v /

Lucräri practice

Sub rcdacjia Prof. Dr. Maria-SiiIhina Milii<ilovid

Aiitori; .'
. ., '. i'

§el hicrjfri dr. Sergiii Telemnn

!

§ieflucräri dr. Doina Buicovan

Asist. Uiiiv. (Ir. Ivoiia Vasil<l-Pandreii

$eriiicräri ilf. Petni PiitnifldciiIS

f:r --A,^,.

ATf L(EK TlS'OGtiAS'lC

^ :;"';:~. ;' J.M.F.IASI2001
;'^C'tLl - ^
.
ATf^., -«..
 .^

.
^efn{^

^ ^ Mor^nlologia,^. fantoe^la in ,nva|,".a"""".^,^ ^ ^ ^^^^

ob.cHv,ev,dcn(icrea ,nod,ffc.rilor n.^,<",e ",e p"""""^ p,,^ ^^
co...,t», "d "u"lbpa,ologiage, n,|ä.Mortöpn.ot"üiag.ne.lä"rceä,c"e"udentulInvcddrca
:i"(cl^n, ."b.""u. ,",foi" ^ ^"^ ^^^ ^^^ ^^
^r.nc.pnldorafcc^i ,n".t _ ". ^..c,ncce .p^"^"^, ^ ^"
i?».ano|k,n,I"rpriv"ids ^^te», Milor e esen"aMn, "u,d,^"cdic."e:.
Ace^stäcartecstcunn,a">,alndreSat ,,(udc"(ilorinmedicinä;i ,"e<ücilorreride""de
anaunnicpatologicä.i"pnmcle5 cnpifolesu"tp^"">enietodele .norfologiceutil^. e.cl=
m^cu,p.c.icinn d.rcas<nb,liriicon.,<,a ""<"d.n^t. c " pnnci,," p^, <,ta
privmdlcziup^,. . ^5.extracclulorc;niorfbloe. .n(l,n»(ie,",<"fo|<,g""eopla^clor;
morft"ü-i ^' '^, tllnrei ^"e^ ^".nfatice.I^nnnioa^e 7 cnpi. olc. de
niorfbpat - sp^. -: ^. ^cnlnte .ub^lelemorfologiccalcprincipaldorafecfiunipc
ap.-.rnfe ^. jstcmc cupnnrfi. ^ (Juniclc>"cnu, c d.morfopatologiep..c.^ sludcnJiiIcvor
insiiyiin (iinpul lucrarilor(nactic^.

Sp^mcäcxprimareaclarä,concisä;sisfenintizatäa nintcrmlului rcdncfntvaü;ura

tnsu^irca decätrcStudentn fto(iuiiilor clenitinlaie deMoifopntologic.
M"I("niin, editrrii Chrrclull. Livingslonc pcntr,, aprobarca privjnd uiilf7., rca
sclicnielor din "Fntliölogy JIIusdnlal".

Prof. Dr. Mariii-Siiltana Miftaflovici

Jn?i, 1999,

Cuprias
CapitolulI MetodespecificedediagupsdcutiUzateinMorfoputologie
(Sefluciiridr. S.Tdeaiau)
Capitolul U Leaaiunicelulare »iextracelulare
($efliu;räri dr. S-Tdeman)
Cupitolul HI Mortologia iiiflamatiei
(Asisl. dr. Ivoaa Vasilfi-Pandrea)
Caprtoliil FV Murifologia neöplasmelor
(Asist. dr. Düina Butcovan)
Capitolul V Tulburarile cii-cula(iei saugnlne »i limfaticc
(Aiiisc. df. DoinaBulcovaa)
CapitolulVI niarfopfltologiasistemuluicardiovascular
(Aaiil. dl. Doim Butgpvan)
Capitoliil VH Moi fopatulogfu aistemului respiralor
(Asiat, dr.DoinäButeovan)
Capitolul VIH Morfopatologia tractului digestiv
(Asiat, dr. IvouaVasile-Pandrea) .
Capitolul IX Morfopatoiogia ficatului, cäilar biliare ?i pancreasului
(Aaiiit tli. Ivon* Vasile-Paudrea)
Capitolut X Mlorfopatulogia sutemului uriuar
(Atist. di.PetrePllinädeali)
CapitoliilXI Morfapatülogiasisteniuluihematopoietiey linifoid
(Praf Dr. Maiu-SuItaaaMUiBiluvici)
Capitolul XII Murfopatologia aparatului geuital ('euinin
(§eflucräridr. SergiuTelefnan)
cAprroLUL i
METODE SPECIFICE DEDIAGNOSTIC UTILIZATE iN
MOBFOPATOLOGUS
( §(sflucräri dr-Sei-giu Teleman)
t DIAGNO^TICGL HBTOPATOLOGIC
* CITÖUIAGNOSTIÜUL
+TEHNIGISPBCIAUEBKDIAGNOS11C
* HBCttOIPSIAANATOMO-CUNlCÄ
I. DIAGNOSriCÜL1IISTOPATOLOGIC
Biepreziutä identificaTea siibstratului morfiilogic ai bolilor prin studiul niicroscopic ai
,
:p]odificSrilur tisulare.
Materialiil histologic poate fi objinut in ffltti multe moduri:
f- rbiopsie;
opiesedeexer6zädumrgicalä; ~ - i
|? »{asiitiiiisauorganerecoltatem tlmpul efectuarii necropsiei. ',
* Biopsia
;". .Dcfini(ie;recoltureaprindifei-itetehuicia fragmentelordejesiiturisauorganedelapacient.
a>Metode de recoltare
Inrapoßeuraetodele derecuttare, biopsiapoatefi; microbiopsie, saubiopsiecliiiufgicalii
" Microbiopsia ; ;
'** ajutonil seringi 5! a
iinei acelor de diferite dimensi 'iuni se
.
prin punc{ie ( puncfie-biqpsie) -
eu
gbjme prin aspira'tie un frugmeut tisular; este utilizata pentru recoltarea da jesiiluii profüiide
|^ (ficat, riüichi, splinä, maduväosoasä, etc);
':1!
1-; »priii cliiuretaj - objinereatle lesutiiriprin gratajiiieil ajutorul unoi cliiuretea suprafe(eloi
1^ mucoase sau a leziunilor eu localizare superficialä ( ex. chiui-etaj biopiic endometrial,
IB ^ epdocervical, leziuni siiperficiale cutanats, bucale, etc. );
, . binpsia euitoscopicä - recolta;ea sub control viaial endoscopic (ex. endobiüpsie gaslricä.
;' rectala, lariiigiaiiä,bron^ica,etc.).
|;r -. '- Biopsia chirurgicalä - presupune obtinerea de fi-agmönte tisii'are piinlf-un act
;\: chinirgical; poale fi incizionalä, sauexcizioualä;
t;;- * biopsiejncizionalä- sereeolteazänumaiporpuuidinleziune( estedecistriulutilizatäinscop
diagnostic);
'.' Ljopsie exciziouala - intreaga leziune eateindepärtatä deobicei impreunä euo WMdetcsut
fc: sänätösincoiijurätoare( reprezinfädeciunactatatdiagiiostic,cSty terapeulic).
" Principijtehnice?irecoinaudäriprivindalegerealoculuiderecoltare
&-' . eucät leziunea este mai extinsä, cii atät vor trebui recoltate mai multe biapsii,
l-'
I-I
»leriunileulcerate(beiiigne,sauroaligtie)sevtirbiQpsifldinmargini?im b-haä,lindepot S «Cotoratii liistochimice pentrii a evidcn|ia; Fc(reoc(ia Perh); mdaniiia (Föitiana Massonl: Ca
'^Tn^iu'nUetomraIerb idpsiatrebuieSSHesüfi^
modificiäri react.ive nespecifice
sss^sy: altl"oid(Ro congo);mucine<Ä'^^^
Tn^m^rornfi''5i'a'evitareventuala
pO
recoltare doar de fesut eu
.......<p. ^ele PCTW.P '!ICTWe.ustoloBifs TOrfi.tnn"sc. h lnbc'ratdr ."^it<- «»e"n?a w '

