /00
P se masoaril intre cele doua momente in care fluxul de aer este Fig. VU Influenta frecventei ventilatorii asupra
egal cu zero. . compliantei dinamice
Valoarea se exprima in l x cm H20 ·1•
La subiectii norrnali valoarea este practic egala cu C ST> raportul
Csr IC din. fond mai mie de 1,15. F. S.tahilim1li.lcrullu.n1~ik.Yfilltilatm: ·
Travaliul ventilator este Jucrul mecanic pe care 11 dezvolta muschii
plicati in ventilatia pulmonara impou:1va rezistentei la flux ~i a
E M.afilirm~a.n;zist.entci.la.Jl11x zistentelor opuse de \esuturi elastice-ale s1St~mulu1 toraco-p~lmonac _
Rezistenta la flux (R ) este definita ca rezistenja opusa de caile La un subiect normal, lucrul rnecanic se efectueaza numai m
aerifere la trecerea curentului de aer. piratie, miscarea sistemului in expiratie fiind asigurata de energia
Valoarea (R ) se exprima in cm Hp x 1 -1 x s ·1 sau K.Pa x I ·1 x s ·1 urnulata in structurile elastice in timpul inspiratiei. . ...
~i este de fapt presiunea uecesara pentru a genera un flux de aer (V) de o Wp=PxV . · . • ,
unltate, · Relatia se aplica pentru aprecierea lucrului mecaruc pulmonar (nu
in principiu, determinarea rezistentei la flux inseamna sistemului in ansarnblu) ~i se poate calcula dupa bucla velum I
determinarea simultana a presiunii dinamice ~i a fluxului.
Pe curba velum - presiune, determinarea se calculeaza la valori de
debit la care relatia 6.P I AV este liniara (la V de 0,3 - 0,5 1 x, s -1 ) ~i la
velum pulmonar CRF. . Miis.utan:.(U!.Qi.JJJMw.[_/llll!Jµmate..s.talke.
fu situatiile in care exista o distributie neuniforms a aerului
ventilat in alveole datorita neuniformitatii proprietatilor mecanice ale i , De fapt, m1i~uratori anatomice ale capacitatii pulmonarein diferite
unitatilor functionale pulmonare, Cdin. scade pc: masura ce creste "tii respiratorii, au fost mult timp eel mai important test de explorare a .
frecventa ventilatiei. · .· . · . · :·. tiei pulmonare. . ·. .. · . ~ . ·
Aceasu compliantli dependents de frecventa apare in cazurile de .••. · · Faptul ca alterarea mecanismelor respiratorn p~oduc ~od1fican ale
scadere a C dte- cu peste 20 % din valoarea initiala (Fig.VU) for marimi, fac sa fie folosite ~i azi dar ca adjuvant in explorarea
Jtatiei pulmonare. (Fig.Vl.4) ·

a.' Yolunu~spir..ato.r.s.1.1r.c1l1.(:r~
> Reprezinta cantitatea de aer care patrunde si p~.rase~te apot
inonul intr-o respiratie de repaus sau volurnul de aer vehicular de
 /: ..... 1/·--..t-"·--
i -"~-•\,)·
244 · (\245)-.)
'·-;;::}().·
Cuprinde dcci, cantitatea de aer vehiculata in pulmon ciip<l
sistemul toraco-pulrnonar trece din pozitie inspiratorie de repaus ill
YOLUAIE l'ULI.IOlt!AtrE
pozitie inspirarorie maxima
STAT/CE
.
. . d. Vo!umul expirator de rezerv.A
.. cantitatea de aer scoasa din plaman in urma unui expir
Reprezinta
-. !
:1 fortat precedata
de un inspir 9i un expir de repaus sau cantitatea de aer
rvehiculata prin pulmon s;and sistemul toraco-pulrnonar trece din pozitia
'r
. ,.
/;,/µcib/r Y1/',1/;'
expiratorie de repaus in pozitie expiratorie maxima.
ij,/u111 liJ.!j11'r,1IIJI'
liereuni e. Yolurnul rezidual

.(!)
Reprezinta cantitatea de aer care ramane in pulmon la sfarsirul unei
::.· ;,;,,::.
r r
resp ira ti i for ta te .
.
. ..
.
.
.

wi + VER alcatuiesc capacitatea reziduala functionals CRF .

Y/lf
C,1p,c,!.,te ins;uirvlor,e CV+ VR = capacitatea pulrnonara totals
. . . . - ...... -- ---- .
__ tJ,lfld{~ m~lh'ir"~·

. . . . . - . - . . . . .. . . ~ Debiie:»:n ti la tori i
..........
_.,.,. ·>> :-:-:- .«: rt« Debitele ventilatorii sunt marimi conventionale care mascara
. . . . . . :_cv.: ·r:.:.
." cantitatea de aer vehiculata prin pulmoni in unitatea de timp .
C.PT · ..• • .
:-· ....
.--:-::-:·.-."[-.·.·VER
-:-~1.-:.--:-: - Acestea ajuta la aprecierea functiei de pomps de aer a sistemului
oraco-pulmonar in conditi! de repaus ~i de efort,
.".". :.·.\·cir/
.·.-.· ·.·. ·., -. . ":":
a. Yeotilatia de repaus (V rep.)
.·.·..
.. ·vtr·
.
·-: · · . YR·.
Se mai numeste debit ventilator de repaus .
Reprezinta cantitatea de aer ventilata intr-un minut in:
Fig. VI.4 Volumele si capaciunle pulmonare • conditii cvasibazale
- • repaus fizic
• temperatura amblanta 18 - 20 °C , , ·.
pulrnor cand acesta trece de la po~itia inspiratorie de repaus la pozirii · • pe nernancate · ·
exprrarorie de repaus. : Se calculeaza prin produsul dintre volumul curent de aer
· '!aloarea este de aproximativ 500 ml. (d~tenninat cu ajutorul spirometrului sau spirografului) ~i frecventa
V~ntilatorie ( calculata pe spirograma prin inregistrarea continua a YRC
li. Y.!ili.uniruJllliltor de rezerva MR) "i putin 5 minute),
. Este volumul de aer care patrunde in pulmon in urma- unei
resp1ra,_u profunde precedata de O inspiratie de repaus, sau cantitatea d.· Vrep. = VRC x f
aer vet 1ctilata in pulm_on c~d s!stemul toraco-pulmonar trece din pozi1i
mspiratone de repaus ill poziue insptratorie maxima. · . . Valoarea astfel obtinuta (valoarea reala )se corecteaza BTPS (vezi
\'aloarea sa este de aproximativ 1 500 ml aer. leterminarea volumelor respiratorii) ~i se exprima in l/min sau procente
.r. valoarea teoretica. .
r: C..a.p.am1fil.ea.ins.pini~ . Valorile teoretice se obtin dupa formule cum ar fi formula Baldwin
· Este forrnata din: ·,ounrand: ·
l!I VRC m pentrubarbati: 3,6i x m2 supraf. corporals
!Ji VIR.
 /

246• · 247

Ill pentru fernei: 3j J x m2 su;raf corporala ·.

b, fx.R~a.fu.t:tata

fi
Se obtine candsubiectui executg o expiratie fortata
Mai poate denumita ~i CV forµta (CVf).
, z, ~
' maxun .

. e.

T
•

I-
I
•

I
• l
•'
I.
.

•
I

TSX · c,pr
m ........

\ lj
Fig. Vl.6 Curba flux - velum

I
\. ,i:,_ r Irnportanta determinarii debitelor maxirne apare evidents daca se
:, 1 ine cont de faptul cli la volume pulmonare mici (< 50 % din CV) sunt
'ndependente de efortul ventilator, marimea lor fiind determinata de
culul elastic pulmonar §i de rezistenja din caile aeriene distale i ofers
ate asupra existentei unui sindrom obstructiv, inainte ca alti parametri
~ entilatori (VEMS de exernplu) sli fie modificati.

Fig.VI.5 d. Yrntilatia.maxirn~ (Ymax}

CalculareaVEMS din curbs CV expirar
Reprezinta valoarea pana la care poate creste ventilatia/minut,
d subiectul ventileaza cat poate de rapid §i de profund.
Pentru calcularea VEMS c b • . La adult normal, se realizeaza la frecventa de 78 - 80 cicli/minut §i
procedea.7,a astfel: pc ur a de inregistrare a CV se
velum curent aproximativ 35 % din CV, dar nu se determina niciodata
Se coboara o perpendiculara din 1 . ' · masurarea timp de un minut.
secunda ~i se noteaza I ,· d . . . .Punctu care marcheazs prims' Deterrninarea se face in timp de JO - 15 sec apoi se extrapoleaza
· ocu e mtersectie a acesteia b d. · ..,
fortat (dist:anta E' - S) Val . . - . . ·• cu cur a e expir ntru I minut (determinarea directa). .
VEMS. . oarea gas1ta. reprezmta valoarea absoluta !l
La pacientii cu disfunctii ventilatorii testul se face cu dificultate,
ceea~ se ml'isoara indirect, din valoarea VEMS.
.
·

c. - C!.u:ha.ll~lum._(_Yiy) . . Vmax indir, = VEMS x 30 (determinare indirects)

Masoara debitele insta11tanee maxim di .. .
maxime ~i fortate sau a unei inspfratii maximee ~i ~~;~:ml unor expiratii Valorile obtinute atat direct cat §i indirect se raporteaza la o
Valorile ob!mute prin rnasurarea fl · , · e. . .: · are standard.
;;i a vo lurnului cit' aer (prin t d .uxu 1 ui \.PCTn. pn. eumotahografie) Pentru deterrninarea indirecta valoarea standard se calculeaza
·· • me o a sp1ro · fi ") · -
sistern de coordonate rectangut .' (F.. gra ICfl, sunt inscrise inrr-un ultind Cv x 24 iar pcntru determinarea direct1!,, dupa formulele
, c; are x-y 1g.VI.6) _ .
dwiu:· . .
 ) •)

:1:49
248
1n cazul spirometrelot cu apa (Fig. VI.7 a.b) interiorul clopotului
\imnnidi cu exteriorul printr-un tub in care pacientul trimite aerul
-~ pentru femei: 71,3 - (0,474 x varsta in ani ) x m2 ~xpirat. Aerni_ expirat determina o ridicare a clopotului iar valoarea sa
suprafata corporals poale fi indicate pe o scala etalonatji a aparatului. ·
. Iii pentru barbati: 86,5. - (0,522 x . varsta fa ani) x ni . Spirornetrele uscate (Fig. Vl.7c) funqion~aza cu .un sac. de aer
. suprafata corporals · disrensibil (burduf) in care se colecteaza aerul expirat de catre pac1ent. .
\ ~lorile medii sunt cuprinse intre 75 - 170 I/min. Sacul este in legaturl'i cu o tija metalica gradata care se va misca
.. . S:- c(:nsidera patologice valorile mai mici de 20 % din valoarea de tidata CU distensia .cului §i va indica volumul de aer ruobilizat.
referinta . ~~ . se ~ntfilnesc. la toate tipurile de disfunctii ventilatorii Sltirng.rafo, · · · · .
(o~~tru'.'.~~a, rest:ncnva., mixta); ~tilita~e~ testului apare pentru aprecierea E~te o m,:tod.5 de evalua:re mai precisa a volumelor de aer ale CV.
pos1b~I~ ·~~1lor de adaptare .la exercitiul muscular :si ca indicator al Este o metoda in circuit inchis, care foloseste dispozitive numite
capactti.tn de munca, . ' · spirografe, de tipuri §i constructie ~ariate. . . . .
Un spirograf (indiferent de tip) se compune din (Fig. Vl.8):
D.P..tenninarea volumelorpulmonare
. , F entru .det~rminarea . Cv ~i a. componentelor sale se folosesc
spiroml\~rel~ 1,11 spirografele tar pentru evaluarea CRF §i VR se urilizeaza
rnetode indireete
·1-.!C • cu gaze greu solubile
· care sa nu strabata
• . . m em
· nb ran.a
.
a1 veo l o -capi w.11.
~li~poziti':11 folosit este spirometrul si/sau spirograful .
Spirometna este o metoda volumetrica, orientativa de explorare a
volumelor pulmonare. · ·
})iru;ipiu:
_ Se mAsoarii 3:1~plitudinea excursiei unui clopot, cletermirulta de ·C
volumnl de gaz nto?il1zat de miscarea ventilatorie a pacientului.
Se cunosc sptrometre cu a_pii §i spirometre uscate (Fig. Vl. 7).

\ ! . f~
I

Fig. VI.8 . Reprezentare scbematica a unui spirograf

Iv Icgmda:. . .
C - clopot; . , _· ·
.Fifi. VI.7. Diverse modele de spirometre V - supape montate in circuit, pentru dirijarea aemlui intr-u11
a ~1b - spirometre cu apa; c - spirometru uscat singur sens;
Cg - contragreutate; C -_clopot; S - scad. gradata; Sc - scripete; G - cont:ragreutate
t - tub
:,
de .leg.!iturli; P -.. ptesi'i bucala; B - burduf
.· . ''. '.
V - valvli ·' . .·.
. S .; scripeh~
 -f. , .

250
. 251 ·
Ii spirornetru
Ill dirijare la sens unic a curentului de aer in circuitu] sau .
ii sistem de absorbtie a C02•
·'"""'
I.i::hnic.a.1kJ:J.lcru:
Se pune subiectu] in legat:ura cu spirograful prin intennediul unei
prese bucale, · ·
Se aplica o pensa nazala, ·
Se executa misicari inspiratorii ~i expiratorii de: repaus.
Se efectueaza un inspir profund urmat de un expir fortat.
Se efecrueaza un inspir profund (precedat de cateva respiratn de
repaus) urrnat de apnee ~i de un expir maxim ~i rapid.
E.x,prirnarea rezultatel.or;_
Determinarea CV se face de mai multe ori, luandu-se in
considerarie valoarea cea mai mare.

fortat,
Pacientul executa inspir ~i expir de repaus, inspir profund, expir
.,
Se masoarl! excursiile penitei pe spirograma ~i cunoscand
corespondentul in litri aer a unei deplasari a penitei inscriitore de l cm ,
se poate calcula valoarea acestui parametru (Fig. VI.9).
Valorile astfel obtinute se nurnesc valori reale sau actuale .
. Aceste valori se corecteaza BTPS ~i se raporteaza la CV teoretica,
care se gaseste calculata in tabele speciale in functie de viirsta, talie,
greutate sau suprafata corporals.
·'•t
Pentru calcularea valorii teoretice la copii se poate folosi formula
Cara:

CV= K (2,5 Sc)

in care:
Y..aloM.eaY.._ Yars.ta
0,4 5 ani
0,5 6 ani
0,6 7 ani
0,67 8 ani
0,82 JO ani
0,9 12 ani
0,96 15 ani
0,99 20 ani
Sc= suprafata corpora la

Mai frccvent in serviciu I de explorari functionale se foloseste Fig. VI.9 1nregistrarea grafica a volumelor CV.
pentru calcularea CV leoret.ice la adult formula CECO ( comunitates Lteg.e.n.da.:.
europeans a carbunelui ~i otelului). A - schema; B - spirograma .
a - expiratie urmata de o inspiratie maxima;
 253
252
Tabel nr. Vl.2
b . in.spir~Jie. maxima urmata de o expiratie maxima Factorul de corec\ie BTPS
. c - inspiratie maxima (VIR) - respirarie obis 'tl" - expiratie
maxima (VER) ; snu: a I Ternperatura Factor de Tempc~aerului
aerului ins irnt 0c_+_co_r_e_c,_i_e
__ -+-in___,s._ir_a_t_0..;;.c. ..j

·--- 20 1.051 29
·. ' T3 x fv x 0,8 (pentru femei) 1.096 21 1.045 30
unde: 1.091 22 1.039 31
.T .:= talia .. ,1---=-1.:.:..085 23 1.032 32
fv = ,factor de varstli (Tabel nr. VI. I ) .. 1.08_0__ . 24 l.026 33
~ l.07~ . -25-- 1.020 34
1.068 . ·--"2-=-6 1----"1;..:.o-=-14.'--'---+--....-:.3::..:5'--
__ 1
. f. Tabel nr. VI. l 1.06-3-- -- 27 1.007 36
,µ..-~:.::..::.::------!~ ·---·-·--1~,.-------11~--'---=- ·-----1
V<clo{1le teoretice ale unor pararnetri ventilatori (Formule CECO) 1.057 28 1.000 37
' pentru barbati •

cvrr3 CPTn'3 100 x

---- __
.....
K
de cauciuc). ,
Varsta VR.fl'3 YEMS La sfarsit, in sac se afla un amestec de gaz inert ~i aer rezidual.
VR/CPT Tl Se stabilestc procentajul de gaz inert in amestec .
Se calculeaza astfel volumul de aer rezidual.
18-19 0,990 0,240 _1230 19 5 ·0 81-2_, 24 6
20-29 __ 1_025 0 275 1 300 21 0 0 818 240 lliJs:1mimu:s<a..dcl;1itelc>r ventilatorii maxime
30-34 .l 020 0 300 l 300 22 5 0 795 23 4 Pentru obtinerea expirogramei, se foloseste frecvent un dispozitiv
35-39 .1QIO 0 310 l 320 23 5 0 778 23 0 special (Eutest) , dar dete:rrninarea 'se' poate face ~i cu ajutorul
_40-44 11,000 0 320 1 320 24 3 0757- 22,7 spirografelor.
45-49 0 990 0 330 1 320 25 0 0 737 22 3 Principi u;
Daca arborele bronsic este perrneabil, un subiect normal este
50-54 J-0'910 0 350 l 320 26 5 0 713 22 0
yapabil sa elirnine iptr-un expir fortat care urrneaza unui inspir profund
_2~59 i.o 950 0 370 1 320 28 0 0 684 21,6
a,proape intregul volum de aer al CV (aproximativ 85 %).
60-64 l O 930 0 390 I 320 29 5 0@._ 2Ii0
65-69 :o910 20 6 · TuhnicaJ.k.lucru:
lndiferent care dispozitiv de inregist1ai·e se utilizeaza, tehnica de
70-74 ,___ 20 nregistrare dimane aceeasi: dupa cateva inspiratii de .rcpaus, pacientul
~xecuta un inspir fortat, urmat de o scurtaperioada de apnee (necesara
Factorul de corectie BTPS (b d -. . · ¢re~terii teusiunii ill mu~chii respiratori) ~i 'de expulzia rapida a aerului
(Tabel ar, V1 2) unifor . ._, . o .Y temperature, pressure saturated)
. . . m1~eaza val on le CV la temperatura d 3 7 oc inspirat, printr-o expiratie rapida, fortata, profunda.
presume de 760 mm Hg ~1 saturatie -1 ~ · e ,
raport~e la conditiile aerului alveola:. vapont de apa de I 00 %, deci o C.alrnl~1..Y£.MB.._p_~~.xpiru.grama
.. . Se obtine un grafic de forma indicata in fig.Vl.5 , care se
ncadreaz.a [ntr-un sistern de coordonate i11 care pe ordonata sLU1t cotati
· . · . Derenninarea volumuluuezidual litri de aer, iar pe abscisa tirnpul in secunde .
tnmaprn: ' . Excursia sistemului de inregistrare corespun:z.litoare vehicularii
.'.:~e mascara dupa metoda Iui Grehan~. nui litru de aer este etalonata pentru fiecare aparat de inregistrare iar
}~hmca de lucm; sec. se calculeaza functie de viteza cu care dispozitivul nntreneaza
. . Dupa O expiratie fortata se inhalea ~. · 5 6. - ·· · . ,artia pc care se face inregistrarea (de exernplu la viteza de rularea a
(hidrogen sau heliu) cu vol um . zaflpr:n - . res~1ratu un gaz inert
cunoscut a at mtr-un spirometru (sau sac,' ai'tiei de 30 mm/sec., 3 cm (30 mm) indica timpul de. 1 secunda.
 2,54- '255

Modificari ale morfologiei expirogramei (artefacte) se intalnesc in

cazul unei insuficiente colaborari cu pacientul §i a unor greseli in tehnica
c.v C:1r de inregistrare.
¥ M.r.
Valorile VEMS obtinute prin tehnica descrisa se raporteaza la CV;
La adult valorile VEMS sunt.in medie 3 500 ml (cu variatii intre
1 600 - 5 400 ml).
, Raportul YE1Yis_· este cunoscutsub numele indice de
CV
VIR
permeabilitate.bronsica (IPB).
El ofera indicatii asupra permeabilitatii bronsice (Tiffeneau),
in conditii oormale la adult indicele variaza intre 70 - 85 %
(81,6±6,6 %)

Tabel nr. Vl.3

J:Otrurl/mn

iratorie
Restrictive Mixtli
VER
.. CV
VEMS N
o!:nm/m,n.

l&lmu.inarea debitului respirator.Jruwm

Se masoara volumul de aer expirat prin trecerea acestuia direct
printr-un contor de gaze sau dupa recoltarea intr-un sac Douglas.
Fig. VJ.10 Spircgrama
Sacul Douglas este un recipient de panz..a cauciucata prevazut c I
doua curele de fixare pe spatele pacientului §i un sistem de racordare h
pacient. Sistemul de racordare contine o piesa bucala cu valva dubl .i
Originea' axelor este considerata la intersectarea celor 2 axe care
· (inspiratoare ~i expiratoare) conectata la un robinet cu doua clii (Fij.
tree prin puncrul care marcheaza inceputul expirului (punctul A).
VJ.II).
Din punctul de r= abscisa care indica 1 secunda (s') se duce o
perpendiculara care Va. intalni · · curba · expiratiei in punctu I B.
Corespunzator acestuia, pe ordonata se afla punctul V. . .
Distanta pe ordonata intre punctul A ~i V reprezinta VEMS-ul. G
O perpendiculara din punctul eel mai decliv al curbei de expir, ·
dusa pe ordonata forrneaza punctul V'. . .
Distanta AV' reprezinta CV.
Discutii;
Se executa eel putiri 4 probe Iuandu-se in .vrnsideratie valoarca cea
rnai mare.
Curba expiratorie trebuie sa fie continua, fara intreruperi, ultima
portiune fiind lent descendentli (portiune independenta de efort).
In prims secunda expulzeaza 80-85 % din CV, in a doua secunda
peste 87 % iar la sffirsirul celei de a treia secunda aproximativ 97 % din
capacitarea vitala.
Fig. VJ.11 Schema sacului Douglas
L.egi:ndi.i.:.
J - recipient din pil.nza cauciucata 4,5 - valve inspir si expir '
 257
256
Piesa bncala prezinta un dispozitiv din valvu1e care permit m1mai
2 - robinet cu doua cai 6 • tub cauciucat
introducerea aerului expirat. ·
3 • piesa bucala . · Recoltarea aerului in sac se face 1ntr-un interval de ump

Proba se executa timp de 15 . · ' cronometrat.

respratiei maxirne. secunde, cu frecventa ~i amplitudine a Con\inutul sacului se trece printr-un gazometru pentru masurnrea
cantitlitii de aer expirat.
· Et.a.p.~ililr gazoase a!veo!o-ca ·1 ·· fun.ci
p.i.l.l:
Compozitia aerului expirat se detennina prin trecerea aerului
La nivelul barierei alveolo ca ·1 Pl are. · expirat astfel recoltat (V) printr-un sistem format din doull biurete:
constituientii aerului alveole .: . - - pt ar~ are_ Joe schimbul gazos intre
r ;,t at sangelui capilar E Se trece ini\ial aerul prin prima biuretli care contine KOH
. Guvernat de presiunea partiala a . . .. . si care ca :retine C02• Prin readucerea aerului inapoi in
de alta a membranei alveolo-ca ·1 gazelor respiratorn de o parte si
vasul initial se constata · cu cat a scazut cantitatea sa ,
influentat in egala masura d pt are, .:ransferul de 01 §i C02 estc
difuzibilitate al gazelor. e coeficienrul de solubilitate §i ·de ac,easta reprezentand cantitatea de C02 existent! in aeru\
alveolar;
. Demonstratia existentei transferului ' , . 11111 Se trece apoi din nou continutul de aer rllrnas (V 1) prin a
capil.ir spre alveola §i a o di al g3:os, a C02 din segmentul
d . . m veola spre sangele ca ·1 ~ . doua biuretli cae contiue pirogalol si care va retine 02•
w _
2
ozarea _gazelor respiratorii in cele 3 . . pt ar se race pnn Readus in vasul initial se masoara cantitatea de aer
procr.s ~t anume: compartunente mteresate in acest
ra:masa (V1).
' • aerul atmosferic· Dif erenta dinf.re V 1 §i V2 (V1 - V 2) reprezinta cantitatea de 02
·'. • aerul.alveolar ~i' din aerul expulzat.
:!, 111 segmentul capilar . :
d eoarece
:. presiu ni·1 e partiale
· ale gazelor sunt functie de concentrati l
' ' ~~
. Tabel nr. VI.4
Concentratia gazelor
. • • resp·tra t om.. •m aerul · expirat,
. alveolar Ventila\ia alveolara reprezinta produsul dintre frecvenla
~t in sangele capilar respiratorie si c,U1titatea de aer care patrunde in alveole la fiecare
. respiratie.
Cantitatea de. aer care patrunde in alveole cu fiecare
.
ATM EXP ALV T ART VEN respirarie se

=it=l-=-
..

=rt ~i :;--
•\ 158 116 103 afla facand diferenta dintre VRC (aerul care plitrunde in plaman 1.n timpul
1?, 03 28
- - 40 respiratiei) si aerul care rarnane pe caile respiratorii in asa - nurnitul
-
·!
p.
596
5
569
47
573
47
573 __2U_
__47_ __;_ __ 4::..:__
7 ~
spatiu mort anatomic.
a. YJs.L se determina cu ajutorul spirografelor sau spirornetrelor.
- b. Cap.adta~spatiul..ui mort .auatomiL.-se determinli folosind
: Determinarea presiunii partiale se face dupa regula: ecua\ia Bohr:

iPp = 100 volume

concenrratia gaz · .. · · .. 760-47
............................. x
'in care:
in car!: . · VE"' volumul expirat
.. . 47 = conc~ntratia raportului de a a di :. . VA= vo\umul alveolar
,1111 vrloarea presiunii atmosferice: p ill aerul expirat, care se scade Vi~= volurnul din spa1iu1 mort anatomic
,
Exemplu:
D.etIT111i11.arn1...cm11JH.1.zi.fieD11:nillli..expim1. Dadi folosim drept referinta C02:
C02E xv E '" C02A ;cV A+ C02M x Vu
i~r~a se face cu ajutorul unui sac Douglas . dar:
 258

v A --v Jn sange 02 se gase~te sub doua forme:

- · E -~ "\,' M d. eel. se poate scrie:
Ii dizolvat
co,E x Vt= co.,· (VE~ · · VM). +co·ZM »v '• M
de unde: • subformli de Hb02
Proportia eel or doua forme este functie de P 02 la care este supus
. . . : . . __ ;... · .. ~.,..~ ·---- ·-- sangele.
lntre cantitatea de 02 dizolvatsi P02 exista o relatie liniara (tabel
{C021, - C02M)
Vl.5).
, Deoarece
nl · CC\. . din spatiul mort· ·. (dee'1 dirn ca1
-·1 e respiratorii)
. . .. la Tabel nr. VI.5
.ncep~1 J • expiratiei este ca :,;i in aerula tmosferic - 0 03 o1 fr ,·. '
ccuana devine: ' . IO sau acjta O '
(C02A - C02rJ x VE
~,
'M

C02 din aerul ,alveolar se poate determina prin metodele amintite:

C02A = 5,6 % .
Fixarea maxima in 02 a hemoglobinei se face in propor\ie de 1,34
CO,F=4 %
ml 02 la 1 g Hb, gradul de fixare dar si de desfacere a 02 de pe pigmenrul
VE=500ml
respirator fond functie de mai multi factori (pH , temperatura, presiune:
deci:
(0,056 • 0,04) x 500 partiala a 01)-
= 145 ml
Saturatia sangelui in oxigenfoseamna raportarea continutului in 02
sangelui la capacitatea maxima de fixare, tinandu-se cont de cantitatea
OJ)56
hemoglobina existenta In sange.
Se poate aprecia, folosind aceasta notiune, capacitatea functionals
__ Constatarea este ca din volumul curent de 500 ml J 45 ml - •
pe caile resptratoru, restul de 355 patrunzand • 1 , J raman a plamanului:
respiratie. ID a veo e la fiecare ii intr-o insuficienta respiratorie organismul reactioneaza printr-o
Ventilatia alveolara /minut = 16 x 355 = 5480 1/ .· E poliglobulie compensatorie deci o cantitate mai mare de Hb
re · t- d • · · · m rmnut •a care, chiar daca nu se satureaza cornplet cu 02, reuseste sr
a:rr;;;~1:,:,:::d~1;~ 1 <lhntrle lfrecfiventa resp_ira~orie/minut ~i cantitate~ de mentina la valori aproape normale volumele de 02 % .
!" · .. a veo e a 1ecare respirape.
Discutii; M_elQ.dl;l..d~JiQz..ars:_a..Qi..in . s.lin.gi;:.
. t_!n. conditiile rnentinerii constante a capacitatii spatiului mort 11 metode subiective
. I" 11 m
vana . . . sensul. cresterii
. . •· . • a fr · · respiratorii
. ecventei . · in detrimentul • 11 metode.obiective
amp 1t11d1m! res_p1rat11 lor vom determine ventilarea de spatiu rt , . . a. ~Sllhi~iv..a
putm a spatiului alveolar. . . mo ~t mat Consta in aprecierea gradului de cianoza.
Cianoza se traduce prin coloratia violacee in special a
DE.Z:C"'RMlH.t!REL1S:QNC.EHIRATIELCfl2_SLQ11.2Il:ISA.Nr.rE extremitatilor. regiuni unde plexurile capilare subpapilare sunt mai
abundente.
Ikmrmin.areH.llfil:rntratiei.Q2Jn_san;ge · .. Cianoza astfel apreciata este subiectiva deoarece intervin o serie ce

nevoi1::~:~1 f~s~~Ji~~e~i=tat
, .
0ain c:, ma~ura functia pulm~nara
ea z se 1ace segmentul artenal. 111
satisface factori CL!m ar fi:
a'a
Ill coloraiia specifica tegumentelor
. . Concentratia gazelor In segmentul venos sau chiar in eel Ill gradul de anemie
amestecat din partea dreapta a inirnii depinde de: Ill etc.
11 intensitatea proceselor rnetabolice Ea este sesizatli la o sat1m11ir.: a Hb. de 85 % iar uneori abia la
fl debitul circulator %.
IL l)Q.UU:QU..Q,
 260

l!'i.l anterior in y, superioara a sternului, -, . , '

b. M.elilde.~'>'. e . . iunea intersrapular1i corespunzatoan,,
At1 la baza folosirea unui principiu chimic sau fizic. l.!il iar postenor m regi , -
M ii fgrecvent utilizatli este metoda oximetrica, orimelor patn_1 vertebre dorsale. fl . " datoreste
' · aracter de su u ~1 se ~-
Qx.i.mtiria_este metoda care permite inregistrarea fotoelectrica Este Lill zgorno! putenuc, cu cs .
continua a gradului de saturatie in 02 a sangelui capilar. trecerii aerului prin orificiul Ingu~tat al glote1.
Metoda se bazeaza pe proprietatea: 9nceteaza sa se mat produca:
al ·
. l .
b laringe la anima e s1
~ dupa sect10narea tr ieei su = , ·
1 v •
!fi hernoglobinei de a absorbi in grade diferite radiatiile care dau
culoai ea rosie in functie de saturarea in 02 §i ~ dupa trahectomie larga la om .
Ill cea a adiatiilor infrarosii sau care dau culoarea verde de a fi absorbite
2. Murmurn~t .l ulab ~ulce aspirativ ~i se percepe pe teats aria
in moil egal de hemoglobina si oxihernoglobina. Este un zgomo s a , '
Ca oacitatea de absorbtie a hemoglobinei pentru culoarea rosu este pulrponara. . . 1 . si numai la incephtul expirului, la
de cateva ori mai mare decat a oxihemoglobinei, dar nu depinde numai
de gradu. de saturare in oxigen , ci si de grosimea stratului de sange,
pu , . . . .
S e , ·cepe In timpu 1 mspiru
sfarsitul ultimului exp1r ~~ru ir
Il l • • •
l ti. d ex ulzat cu viteza mat mica.
.

dirtextrernitatea ingusta a bron~iolelor,

respectiv a vaselor. Se datoreste trecern a:e~ m. hil l . Reisseissen in conductul
Pu' erea de absorbtie a hemoglobinei ~i oxihemoglobinei fiind produsa sub actiunea toracica a muse t or ui
egala pentru radiatiile infrarosii si ale culorii verde se modifica numai in
alveolar. . ~ - . duca dupa sectionarea vegilor, ca urmare a
functie d. grosimea stratului de sange, . inceteaza sa se rna1 ~ro . . de asemenea dupti atropiniwre.
Da priti'i acestor fapte urmarirea concornitenta a absorbtiei paraliziei mu§chilor lm Rewseissen §1 . ,
spectrale 'in rosu si in verde permite corectia modificarii gradului de
absorbtie din rosu produsa in functie de grosirnea stratului de siinge (prin Practic se va asculta cu urechea a~ezata pe suprafata toracelui ~i cu
fenornene capilaro-rnotorii) si deci stabilirea continua a gradului de fonendoscopul:. . . ~- artea superioara a sterm~lui :ii_
saturatie ,, hemoglobinei in 02. a. zgrun®!1.Jan~~ m·tersc:pulara corespunzatoare pmnelm
Metoda oxirnetrica la om se practica la nivelul pavilionului urechii dorsal m regrnnea ..
,;i se consta in: patru vertebre dorsale; ·1. ' ar" cautfmdu-se sa se
Ill nroiectarea unui fascicol luminos pe acesta;
_ ... ,.1 - lar pe toata ana pu mon, "• .
b. llllll'1:lJJ.lllU~~i.carile de intensitate ale acestuia in functte de
II captarea radiatiilor care ii strabat cu ajutorul unui cuplu de stab1leasca mod . . . . . ·oducerea sa in raport cu
celulc fotoelectrice prevazute cu filtre speciale diferitele regiuni ale ane1 torac1ce §1 pr ~ ' ,
!Ill ransmiterea si inregistrarea variatiilor de curent (produse de fazele respiratorii. . . , · a e torace O bucata de tifon
celulele fotoelectrice) cu galvanometre prevazute cu sisterne Pentru ascultarea cu urechea se a§eaz p. . . d rnatase
inregistratoare. . nu se aplica mechea sau fonendoscopul pe lenJene e . .
Cir cuitele celulelor fotoelectrice din sisternele oximetrice ' £.atologis;: . . ~ de la. locul de producere in
(oximetre) care capteaza radiatiile din zona culorii rosu si cea infrarosii zgomotul laringo-traheal se plropaga tu.l . _pulmonar (pneumonie,
fiind concentrate in asa fe! incat deflexiunile produse sli fie de sens · ·1 d · ndensare a e tesu m "n
regrnm e e co . •· , . e ·te cunoscut sub nurnele de s.w.ill
contrar. bronhopneumonie ), cazun m care s , .
Pe zurba inscrisa se obtine astfel direct saturarea hernoglobinei in mh.aL . , . ·rica caraceterele in procesele inflan1aforii
munnurul vez1cular.1~t rnod1 I . , bolit in procesele pleurale.
alveolare ~i este ma1 slab perceput sau a

FENOMENE ASCllLL1TQRILElJLMD1/A.RE IESJ'E.I)lLBEQBLSl EA RtrµCOD1:ti11MICB

In tirnpul rniscarilor respiratorii, la subiectii norrnali, se percep pe .
, l ,la ,.fort(ergospirometnce)
a. Is:fili: .e..~ • . ~ .. - ·
da tare a . respiratiei la so 1 ic1tar1
suprafata toracelui, prin aplicarea directa a urechii pe acesta sau cu Pot aprecia capaG1tatea .de:, a_ f p ionale nedecelabile in repaus.
ajutorul fonendoscopului, doua zgomote cunoscute sub nurnele de suplimentare i;;i eventualele mod1fican unct. t rul unor dispozitive cum
zgornot laringo-traheal si murmur vezicular. Probele de efort pot fi efectuate cu aJu o
1 . ZgomotuUaringo_:tr.ahe_al
Se percepe:
 262

!liil. scarita 263

16 ciclo{:igometml
. Iii] covorul rulant · • greutrnai rnare de lOOW/sec.)
1
m tunpul efortnlui subi tu! . ·. . I WI sec. = 6, 116 Kgm/min
~ f ' cc trece prm tr · f Aprecierea unei insuficiente pulmonare se poate face functie de
. 117..a de adaptare ( · . . et aze succesive:
fe reaJ1zeaza progresiv §i d a c1rc~Jat1e1, resp:iratiei). saturatia de 02 (Sa02) astfel:
m acesr stadiu apare dat · .~reaza 3 - 4 minute.
rnecan1sm de anaerobioza careo~: fi~el.Oh2u ddat~rita energiei furnizate . "rabel VI.6
/ff _,, . ' • Jc J ata dupiii • . . prm
rnza de echilibru f . . . mcetarea efor1l.1Ju ·
- . Apare daca nu sunt u11:11onal (steady state) . . r. Gradulde Sa02 Gradul
o, gan1smului ~i in care Se "I d!fa~rte capacita}ile ada •-t· efort insuficientei
,....~r~,-1- .._,.; ·~ t;,-;. ucreaza la par<>=etr· . . pta rve ale pulrnonare
'-<llu,~ .....~ . -u .' constai1ti. ·
U consumul de O i . . . . mare redusa usoara
proport;on l . i ~. eltmrnarea de CO rnoderat red us a. med.ie
II ventilatia_
'P a cu mtensitat
c
· 2 . sunt
_UfiO[ red us a severs
· I' orespunde · ea, metabolismuJu
. . _ . 1·
·
ga.zoase. necesitatilor scl1imburilor
Important de rnentionat este faptul cii aprecierea corecta a gradului
ml debitul cardiac rlimii- . .
sol' · · _,,,,.,e nemodrficat ( insuficienta pulrnonara se face prin corelatia tuturor parametrilor
l · ICJ_tare Constanta) . Constant la urmariti. ·
. . . n ansamblu se poate s -. .
mte11s1tatea eforrulu] i . pune ca exista o rel a fie de Ii .... ·. , b. Tus1e...f.an:iiru;.ruiinamic.e
cons1mmJ de O . fr § Cft::$1erea parainetriJor fu: . . 1~1a:1late mtre Aceste teste se practica sub forma testelor bronhoconstrictoare §i
z ~1 recventa cardiacii. . . i.ncponah, in special
bronhodilatatoare ~i oforii posibilitatea evidentierii spasmului bron§ic §i ·
S . &I faza . . de revenne · · • care um - .
e rnstaleaza dupii incetar . _1eaza efortului disfunctiile de tip obstructiv.
. Durata este in med· . ea acestuia.' l. Teste bronho~.c
efort:ului. · .ie de 6 - 8 minute dar deJ,ind d . . Mai frecvent folosit este testul cu acetilcolina.
. . e e mtens1t.atea
Se determina initial VEMS -ul (cu ajutorul unui spirograf) ~i CV.
fn timpuJ unei probe d~ efio. rt _· Se administreaza acetilcolina (2 000- 3 000 y/min. timp de 3
ar fi: . . ·.
· · se unnaresc O · 1 minute sub fonnii de aerosoli).
. . . . .. sene c.e paramet:ri cum
lfi fucventa cardiacli Se determina VEMS-ul imediat apoi la 5, JO, 15 minute dupa
li:if tensiuuea arterial~
administrarea acetilcolinei.
Scaderea cu 15 % a VEMS-ului ( cu CV normala) traduce aparitia
II ventilatia pulmonara (Vre . .
bronhospasmului.
NI frecvenJa respiratiei p. 'Vmax.)
De folos depistii.rii unei liisfunctii latente de tip obstructiv testul
!!ll consurnuJ de' 0 ( .
iffl coeficientuJ 2 • respect iv eliminarile de CO )
.este contraind.icat la pacientii cu VEMS I 200 - l 300 ml. ·
M d l d respirator 2 Ca substan\ii test poate fi folositi'i ~i histamina, cu. avant.ajul
o u e adaptare al or ', . dozelor de 10 ori mai mici comparativ cu acetilcolina.
parametn lor 'in stare de re a ~':111smulu1 po ate fi dedus ri
Durata testelor esre ~a~fat1·: ce!e_ 3 faze ale efortuJm p n cor~larea 2. Iw.e..hr.mil.Ulililatato.an,
~ 1 , pUUlndu-se r. I · · Sunt mai putin sensibile decat cele cu substant{
resre de durata scurra ( . . o osi: bronhoconstrictoare.
~ t t l mar man de 30 " .
. es e c e durata lun a (2 . sec, - 2 Trim) S~nt folosite i.n special la pacientii cu disfunctii obstructive severe.
Efortul poate fi dozar a g , ~ nun.). .
cforr: stfeJ meat pac1entul poate ,\,
/1
ti supus unui
l!l u~or (20 - 40 W/sec)
. ii mediu{40-:- 100 W/sec.).
 265
264

VII. APARATUL LOCOMOTOR trusa de vivisectie . . ,

accesorii pentru fixarea preparatulm biologic
Ii,acest capitol vor fi descrise: Ii plan~eta de plutJ'i
ffli experirnente efectuate "in vitro" pe preparate ffll ace c~ glimalie , d . ~ . inregistrare a elasticitatii este format
neuromusculare de broasca; · Dispozit1vul de evi entrere §1
!!!! posibilitati de evaluare functionals a aparatului (Fig. VII.l): . . · , ,., ..
locomotor la om; a. sistern de ev1dent1ere a e'.ast1c1tat11
Pentru experimentele realizate se va utiliza: b. sistem de inregistrare - kimograf
!15 preparatul muscular (reprezentat de rnuschiul
gastrocnemian de broasca) §i
!!!! preparatul nerv-muschi (nervul sciatic §i muschiul ,
gastrocnemian de broasca),
Se va urmari evidentierea:
I. proprietatilor rnuschiului striat (scheletic), neted 9i
cardiac
II. lucrului rnecanic muscular
IIL oboselii musculare
IV. potentialului de repaus ~i de actiune

I. l2£11W11S1rm:£.0_£:qm:imentalaa proprietiiJilor mu,r.dJ.iflLSlriati

Se vor pune in evidents urmaroarele proprietati ale muschiului
striat:
A. Elasticitatea
R Tonicitatea
C. Contractilitatea b
D. Excitabilitatea a
, , 1· sticitatii musculare
Fig. VU. l Dispozitiv pentru demonstrarea e a .
A Elesricitareamuschilor.sniati
Eiasticitatea musculara este proprietatea muschiului de a-si relua Leg1illilii: ..
forma si dimensiunile initiale dupa ce a incetat forta care l-a deformat 1. rnu§chi gastrocnerman
(l-a intirs sau l-a comprimat). 2. nerv sciatic .
Pr preparatul "in vivo" elasticitatea este slaba (se defor~1eaza la 3. sursa de curent electnc
stimuli cu intensitate redur", si perfecta (dupa incetarea fortei revenirea 4. intrerupatm
se face complet), 5. kin:1ogrnf ..
Acest tip de elasticitate are importanta pentru integrarea activitatii 6. parghie cu pe~1ita 'inscmtoare
musculate in functionalitatea optima a sistemului locomotor permitand o 7. semnal electnc . . . . ..
8. diapazon electric cu 100 v1bratti/sec.
continui .ate a miscarilor,
Astfel, daca muschiul nu si-ar relua dimeasiunile initiate, nu ar
putea re.diza o nous contractie la fel de eficienta.
Pt' preparatul "in vitro" muschiul manifests o elasticitate slaba si
imperfe. ta (revenirea nu se face complet).
M,1terial necesar:
!ii broasca
!Ill sistem de evidentiere si inregistrare a elasticitatii
 266 26i

ID tendonul proximal pe poqiunea fixa .