din vecmatatea tumons; : . ' CTijiriridR üate genergle de identificarc pacientujni, tipul de biopsie. fixatoniru lj'li^t. d^
; a

äSä!!paractin!ce "5wrtanle; (Kt«nos(tc »l""c. Medicul aiwlonio'pato^"vaA 'Sai '^

morfotogicecoaslalate51dMenostic
«(Tagnienl^teHlaren. coit^vorii mtediMiH troatisein lichtd fi'tnto^cdmaifreCTe"t"ÜHMI IB. . ^ ;

fiii'i^formolül 10%(10 ml. fonnolcoiicentrat+ SOml. apaderobinet). Trtbuieftyutäinsa in

vedere~?i necesitalMiinor prelucräri telinice speciäle ca microscopia electronica, citogenetic^ ÖNITATEA( UborttoroldaBtialoiiliepalologicB)
cIucrareä (esutului ] Nr. carent. -...... -...... , ,
citonietTia fn flux, etc.. sltuatii m care fixarea y rT
p^lnlogia molecularä, Oata..
direrite.

0 inefoda eu o 1argäutilizare in practjca diagnosticä ajrentä este biopsia extemporanee^ Jirojrnn Ar-iATOnto-rATOixK^c
Aceasta''presup«ne recoltarea unui&agment:listilarchinrintimpul executärii actului Nilmele51}i*e»nifnelebobBinihri.
"tic', 'preluorarea sa prin metode rapide (sectionare laCTiotösi> caIn_rare, c:;l"albMtra. "(le VSrsta..................
totii'idinä)'?Eexaminarea fi
microscopica. IntCTvenfia diimrgiealä
^ä
va tempori7 Io-^m"1ut^. Btrvichi) (IJnilriteäincareateroh'nbatbolnavnl)................ ;.
(Iupä~'careeavaR continuatä?iori'entatidediagnorticul histopatöloRic. Acexstämetoaäested( Üiagnoslicdtoic............................................ . .^
ipi poitanla capilalä in palologia tiimoralä a glandei inamnre.
DingnosfichisfB)>a(üI(%ic(descr.ieredetalintila niodificBnlm-constatalelaCTmiiCTulmiomCTpic '
tFhniti wnn!e
Cnndira'i fmDle (dingnostic snflctic).
'
ri cliicrnren niateriflluliii bistologic prih

I ri>;area|csutii1uiindiferitifixatori(CK.fonnol 10%,Carooy,Bo»;i-7.°nker,etc). Volumul dl SnnnMura?i(wnfamediculirianatnoio-patolog