· It lendonul distal in Jegiiturii cu un ta] . · .· B. Toni.ci.l.au:.a. .inu.scularii
,-,·i . . .. . . . . er pe care se vor aseza
gre1ha11 e. Acest capat este in legiitura cu 0 , . ,..
1nd1catoare
1 · J
care se v
a
d
ep 1 asa
·
odata
1,ern1a
cu rriorganism, in stare de repaus, rnuschii scheletici se gasesc intr-o
a ung1~ea revenirea mu~chiului. Pe·;i'a seJ • stare usoara de subcontractie cunoscuta sub numele de tonus muscular.
dreprul · · 1 i va p asa m
... unei ng e gradate Sau al cili1 d I . . .Tonusul muscular· este mentinut prin mecanisme reflexe, cu
kirnograf. · · · 1 ru u1 unui
participarea sistemului nervos si Sf' datoreste excitarii cu frecvente relativ
Se aseaza pe taler greutatik, cate una, . joase ale unui numar foarte reel .o <le unitati motorii, care se inlocuiesc
Penrru fiecarc greutate se va nota alun ir . . . . . reciproc.
gradara) sau se va urrnar! urma lasat'"' d .. ~gi ea. (prm ', crtire pc rigla
(Fig. VIJ.2). . . a e pernta pe cilindrul kirnografuhn Material.necesar:
broaste
trnsa de vivisectie
accesorii pentru fixarea animalului de experienta
• planseta de pluta
II ace cu gamalie
Eehnicarle.lucrn;
Evidentierea tonusului muscular §i a dependentei sale de
;jntegritatea componentelor arcului reflex se realizeaza pe un preparat "in
vivo" de nerv - muschi.
Se urrnaresc:
Iii dimensiunile muschiului la o broasca cu centrii reflecsi
medulari §i cai aferente §i eferente indemne
tll dirnensiunile muschiului dupa distrugerea uneia din
Fig. vr~:2 Graficul elasticitan] unui mu~chi striat "invitr " componentele arcului reflex (broasca spinalizata sau la
Leg,1JJ!a: 10 cares-a efectuat sectionarea nervului sciatic).
A-B - Jinie de referinta II comportarea segmentelor proximal §i distal, rezultate in
1,2,3,4 - pozijii ale mu~chiului dupa aplicarea urrna efectuarii unei sectiuni transversale la nivelul
greutatilor succesiva a muschiului gastrocnemian, in conditiile unui arc reflex
l ',2',3 ',4' pozitii11 I . rnedular integru.
greuta\ilor - • a e IDIJ.§chiului dupa ridicarea succe~iva a
Rezultate·
l - rata de alungire Sectionarea transversala a muschiului m conditiile unui arc reflex
i' - rata de revenire integru ( centri l?i cai aferente/eferentejeste urrnata de retractia capetelor
rnuschiului. .
Daca se sectioneaza tendonul muschiului se consrata de asemenea
Se ridica greut.'itile de pe taler. curtarea muschiului,
Se noteaza scurtarea mu~chialui. Manevrele efectuate anterior, ramfin fara raspuns daca este distrusa .
Se constara ci!: 11acar una din compooentele arcufoi reflex (centrii medulari prin .
Ill 1
a,ung1rea se face panli la o anumi!A r . a .
•
- . pinalizare sau caile prin sectionarea ncrvului sciatic).
proportionala cu g:reutatile ca in c~~Jt, ~1 nu ·1este. direct Mu~chiul se alunge~te daca se distrug componentele arcului rdk.x.
Astfel l· · 1 · resortun or ideals . Separarea cenn·ilor medulari de centrii nervo$i supi:.non
putin 'ai r;::~ed:~r;::;:.mcfu~cit~UJSe lll~Ilde rnulr, apoi foart~ decapitarea broa9tei) provoaca o contractie tonica spasticii a mu9d1iului
. •· · " · 1 a aug .. grcutat1.
11
revernrea mu~chiului dupa inde ruta . . ii fosl folalurata influenta inhibitorie a centrilor supramedulari asuprn
accentuata caJJd se reduce di tra P., rea gre_ut~plor este rnai enlrilor refleqi medula.ri).
. , n . cttunea _ex1:-rc1ta.ta pc mu~dii.
 I
'-· ~-·

Manevra de spirializare produce de asemenea intr-o prirna faza

reactie tonico-spastica (reactie iritativa medulara) urmata de o faza
ulterioara de atonie (prin distrugerea centru!ui reflex rnedular).

C. Contractili tatea.mus.c_uiara

a. Cootractilit~.c.hrnlui.mifil
Aplicare unui excitant adecvat (vezi "Excitabilitatea muschiului
striat") produce o contractie rnusculara.
In experimentele descrise s-a preferat utilizarea ca excitant a
curentului de inductie care permite o dozare a intensitatii de stimulare.
~g_~tr~r~a__gr!!fi9..li.~~..:~l!l.Uscl.llaru~@~E-9*filnii· . ... · . . .: fi.• "' . . . secuse musculare
. VII 3 1nregistrarea gra ca a unei .
_jar.. di.;po~it.iY_g!f~~~-sJ.L:-miogrn.f.. · J.;1g. . . . "
Material.iiecesar: . Leg~n.da:. . . .
Ill broasca 1. perioada latent.a.. ·.:
2. perioada de ,:;,ontract1e :
II miograf (Fig. VII.2)
II su ·sli de curent de inducjie pentru stimulare
.. 3. perioadl\. 'de relaxare
· . · .. ' ,. i_de ,.,;.u-rt:are)-detetminli . ut}
I'll! se: nnal electric
.: .. . . . . · lor dolill pe·noa( · de, l"tenta
· I~-'·--·· _L" §1.. ·=•
Ill dipozitiv de inregistrare grafica (kimograf) . · durata pnrn,~ _ .. ,- - - - · ····· ·· .
II tn.sli de vivisectie
~os. corr1plet.(F1g.VI1Ab) . d de urtare $i cea de relaxare apare un
~ Pe rniograml:l, intre penoa a e sc ..
!II .accesorii pentru fixarea animalului de experienta
platou. . . . t! . ri~ad,.'\ de scurtare a mu~hiul_ui ca' .
.Iebnica de Jucru: . Panta ass.e11_;i~l).tarei,n:21,n . pe d , dentli reoreuutli faza de
s~-~~~~~hrn.a_$~a. urmare--~-
a pr1mu l u1. sitimul
1
aolicat tar. panta
. t', .
esc~
. :
. -~ .
-·.. . . .
·.
Se .fixeaza_Qe Qlan~eta de.plutli.in-decubit.ventral. .\ . ·1 u~nn ultnnului :;tunul aphcat. ": . . . . .
Se descQpyrli mu~chiul gastrocnemian . re axare 11 u " ' . , . ·

si ~~~Jio:1?-~@!_t_~~~~n;,._utdistaL~i.se.fue~sµ __aj!:l!Q.r:!Jl 1:1:11:t1_i c.a.i:ljg_

l.~ .Off!nita ins,riitoare.
S.e monteaza cin;uJ.!Y:lg~-~Jmmlare.

l\ StJ!.lQf!!eazli in P.l!:f!l-.i.!?L~emnal.ul. electric .. c~e . are.. .rolµ,Lg~--1.\. nrn.rq1,

m<JmrntiilAe.apijcaic.a ·stimulului.. Cele. doua p<::1-1* trdmie. sa . la
aceLidniveLpecilmdrul.kimog.rafului. . .... ' . .
.••.• _--·
.• .
·L___

-c_.·
· .• . _
.
/·. !.·.
.
·• •
'
\

CQPJ!l!~ttl_Aet~rmmatli expe~taL_de....acpunea_l!ill9L.f!_JJJl.UL.
excitant se nume~te_secu~lL . ·
•. Gpi.fici.i[obpnuLin_urma.inregistrArii (rniograma) ..are_J!!mli.toar~le
C<?I~~~l!ente{Fig. Vll.3): ···-·· -
-:__~ II perioadli de latenta
II perioada de conrractie
· -·111 perioada de relaxare Tetanos iucornplet(a); tetai~os complet (b);
Fig. VII.4
Contractia tetanicii
. . a · la intervale mat
' . . ·.,.. d cat durata
nnci e . . .
Daca excitantul se . aplic . . \. d ··" ,;,,.,,rioade (de latenta ~1 de
~,y !.~!~1.1cti~_@_.!.iJ!f_~~-~~s:.useinI1J~CY:La.r~sidefrecventa de. stim\ll<¥.t.2 · . . . 1. ·'t suma nnme or oua r-
secusei; dar mat man neca . r.
t
d relaxsri incomplete - te ano
s
~:. J:>01 ob tine contractii
unicejeecuse) sau.fuziouate ( COiltr!!._cJji _ _Le_~~iceL_ ~curtare) se produc secuse separate . e
-- Stirnularea rnuschiului cii..o f:tecventa care sli nu permits relaxare a µicomplet (Fig. VllAa) .
muschiului (m~rva:luldin.\:.!~ doi~~tlisuccesivi sa fi_~~~i.1:1ic decat _··•··
' . ------~-----··-- -·-·---·---------.
 270
211
Excitantul cade deci 10 prims parte . . _ -_ .
miogramii intre perio·ida de urt . t· '. . - a penoadet de rclaxarc iar oe Stirnularea ~i inrcgistrarea se face asemanator cu cea a ruuscniului
" sc are §l cea de relax . ·
. • , . · c
ner egurat (cu smuo.dtati) (Fig. VU.5). - . . . are apare un platou striat, cu deosebirea ca vor fi aplicati pentru stimulare curenti de voltaj
rnarit iar sisternul de inregistrare se va derula cu o viteza mai mica.
Se obtine un grafic cu urmatoarele caracteristici(Fig. Vl1.6):
. 4
.- - J e '\

I\"_ 1'1
. ...- .z/Y : ~<i-
-· /\~ I ' i

1 ./\/ t I

I
I j

' o I \

I : ; ' \
I . : I
I I

-·--·--"'•
I fI , I .
\ \ ..........__
• • t ' ., -

..,t_J_if .
··--·----.ft ..
--~,.-.-~------ .S
J r
I

Fig. VH:5 Rt~prczentarea schematica Fig. Vll.6 1megisrrarea gra~ca a secusei unui rnuschi noted
;J
tetanos mcornplet . . a miogramei unui
L.e.g;n.da:. .
l' "''
; ,_2,3,4- ~ontraqii generate de stimulii J, 11' D perioada de latenta - variaza intre 0,2 - 2 sec.
a,~,_G: re1ax~rile inc~mplete ale contractii~;· l :2 3. • durata de contractie este intre 0,5 - cateva minute, astfel < a
tetanizarea se obtine la o frecventa mai mica comparativ cu cc.a
d reiaxare completa a contractiei 4 ,
necesara pentru muschiul striat
• perioada de relaxare este de asemenea foarte mare
Mal~ial-11~C!:sru:; . . .
1.1 acelasj ca peutrn inregistra . . . . Contractilitatea rnuschiului neted ~i reactivitatea la diferiti stimuli
I.ebnka...d.~lil.Ql:J.l: rea nuogramei rnu.:,;chmJui striat poate pune in evidentii pe e:i:perimente. realizate folosind baia le
. ,,Se prega"'t este preparamj muscul l f l organ.
nuogramei. · · ar a e ca eel pentru 'inregistrarea
Se stabile~te intensitatea pragului de stim J
Se ar J a r · - u are.
. '~1 ic s nnu 1~an repetate cu inten•ik'il. 1 -. ,·
prag ~' cu frecvenre variabile, ' " prag sau peste valoarea Animalele de experienta folosite sunt: I
• broasca
- - • b. C.011trn.c.tili!,1taruJJ.~clliuhtLllfild • soarece
ill sobolan
Mal~rial~~.sar:: _ • cobai
~ acelasi ca pentru evid r· • iepure
,1 J - .
I ,,:1-,_ . eo terea coutractilitatii muschiul111· s .... iat
.!<lw.tCa..JJ.~ .UCrtl; · ' " ' _, • caine
_ Se adapteazli la sistemul d , .• . .,.. __ · _·-•

broasca. . · e m,egis,iar,., uu fragment de stomac de '-''

0

saline fiziologice folosite sunt prezentate in tabelul nr.

 .. ,_..,... \

2'/3
2.72
.. l tntr-un vas ce contine solutie
Fragmentul de ileon este introc us I

Tabel nr. VU.I.I. Tyrode. . :x

·u rrgriJ"l'ipenttu a evita lezarea mu~chiului
Manevrele se execuld c, . .
Prepararea solutiilor saline fiziologice
intestinal. . ·t ml si se taie portiuni de [ungimi
. Se inlatura m~zen..e ':
Substanta Solutia Solutia Solutia
corespunzatoare determmaru ur~t~; un animal 1:uanit in pr~al~bil, se
Frog Krebs g/1 Tyrode g/l Dara prelevarea s-a flicut . . a jetului de lichid care
Rin er impune s;alarea cu solutie Tyrode, la o presume
NaCl 65 69 80 sa nu lezeze tesutul.
14 ml 35 ml 20 ml __
KC! IO ~;..:%'--l-=-'-==----+-'-'--c:c..c.;.--.._c;....;...:;;.;..._ 42 ml 1-------;
1
Prepararea ileonului de cobai
MgS04 14ml 25.9 ml Fig. vn.r
7H10 10
%
NaH2P04 l ml lOml
5%
16ml

Glucozs 20 10 J (T 5
NaHCO '---J..-c..;;,... __ 21 __
___,._c...w. 10
-+--'-....__-----t 5
·--'·'-----+-~--5 .....
CaCl2 25.2 ml 18 ml 10.8 ml
(molar)_-.1.------+-"-----1--~--1-------1-------'
Gaz aer 02 + 5 % Oyseu aer 02pllr 02 +
aerator _...,_ co __ ~----~---~----..,. co
....___.__ fonctiune ileo-cecalli i_dentific~tli
Locul de secpouare a .1leonulu1
Solutia se alege diferentiat, in functie de tipul de tesut. Astfel:
fl penti u tesuturi amfibiene - solutie Frog - Ringer
11 pentru muschi scheletic ., solutie Krebs
ll!I pentru intestin • solutie Tyrode
iii pentru muschi cardiac • solutie Ringer - Locke·
II penn u preparate uterine - solutie De Jalon

Exp,erimentepe m~
\
'
Portiuni de intestinprelevate de la orice animal mic continua s1i-§i
mentins activitatea bazala §i . eventual sa raspunda la substantele
administrate in baia de organ In conditii corespunzatoare (glucoza,
oxigen, electroliti), Se prefers solutia Tyrode barbotata cu aer.
P ortiunile de ileon de cobai prezinta o activitate spontana redusa
in timp ce intestinul de sobolan da miscari pendulare mai ample §i
regulate (contractii §i relaxari continue).
·1 lung,ime dorita
Deon de cobai <'ectionarea
,3 .
ileonu l ui a o
Pentru prelevarea fragmentelor de intestin se evita administrarea
de anestezice care ar modifica reactivitatea tesutului · pre.levat; de aceea ·•·.
animalul se decapiteaza :,;i se preleva apoi segmentele de ileon, ·
 Fig. VII.8 Preparareajejunului izolat de iepure

Evenruala spalare a ileonului

Aspectul dupa deschiderea abdornenului cu punerea in evidenta

· a jejunului . ·

Baia de organ . :Exemplu de raspuns al segmentului

de ileon -la adrninistrarea de ·
acetilcolina, ·

Jctiwi d~ iep~
Prelevarea segmentului de jejun de la iepure se face intr~~,~iera - Activitatea de raspuns la administrarea de adrenalina
asemanatoare cu cea de la prelevarea ileonului de cobai. -: · ..
Se prefers fragmente prelevate avand lungimi de 5 -1 O crri.
. . SlritLdUlQln~ubJtlan
Prelevarea fa~iei de stomac de sobolan se face intr-o manie ra
anatoa~e cu cele aratate anterior.
Yasui va contine solutie Krebs.
 276. 277

. Fii~iile de stomac vor avea lungimi de . . ., . .

Ae~area se face cu amestec: 02 + 5 % ~(} cm. . Fig.VTI.10 Prepararea ffll}iei de aorrn de iepure
Barn de organ este id . a . z- . ',
velum de·. 5 - 10 ml • . entic cu cea aratatl!
·
in fig.
.
Vll · 7 ~1. rue. un.. .·

Fig. Vll.9
. . ur
Prepararea strip- il.orde stomac de sobolan
·

· Taierea unui strip spiral de

Torace deschis cu punerea in evideritli
Lmii :~le sectionare ale ~tomacului a aortei descendente ·
aproxim.ativ 4 rum U1tifne ~i
· 4 cm1ungime .

. : inr~gistrarea contractiei
. produsl'i de noradrenalinli

Sectionarea pentru obtinerea

· stnp-;ului ., .
RMpunsul la a.dministrarea de
serotonina .. ··

E4iLdt aorta de iepw.t

"'Se preleva aorta d e· iepure
· .
~e folose~te solutie Kreb . . .
. Aor~ se true spiralat astfel inca ~ . . Se preleva trahee de fa cobai deaproximativ 300 g.
aproxrmanv 4 mm llltime ~i 3 - 4 cm It sa obtinem un sllip coutinuu de Traheea prelevata se pune intr-un vas conp.nand solutie Krebs ~i se
Aerarea se face cu ungtme, taie transversal intre segrnentele cartilaginoase astfel incat sa se ob\inli un
amestec O + 5 o/c CO
·~ .
I.Jaia de organ este arli.tatllin fi o . z-
g. VII. 7 ~1 are un vol um de 5 - IO nurnar de inele de muschi traheal.
ml. Se leaga 6 dintre ele cu atll de bumbac pentr a forrnii.un Ian] ce se
montca.ui 'in solutie Krebs la 37 °c lntr-o baie de organ (fig.VIL?) aerat.a
cu amestec 01 + 5 % C01. • ·. .
 279

B~ia are un Vol um de 5 - 10 ml. Fig. VII.12 . Preparer ea uteruluide sobolan

_Fig. vrr.1 I Prepararea inelelor traheale izolare de cobai

....

Inr~gisfr-a.rea contractiei
produsli de hista:mina ·
·- · · trarea de
Raspunsul la adm~nts
· Dis~6trea traheei; Ianju] de inele
acetil-B - metilcolina

SensibiJit.atea uteruln] depinde de condipiJe de lucru.

Se folosesc §obolani de 120 - 150 gin oestru.
Se deschide abdomenul; cele doua;coarne uterine se diseca si se
transfora i'ntr-uo vas conti11iind solupe De Jalon (similara solutiei Locke
dar care conii.ne o concentratie rnai mica de ioni de calciu).
(fig. vu.
Se7).
pregatesc preparatele
- pentru montarea in baia de organ
· · . . ate.aJnU~chiuJui cardiac . •
Se folose~te amestec 01 + 5 % C02• Con~ac~htlul V · "Sistemul Cardiovascular' .
Vez1 capito -1,, _

- D Excitabilitatea inusculari · ·- itatea ~sutului inu_~~Y.Jfil:_.Q~ a

• : :. . E. itabilitatea muse_ ulara este ~~£~~_1---;
-,-!f!_ede repaus(relaiai:efifl~-~1,1e_. ac..1-.ta--te'._.-(:Contracpe).sub__
y-----tt.-v.-
~_l?~~m stll!__..,.... 1··-·aecvati. . · d' tre intensitan.a
cti~~e~ ll::n.o~-~.~1~~1~_1_a - - .. .__a-·toarese va urmliri relatia m. .
---·'- in expenmentele
timulului. ~1. r....,
urm _
aspunsul . contractil - . _. al mu§c
-·
hi
'1mu - , - - ,
ipnn evidentierea:
· · ·
..
.' -
 231
! 280 rag ~1 se aplicll stimuli
Se reduce intensitatea sub valoarea P
II pragului de excitatie s~b\iminali cu frecv';;l\l,\ rn~:·itractil minim (Fig. vu. i3)
• fenornenului de sumatie Se obtme un raspuns c ,
0, • gradarii efectului contractil

Ii
0· a, .. Sllµ?,Uii;.e~~. . P.F~JfPJ!!L4SJI~2.i~,~~~
l.raguL.<l<i . <l~C!.t!\M., ..rnP.!.~zj!;J;!!,.!,!1t~~~itatea minima a unui stimul
\ C3!:~ _sa . fie ... capabillL.s1L determine' un r~spw:is~'inii.nifest::ciu:r.:1,artea
\ rihm;h\µlµi ..• - . -,
Material neces.iu::
. ~-
·
) WI acelasi ca pentru inscrierea miogramei la Wl muschi striat
Iehnica <le Im
l
f,
Si- realizeaza aceeasi instalatie ca pentru inregistrarea miograrnei.
~\- stimu~eaza .... m~~£~iul, ga~.!!?cne1ni~r\ ... ~~ .. ~:1,tens,itati~<iiferi ~e "1ema in:reg;strarii fenomenului de.· surnatie
I (prngr.eay__ 9rescatoare) prm mcluderq1 desduden ale c1rcmtulu1 electric. Fig. Vil.13 Sc•
( Ci~~Jt~~~i;i!.1.i)~A~.~~t~'"""'"'"-"'· :;:·--· ,~., . _..... ,,,., .. · -- ·····~=·--· ..··' '
i·

1
Grad.area efectului..r~nk . .
St constata ca: · /fl!. · . ". VIVO · ,, cu ..s.,!J.rnu
· .li :,. inle11§illiL. ' '")
..... Cl.,._________
· 1 a unui mui,c 1u in ------·-···-. · 1· tu..i · · e cre§te I

S nmu are a canu aJ]J.QJ !,!cHL__

~)3-r
\. 111 -~-~---1.1~--!~ __ pro~~ u~_...!..~lmuns
~i!.!L£!.,R:lif.~~~.!!!F~li" --~-'.--··-ontractiJ -
• :-;,-"7,1etertffiTia-U:n ray~~~-s ... ..,..---· -,----·-----
1 C<;?_f!~!!£t!l (~ttm.!&~~[£!1!@Y&U} --- crescanu~~---- -- · ~
'-<), { 11 prin crestere progresivf a tntensitatii stimulului se obtine rogres1V pana la ~-"'-~\_?~1::_!:~~~-- .
P-·---· .M..afmfil1\.efLes.ar.:. Sy,
I
., , J 1a un moment dat o contractie foarte mica c~iin~uli , '
• · trarea nuogramei
acela~i ca pentru mreg1s . .·
:1 1-~~-\:!i.1~~.1?..~~-~) "-·
Tuhnic.a.J.le..hlJdll.: , la fel ca pentru 1nregistnuea
\ II cresterea in continuare 'a intensitatii de stimulare
Se pregate§te preparatul muscular .. .
'. deterrnina proportional contractii rnusculare mai ample
f ( Sfi.mY!t.§.YP.r!Lirni!l.!!!D, ,miogramei. 1 ~ . (stirnulare direcm .... -~}.l,_3le~\r~2.:!; ... s\~...
De mentionat ca in cazul curentului de inductie, intensitatea •. se-----,-:,·
stimuleaza mu~c~~?..-----····t·:---1·:·-a
··-·t----n1u~ch1)
cliror intensi.tate-cre~te
cu S imu L •· · ··
\
..?.. . ·
curentului este mai mare la deschiderea circuitului fa\i'i de inchidere. sWDUlJJ..x~Plicail ul~~~-~~.---·---~ .•... · .· ..... ·

\\ ~;·:1:::: :;~~r~~ asa s-a wogres1v. . ~ . . . . .

0 ~1r::t;:spuns minim este neces~ cum J Se constata : . . . • ,- ~· ta la sti.I11ulilimim1l.t.
l!I ~ontrac\1e 1~~ apJtJJ::1_.-:-,--··:·· · · · d .'~ cu cre9le1ea
constatat in experimentul anterior,• o anumitli intensitate de stimulare •.• 0---,-:- anU2htud1..n~ Jt a.--~· · ·-
II coi:itractul'.'..::·:~~eJ>?.l!l..-.-. · =r:: ... ~aloare maxim~--~~~
. •

(prag). · ...... un clu!Jmulare ..§l.J!tIDg •..Q. ~...,.......--- • .cL

Raspunsul contractil minim se poate obtine si prin stimulare
•.----
inteq:i~.Jh!!.--· • · - · tii .
nu ma.I rsate fu!~PJl.fil...... !l!~ . . . .
Ldi.u;li.s~ . . creste . mtens1tatea.. e.,
. -
repetata cu stimuli subliminali.
Fiecare stimul subliminal aplicat determina rnodificari fizico- . stiroulare . • . hi a)J e11,~\.ta.\lHitate ..diferitii.
chimice care nu sunt suficiente pentru a produce un raspuns contractil. Fibrele muscula:,e_~gl':.!'J!9:lcl!l~L!t!l,Y.L!D1l~§-- ..-·il ·~ ..s.,_a_atins.pr.agul .Ior-
Prin aplicarea repetata (cu frecventa mare) a acestor stimuli se F.~-··le··, intraprogre
....«,. .._. ... - .. ···siv ..m contracve, ..£.e !P.Jl2.l.L.- <;.
_........ -·-""" -- ~-
produce o sumatie (temporala) a acestor modificari fizico-chimice care ..le exci~abilitat~: ···- ~ . . .J. "i ''.tot . .sau.nimic'.? .. $i.astfel, PC. ...
ajung !a intensitatea excitantului liminal ~i pot detennina raspuns
contract ii. ·
• ·. ..--·-·F..,le.
;.'\l;,-·· ··· -ca1·
· ·····-e·fil 1 irn.- rn us.. c·.. 11lara
a ....... - •"c--·-:-.
\!42~a.tn'2!~L~.:::t~.t~!~-\t~:ita\:t~u
n
..
• <l
. se-s1,1pune
' egi
fost stimulate. . . . aptQ,\, P"'·"··"toa
. .t fi1b1·ele
... e .
C.rn§\ere
(~ai ~§~e .. ,~!'!:1~.t~Jj .. d.e... Q ...
· · ..
(D
~i.aterial.neQesru:: Il]llSCUlare, cre~terea 1!1.,..-: ·:: . . . ···T-·~ne
.• c;r-~s;::;iifizato. a.te a ii.irtpl!_l.t19-1~.11 9~ ~tQ~\r,;at·f, . unei surna\ii spa\iale a
il\'! aceli.si ca pentru inregistrarea miogramei
J ehnica de lucru: ·
-~-=- Acest raspuns ·
- . ,, .. ·; · {'Ste carac ens 1c
Se pregareste preparatul muscular la fel ca pentru inregistrarea ·':' contrac\iilor fibrelor 111USCU]ar:... . activita\i musculare, forta d~
rniogramei. . 1n cundi\iiie desfa§uraru uue1 ' . cenr avand in vedere ca
. . ·fl·· , daptata i.a 1ucrul mecanic ne . ' ,
Se stabileste intensitatea prag de stirnulare. , contracpe poate . I a .
 283

energia mecanica dezvoltata inir .. un muschi ih activitate este in functie de.

.. tal sau la. om_in scop de
une in evi.denta experimen . muscular cu a.jutorul
numarul fibrelor musculare antrenate in contractie ;ii de disponibilitatile . Se poate .!'.. func\ionale a sistemulu1
energetice ale acestor fibre. · explorare ~ starn
ergografuJu1. . . s;hiul
·a· T)s:IllQ~m:u~µ,;r~.tal~Jl.l.lU
' J,.!. x ";.n VIVO H
Se poate evalua lucrul mecanic efectuat muscular pe preparat "in ~c_g.~-- .•
vitro" cunoscsnd ca: .. sculare se face prin 1nregistrarea
Punerea in eviden\! a oboselu n:1u de. broasca, pe parcursul unor
W=Fxd hi l gastrocnem1an
unde: miogramelor la muse '.u r supraluninali (Fig. VU.14).
W = lucru mecanic stimulari repetate, cu snmu l . .
F = forta aplicata (sarcina)
d = deplasarea
Experimental forta este realizata de o anumita greutate pe care
rnuschiul Q ridica. .
Deplssarea se masoarli ca foalp.me (in mm) la care este ridicata
greutatea.
· Mal~rialue~w.:_
!iili acelasi ca pentru evidentierea elasticitatii musculare
ill! dispozitiv de stimulare cu curent de inductie
T~nklLiiduc.a.L:...JJ,;z;ultaJe;.
Se izoleaza muschiul gastrocnemian de broasca,
Se plaseaza pe dispozitivul care evidentiaza elasticitatea
musculara,
Se aplica electrozii de stimulare (direct pe muschi sau indirect pe
nervul motor al musohiului). ·
Se stab.leste pragul de excitabilitate al muschiului.
Se adauga o greutate (de valoare cunoscuta).
Se stimuleaza (stimul unic supraliminal) muschiul,
Contractia sa va determina scurtarea ~i deci ridicarea greutatii cu o H
· inaltime (care se noteaza).
Se mai adauga treptat 1,2,3 greutati,
Se repeta determinarea pentru fiecare greutate aplicata,
Se constata ell. la aplicarea unei gteutap dupa stimulare, nu se mai
obtine raspuns contractil (deplasare nula).
Se pcate constata ell. odata cu cresterea sarcinii (greutati aplicate)
lucrul mecanic creste proportional pana Ia o anumita valoare, apoi
descreste pentru ca la O anumita valoare a greutatii safie nul prin . . . hiului izolat determfoa
absenta deplasarii. A. Stimularea ntro1cli. a muse un irea lor

m .. Qb.oss:ala.mu.s.cillara
Fig.VU.14
reducere~ secus~.l~~ J\~) tf exces de ioni de
B. Repetarea st1mularn actura mu~chiului (jos)
cal~iu prlodt_ucRe ~ogne~
n u produc--e (sus):
Oboseala musculara poate fi definita ca o scadere a activitatii iar m sou te ..
musculare.
 284 285

Se constata:
• scaderea progresiva ana la '> > • ··--·~·
contractiilor (Fig. VU
fr
is) S _d anulare
· · ca erea este
a . am~lttudinii
mai rapid- d· -
·. ecv~nta de sti~ulare este crescuta (Fig. Vli.16) a aca
• alungirea duratei contractiilor .
• alungirea perioadei de Iatenta
-• .alungirea perioadei de relaxare
• contractiile tetanice complete
contractii tetanice inco se vor _transfom1a in
stimulare, datorita al mplete, la ~ceea~1 frecventa de
ungtrn perioadei de relaxare

Fig. Vll.17 Ergograful

II dispozitive de fixare ale mainii, asezate pe unsuport stabil;

rnana se a§eaza astfel inciit ramane Eber numai un singur deget,
asupra caruia se face dererminarea.
• dispozitiv pe care se plaseaza o greutate.
Este prevazut cu O tija mobila care se mi~c!i odata cu mi~cl:irile de
Fig. Vll.15 Scaderea amplitudirii· 1 . :. . . . •. extensie ~i flexie ale degetului.
musculara . contractiilor in oboseala
• Tija mobilli este in legatura cu un sistem de imegist:rare (i..---eni\li
inscriitoare care se deplaseaza pe cilindrul unui kimograf)
permitand inregistrarea unei curbe.
Tuhnka..deJ11crJ.L.
1n cursul determinarii muschiul in experiment este solicitat sa
ridice o greutate.
Greutatea rarnane constantli, dar dupa un numar de ridicari nu mai
poate fi ridicata la aceeasi inaltime.
·,. inaltimea la care este ridicata greutatea scade mai rapid daca
Fig. VII.16 v .......rtuldim tre r_c.
ua;V. enta contractiil · lfrecventa de conrractie a muschiului este mai mare (Fig. Vll.16). ·
oboseal . ~-•·' or ~t
&.~ ·

a musculara · 1n cursul determinarii se pot varia conditiile de efectuare a miscarii

-~end.ll· ~i astfel se obtin diferite fonne ale curbei de oboseala care traduc
1. . contractii frecvente, oboseala rap·i· _.,, modalitatile de instalare ale acestui fenomen. ,
2. contracfii · =
3 contrac .. mat rare, oboseala apare mai tarziu in functie de aceste conditii Kronicker a formulat cateva "legi ale
. tu rare, oboseala se produce tardiv oboselii" care-i poarta numele.
h D . · 1' Se inregistreaza curbele de oboseals prin unirea cu o linie a
,; .emonstrarea oboselii muscu!are cu . . . varfurilor secuselor care se prodnc.
. , ,rgograful ( construit d An 1 ~oruLergQ,gnifulu.i
ajutoru] caruia se poate inregis:a o !e~- Mosso) -~ste un dispozitiv cu Se urmareste:
Este format din urmar r a a oboselii musculare. Im forma curbei
. . . oare 1 e componente (Fig. VII.17): ~ valoarea unghiului pe care ll face curba cu abscisa (unghi
a)
 287

1l,ll dista,;i<i (pe verticala) dintre doua varfun ,,paqi,iand Ia

· · · tie ·
L&~.
doua sccuse succesiv, (diferenta de oboseala)
. . trusa de vivisect .
generator de curent ?'obina de ihduciie)
•
Curba de oboseata este o dreapta oblic descendentiI daca sarcina
actioneaza asupra inu9chiului numai in timpul contrac1·iei (Fig. Vll.I Sa),
.
Tuhnica .lk.hJm.i.

.
Se spiu~lizeazll.br~~::· arate ·nerv- muschi (mu9chi gastrocnenuan
Se realizeazli doua p (Fp . VII 19). .
. tic) de la broasca ig., . . -
·

§I nerv scia .

Fig. VIJ.18 Tipuri de curbe de oboseala

I.&~Lll .. Lab~galvanoscopica
Valoarea unghiului a variaza direct proportional cu frecvenja (la fig. VU.19 .- .. ,. . .
sarcina constantaj ~i cu sarcina (la frecvenp; constants), ilustrand o · Leg~: · '. c~enful de repaus
iustalare mai rapids (sarcina/ frecventa mare} sau mai lentil A. exc1tarea p~n . ntul de acµune
B excitarea pnn cure t .:
(sarcina/frccvenia tedusii) a fenomenu]ui de obosealii muscularii (Fig.
VfI.lgb). . . l . sursa de curen
2. intrerupator. .
.L&gta.m 3. excitator
4. baghete . . .: .'
La ceea,;i sarcina sau frecventa diferenta de · oboseala riimiine
constania (Fig. Vfl.18c). . . · . este ca tn : rdiica tor (lahli galvanoscop;cll.) .
l di eparate (ll) serv Y • transversal. ·
L;.;ge.a_Jy Unu ~n pr t lui I se va sectrona . II . 2. puncte de pe
Mu9chrnl prepara :u l preparatulm cu .
Daca sarcina actioncazii atilt in contractie cat si in deeontrnctie ., Se pune in- contact nervu
curba de obosealj are forma hiperbolic& (Fig. VII.! 8d). mu~chiul I §i anumel: "uprafata- indemna . .
• «nu pc s · tll. · ta
V. EYLL(;l:itier:c.a._p_o..tenliJ1lui11L_Jic._n;pm tL§.i ..<k__ ai:;tL\m.c. a I pe suprafata sect10na tul II se va conl~c '.
II i. •. , . mu chiul de la prep~a . rafata mu~dnulu1
umsd1iuJui.c11 aju\YrnUab~i._galYn110.s.cQpice · tn acest mome~\ifer!nie de potential dmtre su;ratului II care are
ilustrand existen\~ une) tru a stimula nervul prep '
MatfilJ;1.Lm:.1o<e:::t11r; .. ,- uhc1ente pen ·
si zona lezata s · Vll 20\
~ broasca rol de conductor (Fig. . ' .
 288
289

ml - muschiul preparatului I
· m2 - rnuschiul preparatului II
nl - nervul prepararului I
n2 - nervul preparatului II

·---
A,B - puncte de contact ale nervului (n2) de la preparsrul II
cu rnuschiul de la preparatul I
e - excitator

F' . Evaluarea functionala. a aparatului locomotor la om cousta inrr-o

ig. VIL20 Reprezentar h .
~~:~s,,~u ajutorul Iabei
~= . g:i:~ emati~a a evidentierii curentului de
oscop1ce
serie de determinari privind atiit components rnusculara, cea osoasa cal ~i
cele doua cornponente integrate in organism.
ml - ttiusc hiJU·1 preparatului J '.__.:;

m2 - lllll§chiul preparatuJui ll . I. Ma.su.race.a..fo~c

s - suprafa1a de sectiune . ~~,· ... · ;~,.

A,B - puncte d · • Cu ajutontrtcliiiannrnrebyloI),e poate mllsura forw maxirna!a

cu mu$chiul de la prepara1ut1 contact ale nervului (n2) de ]a preparatuJ ll voluntarli (forta izor'i"iei:iic[maximalal (FMV). '.
n2 - nervuJ preparatului 1J ~; F~Y este lorta maxima ce poate fi mentinutli in• curs, unei
,..,.contraq11 1zomet:nce pe O dw;atli de ~ secun e.
. , ~:2LI ajutoml Iabei galvano . . . · . Daca se executa o contractie foarte energi~li ~i rapids se pot realiza
potcn1~alul d~ acfiune (Fig. VII.21 )~op1ce se poate pune In evidenri §i valori cu putin mai rnari decat FMV, dar nu potfi mentinute mult timp. 1
. e rea~zeaza contactuJ in doua . . lni\ial£MV,a fo§t. mlisuratli rmtconµ'actie iiiuscblara contra unei (
Se exc1ta n l , puncte (A,B) dintre n2 . . 1. fo~tCYtlff- • ' ' {Gr iam).. <'flcl,ci\.1_ t.52!(
Se bs . §Im .
· Dinamometrele utilizate in prezent se bazeaza pe -a~1a~i principiu: ';
o "erva contracfia labei m . .
. . ( u~cluuJm) de la preparatuJ II. mascara forta ~ometr;ica a difecitelor gmpe musculav· pr:in e~eroiwea \
I\ .. f'ciri"ei contra unui punct ~ (Fig. VII.22). ·
- A. 'dinamometrul eliptic cu arc (resort) de otel (Regnier)
B. dinarnometrul Clarke: mlisoara forta izornetrica cu ajutorul
tensiunii unui cablu

=r->: ·--- @§ia§aJiiwiulJ1i11mscuj;'.5> -~

Subiectul este supus la un efort dozat §i cunoscut.
Se mascara lucrul mecanic pe care ii efectueaza.
1n acest scop se folosesc:
. a. scarita cu doua trepte (cu dimensiuni standardizare)
b. bicicleta ergonomics
c. covorul rulant
, .d. ergograful · . . . . .
Fi VII · · · · . . Dispozitivele a, b $i ·2 au fost descrise la capitolul V: "Sisternul
g. .21 Reprezentar . . ,
cu ti. J · · ea schemat - cardiovascular" pentru efectuarea testelor de efort. '
LI;geuaa:en l U! de actiune cu ajutoruJ lab . icala' a e~identierii . Primele trei . dispozitive sunt folosite pentru detenninarea
~- .: . . ei g "anoscop1ce
travaliului la membrele
, inferioare.

r. ,'
!
 r
\. .... \ .

290 .
291

ii pentru barbati: 150 W

Se creste efortul prin cresterea nurnarului de wati, la intervale de l
. sau 3 minute ..
Lucrul mecanic se calculeaza dupa formula:
W = F ( N - N0) x 2 x 3,14 x 0,17
W=F(N-N0)x 1,0676
· in ca.re:
W = lucrul rnecanic exprirnat in watt sau Kg/rn
F = forta aplicata pe pedala bicicletei
N - numarul de turatii la sfarsitul experimentului
·~.
c. Etgagraful
Descrierea dispozitivului ~i a curbelor obtinute s-a facut la
dernonstrarea oboselii musculare.

actiune rnusculari.
Potentialele care apar la nivelul muschiului pot f detectate pm,
electrozi:
ali de suprnfatij.
H intramusculari
fig. \'!I.22 . si pol fi inregistrate dupa o amplificare adecvata.
Dinamometre Instalatia de inregistrare electromiografica are urmatoarelc
L4~ruiA: .
componente:
I · - cablu de i:ractiuni·
!iii ejpi;.trozi de culegei;
2i 3 · butoane fix~ ·.:
4 - buton mobil Ill d).epozitiv de amplific¥¥
5 - ax mobi! Ill sistem de afi§a ·
l. ~ ~~rn sunt de mai multe tipuri:
e...s.ll .. Ji.LS.al.
a. Lilcazu I tolo s irii .SS.aJ:ij"; . l Se plaseaza la distanta de aproximativ 4 cm intre ei (unul r·e
formula: ,..,., ucnj] mecanic se calcule~~x suprafata muschiului si altul pe tendon).
<l.<,4 dupa Ei culeg activitatea de la nivelul tuturor fibrelor musculare
in care: W"' G x Ix N x 0,232 inregistrand astfel o EMG globals.
~! = lucrul rnecanic ITI3$Ufat .
Acesti electrozi sunt plati, au forrna de butoni sau placute 9i
~ "" greutatea in Kg a subiecr l . • t, .
se aplica direct-_;:,.;e~,..i.......... .___
N ""numarul de I . t . . u U.1 tmuracat · ~~tmz~ . ,
h. B' · · 1 s,
" re,1r e: urea
·
t - ·
e mrr-un minut Se introc uc m muschi ~i sunt de 3 tipuri:
,, li:ll( tJJJ.JU"&.QiillmJ..C.a
,,e rcgleaz.a biciclet·, . .," . .. . ~ monopolari: este introdus 111 muschi, polul secund fond
sll:wdai:d de 60iminut. , . ,. J.-..1nru a1fente trepte de efort: un electrod cutanat (Fig. VU.23a).
Se constc.krii ca r,rin•a trea (" d .. . ~ coaxiali rnonofilari: forrnati dintr-un ac hipodermic (1 ig.
a pentni fen1'c1·.· 60· Psau"' ie100·llltensit :a t ea e f,ortuwi:
, v1L23b) care are mi fir de platina izolat in interior
'N
 293
292

II t&laxia!i bifil:20,*n doua fire de platina izolati. Acul

Prin imcgistrare electrorniografica se pot obtine date despre patru
pararnetri ai biocuren ilor captati: ·
~-n ai armature iar cele douli fire sunt ; ·
conductori (Fig. VII.23c) (electrodul coaxial Adrian si ,; forma
Bronck)

Tiassul electramiogrqfic normal

Daca se introduce intr-un muschi normal, cornplet relax.at ur~ ac
Adrian - Hronek nu se constata activitate bioelectrica (stare de "stlenpum
electric"). . ·· ~ · . .
o contractie foarte usoara va ti urmata de apantia unu'. po_tentrnl de
. . . ,
J
unitate motorie. . ·· . . , , )
Potentialul de unitate motorie provlll:e _din ~umarea . tulurorJ. ·
curentilor de actiune din fibrele musculare a.ct1vate pnn acelasi 111flu~:
nervos ~i are urrnatoarele caracteristici: . ' . . . ·
· . · -' amplitudinea cuprinsa intre 300 ~J 000 ~tV f ~
· · . tm forri1a mono-, bi-, tri- sau polifazica (F1g. Vll:24) (dupa
A B numarul de treceri ale liniei izoelectrice). · - ·
lntr-un traseu obisnuit o prOp?r(ie de JO % este reprezentata
de. unde po\ifazice. ,· ·.• .··· . . . . ·. ·- ' .

fig. Vll.23 Electrozi pentru electromiogramli · · . ~ ::::i;l~~~

revenireala
s;=~~a j~f:1{t~r:s~;:it~t~~~i~1::~:e~: l
linia izoelectrica .. Distanta se mascara IIlt'
I&~
A - electrozi cutanati msec, ~i are valoarea normals de 2 c _16 msec. ..
B - electrozi ac ·- Durata depiude · de tipul de rnuschi (l_a 1:i111~chn care au
unitatea motorie din mai putine fibre valorile sunt mai rruct.
~I.lectrozii cei mai folositi in prezent sunt cei coaxiali Adrian 1111 frecventa (ritm). ~ este un parametru care depind_e de
uronck, care permit evidentierea unei electrorniograme elementare .. forta de contractie a mu§c~ului daci, cre~_te proportional
Ei pot culege activitatea unei singure unitati rnotorii aproape cu intensitatea eontractiei. · ·
izolata de potentialele fibrelor vecine. Pe electromiograrita .s-au stabilit (Buchthal §i Clernmensen) trei
2. Sist!}muJ de amplincare tipuri de trasee:
:-;istemul de amplificarea realizeaza o crestere de ordinul zecilor de 1. ttaseul slmplu (Fig. VII.25): .
microvolti ~i are capacitatea de' a selecta amplificarea, in sensul di Acest traseu se obtine printr-o contractie usoara. . ·
mnplif,ca numai curentul venit de la electrod ~i elimina curentii veniti de Este format din potentiale bine individualizate cu frecventf deL.
la elernentele situate la distanta, · \2c/sec. . . · . . .. . . . ·
:1. Sistemul.de.afisai 2. tta~i.ar (Fig. vuzsi . .. . -
Permite vizualizarea potentialelor captate. Acest traseu apare daca se executa ocontracµe mai puterruca .
. :<'.xista mai multe variante de afisaj: in acest caz descardirile de unitati motorii sunt foarte frecvente. .
• inscriptoare termice (inscriere pe hartie termoelectrica) 3. ~e_inttrfi:r.entA. . •' .· • . .. . .
Se obtine daca se executa o contractie maxima.
r---c_,Z-:;2~~~~~~~JJ
l~J 1
• inscriptoare cu cerneala
I;-".:....-~·-"
• inscriptoare fotografice (inregistrare pe filin sau pe hartie
fotosensibila);
 294
295

I . Traseul este foarte dens ~i este imposibil de diferentiat elernentele

grafice care apartin unei unitati motorii (Fig. VU.27).

-Lt{-f-4-
Fig. VII.24 . . .
Fom1e de un1Mt1 motorii
Legen.da.; . .
. A-monofazice;
· B-bifazice·
C-trifazicc~
D- polifazj~

Fig. VII.27 Traseu de interferenta

Potentialele musculare sunt in mod normal consecinta stimularii

.fibrei musculare prin impulsuri nervoase.
Dar aceste potentiale pot sli apara ca urmare a unor factori iritativi
care pot exista la nivelul oricarui segment al unitatii motorii.
in functie de componenta unitatii motorii afectate sunt posibile
Fig.VJI.25 T · urmatoarele tipuri de trasee electromiografice:
raseu electromiografic simplu
. I. trasee neurogene
II. trasee rniogene
Ill. trasee caracteristice unor disfunctii endocrine-
metabol ice
IV. trasee prezente in leziuni ale structurilor encefalului

'Se caracterizeaza prin:

• activitate electrics spontana in repaus muscular
• scaderea activitatii electrice la efort (atat ca voltaj cat ~·
ca frecventa) ·
• aparitia unor potentiale anormale in timpu1 contractiei
1. Activitatea de repaus care apare in traseele neurogene poate
irnbraca mai multe forme grafice iianume: ·
 I
296 297 !
a. potentiale de fibrilatie
b. fasciculatia
c. potentiale lente de denervare
d. potentiale polifazice de denervare
e. potentiale de insertie

a. P oteutialele de fibrilatie apar dupli Ieziuni ale neuronului motor

periferic
Fibrilatia este corespondentul bioelectric al contractiei fibrei
musculare (Fig. VII.28).
Caracreristici:
~ durata: 0,5 - 3 rnsec
II arnplitudine; 50 - 200 microvolji Fig.Yll.29 Fasciculatia
!l1I forma: mono- dar in special bifazica ·
llll! frecventa: 4 - IO /sec

Fig. Yll.28 Potential de fibrilatie

Fig. VU.30 Potentiale lente de denervare
b. Fasciculatia este data de o activitate spontana a unitatilor
rnotorii prin afectarea neuronilor motori din coarnele anterioare
medulare sau a nervului motor spinal (Fig. VlI.29).
Can·cteristici:
Ill durata: 8 - 12 msec.
Ill arnplitudine: l 00 - 300 microvolt]
15 forrna: frecvent polifazic, mai rar bifazic ~_. ,. . . . .,. . . . .-. .__,.............._~~-"'~-______...,,.. .............. ....._
-., ...
.
Ill frecventa: 1-·3 c/sec
...
t• ..,., 1 "".NV
c. Potentialele lente de denervare (Fig. VII30)
Caracteristici: Fig. Vll.31 Potentiale grupate
II durata: 50 rnsec
Se •mta'l nesc •m Ieziuni rnedulare ;~chi, darsi 1nleziun.i tronculare
II arnplitudine: 200 - 1 000 microvolt]
· (, • forrna: potentials rnonofazice sau difazice ·~i radiculare. . . . . • . ar in rcpaus dispar daca sc executa o
: Potentialele polifazice care ap -
Ill frecventli: 5 - IO /sec
\ni~care voluntara. . .. trebuie tatonat cu utentie tot
Pentru captarea acestot poten~~a 1 e ., , .
d. fotentiale polifazice de denervare (potentiale grupate) 'mu~chiul · deoarece se g«sesc
" ipate
gn - . "msular .
(Fig. VII.31)
(
 298
299
Acesre potentiale ar f expresia unei sincron1zan imperfecre a
curenjilor de actiune data de o perturbare a conducerii in arborizatiile
nervoase.
Caracteristici: Traseele electromiografice miogene -: ap ar in afectari (atrofii)
II durata: mai mare de 20 msec.
musculare, . tata
\n repaus nu se cons • activitate spontanil
tata un traseu
interferenuat la o
Ill amplitudine: I 000 microvolti sau mai rnult 11' )'

ll forma: polifazica La efort se poate msll cons .

11!1 frecl'ent,'i: 30 - 40/sec contractie usoara. a musculari dirninuata traseul el_ectr1c este
in contrast cu fort . hi bine reprezentat somatic. . .
e. Porentiale de insertie -t r cu eel objinut la un muse . ntru a obtine o contracne
asemana o . festare apare deoarece pe . d cateva unitllti
Au fost descrise (Kugelberg ~i Peternen) ca o activitate spontana Aceastll roam I t puse in acnune oar . d
produsa de introducerea acului eiectrod. . . a la un •muschi
minim norma muscu
· atrofie sun l ar.." pe ntru
. aceeasi
.. intensitate
· e
Sunt descarcari repetitive care pot apare normal dar care au o motorii, dar ~ntr-~ · . e mai multe unitati motoru. . .
durata mare "in trasee neurogene. contractie vor intra in actiun

2. l'.ilte111.ial.uk_a.cyi..tlM_an.ormak
Potentialele de aqiw1e anormale se pot prezenta ca:
a. oscilatii unice (porenrtale gigante )cu:
• fonna bifazica
. II amplitudine rnai mare de 1 000 microvolti
ll durata de 8 - 12 rnsec
. II frecveut§ de 20 - JO/sec
S-ar datora unui fenomen de sincronizare dinamicii in sensul unei
interactiuni a elementelor nervoase vecine.
Dupa unii autori aceste elernente grafice ar reprezenta potentiale
de unitati rnotorii hipertrofiate in scopul de a compensa deficitul
functional produs prin denervare.
b, potentiale bifazice (potentiale de reinervare) (Fig. VTI.32)
!I/ii durata: 5 • 50 msec
illi amplitudine: 50 - 500 microvolti
Iii forma; polifazica
ill frecvenrg: neregulata
-.~. ·r -

Fig. VU.32 Potentiale de reinerva.re

 300
301

VIII. SISTEMUL NERVOS Bl cal ea eferenta ( centrifuga) - formata din fibre nervoase
care conduc influxul nerves de la centrul nerves la
I. Evide,1tierea experimentala a . ~ . . .' · .; efector.
conductibilitate. . propnetat1lor de excitabilitate §i
Acestor cornponente apartinand sisternului nerves li se adauga inca
II. Criterii de evaluare a fi . . . . doua: zona receptoare ~i efectorul fiira de care activitatea reflexa nu are
peri~eric) la om. -, uncpe1 s1stemuJw nervos (central §i
justificare ~i manifestare.
Structura receptoare poate fi reprezentata chiar de terminatii
Activitatea sistemului ~~rvos ~e la baza . . nervoase dendritice dar de cele mai multe ori este constiruita din strucruri
suport morfologic o coustituis ar c I fl act:Jv1tatea reflexa a carui
.. C . u re ex care pot "traduce" variatia unei anumite forme de energie in influx
ompone~tele arcului reflex sunt (Fig. VIII.I): nervos,
Pentru existents unei reactii (activitati) reflexe este obligatoriu ca
·. toate cele 5 cornponente sa fie integre. Lezarea nurnai a uneia dintre ele
· este urmata de absents unei reactii reflez :
~."'-·
~:~
I. Legea.Bel] - Magendi.e

.\\ La inceputul secolului XX Bell (1911) ~i apoi Magendie (1922) au

dernonstrat ireversibilitatea conducerii in cadrul arcului reflex.
Astfel Bell arata ca stirnularea numai a radacinilor anterioare ale
.nnui nerv spinal (nu ~i a celor posterioare) produce contractie rnusculara
iar Magendie observa ca prin stimularea (excitarea) radacinilor
posterioare se produce durere. .
Legea Bell - Mageridie (care cuprinde aceste observatii) stabileste
ca radacinile posterioare sunt numai aferente iar cele anterioare numai
eferente.
Demonstrarea legii Bell - Magendie se face astfel:
Material necesar:
Fi3. YID. I . Schema unuiarc reflex
Ui:tmda;. ·.· bro as ca
I. ~ ganglionul spinal trusa de vivisectie
2. .~ aferen~ senzorials dispozitive de fixare a animalului de experienta
3, 4 - recepton cutanati sursa de excitare
5.. ·~ eferentli motorie • bobina de inductie
6. 1mt:duv~ spinarii · II fire conductor si excitator
.Iehnica.de.lucru:
Broasca se anesteziaza cu cloroforrn (centrii medulari rlimiin
intacti).
• ~::~:nervl•. o§i - con~titu!ti~ a~omeriiri funcponale de · Se evidentiaza radacinile anterioare ~i posterioare ale unui nerv
,.., a care vin info •i"J
receptoare ~i care au . ~" 1 e culese de zonele pinal prin sectionarea si indepartarea arcurilor vertebrale.
comenzi · · . ·. . po~tbthta,tea de generare a Pe sub fiecare radiicina se tree cate doua fire de ata, la distanta
• cal af transnnse Pf_lll elide eferente piinlt la efector
ea erenta, (centnpetli) fi · ta di · · ica unul de altul.
care conduc 'influxul · - orma n fibre nervoase Se sectioneaza radacinile intre firele de legatura.
centrulnervos: . nervos de la zona receptoare la Se excita pe rand (Fig.VllI.2):
a. - capatul periferic al rada cinii anterioare; se produce contractie. ·
b. - capatul central al radacinii anterioare; raspuns motor absent.
c - capatul periferic al radacinii posterioare; raspuns motor
 302 303

·B.locarea func\iona1a a receptorilor tegumentari se poate realiza

prin tampon area tegumentului indemn cu substante anestezice ( cocaina,
eter).

Fig. vm.2 Demonstrarea lezii Bell Fig. VIIl.3 Stativ pentru broasca spinala
O e · - .M agendie
.

absent.
d. - capatu] central al riida-c1'n1·1·
motor (contraqie).. posterioare; se produce ri:ispuns
Se aplica pe nervul sciatic un tampon cu substanta anestezica
2· Ds:m.QU.SiI.ilrC" "npr;,o···"· . t" · . ··
r. . · . · """"·""·"'"""'Im ll 11® I:llf . ( novocainli).
,a. u1ts~J1taic.11.-1m.12rnfrr· ·.. ,,.fl· . g a,tu.ariaihuit.fkx Se constata (dupa o \atentli de cateva minute) ca reactia reflexs
.s:u.,. e~nc .
(contractia monolaterala a labei) nu se mai produce la srimulsrea
Matcri.alni..r&fillt: . tegumentului cu solutie de acid sulfuric.
ill! broasca Pentru a st.abili care din caile nervoase (aferente/ eferente) au fost
~ . a.,~
lil!l S!'•ti pentru suspendarea broastei tntrerupte, se aplicii un tampon cu acid sulfuric la nivelul tegumen,11Jui
rrusa de vivrsecue regiunii dorsale a broa§tei .
M solutie
'[ .
de• H2 SO• 4 () ,. 5 o;;, o -·:;,I 1 o,0,
· Prezenta reactiei reflexe indicli afectarea in acest moment m11 nai a
. ..c.luu.uL.tklu.crn: • , . fibrelor seuzitive ( cal ea aferenta a arcului reflex).
Se decapiteaza b , ,: , .. Se menti,ne tamponul de novocaina mai mult timp §i se oonstata ca
se susp\'en,·]'"ape stativ. (Fig.
roasca ( centru ref
VIII 3)
· .
. ecsi me, 'ulari ram an interr i) . reactia reflexa nu mai apare. A fost deci intrerupt.a ~i calea efi.rentii
,_;e tamponeaza lal . .. ~ .gn ~1 (conducerea influxului prin fibrele motorii).
c., . . .: ia postenoara cu s 1 i; d
;~ ~onst~ta retractia labei, , o une e acid sulfuric.
. ,,t. mdeparteazii )E' . .
zona l1psilfi ,fo te 1 • r .• 0 zona lmutata tegument1 l . . .
te1mn1..:11tai) n ... ~gu,n_ent. Datoriti'i absentei z " l ~' se tamponeaza in
- . u se mai obtine reaqia reflexa: onei receptoare (receptori Se determina pe broasca spinalizata (cu centrii medulari dist,u§i).
Reactia reflexa nu mai apare, desi celelalte componente ale ircului
reflex sunt intacte. ·
 ''"'"'··
· '305
304 · ~ · nuschii de
. . - ..
imetriei): se cuntracta ~1 r ....,
II legea bilaterabtatn (s _ . VIII 5) .
:..,egi!e reflexelor (Pfluger) la Jaba de paitea opusa (Fig. . .
Daca se excita aceeasi zona receptoare (tegumentul de la nivelul
labei .rosterioare a brcastei) · cu intensitate de stimulare progresiv
crescaroare, se observa producerea unor reactii reflexe la care sunt
antrenste grupuri musculare uni-,·. bilaterale sau §i de membrele
anterioare.
1\.cest raspuns "gradat" este cunoscut sub numele de legile
reflexe or lui Pfluger ~i poate fi explicat prin existents unor conexiuni,
prin intermediul unor neuroni de asociatie, intre centrii reflecsi medulari
( de la ucelasi nivel §i de la niveluri medulare diferite) (Fig. Vlll.4)

Arcul re.flex rriedular simetric

Fig. vtu.s
Legenilli:.
l. receptor . . . . din ganglionul spinal
2. neuron senz1t1v_ . .
3. neuron .de aso~1~\1~oadiele anterioare
4. neuron1 rnoton Ul
5. efector
. mu§chii membre1or
, ··iradie1fr se contract.a. §1
Ill I egea .. · )
anterioare (F1g._~}1.~·-4 e obtme o reac\1e motorie
ill leg ea generallzan.. s
genera\iz:ata (Fig. Vlll.4) ·-·-··-
fig. VIII,4 Trasee nervoase prin care se poate realiza propagarea . ·---------·-
impulsurilor §i conectarea centrilor situati la nivele diferite:
1. -receptor tegumentar ~i calea aferenta . · .L Ao '""Mclouar~.~QI . are rolul · de a coordoua
2. -clii eferente ale centrilor situati la un nivel superior r~:-·.prin centm medu1 an, .
Maduva sp111ar11,
- . f1 e .· . . 'i reflexelor (broasca
mi~canle .r\ ex ... 'ta ordine atat 'in desfa§urare: .: in existen\a unei
Ex1sta o anum1 ·- ' - . oordonate) cat :;;1 l I . •
'Iehnice.de.Iucm; , . · 1- 'inoata deci executa m1~can_ c ·1 r efectorilor ( exernplu. mers,
S,: realizeaza o broasca "spinala", spurn a. '1· t~•1· in inte,nsitatea actm17-t O
Se suspends brasca spinala de un stativ cu ajutoml unui carlig prop ort·~1ona. . 1. a\ ) ·. . .v: . d coordonare se
fool defeca\1e, etc. . . tala a acestei capac1ta\1 e '
introdus in rnandibula (Fig. Vlll.3). , tr ea expemnen .
· s,~ stimuleaza tegumentul de la nivelul labei poterioare (stimularea Demons ar . . . : . Vlll.6). .
l..,roas.ca sprnala. (Fig. . ·.
se poate face cu un curent electric proven it de la o bobina de inductie sau face p e O
cu solutii de acid clorhidric sau acetic de diferite concentratii). ' . .: ·t ]Jl~0ilEaciilru~.e. ~-·
R eactiile reflexe care se constata atunci cand este crescuta Cll.LilC..-(..J:
- pe broasc a sp1.11ala.
. . · .· in dona- con ditii
) 'de
progresiv intensitatea de stimulare pot fi exprimate prin Jegile Pfluger: Se rea 1.izeaza - d ·- contrac\ii musculare,
Se inreg\streaza oua
n legea unilateralitatii: contractie reflexa a labei la care s-a
stimulat tegumentul. stimulare:
 306 307

Rez.1.lltate: ,f\
Dupa stimularea centrilor nervo~i supramedulari (prin aplicarea
ristalelor de. NaCl) pentru evidentierea \egilor reflexelor sunt necesare
concentra\ii mai rnari de acid acetic decat initial.
Dupa indepartarea excita.ntului (spalare cu ser fiziologic) legile
reflexelor sc pot pune in evidenta cu solntii de acid acetic identice cu eek
folosite la experimentul martor.
S--a pus astfel in eviden1a ca centrii nervosi supramedulari (lobii
optici) a caror activitate a fost crescuta (prin stimulare chimica) au rol
inhibitor asuprn centrilor refleqi medulari.

lJJhiliitiail<fls;~riim:.Jll;.rYQ~i.ms::.du.lari
Centrii refleqi medulari pot fi inhibati nu numai de catre centri i
nervo~i supramedulari, ci si prin mecanisme reflexe.
Procesul de inhibitie a centrilor medulari este un proces activ, care
po ate detennina blocarea procesului de excitatie IU centrul medu Jar
respectiv.
MllwrLalJ.1.~s:,.,ar:
iii broa,sdi
hartia !ill trusa de vivisectie
rnm dispozitive de fixare a animali.1\ui de experienta
II se_ stirnuleaza ind· . l!ll solutie de acid acetic (6 °1<,)
m1ograma u . irect mu~chiul a ~ ser fiziologic
Ii se stinrnlea:1 ::cuse musc-;.i1ar:' strocnemitu1. Se inregistreaza
Tuhni~_iui.s:,Jm,;rn:
concentrat . ,S e •lDregistreaza
gumenm] olabei cu solutie de Se realizeaza. o broasca spinala .
id Se suspenda pe stativ (Fig. vru.» .
H 1 contractie acr acetic
Se excita tegumentul labei posterioare ( cu solutie de acid acetic
.Q .11~.e:n.tnlQr.n~nr . . . cu caracter tetanic
6 %). Se constata retractia labei (reactia reflexa prezenta)
centril. Cenrrii . nerv O~l .· SUpra
. Q~.LS1l.Pc.t1Qn
d . · · asJ.JJ.pr.aJm)"'vQl" Se spala tegumentul cu ser fiziologic.
or retlec~i medu]· _: me ular. cxercita . ~JCllle..duJ.are
"" t
Ma.t,tm..l
· l ...n,c.esrr· ai I. acnune I:nhi! ·
· ntoare as11p
Se repeta excitarea (chimica) a tegumentului Jabei de broasca
... ,>roasca ,. ... , ' ra concomitent cu o stimulare mecanica putemir:a (comprimare cu pens,1) a
labci posterioare de partea opusli. Se constata ca stimularea chimica a
: tmsa_de vivisectie tegumentului ramfme, in aceste conditii, fara raspuns (reactie re!1exa
solu\1e acid acetic .
nilin1.;;a
Se
r1~1
·""'.::- ucru.
(conceutrntii de 2 4 .
, ,6,lO ,,1. 2o %) absentli.).
l)aca se 'intrernpe stimularea ri)ecanica a tegumentelor de la laba ck
1 ucreaz.a b o partea opusa, reac1;ia prin stimulare 'chimica reapare.
supramedulan 111ta~~ roasca neanesteziata cu .. S-a demonstrat astfel ca prin excitare puternica se pot inhib.,
Se 1dent1fi -- I . , centrn nervo
Se stabile/caleo?lll optici (intre ernisf . §l medulan si renexe!e medulare.
o . g1 e Pfl.. . rere ;,1 b lb
_.)e excita lob . . .: uger ( experim . u ).
pe lobii opti i) . 11 optici ( orin a 1 · . ent mmtor) EtmimtmnI.de.in~rvn\i\;.J~~ip.rodi
Se u ct ·. • p lcare de cristale. de - Contrnetia voluntara sau rdlexa a unui mu~chi se 1nso\e~te de
S, • mdilir_esc legile lui Pf. clomra de sodiu rclaxarea sinmltana a antagonistului sau deoarece excitarea unui eentru
oe In eparteaza . iuger. ddermina nn proces de inhibitie fo cc.:ntnil reflex cu func\ie opusa
Se urrnsre . cnstalele de N Cl '
d esc dm nou leuile l . P ... prm spalare cu 81-r.
--: · Il I fluger. . , -fi1z1ologic.
.
(Fi.g. vm.7).
 308
·:· 309

Se excita puternic tegumentul labei posterioare,

· La mernbrul excitat se produce o contractie reflexa exprirnata
printr-o reactie de flexie. La rnembrul de partea opus! se produce
contractia extensorilor §i inhibitia flexorilor.
Acest efect poate fi inregistrat grafic (Fig. VIII.8).

f'.g. VIII. 7 Inervatia reciproca

L;;,gen.ilii;
a - fibre aferente de la pielea mernbrului inferior
a' - fibre aferente de la muschii flexori ai genunchilor (in nervul
· teudonului) ·
E • motoneuron al muschiulu; extensor E
8 • motoneuron al muschiului flexor F. ,
E si o' - motoneuroni similari de partea opusa a maduvei

Acest fenomen poate fi demonstrat experimental pe O broasca

spinala.
11.ateriai necesar.
II broasca
tfll trush de vivisectie
!!I dispoz!t!v de fixare a anirnalulu] de experienta
II dispozitiv de stimulare (curent de inducrie)
s1stem de inregistrare a miogramei
Fig.VIII.8 inregistrarea grafica a actiunii muschilor antagonisti
1}11
la nivelul labei posterioare a unei broaste spinale,
J'ehnica de lucru: ,. F - flexori; E - extensori; . · '. .. . . .
~· e realizeaza o broasca spinala. [activitatea . muschilor antagonisti este sintiona, . dar decalajul de
• . ~-.e suspe~da pe ~1 stativ sau se pune in legarura cu dispozitivul inregistrare _ provine din plasarea la distantA . ~ penitelor inscriitoare,
inregts rare a rruogramei (pentru rnuscbiul gastrocnemian). {pentmo.evidentiere ma:iclara) .; .
. .•. ·- ~ .. . .. · . . _~_ -.
. .. ' ·.- ' .' _ .
 310 311
. .
; Scopul acestei reactii este urmatorul: contractia rnuschilor flexori Se inverseaza pozitia electrozilor de stimulare (Fig. VIII.9b) astfel
la excita!e dureroasa indeparteaza laba de stirnulul nociv, iar contractia incat electrodul pozitiv (anodul) sl fie.mai aproape de muschi, ·. ·
extenso~·1Jor de la laba de partea opusa intervine pentru sustinerea Se stimuleaza nervul. Nu se mai obtine raspuns contractil, nici la
corpului, · intensitati foarte mari de stimulare.
Inervatia reciproca 10 cazul muschilor rnernbrelor inferioare a fost Atunci cand se aplica curentul stimulant cu ajutorul celor · doi
descrisa de Sherrington (1893), · r. electrozi (an.od ~i catod) plasati la oarecare distanta unul fat.a de altul
fibrele ~i mediul exterior fiind conducatoare, sarcinile electrice se vor
depiasa astfel (Fig. VIIl.l l):

=: C/
/\ "l }.!mpri.etatil.e...d~Jixci.ta.bilita~kQD.du.c.tibilitat!....a~.n.CIYil.m
I. F..x.citahilita.~ este_ proprietatea nervilor de a reaction a prin
· · generare de influxuri nervoase daca sunt stimulati.
1. Ac.tiun.ea.JlQ.l.ar
lta...c.ur~t:u.llligalYa.oiQ

.......... c
· ln ~¥U..!..~!!!.1,1lli!.r.ti.J.mei.fm~_pervg_~se ~.!~.. !!~!J:ui nerv, cxcitatia sr '
l(.,,-.\
, I ' jl_!~S:E~.!~Uw.dc... .electr.odul...negatJv_(catod}-llineSn .. c!l.Utact cu · A ... ~
\-.'.._,/ t~~.Y.U!LnmQ.~- A_~~~H.n13t12?.~.~-~~ct7m~!1~Jrati;.xns<d.rn~n!i.!LnE,,E!:~tuT'
_11~IT..7,.!~':1~.!...iSJi!:2i!~l;at(ner¥-so1at1e·~t..mu~chi-gastroenemi,m).·.
---·•'"
+ '7
. . ~J?!~ea4_t)JL.!lS!rY_..9,2!..Slru.tr.ozi.4ls;ntnL~tim.Y.li!Le (Fig. VIII.9a).
~!~~~1~~~-§~.fa~<; . . cu.cucent.rectangular-supralimi!rnr-
' _ ... >
'\
............. )
·.·

l _,;. ,__
.·.:.~ . ·' ..- ... .. ....
,r,--
l
. 1--tt--·.
".;ti. - . . ,{..;:_-,. , ' Fig. VIU. l O Reprezentare schematica a efectelor stirnularii unei
fibre nervoasecu curent galvanic rectangular supraliminar.