HxstortrebuiesäfiedeminimlOorivolumtilpieseidefixat; . .. , .
2."Jncludlereala parafinäy scctionaieablocului astfe!dbtin«t I".mir-<""m; .lecpunile trebiiie si
aihäo grosiinede 3-5 inicroni; . II. CITODJAGNOSTICUL
3.Etatareagectiiinilor petarnedesticIStratateinprealaBi) pentni aderenta;
'I,Colorareasecpunilorhistologice,montnreay exaniiitBreaffiicTOSCCpi'-.q *
I)eIIni('®-d'ag"ost'cuIsUbililpe te2 a exaUjinari{ miciuscopiRe a modificBriIor morfologicc
cehilälor irolate cori(inutE de difcrile produse pstoIogiC
Tictalale pe tarne (frothai).
" Colorajii »ranale:
AccastfimetodSareunroHeosebit de important iri aiaginsticiil leziunilor canceroase y
* Iffi(hematoxilin-eozina)- nucleualbastra,citopl&smaroz; precnncCTuase,fiindlärgutilizaiainac|nij)iledescrfcemnealeuoorIocalt7Jiritumorale.deoarece?
. mi este faaiunatizantfi;
.
ColoKtii tricromice - penriit eviaen(ie}-ea m culoli aiferitefl tesuiiiiui cpitelwl, conjiincti^ . este pu(in co.-itisttoBic;
rniiscular Exeniple; yau_Qieson: epiteliu ?iinuschi galben, conjunctiv m ro?u; Masson: epitelij . poate fl iigorrepelErta.
"vioIacCT, mu?ch'i brun, colagen aIbaSltu; S[urimiescu: epiteliu y ^ii?<-hi . o?ii bron, colage Celulele pot fi öb(inute prin difente tehnici (fe ToteG tare:
Blbas'ni.
l I. citokfgieeicfoliativä- celule ce sc cxfoliaaspontan, ;n mod natwal ( ex. sputS,
. Colntntii speciale seCTefie püstaticä, roamarä, vagnialB, suprafata coldlui iiterin); aceste produse se .
StaJeaAdirectpc lame: i;
..PAS(periodic acidSchiß)-pcntru Evificn(ierea glicng"nu!"i. a MPZnwrtre, membigiie bazalt 2. citotogia revarsafetor seroase - celftte tn suspensie intr-iin fluid din cavha|i nalurafe,
(ranstidate sau cnidate (ex. lichidlperhoneal, ptetiral, etc.), sau lichide de excre(ie
'. Cok.ratii argeiitaHne 5; argirofilc ( Fontana-Mssrnn, ^ri-ne'hi^ - pentru evidentier^ (iirmB); fifltinrile vorfirealnatediriseditncntul öbtinutprinccntrifiigare;
3. produseül^imrtc prin gratajiit, sa<i?periajulunör siiprafelc epiteliale (ex. cot uterin;
grewlBtiilRTceliiletorneiiroendocriiie; .. .. l ...ii brou^ie); :
"eColoralii nrgcntice penlni fibrele de reüailina- utilizate pentru evidenjierea mcmbranel? 4. prodiise de tavq ai unor organc cavifflre ce mitrencaza cclulc (ex- lavaj bron?ic,
b?Mlc,perittu(liferent'iereaunui.carcinomin sitii deimul invaav,diferenfiffl-eaunorUimon WTJcaI);
oiigin°cpiielia1a, deceleconjunctive(ex. Gomori. Gordoil-Sweel); ;

W
IM
 Citodiagnostidilin principiunu trebuie sä conducäla reailtate fals pozitive, dar poale fi
--gS-2^^^^^^Ä^ afectal de un procent de reailtate fals negative. Dupädiagnoslicul cilopatologic de suspiciune,
diagnosticul decertitudine va fi ob(inut priri biopsie ?i examen hislQpatologic. Examenul cilologic

^i^S^^^^^^Sss va fi concluzionat intr-un buletin ce va cuprin^ie descrierea detalialä a inodificSrilor citologice

obsen'ate, un diagnosticsintetic}j recomandarilemedicului citolog.-

"<':^S^ss5i?"^s'^:=A^"'6 Laboratorul care a efectual citodiagnoslicul .

Nr. deinregisü-are.
' \ ^nt,d<cograSc; _ . ^ ^ ^^^ ^, ^ eecuprmde^ ^^bolnav- Dataexainiuärii.

^ss^s^i^^^^
.

, Cälre
S.^iuln>cdi^W^"-a^ctualrecoltalea-'-"-;--"; (Uiüiatca care a splicitoi ciiodiagnosriail)
Dala...,....... :............ ". """" .
Numele ?i preiiuiuelecazului.
Värsca........................... ftofesia............ -.................. Donücitiul..
Sa ta^ <te pitodi^süc (p-Wai^
adr^)
Descriereamudificärilurconslaule la cxamcniil nucroscopic.
Coiicluzii(diagnosIicsuU£Üc)......................-............................. R£contandäri.

Num£lppfTUIIIelc-caz"1"1:";;'"'"'"""^"":--T^.... X»owicilhd.
VtoU. '..'............. lweiilil-----"--;^
.
Tiaiamuiteeicctuale.. Senuiätura p piiiafa medicului ciloloj;
"<.düüc...... AiileccdcntefiziloglW^palologice.
^ss^^^^^^^^
Numärulßoüurilor
-afaiwliP^icarea ef"-"»t'"?>ll;"ea m. I-EHNICISPECIAIJEDEDIAGNOSTIC
Sgpmäturagpä"
I, llistiieuziinologia - utilizatä in special pentru eviden(isrea enziinelor miiscutare in
diagnostiüul miopatiilor, a acetilcolinesterazej in boata Hirschpniiig y cloro-accui esterazei
pentni jdentifiuifea celulelor din seria mietoidfl y a metastazelor. Fiind de naturä proleica.
* Etecu(ia frotiurilor enziinele, cliiar cänd nu inai sunt active, pot fi däectate prin tehnici inoderne tie
imunohistochiinie.

l. Etalai-Mprodusuluic<conf"e^^ ^ ^^ ^^ aspiratieW acfia,amprentare; 2. Microscopia electronicä - pennite studiui ultrastructural ( microscopie electroiiicS tlc
triuismisie, sau de baleiaj). Cele mai imponanie domenii de utilizare siiiit:
,
* diferen|;iereacarcinoni-inelanoni-sarcom;
* diferen(ierea adenocarciiiöm-mezdteliom;
* tliagnosticul diferntial ai tumorilor mediastinului anterior (tiniom. caroinoid tinijc, liiiit'oiii.

:S2SSr^^^^ "fod .; seminom);

* ilg. difereii|ialai tuiiioriloreu celule inici y eu celule fuzifonne;
* dg difereu(ial ai tumorilor endocrine y non-endocrine,
.

ii^SS^S.'-SS3
* dg. diferilelor nefropaliiglomerulareeu mecaniem imun.
3. Iinuiiohistochimia
a. iiiiunofluorescen(a - antisenil utilizat este combinat eu coloranji fluorescenji. Secjiunile sui«
^dor.tia'Papanicolau,utili^^fa^^l ^^^S^ S^,^jr;^cU^ale;epi. eliul^ examinatela microscopuleu fluorescenja,peimifänd:
p^^^^^^^e. nva^e^^^^'^^^^,^ * detectareaautoaiiücorpilor;
Sc ^r^^^^^^^ cena| * delectarea localizärii difeiilelor antigene, in speciai a complexelor antigea-anlicarp. sa» a
^S^tJpl^ei es(ed;^taw^o^, ^^^li^^^nt'aib^-viold. ^^ J compciiientelorsistemuluiconiplement, in boli dennatotogice,sistemice, saurenale;
ssi?iii^s^SS^ li. leliiiica ifiiunoperoxidatei (prin difente metode: peroxidazä-antiperoxidazä, uomplex Avitliii-
Biolin) utilizeazä anticoipi primari mono sau policlonali.
;sSSs55^^-<=£"'"°""" ~"1
1^
W
 Aspccle tehnice

Necrofisia se realizeazä in -ipa(ii special amenajate, in cadrvl serviciilor de Prosectiirä.

d;S. ,
de'oriaine ""°^-P-^. ^r1 ^n^me;S^
celule. -
Sälile de necropsie trcbuie sS fic largi, eu pereli y pardoseli impermeabile, dolaie eu sistcm de
^^^^^^n~. w;'^e^\Pe^;arci^. ^ti^:,,y:nclive,
^^. }^Sf ..ilumiriareaäecvat(lämpi scialitice),sistemdevcntilare, posibi)ita(ideaseptizare(lämpieuUV).
^m'li
^famülniioglobi"a'~inrabdomiosarcotn, vimenti. in fcmo"!e co.
antigenij .. Gadavrelesuntnecropsialepeniesespecialconsiruiie.doiaieeusursädeapaciifentSy sistemde
fador VIII penln; liiniori vasculare; . ;. _. _. ;"""."i.""".n 6vacuare. Orgartete vor fl disecate pe masu(e adecvate scopului.
^S^S^^Sle . "-<alfafetöPro in^^ <i:±;£riS.i- f Instniinentarul utilizat este comple?;, fiind reprezentat de cu(ile de necropsie, bisturie de
. d^^^nn^ , a'receptorilorhonnona]^e..^ceP^^n^r^^
ca^^rd r'üandä"niainarä^c"m"omu1 prostatei, p^ano^c ?i
IE>
orientare j c- rol de diferite tipuri, foarfeci (co.sfotom, enterotom, foarfecä oflalmologicä), peiise (anBtomicä.
;Iiemostaticä- eu din(i), fierästru pentm calota crtnianä, diferile cateterc. sonde, cupB gradaiä
penlru. niäsurarealicliidelor patologice, ciocane.d81|i.etc.
'^S'Sg enelor , i a genelor "pn-. or tuniorale: e. pro. e. ^ p53 c.. rol prognost.
c^ Personali. il care efectiieazä necropsia (medic ^i tehnician) este protejal de costume
multiple localizSrilumorale; . impemieabilespeciale.mänu^ichirurgicaley debumbac. m8?lichimrgicale
malien.
.
<!i5tinclia tipiirilor spB cifice de limfani ___, ^ , _^ ^^ inaiiitede efectuareanecropsiei, cadavrulva fi idenlificat, se va siudiaeu Bten(ie foaiad;
""'"L'n.linici'flcbiologie moleculnrfi - ^ "tillza!» in spe--I ^ s:^-' diis-ntelor tnmoj
^. . ^

;ob5 erv'a|ie
c. linicä y se va efectua un minujios exfunen extern penliv decelarea seinnelor mortii
51
maliens rilnr i'iSnft semniflcati1'11 a, unoi eve"t"ale teziuni vitale. Semnele nlorfii sunt:
a. Cilumetiia ,
n H"xpentru analiz, ADN- identif,^ ploidia U-ioribr . vänri semn'tlca'^ . ^;^^^^^^^^^^, ",,,^^^^
^rSc ^ hibridizare
.

in situ -
idenfificä fragmente AW fiind ...
:'- in ^ s-'at": rigiditatea cadaverica, ce se instaleazä in sens cranio-cauda), fiind completä in 8-10 orc y
dispäränd (iupa 3-4 zile; ;
. idfenlifieareaunorinicroorEanismetn licliidepatologice; ' colorajia posl niortem, reprezentatä de: a. li\>idi(ä(i cadaverice (pete violacee. fezul'ate din
:g r., ?^;r., ^z-. s'istte fi detectatä ^
Sluclii genetice in boli coimenitate <ex Eicn? I'h.S ilin .-""
,