• o parte din curent trece de la . anod la· catod, prin mediul cart,
. inconjoara fibra nervoasa ( in aceasta zona exista o rezistenta
mai scazuta), , .
• intr-o anumita proportie curentul trece prin rnembrana l::
nivelul anodului, apoi prin axoplasma ~i iese in afara la nivelul
~i in apropierea catodului. ; • . >· , ' · .
Curentul care trece prin membrana are efect asupra potentialului
e membrana, · . : , , ·
Fig. VIII.9 Reprezentare · schematics a . tn vecinatatea membranei (pe fatainterna) se glisesc localizate
experimentale a actiunii polare a curentului galvanic cini negative (mernbrana polarizata). Afluxul de sarcini pozitive (vezi
A - anod; C - catod nsul curentului) va neutraliza o parte din aceste sarcini negative si deci
ub catod are Joe o scadere a potentialului de membrana,
" . Daca aceasta "cadere" de potential este suficienta, la nivelul
'1' ~.:J!J~9i,1Cil ~Jc.~r~--~.. Q.~EY!!!giJ!1.!~~~-~i--~~l~J~£.t,rn_ii. .
inembranei au loc modificari de pen.ieabilitate, care sunt responsabile de
'f-...S~ ~!:~r~i,1]~!lz.a.n1,r_y:iil (catodul este plasat pe capatul mai
de rnuschi). · ;/ producerea potenjialului de actiune.
~"·- ... . .. ,/
 312
313
(~
- in ~xplicarea fenomenelor se tine d . . -- -
\ ,._z)Iclmic;ide lucru:
sensul de-deplasare a curenrulut (F" - V1. IlseamO.a e couvent1a reJentoare la
_ - 1g. .I ).
Pe un nerv (fibra nervoasa) se plaseazl'l._2_~lec..tr.ozi.LE13i £,) cu
2 - El.ectrotoaus.ul ajutorufcaroraseapfuauirstimul:suol.i:ini.nauie..lunglLd.u:ralli.. - ·---·---·-
G_l!_JijutQrnl electrozilor S1 ~i S2 ( care se pot deplasa de-a lungul
, - . Daca .se aplica pe un nerv (sau pe o fibra , fibrei) se_va a_Q)_ica~timul de scurta durata. ·
electric de mtens1tate subliminara nu a ar nervoasa) un stimul l~!l.di~~l!!H~ g~ -~k<;;.tr9zi{]reientafi-anterfor, se_pll!§.~~a WI cuplu
propagat . ci O "st· - . - P e un potential de acuune 4e.ele!.h.:9.?:!(~.1 ~i R2) de culegere:-·-----------·-··-- ··--· .. ··~- .. ·-·-·--
, are excitatone locala" _
rnodificari locale. - care es 1.e consecinta unor Se detennliiiflnlens'i'fiiii!a"prag a stimulului pomit din electrozii s I
-
ru::~ ~
Acest efect se raspande~te - di -~i S2 (potentialul propagat este cules de R1 si Ri) - martor.
_/

nervului (fibrei nervoase) de

ri\spandire lougitudinalii po~rta nurn
1
t~ ~t~1(a apreciabil~ de-a lungul
palrt1 ale electroz!lor. Aceasta
e e e e ectrotonus
Se stunuleaza nervul prin electrozii E1 ~i Ei-
Se constata ca intensitatea prag de stimulare a electrozilor S1 si S2
se va modifica functie de pozitia !or fata de E1 ~i Ei astfel:
. ? , sens strict, termenul de electr 0 t . : . . - .
exc1tab1Jitate care apar intr un . onus arata modificanle de !iJ daca electrozii S1-S2 sunt mai aproape de E1 (anod), intensitatea
stimulari: cu stimuli sublimin~i. nerv (fibra nervoasa) ca urmare a prag de stimulare va avea o valoare mai mare decat cea rnartor.
Elt·ctrotonusul este un proces fizi dife . . Bl daca electrozii S1 - S2 sunt mai aproape de E, (catod), valoarea
~i spre deosebire de acesta uu ar . Jed" I ent de potentialul de actiune intensitatii prag de stimulare va fi mai mica deciit cea martor.
, e penoa a refractarg
Demonstrarea actiunii curentilor sublin . , . . .- . Se poate considera ca la nivelul catodului curentul electrotonizant
nervului se poate realiza expen· ital (F' ._unan asupra excrtabilitatii deterrnina cresterea excitabilitatii (catelectrotonus) ~i o scadere a
· , men ig. VHI.i l).
excitabilitatii la anod (anelectrotonus),
Aceste modificari de excitabilitate au fost consemnate in 1859 de
catre Pfluger.

II. Ciln.du.cti.b.ilitatea nervoas_a

Ca urmare a stirnularii adecvate, se produce un potential de actiune ,
propag_at, condus prin fibrele nervoase (conductibilitate). . -
{ In fibrele nervoase mixte influxul nervos este condus atat centrifug
at ~i centripet, rara ca cele doua procese sa se influenteze reciproc,
eoarece fibrele nervoase se comports ca ~i coriductori izolati. - -
lnfluxul nervos este condus bidirectional fata de locul de stimulare
Intr-o fibra nervoasa izolata, -· ·
Influxul nervos este condus in organism unidirectional, _ sensul
Ind couditionat de sinapse,

A).Elmr: ~ v -~- . ' ' - .

Fig. vm.i 1 c vitatea bioelectrica mregistrata Ia nivelul unui trunchi nerves
A Schema instalatiei pentru - d - e aspectul unei curbe care prezinta o serie de sinuozitati in functie de
electrotoni:>:ante asupra excitabTt"t" emonstrarea efectelor p.
B V . "J . . . r I a 11,nervoase -
- - anatn e excitabilitan] fibrelor nervoase in ti -1 . .. . ,_ lnregistrarea potentialului de actiune campus (electronervograma)
curenr electrotonizant mpu actiunii unui care apare in fibrele unui nerv se face astfel:
· Se incarca nervul sciatic pe dispozitivul de 'stimulate §i de culegere
cele doua cupluri de electrozi se gltsesc la o anumita distanta unele fala
e celela!ie ): .; -
 315
314

Se stimuleaza nervul. fl grosimea tecii de mielinil

Se inregistreaza curba care exprirna potentialul compus al nervului • distanta internodaHi
(Fig. VUI.12). 8 temperat1rra
Marcarea mornentului de aplicare a stirnulului pune in evidents ~i
perioada de latenta care este mai scurta pentru fibrele de tip A (1 msec) ~PtPrm imu:~uxp~ri.lru:nlala_a_yjj.e.zei de cond~nm.oasA
a.~·
cornparativ cu a celor de tip B ~i C {20 - 40 msec).
t neuro-
Excitabilitatea nervilor se modifica prin interventia unor factori Se determiM la nivelu} ne . · .
care actioneaza pe nerv (comprimare, intindere, uscare, etc.). muscular si are va ori I erite m functie de specie.
~cial..nec.es.ar: . - • · miogramei la muschiul
II este acelasi cu eel folosn pentru mreg1strarea .
striat
Tohnic.a.JkJ.J.li;IJl~ .
.JJ.:.U - I biolog ic la _fel ca pentru inregistrarea
Se preglite~te preparatu

A miogramei .. d tiaza mu"chiul gastrocnemian ~i nervul scia:ic ( se

Se evi enu : • rtiune cat mai mare a
realizeazli disectia astfel meat sli. :se etaleze o po -

nervul~?-inregistreaza doua miograroe (~1 ~i Mi) dµpli s~in_mlar~

indirectli a muschiului (stimulul este aplicat pe nervul sciatic) (~tg.
vm.12). · ·-

c . ""-\
...............
.
_ .
~-~- .. ~
. ·- --
. S-1 ./

l
: .

...;,.;.;-/
~-----.----- - - f __.
.~ .. ... I . ,

Fig. VlII.12 · inregistrare grafica a potentialului de

com pus
A, B, C, P, y - potentialele diferitelor categorii de fibre prezente in
. nervul stimulat . '-~ r

( viteza de conducere nerves Fig: VUI.12 Determin~ea vitezei de conducere nervoasa

Viteza de conducere a potentialelor de actiune este diferita in ~-~~cul de aplicare a stimulilor pe nervul sciatic
functie de nerv dar ~i intre diferitele fibre nervoase (Tabel, care vm.n I•
M1,
2
M2 - miograme
-
_
, .
_
·

intra in constitutia nervului ~i depinde de: ·· 1 I _ perioade de Jatenta · _ · _ ,

III diamctrul axonului {E- rnomentul de aplicare a s:1mululu~ -- - - -
II structura fibrei nervoase (absenta sau prezenta mielinei) d ,~ d.i~tanta dintre locurile d~ apltcare a s~1muhlor .
 316

Pentru miograrna M, stimulul este aplicat la o distanta mai mica ·

fata de' IUU§Chi (Si). ..
Pentru rniograma M2 stimulul este aplicat la o distanta rnai mare
fata de muschi (Si). ·
Marcarea momentului de aplicare a stimulului (E1, E,) arata ca
perioade'e de latenta ale celor doua miograme (11, 12) au valori diferite, in
functie de locul de aplicare a stimulului care a deterrninat contractia.
I
Calcularea vitezei de conducere nervoase:
/
s d
f
v "" --~-'- - -----
· 1• Cl2~l,) ---'~
in care:
S ,= d - distanta in cm dintre cei doi electrozi
A.
12 • 11 - diferenta de timp dintre cele douli perioade de latenta care
sernnifics timpul necesar influxului nervos sa parcurga distanta dintre
cele doud puncte de. stimulare,

~\
~-
b. Stimulo-detectia (Yiteza de propagare a.Influxului nervos in ·
fibrele metorii.ei senzitive)

~\
Determinarea vitezei de conducere la nivelul nervilor periferici are
o importanta deosebita in diagnosticarea afectiunilor ne~ologice.

. (1) Yi.teui de c~nduce~e moto.ck

"-./ . \ . .
Dintre componentele unui nerv mixt, fibrele motorii sunt cele mai
accesibile stimularii, iar raspunsul motor consecutiv stimularii lor se
poate observa foarte usor.
lehnica de lw:ru:
""'-,._''\_.:.._;
. .

in teritoriul nervului studiat se alege un muschi distal, pentru ca

trunchiul nervos sii fie accesibil stimularii eel putin in doua puncte intre
care sii existe o distanta suficient de mare (Fig. Vill.13A,B). . . . . . . . . . .: .•. ~e rez!ritate schematica . ' dispozitivului' dt .·
· Se determina Iatenta raspunsului motor prin masurarea:
ul~:·$~~~~egere. fol~site pentru determinarea vite~ei de conducere
• intervalului de tirnp.(in mseci},din rnomentul stimularii §
eel al aparitiei potentialului muscular rvoasa . . . . . bital
,. A - in fibre le motorii ale nervuhri median ~1 c~ I ' •.'
• distantelor (in mm) dintre electrodul stimulator (distal §i:'. ' B - in fibrele motoriiale nervului sciatic popliteu extern
proximal) ~i eel de culegere.
. Legendl.i:
. {':.Ucu!area ~jtezeiil~ conducere' .·S· stimulator'; .
· Pentru caicularea vitezei de conducere nervoasA sunt necesari doi · A -- sistem de' lfjcare . · -, •· . · . ·
parametri: . . . . ... "-a (c ( put\cfil)'t ·.. . '' de·ijtiffll1litte
b."i) '" Jllill'Ot,/ia.ffl;tldl·~ ~tinm'mre
• latenpdle propagail: intre eele do~ punctc de stimulare\& _ ~ .,,_c
•',
- I

· • distanta (in nun) intre cele douli puncte de stirnulare ·· 'i[t,

'fE.,.\!-~i·.r
 318
319
• . Calcularea latentei prox.imale se • . .
a hartiei (fil:rnului) §i valoarea inscri v. fa~~ cun~sc~nd vueza de detuiare
Ex.emplu: · ' sa pe 1 m (hartie). · S-a constatat de asernenea ca viteza de conducere dintr-un grnp de
Daca viteza de derulare este de 60 . . fibre nu este media vitezei de conducere a fibrelor individuale, deoarece
pe film este de 1 5 mm latenta p . al.; mm/sec rar penoada i:nregisliatii intre fibrele unui nerv exista relatii fizice care pot accentua sau reduce
' · > . rox1m a este: · · · viteza globals de conducere (Tabel. VllI.2).
60
mm · · · · · · · · · · · · · ·····.I 000 msec. Tabel V1Il.2 Viteza de conducere in fibrele motorii ale nervilor
J.2..mrn........................=~-~-L,...._x
l 000 x 1,5 .150 periferici la doua grupuri de subiecti de control f"ar~ leziuni ale sisrernului
x = ------. -----··--- nervos.
= 25 rnsec.
60

]
Nervul examinat Viirsta medie: ani Viteza medie de
fo acelasi .fel se face §i calc l l . conducere: mis
-
distale. u u pentru determinarea valorii Jatenjei Median 4U 5720+093
-
Pentru aflarea vitezei de condu ' . Cub ital 41 5 5733±091 I
v = S IT in care: cere nervoase se folose§te relatia Radial 35 60 50 + l,85 l
- _j
S - distanta dintre cele doua puncte de ti l Sciatic _oEliteu extern 41,5 49 78 ± 0 98
T - d1ferenta dintre valoarea latentei pr~x.:u ;re. d. • Median 64 50 98
a e _,1 istale (111 msec.) Cub ital 64 52 60 ~
Important pentru <l1agnosticui neurol . .
conducere pe distante scurte (5 - 10 ) ogre este detennmarea vitezei
Iii! vite7a de condu cm deoarece se stie ca; @~arnLY.il~~rnzi
ti~
~ cere nervoasa nu t .
lungull unui nerv ea sc~ • d es e uniforma de-a
ta in cazu! unei lezdri azan usor spire periferie. Bazele metodei pentru determinarea vitezei de conducere senzitive
d uervoase pe o portiun d au fost realizate in 1949 de catre Dawson si Scott. ·
· e conducere globalii . e re usa, viteza
putin. Astfel, evidentier:: 1::e ~odificat~ ~eciit foarte S-au realizat tehnici, ulterior imbunatatite, care au eliminar
miisurarea vitezei de d unn este pos1b1lii numai la contributia fibrelor motorii. ·
rnici. con ucere nervoase pe portium Pentru determinarea vitezei de conducere in fibrele senzitive se
foloseste ca stimul un impuls rectangular cu durata de 0, l msec. ~i
intensitate supralirninara (20 mA).
Ea.c.tmiJ;.ar~m.Qdiii.c.iLY.i.ts;zaik.@n,1 .. ~-- _ Stimula.rea se poate face la nivelul nervilor digitali de la miinli sau
·~.e..n.eIYQa.S.a picior. Se folosesc electrozi inelari cu catodul oriental proximal la niv:lul
1 · I.G.m.pcralura articulatiei metacarpo-falangiene a degetului I, II sau Ill pentru nervul
Determinarea viteze] de . d median sau a degetului IV ~i V pentru nervul cubital.
t. • con ucere n -
imand cont de temperatwa cutanata . , ervoa_sa ~e realizeaza corect Daca determinarea se face pentru nervul sciatic popliteu extern,
viteza scade cu 2,4 m/sec pentru o reJ:1cc:r: ~ ~e~Crnlrnambiant, _deoarece plasarea electrozilor se face la nivelul articulatiei metatarso-falangiene l
e a temperatum. sau IL ·
2. Yar.s.ta 1nregistrarea potentialului de actiune senzitiv se realizeaza cu
S-a demonstrat· pe animale de . . . - - . electrozi plasati pe traiectul nervos la nivelul incheieturii pumnului,
cre~te proportional cu cresterea di expen_e11fa ca vtteza de conducere cotului, axilei ~i respectiv la nivelul gleznei, in spatiul popliteu sau la
dezvoltiirii animalului. , iametrulu1 fibrelor nervoase 111 cursul nivelul feselor.
O astfel de relatie exists i la . Electrozii de culegere pot sii fie electrozi de suprafata sau pot Ii de
de crestere, , ~ om, m cursul procesului fiziologic tipul electrozilor ac. .
. . S-a _cpnstatat ca la noi-niiscutii la terrne ' . . Pentru calcularea vitezei de conducere in fibrele senzitivc se
aprox1mat1v egaHi cu cea detenninata J , d I .. n. \ rteza de conducere esre folose~te aceea~i re.latie care detine~te viteza:
' a a u tu tineri nomrnii. v=S/T. (Fig. VIll.14)
 320
_~" •. ,, . ......,.·~st,., •. ,,.... ,.... , ... ''"''i'''"'··
=·· · ., ... ,,. ~ -~. ·· ·, "'· ·' .,,;_,,....-;,.•,-.,.. - 321
/
Tabel. VUl.3 'v iteza de conducere senzitiva i~ nervii
periferici

Nerv Teritoriul ex lorat Vitezi1 mis

Median pliul de flexie a 64,8 ± 0,6
pumnului - cot ± l,O
cot - axila . 68•7
pliul de flexie a. 66,7 ± 0•6
urnnului - axila
Cub ital pliul de flexie a 63•4 ± l,4
purnnului - cot ±
cot - axils 6610 2;2
pliul de flexie .a 63,6 ± 1,0
LSciatic ~-~ax.~1f1l~i-,---'"SSli:,6 ±2,l--.-
~--...:.--'----:-+!~U~I:IUJ~U~!~u;,i
glezna - spatiul
popliteu ±
spatiul popliteu - 55, 1 2,6
coapsa 1 2
glezna - coapsa . 53,o ±...::.L~---,
Radia-l-·-----~Jp~o~h~.c~e~-{.lill~ia~d~e~fl,,e~Xl'.~e:-'ilc"'---:--
58
Fig. vnr.i,
Reprezentare schematica a stimula.r:ii ~i culegerii apumnului
· -; potenµalelor evocate senzitive in nervul median.
linia de flexie a 66
· Sunt stiihulate fibrele senzitive ale nervului median (deget II) cu pumnului - cot
electro~i i.nelari ~i cu catodul (-) orientat proximal. J_£CO~t~-~ax~i~la~....:c., ...._ _
67
.. 13, 12, li - aspectul potenpalelor evocate senzitive culese Ia nivelul ·
inch1:ieturii pumnului, cotului ~i axilei,
: Sl,S2, S3 - distanta dintre electrodul de stimulare si eel de ©nrm4:ahililaµdlreiativa a oemilui
Ti, T2, T3 - latenta potentialului evocat senzitiv
·· . . . . ( :;- · "oboseala musculara") nervul
. Spre deosebire ~e mu~c~1 . ,.V~~seala" dupa o pericada mult mal
in cere: excitat continuu prezinta semne e o . . .
s - distanta dintre electrodjj] poziriv de stimulare si
plas1ire al electrodului de culegere
~are . Aceasta
' · comportare
· .dif:rita • a 1!1119c hiului· . si
~
nervului poate fi '
demonstrate experimental. :. .
T ~ latenta potentialului evocat senzitiv
Tshnica de lucrn: · B)
.-, Se prepara 2 Jabe galvano~copi~e _( 1:"- ~1 . . " un excitator §i se
Latenta potentialelor senzitive evocate se masoar~ intre incepQttJ . Se incarca nervii moton. (sc1at1c1) pe cate •
artefactului de stimulare ~i varfu] prirnei deflexitmi pozitive a acesto
pote:1.tiale (daca se face culegerea cu electrozi ac) sau varful prii:ftl stimuleazi' contmutt:'. . _ ( · ibil) transrniterea influxului
Ca mveltll l:m'ei B se blocheaza revers, I .
deflexiuni negative (daca se face culegerea cu electrozi de suprafata). · c:;
Yalo.rLuQrm.a.k (Tabel VTII.3): nervos la muschi.
Dupa o perioada de tunp
. '
se . sup
rini.a sectiunea (blocarea)

fiziologica realizata la nivelul ~r~par.atulu1 B. . .. de la ambele labe au

_ - " ditiile 'm care nervu .
Se constata ca, in ?on_. chiul labei A manifests oboseala tar
. suportat o stimulare c~nt~nua, mu!aracteristice de oboseala.
eel de la laba B nu prezinta sernne c . . .
 323

i:
.' . . . . . d artea afectaffi fata
322 . ,r
cste mat mare e p • . tala ~i. 0
scaderi.: pragul_d~ ~xcita 'l.n uncle situatii se poa,e ms
b. . a simetnca indemn . .
D. Exams:.mtle.k.Qtri_c_c.omrotfon.al de z~n . b \itatii ga\van1ce ·
(excitabilitatea galvano-faradica) aboltre a exc1ta I
. - . ailiati.Y~ . . du a sti.mulare (rapida,
Pentru efectuarea unui examen electric clasic sunt necesare: 2. Mod~~\ U:pectul contrac\iei muscu\are_ s!leazli fenomene de
Iii un dispozitiv care furnizeaza curent continuu sau faradic Se refera a a . . dupa care se m .
( de exemplu pantostatul) alungi.tli} ~i la perioada de tunp . .
II stirnulatoare electrice - 10 scopul de a genera forme de obosea\a. .
energie stimulants atiit in scop diagnostic ciit ~i n MQ.difkaD.J\k.~ilahilMtii...g.a~ toate
terapeutic, . . n+ivt> . alvanice a par in ..
. ·.x . .
. l . l
l . ..C.autltru.u->< · ale exc1tab1hw\ll ~ le excitab1lttl'i\11
Meto.de._~ll\Q.rare electricLa...u.n.u.ln~.s.a.1.Ln:ll.l~i Sclideri. sau cre~ten d" ficari in acela~1 sens a
. • are apar mo t . -.
a. Metoda 1m~nopolarii: electrodul negativ este activ, iar eel afec\iunile m c '
pozitiv este indiferent · ; faradice.
b. Metoda bipolara: utilizeaza arnbii electrozi ca fiind activi, fara
CalilatiY~ ,. : l _,, enun\ate de Pfluger: .
sa existe un electrod indiferent 2. form "legiJor de eXClt.a\l.e po ~ala, o\u\ negatiY ;e,c1t.a\ia este
Con • chiderea curentu\u1, . p .
Indicatii referitoare la desfa~urarea explorarii: . • 1:ia\nmare decat Ia polul p~zttlV.olul poritiv excita\ia este
• explorarea se realizeaza pentru curentul faradic apoi pentru eel hiderea curentulut, la _P • -
galvanic. · • la ~esc deciit \a po\ul negat1v . printr-o fonnula
ma1 mare . tx,.; se pot exprima .
• se examineaza nervul ~i apoi rnuschiul. . ste consta = •
Schematic ace
U toate reactiile se observa la intensitate prag.
• se stabilesc modificarile cantitative (crestere/ scadere a conventi.onala: CIP
cIN> ~
excitabilitatii faradice) ~t calitative (contractie rapida/ lenta $i CDP>CDN
tirnpul necesar instalarii · fenornenului de oboseala)
• se stabilesc aceste modificari prin determinari comparative ale in care: t de inchidere la po\ul neg_a~iv
CIN = curen • . dere \a polul pozt v_ .
reactiilor partii bolnave fatll de cea sirnetric indemna, . ClP = curent de inchl hidere la I;o\u\ poz1t1v_
• este necesar sa se acorde atentie atat conditiilor mediului CDP = curent de desc h" d re la po\ul negatlV
ambiant (temperaturli, luminoziiate) cat ~i starii de confort a CDN = curent de desc I e ~ . t ascenden\i
pacientului. · · . . d. forent daca sun
.. . au foarte s\abi l~ I . va\ori pozitive) .sa~
!11 electrozii se vor urnezi In ser fiziologic ~i se vor gasi in contact Curentn slab1 s l "0" la maximum cu 1 initial maxima
perfect cu tegurnentul pe care sunt aplicati, ~te de a . d la O va oare .d
(intensitatea crev . . cadc progrestv e . . . . une la inch1 erea
IS se irnpune cunoasterea localizarii punctelor motorii §i a celor de . ndenti ( intens1tatea s . gurli contrac\1e §l am .
d esce d c numa1 o sm
excitatie electrics. spre zero) • pro u . . descenden\i) produc,
· 1u1.·
circuitu . nsitate med1e· (as cenden\t . . $1 .
in urma deterrninarilor se pot constata modificari calitative ~i Curentii de mte . d schiderea circuitulu1. . tractie nurnai cei
cantitarive atat ale excitabilitatii faradice cat ~i galvanice. contra~tie la inch1derer,~~ r:1arte puternici: produc con . "
In caZ\ll curen\ . uitului. alvanic ex1stc.
I. Mruiifi.rad..ak_ex.citahilila.tiigal.YJUtl~ descendenti ~a 1nch1dert ~~i.iger la excita\iile cu curent g .
1. M!.1.difkarik..c.amitati~ . A licand lcgea u1 . . .
-10Jele situa\ii patologice. .
a. cresteri: prngul de excitatie este rnai mic de partea bolnava . se unna CIN = ClP . larli sau reactia Erb)
asociaza cu reflexe osteotendinoase exagerate.
(
I ClP < Cl""',, r\ invers1une.. po
. · .'
I
 ··'--.---·-··-·· ... · -·~ ~ l

325
324
fufu:11.e.~.u..in1pru:ron.tu;lin~
.. Aceste reactii apar cand ·au- Joe procei;; de degenerare la- ni~elu; Studierea renexelor la om are irrtportan\a in diagncsticul unor
fibrei fl!:!rvoase. · ·
afectiuni neui:ologice. -· .. . .
De importanta deodebita sunt reflexele 1motat1ce. , .
Metoda cronaximetrica Aceste reflexe sunt declansate de intinderea muschiului care
. c~ aj~torul __ ~Ce§.!~LE!:!..~~E~-~~--!!!.~.~<>.~~-~~P._llLg~~~~~ producerii reactioneaza printr-o conltactie. De aceea aceste reflexe se mai numesc
llf.!~L e.~c1ta\1L:CU.aJutoruLunu1.cur.enLa-.carui.intensitate . . ar.e~ca..Yiloari:"
de "intidere". '
<l.~?ltil.reobaz~k..... ---- Pentru obtinerea unei contractii este suficientli o intindere de 20 -
. ·, . ~ronaxia este influentata de o_rice modificare a starii fiziologice a
30 microni. .
~1ste!n~_l~1 neuro _- muscular d~ · ~1 de schimbari de temperatura sau [nrinderea mu~chiului se realizeazli prin aplicarea unui exc1tai1t pe
administrarea unui tratarnent medicamentos,
fentru det~m~nare~ cronaxiei se utilizeaza curenti rectangulari.
mu~chi sau pe tendonul sau, Ca urmare se
de~~rn;iinli o extensie care
stimuleazli fusurile neuro-musculare ~i corpusculu Golgt.. .
,,e determrna m ordine: . t).. ,f.,ieA..k, , Reflexul miotatic este un reflex bineuronal, monosmaptic.
• reobaza ( cu ajutorul curentului galvanic) Reflexele miotatice sunt permanent controlate de un sistem
• se dubleaza valoa.rea reobazei Cc01• '·1; · . ., - . medular ~i de forma\iuni supramedulare. . .
,waratura, tehnica de deteaninare - La nivelul maduvei spinlirii reflexele rn1otat1ce se aflli sub
. !'entn1 deteq~1i,11are sunt necesare generatoare de im ls · influente buclei gama §i a celulelor Renshaw. . _
tf:rJ!?giift:~tiL;:~~~~i:~·L~fi?.~-~~~r..c.~~~~~~Uiea?.fil!r~gfii~~~:.... Sistemele supramr~dulare de control includ unele zone cortlcale,
sistemul extrapira.midal, cerebelul, mu§~hii vesti.bu:ari §i oli_ve~e bul~are.
.. ne~aiece determinarea se face prin metoda monopolara se folosesc m controlul reflcxelor. un rol 1mportant 11 are §1 tormaµunea
2 electrozj: , ---------·

• ~~:ri~t:ti~~it~~na\i::o~::~~e ~:e!:a
reticulatf
Explorarea reactiilor reflexe ofera indicatii asupra localizlirii
f~a!te~~ Ieziunilor din sistemul riervos. ·
trunchiului sau in regiunea cefei) ·
t.l.l2E~.,P.Jl-%~a,9Jty_(negativ). Se aplica la nivelul punctelor
III A. Reflex.ek..o.s.tfill\mdiJ?oase
motorn ~1 este de dlmensiuni mici ( are aspectul unui Eri.rujpilL .. .
. bu ton). Se percuta strict tendonul mu~chiului.
Inainte de utilizare electrozii se imbiba in ser fiziologic Se obtine o reac\ie de riispuns care poate ti: . ' .
.. / ~__!l~el1c1!... ~-~rjtc:J.9_r__ p\IDctc: motorii. se · stimµleaza ~i stabile§te . • contractie muscularli simplli, fllrll deplasarea segmentulm
~~~~~!- r.:o~a.~: (pragul de excitatie galvanica) ~~c:ryului-sau" lllll~~h:Iul~i .
1espert1V. . ·------··· ··· -···········--·-
corespunzator ·
ll contrai;pe care antreueaza O rni§care cu A111piitudine
.... · . Se dubleaza reobaza si se stabileste din nou pragul de excitatie in variabila ..
functie de durata de excitare. Principalele reflexe osteotendinoase sunt _um1litoarele:
"l . _Studdiul comr,~ti~ pc diferiti muschi a pennis formularea unor L Reflex naso-palp.ebral Cv - VU) · ·
egr 1 un amentale pnvmd cronaxia: • se percuta radacina nasului (bolnavul este cu ochii
II .9-:Q.UMi.~-.rr!~;h~lor _agoni~ti are .
in portiunea distala . ~E~ij - .
~~~.~=~~~I~f~~~~.~~gJ!i~ntuI proximal;· · · ··--· • se contracta mu§chiul orbicular (bolnavul inchide ochii)
• cr.~~~·-~-~u.~1~1~~1(}.~-E°s~en~i:i
cea ~ mu~cm or antenori-
-~e ,vaJoare dubla fata de
. ........ - . 2. Reflex mas!ilimil Cv s c Vm)
II ·pacientul ar{guraintredeschisli
• c~~~-~~hle SMt aceie~t ~ehtturegiunile omologe;_~ Ill se percutli mentonlil . ·.·. ·
• se contracta mu§chii maseteri (pacientul inchidegura)
D~te_111:inarea cronaxiei are ;aloare ~i in aprecierea condui~f 3. B.e.flexul pe1ruirai{Cs -D,) ·. .) . . ···
t~~~~~ce, m sensul_ i::[ ..,!T_a_~:n.~~l _va fi ~~~!_i~uat-atat:Cfim ' .cit . · II se petctita tendonul mu§chiului mare pector~l
cro_T_ia:uile snnt evolutive "'I se va intre ·-·· · · · d ··,r "-; ·-----:···P·--- · .·
ifonrializaf ···· .. ···--·-------'.!'. . mpe numai upa ce acestea s .. au II se ob~ine abductia rotatia intema a bra\ulw .
.!

.-.:· ... ~~- ..;

 326
4· R.~fkxilic.apJJ.lil::luuueraI
Ill SC percuta
. ·.
ii! margrnea omoplatului
i. . . .
5 R se obune retractia crnoplan I .
. lliGXL~Qlmdinm . . I tu .
VIII. 15) ~k__memhrul1u...._si~dm

Fig. VIII.17 Reflexul

tricipital

r~e({e)('
- Sicipitol
-Radial
!·
Flexione

• bratul se aflli cu antebratul intr-un unghi de 90°.

• se percuta tendonul tricepsului (deasupra olecranului).
• tricepsul se contracta §i produce cxtensia antebratului pc brat.

c. RdlexuLsrilu.::ra.di.al (C5 - C6) (Fig. VTII.18)

Fig. VIJI.!5 t>
,\.C .
n exeie mcmbrului. st rpenor
•

. a. R.dkxulbkipital (Fig. vm. 16)

Fig.Vlll.18 Reflexul stile-radial

II realizeaza la UD pacient in pozitie ortostatica,

SC sezand sat' 111
decubit dorsal.
II antebratul se gase~te in flexie ~i pronatie usoara.
 i\· ·. .'~ t·. .
I l',:
,•,;..~:·

I .:
328 '
•. 1'i;.·· 329
,I ~
\\

II se percuta apoiizastiloida a radiusului .

I,\\ !I se obtine extensia degetelor
II se contracra rnuschiul lung supinator care determina flexia
antebratului pe brat
/.

'd. -: Affl.exulmb11Q:J2J:Q.na1Ql: (C7 - Cg) (Fig. VIII. J 9)

Fig.Vlll.20 Reflexul
rotulian

~I!
Fig. VIIl.19 Reflexul cubito-pronafor

II se realizeaza in aceeasi pozijie ca reflexul stilo-radial

. !I se percuta apofiza stiloida a cubitusului
Iii se obtine pronatia antebratului

6. Re:fle.lie...Q.Steotendinoase ale membrnluiinfuiru:

a. RetkxuLr.u.rnJian (patelar) (L2 - L4) (Fig, VIII.20)
II se percuta tendonul rotulian la pacientul care se gaseste
'rn pozitie
de decubir ventral cu garnbele usor flectate pe
coapse sau asezat pe scaun , f"arlisli-~i sprijine piciorul pe
podea.
II se contracts muschrul cvadriceps ceea ce
extensia gambei pe coapsa Fig. Vlll.21 Reflexul achilian

: b. Reflexulacllilian (S, - S2) (Fig. VIII.21) d. Reilexlllrnclio-plantar(S1 - S2) .

II se realizeaza flexia gambei pe coupsa §i a piciorului p(: !'I se realizeaza la pacient in aceeasi pozitie ca pentru
gamba, · determinarea reflexului achilian,
Ill se percuta tendonul achilean, ~ se percuta regiunea rnjlocie a p1~nte!. -,
II se contracta muschiut triceps sural care determina flexia El se produce contractia tnUJC?mlu1_ tnceps sural care
plantara a piciomlui realizeaza flexia plantarli a piciorului.
c. Refkx_t.uboidian (S,)
II se percuta regiunea cuboidiana (la nivelun'etei dorsale Milllificlir.i
...ak.ri~.tlex~
ru~ . . . .
piciorului) Reflexele osteo-tendinoase pot fi exagerate, abolite, pendulare ~1 .
·. inversate.
 330
a . A~Xi!~f.ilf§JL
t'
(''fl,.v~I~.
· ··· "--U= osteot d ·
uner reactii de ras 'u . . . .en moase consta f .
R ; amplitudine mai~n:/;:;/~c~ntuata (raspuns m;i g::;t~rcer:a Reflexele inversate se datoresc propagarii excitatiei ~i la muschi]
a e _exel_e osteotendinoase e Jm.Jtek norrnale. ~1 cu din vecinatate, in special la cei antagonisti. Ca urmare reactia de raspuns
r~1%e~trn~~i!~\;1:~ri!~~/ecat cei
. Inregistrarea . fl
~~::~v:icfi~~ ~n;:(~~\
1
contractia musculara are un
atun~i cand
on11al. la reaqia
sunt se desfasoara in sens invers fata de reactia normala.

(Fig.VIII 2?) (v .. ie exogramei imbraca caracter difuz. B. R.cll~.t.arultt

. - ezr §J reflexograma normala la o~) caracter particular bi~ipiu;
La stimularca tegumentelor cu un ac se obtine o contractie
musculara.

lnhibttia
fOf)ttSi.Jh,1;
ey
I ~P.ffldare~
rnh,vrpe, ,rin
1rtfrer
t(perea
I. Re.f.kxc...rutanate..ab.d.oolinak
Explorarea reflexelor cutanate abdom.inale presupune adoptarea
J cortio,rnedir
e::r=- larq
unei pozitii a pacientului care sa asigure o relaxare a musculaturii
I abdorninale. Se prefera pozitia de decubit ventral si cu mernbrek
I
I
I inferioare flectate.
Excitarea tegumentelor se realizeaza dinafara inauntru.

a. Reflex . .cutan.a.Lab.dominal..su~ (D6 . . D1)

Se excita tegurnentele sub rebordul costal.

b. B.e.f.J.~ominal...mijlo.c.iJJ(D, . . D9)
Se excita tegumentele la nivelul ornbilicui 1L

c. R.e.f.kx~tanat abdominal.infrnor(D,o . . D10

Se excita tegumentele deasupra pliului inghinal.

2. R.e.f.lex.~-~mna.s.truem~ (L1 - Li)

Se excita tegumentele de la nivelul fetei supero-interne a coapsei

.~iVWVL
Retie;,<. difuz. pol ichinetic
la un pacient in decubit ventral, cu mernbrele inferioare intr-o pozitie de
usoara abductie si rotatie externa.
Se contracta rnuschiul cremasterian determinand ridicarea
A. testiculului homolateral.
Fig.VIII 2? I . B
al t · · - foprezentare gr f - ·
mui reflex normal (A) y<i pol 1iki 1net1c~ a (B).
rca a mecanismului de pro d ucere 3. R.dkxul...c.ut.anat plantar (SI . . S2) (Fig. VIll.23)
Se stimuleaza marginea externa a plantei de la calcai spre degete.
b o· · ·
c· um:nuar.ca. sn1u1@lirea..rtik Se obtine flexia plantara a degetelor.
orista Ill scaderea amplii~dinii s~~.e.llitillQas_i:;
absenp, reacriei de r-
e R flo" - aspuns 4. R.dkx.u.LlulilllitWl (S3)
. ,~Jllild.J.tl..a@ Se excitf cu vatf t.cgumentele din regiunea anala la pacientul in
Aceste modi!ica-1·1· s d. . , pozitie genupectorala.
ca · e atore J ·
uze §I se observa la determin· . sc i1potoniei musculare de . . Se ob\ine contraclia sfincterului anal.
gambL~_percutia teudonului m:;:h~~1~le_xulu1 tricipital si rotulian. cl1fente
et ~! antebra(ului. ll! se produc osci!atii pendi 1 l are a I e
Mo_difl£aci..ais;.rdkx.s.1.QL£1J.l:m.um
In cazul reflexelor cutanate, arcurile reflexe se inchid la niveluri
suprarnedulare. Ca urmare, reac\iile de raspuns sunt transmise la nrvelul
 ·332

C. Reflcxe.mucnas
e
Excitarea se realizeaza cu ajutorul unui tampon de vat.a.

a. Rdkx.1.1.L~al (V, YID

Stimularea conjunctivala determina reflex de clipire.

b. Reflex comean (V, v: I

Excitarea marginii laterale a corneei determina reflex de clipire
bilateral.

c. R.clle.x_Y.clu.:J.IBlatin
Excitarea rnucoasei valului palatin determina contractie muscularii
,:'iralectul insotita de senzatie de greatii.
· e>tdfal;,iei Pafolo$ic
E.xtensio deg~tulu,
mo.re d. Reflex faringian (IX, X)
Se excita rnucoasa faringiana ~i se obtine contractia rnusculaturii
, fig. vrn.za 'Semnul Jui Babinski faringelui ~i senzatie de grea\a .

. neu~oriilor m~tori _din coamele anterioare ale maduvei prin intermediul Modificarea reflexelor mucoase (diminuare, abolire) are loc atunci
fasciculelor pirarnidale. Astfel modifican~ · al fl J
.. , • . . . ". " e re exe or cutanate sunt cand arcul lor reflex este intrerupt datorita prezentei unor leziuni .
sernn.uate in leziunile srstemului motor piramidal ·
Unul di · · ·w~ ·
. . . n cele mat unportante semae piramidale patolo ice ii D. Reflexe vegetaii~
constmne mversarea reflexului cutanat plantar cunoscut sub d g · ,
de semnul Jui Babinski (Fig. Vlll.23, VllI.23). ' enurmrea Afectarea cornponentelor arcului reflex vegetativ la diferite
' ' niveluri realizeaza o sirnptornatologie diferentiata in functie de
localizare.
. , 0 clasificare riguroasa a testelor care exploreaza sisternul nerves
vegetativ va fr prezentata in. cadrul disciplinelor de specialirate
(fiziopatologie, neurologie, neurcchirurgie).
Prezentarea acesto:r teste in cadrul lucrarilor practice de fiziologie
va fi selectiva ~i se va referi in special la testele care se pot efectua in sala
de lucrari practice ~i care nu necesitii o asistare medicals specializaia.

a. Explorarea tonusului vegetati v

Tonusul vegetativ este starea de permanents excitatie a sistcmului
vegetativ care creeaza activitatea de fond a tuturor organelor.

l. RclkxilLQrul.Q-cardiac
La cornprirnarea digitals a globilor oculari timp de 20 sec se obtine
bradicardie (reducere a ritrnului cardiac cu 2 - 12 batai I minut.),
Este un reflex trigemino-vagal.
Exacerbarea reflexului (bradicardie · accenruata) sernnifica o
hipertonie vagala iar inversarea reflexului (accelerarea pulsului)
sugereaza o hipotonie vagala.

,/
 ,~ ~;;no,ta,;,, Ia ouo,tatio>:.
Reacpa de riispuns are doua faze: ·
. ' - i>' . . . ..
. ·.
33;le sau_ gen~~, _
pot apare modi
'/'' \cu;
• (reacpe sirnpatica) 1i ore,tc,,a T.A. cu 10 • 20 mm Hg
fo;t;,J tahi""d;e • . ursul unor afectiuni ~~" ensiuni 1i motilitate.
m ~ itoare la forrna, rm runt prezente
• apecial in
m -
ale pupilei re•fier~odificmle de form! li . , . multe
,,. bn,<LJcardfo Ii so>:derca T -A. (rcacJfo P-hnpati,,
compen,atorie) , , · ' _ . - ,, . afectiuni, ocu !are
. locaiunilor e. pupilare pot fi de mai
asupra Reflexul
plexului solar. . . difi lrril, dirnensi in
se datore,te tn.cr;un;; """"'"''' de Viscen,1, •bdomJ,i,Je
•mo,_c ., b2mm;apare
tipuri: . erala (diametru ~
, 3; ~.C~i.r:atoru • mioza bilat iacee in uremie). d 5 mm·
. intoxicatii· .. ~ u opia ,
. raJ" (diarnetru mat· r:riar
e e. •· ·
Prelung;,.,, foapiruluJ sau a '"Phnltti ..,,eniu,.,. arihni, idriaza bilate .. . .. atropina) · . ..
,/

'"'Piratorie care ex;,tll In mod nonn,J (in in,p;, • <aJtipnce, In exp;,. • •.. mt
apare i1.lA . .
in et1hsm: • t xicatu cu
in o(anizocorie: la. un oc hi exist:
care se expi;,, prin intemcfiunea dimn, cen•H reglatoi;
br.utipneeJ§i,;cardiovascuiari.
,respiratori . t pupilara
•. inegalita ~ l"1alt mioza)
. cir' azli tar la ce '" .... · .
. m_, , tilitate: stl in abolin-a
• tulburari de ~o Argyll-Robertson h::.ea reflexului de
b. unuianumit
ll,~ sediu Jeziona1 · · efuctueazli in SC-OpuJ
se · S!ab/lirjj
semnu lui. fotomotor
• reflexu cu p apare mioza bilaterala
eori poate ,
Pmb.1l}'a1siili'.a
. conve~genta._ u~pare in sifilisu1 nervosttomer se
t:impi: fn conq;µ; Ponnafe in,piri,J ~rofund delen!tio, o amzocone. . B ard - . zA
<eacp~ '!n doi sindromu I Claude
II sau . - . emexoftalmie ft pto
. mioza,
caracterizeaza . pnn
• o ,cOdere a prC,;un;; arteri,Je (- se T0duce into.;;;,,.., , palpebrala. ..
venoasa §i .'lcade debituJ cardiac). . e •. . . '

• Ulte,-io, cre,te,ea pre,iun;; arteri,Je . fvasoconslricfie . •

Reflexogr:am .
a )a- ominregistrarea . . de raspuns Cup.!
graficii a reacpe1
reflexa comperisatorie) Ser ealizeazA prm
. . .
stimularea tendonuhu.
. Absen1a
tuJbu.rari f,;zeiintinse:
circulatorii a doua .. (rlispun,_ "bJocar·.i,· proi,. · · ind;,,
· · · VaJsafvaJ
· ·

v .f1 m~ Jl&hiliana
..,.,..~..,...,...
0~ ............
durate1. re fle xului achilian.
· (in tlmp. ul producerii
)
E. ~Jm,; - . --- . -- ·1e mlisurarea . a picioru 1w . (fotograma sa
In modcentral.
mm, a§ezate nonnaf popifele au fon,,a
· ·rotunda,
· co · <ilametn, de 3 - 4 Pemu . - nu§care I fotoelectnce . re va
Se . inreg1streaza
I ·1ean) cu aJu . to ml.. unei celu e de I aba piciorulm ca
fixat! 11
,
reflexulu1 ac u . penite inscmto3:e VIII 25)
1.·lkt)~~ cu ajutorul une1 un kimograf (Fig. .
• crie mi§carea pe
ms . ;
Pupifele ""lionea,)! la vru-folii!e de ltuniuozita•, a,tfeJ,
ii la hm1ina puternici'i prin mioza · . Su

-
II la intune1ic prin rnidriazi'
. I ~i', ,

1
Dac, proiectru-ea fascicofului l<uLno, se face nun,,; asupra unu;
ocbi apare fenomen de mioza ,; la celafalt oc/ti (ceflex c.onsensuaf). ( : . II 25 inregistrnn",a

er
Fig. VI · · bilean
flexulm ac . cA
2. lkikioJLdu~umiidamJ~nta · celulli foto~l~tnul de
Apropierea unui obiect de ochi determina:
-lill lilioza CF .
. S - lov1tura cu ctocan .
flexie
Jlli convergenta gloNior ocu:Jan
·'-....
 337
336

Pe inregistrarea grafica se remarca momentul de aplicare a

stimulului, faza de contractie ~i relaxare a muschiului (Fig. VIII.26). ·
Punctul final al fazei de relaxare este mai dificil de stabilit, de
aceea se misoara timpul de semirelaxare (Fig. VIII.26).

A
I
I
;,..... .-,,.

,/l_ .A. j\_

. ~ -registrarea poten\ialului fibrelor motorii
T Fig. VIII.27 in
l&gerulA;. . .
M - unda M ·· ulul ·
B s Iocul de aplicare a stun
# Ul
TL ~ perio:1<:m de laten\li
' 't~

Fig. VIII.26 Inregistrarea reflexogramei achiliene .

. ~. - reflexograma normals : CMx - contractie maxima; S -
aplicarea stimulului; T - timpul calculat; Yl - jurnatatea relaxant
B. - aspecte ale reflexogramei achiliene
1.- normal; 2.,. hipertiroidie; 3.- hipotiroidie

c5:J
ei1<
, Acest reflex a fost descris prima oara de Hoffman in 1918.
Stimularea unui nerv periferic printr-un curent de intensitate prag
(limir.ara) determina inmuschiul pe care-I deserveste o contractie,
· lnregistrarea grafica a · potentialului muscular obtinut prin '
.1rnularea fibrelor proprioceptive
stimularea lirninara a fibrelor motorii din nervul respectiv poarta numele Fig. vm.zs St
de "mida M" (raspuns motor direct) (Fig. VIII.27).
. Daca acelasi nerv se stimuleaza printr-un curent de intensitate ', . . . . · · in func\iune a
supralirninara (peste valoarea celei necesare stirnularii fibrelor motorii . ,· l de ac•iune constitme efectul mtraru . .
Acest poten1ia . t .
din nerv), apare un potential generat la nivelul muschiului, cu unui arc reflex senzi~ivo-motor: . muscular constituie reflexul H
amplitudine rnai mica §i dupa O perioada de ,la ten ta mai mare. Acest potential de act1une
Acest potential este generat prin · 'srimularea fibrelor senzitive (Hoffman).
proprioceptive ale nervului stimulat (Fig. VIII.28).
 339
338 . ·. care . apar\in la
. . . . , ·1 l fibrelor. mUSCU 1 are
contract1 aul
. . ·. .· . ·.. deternunli raspuns . · vm 28). . - - · . de
Reflexul H apare in unna stimularii unui nerv mixt cu o inteusitate 't.atile motorii respective (Fig. . . (M si H) are timpul sau propnu
um ) . di le dou1i rlispunsun .,
de curent sublirninara fibrelor motorii din nervul respectiv, deoarece f1ecare m ce . .
fibrele proprioceptive ale nervului mixt au ur: prag de excitabilitate mai \aten\li. (Fig. VUI.)O).
A-,!zt1t decal eel al fibrelor motorii. . · .
.-~
J / · l Ca urmare, daca se .folosesc curenti de stimulare cu intensitati H
crescaude se va obtine la un moment dat (ciind este atins pragul de
excitabilitate al ftbrelor proprioceptive ) un reflex H cu amplitudine . II
M S' 75V
T.~
mica.
Daca se creste progresiv intensitatea de stimulate se obtine o ' H
crestere concordanta a arnplitudinii reflexului H (Fig. VITI.29). M s:90V
a

a H M
.\,,-----,·----
·~ a
. j:
M

If

'.\---..~~~~~-- S!60Y I . . . . I
. .. - . .. .
..,,..
L-' - - - _T_L.- '"': __ .,...I
''H

. ~,-.,--=·r:. ,. L.--c-~'v~•--- 711'V $1

Fig. V1U.30 . Uridele
M §i H cu perioadele de laten~

corespunzlitoare
. . - . . tatea de stimular-:: creste
Fig, VIIl~29 Reflex : H obtinut la,:_--.diferite
, ,(,,
intens:
_.,_
- -
it!ti de . stimulare
.. -

.
Se constata . cli
,· amplitudmea un et
r= ;.a:!r;;e
. ,
1~~:~:~unzlitor
iar cea a undei H
.
progres1~ '. Il 3 0) , fib le motorii din nerv.
Daca se creste 'in continuare inten~itatea de stimulate, se ajunge la scade (Fig. Vld. - ~unt stimulate maximal ~oate re da H diminua pana
pragul de stimulare al fibrelor motorii. Din acest moment, curentul de Astfe1, aca . irnli in nrnp ce un -
stimulare devine liminar atil.t pentru fibrele proprioceptive cat ~i pentru va avea amplitudme max , . , ,
unda M . . , · umai· 1,. mvelm
cele motorii. di · ar1t1e · I om n "
, aproape ~e JS? a ~eflexului H s-a fii_cut . a . ulului electric asupra
Astfel, aplicarea stirnulului e' -ctric determina la punctul de Ev1dent1ere • _. prin aphcarea ~nm U1 . ·('Iagharth)
stimulare aparitia de cilrenti de actiune c, re se orienteaza in doua sensuri: . . l ar (pana in 1963) . 1 teu) tenor .i:
. mu~ch1~lu1 .so. e liteu intern (in spat1ul pop t i .la nivelul mu§chilor
Ill un sens descendent (centrifug,
motor) care determina nervulm sciatic P,?P fl xul H poate fi de~~an§~t § ~· l seascli O serie de
aparitia undei M. · · s-a demonstrat ca .re e1 . . or cu cond1t1a sa se o o .
• un sens. ascendent (centripet, motor) care determina . . de la mana §l de a p!Cl ' , . . :,
1mc1 .
aparitia reflexului H. · · , e facilitatoare. . ·· ~· • ·t·
acientul se gase§te in p_oz~~~e
f~~:il
Potentialul generat de stimularea fibrelor proprioceptive merge in mane, r . .d.e in~s.tr.ar~!JmlI .
sens centripet ~i unneaza urmatorul traseu: ganglion spinal, radacina deten.ninfu:ii ref\~X\~~~:;1:pa§ind margineat patulu1 §1 m
posterioara a nervului spinal, colaterala reflexa Kolliker apoi prin . . - in decub1t dorsal, ct p . .
chnostat1ca, .· _ - . .
traversarea sinepselor senzitivo-rnotorii se transmite neuronilor motori · stare de re\axare. .
corespunzatori; de la acesti neuronimotori '
merge
.
prin' :~m1ii
~· ~ .
lox' §Ii i
.. ,...,.. . i
 (~:!.,.· .,r ,_, .. _. !

341
Pentru determinarea reflexului H la nivelul muschilor mici ai
maini] sau piciorului, pozitia adoptata de pacient este clinostatica, in '. . "') \. ste fibre au conducere lenta ~i prag de
teaca groasa de mielina · 1 ce . . ' . I t' ·ular al aparitiei
decubir ventral sau in pozitie ~ezanda. stiinulare mai ridicat ceea ce expltc~ §~ caracteru par tc ' .
Se recornanda crearea unei atmosfere de confort pentru pacient sale, la fel ca §i timpul de latent1i vanabtl.
( camera linistita, ternperatura de 24 - 26 °c, stare de relaxare sornatica ~i
psihica deoarece s-a constatat ca reflexul H este influentat de starea
psihica a pacientului). .
Stirnutarea se realizeaza de preferinta cu electrozi de suprafata.
Electrozii se dispun la distanta de 2 - 3cm unul de altul, cu catodul in S160V
pozitie distaia.
Pentru stimularea nervului si cresterea raspunsului rereflex H se
folosesc curenti de intensitate crescanda si cu durata care variaza intre M .
0,05 - l msec. In practica se foloseste eel mei frecvent durata de l msec. S:lJOV
Culeg erea potentialelor se face cu ajutorul unui electrod -ac ~~
(Adrian - Brenek) inrrodus in muschiul de cercetat.
Se re.ilizeaza pragul de stimulare. Intensitatea de curent necesara
~_J,_ Stl20V

4_·· ~----·
,,- aparitiei reftexului H sub forma unui potential de amplitudine minima
este de 25 - .3 5 V, iar raspunsul M a pare la 40 - 50 V.
Se va creste progresiv intensitatea de stimulare ~i se vor constata
modificarile de amplitudine ale celor dou1i unde (M ~i H). s-rsav
Se urmareste tirnpul de Iatenta a reflexului H.
La nvelul rnuschiului solear tirnpul de latents a reflexului H
variaza intre 26 - 32 msec. . VIII . 31
F 1g. Unda
. F. .
Variatiile se datoresc taliei subiecrului ~i gradului de excitabilitate
a arcului sa·1 reflex senzitivo-rnotor.
. I . H ""' iridicatii valoroase asupra starii
Refle.xul H poate fi facilitat sau inhibat: Determinarea re flexu lll Ul1 . i . . d l d
arcului reflex senzitivo-inotor, intre electro u e
llil facilitarea se realizeaza printr-o contractie activ1i (de morfo-functionale a
intensitate foarte mica) a muschiului examinat sau stirnulare ~i eel de cutegere. d. 1· · 1· e a leziunii deoarece poate sa
precedand stirnulul unic printr-o stirnulare tetanica scurta Poate avea §t valoare e oca tzar ' . 1 . ii
(20 sec.). stabileasca daca leziunea se gase§_te I~ nivel~ re~tptonlo;_:~:~~1!~ \i
sau pe segmentul de fibre cupnns mtre sun e neur
III inhibarea se poate realiza prin contractia activa a
rnuschiului antagonist celui examinat sau prin intinderea punctul de stimulare. · · . · · f t" traumatic)
De cele mai multe ori un agent patogen (toxic'. in eeuos, . 1
pasiva purernica in flexie sau extensie a plantei (sau a I . Ii . a asimptomaticl'i lezeaz.ll. mat a es
rnainii). cu actiune cronica ~i evo utie c imc t m ai vulnerabile comparativ
· ti . cu diametru mare care sun . . .
In timpul deterrninarii reflexului H, dupa raspunsul M, poate apare fibre 1 e senzi ve . . . . in t cazuri se constata alungirea
la un inter, al variabil de timp ounda necaracteristica, denurnita unda F si cu cele cu teaca subtm: de rn1ehnli_. aces e l. fara modificarea .
care poate f confundata cu unda H. timpului de la ten ta a. reflexulut H cu _sau c uar
Diferentierea de unda H se face stiind ca: amplitudinii raspµnsulm reflex. . . .. , .
Modificari ale rcflexului H ma.i pot apare m:
III amplitudinea sa creste odata cu cresterea intensitatii de II administrarea unor medicamente decontracturante
stirnulare
Ill ischemie
• aparitia sa este variabila
III administrarea anestezic.elor
111 latents este variabila si se modifies odata cu schirnbarea
II neuropatii periferice
formei potentialului (Fig. VIII.31 ).
Unda F s-ar datora propagarii influxului nervos creat de stimulul • Jeziuni piramidale ..
electric prin fibrele subriri de tip A II §i A III (si nu prin fibrele A I cu
 342 343.

Ill optice
Ill tactile
Reflexele conditionate sunt reflexele pe care organismul nu le are
_ • dureroase
in mornentul riasterii dar pe care le dobandeste in timpul vietii, in
anumite conditii, cu participarea scoartei cerebrale, ·
e o\factive
Reflexul conditionat este o reactie de raspuns la un stimul care in • gustative
mod obisnuit nu declansa raspunsul respectiv. · · • terrriice rgane inteme. . ...
• sau venite de la nive\u\ un:t~onat sunt necesare cond1.\11
Producerea sa este posibila prin asocierea in timp a cloi stimuli: unui reflex con ) . . • . are nu se vor
unul care produce un raspuns inascut (excitant neconditionat) 9i altul care Pentru e\aborarea a ·zolata.. \imijtita, in c . ar")
in conditii obisnuite nu produce acest raspuns (E.C.). experimenta\e de~sebi;e (ca::r pe1parcursu\ efectuarii detenntn 11 •
Reflexele .conditionate se formeaza in cursul vietii 'in urma unei produce modificlin sup irnen . •.
experiente.
" ,·clkJS,nhii_~diti.on.aLJUi.ImruarJa-.s..ai~
Arcurile reflexe ale R.C. se inchid la nivel cortical. Legaturile care E}.abQJ;a@,_,.c
se forrneaza dispar daca conditiile care le-au creat dispar. . a de came caine\e
Excitatiile provenite din mediul inconjurator fac posibila crearea la ' £rinci.piu: . • -a unui caine o buc~t. . ")
nivelul scoartei cerebrate de conexiuni foarte variate intre diferiti centri D~cli ~ i.ntr:~::t;:n~\ezi "reg\~rea s~~~e~::u\~e ori, va
nervosi, sa\iveaza (re exl ~e . caine i se dli sa manance c
In momentul in care o astfel de conexiune nu mai corespunde .
Dacli ace uiast
. \a vederea alimentu ui.
l . al' \ie
ditionat: se pro<luce s iva .
conditiilor care au deterrninat-o, · dispare §i este posibila aparitia alteia sa\tva numa1 t deci un nou reflex, c?n
corespunzatoare conditiilor noi care apar. S-a forma . tului (stimul opUc). realiza ~i \a stimuli
1n acest fel organismul se adapteaza permanent la conditiile nlllllll~~a..al~!ului conditionat se µoate
variabile din orice moment. E\aborarea re. .
• guraunui caine;

:li
Reflexele conditionate au urmatoarele caracteris ici: . ci sau \umino§t astfel.
acu Stl. . troduce came m
t!I nu sunt tnliscute · l1 se m r aza·
II se ~onstata ca animalul sa o ~onerie) §i se cons:8-tA ca
!El se dobfindesc in cursul vietii
II se aprinde un b~c (sa~. se ..
~ · sunt individuale
animalul nu sa\lveaza; . ( dupa zgomotul sonene1) se
ii. arcul lor reflex se inchide la eel mai malt nivel - . derea beculut sau
• dupa apnn ~ . .
Pentru formarea unui reflex conditionat sunt necesare o serie de
circumstante obligatorii:
da anirnalului sa m!\nance, l'i suficient de mare de Of'l:

1:.1 excitantul conditionat (E.C.) · .· precede excitantul II daca se repetA de ~) ~~care, se constatA c\ M~~~
asocierea bee (son:n~ecului aprins 11a~ a z9omQt\1
neconditionat (E.N.) ,,mp\a prezen\a . . .
mi E.C. §i E.N. vor actiona impreuna o perioada de timp s .. va produce sahva\le. ditionat alimentar,
sonene1 .. nnui reflex con ) . . de
Ill! asocierea E.C. - E.N. se. <repeta de mai multe ori Pe mode\ul descris. al elaborar;~di\ionate \a variate categoru
~ pe 'parcursul elaborarii R.L1• este necesar ca scoarta sa fie obtine raspunsun reflexe
in stare de veghe , iar la nivelul scoartei cerebrale sa nu se po t i

existe in activitate un alt focar de excitatie de alta natura, stimuli.

deoarece acest focar suplirnentar ar putea fi dominant §i
astfel ar impiedica formarea reflexului conditionat.
Excitantii conditionati sunt definiti ca stimuli din mediul extern
sau intern pentru care organismul are un sistem receptor §i care, in
anumite conditii declanseaza un reflex, pe care nu-I putea declansa 111
momentul nasterii. · ·
Pot deveni astfel excitanti conditionati excitatiile:
llll1l acustice
 345
344

Electroencefalograma (EEG} . 1: Si£1eIDUl..de~tap~~~electrozi metalici nepoiarizahili legati de

Este reprezen . d ton' electrici Pentru a evita
. . d lificare prtn con uc ,
Activitatea electrica a creerului poate fi inregistrata : sistemul e amp . • refera electrozi din argint.
fenomenele de polanzare s: p . l ului dupa o degresare prelabiHi
• indirect prin scalp ( electroencefalograma, EEG) Electrozill se fixeaza pe pie ea cap . , . .
• direct pe cortexul cerebral (electrocorticograma, t de alcool acetona ~1 eter. . •
a zonei cu un ames ec . l , / . tric dupa scheme precise, realizanc 1
ECoG).inregistrarea directa se realizeaza experimental cu Electrozii sunt amp asau sime '
ajutorul unor electrozi amplasati cronic pe scoarta sisteme de derivatii (Fig. Vlll.32)
cerebrala sau la om in timpul interventiilor
neurochirurgicale.
Cu ajutorul unor aparate de receptie §i transmisie la distanta a
activitatii electrice a . creierului se poate realiza §i urmari aceasta
activitate electrica la subiecti in conditii de cornportare normala, liberli,
in mediu obisnuit (telemetrie EEG).
.> EE(i este inregistrarea prin scalp a activitatii electrice a creierului
§i consta ,1zt oscilatii continue de potential care pot prezenta permanent
modulatii 'de amplitudine §i variatii de frcventa,
innigistrarea se poate obtine in 2 conditii:
Ill EEG spontana (de fond) cand se Inregistreaza activitatea Fi Vlll.32 IJerivatii EEG . ~ . x,
g. .. . d.ma 1-.
a, b - transversala;. c- circulara,
electrics a creierului in conditii bazale, fiu:li interventia a . longiru
unor factori externi sau intemi. . d - unipolarii
Ill EEG evocata - inregistrara prin metode de activare EEG,
·1 d sistematizare a deriva~ilor
atunci cand se modifica activitatea de fond prin stimuli Modul de .g1upare al e.lectr~z1 o\sa~el: mai folosite de plasare a
periferici sau centrali, Aceasta inregistrare are rolul de a constitue montajele- Un~ dmdsc _eme e anatomice (Jasper, 1941) (Fig.
pune in evidents anomalii EEG care nu apar pe traseul electrozilor este cea reahzata upa repere
spontan sau modificari de rectivitate. Vlll.33).

S .- .. RA O Et--llSFERA
Tehnica de inregistrare e:~~NG~ NAZION OR£APTA
lnnegistrarea EEG presupune detectarea, amplificarea si 10% 20 °io 20% 10%
inregistrarea activitatii electrice cerebrale. Aceasta activitate electrica
cerebrala a fost pusa in evidents initial la animalele de experienta (Caton, .-1__,,.~;1....-l'..'..--=-~"=+--~· Pt.AN
PREFf10NTAL
1874) si ulterior la om de catre H. Berger (Clinica Neuropsihiatrica din PLAN
,,Llll__J,L.~\.!2...--!!.i~-'4~-FR()--ITAL
Jena, 19~:4) care este considerat si descoperitorul acestei metode.
i
PLAN
JU_ J;L_ ~L-~-"-"4---t-CENTRAL
L ~parat11ra ne.c.es.a~~.gistra:re
Inregistrarea EEG se face cu ajutorul u ror aparate speciale
( electroencefalografe), :i
Aparatura utilizata pentru EEG consta din:
II sistem de captare; ,.
INION
1111 sistem de amplificare;
6
TEMPORAL t.!EDIAN
II sistern de inregistrare. STIHGA
Schern a de. plasare a elcctroz.ilor pentru EEG
Fig.VTIL33 ~ '"'
 346
· · . . am \itudine crb~t~ f
a __Bj.tmw-alfa. de sinusoida\e, a ca~:ifor! (''fusuri de a\fa ')
Este forrn~t d1tnfelu~1cat capata un aspect
Linia nazion - inion este 1mpllrtiW. fa distante egale de 5 · die?.~
planuri transversale: prefrontal, frontal, rolandic, parietal, descre~te peno . . . . .
occipital. . (Fig. vm.14). .
Aceasta schema de plasarese poate completa prin schema
procentuala "I O • 20%" (linia nazion - inion se divizeaza procennial; de·
exernplu, pentru lungimea nazion - inion de 40 cm: 10% = 4 cm, iar 20% ~~
= 8 cm). ·
Se utilizeaza 2 sisterne de culegere:
;\§__.,~
·ec' fJJpV
Ill monopolar - in care electrodul inactiv (de referinta) se
plaseaza pe corp (lobul urechii, ceafa) {Fig. VUI.32d).
!II bipolar - care culege diferenta de potential dintre 2 arii . . vm ~,34- deriva,;ie
Fig.
·
fusuf\
· alfa
- 'to-parietala
occ1p_1
· ..
. ..
electrice (ambii electrozi sunt activi). '.in sisternul bipolar o~ . . \ un
se deosebesc 3 tipuri de montaje (Fig. VUl.32): circulare, . f d a creientlut a
· de on · \ (·'C
longitudinale ~i transversale, , . . a ii e\ectnce "ho - sen:z.ona .''.
onstit11ie expresia act1:~gte ~i in ~~paus t~e re\axare p~ihictJ.\
C a] 'in stare de h .. 'inchi~i ~1 in star - ~ b\ocarea ntrnu}u
2... ..sisle.!Illll.de . .ampli~ sul)iect nor~ ' .· entul cu or, u ta\a deterrnma ·:
Are rolul de a realiza o inteositate suficient de mare a biocurentilor i.nregistreaza \a P_~c1 ~i concentrarea rnen - .
culesi pentru a putca actiona sistemul de inregistrare. Deschidere~ ocht o:ire") (f\g. Vlll.35).
Acest sistem consta dintr-un dispozitiv electronic capabil sa a\fa ("reac\1e de op
realizeze o amplificare de sute de mii de ori a potentialelor cerebrale,
care au o valoare foarte redusa (20 - 50 µV) farl'i. a produce distorsionari o-P ·.
ale acestor potentiale.
~~
LSistrolul..d.e...um.gi~ uk..afi~aruau..de.lns.crie.rc} . . ·~g_fj5QµV -
Poate fi:
Ill ansamblu galvanometric cu penlte tncrtltoare. In acest · ·. ·trnu\ui alfa
sistem inertia ~i frecarea pieselor metalice modifica intr-o . d opnrean
Reac\te e_ . • etala
oarecare ml'i.sura traseul. fig.VUl.35 . tie occ1p1to-pan
OP - deriva_ chi\or
ii osciloscopu.l catodic - permite urmarirea traseului EEG desch1derea o
afisat cu spotul electronic ~i, de asernenea, inregistrarea no -
10 - 'inc l
h:derea ocbi\or
grafica sau · fotografica numai a unor aspecte
. - 10
· •: g -_ - \3 ClC
. 11·1s 'rotdie
I.
semnificative. . ' rinsa mtre .
. \fa este cup . - .
"trnulu1 a V ,
frecven\a rt ,,..edie de 50 - 60 ~L • • e c~rehra1e,
. .- 120 µV cu o ,u . . . bioe\ectnc ,
Il~T.I:a~.uLEE.G:...nonrui.l cichls). \"t idinea: l O - . talul activ1ta\ll .
l~R.i.t.m.uri...cercllrall. . .. . . ._ ArnP I:\ . d procentu\ dm to :
in descrierea activitatii electrice a creierului se urmaresc mai multi
parametri: frecvente, amplitudine, morfologie, reactivitate, topografie, .ntrou \1:\fafunct1e e
poate ft: .
'zl donnna~t ,m
ai roult de ')5%);
1
o. 15%);
Ritrnurile cerebrate au frecventajoasa (0,5 - 30 cicli/s). .·· .-,. bdonnnant (5
in i}l.fl.:_<:JI~--Q~_::rec:venta~1LacrD~....I@~~!1-1,.te..m.ent_gn!fi~.:.Li:!~ · · \Ii Sll . t (?5 - 5 ont.'I·
,o,,
.Jipi!_aE:~ de timp (secunda in. cazul EEG) se descriu 4 tipuri de ritmuri · Iii tnlX .- . c:<>!c"
~ra~ (snb 2.), o J·
numite ciiITfere-,ile alfabetului gre~sc (alfa, beta, teta, delta). . - II sa."' •
1u cadrul fiecarui ritm se disting mai multe variante (lent, rapid
etc.) care sunt denumite "banda",
 .349,
348