; stagfi iarea sfiiieelui in refeaua vascularä, eu (endinja spre zonele declive y absente pe planurilc de
li<"fcp'")ifrrnN ve) ctinlpresie); b. petele de putrefac(ie (de culoare v^fzuie, eu debut in fosele iliace unde intesiinul
'^di^ncis tic^tumorilor inaliene (ex . dg. difcrential ai bolilor ' esie apropial <le peretele abdominal), reziiltate/flin forniar'ea sulfurii de fier prin elibeiarea
c. Analiza rearBliiärii UEnelor
. hidrogenului siilfurat intestinal y conibinareacii fi'erul din liemoelobina eritrocilelor
NECROPSIA ANATOMO - CT . ^tCA Necropsia presiipuiie deschidereaprin tehriici specifice'a cutiei creniene. cii$tii toracice. si
IV. . cäviiätii abdominale, umiatä de examinarea 111 sitii a organelor. notarea direritelor niodificSri
de lichic1 '; palolacice, etc. ) y apw
Demimiia s, autopsie, sau examinare past-mortem, repreri^ta ;?IvestiEB^^ectä ^ ^"^ dmc^t^e^^a^(adSj"Jr^
modiUcnriIor paloloeice macroscopi ce Piceri'^o^ncein riifoitet-. ^-iri ^ c^ane, lacadami. |: extragereaoi^anelor cevorf,ulteriorexaminatep. suprafafa exlerna. cäntänte y sec|ionate.
Metoda este utilä pentru: _ ^ , . __; 1!!;-
bil^i^"osiiciil«i'inca. airi!e ne-hiciriale clinic. «?>. dF ^n. e in pnmeie 24 ore Orgaiielebuco-ccn'ico-iorarir.e
*st.

t^Il.e^;!I^L»B ^r. rci-lillirliriii fliaDnOSliciullli Cl!P. !C 51 a terBnisi a'ln';f"strR!a o' analiza anatom^'' . sunl extrase Tn bloc, dind plasate pe masa de di<.ec|ie eu fa(a posterioarE in sus ?i limba sprc
^ , eSiäniinatnr.
eiiaminatnr Diipä
Uiipä exaniinarea
exaniinarea limbii,
limüii, amigdaletnr y a glandelor salivare. se vor seciipiia
"^;alltalit. "'lr ";":.">);^. l ;^aln . ^F. 1 »;
t" .
^. Idngitudinal P,.
faringele, esofagul 51 apoi; t. r;n^»l»
laringele, traheea 51 bronsiile niari.
>r.

'. 'u;^re"largä"in inväjämäntul medical universitar ?i postuniversitar Ptät in specialita«^,

^, «"r.

Aiia'tnmie'paltotogicä-cät?iincelelalle5peciaIitS(imedico-cliinjrgicale;^ca ?. in stiidiu! statistic ^ 2. Oisec(iB pi ilmonulni

. cereetarea^muRcametl.caläa cmia-.Ior ?i mecanismelorbo!i!"i.ca
'"
S^^rLt op. ie. se r. gäse.te "", "^^^^itu ^^^SS <i^äf'^t; i, ,'. completata
ii7. unl : secjiiine longitndinalä, de la apex. la bazä, trecänd prin inarginea posterioarä- eventuni
ulterior eil alle incizii paraiele,
cur5ull 'el^w^il^:este, a^^(lecela patologii esoriate imn-l^fe ti-^ p"nct
b- e<'idenlierca arborelui bronfic: eu ajuton. il rnor roarfeci se sec|ioneari sisleiiiiil bronsic de

^^:SrH^^t2Ä^^l£^^S^i^^^^
cl^
l, urmärindramificatiile panäla nivei co'ncal.
:ev'iaeii(ierejiarboreluinrterial: prindeschidereaarterelor51a raniirica(iiloracestora.
^rT^hllr hiet^"^reTvtaIct^e!'^iMnorti
fie prezciip
caain.
con'frriiate necroptic,^^'^arKamMocsipulmoniltiTpnnperSunecfif'önr}^ ]5% a arboretiii
broiisicji introducerefl
.
^^ilZc ^e cL^pututinf5a^^
'paloloßii.
cu
3cea!itB, OTie:;DE^. ;:!('r'" reciPie"te volumi"oä5e Iictli(l fi';atc'^ Permite
c" Ia discctia "Iterioarf un studiu de.

^^'anZ.
analiw. no^icä ;^uTiIor"d^d^cl. n,cianuI poo^ -^S^^ S^l^ ^^^zemulm Snar^" "., ., " ,, "", " ,""",,," "" .
p^aai^hi'ceea'cepn^te existenlaaltorboli,;saii .altörcomplicafii neclc-n. hteOinic.precum , e;:"i)ocinin7. ia: constä In intraducerea intr-un vas cii apa a fracmentelor mici piilmonare. care.
dacäsunt gerate vor pluti (docimazia negativS), iar dBcä alveolele pulmonarc nu con[in aer,
i niottificaiilortisulare secundareterapiel admini-itrate ,

;yor cädea la bazä vasului fdocimazie pozitiva).