.Intr.e cele 2 emisfere exista o diferentll de amplitudine de 5 _ 1 O µ v

(amplitudine e~te mai mica in ernisfera dominanta). . 0-P
. Se considers patologica o amplitudine mai mare de 50% Ia un
enusfer cornparativ cu altul. :· ·
. in.
VIII.36).
banda alfa pot fi cuprinse
·
mai mfute tipuri de ritm alfa (Fig.
~~~~

.. 1sec IsO IJV.

D.O. . .
. .· ' ·
10.'· l\ll'lll"l1'1l"''
· .
·.

.e

Fig. vm.36 Tipun de ritm alfa

.
~··
ID. . ·. a- ritm alfa lent
b - ritm alfa rapid ·
»:
c - ritm alfa variant lent
a . d .. ritm alfa variant rapid
· e ~ ritni itlfa as<mtit -:

· a. RiiJnul alfa lent (Fig. VIII.36a) are frccventl de 8 cicli/s. Se

intiilne§te la copii §i la persoane invarstA.
b. Ritmul alfa rapid (Fig. VIII.36b) are frecventi, de 13 cicli/s (sau
10.
1sec rsoev mai mare). Se intalne§te la persoane anxioase care nu se poate
relaxa complet in timpul c;fectulitji EEG -.
b
2......Ritmul beta
Este expresia electrica a.!Jnui creier inactivitate,
Caracteristici: · · · · · •· · .. · · .•· ·
0-P
• frecventa; 14 - 30 ~iclii'
(Fig. Vlll37);
;Y'v"'Y'V\l"\'M'fl/WVV-,~~~----~....:.,..,..__,A~ • amplitudine: 5 ,)0 µV; ' · · · ·
0.0. IO. • morfologiei neregulat!, di$COiltinuA, fusiform! sau
1sec ISOµV sinusoidala, , <= ·

nu se blocheaza la stimuli lwcino~i (ca ritmul alfa) dar se

c blocheazs la stimuli proprioceptivi sau Ia senzatii tactile.
este localizat. in ariile ·:,niotorii fronto • rolandice
\, bilaterale. · . . · . .·
0-P
~-·· .._, ~,:l».~~!..... '111~.~N...--------\1:lo-
.: 0.0. 1.0
1sec 150µV frecventl: 4 ·~ 7 cicli/s; . _ .
• ~plitudine:.30- 70 µV,'medie SO µV;

d
• morfologie: mono- sau polimorf ·
• constitute ritmuldc ba2'A al copilului lntre 2 ii
 ' I ~ rr

.·350
351

.1sec I SOµV.
Fig.Vffi.J?
RitmuI beta
.'z_;,.

0-T

1sec_J501,. N'
Fig. VIU.38 Ritm teta
1sec J50µV

b
. La aduJtu/ no
b1oeJectrice rrna 1 reprezinta ta· .-. 15 % ~
• J Fig. VIII.39 a: Ritm delta monomorf; b: Ritm delta polimorf ·
Este locaiizat in r . . ·. . . . . o . n tot'i/u] activitatii
frontaJe ~i rolanct· egrunile tern_poraJ . · . .
S • • ice. e, cu extzndere a .. • incidenta: este prezent normal la copilulpana la 2 ,.,.. ani ~i
e Intalne~te de , . . . c tre regmnile
indiferent de varsta in somnul profund. Este considerata
sonmoJenfa ~i in PrimeI:sem~~ea, fiira seninifica ie .
patologica prezenta sa la adultul instare de veghe. _r
Se considera patol s~~1 d~ so~.. . fl patologiciI, in stare de
Daca este distribuit difuz exprima o suferinl! generalizata, ier dac4
• depa-~e t ogre in s1tuapiJe in care: .
Y § e pro_porf · este Jocalizat, caracterizeaza prezenta unei afectiuni locali.zate.
• epare unilat l ia d: 15% la adult:. Aparitia ritmului delta la adult in timpul unor manevre de activare
• apar • era ' focahzat; . (hiperpnee) §i incetarea sa la scurt timp dupli oprirea activlirii sau la
S . e In paroxis bi . .
emn1ficatia sa p t . ~e, llateraJ. · deschiderea ochilor se intalne~te in spasmofilie. · ·
sale. a O 1 og1ca cre§te od ta
Stud".11 a cu :,ciiderea 1·
au penni
efectuate pe 1 0turi.
de sub· · ·
. amp 1tudinii 2. fuseui EEG in stare q.e veib,e .·
. s constatarea ca · · iecp cu tulbui-ari d -· •.
teta §1 comportamentuJ
.
ex1~ta o corespondenta. tr
agres,v (Hill, 1952).
e_com_portarrient .
in .e dominanta ritrnu/ui
Pentru stabilirea normalitatii unui tra~~ .se
va· a~ea in vedere
aspectul traseului in functie de varstli, dupli starea de veghe sau somn, in
. 4 . .Rito1uL.cte.11a (Fi . VI . - . . repaus (spontan) sau activat,
Caracteristi Cl.·. · g..., II.39) ' ::. , .. :,
• frecventii . 0 5 3 . . . a. 'Iraseul EEG lu.dult
II am 1· . . , - . c1clifs
• p rtudme medie • •. '
pana la 20011V) pana la
.
. ,.
•.. ' .
·100 11l\ct,}'i,o~te
. .
aJunge
.
in stare de veghe ~i fu
repaus psiho:Uotor 'tr~~~l este stabil ~i se
modifies foarte putin in hiperpnee .. · , • . .
if poate fi mono . Distributia pe regiuni ~i procentul fiecarui ritm au fost enuntate la
(Fig. VUf.39b) mo, f (Fi_g. VIII.39a)
sau polimorf '; · descrierea ritmurilor. (Fig. VITI.40) ..

b. Traseul EEG la cop.il

Aspectul traseului ~te infunctie de varsta copilului, (Fig. VIIl.41 ).
 ·-,:;-·

353
352

___ __
k~------------ --- . - --,----· c, Ira.seul EEG in.timpul soumului
Aspectul EEG este complet diferit in timpul somnului fa\A de eel

..... .. . .. -
__;....
--~· in starea de veghe §i este caracteristic fiechei faze de somn (rig.
-~
,, VUl.42).
0
A

__ __ -~------ --- '----~...__..

--~-___,....r,w,.t -4.......,_
_Rar::t
....;._

-----
Pcr-%
"''
....
---T;j.z:_-..1:Ti?i'-'d__
·<:,-~
1-U.£.J 50 µV
----------~~~~-'-
rig. VIII.40 Traseu EEG normal la adult

La varstele mici sunt dominante free . .

frecventele inalte. La varsta a III-a . ventele joase, iar la adult
poate afirma deci ca maturarea bralrevme spre frecventele joase. Se
Interpretarea EEG la ~re a poate fi corelata cu frecventa,
adult di,torita variabilitatii copd1 pune _probleme mult mai dificile ca la
r man e mamfestare.

-, .......JF. ·Ros I® . 2 a111 S an, 7 an,

/........._...._l.,.._,.-..._~_:...-J_,.

Fig. VIII.42 TraseuEEG de somn: 1-fusuri sigma, 2-complexul K,

3-varfuri de vertex

Se descriu 2 forme de somn:

a somnul lent (telencefalic) - Non Rapid Eye Movements
(Non REM)
I.I sorruml rapid (rombencefalic) - cunoscut sub denurnirea
de REM (Rapid Eye Movements)

Fig
, . . VIIl
.. . 41 ...1··raseu EEG. normal la copil
 '·;···-· ....... \ . •• · J L •

355 .,

S.OmuuL!w
Are mai multe stadii (A. B', C, D) .

. A. (Ia) - este o stare intermediara intre somn ~i vegbe, caracterizata

prin somnolenta. Traseul se caracterizeaza printr-o scadere a
incidentei ritmului alfa. .
B. (lb) • corespunde somnului lent superficial. Traseul se
aplatizeaza, dispare ritmul alfa §i apare ritmul teta.
C. (II) - se caracterizeaza prin activitate electrics de tip teta .b
intricatii cu fusuri sigma. Fusurile sigma sunt elemente grafice
cu frecventa de 12 - 15 cicli/s, care survin in salve, §i sunt
predominante in derivatiile anterioare. ·
D. (III) - SC caracterizeaza prin prezenta undelor lente (I - 3
cicli/s), de voltaj _ crescut · ~i uneori prin aparitia fusurilor ~i
complexelor K. Complexul K este format dintr-o unda lentii .
pozitiva urmata . de o unda lentii · bifazica pe a carei pan ta
descendenta se inscriu unde sigma (Fig. VIII.42c).
E. (IV) : se caracterizeaza printr-un traseu cu wide foarte lente /
(0,5 - 1 cicli/s) ~i foarte ample. Nu sunt prezente complexe K. ·

So.mnu~oial)
Ocupa la adult 20 - 25% din totalitatea somnului de noapte. Apare ·· ; . . c
· . . ·, l viirf-
discontinuu, in 5 7 6 cicluri, la intervale de 70-r 90 minute §i cu durata de . . .. : . . . (3 Is)· b-comP ir,xe
.·~ - 20 minute.
. ' ' ' da t1p1ce c '
, l xe varf-un
Acest tip de somn predomina in somnul de dimineata ( este . . -c·
rig.
vm·
43 a-comp e ~-" undA \ente
l xe v111•·
.
dominat de vise). •. · .\ · ·· ·· · omdate; c-comp e ,.
undad er:,·- .
· Se insoteste de mi~ciiri ale globilor oculari de mare amplitudine, de
un ritm cardiac rapid §i neregulat ~i de rezolutie muscularli.
. . . .
III. Irascul EEG Plllil~
Se caracterizeaza prin: ~soS{C
• prezenta unor elemente grafice proprii, cum ar fi
complexele varf. undll (Fig. VIII.43 a, b, c) etc.;
• existenta unor trasee asimetrice ale celor 2 ernisfere (Fig.
vrri ,1.,n ·
~~g_:V1U.44 c~f i1e~~)f ~un~lent_e ,

..· . . : >' ; ·, · . ·. l..PrQY~ta

· , ~•;~ita~~~ •· .
IV.~ . . .
.
despre actlV1
"t.atea e\ectrica
.. .. p\unentare
. btine informatn s,~ e. .
1sec 1soµv· .· pentrU a o de de acttvar .
. \~ se fo\osesc meto . d. m_ai mu\te fe\un.
cort1ca a dee s\lnt e . .
..
.
Aceste proc~ . .. ·:
 356

357
• proc~dee folosit~
func11onale:
fu m~d. curent A '.

.. . m &eIV1c1i1e _de
• •.•• · ••·

explorari
• hipetpnee . .· . .

•
a SU (stimul
.
I · · .
are ununoasa tntermitenta)
sttmulare auditiva
DC. GLANDELE ENl)OCRINE
• Ptocedee folosite numai in . .. . .
efectuate b · servicu de spec1ahtate si 1. Glenda liipojizii
su o atentA supraveghere· . . .,
• admin] .: .
• . . strare de substante convuJsivante Glanda hipofiza, considerata "creierul endocrin" detine irnportante
mducere de somn medicam. · roluri in desfasurarea norrnala a functiilor organismului .
. • d . . entos
· · _epnvare de somn. . . Aflata sub control direct hipotalamic prin legaturi vasculare §i.
nervoase, hipofiza intervine atat in reglarea activitatii majoritati]
glandelor endocrine, cat~i_a .aJtor apara_!~_~isistenle:------·-·-----
---- --; Mecanismul de reglare a elibe-r3.rii de lioimoni tropi prin "releasing
factors" hipotalamici irnpune si dozarea acestor factori de eliberare in
tulburarile sisternului endocrin cu determinism hipotalamic.
Dificuitatea efectuarii in mod curent a acestor teste d! o mai mare
importanta dozarii numai a hormonilor tropi, .
Este explicabil astfel de ce in diagnosticarea majoritati! bolilor
endocrinologice se utilizeaza alaturi de .interpretarea manifestarilor
clinice §i anumite probe de laboratcir care vizeaza pe de O parte nivelul
sanguin al horrnonilor cat §i comportamentul · glandei in anumite
circumstante de stimulare.
Urmarirea in scop diagnostic a nivelului sanguin al hormonilor
hipofizari se poate face prin: .
II modele experirnentale care presupun ablatie glandulara sau
administrare de horrnon in exces. Rezultatele obtinute iinita
hipo- sau hiperfunctiile glandulare a carer manifestari clinice
. constituie unul din principalele criterii ale diagnosticului
endocrinologic. . i·
Ill mode!e · biologice - ' - .. · dozarea concentratrei horrnonilor
adcnohipofizari, larg folosite piinii la utilizarea metodelor
radioimunologice.
Se foloseau in acest scop animale mici de laborator (soarece,
sobolan, cobai, iepure). ·
Sensibilitatea acestor teste este redusa, pentru hormoni ca STH si
ACTH nu s-a putut decela nivelul circulant in insuficienta
hipofizara sau la persoanele sanlitoase;
11 met ode chimice . .· ·
II metode radioimunologice - prin tehnica descrisa initial de
Yalow si Bernson in 1960, permite decelarea unor cantitat!
foarte rnici de hormon in plasma, de ordinul pg/ml.
Principiul metodei consta intr-o inhibitie competitiva de catre
anticorpul specific a hormonului nemarcat fara de eel marcat.
 · ·· rezervc\or
358 'bilitatea aprec1eni .
Testul cu metopiron ofera pos1erfozia de metopiron ump ~e 4
, d ACTH. Metoda consta m .P tere a concentra\1e1 de.
Radioactivitatea horrnonului marcat (legat de Ac specific), hipofizare e ~ nl kg corp rezultand o cres
• d - de 30 m"" • l
observata in precipitatul obtinut dupa centrifugare este mai mare daca in ore JD oza O . fa\li de valorile norma e. CTII t fi amintite: .
serul de dozat se afla 6 cantitate redusa a aceluiasi horrnon nemarcat. ACTH d~ 5 - l ~~1dele biologice de dozar.~t r~cerii continutu\Ul
Se traseaza o curbs standard, pe care se pcate calcula cantitatea de Pnntre me . ta in \Uu.,..,rea ·1
1 testul Sayer - cons . rarenala !}Obolan1 or; .
hormon din serul de dozat. . de acid ascorbic in corticosup ·az1 sinteza !}i secret1a de
a. AC:ULJumruulll.LrulWJ.~lil::m:p testul Saffran - SchallY - apre: "in vitro"; . . .
II este un polipeptid cu 3 g ami~oacizi 2. stt·ro.1zi de catre CSR de ~obol urm"·e<:te secre\ta ce
l!lil principalul rol biologic: stimularea biosintezei de cortizol ' · . _ Nelson " ru "· · cu
3. testul Ltpscol robbolani hipofizectomiza\1 sau trata\1
m are
O actiune melanocitostirnulanta explicata de: ce.tosteroizi. a ~o . . '-a
II secventa aminoacizilor , - 13 concordanta cu a - corticostero1z1. t uti\izate datontli fa~tuhu ~1
MSH~i d horrnon nu sun . d a aJunge a
Dozarile urinare e. asurli inca inamte e
Ill asernanari structurale cu vasopresina - secretata de . tivat m mare m .
bormonul este mac . doziin
lobul posterior hipofizar.
Sistemul de statare controleaza permanent concentratia sanguine nive\ul nruc
··1·11i
:IU , . nive\u\ui sanguin
d
e
ACTH pnn
ale variatii diurne. cu
de ACTH printr-un mecanism de conexiune inversa, in care concentratia Aprec1er~a tabilit \a persoanele no~ 6 diminea\a) fa\li
radioimuno\og1ce a~ s. \ diminetii ( 20 pg /m - ora .
sanguina a produsului final inhiba reactia initiala,
valori mai crescute in tt~~r~o pg /ml - tntre orele 19 - 2~). ide cu eel al
Acest fin mecanism de reglaj poate fi anihilat in starile de stress, de ce\e din timpul no~ 11 cretiei de ACTH co1?c
cu urmari in sensul cresterii considerabile a secretiei de CRF, ACTH si Ritmul circadian . a\ se in a\ ACTil cre§te in:
respectiv cortizol. . l . din sange. N1velul sangu
Centrul hipotalamic efectueaza reglarea fata de un nivel sanguin corttzolu ut \ Addison-
• boa a '
variabil in cursul a 24 de ore: mai crescut dimineata · (in jurul orei 6) , . . · · a boala Cushing; . . · . ..
cornparativ cu ora 18. Concentratiile saJigtiifie de ACTH sunt extrem de . . i
a < upa s - uprarena\ectom1e, .
reduse ( ID 11g I 24 ore). . 1
• in stress -u~ c~ii:irgt~:ien\a hipofizara.
Diagnosticul functional curent nu 'reclama dozarea ACTH-ului ~i scade sau este nedecelab1l m msu . . . .
plasmatic, •. fiind preferate caile indirecte de urmarire a activitatii
horrnonului. . ncl.e . care coordoneaza ~1
. b QQ.nadoWWl . serie de horrnoni . f: . ·ne·
J~111Ls;_u_n1.~p.irnn S.unt reprezentate pnn~-~ onadelor masculine !}l em101 .
Metopironul este un preparat adrenostatic care inhiba reversibil l a activitatea endocrtn ~ g . ulant·
l l-hidroxilaza. contra eaz • FSH - borrnon fo\tc~los~=t al c;lule\or interstitiale
in timpul administrarii metopironului scade considerabil sinteza de !Ill ICSH - hormonu\ st~~u ..
cortizol, aldosteron ;ii l l-hidroxiandrostendion ~i se produce o acumulare II LH - hormonul \utem1zant. asurarea activita\lt t.otale
a compusilor premergatori etapei de actiune a l l-hidroxilazei: . . ·mportanta este m . difo;1l de
iii 11 - dezoxicortizol (substanta S); P en tru diagnostic,
.
mai_ t b·1· a separatli este ma1
• trucat sta I ire
. gonadotrope unnare m . .
Iii 1 J - dezoxicorticosteron;
M androsrendion, realizat. . ' . aza urina din 24
I.e.hnic~lw;;~ormonilor gonadotropt se colecte .
Pe toata durata adrninistrarii de rnetopiron, se secrets ACTH iar
acesta stirnuleaza numai fazele premergatoare de sinteza ale cortizolului, Pentru _doz~\ la oc. +2 e este obligatoriu ca
In primul rand a subsiantei S cu cresterea elirninarilor urinate de cornpus de ore ~i se pdastre~ealizarii testului _de exp~or~a suficient de mare de
In ve erea · _ • ealabll O penoa
tetrahidro-S care poate fi relativ U§Of dozat (17-0HCS). l - u primeasca m pr . CTH cortizo\u\. .
Testul de incarcare standard cu metopiron (inrrodus de Liddle si subiectu sa n inhiba ovu\a\1a, A -' olin pentru absorbJia
timp, preparate caretitate de urina se trateaza cu ca
colab.) este capabil dear sa dea indicatii asupra modului cum lntreaga can ·
reactioneaza sistemul ACTH - corticosuprarenala - la carenta de cortizol
gonadotropinelor.
indusa artificial
 361
360
S.T.H. urnan este un horrnon cu ac~iune marcat anabolidi.
. Se realizeazii eluarea cu hidroxi<l°de amoniu ~i precipitarea cu acid Implicarea in metabolismul glucidic este folosita penrru testarea
acetic concentrat in prezenta acetonei. rezervelor hipofizare de STH.
. . . Re_rultl'i ·~ ~ulbere din care se fac dilutii progresive care se Are actiune hiperglicemianta prin:
injecteazc la soncei de sex feminin in viirsta de 21 de zile. • efect antiinsulinic (inhibli utili:z.area glucozei in \esuturi)
Rezultatele se exprimli in unitati - §Oarece. . • stimularea gluconeogenezei §i a secretiei de glucagon.
1. 11.~·. este dilutia cea mai mica din extract care dubleaza vol I Principiu; .
uterului, umu Proba consta in inducerea hipogliceiniei prin admlnistrarea de
Yalorils nonnale prin acest test biologic de dozare-test uterin
insulina O,l u /kg corp i.v.
sunt:
Tuhnic.a de lucru:
• la femeie: Se dozeaza STH inainte de administrarea insulinei ~i dupa
• i~tre 10 - 25 unitati soarece (u.s.) in urina de 24 ore ~ administrare , timp de 3 ore, din 30 in 30 de minute.
ziua a 14-a a ciclului ~i .: ~zulla1e .
" • intre 5 - 15 U.§. inziua a 21-a a ciclului. Cresterea valorilor STH dupa 30 - 120 minute arata prezenta
• · ta barbat: . · rezervelor hipofizare de hormon.
• inrre l O - 20 u.s. Functia somatotropa poate fi apreciata prin dozarea fosforului
II Ia copii panii la pubertate: anorganic in ser. · · ·
• Intre 3 - 6 u.s.
Administrarea de STH uman are ca efect retentia de N2, P, Na ~i
In perioada prepubertara in unna · copiilor nu se gasesc cre~terea eliminarilor de Ca. .
Nivelul plasmatic de 1- 8 ng /ml ser al hormonului somatotrop este
gonadon opine.
Yr>J.ori...cr.~ ( > 30 ¥·§.)_!>e intalnesc in: asigurat de o secretie zilnica de aproximativ 500 µg.
• sindromul de castrare
: disgeneziile g~~a~e cu insuficienta gonadala primara d.. M.Sli.:.JillrmO;nu) melanotmP.
Are rol de formare ~i de dispersie a pigmentului melanic in
la meno~auza din cauza disparitiei aproape totale a
oestrogenilor, . melanocitele din piele si mucoase.
_i~· perioada de f~rtilitate femeile prezinta un ritm caracteristic al
secretiei de gonadotropine, cu maxim in timpul .fazei ovulatorii. Hipufizectom.iaJ~.a .
Extirparca hipofizei la batraciene, pe11ti 11i unele reptile determina
retractia celulelor crornatofore (melanofore, eritrofore sau xantofore) si
di D~zalre~ gonadotropinelor urinare este de un real folos
iagnosncu ui diferential endocrinologic. decolorarea pielii. ··
· Faptul se datoreljte indepartarii lobului intennediar, bi111~
A~t~el~ ~xcretia crescutli de gonadotropine prin urina este
caractciisttc~ h1po~ctiilor primare ale gonadelor fata de cele secundare. · reprezentat la aceste animale, a carui produs de secretie - hormonul
melanocitostimulant (MSH) denumit 11i intermedina, stimuleazli sinteza
sarcin.ii.'ona otropinele se pot fonna fiziologic in placenta in timpul
de melanina ~i dispersiunea celulelor . pigmentare, inso\ita de
d V'a~orile gonadotropiriei corion.ice sunt maxime intre 60 _ 80 -1 it1tensificarea colorati•!i tegumentelor.
e graviditate ( 100 000 u/24 ore). zr e 1n absenta sa, cromatoforele i~i retracta tenninatiile . devenind
d. Mentinerea
. · . unor valor·1 Tl· d'ica te §I· d up.1~ nastere orienteaza
. punctiforme, iar imimalul se decoloreaza.
iagnosticul spre un corioepiteliom. a Pornindu-se de la constatatea ca nu numai interrnidina ci §i
. ~~ez~n\a unui corioepiteliom la barbati poate fi de asemenea hom1011ii retrohipofizari, ACTH, adrenalina, urina femeilor gravide, etc.
decelata prm cresterea de gonadotropina coriala. produc la batraciene expandarea de diverse grade a me\anoforelor, s-a
preconizat folosirea broa~tei hipofizecto1nizate ca mijloc de eviden\iere
. c': s...I...H;--=-bormonul somatotrop, hormonu! de crestere 111 doz.are a acestor substante, inclu'>iV in diagnosticul de sarcina (Rives,

atat i~o~:;1 i:frli~:ga :i-a~es~ih ?oni:o~ of~ra pos~bilitati-d~ diagnostic 1947).

. 1e1 §t ipopituitarismului cat si in tulb - ·
metabolice generate de modificarea nivelului sanguin al horrnonului.urar1
 362
Nivelul mediu de TSH la pocso,nele eutiroidi<ne este de
. Penrru a precia . .
recurge la indicele I-I mtensrtatea actiunii rnela . .
melanofore in functie d:gben, de dispersiune ,inn~c1toshmulatoare, se aproximativ 5 µll/ml ser.
. gradul de expand stadii a ceh I I
. . : imagine punctiforma are a terminatiilor : neior
f. LJ_.fi._.:_p.I.~tina
Dirijeazll la femeie run,~onarea oo,pului g,lbcn 1i 1,cta\ia; rolul
termmatu scurte
l'I expand ·
· are a terminatiil ·. · sau la bllrbat este clar. pone in eviden\l< vruori euprlnse tntre 13 ; 14
DoW"nu pcoJ,ctinei
Ill terminatii trifu tll or bifurcate
t rcate . , ·
• retea continua · · ng Intl Secre\ia
ser. de LTH prezintli un ritrn circadian cu valori mai crescute
. . Expandarea celul I mtercelulara_
~· in vitr o, pe pielea
· izolata
e or de br
crornatof ore poate fi unnarita atat • . . la ora 8 a.m. ~i \a ora l l p.rn . I
.1.,
.

. . Anirnalul de el i· roasca. a m vivo cat

piprensffin eel de-al d.01ileeaiecaz
este Rana esculenta •m pnmul . c EsteUip9fiza~a
. g. sediul de ,tocare .t, neurosecce~ilor hipotalomi"'' ADB 1i
.'pofaectomi, la be . • az sau Rana
Tolinka.Jlcl:;,,ru,
anestezie prealabila ?asca se face relatiiv usor po oak bucala, full Neurohonnonii sunt sinteti1.a\i in zon• nudeilo< hipotalsrnid
oxitocina.
(paraventricular ,, ,uprooptic); dup> ,uplare• eu o Jipopcote;n<, se
Se fixeaza animalul • . . .' . deplaseoz• de-• lungul axoniloc neuroniJoc h;potalamid d;n tij•
. Se deschidc I m poz~t1e dorsala, .
unui departs arg gura pnn rli fr" · hipof1zara
Ca pana
~i lapentrll
\obul posterior
tropii alhipofizari,
hipofizei. secre\ia ~i e\iberarea
Srt. tor_ adecvat in forma de J s angerea mandibulei cu .
. " mnea ante, . · . . ajutorul
neurohonnonilo< lobului posterio< este lntte\inut> printr·un meo,n\sm de
evidenta osul sfe . o po~tenoara mediana . .. .
anterior 'si p t no1.d ' pnn a carui tran a planseului bucal pun - feed-back dependent de nive\u1 sangtiin a1 bormonilor.
• y os enor ai h' fi . sparenta se vad d . e m
neurohipofiza deb . - ipo izei. Lobul i t .. a e obicei lob"
Du • . roasca, va fi inde i!rt n ermediar fiind ade "
ajutorul pa dezinsertia muschilor po alt odata cu acesta. rent de
h.
E,steA.ltU.__:J1Q(IJ1QllllUllllidi.:u@i~
un bonnon de n,tuc• pcotei,•, ,;rei ,c\iun, de «ten~,, ap '
unui termo- sa l cu o-motor de
corpul sfenoidului min~, ectrocauter, se indre,,/e piano! osos cu este Jogat> de punte,
Ace.st> punted;sulfldio•
intta in din ,tructun>
cont,ct ,u ,~g,upole sul!hidrilice
· ale
odata ~u tesutul ca~ilagin~~-se b~n capacel care se ;idic~dteno.r ~i lateral membr,nelo< ,dulare de la n;vdul tubului ,.n,1 distal, flicl,nda-le m,\
m modul ac t su ~acent. mamte indliri'lt
as. prratie
. . sau srnul es
Inchiclerea ;1a ~ nge . 1 a hipofiza
ere a se aiu
-.cu o pen~a fina. pe
nt
m .
a fi extirpata prin
Stiinu1ul
perrneabile pentrufizio\ogic
apa. al secre\iei . de A.D.fl. este osmo\aritatea

osteo-cartilaginos
rnucoasei
• . bucal ,.
.t1 se .real1~e.aza
pozttia initialaprin sim la
, u rmata~ . derepunere
a . a capacelul u,.
crescutli a p\asroei sau scaderea rapidli a volumu\ui de plasma.
Dozarea direct• a activitO\ii A.D.H. nu so po,te ,e,liw deoM p<in
. Eficacitatea int . . prnp,ecoa buzelor roetode biologice, difidle In examenele de rutin•. '·
Datorit• ,cestu; fapt, testul de supcesie prin rn,Mcate cu ap>
nivelul Pentn a ..
· azu lvaexti~ controlata
pielii, decolorn~:7nnct1e1 in orele urmatoare la (ingestie , l 500 • 2 000 ml) sau testul de stimulare ditectfi prin
suprirnarea l 2 ore a ingestiei de apa, nu sunt de uz direct.
interdigitala '· J stabilirea indic;lui Horpgbm se va .r ecurge la mernbrana
en complete. Molt ,nai utile d;n ,cest punet de vedere ,-au dovedit o sede de

l. £r.Qha c\LDic.QliulL(l(kfilna.n.J(QP1o~itz.~L.c.ola.b.~19.!11)
teste functiona\e indirecte: · ·
. radioimunolor g ice pun •m evidentata pentru MSH
Dozarile
D"P' 4 ore de sup,hnare • ingestiei si , fumatulni, se d<
sanguine: ma1 crescut • . valor. i
em tirnpul r . .
II .. '
Ill! mat scazute in timpul c 1m1.~e~11 - 50 pg /ml ~i
noptn - sub 20 ;
pacientulu\
Cu ,j.,to"'l ""''i
sa bea 20 rnl apa/kg
eatotetcorp,
" a demeute"
· ,e ,eooltecz• mina la
e IS pg ml. interva\e de 15 minute $i se rnlisoarl\ densitatea,
Dnp• ,ting"" valorii maxime , deWuloi urin'" (pest< 5
· · · .JL - horrno , · ml/minut) so ,dminisue"' I ,ng nicot;na bazid inu,wnos (So" 3 mg 1'
Controlea;a~ . n.ndU~Qlrnp
s · .c ,•• ,. printr un fi e fetid-back . ta tea
activi
ecretorie a glandei tiroide. in mecanism d
rnarii fu111atori) ,i1.:
 365

364 Doa< frac1iun" lib"' (0, 03 % din T, ,, 0,3 % din T ,) este ,01; ,, la
nivel tisulM ,, este facto, do tegla,o a a,<ului hip0fizo-tirnidian.
. lnsi conditii
unnar o cresterenom iaI e ~e produce la 15 .
Timpul de \njum«•1irn al T, ,ste do 6 - 7 zile. al T, de 1 - 3 zil,.
diabetul insipid adetar~et.n~1~iitii cu durata dttut3e o scadere a debirului 4•
Te s''tu l poate fi conti~1 m rezist enta
t · ore care
T
La este 3 ori mai aprnxunativ
nivelde pedfocic, activ decal T 30 % din tiJoxina cicculan<' esie
renala la• ADH' nu apare in 3

2 Prob C nuat cu o admi . .

Du,JA i ~,,arter - Robins (1.2±1)· nistrare de pitresina. srodiul
conveititli in Tfunctii\m
3• nonrtalo ,i patologice
. ale g!andei titoide i,npune
. ' n reruperea . ~ desood, ta ,i in cazul altor gl,ndc cu socro\i• interna, extirparoa oi ca
vezicii, se admi . ingestiei de lichid .
debirul urinar la ~511str~azii
minute ca· 20 ml/kg
. corp , e urmarindu
nmp ?e 8 ore dsi evacu area mijloc sigu• do producer• a fonomenelor de ,nSufic\on\O tiroidian•
upa doua r b ' rnai sns. i -se ensitatea ·
D Abla1ia «clusiv• a tiroidei este \ns• grou de rcalizat la roz>toare ,,
experirnenta\a.
cloruro-sodica .2 '. 5 ~nooo(Oe2de control se .incep; . p er fuz ia i v . ~1
. . In conditii I - c mp Iminut
' ml/kg
- 15 . . . cu o solutie .
anima\eOdatl
mici cu tiroida sunt indopartate total sau p..;ial 1i parsticoidelo, a
111 general.
antidiureticId bi "."' e, md din ti minute).
I O I 0). ·. ... e itul unnar scade cu 30 tar densitat
~n:ipul
0 perfuziei apa.re un e tiect cllror lips• poato fi supk•<' pan• la un punct prir,tr-un ,urp\us do calciu
Dm,O acest ef t ea creste P••• la
11 7> in a\iu1enta\ie .
urmarirea m"
perfuziei (5 probe) ec nu_ ~pare nici du
A .. pe i _ 4 probe,
se administreaza O • 0/ ml pitresina
•
minutei do . fa •inceperea Iiroid~ compOrti unnltorii tirnpi imp0rtan1i,
Anirnalul anesteziat cu ,tor oste fuat \n p0ziJie dorsal• cu c,pul tn
in ti P''*' antidiurezei at - . . .v. ,, se continua
. . . rmp ce .absenta ti ~st:a existenta un . . . . So face o U,cizio median• do. aproJtilnatiV 1 cm in d,optul
acnunea /\.DH · . . e ectului pledeaza pent.ru O r
m diabet . msipid ad evarat er.tensie.
. ~i. . . ezistenta renala la
c,riilagiului tiroid ,i so ajungo astfol \a muochii ,ternomastoiWeni ,;
3Permite a · . ei de hch1de (6. 24 stemohioidiooi, ,.,, se lndoplirt=' pontru a pune in ,vidon\O timida
i · et're,precrerea reactivitatiiP- retrohtpofizare
efect antidiur . o~e) bi\obata,
, So dispusa pretraheal
disecft gland• sub cartilagiu\
cu aton\io sub hip•tiroid..
,i so ,coate tn intregimo dup•
· n znod norm I · · pe baza acelui ·
\igatura prealab;I> a vssolor, ovitandu-so. I='" norvului ,ocurent situal
tnl/minut iar d ensitatea
. a' cdin . primele ore diabetul
. · "''
Osmolaritatea u . ~~~te peste I 020. unnar scade sub O 5
sub po\u\ inferior a\
Jntocvontia ce\or,fectuat>
astfel doi \obi.,ste do (apt. o. tirc<>paratiroidectomie
4 P b . nnn depa"e t ,
-' ' rosimilara
fa" a focarclirii
in c J oruro-sodic.
v ~ e rapid pe cea
(Hickey '. ';!"'m" . (3 30 mOs/1) Dup> co s-a conttolat incli odata ,upc,fa\a anterolatert>la a traheei
combinata, ca si acest pnnctpiu cu testul Cart ~I nare, 1942.): . in v,doroa tndepart"ii ovontualeloc resturi g\andula,o, so reface ''"
D' f v a cu ad! · · er R bb·
pemmn t .eren ita consta in f:pl~\strare.ade pitresini. o ms ~i poate fi planul rousculos cal si eel eutanat p,·in ca1eva punct< de ,utur>
Animalelo vor pcimi postoperator o solu\ie de I % lactat de calciu
. ent diureza . . u ca m curs I
intervale
5 de" 15 . mi_mut,.pnn ingestia de a P•" .u probei se comp
m cantitati . enseaza~
6 1~marea timpul . d . echivalente la 'in apa 1neonvonicntck
de baut. tiroidectornioi do la jobo\,n pot fi ovitat, dad so
. conditii YI _e mactiv . · lucroaza p, cainC, pisic• sau ;,pure, la c,ut ,xtir\>"" e«lusi<' a
persists rr.ai mult dnormale dupa 100 Ua.r.e a vasopresinei
. Sc{_.derea be75. 90 minute. m vasopresina i.v. tiroide\or. devine posibi
Exploraroa \a.
runcJional• · ·.
a glandei ti<oido ,so rea\i,..:,.li pdn pmb<
sr d ,. su 60 , · antidiureza
. . n rom c1e
1. (i}-·~
inacti nmute a acestui
vare excesivaa a hormonului. .
1 mterval pl e d eaza pentru un
directe !}i indirecte.

IL·2 GLanda tiroidii r.r~Jn~ukJ:X

pl~ .
1. M&tabulifil:~ ) . · .
;' Masoarli consumul de oxigen 'in conditii bazale.
. . Horn
. on11.. hr· idi ' · . Produsul car>ritlilii do oxigon ('tn !itri) cu ochivslentul caloric
sintetizati de eel I ~1 ten~, tirosina (T ) . ..
parafoliculare, se secrets di (T ' ) sunt
In form . e e foliculare iar cal~;,;'-runa~.'odotirnnina
u . mediu al unui \itru do ox.igon ( 4,83 calorii .fa un cooficient respirator de
protei - a circulanta h .. ' m celulele 0,02) perrnite detern1;in.area valorilor absolute.
. me, .m ordin . . ' ormonu (T e. .BG)
~t m(Ta1 putin T3) sunt 1 egan . de
~1 album{ne (TBAe)a afinitatii: de globulm·
': , prealbumine (TBP A)

--··-~
 . . 366
. . . .

. Rezultatele se ~x ri ...
p ma insa procentuaI 367
A . _ • .• . . • •

fu.ncf1e de: varst- fi . .. . .

. I a, sex ~1 suprafi .-
.a populat·ia di .
. ata de· ValoriJ
. ata corporaJa (dint '-. . e notmaJe in
+15 % . 111 Iara noastra val . ·1 au.:le).
. . · . · · on e nonnale se · • dinarnice ( teste de apreciere a rispunsului tiroidian la .·
In IHperf ..d · . ' · . SJ tueaza 111 tre O ·
A •

sC-d . 1ro1 ie se produ . . .. . . ~1 diferite solicitari)

a en la aproximativ :I· 80 % dir cre§ten de + 95 ly;, iar l . . A_ .
Valorile M.B ·. 0 rn nonnaJ. · m llpotiroidie Probe directe bazale
v:~
.
numero§i factori ex~/Uil_t . 1~~uentate mai ales • · . · ·. 1. Dozarea..tiroxinei..~i.I~ .
trebuie apreciara cu re~oid!ent. Din acest motiv sensu~ ~re§terii de Se realizeaza radioimunologic prin tehnica.Murphy - Pattee.
. Cre~teri al p a~t1e. . . . area clm1cii a probei . Ya!orile nonnak RIA sunt:
. e n:1etabohsmuJui bazal . .. .
. : ~tii~r.febr!le ·. pot fi detennmate de: \ · • pentru T4 de 6 - 12 µg / 100 ml .
boh ale. s1stemuJ . · • • pentru T3 de 0,075 - 0,175 µg / lOOml
. · ur nervos
. • nevrozii astenica
· z, IoduJ Iegat proteic (PBO · . .
• manie :. .: Determinarea a reprezentat tnultl vreme singura cale de apreciere a
lllf boli cardiovascuJ nivelului T4 §i T3 seric.
Valori normale: 4 - 8 µg / 100 ml.
• hipertensiu:: art<!riala 3. ~~mdiana · .. , .· .. · . ..
.• stenoza aorticii In principiu consta din determinarea capacitatii glandei tiroide de a
II boJr respiratorii .
capta iodul radioactiv (1131 sau 1132) administrat in circulatia pacienrulus
• emfizern t (2 - 15 microli).
• bo 1·I hernoragice 'e c.
Yalori.nonnale:
• Jeucemie . • la 2 ore: 3 - l O %
.• a nem1e. severii • la 24 ore: 8 - 30 %
• boil endocrine . 4. Dczarea TSH seric
• diabet insipid Este indicata pentru diagnosticul de hipotiroidism primar ..
~ feocromocitom Prin metoda radioirnunologica valorile normale sunt sub 2 ng/ml
• sarcma sec.
Sciideri ale M B ·
. . pot apare in: Cresterile apar in hipotiroidismul primar sau in turriori secretoare
• denutritie deTSH. . .
Ill boala Addison
• nefroza
2· &tkx.o
. . er.6be directe dinamice
·. l. Tu.snil de supa<.siu~Jl .
Mii s - grai.ua .s:1.C.11il.taua · . .
. oara durata relax- .. Administrarea de T 3 in doze de 60 - l 00 µg /zi timp de 7 - \ 0 zile
pnn p~~;1~:;1:\tendorl1ului lu~:c~~:~ulare in. timpul reflexuJui provocat determina scaderea marcatii (cu 50 %) a iodocaprarii apreciate
. orrna e: 240 - 340 scintigrafic la 24 de ore dupa adrninistrarea izotopului sau
R elaxarea este . . . rnsec,
Jent- • ) · mai rap1dii f h · · · radiodozimetric la 2 ore.
a in Hpotiroidie · n ipert1roidie (dar Absenta acestei reactii indica prezenta unei hipotiroidii.
3. t&lc~.Qk:.ruw.
Scade 111 hipertir ·c1·
.
.
nu constant) §i mai
crsm
2. I.es.tu.L.d.e...stiIDJ.llare cu tireotrop
o1 ism §1 cre"te, h. . .. Administrarea i.m. a 5 - 10 u. TSH tirnp de 2 -3 zile determina, la
Y in 1potuo1d1srn. 12 - 24 ore dupa ultima adrninistrare cresterea iodocaptarii, absent! in
hipotiroidia primara, ··
l'r_~.Jlitm~..dc-.e.; .
Aceste probe pot fi: XJJ~r.Qi.dia.na .
§ bazal- ( detenn1· - . d 3. Glandele paratiroide '
nan e hon .
. noni sau iod in plasma)
faratbOilllilnul.(P.IH) . .. .. .
• prodns de secretie al glandelor paratiroide
 's .
369
368 . . f'M ,n..5.ang.uiJlriiu\.
.. I -
· ~r.ik..d · c.akll.L~s.lll,l.Jil
h' e"'aratiroid1srnu in
l . l}tlernuna . "': ofosforemie 'inso\es~ ip , t' , ' tiroidisrnului
II provoaca hipercalcemie si fosfaturie, Hiperca\cemia cu nip t caracteristtce h1popara
. "\ de sens rnvers sun . .
ilo l ul sau: timp ce vana\11 e
Ill la nivelul tesutului osos determine mobilizarea calciului;
(tetanie). . --~"'"' 01 (4 5. 5 s mEq/1)
• la nivelul nefronului reduce reabsorbtia fosfatilor . Y.Jilllll.IDll"
~"""'·
l .
· · . 9 - 11 mg 10 ,
lobal p\asmattc.
'

• in intesti.n mareste absorbtia calciului printr-un efect • ca cm g . .· / 24 ore -

rnediat de vitamina D. II calciu unnar: 300 mg
. 3 4 5 mg zo '
. 01 (1 7 • 2 6 mEq 11)
'
Rolul glandelor paratiroide poate fr evidentiat experimental prin •
fosfor plzsmat1c:. - '. . . . .. . .
--'"'~
=" lil con d.\I u...le unei activ1ta\1
extirpate. 2 . ~ atidi cre$te .. .
Acti.vitatea enzirn . . dism la copn,etc .) .
. . . se (hiperparat1ro1 ·. '· ·~r,,fi<>
Extirparea paratiroide!or Ia caine osteogen1ce mten . gra.J~~bilitate din tetanie fara
Nurnarul si locul glandelor paratiroide variind la o specie la alta, 3. E~d ta tulburarile de h1perexc1
succesul paratiroidectorniei depinde in mare masura de rnarimea ~i ~epunmev1 en; . · ... · . . ~).
dispoz.tia lor topografica. a prec1za cauzai_m:_J.Qkl:antli~~itnp de 4. ore ~n
Sunt situate fie pe fata postero-laterala, fie la polii opusi ai tiroidei