!-<. t-7

3. Ditecjja cürdul(ii
Se efectueazä dupä cxaminarea cavitä(ü pericardice, a distribujiei arterelor coroiiare y
iliäsiirareadimensiunilorcordului?ia gieutäfii( adult: bärbat;270-30Qg;femeie:200-250g.)
a. clasJc(fie. J-))
* (leschiilerea cordului drept (I) printr-o incizie ceporae?te de la iiivelul atdului drept, dintre
üeledouä vene cav?. iiectioneazä pereleie alrial ?i se prelungeste la uivelul ventriciilului pänäla
apex; .deschidereacorduluistäßg(2)iamodsiniilar,pominddelanivelul atriutuistäng,
dmtievenelepulmonare,se<:(ionändpereteleventricularpänälaapsx;
. deschidereaai(erei pulmonare (3): printfrosecpuneperpendicularäpe maigiiieade
deschidere a cordului drept, pomind de la nujluuil acesteia, pänä la iiivelul septului
interventricular}ireorientfindapoidirectia,paraleleuspptulpänäsepätnindeinartera,
. dcschideräiaortei(4):seaec(ionea2apereteleanterioraiveiitriciiluluiy atriului
stänß, paralel eu seplul interveiitricular, de la apex, spre baza cordiiliii, aectiunänd artera
pulmonara $i patninzänd in aorta.
8&
'.^
a( ~^
4.Ikisecjiacrgahduriabilominale ;
* :iatestinul sub{ire (i colonul: se sec|ioneazi mtr-un vas sub Jet de apa, <cu ajiiloritl
: enterotflmuiui, dela erireinitatea proximalä, spre ceadistalä. Lanivelul i'iiestiiitilui subjiie linia;.
.. '. dedesclut.lerevaunnaliniadeüisertiemezeiitericä. '.
': :*"'SK>ii»acut:esteextrasdin abdomen y sectionatapoi pc mareacurbufa, de ta canlia, spre
" pllor: D'üodenul este descliis in situ pc fa{a anterioarä pentni a evideiitia penneabililatea cäiloi
rincompresiuneaveziculeibiliarey apariliabileilanivelulsfiiicteniluiliiiöddi
* Ficatul: ss secjioneazä, dupä extragere, prin incjzii paralele, de-a liiiigul aiiuiiii iiiare ai
'grganuiui. Greutate normalä la adult~I500g. Sedeschid ?i seexamiiieazäiji veziüiilabiliaiäeu
canalul eistic. :
. Pancreasul:estesecjiQnatm axullongitudinal,eveiitualy prin inciziiiransvärsalu.Greuiate
normaJä la adiiit: 70-120B
a S|)lina:sesec|ioneazäinaxulmäre.0 -aiitatenormalälaailult;150-230g
. Riuichiul; dupä detasarea siiprareiiaiülor, se va practica 0 incizie superficiatä pe inaiginea
convexä, pemiiländ detasarea priii trac(iiine a capsulei. Dupädecapsulare, linia deseütionare csie
; continuatapänä'mIiil,examiiiandpcsup.rafeteledesec(iunecorticala,medulaiasipelvisulrenal
Oreutate: t'iirbst:150g, femeie:l35g. Suprarenalele se vor examina priii secjiuni tiansversale
multiple.
5. Disecliä blocului de orgaiie pelviae

s Descliiilerea urelrei s«i>veaicii uriuan; priii.incizie pc linia mediaiiä, unnalä de alte iiicizii
paralele;exaiiiinareaprostateilabärbat;
B Ilrachliiereavaginuluiinaxullung?ia uteruluiprintr-o'incizie111foniiatieY ceajungela
coamelculerine,saupriuinciziimiiltipleparalele,longitudinalesautnuisversale;
Fig 1-1 d Descliiilerealongitudinaläa (rompeloruteriuey sectionareatransveisatäa ovarclur,
. Deichiderui rectuluL
Dupä cxaminarea cavitäfilor cardiace, api ecierea consiaeD{ei y culprii miocardului, a
integritäjii ?i elasticitä(ii siaenielor valvulare, se va efectua niasuratoBrea circuniferin)fclor 6. Bescliiderea cavitä(ii craniene ?i disecijia encel"alului
orificjalegi ä gro?iniii miocaidului:
Orificiultricuspidian (OT)
(OT) :10-12cm Dupäindepärtarea calotei ci-iuüeney examinaTea in situ a enüefaluliii acoperil tlc dura
Orificiulmitral (OM) 8-IOcni inater SB va secjiona sinusul longitudiiial $1st; va indeparta diira Elilierarea eiicefaluluj se
Orificiul artrei pulmonare (ÖP) 7- 9 cm. realizeazäprin secjionare? vaselor gi nen'ilor de ta baza creißnilui y a inäduvei laliidiene eu
. Orificiul aoitic (OA) 6, 5-7 cm. arterele vertebrale in gaura occipitalä. Pe mäsu(ade disectiese va exaiiiinabaza creienilui eu
Perete ventricular stäng (VS) 1, 5 ern. poligonulvascularWillis,apoisevordet&fätniitchiulcenbral§icerebelul
Pereteventriailardrept (VD) 0. 5 cm.
Septipterventricular (§1) ; l ciiisuperiorji 1,5 cm.in portiuneamijtocie 9 Secjiouaiea u-eieruliii:
b. Variaoti: cäntl se suspicioneazfi decesul prin infaret miocardic, sie pöate'deschidecordul a. proeedeul Fitres: 6 secjiuni transversale paralele delapolii frontali laceioccipilali (fig. 1-2)^
practicand seGtiuiii s^jale, de la apex,. spr^haz9; pe tran^ele de secjiune astfel obtinute se poate k. procedleiil Virholt': sec(ionare lungitudinBl5 a emisferelor cerebrale, dinspfc inleriüf, spre
apreciacuu}unntatopperafia}iexlinderea:Eonej'di?'infaret;'^ ..'!^-i^' . .'' ._ " exteriarsideBUSinjos, pabutizäiitiTaventriciilii laterali (fig. 1-3),
c. Desicliider^;aFte^l(»^j:on»(ij»r^;se f¥?lizeazäipnn^ec(inarea aeestörB^pe;sondä'canelätä:ui
a)utonriun^jfflari|c^^af(etifle(oftalmQlQgicä]. . ; .' . ' ' - ;r^ :;:': . Sccjiouarea cerebclului: sedescliiilelongitudinal ventriculul IVpnnsectionar&a veiniisului {i
d. 'Coron^r9g|j%RSi|@. |}oate,e)iec^ a unei apoisesecjioneazaemisferelecerebeloasetraosveräallaiiivelul sanfuluiViciiD'Ayzr,
substan^ dp'con^rä;^ apo(, . pbjine^ c^a ^e peroute studiul de aiiBamblu,
apreci^^dificäri!or'dpca!^ry, ^at(a^^eiHn^bbs^ . ' Bulbul ?i puntea; sec{iuni transversale paralele
"'sw ,. ;(;-*
.. :.;..:-.
!-?
i-a
.
!^.

< ... ;^. ^: , :;

 CAPITOLl L II
t'
LEZJUNICEUJLARE^»1 EXTRACEl.ULAItF;
.<
K' ( Sefliicrnri rir. Sergiii lcleman)

^^- ]. ). RZ[UKI CELIILARE

'". A^ * l.EZ. IUNl CELULARE REW-RSIBtLE ACIITE -
.v ; . dcsencnwcnlihidmpicä
4l, E7.t(INI CELUI. ARE RE^TnSIBILl: CnONICE
. Artapläri «Ir crTjlcrii cfluIaiT
Os. !-2 {'<!. 1-3 ). hipertrnfiii ^ hiperplayi«
2. ntrnna
Exnniiiiarea niacroscopicä in timpul necropsier esie complelafä prin recnliare de «Acuniul6i<Inlracrlittnn-lipldicc
1. stcato7.it
wnienter)e pigane ce vor Fi fi\-a(e $i prelucraiepemru exameiiul histopatoloeic. 2. coleslcmliip-a
Diipä nece.'itale. se pol efectua si alle tehnici de eK?"i'!n!ire: .
Aciiniuiari<lc p!);mi;n(! rn'lugtni
e'. ameii citologic I. Mn<ln»m icicnc
e'. identierea unor prodii?i sau constiluienti chimici (Tier. amiloid. linide, e'c'; !. IlijmiiiirlemB liiciilii'. iilii

preleväri baclerioiocice ?i micniagice II. ACIIMUI.Ani EXTRACELULAnEDR rROTEINE

csrcetäri toxicoloeice
Madificgrile conslale in limpul efectuäri' niiCTnpS tei vor sta ER ba;"' . e:iac*är'i »niAi. inoz.A ]. Nl'rronngioictcrnT;» henirnä
oloccltttiii de necropsie. Acesta va conpne: ?.. Uinlinhza cnpsulci ?pli:nicc
Oale de i(lsni;fic^re. dnta decesului y data efectuäri. necropsiei; »AMIlflIDUZ.A
f.,
}. Amilpidiiin rcnoli
Sinteza datelor ci'nice obtinute din stiic'iul foii c!e nb.t".Tvp»'°.
.

2. Antiloidffzft hcpntifB
Exailienu! extem ai cada\Tu!ui. III. CALCmcARIrATOLOGICT
Exainenul in silu ai ca\iiatii toracice ?i abdomiriEif';
E'. anienut oieaneloi buco-cen-ic.o-toracice «CalclHcari nietn-rtnticc
EKaiiienul oioane.lar abclüiirnale
» Calcificäri ilisfrori cc -. 1. rinca de aftmsclcrnz. lt (-nlciri catii
R.xamemil nreanelor pelviiie 3. n«i(tul dihcrcnlni calciHca«
Rxarneniil encefaluliii
Diagno.slicu) inacroscopic- ce cuprinde tOcT. e teziiinsle i'-lc!itif1c9te."in oicii'iea fimpiSor (fc
ictuare a necropsiei: . I. . LEZKJNICELULARE
Diagnnsticul hisiopaloioeica! fragmeiit?iorrecoltale necroptic;
Caiicluzii asiipra leziunilor impoiiaiile identit'icaie y corelarca lor:
Piecizärea C3ii7. elor mortii acesiea sum ierarhiz^ile astfel:
Statusul morfologic celular norn.al, in condi(ii fiziologicc. poate fi modiricnt fie sup
) Cauzepropriu-zise a.1e mort.si äcpunea iinor sliiniili fiziologici de intensitate sau duralB cxngcraie. fie sub ac|iüTiea uiiiir
B cp. uza direcla.
agen(i patologici de inlensitate variabilä. Rezultatul este apari(ia leziunilor celulare. initial eu
b_ cauw. antecedente: fcaracter reversibil, ullerior insä, prin persislen(a sau liiveltll ridicai ai aeentului ayresor. tle\in
'(reversibile. soldänciu-se eu nmartea celiilar5.
c. star&a mprbidä ini[ialä;
II.. Alle släri inoriiide imoonaD.e
Exemplir';
^LiEZIÜNICELULAREnEVRnSfRiLEACl'TE
* caiizadireclä lupiiirade niiocardcj he:;:op-. -card$i tamponndacardiiicä;
cauze aiiie. cedenie iiifarcl miocardic ac-;l.
*DFgeneresccii(avacuolnrS ?ihii1ropiui
* starea niorbida initialä ateroscleroza c:'ron.' .;na
' a.11eboli importaiitc diabef zaharai.
"i. celula DUmaipoatemen(ineechilibrul hidroionic;
.
3. 3i(Reprezintä prima inanifestare in aproape toaie dpurile de acresiuiie celulara.
'I ^.Aspectele moiToIogice microscopice, detenniriate de 'liperhidraiarea celulaia. vaiiazä de la
,
'^.. :-vaeüölizaiea fiiiä a citoplasmei ( degenereacen(ä vacuolara). pänä la prade extreme. in caie
.