4. Tus1U d dietli constanta, se p d ziindu-se calcenua,
in plin .parenchim glandular. De aceea, nu pot fi totdeauna extirpate in Dupa ~8 o~.e ;u 15 mg calciu/kg. corp, o 8 i 24 ore de la
totalitate datorita imposibilitatii de a le pune in evidenta. litru ser fiz1olo~1c . mia 'inainte $1 la 2, 4, . ~
:,pre deosebire de alte animale, la caine, ele pot fi identificate cu •os•orul anorgarnc, proteme
ochiul liber pe baza culorii ceva mai deschise decat a tiroidei ~i a
1 1' · · . · d a perfuz1e..
'inceputul perfuz\e'; i fosfaturia /24 ore 'i~a~~1te §1 dup ar,are o fosfaturie
capsulei proprii, perforate de un mic vas sanguin. Se deterrnma $ . , hi oparatiro1d11, un e I' •,
;n majoritatea cazurilor se gasesc doua glande supero-externe ~i . Testul este ut'.l ~ '.?derea u§oarli observatli la n.°.~~~~\_123.1)
alte doua, infero-interne.
dr . natic.'li spre deoseb~e :_s~~ "."·rnth01~rlh..::...tu~
a1 "'~_ .... ,r1 .. • ~ .
Dupa sectiunea pielii de-a lungul liniei mediane a gatului, se 6. ~~ - 200 unitliti parathonno~ 1.v. . dnpli injectare,.
desfac muschii sternomastoidian ~i sternohioidian, departandu-se lateral, Se admm1streaza . . . U1ainte §1 5 me
pentru a pune in evidents traheea ~i pacherul vasculo-nervos drept ~i Se recolteaza. un~1a 3 ore . . - . . , . . . ce . la
Stang. , . . , du-se fosfatuna. . . d . 5 - 6 on Jil ump .
detenrnnan , . se obtin cre§t~n .> e ·. '
Sub cartilagiul tiroid se gaseste glanda tiroida de culoare ceva mai La . nonnah . [\ esc de l O on nonnalu\. , ·at de l -2 ori.
deschisa decat tesutul muscular ..
llipoparatuo1. diem dep ~ . ·d·1· •osfaturia nu cre§te dee
Exploararea regiunii se va face cu grija., evitandu-se sangerarea .. 0
d h'1P ,parat1ro1 1 1
1n pseu .0 ,_n,,c,J~p~[OY.Q.Cata
· ·
. . . 9 g fitat de
care ingreuiaza recunoasterea glandelor paratiroide. . 7 ~~ , l . §i adnun1strarea a . . .
.Odata identificate se procedeaza la enuclearea lor ~i la ligaturarea Regimul ~h~i_~ntf :ara~i:e~: ~1\ zile aparitia ~ipoca~~:::i~n~~
pediculului vascular in vederea extirparii, Daca extirparea nu este d' if· i deterrnma inca qm P. . . . , titnp ce la normal! para
posibila, se recornanda cauterizarea paratiroidelor. Tesutul tiroidian so ll z . . 1 hi oparat1ro1d1em, lil. . . . .- tamanli.
crize de teta:11e. a_ . paritia tulburlirilor timp de. o sap EDT A utilizata de
sangerand se sutureaza cu fire de catgut, iar incizia pielii se inchide de eliberat irnp1ed1~a <tp t. eazli §i perfuZia cu
obicei per primam, 'in acela§l sens .a? 1011 . .
Pentru a realiza o insuficienta paratiroidiana manifests este . . proba de soltc1tare.
asemeru ca
suficient sli se extirpe doar jurnatate din tesutul glandular. Manifestarile
tetaniforme grave pot fi evitate postoperator prin ad1iugare la hrana . _.1,-M>•,>nnratircidiana ,
u.~1-t~<i~~h . on ('-'i calc1to11111,
'•if) 11 use
cainelui a l - 2 linguri de creta pe zi. Acestea devin adeseori rnortale L1-,\lY-:- - (RIA) de parat mm , "/
ziua a 3 - a sau a 4 - ·a de la operatic ~i de aceea trebuiesc prevenite ,11pa
Doz , ~ d1recta
· ~ · 1ca1 e
.. - deciit in putine unitati met
1. .
timp . , · . . t\ · prac t1ca
. Explorarea functionals a glandei se fealizeaza prin probe indirecte
~i directe.

~e de explorareparatirnidiana . .
,I
Exploreaza pasiv sau dinamic calcemia :ji diversele sale implicatii,
. : . :
 10., '

371

370 . . ari
Va\ori\e 17 - CS unn
TabeUX.1.
4. Glan.da corlicosuprarenalii Va\oare: rn I 24 ore
Vfu:sta ani o \\
Glands ccrticosuprarenala produce exclusiv hormoni steroizt, cu
exceptia unor tumori · extrem de rare, care secreta o substanta
asernanatoare cu horrnonul gonadotrop corionic uman (HbG).
Din numarul mare de corticosteroizi izolati, numai unii pot fl
retinuti drept produsi de secretie cu semnificatie biologica, Femei
Doi dintre acestia, cortizolul ~i aldosterolul, sunt absolut necesari
pentru desfasurarea normala a numeroase procelse metabolice in
organism, absenta lor fiind incompatibila cu viata, . CfH i.m. detenuina dupl 3 o ·e o
Metodele ~i rnijloacele de laborator utilizate in explorarea \a norrna i U\ A
. penie de 50 Yo.
corticosuprarenalei urmaresc punerea in evidents a rnodificarilor de ~~ . . ~
volum ale glandei, variatii cantitative ale unor constante plasmatice 40 u i ACTH: . • perrozie \entl, timp
• Testu 1 cu .' : treaza hormonu\ i.v. m 7 oHCS/24 01e (la
(glicemia, potasemia, cloremia) precum ~i modificari (ECG, EEG) II se adm1~1s- . e\iminarea de l - ..
aplrnte in activitatea unor organe influentate de patologia suprarenala. urmanndu-se . . . tri.rn)
8 ore . se dub\eaza in ziua adm:mts. ...--f,J.Zie lentil.. timp
Un loc deosebit de important in bateria de explorari functionale il normal! s . . aza honnonul i.v. m !:""'" 17 OHCS
ocupa dozarea hormonilor corticosuprarenali in plasma §i urina precum §i • sau se admm1strearindu-se eliminarea de -
metodele de provocare axate pe solicitarea mecanismelor de reglare §i de 4 ore urrn li cre~te peste 35 µg /\).
control. \asmatici (la nonna
Investigatiile hormonale de baza mai des folosite in clinics sunt: p · ACTH: . ub form!! de gel
• Testul cu 80 u.i.. drninistrarea acestet doze s d 3 - 5 ori a
a. Uuzaral7..::..b.idroxi@rticostemizilor urinari (11-QHCS) • la norrnah, a . explorarii cre~terea e
Metoda Porter Silber - evidentiaza in special produsii de inli in zrna
i.1n. detern: d 17-0HCS. \ tionistul
metabolizare ai cortizolului. secretiei un~are e de varianta uti\izata, ex~ o~ii cu o
Yalorik..nmmall! se cifreaza intre: 1n orice situa\i~, ind1ferentcontracara efecte\e supra o
II 5 - 7 mg/24 ore la barbat fi eglittt pentru a
a 3 - 5 mg/24 ore la femeie trebuie sli ie I?r l sau a\docorten. . l ventiv l mg dexametazon
zie de cort1zo drn1·n1·stra cu tit u pre
b. !mza[,a...ll ..:J1idrQX~er.oizililr.plasmatici Perfu l poate a ··
Yal.ori_nQJIDak: 4 - 30 ~ig/ I 00 ml plasma · . .nflEve;n~e~;:ezu\tatulprobei. binli cu testele destinate exp\orani
Exista variatii nictemerale, cu maximum la ora 7 a. m. §i minimum care l u b. . aceste probe se com
De o 1ce1, · n
la ora 12 p.rn. iar in boala Cushing se inregistreaza o crestere de 2 -3 ori .. de ACTH hipofizar. t,,.; ,-'- Ar~ .
SCCfetJel 1, _ A~ cn\~l,_,.,,JJQ.. ..0-,...C.
fatl'i de valorile de baza,
2. I~~ h.1!1. 0f1zei")
c, Dilz.ar.ea.rno..stl:r.oizil.oulrimui(lL::..CS). (vezi "explorarea -•orniclicli . nuinli scaderea
Sunt produsi de metabolizare ai bormonilor androgeni secretati 3 . I5,srnL~e_si.wr~~ cateva zile dete
atilt de gonade cat si de corticosuprarenala.
. de cort1zon . · a
Adrnin1strarea denti in plasma ~1 unn . (vezi "explora!ea
Valorile normale ale excretiei zilnice medii in urina difera in hormonilor ':'"CTH - dt~=~zli testul cu d_exal~et'.17::rtizonuldin urina ~1
functie de sex ~i varsta (Tabel. DC I). Astliz1, se utl l QHCS· cort1zo u ~1
Originea dubla - corticosuprarenala §i gonadica a 17 - CS impune hipofizei"). care sca~e- 1s:6ret1a de ~ldost~ron. ~pkr..:12:\1)
in vederea obtinerii unor informatii suplimentare, folosirea de rnetode p\asmli nu mfluen\~az~, ~_apJL(B._obms~ \earance~ului pentru
care permit separarea lor in fractiuni, Cel rnai frecvent este utilizata 4. l:I.@Jl.Ji~.1~ determma modificart a e c . .
metoda cromatografica. 1ncarcarea cu apa . f a ;nsufic1en\e1
d, ~le_d.e._pr.QY.U.C~ te caractens tc .
cloruri. ~i uree. va1ori es
Sunt axate pe solicitarea mecanismelor de reglare ~i control Sciiderea acestor
hormonal si reprezinta un pretios · instrument diagnostic 10 unitatile corticosuprarena\e.
specializate.
 372
373
. Aceleasi modificari apar de altfel . • l . .
simple. . §I m cazu unei probe Volharar
ales in turr1orile crornafine mari, lnsotindu-se de scaderea raportului Na+
5. Prob_a de incarcare cu sodju (George cim D IB ~~- . . .. .·

Admuustrarea timp de 4 zile a . ' . • . e ar, _artter, I 261). Dopamina ~i metabolitul · sau, acidul homovanilic sunt crescute in
mEq/zi)_.nu _modifica la normali kaliemia~m regtrn htpersodat (peste 200 neuroblastoame, rnelanoame si ganglioneuroame.
le h1peraldosteronismul primar apare hi k 1· . Un Joe important in explorarea medulosuprarenalei ocupa testele
mEqll). · :·· po a iemia (sub 3,5
de stimulare (histamina, tiramina, glucagon) ~i inhibitie (regitina}
6. Dozarea activi_tiltii reninej pJasmati,~e (ARe,) mentionate anterior.
. Prezenp, vaJonlor scazute confirms
h1peraldosteronism primar. . diagnosticul de
6. Pancreasul endocrin
. Cre§terea . ARP trateaza din 1
h1peraldosteronism secundar. . ' contra, fenomene de
Functia insulara a pancreasului a fost studiata prin rnetode de
7 Alte teste: extirpare a glandei .
• dmi .
a rustrarea de spironolactona
, • administrarea de furosemid Extirparea pancreasului la ciiine
• administrarea de clorotiazida Unul din cele mai vechi mijloace de producere a diabetului
· • administrarea de insulina experimental este ablatia chirurgicala a pancreasului.
au '.ost sporadic utilizate in diagnosticul Desi folosirea aloxanului ca blocant specific al celulelor p din
cort1cosµprarenalei. . lulbur-arilor de secretie ale insulele Langerhans a scazut considerabil voga pancreatectomiei, totusi
extirparea a 8 - 9/10 din glands constituie modalitatea cea mai sigura de
5. Medulosuprarena/a reproducere a diabetului zaharat. ·
Animalul de electie este cainele a carui metabolism glucidic nu
. Explorarea ei este utila in d . . . difera de a ornului,
diagnosticul diferential al hipert . -~p1s~a feocromoc1toamelor §i.
P c: . . . eosrunn artenale Reusita interventiei depinde insli de cunoasterea particularitatilor
.:rmc1p1.u; · anatomice ale pancreasului la caine, : ·
Dozarea fie a catecolaminelor 1 . . Situat intre cele doua foite ale mezenterului, acesta prezinta o
vanilmandolic (A VM) unnar rezultaf ;sn~attce sau unnare fie a acidului portiune intermediara, aderenta la duoden (BC) si doua parti libere,
Desi Iesurul cromafu1 m d I n egrada~ea finala a acestora. , corespunzaroare marii curburi a stomacului (AB) si segmentul initial al
adrenalina, raporrul dintre aceast: ui osupr31:enal~~ secreta indeosebi, :;) jejunului (CD). · ·
mod normal 1 : 4 datorita descar - . § noradienal~a plasmatica este In.. , Spre deosebire de segmentele mobile (AB, CD), care se pot izola
tenninrtiilor simpatice din intregcuarl rlor n?radrenalrmce rnari de la nivelul . '
j orgamsm. relativ user, portiunea intermediara (BC) ridica probleme dificile de
n ump ce concentrapa adren 1 · . (A . disectie §i ligaturare a vaselor pancreatico-duodenale.
- 0,75 ug /l, continunjj in noradren~:;'(Nl)c~culante ~ariaza intre 0,5 La acest nivel de maxima adeziune a glandei pe segmentul initial
3,50 ~t!,
/l ~Von Euler §i Floding, 1956). plasmei poare atinge 2 - al duoclenului, se anastomozeazii artera pancreati~o .. duodenala superioara
La randul sau,, e1iminarea uri -. . . . . cu cea inforioara, care trebuiesc ligaturate cu ma.re atentie pentru a evita
l O - 70 µg I 24 ore in cazul noradr m~a ~ ~atecol_ammelor variaza intre;
adrenalinei. enalme, §I 2,5 - 20 µg I 24 ore in cazul r atal sangerarea parenchimului glandular friabi], cat §i risen! lli1Ci
gangrene intestinale. _ .
In feocromocitom, noradrenalina de ~. . . ) .. Sunt de pi-eferat di.inii tineri la care aderentele dintre pancreas §i
50 µg in urina din 24 de I p'e§te 150 1.tg, iar adrenalina duoden nu sunt a~a de intime. · ·
ore. nversarea·" I , . ··
cre§terea predomonantii a dr 1· . . raportu ur deternunata d_ e · Animalul, nehranit timp de 24 ore inah1tea interven1iei, va fi operat
t · · a ena 111e1 pledeaza • f: · ·. 111 condi\ii sterile pe fon<l de anestezie generala cu c1oraloza (0, 11 g I kg
enton~~ui s~cretor medulosuprarenalian. m avoarea afect¥ii
...,at pnveste eliminarea urin - . . . . •. corp i.v.). . .
aceasta nu depa"e-,te 8 - 9 mg I 24ara a aciduhj] varuJmandelic (AVM) Deschiderea c:ivitatii abdorninale se face pe linia alba, la nivelul
. . ore. Cre§terea sa apare evidentii -'·< regiunii gastrice, pe o lungirne de 8 - 10 crri. Dupa pUI1erea in evidenta a
paocreasului de culoare alb - galbuie, _ incepe dise1:\ia §i degajarea
segmentu)ui caudal (CD) prin sec~onarea mezoului §i vase]M
 375
. . , \ucoza in l 00 ml apli se
. . d l admm1strarea a 50 g g • . .. ·. . '
f~
374 La 90 mmute e a . . . ... .· '
administreaza o a doua _doza .de ;PO 30 minute dupli prima doza !JI se
lt - 'le de sange me .
pancreatico-duodenale inferioare intre ligaturi. Procedand in acelasi mod, Reco an · de 240 nunute. . \ rrebuie s;\.
ta la acela~i interval nrnp - 'rf ri dintre care pnmu nu .
intr-un al doilea timp se izoleaza §i sectioneaza rarnurile pancreatico-
duodenalei superioare de la nivelul segmentului gastro-splenic (AB).
repe Se obtine o curbli cu _doua va
u . . .
_ · _ 1 8 g/1 iar al doilea l g fl. al licemiei ini\iale a Jeun
Mai dificila este disectia si izolarea segmentului interrnediar (BC) depa~easca . ' b' . sa revinli la cele e g
. aderent la duoden, Acesta va fi decolat cu grijli, in asa fel incat sa permita Valonle tre me . . ·
· \ de 180 mmute. · . __ x ~" alnco7.li ·
. evidentierea ~i ligaturarea exclusiva a ramurilor pancrcatice ale arterei intr-un 111~~~~ r1 • ~"r""r.0ntI~: te O perfuzie tie
pancreatico-duodenale, in modul acesta se va evita necroza ulterioara a 3 ~~~
· .
..•
- adnun1stran
d timp de 20 mmu
k
intestinului, Se reahzeaza . - d O 3 - O,S g/ g corp. . . de 2
' za 20 % in cantitate total a e • , .. nte si dnpa aclmin1strare nmp
Exereza tesutului glandular va fi totala sau partiala dupa scopul g\ uco x ange\e venos mat. .,
urmarit. in cazul extirparii partiale, canalul Wirsung va fi recunoscur prin Se reco\teaz.a s . . . o . du li 90
duritatea caracteristica §i pastrat cu restul de glands. Ablatia totals Ore Ia 30 minute interval. 1· m'1a nu dep~eijte l,8 g YoO tar p .
necesita adesebri cauterizarea resturilor pancreatice, Eficacitatea tn cond1\11. . no rmale g· ice . . · ··
interventiei poate fi apreciata fa functie de intensitatea hipoglicernieisi minute revine la normal. . .
glicozuriei, care apar cu incepere de la 2 ore dupa operatic. Fara • 'bi~sulli>l . . . .
tratament de substitutie cu insulins animalul total pancreatectomizat va ·• c. ~~1 ntaJa_inSlllina .· unn!l.rind\1.-se
sucomba in scurta vrerne. 1. Tusnild.c.JciWl . · o 1 u. insulin!I. /kg · corp .
. dministreaza i.v. , . . te . .
Cum hormonii pancreasului endocrin (insulina, glucagon, Se a . 45 60 90 ~i 120 mmu . o/ 1 lS - 30 minute ~1
somatostatin) sunt irnplicati in metabolismuJ glucidic, explorarea g ticemiala
L
15,3~, '.. '. scade cu peste 50 io a
ormall, g\icem1a . . .
.
.
.
. li
functiouala a functiei insulare pancreatice se confunda practic cu • . a n \ • 90 - t20 mmute. . . . . . . ezisten\e la msu,m '
explorarea metabolisrnului glucidic deja parcursa la disciplina de revine la nonna m _ i pentn1 s1tuatta .unet r . .
Se recomanda u_n~or ' . .' .
Biochimie, Din acest motiv, cele ce urmeaza ar reprezenta doar o . o 2 u insulina/kg corp. · .., '-n .. lin~) ..,
enumerare a probelor de explorare de uz curent. utiltzarea a : ... 1 ~,, t: l.WUltil1UhliiQz.a_:_~~· al 2 suprafa\li corporala,
Aceste probe pot fi clasificate in: . ' 2. r~~ Q . trarea '1 v a 5 u. msultn
· a adm1n1s m
ii probe statice .
II de incarcare
cu 30 ~;:~:za'. . . -
m2 sn.p::;~ ~t{iri:~\e comparli pl~Jmetric cu curba
Curba ghcem1e; a 3011 mi suprafa\li c?rpora . ei rezisten\e \a
Ill de'sensibilitate la insulina
incarclirii simple cu g uc~~dentice se admite ex.1stenta un ..
·111 . de modificare a echilibrului hormonal, etc. Daca curbele s1m .. . .. . .

a. .Pr.ohe..~t,itice_~p.lm:.ar.!LlLe.cltilibrnlui..glic.emk insu\inli. . ~. · hili~a\ ·

1. Glicemia i0kJ.~IJ.\ll~lfi~ I ,

Valori normale: 80 - 120 mg %. d. ~~: ,,,i lina ' \ determina pnn

l. ~rs;n~ de adrenalina (l mfg/\ la O ora, {mnatli
Hiperglicernia apare in diabet. Admm1stra1ea ~- . . de maximum 1,4 - 1,
· 2. r'ili@zlu:ia · \' - o hipergllcemte
, · Absenta la normali; 'apare in diabet. glicogen? iza al in doua ore. , . . .
·· . · .. de revemre la norm ·agQll . determina o r'eactie
2. Tus.tu~fa~e glucagon 2 µg/kg .corp i.v.. de l 4 - 1,9 g/1 la
b: PrQhe_d~i~.rr&.(p.r_obe de hi~gli@mbpru.wrdllil.)
1. .Prn.ba de inciircar1U2ralilsimpla ·· Adrn1~1~trar . dli la 7 minute, cu un n1vel 1?~::UsclizJi~d ex.pone\ial
h iperglicemica rapt t'ne tn platou 10 nunu ,
Consta 111 administrarea dimineata pe nernancate, a unei · can ti ta ti . ·e semen}, ·
30 - 40 minute,_ ca1 20 minute. .
mari de glucoza per os (100 g 'in 250 ml apa) ~i determinarea glicemiei in
probele recoltate la 30 minute interval timp de 2 - 3 ore.. -.
ana la nonnal m ?0 -
1 odifidi in cursul probei.
p Lactacidemia nu 8~ · . ·
'· . · in mod normal glicemia nu trebuie sli depaseasca valoarea de 1- 3. J.~L\Q.IID,1 a . . .
/1,20 g %0 inainte ~i la 120 minute dupa incarcare, iar pe parcursul probei
.. nici O valoare sa nu depa~easca 1,80 g %0. .
! .· Glicozuria trebuie sa fie absenta,
· 2· . 'P.rn b.a.. ' - e.n.rn 1-a..dulilii
· , <I ~-in.r,ar.c.ai: . -~ ~" ~1,,~~7;,;
,
 377···

376
el seringa §i ac de sering:i
Administrarea · · · 3 ... ,
deterrnina la 20 mi t.v ''. a . Jg sulfamida (R . . DI pipeta
20 o/c . mute ~1 30 · . astinon) • ·
o ~1 respectiv 25 o/c di . mmute scaderi ale gli . !n minute, II rnicroscop
Scaderi mai re do in mvel~l glicemiei a jeun cermet cu minimum
Ill \a.me
prelungite atingand
: 7e0 ~se ap8;m in
o apar diabetul
tumori zaharat ' •in nrnp
insulare. . ce scaderi !ll urina de femeie gestantl\
~rna,to de set ma,;ulin ,; Ii se injecteazll I -3 ,ate
· e. Dozarea insur · . · ml urina de femeie gestanta in sacii \irnfatici dorsali;
Dozarea prin ~ Ill pent<" a unpiedioa ,eflua,ea, injeda<Oa se fa" tredind cu acul
ales
• RIA nu are va I oareprocedee
d • dbiolozice
- 0 (diafr agm de b ·
incarcare cu glucoza) ecat aca se efectueaza in ~o. ~Ian) dar mai pri.n mu~chii coapsei; -.
( Astfel la p,oba .d • • . conditii do solicitare 1!11 dupa 45 minute se recolteaza urina din cloaca animalului cu
bifazic. in
intre 30 - 66 rime! e incarcare orala sim I -
minu; -~ - 1? minute se elibere~z~ ~aspu?sul insulinic este
e insulina nou sinteti a insulina preformata .
t-
II ajutorul pipetei:,
so pun, o pi''""' pe tami ,; se examineazll la microscop 1'rll
sa se coloreze; se constata prezenta a numero~i spennatozoizi.
·. · · za a. a 1ar
I!! daca in urina r1!coltata la 45 minute sperrnatozoizii sunt absenti,
se recolteaza din nou dupa 4 · 7 ore de la injectare, perioadll. de
Diagt iosticul
· .· precoce de sarcinii
. tirnp in care reac\ia prezinta maximum de intensitate;
!11 absenia spennatozoizi\or 111 urina pune diagnosticul de absen\a
. . Stabilirea dia . . . .
clinice care siiI.at;~t~P::zenta
. gnosticuluisarcinii
de sarcina
se face •:f1~1t~ad
. aparitiei semnelor a sarcinii.
II . . gice 1zan metode·
. irnunologice .
III. ultrasonografice Se determina cantitatea minima de gonadotropinli. necesara pentrn

{"?) Ie
·,~·;/,
0•=1A ,,:,.1,.
"1&.l&.l,l.11.W,.!~
•• Ie~~,~
Se ut1\izeaza urina de di1nineata .·
a indu" spwnatogenez• la un ,nimal de oxperien1' ini""'' (lnoscoi).

a persoanei careia i se face

Tl;stele biolo · ·
gravide a unor cantitati
gtce se bazeaza · in deterrninarea.
Din aceastli urinli se fac dilutii succesive.
sunt de doua tipuri: oa1.'1, d,c'"':'bile pe
de prezenta
gonadotrn:."~1 >i ;,., urina ferneii
O parte di tr . a rve ~1 cantitative na choriala (HCG) . Se i.njecteazli la eel putin doibros~oi .
.Dupa doua - trei ore se citesc reac\iile,
HCG. . n e teste sunt . capabile - d .
sa etecteze su bunitatea f3 ~1a Cea mai mare dilutie care a produs reactie pozitivli se 11unul\e~1··
,u l 000 (media dimezei din 24 de o,O). Rezu\tan,1 ob\inUI ,xp,im•
valW" HCG In unit,\i b,oas,,. Rea'~' pot\tiv• exprim• p,ezen\'
' a ·.. 0 categone
...1.. Tui!.!&.\.lu.t
1-.;"1 ?g1ce
0•~ . calitative
de test . . sperroatozoizilor in urina de broascli.
de a modifica tractul cah~at1ve se bazeaza e r .
b, Ce! mai utiliz ge~1tal la animalul d ~ .; opnetatea HCG Pentru co o ,eac\ie ,, fie potitiv• este ""emu• o ,antitale di
t •
G f1·
a ' m practica, este testul a i=a Mainlni.
ora_t~r.
aproximativ 3 000 <lozarii
Rezultatele - 6 000 biologice
u.i. depind de tipul de animal fo\osit §i se

~\'oba Galli., Ma' .. -. expdm' ;n """"Jinnimnlfolosit. U\tedo< aceste v,lori "vo< ,u"hi'"\'
Princiniu; . uuru. u.i. (unitS\i lntw,o\ionale) c, mluime stan<Wd. convorsia valodlo• so
face pe baza unn, tabele crue so pot gOsi \n \aboratoa,e\e de speda\itate.
Si,~ bazeaza pe fa . . • ·.
· . dca tn urina b roaster· m
nu. se. gssesc d ecat• ,m peptul 1
.
pnn injectarea de doze ,;;t~tn,tului ,; ,, aparitia ;::• e spermatozoizii
II broJ,lat,ria] necesar: J H de honnoui gonadot<opfoa~e fi provocata

. aste de sex masculin .

 .378

i!-Ji~'l.
]79
f Ir} E&arJii._inmnQJ.o_gi_(&.
.... ,~.,)·' . .
Tehnica de determinare este identica cu cea descrisa mai sus, cu
deosebirea ca in locul hematiilor incarcate cu HCG se adauga o picatura
de suspensie apoasa de particule de latex incarcate cu HCG.
Erin£ipi11: Procentajul de eroare este de I - 3 %.
. HCGumana injectata la animalul de laborator provoaca acestuia O
reacpe de _111~~ruzare, care se traduce prin aparitia de anticorpi anti-
gonadotropma m semi anirnalului respectiv.
Tuhni..c.a.--=-J..c_z.ullak.::J.otcrpr.c.tan; Aceste rcactii constau in depistarea unor cantitati foarte mici cfo
Se descriu doua tipuri de reactii: HCG prin folosire de antiseruri marcate.
a. Reactia de inhibitie a aglutinarii hematiilor incarcate cu HCG .Are dezavantajul ca prin acest test nu se poate diferentia LH de
(Wide - Gemzell); HCG. . ·
b. Reactia de inhibitie a aglutinarii particulelor de latex incarcate Reactiile imunologice sunt superioare celor biologice prin
cu HCG (Henry - Little); sensibilitate, precizie, rapididate si tehnica u~oara de determinare.

a. Ri.:.as.;tia__W:idl;l__::__G._(;mz.cll Interpretarea testelor-de sarcinii:

Iii se utilizeaza:
ti ser anti - HCG
Bl suspensie de hematii incarcate cu HCG
Ill urina de cercetat (recoltata din prima urina de dimineata)
ii se aseaza p_e O h~ma de sticla, curata ~i degresata, O picaturs de
scr ( cu anucorpi ant1-HCG) peste care se adauga o picatura din
unna de cercetat; '
till se arnestecf timp de 30 sec.;
II se adauga peste amestec o picatura din suspensia de hernatii;
Ii se arnesteca si se agita usor tirnp de 2 minute;
lnt~r~J~u~z1l11attlo_r
il'l reactiepozitiva = lipsa aglutinarii (daca urina contine HCG va
avea Joe ouplarea HCG cu anticorpii din ser; deci hematii!e
di.man Ill suspensie); · sarcina §i este inofensiva atilt pentru mama cat §i pentru flit.
Ir& reactie negativa = aglutinare (urina de c:ercetat nu contine
antigen (HCG). Ca urrnare anticorpii din ser se vor fixa numai
pe hematiile . incarcate cu HCG formand complxe antigen -
anticorp care se evidentiaza prin reactfa de aglutinare);
Testele de depistare precoce a sarcinii se bazeaza pe evidentierea
in organismul femeii gravide a HCG.
Reactiile negative nu demonstreaza intotdeauna absenta sarcinii, ci
faptul ca HCG este insuficient pentru a declansa o reactie pozitiva.
Se pot inregistra atat reactii fals pozitive cat ~i reactii fals negative.
,..till!iJi,
(ni}
'\·,,,_,.~,..,,,.
Qiagnosticul eclillgr.afk
Structurile ovulare pot fi evidentiate echografic inca din saptarniimi
a 5-a de gestatie, ·
Se realizeaza examinarea echografica la pacienta cu vezica urinarf
plina, deoarece in acest caz: } .
Ill ansele intestinale sunt impinse in cavitatea abdorninala ji
&II este facilitata transmiterea fasciculului ultrasonic.
Este o metoda care poate da informatii inca din primul trimestru de

b. R~ar;.tia...HeJ1rx.-::.Littl~
ln aceasta reactie se utilizcazil.:
11' ser cu anticorpi anti - HCG
lll1 urina
ml particule de latex incarcate cu HCG, in suspensie apoasa
 1-,

380 381

Se stabileste distanja minima la care sunt percepute doua senzaui

X. ANALIZATORll disrincte, · prin masurarea pe tegument a distantei dintre punctele de
excitare sau prin citire directa pe rigla gradata a esteziometrului Weber.
I. AnaHzatoruJ tactll Daca se aplica o excitatie tactila intr-un punct de pe piele, un
· subiect normal poate localiza cu mare. precizie excitatia. Aceasta
,r·'"""!.Detenninarea..disrnminarii tactile - - . · - - - , ·. · capacitate se nurneste iQ.p.Qgll.QZlll si, desi exista o bazf anatomies privind
l . Dis:,riminarea tactila este exprirnata prin distanta minima la care proiectia tuturor punctelor cutanate pe scoarta cerebrals, aceasta
/este pcsibila recunoasterea a doua excitatii, · . capacitate este dobandita prin experienta ~i nu innascuta.
(~~, -Este variabila in functie de diferite regiuni ale corpului (Tabel Capacitatea de localizare este variabila in diferite zone ale .
X.l). . corpului si este modificata in unele afectiuni ale sisternului nervos.
' Un subiect normal are capacitatea de a recunoaste obiectele puse
in rnana sa 'sau pe alta parte a corpului, Aceasta capacitate se nurneste
.Tabe_lul X.1 _ Diferite_ zone cutanate comparate 'm ceea ce stereognozie (gr. sterio =, solid, gnosis = cunoastere). Lipsa acestui simt
pnveste distanta minima care trebuie sa separe 2 puncte se numeste astereognozie.
,stimulate pentru a produce o senzatie dubla
IL Awlllizatorul gustativ
· Regiunea Distanta minima (mm)
Suprafata interna.a varfului 2,3 $_ensi.lilli1aka_gus1ati.Yi
degerului Pentru determinarea sensibilitatii gustative se prepara solutii din
Suprafata dorsals a falangei a III-a 6,8 subs_tan\e a~.~.,~1¥~iI!U, d~!9jzah_~), S.E:~_Q:1;92..~i _acre (acid
Palma 11,3. acetic), deci stimuli pentru senzatu de gust sunpfe (primare sau
Talpa . '16 fundamentale).
Suprafata dorsala a mainii . · 31,6 Se prepara solutiile in concentratii variate.
Ceafa ·'
54
Mijlocul spatelui, bratul ~i coapsa 67,1 Tebnica.detenninani
Dilutiile pentru fiecare tip de substanta se realizeaza in eprubete
care se ordoneaza in functie de concentratie, pe stative separate.
-~
Se verifica temperatura solutiilor (25°C).
Daca sunt aplicate sirnultan 2 excitatii, se percep 2 senzatii Se determina pragul sensibilitatii gustarive pentru fiecare substanta
clistin,te'. in cazul in care distanta dintre cele 2 locuri de aplicare a in parte, astfel:
cxcuauei este suficient de mare. Se inrnoaie un penson mic (sau se imbiba un tampon de vata) in
Can_d cele 2 puncte sunt separate de o distanta mai mica, se solutia de testat,
perccr;c o singura senzatie. Se badijoneaza pe rand varful limbii, laturile, baza ~i portiunea
mijlocie.
· 1J:tlmica de deteimirnu:e Se incepe cu concentratiile cele mai mici.
Se folo_se;;tc un compas special (esteziornetrul Weber) sau un Dupa fiecare determinare (zonala sau de concentratie) se inlatura
compas obisnuit cu varfuri tocite. · substanta prin clatirea gurii cu apa distilata, · -
' '" s~ aplic! s_imultan ambe1e_ brate ale cornpasului pe zona de La fiecare deterrninare, subiectul este intebat despre senzatia
~CIC,la~ astfel meat_ 3C\1Unea excitatoare Sa Se exercire numai priri perceputa.
~rreu·ta,tva co_mpasu]u1. Se vor_ percepe 2 senzatii (pentru fiecare punct de Se constata ca:
contact a] _bl ajelor _compasu!w CU tegumentul), . _ · Ill ex.isUi o sensibilitate zonala a limbii:
. . .. Prin _apropte:ea bratelor cornpasului se va percepe la mi moment ll!II gustul dulce este perceput la varful lirnbii;
dal u smgura senzape. - · · . _.
Iii acru - pe margini;
i!i sarat - la nivelul var:fului ~i marginilor;
Iii amar - la baza limbii. .
 l
I
[!
383
382

Portiunea mijlocie a suprafetei dorsale a limbii este lipsita de

sensibilitate gustativa.
;f
'. .. ·
i ..,,._ • pragul de sensibilitate (exprirnat prin corice~tratia ,,·. . '
j ,,\, minima .de substanta care poate fi perceputa) este (2) -'Jfi
............
i ;'
'!!:~=
j ..,
! f
i :
variabil in functie de substanta (Tabelul X.2)

Tabelul X.2 Concentratiile minime ale celor 4 gmpe principale de

'substante sapide care produc senzatiile corespunzatoare Fig. X. l Schema olfactometrului Jui Zwaardernaker

Senzatia Substanta Concentratia

du lee zahar .: ' 1/200 Cand este perceput mirosul (pragnl olfaciv), se citeste cifra can: se
perila~ehMa,~i a1fa- 'i,(£r00;,00Q vede pe tubul interior.
antialdoxin\ \. · Unitatea de masura a sensibilitatii olfactive este olfactia,
siirat NaCl ' · . 1/400 reprezentand lungirnea minima (exprimata in cm) de tub imbibat cu
acid HCl 1115 000 substanta mirositoare, necesara pentru a produce senzatia de prag la un
amar chinina 112 000 000 subiect normal.
s~nin~ l'f·,2500 .000
,, . "·~ . Pragul olfactiv difera in functie de substanta ~i are mici variatii
individuale (Tabelul X.3)

Tabelul X.3 Concentratiile nurume perceptibile ale diferitelor

substante mirositoare

III. An~Uzatorulolfactiv . Sufuilanta mg/Laer

Eter etilic 5,83
Qlfactometria Cloroform 3,30
Cea rnai cunoscuta metodli pentru studiul simtului olfactiv este cea Piridina 0,032
folosita de Zwaardemaker. Ulei de menta 0,024
Se foloseste un olfactornetru (care ii poarta numele) care este lodoform 0,018
format din 2 tuburi care aluneca unul in interiorul celuilalt (Fig. X.1 ). Acid butiric 0,009
Tubul din interior este confectionat din- sticla si este gradat cu Propilmercaptan 0,006
diviziuni de 0, 7 cm. Extrernitatea sa curbata se introduce in una din Mose artificial 0,00004
narile subiectului de exarninat, iar cealalta extremitate este inchisa.
Tubul din exterior este confectionat tot din sticla dar este captusit
cu o substan\a moale §i elastica slab mirositoare ( cauciuc, ceara de Determinarea 'pragului olfactiv cu ajutorul olfactornetrului
albine), · Zwaardemaker ofera rezultate aproximative, deoarece volumul de aer
inspirat prezinta variatii individuale, chiar la acelasi subiect, pe parcursul
Tehnica.detenninsrii mai multor inspiratii.
Dupa cese introduce exrrernitatea curbata a tubului interior in una Acest neajuns poate ti lnlarurat prin metode care pot cuantifica
din nari, subiectul efectueaza o respiratie lini§tita. . aerul inspirat.
Se retrage treptat tubul exterior ~i astfel este expusa curentului de
aer o suprafata mai mare din fata sa interna, deci va creste concentratia Mll.itate.a..ulfac.tiYa
de particule din aerui inspirat. Se modifies datorita fenomeriului de adaptare,
Adaptarea olfactiva se evalueaza prin timpul pana cand senzatia
olfactiva la o anumit! substant! dispare.
 384 385

Se poare pune In evidenja experimental asrfel:

Subiectul caruia i se face deterrninarea inspira dintr-un flacon · p ·oba Schwabach . _ . -
plasat in dreptu] nasului §i expira pe gura. in flacon se gase§te substanta c.
r . Jui de perceptie osoasa.
de restat, · , · Consta in evaluarea tu:,1pu stoida sau pe vertex.
Diapazonul se plaseaza pe ma
. Se r:ronometreazii tirnpul piinii cand mirosul substantei din flacon
nu mai este perceput.
auditiv al frecventelor
ef·. Este
Daca inspirarea unei substante se face cu o singura nara, d. Audiometria . ·
o me to da- prin care se stabileste
' pragu 1 . .
fenomenu) adaptare . apare §i la nara de partea opusa, ceea ce
demonstreaza originea cenrrala a fonornenului de adaptare.\ sonore. ·) . .·.· 1 · se emit sunete pure a car · - or intensitate
..
Cu ajutorul audiometru ut ta de subiectul exarrunat.
r a cand este percepu h
este crescuta treptat pan fie e frecventa pragul de percepne, -
IV. Analizatoru] auditiv Se exploreaza pentru recar fi in care pe ordonata sunt
• · se pe un gra 1c b · -
. Rezultatele sunt ,~sc~1 ilor auditive iar pe a scrsa
oota~ won I ile in decibeli
.. ale) pragur ·
Tesiarea capacitiitii auditive se face folosind probe clinice sau
inslrumentale: frecventele inregistrate (Fig. X.2 .

~
Evalueazii sensibilitatea auditivg realizand examenul auditiei cu
voce §Opt(tii sau cu voce tare.
Se fnvestigheazii separat fiecare ureche. Urechea neinvestigata se
obtureazli cu un tampon de vata.
Normal, vocea soptita este perceputa de la 6m (transmisie aeriana),
· Vocea tare se percepe de la 40m (transmisie pe cale aeriang §i osoasa),

~metria iostrumentala
Se :olosesc diapazoane cu 64 sau 125 vibratii/s. Se descriu mai
rnulte teste:
~~t~~,.;~·:~~~·~,'\
.::.a. Proba.R1.nne·""
Se apli~iipe·-~a~toida un diapazon care 'vibreaza. Dupa ce
subiectul nu mai percepe vibratiile pe cale osoasll, se aseaza diapazonul
in dreptul paviliotmlui urechii si se noteaza durata perceperii aeriene a
vibratulor.
Se consider~: ·\ . .
• probii Rinne pozitiva: transmisia aeriann este mai mare
,pecat transmisia osoasa;
~/proba Rinne negativa: trasrunisia aeriana este rnai mica
.. ,, decfit transmisia osoasa {surditate de transmisie).

~."b~;;:6:~;i) ~ .
Rezultatele obtinute pnn m .
· .
etoda·. au di10metrica permite stabilirea
'tant in practica, deoarece apare
iii'"ca'i:e-·se
In i.on<liliile ·aplica un diapazon Cafe vibreaza pe vertex,
vibrntiile sunr percepute bilateral.
deficitului _de t~nuri perc_eput\~~:~m~o;paratele construite cu scopul de
I , care vibratie necesita amp ,
Vibratiile sunt percepute: c d[ ' ' . . 00(\(\
a corecta deficitele auditive. . frecvente intre . . 12JlQO_ J.1=6"~*:"
, Se constata ca omul percep~ , te lirnite~riume9te scara
· n de catre urechea afectata (Weber lateralizat) in v1ibra)1 . , ,
'.: 11ts . Gama de sunete per ceputc
. - intre aces
surditatea de transmisie );
tonald
,, sau cdmp auditiv.
• de catre urechea sanatoasa In surditatea de perceptie.

-.~·,.,•.··
 387
386

V. Anallzatorul vestibular

1. Eru.lcotiecea rolului urechii interouD........ll1'ntins::rl<Jl

echilihmlui,

Se aseaza o broasca pe o plan~eta 'de pluta, plasata pe un suport

mobil.
• Daca de imprima suportului o miscare circulara, se constata ca
broasca tsi curbeaza corpul de partea opusa (Fig. X.3).

-- 13

•
.. l de redresare la
Fi X.4 Evidentierea reactn or .
g.mi~carile de basculare ale su~rtul:·
I . l-in plan frontal; 2-in plan orizont .
l,r

2._J~in~ . . . tibulare apar o serie de simptorne

Ca urmare a unor lez1~m ~es - • . drul unor teste specifice.
caracteristice care pot fi puse m ev1den\a in ca
Fig. X.3 Ilustrarea comportamentului unei broaste . la rotirea
suportului (a-a' este axa corpului in stare de repaus) . . a.Jfuta~ntll'li a globilor oc~lari fonnata din. 2 secuse
Est«:; o m1~care mvo u . ..
care se succed ritmic: - - ( . a) de origine vestibularli care este
• o secusa lenta tome • . .
• Daca se imprima suportului . miscari pendulare se constata _ i pa.rte cu lezmnea,
cresterea tonusului muscular inspre partea in care este orientata spre aceeas . duce globul ocular la
• o secusli rapidli (clomca), care rea ·.
inclinat suportul (Fig. X.4). ·
• Se distruge urecbea intemli la o broasca prin introducerea pozitia initialli. . se stabile§te in functie de secusa
Sensul njstagmus~lm . .
unui ac cu gamalie in -stanca temporalului ~i se aseaza
. 'd" care se observa mai U§Or. ,
broasca pe planseta de pluta, Se.constata ca atat lnclinarile rapi "• · t fr·
Directia nistagnmsulm poa e . ·.
capului cat si deplasarea animalului se fac in directia partii
lezate. n orizontala
Acest comportament se explica prin mentinerea tonusului • verticala , . ).
. . t . (in sens
II gua .orie . orat sau an.ttorar ,
muscular in partea hornolaterala a leziunii, c:are se · aflli sub
controlul vestibulului intact.

388
Ill disociat (ambii ochi "bat" inauntru in cazul
nistagmusului disociat convergent sau in afars in cazul
celui divergent).
Tipul de nistagmus evidentiaza si sediul leziunii.
Nistagmusul poate fi §i fiziologic. El apare la persoanele sanlitoase
nurnai la privirea laterala extrema si este format din oscilatii oculare fine
si de scurta durata,
Nistagrnusul se poate declansa de asemenea in momentul ciind
privirea se fixeazli pe un obiect, indifere~X de unghiul din care se priveste
obiectul (nistagrnus de fixare) sau se poate observa la persoanele care
fixeazli un obiect in miscare sau privesc peisaje in miscare (nistagrnus
optol~inetic):
b. Evidentierea tulburarilor de echil1bru
in tulburarile de echilibru devierile tonice se fac spre partea
afectata, inchiderea ochilor accentueaza tulburarile de origine
vestioulara, deosebindu-le de cele din sindromul cerebelos.
• Proba Romberg - apreciaza echilibrul in ortostatism cu
baza de sustinere redusa (picioarele alipite).
in aceasta pozitie, pacientul inchide ochii. Dupa o perioada
de latenta corpul se inclina progresiv in directia labirintului
afectat. . ·
• Proba "bratelor intinse" - se efecrueaza cu pacientul in
pozitie sezanda, cu bratele intinse orizontal inainte,
avand degetele indexe extinse. Examinatorul va marca
pozitia degetelor, La inchiderea ochilor, bratele
pacientului vor devia spre partea unde exists leziune
labirintica. ' Este consideratli patologicli o diferenta mat mare d~ 0,3 nun intre
II Proba "indicatiei" (Barany) - pacientul este examinat in
pozitie ~ezfinda. Se solicita pacienrului sa execute
sirnultan, cu ambele membre superioare, rniscari in plan
'orizontal sau vertical dupa repere indicate de
examinator. Se repeta de mai multe mi proba, apoi se va
executa cu ochii inchisi. in caz de leziune labirintica, se
va observa devierea bratului spre partea afectata.
Canalele orizontale sunt explorate prin efectuarea
miscarilor in plan vertical, iar cele verticale prin
efectuarea miscarilor in plan orizontal.
B Proba mersului inainte Ji inapoi - pacienrul efectueaza
un numar, de 5 deplasari inainte - inapoi, avand ochii
acoperiti. In afectiunile ,yestibulare, la fiecare deplasare
se realizeaza o deviere'[mare fa\a de directia initiala,
traseul descris avand forms de stea (Babinski ~i Weill).
389
Se accepts ca toleranta normals o deviatie de l 0-15° fa\a de
directia ini tial:t
VI. AnaliZatorul vlzual
. Probele care evalueaza functionalitatea analizatorului vizual sunt
in detaliu clasificate si descrise la speclalitatile de profil. . ,
Pentru lucrarile practice de fiziologie au fost _alese numai c!t.eva_
din acestea, in majoritate cu posibilitati de efectuare in sala de lucran de
catre studenti.
I. Metode de examinare. a pupilei
. Pupila este deschiderea . c~~trala, circulara .a irisului, care
func\1.oneazli ca un diafragm lllQbtL .· . . ..
' Motilitatea pupilei depinde de dmmu§chi: . .
•. muschi circulari (sfincterul .· pupilar), inervat de
parasimpatic;
• muschi radiali ( dilatatorul pupilar), inervat de catre
simpatici
1. Examinarea pupil.cl
Cand se exarnineaza pupila este necesar ca. ambii ochi sa fie
ilurninati egal, iar ochiul sli priveas~a i11,deplirtare.
Dimensiunile ~i asp.ect.ulpup.iki .. ,. , · .. . .
in conditii normale cele doua. pupile au ~nnensnm1 egale
(izocorie); sunt acceptate diferente mici, consider~te fa10log1ce. ,
cele doua pupile. .
o pupilli normala este circulara §i are conturul re~la~. Este s1tuata
1 . • ~
usor excentric, de partea nazala. Diametrul normal al pupilei este de 2 - 4
nun (in medie 3 mm).
2. Dinamica pupilara; reflexe pupilare
• reflexul pupilar direct la lumina ;creflexul fotomoto0 - apare
dupa O latenta de 0,2 sec ~i este max~ dupa 1_ se:':nda. .
Gra<lul de modificare a diametiului pup1lar v.ar1aza m_ fu:1ct_1e de
rradul de luminozitate. La luminli pupila se miqoreazli. (rr11oza) 1ar la
fnturieric; diametrul pupilar cre~te (midriaza}.
II reflexul fotomotor cons,ensual ,1
Se realizeazli pentru fieca.re ochi in parte.
Se acoperii unul din oc_hi.
 391
390

Se ridica obturarea de pe ochiul acoperit §i se observa modificarea

diametrului pupilar ~i la celalalt ochi.
• reactia de acornodatie convergenta
La privirea unui obiect apropiat de ochi se produce mioza.
Subiectul examinat priveste in departatre apoi priveste brusc un
obiect care se gaseste foarte aproape de ochi (15 cm), pe linia mediana.
+------------·---·--- ..
Se observe convergenta axelor oculare (pupilele se apropie) §i
mioza de intensitatc egalala ambii ochi. .
Daca se inceteaza fixarea obiectului apropiat, se observa dilatarea
simetrica si egala a ambelor pupile. Fig. X.5 Parametrii acornodatiei

deci, curbura fetei anterioare se accentueaza mai mult comparativ cu fata

Posibilitatea de a vedea clar obiectele situate la distante diferite posterioara. ·
fatii de ochi se nurneste acomodare. Modificarea curburii anterioare nu este uniforms, ci este rnsi
Acomodarea este posibila prin rnodificarea puterii de convergenta accentuata la nivelul portiunii centrale a acestei fete (Fig. x. 6).
a cristalinului si este definita prin urmatorii parametri:
• punctum remotum - este punctul de la care obictele sunt
vazute clar farii interventia proceselor de acomodare
(5 m).

.
• punctul proxim - este punctul eel mai apropiat de -ochi,
sesizat clar cu interventia proceselor de acomodare, in '
conditiile utilizarii maxime a acestor procese. Obiectele
.
I
••
·.
'
situate mai aproape de ochi decat punctul proxim nu mai ••
pot fi percepute clar, deoarece cristalinul nu mai are
posibilitatea de a-si rnari curbura.
II parcursul acomodatiei - este distanta dintre punctul
proxirn ~i punctul rernotum (Fig. X. 5)
Iii arnplitudinea acornodatiei - este diferenta dintre refractia
ochiului in repaus (atunci cand priveste la infinit) ~i Fig.X.6 Modificarea curburii celor doua fete ale cristalinului
refractia aceluiasi ochi atunci cand priveste un obiect
in procesul de acomodare.
situat in punctul proxim.
In tirnpul procesului de acornodare, cristalinul sufera mai multe
modi ficari: in vederea clara a obiectului situat la o anumita distanta fata de
• modificari ale dioptriilor ochi intervin ~i alte fenomene asociate:
II modi ficarea indicelui de refractie • reflex de convergenta
• rnodificari ale cristaloidei • reflexe pupilare
Demonstrarea rolului cristalinului .fu realizarea acomodarii la
distanta se poate realiza cu ajutorul unui experiment cunoscut ~ub
numele de imaginile lui Purkinje.
Cele douji fete ale cristalinului 1~i modifies raza de curbura in mod Tuhni~~ri~
diferentiat: • pentru observare mai bunli, la pa.cient se realizeaza midriaza,
II raza de curbura a fetei anterioare scade cu 4 mm; • ochiul care urmeaza sli fie examinat priveste la distanta;
ilJl raza de curbura a fetei posterioare scade cu 0,5 mrn;

1I
 392 393

il experimentul se r al· ~ • · ·
e· izcaza mtr-o camera In care se realizeaza Rezulta ca in procesul acornodarii numai fata anterioara a
fntlmeric;
cristalinului i§i rnodificasemnificati v curbura.
Ill ~e plaseaza o lumanare aprinsa lateral fatii de ochiul examinat:
Iii ubservato~~I se a~:~ii in directie opusa, intr-o pozitie
cof]nvena~~a ca:e sa-i permits sii vada flacara lumanarii III. D.ctmninarea..ru;uitatii vizuale
re ectata in ochiul observat.
fl in condirnle in care ochiul examinat este relaxat d . . Acuitatea vizuala pentru departe se testeaza de la o distanta de .:L.
in de art b · , ecr pnveste
F. XP are, o servatorul vede in cuprinsul pupilei 3 imagini m, distanta la care nu sunt solicitate procesele de acornodatie.
( rg. .7),
Acuitatea vizuala de aproape se testeaza de la distanta de J},fnl'.
, Se testeaza acuitatea vizuala pentru fiecare ochi in parte apoi
A
B ~tru~ti~. .
Acuitatea vizuala binoculara este superioara celei monoculare,
datorita asimetriei directiei de excitare a foveei centrale a celor doi ochi.
Astfel, zona temporals a' imaginii este mai lurninoasa. Centrul
cerebral al vederii binoculare utilizeaza cele mai bune par\i ale celor
doua imagini. .
Acuitatea vizuala a ochiului· drept este superioara fa\a de cea a
ochiului srang la 9/10 din subiectii dreptaci ~i invers la stangaci, deoarece
in cazul dreptacilor la nivelul cortexului occipital stang, care este rnai
dezvoltat la acestia, se proiecteaza 2/3 din fibrele maculare.
Cea mai folosita in clinics este masurarea acuitatii vizualc
subiectivc statice.

1. Ma.s.urarea acuitatii vizuaJe statice Ia depart.are

F~g. X.7 lmaginile Purkinje Se foloseste optotipul care poate utiliza mai rnulte tipuri de scale.
Ce! mai frecvent este utilizata scala Monoyer (Fig. X. 8).
• irnaginea. care _se formeaza prin reflectare la nivelul Optotipii sunt lurninati prin transparenta,
supr~fete1 antenoare a corneei este cea rnai I . ,. Pentru copii se utilizeaza optotipi cu figuri atractive, usor de
rrnagme (Fig. x.?a); ummoasa
recunoscut (Fig. X.9).
• imagine for~atii. prin reflectare la nivelul suprafetei Se mai utilizeaza ~i optotipul cu litere E (Snellen) (Fig. X.l 0).
con~ex~. a cnstahnului: imaginea este mai mare ~i mai Se testeaza separat fiecare ochi in parte. Ochiul neexaminat sc
sla~a (Fig. X. 7b) deoarece suprafata de reflexie este mai exclude din determinate prin acoperire cu un opercul semitransparent.
putmcurbata; Subiectul care este exa.minat se aseaza in fata optotipului la o
• imagi1~e n~ai mi~a §i_ inversata; este reflectata de suprafata distanta de 5 m si este invitat sa citeasca literele din fiecare rand,
postenoara a cnstalmului care actioneazs • incepand cu literele <le dimensiunile cele mai mari. Acest rand de litere
I' d- rn acest caz ca
• . . O. og Ill a convergenta (Fig. X.7c) corespunde vederii clare a unei persoane cu acuitate vizuala normala de
!magmll~ i~i modifica aspectul daca subiectul la distanta de 50.m .
. (mFdreaXpta privrrea spre un obiect mai apropiat exarninat 1~1 Daca semnele grafice nu sunt distinse de )a distanta de 5 m,
-ig. .7B): · de ochiul sau
subiectul se va apropia de optotip, Apropierea se face pana cand va reusi
• . . ·1
irnagun ea si C raman nemodificate· sa citeasca primul rand de pe optotip sau sa recunoasca degetele mainii
• imaginea b se miqoreaza si apare . care corespund ca grosime cu litere de pe acest.rand,
prima. v rnai, apropiata de Daca este necesara o apropicre de 10 cm distanta, se va rnentiona
capacitatea subiectului de a percepe lumina sau rni~ciirile mainii.
 __;·-~

394 395

,\.

DH .•11
__ ,,,...

UMV
HOAX
·)t
".
I.,'
,.
jt.
WYUTM
" fft ·~

AXHYWC>
Fig. X.9 Optotip utilizat pentru deteiminarea
MIUHVTA.
acuitatii vizuale la copii
0 ·Y 9 't N A H U

Fig. X.8 Oprorip cu scara Monoyer

Subiectul exarninat urrnarestc imagini in mi§care.
Se folosesc dispozitive a carer rotire proiecteaza imagini.
. . Acuitat~a v~ala s_e ~ate exprima prin raportul dintre distanta de Imaginile nu-si scbimba orientarea, a~ u~ tr~iect circ.ular; . ,,
ciure a_ optotipului (d) ~1 distanta la care poate fi citita litera randului Mi~carea circulara este continua ~1 reg!.1b1\a intte 20 §I k,00
respecnv de dltre un ochi emetrop:
rota\ii/minut. . . . ,
AV=d/D Subiectul va trebui sa recunoasca ob1ectul pro1ectat (testul) in
Acuitatca vizuala la ochiul ernetrop este egala cu 1. miscare, de la viteza de rotatie cea ~ai mica la cea rnai mare. Se noteaza
viteza la care testul este recunoscut ·
 397
396

m
• mi\surarea 11ista.grriusuh1i optoldnetic;

3
• inregistrarea poten\ialelor evocate occipitale;
~
IA
Cru:npurile yj:ruale
{ Campul vizual al unui ochi poate fi definit ca intreaga intindere
,·.

m w
din mediul extern care poate fl \'.3.nlt!i. de acest ochi, atunci cand el ·.;.;../

"'
Jo
~ .3 ll
IOG
ramane irnobil.j .
.Pentru detenni.Jaarea C.V. se . utilizeaza mai multe tipuri de
dispozitive sau se poate utiliza §i o metodl ma11ualli (Fig. X.11 ).

·,. ~, w E 3 m En
-\\ m 3 w E a m J&

1% E w 3 m w e I
,§ a E m w Ii ii I
I i • • • • I I

Fig. X.10 Optotip Snellen

.. .Datele obtinute folosesc la inscrierea unei curbe in c drul .

f~::eg~:1i~rc(~~rm/donate) in care pe abscisa se noteaza viteza de :eplas:u~
. sec. . .
deplas·a"'t~~11n'tatea v._izualadrdinamica este cu atat mai buna cu cat curba este
·' a sus ~l spre eapta.
Deplasarea
vizuale iar d curbei in sus. m· d'tea~1 va on. superioare ale acuitatii
it ' . eplasarea .spre dreapta indica recunoasterea obiectului la
vr eze man.
-Acea~tli metoda de determinare este utila pentru testarea
pers0t~alulu1 care lucreaza in traficul aerian ~i rutier,
·.· Este o metodli de detexn;huuea\c&npurilor vizuale .care folose§tc ,.r•'

3· Ma:rnrarea acuitatii vizuale..o.h~ · carapimetruL. . .. " < , > . •··· .•. · ·. . · .'·. •
' Campimetnil este un ecran plan;de. euloareneagra. · . -' . . . .
'Aceasta metoda se fol t I ·. ·-. ln· centrul ecranului · se glse§te. marcat • un punct · pecare
subiectul
cu handicap mental, copii, sit~~r:n~i)~ pers~anele necooperante (bolnavi caruia . i se . determinl • cimpul yizual'\ il fixeat.l pe : toatl duraia
, Se realizeaza prin: '..~enajnliriL /:/ . ·:.,>O:, ', ... ·, ... · .

•','(
 398 399

Exista mai. multe tipuri de campimetre, in functie de manrnea

.:-:
ecranului §1 de distanta la care este asezat subiectul examinat faµi de
ecran: Punt!ddiulie l'ilril1¥iotlt ·
ill campimetrul Wecker: . ,,
ill!1 ecran cu suprafata de I nr';
m distanja subiect - ecran este de Im·
!i1 campimetrul Bjerrum: '
Ill ecran cu suprafa]a de 2 rn2;
1M distanta subiect - ecran este de 2 rn:
Iclmka~etenuinarii: '
lilf subiect.ul este asezat la o distanta de I sau 2 min fata ecranului:
ii in timpul deterrninarii ochiul va privi fix punctul central rnarcat
pe ecran; ·
m s~ mi§cil un obiect mic (test) de-a lungul meridianelor pana
cand este observat de catre subiectul examinat:
ff.I procedeul se repeta pentru fiecare meridian- '
11J rezultatele _sunt reunite pe o harta, Prin uni;ea tuturor punctelor
se obtine campul de la ochiul examinat (Fig. X.12).

as. 0.0.
Fig. X.13 Camp vizual binocu.lar

subiectului caruia i se fac.e determinarea. Pe suprafata c~~pului vizual,

proiectia papilei estereprezentata prin pata oarba sau pata Mariette.

i. F_e_dme.tria
Perimetrele sunt aparate folosite pentru determinarea campului
. vizual care, spre deosebire de carnpimetre, nu sunt plane ci au forma de
cupola. . .

IJ.O.

Fig. X.12 Camp vizual monocular Electroretinograrna (ERG) semnifica inregistrarea potentialului
electric retinian.produs ca urmare a unei stimulari luminoase.
Iebnka..d.~.tm:ninati~ .
, ~iimpu1. vizual se poate determina pentru arnbii ochi simultan _ Pentru inregistrarea ERG sunt necesari doi electrozi asezati astfel:
camp vizual binocular (Fig. X.13). · . IE un electrod la nivelul regiunii orbitare, antero-extern,
:restul utilizat pentru metoda carnpimetrica are dimensiuni de J - 3
mm §I esk ma~cat. pe O bagheta port-test care are aceeasi culoare CU
care inregistreaza electronegativitatea straturilor externe;
!Iii un electrod comean, · care inregistreaza electro-
ecranul. Dirnensiunile testului se aleg in fnnctie de acuitatea vizuala a pozitivitatea straturilor interne. Acest electrod, sub forma
unei sticle de contact, se plaseaza pe comee.
 401
. 400 .'

· Stimul!i utilizati pentru inregistrarea ERG trebuie sl\ indeplineasca ·· • unda "a" - negative, cu amplitudine de l 00 microvolti;
parametvi de mt~nstta~e, durata, frecventa (lungime de unda). 111 unda "b+" - pozitiva cu amplitudine de 400 rnicrovolti;
• ~ntens1tatea.:__stimulilor influenteaza amplitudinea ~i Ill unda "b-" - deflexiune negativa, cu origine pupilomotorie
aspe~tul _undel~r pe E_RG. Pentru a induce un raspuns
§i nu retinianii.
retiman, _mtens1tatea stimularii trebuie sli fie de eel putin Prin telmicile actuale de tnregistrare se pot obtine dedublari ale
.300 IUC§I.
undelor a §i b in unde a, §i a2 respectiv b, §i b1. .· .
• dura~stimu)arijtrebuie sli fie redusli (10 milisecunde). Undele a au origine fotopicli iar undele b au origine scotopica.
• luni:tmea de undi_ a s~mu)ului luminos - influenteaza de ERG arata activitatea cuplului receptor celula senzoriala retiniana -
asemene.a . amplitudinea raspunsului retinian. De
celulli bipolarli. ·
·j\ exemplu: stimulii rosii dau trasee de amplitudine redusa.
• l1:fl alt factor c~~ influenteaza aspectul ERG este gradul
?e adSJ?t~ rettmanli.. De exemplu: in tirnpul adaptarii Ia Electrooculo~a (EOG) .
.·· ..
mtunenc sistemul receptor este ~prezentat de bastonase, . ..:,:.-·::::..
.,
',
,·

ceea .ce ~e__ ERG se traduce pnn scliderea progresiva a Reprezintli tnregistrarea poteotialului de repaus de la nivelul
am~htud1011 undelor a1 §i b., paralel cu cresterea undelor
retinei.
87. §1 b2. · Retina este . 1ncarcata electric: straturile externe sunt
• ~im~nsiunile J!Y~ au d~ asemenea influenta asupra . electronegative 'iar cele interne electropozitive. '·
E_R~- Astfe~ midriaza amplifica raspunsurile, iar mioza le Diferenta de pot1!ntial este rezultatul proceselor chimice §i ionice
~ua, dand un fals aspect de stingere a reflexului care au loc la nivelul retinei in obscuritate §i se poate culege la nivelul
fotopic ..
globului ocular.'
in practice ERG s~ inregistreazli cu pupila dilatata. · . · Teho ica inregis.tt:ariL::..in~rpretare
Pe.traseul ~R?. (Fig. X.14) se descriu ~atoarele deflexiuni: lnregistrarea se realizeazli in camera obscura sau luminatli foarte
slab, cu lumina alba .. , . '
,.. ..
Se folosesc: 1
Desch is lnchis • electrozi de culegere plasati in regiunea periorbitarli;
• electrod indiferent plasat ta' alegere in zona occipitalli, la
nivelul lobului urechii sau in spatiul dintre spriincene;
• un dlspozitiv de stimulare lur:ninoasa
Subiectul ·examinat se aseaza in scauiml destinat iruegistrarii
electroencefalogramei. . .
Li fata pacientului se plaseaza un ecran negru; subiectul pri~e~t~
doua repere albe sau rosii care se gaseso de o parte §i de alta a liniei
100 mediane. • •. . · · . · · . . .· ·
ln timpul deteirminlirii,, subiectul examinat priveste succesiv la
dreapta, la stanga, in sus si in jos, fixand reperele luminoase.
O r-ttt-1---\-+--,-----,~/ Amplitudinea mi~clirilot este reglata de plasarea acestor repere.
Miscarile ochiului induc modificari ale. caJnpului electric care se
traduc prin inregistrarea unor deflexiuni pozitive sau negative, in functie .
m sec de directia miscarii (Fig, X.15). ·
EOG normals este un. traseu grafic, format dintr-o succesiune de .
deflexiuni pozitive ~i negative cu reveniri la linia de baza (Fig. X.16),
Amplitudinea undelor, .exprimata in microvolti, se ma.soara de la
Fig. X.14 Electroretinograma
varful deflexiunii la llnia de ba.:z»:. .·
 402 403

Potentialul de repaus al retinei variazli in functie de gradul de

adaptare retiniana, Astfel, fiirii adaptare, potentialul de baza are valori Blbllografle;
intre 200 - 800 microvolti. Dupa stimu]are lurninoasa atinge o valoare
maxima (L). · . I. I.Haulica, Fiziologie umana, Ed. Medicala, Bucuresti.
In timpul adaptariila intuneric; porentialul devine minim dupa 10 2. A. Paunescu-Podeanu, Ghid de date biologice normale ~i patologice,
minute (D). · Editura medicals, Bucuresti, 1962.
3. R. Barbu, Explorari functionale, Editura Didactics ~i Pedagogics,
Bucuresti, 1979. ·
4. Gh. Nuta, C. Busneag, Investigatii biochirnice, Editura Didactica ~i
Pedagogica, Bucuresti, 1977.
5. M. Titeica , S. Halunga-Marinescu, Practica laboratorului clinic, Editura
Academiei R.S.R., Bucuresti, 1984.
6. V. Kondi, Laboratoml clinic - Hematologic, Editura Medicala,
Bucuresti, 1981.
7. C. Kayser, Physiologie, Editions Medicates Flammanon, Paris, 1963.
DreaDto 8. P. Groza, Fiziologie umana, Editura Medicala, Bucuresti, 1980.
,,.,_ 3<!' ,_ .,\7cf-
'r.: Ill 9. M. Antonescu, Gh. Badiu, M. Crisan, T. Dragomirescu, N. Ghilezan, E.
Marinca, C, Siara, I. Teodorescu-Exarcu, Fiziologia ~i fiziopatologia
·'- hemodinamicii - Sistemul sanguin, Editura Medicals, Bucuresti, 1984.
1.0. A.J. Vander, J.H. Sherman, D.S. Luciano, R. Briere,Physiologie
- humaine, troisieme edition, Les Editions de la Cheneliere inc., Montreal,
1995. .
11. J. Dumoulin, G. de Bisschop, Collection "Savoir interpreter" -
Fig. X.15 fnregistrarea undelor EOG, prin schimbarea polaritatii L'electrodiagnostic , Albeit de. Visscher, Editeur Librairie Malone,
in privirea lateral stanga ~i lateral dreapta Paris, 197 l.
12. E. Campeanu, D: Argintaru, A. Lakatos, V. Mares, M. $e,.·ba:n,
Neurologie clinica, vol. I, Editura Dacia, Cluj napoca, 1979.
13. H. Monod, R. Flandrois, Physiologie du sport, Masson, Paris,1989.
14. A. Andrei- Ionescu, C. Ionescu, Ctin N. Cerbulescu- Sovarna, M. Stoica,
Biologie, manual cl. XI -a, Editura Didacticli §i Pedagogica, Bucuresti,
1979.
15. LC. Voicnlescu, I.P.Petricu, Anatomia §i fiziologia ornului, ed. JV-a,

l
Editura Medicala, Bucuresti, 1971.
16. I. Baciu, Fiziologie, Editura Didactics si Pedagogica, Bucuresti, 1970.
17. D. Dublin, Interpretarea rapids a ECG, Editura Medicala, Bucuresti,
!'983. . . ·
1 18. A.C. Guyton, Traite de physiologie medicale, Doin Editeurs .·~· Paris,
·l 1980.
N.B.
J
19. C.H. Best, Taylor, Bazele fundamentale ale practicii medicale,. ·

l
Editura Medicala, Bucuresti, 1958. .
20. M. Antonescu, Gh. Badin, M. Crisan, T. Dragomirescu, N. Ghilezan, E,
Marinca, C, Siara, I. Teodorescu-Exarcu, Fiziologia ~i fiziopatologia
Fig. X.16 · Electrooculograma normals
B - potential de baza; D - potential minim (dupa 10 minute
de obscuritate); L - potential maxim dupa stimulare lurninoasa;

1
J.:.·•.

'i
 405
404 .·· ;/
)

hemodinamicii - Sistemul cardiovascular, Edinira Medic~lli; Bucuresti, CUPRlNS:_

1985. ·. ,·· ' , · .•. . . · .
21. T. Ruch, J. Fulton, Fiziologie medicala ~i biofizica, Editura Medicala,
Bucuresti, 1963. .

/.
.22. L. Kleinerman, C. Bantea, 0. l)umitrescu - Bogdan, S. Lecea,
Electrocardiografie practica, Editura Medicals, Bucuresti, 1968.
I. T ransportul transmembranar .. · · · · · · · · · · · ·: · · '. · · ·.·: :."."."."."." .
· Osrnoza ··:·····.·········'. ..
. .......... . . ...... J
I]~--
23. C. Dudea, Atlas de electrocardiografie clinica, editura Medical ii, SA. Dete1minarea ~ezisteute_i globulare ..... ':': ". :·
···········"·:······{- .
Bucuresti, 1988. ············:········ . . 8
: : : : : : ·.: : .': ·. :::i l
11 Fiziologia sangelm. · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · ·
24. E. Apetrei, E. Viciu, Mecano ,. cardiografie - ghid practic, Editura . Compozitia sangelui .
Medicala, Bucuresti, 1977. ·· · Recoltatea sangelui. :·····:·····'·················: ...... ······ 14
25. G. Scripcaru, Electrocardiograma, I.M.F. Iasi, 1978. · ..• Determinarea hematoc.ntulm. · ·.: · · · · · ·· · ·· ·' · · · · · ·· ·· ................... .18
26. C. Streian, C. Luca, Tulburarile de ritm ~i de conducere ale inimii, .;&Viteza de sedimentare ahematulor :.
.................... 21
Editura Academiei R.S.R.., Bucuresti, 1984 Numararee hematiilor .. ,. · ·: · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · ...... : 27
27. I. Danciu, B. Fotiade, Exploriri functionale, Editura Didactic! §i Numararea leucocitelor., · .· · • · · · ·' · · · · · · _- · · · · ·. • · · · · · · · ,.; 29
Pedagogica, Bucuresti, 1973. Numararee trombocitelor ... · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · ·· . .33
28. $. Dutu, Z. Jienescu, Ghidde investigatii.functionale respiratorii, editura · Formula leucocitara ..... , · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · ·· · ·• ··· .; ; .35
Medicalii, Bucure~ti,1984. ·· . . .· . · Hemoglobina .... · · · ·' · · · · ·: · ·: · · '·: · · · · · ·· ·· · · · · · ·· . 41
,9. S. Dutu, I. Teodorescu-Exarcu, Fiziologia ~i 'fiziopatologia respiratiei,
Editura Med1cala, Bucuresti, 1979.
S eclrnscopia hemoglobme1. ...•........... ' '
p , I u1.. · · · · · · · ·: · ·. · ·. · ·. · .· · · · · · · · ············
. ·. :::·. :·.:·.:·.:·.:::·.::·.45
Decelarea sange . , .. .46
30. Lucrari practice de Fiziologie, Catedra de Fiziologie,I.M.F. lasi, 1975. AfTransfuzia. Grupe le sanguine .. ' .. ' '.: . 55
l l. Lucrari practice de Fiziologic, Catedrade Fiziologe, 1.M.F. Iasi, 1985. . . - Sisten1ul Rh., .. , _. . ·········· ·····
. 58
l2. P. Laget, Structures et fonctions du systeme nerveux - Biologie et · Hemostaza fiziolqg1cli .. · · · · · · · · · · :. · ·: · · · · · · · · · . ....... ; 75
physiologic des elements nerveux, Masson ct C" Editeurs, Paris, 1970. · UL Fiziologia·digest~ei ,., . ·:.·.·_:;·.·.·.: .. 75
13. E. Campeanu,M. Abrudan, M. ~erban, E. Dumitru, Neurologie, Editura
Didactic! §i Pedagogica, Bucuresti, 1974
Digestia bucala · · · · · :: .. · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · .. •
Mecanisme secretoru .. '.,·· .: ,·.·:· ···' ·'·······:-:··
::::::·.:::::::::: .::n
.. : 82
14. C. Arseni, Tratar de neurologie, vol. ], Editura Medicala, Bucuresti, Examenul chimic al salivei. ... ··.··'·· ... ········· .................... 86
1979 . Digestia gastridL .. · · · · · · · · · · · · ·o . · · '.' ·' • · · · · · · · · ·' · · 89
15. Gh. Badiu, I. Teodorescu w .· Exareu, Fiziologia ~i fiziopatologia
sistemului nerves, Ec!ituraMedicalll, Bucuresti, 1978 ·
Tubajul gastric., .. ,,·········:······:··········'···
Examenul chimic al sucului gastric ...•..........
: :::::::::::·.:::: ·.95
6. E. Zbranca, Explorari paraclinice in endocrinologie, Editura Junimea, · ·······•······· ... 101
1
Digestia intestinalii .. : · · · · · • ·: · · ·: · · ·. · · · · · · ·: ·' · · · .................. 101
Issi, 1981. . . Recoltarea suculu~ ?ancr~atlc .. ' • ' .. . 105
-7. C. Stanciu, Curs desemiologie medicala, ~i,1990. · R.... ec . · 1tarea . sucul m mtestmal..
0 . · · · · ·
~ · · · .. · · · · · ·' ·· , I 08
-8. M. Pricop, Obstretica, vol.I, Litografia U.M.F. lqi,1993. .. S . ararea produ~ilor de proteo 1.iza :
ep . . . ··········· 109
9. D. Constantin, I. Roman, S. Neagu-Sadoveanu,.Electrocncefalografie - Dozarea amilazei pancreance. .... ': ·:• ..... • .....
. 110
ghid, Editura Militari, Bucuresti, 1986. ··. .. · 'IR.ecoltarea bi lei .... ··.•._.··:························· .................. 111
0. P'Cernea, Tratat de oftalmologi~,Editura Mcdicalll, Buc~ti,1997. ixamenul chimic al b1leL,.:':··· .. :,: .. ····;····· . ............... .l l3
/ Explorarea functii!or_ hep~tlce · · · ·•·': ·' · · · ·; · · · · · 0 120
127
'. Motilitatea tubului d1gestw ..... ,.: .. ········:·,··

) fl; ·:::' ::::::::::::::127 127

·:···············

IV Funetia renala. · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · · ·: · · · ': ·: · ." · ·

. Metode directe de ex.plotare a iunctie1 ren .. e ..•..
~i · · ·: ..
. .
............ ~ .. · .· ..
~L Clearance-urile renale .. , ··············· ., ·
 ···~., /
clecfroc·· ro rfic'- co·~-~ Jl--
?; Ltlf- ~56 406 (j !ff- . ,
\
ecanic muscular ...•.... -; : ::::.\ .: .....
. Lucru rn cularli............... . i ac\iune a
b. Explorarea capacitatii renale de dilutie ~i Obosea\~ m~s oten\ia\ului de_rep~~~scopice..... . ... ······ ....
concentrare a urinii. .. , .. , . : .............. : ... 136: r,G.,Eviden~_ert. ~u a3utorul \abe1 ga{ . \ocornotor la 29\
Metode indirecte de explorare a functiei renale, .. .................. 138' . rnu~ch1u %.nctionalli a aparatu u1 .
········· ... 300
a. Examenul urinii. • . . 1 Eva\uarea '. ······················ · . . ······.'_·.-·.·.·.·.·_301
I, Examen macroscopic . .h, , 141 01n.............. . .
II. Examen fizico-chimic
III. :Ex~1nen microscopic (sedimentul
,
.
. . 143
VIII. Sisternu
Legea Be
1 nervos. · ·· · · ··
ll _ }\/\agendie.
ecesita\i.l mtegn
·::···· ·:~\ii
arcului
,

, . . . . . . . . • •.. . . · ·.·.· ..: ;: .3305

300 !
urinar) : . . .- 148 Dernonstra:rea n . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . .
b. Deterrninarea componentilor plasrnarici. ~ . . 156 reflex , ..•. . .•. , .. _......... ·········307
Ionograma , : : . ........... : 161 egi\e reflexe\or ~- reflexe\or.............. .. • ' 3 l O X'
L coordonare a . . . . . . . . . . . . '.:.·.·.·.: ·· , · - _ . · _ · 3 \ 3·;• .
V. Sistemul circulator , . . 163 '; Func\ia d e \ d inerva\ie reciproc ·.......•.. '. ..
Activitatea cardiaca . ........ : 163 Fenomenu e ········· , 326
. . . I . 5
Automatismul cardiac t: .................. 163 Tt tea ······
.!!f.?-Excitabt _1 ~. ~~~nervoasli .. · · · · · · · · · · ··
. ······
, ;.
··········
.33
Influente exrrinseci asupra activitatii cardi~e. . 167 .,., Conduct1btl!ta ta clinicli : . 336
t,.. _ cu11nportan\ . . ,.. .., .
Evidentierea activitajii mecanice a inimii.. · . .: 173 ·Reflexe ama la om............. .. . . . . . . . . . . . ' ·. 342
Legea inimii . - . . ,. 176 Reflexogr . . . . . ... . . • . .. . . . . .. . . ..... _. .. . . ·.. ·.·.·.·.·.·.·.·.·.·:.·.·:.33~J47
Mecanogramele · . . 178 f\exu\ B. ······· -...... ··
Re ditionate .. · · · · · · · · ·····
Cardiograma ventriculului stang · .. · 178 . Reflexecon \ · ,·····.. . 357
\ 3Jl1a . . . . . . ...•.
Pulsul carotidian , . . .. , . .. 179 Ctro encefa ogr · · ·. . ············· · · · · · · · · · · · · · -:.J.64
E\ e .
~ ~ d \e endocnne......... ····· . '. ····· . .............. ',6'~
. Pulsul veno~ ; . . 180
IX. Olan e H hipofiza- •.... ·.·....... . · '............. ·_._ ··,(\
Inregistrarea zgomotelor cardiace . .. 182
Electrocardiografia : .. ............ : 187 .. G\anua . .d"<>· •. ••• . ... ·········
d tlfOI .
. . • • • ••• . ······ ····· ·-r'-
G\an a aratiroide .. -···.:,········,···················· .. 3.'
Derivatii electrocardiografice . . 191 G\ande1e p . prarena\a......... ,. . . . . . . . . ....... :n:
Determinarea axei electrice a inlmii.. . ······· 199 G\anda cort1:'::a1b1e , ····· ··.· ,.. . .. ·.·.·.·:.·.·.·.·. ?·(,
Explorarea eirculatiei periferice ;, . ................... 203 }Aedu\osupr l crin ., -:................ ········, _Je
I. Explorarea functionala a arterelor. · .................. 203 pancreasu\ enc o oc~ de sarcinli. .. . . . . . . . . . . . ,. . · .3\
II. Explorarea functionals a venelor. . ....... , 224 · Diagnosticu\ prec • .' ::... . -::.:
TU. Explorarea circulatiei capilare . . 230 X.. A.nalizator_ii. ·t· -~11· ~~~ti\· ··········:::::.... ... ·.·.· ·.·.·.·.·.·_·.·:.· -~
VL Fiziologia respiratiei. , .................. 234 I Anahza o fv .......... . .1
. ,., aliz.atoru\ gusta i_ • . . • • • • • • . • • • • • . . . • . . . • . • . • • • . •..•..
Explorarea ventilatiei ; . .................. 235. 11. t'-n . ru\ o\facttv....... . . . . . . . . . .. . . .
Evaluarea proprietatilor mecanice ale lil. A.na\\1_zattoo 1\ auditiv :...... . .

~:~~:~u\
sistemului toraco-pulmonar : . . - 235 IV. ru•""a . \."La ,, I vestib\l lar......... ······· . . . . . . . . . . . . ·········· . .
Masurai~ volumelor pulmonare statice . . 241 ~::~1 vizual.".".·.·.·.·.··:.".".".".".".".".".-............. ······
Debite · tilatorii.. 1, •••••••••• , •• ·!· . ·,.J1·····1···j····:245 . ' ' ' ······· ' !
. Determ~ ,af1a COIU,!)O~it!ei aeru!ui expirat.i, . . , 256 . Bib\iografie .. ··········:,
Detem1~~area ventilatiei alveolare .. , . . 257
Deten11ina~· a· cortcentratiei co; ~i 02 din sil:nge., - .................. 258
Fenomene · scultatorii pulmonare , · , ......... _ 260
. d , . r. i
T este e e ru §1 iarrpaco mamice
a· . . . 261
VII. Apara tuI Joe motor.
Dernonstrarea experimentala a proprietatilor
; , . . ; 264
l
rnuschilor stria ti . . 265

f, ' _I i,. ., ..... ,

... , ,/',
'J
I
-..
I
+
 (

0-.
(
 l
W"'l
I

4-
__o-
.,,,.

r'""'~,