'. -!, .
Citopläsma eKte complEl necoloratfi pc sec(iunea microscopicä (degeneiescen(ä hidropicä),

1-10 Il-f
 ^ Microscopjc elcctrouici; Reticul endoplasmatic proemineni 51 miori bfile inai

numeroase; mitocondrii gigante

KflJB itidcujticäjrig. H-I( .i
Macroscopierofganeie''°aftctate^unt märite ile volum; paiide, de consisreii(a fi-iabilä, eu

aspect de"caroe fiartä"(ex. rinichi, fical). .,. vlu<

MftrtnfltV. a.
Micruscopie;Secjiuiiepiinficat (colüiiijieHE}
. celule hepatieetiimetiate, eu diferite urailede liipei-tiidratare ciloplasmaticä (tle la aspea fin
\acuolizät, palicl, pänäla necolorare coniplelä. aspectdar),
. sinusoidecoiiipriniaiedatoritäniäiiiiide vulum a hepatocilelor; 16.
«nu&ieii hepatQCitelor pästraji ^. - ^
Microscop'ieelectronicä; d'ilaiareacistcmelürreticulului endoptasmaticneted jfi nigos, eu v^. 4^ ^
deta;arearibozomtlor 'fa. ^
v

J*yawvno|k tddru|ilrt

s*. ..;-';;«i i.'1;:'2

-' LtfhrtK»*tt* fig 11-2 fig 11-3
t1 ^, ^^
.

'.. ;" ^ l. Hiperplazia de prostaC

^.-
<«; « detemiinäunobiitacolin caleaeliininäriiuriniiprin compnmareauretrei proslalice;
;:^%^
« ''"' . '- ' <.."
* cauza: dezechilibru. in raponul androeeni / estrogeni rezultänd hipersliinularea esdogeiiicä
aprastaiei, _ . . ; ......... i:
^^«». »^-UC nu;u*4i»
Miicroscopie; a. IIipertrofifl niusculaturii vnicale (obstacol iiiconiplel) pere(i ve
ingro^ati, colonetemuscularereliefate(vezicadeluptä)-fig.11^4(2)
fig. n-i b. Globul vezical (obslacol complet) vezica uriiiarä mult dilatals prin
acumiilarea urinii, perefivczicali subjia(i (atrofiati prin compresiyne», semiiianspaien(i - fiy.
^t^(ipm^E I^E;. »iiI!|^ffi»^'efi!o [^- 11-1(3)

. Adaptflri ale cre$(erii celulai e

;?.»:i ^'Mt.h
* pol sparein condijii fizioloeice, saupatologice;
* reprezinlä tin status celular interaiediar inlre celiila noimalä y cea lezatä,
I. Hipertofia »'ilii|>er|ilaua
^Uipertrofia = märire lie volum a cetulslor ?i respectiv a (esutului. sau organuliii, (ärä
.

multlplicaTe celularä.
*IIiperplaMa;i= niärire de volum a unui (esut, sau oigan prin multiplicarea celulelor
couiponente.
Pot fi; adaptaiirf, conipensatprie, sau de caiizä endocrinä
^-r
Frecveiitceleauuäprocesecoexistä.Prodiicefeaunuiasaualtuiadinceledoiiäprocese
depinde y de natura celtilelor\wtä penlru stimulul respeciiv: celulele ermaiieilte nu se pol
^
v_
A. _.
;.A
[w
inultiplica, singura posibilitaieydaptativä fiind liipenroßa (ex. liipenrolia cardiacä sau a i.

mu§cliilor scheletici), celulelf; tabjle §i iii anumile condi|ii 51 cele stabile siint uapabile de ^.
multiplicareputäitdsiiferi motiificäriaiäihipei'lrofice, cäl ?i hiper[]lazice
Exemple: fig. n-4
IQ i lu^ipertr(>t!9;<sai((:!pu(rjc^ayjeijtr!tc(i|u|uj^^ng
* cea mai frecvenlä caiizä:IITA
Macroscopie(sectiune traiisveisalä y longitudinalä) : grosimea perelelui YS iiitilt crescuta 1^2.A^fi, ,:^ ^^^- _"_, _, "", _
^Defifii;(ie:micsorarea de volu'in a unui tesu( sau organ anterior nomiai dezvollaL pnn
(pesle 3 ern. ; norroa);'I,5 cm. ); caviiatea '--ilricularä stängä nücsoratS. (fig-ü-2). (Jieiitattiii:,
cordului poate atiiiue 800g. (noiiual, 350g. ). scäderea'volumului}i / saua numäruluicelulelorcomponente;sevadiferen|ia e '«"P11*"1
Microscupie: Sectiuneprin niiticard( colütalieIl£}i(fig.n;3): in'care'vDiumul rcd'us a) lesutului sau organului esie unnaFe tt unei iiuuficieote dezvoltui
* diametnil traiisversal ai (ibrelor miocardiceinärit; eiiibrionare. y
* nuctei devolun»crescul (nucleomegalie), hipercro.inaiici,üucuuliir niäregulst

n-3
»-.I
". t.-
 Atrofiii poate fi fiziologicä(ex. atrofie uterinä la menopaiizä, ntrofia timusiilui dupä celula capäiand aspectul umii adipocit. Alteori, distnic(ia menibreanefor citoplasiiialice
pi ibertate). sau pnlologicä, tle (iiferile cauze: reducere functionalä (ex. atrori a musculattirii detenniiiafuzionarealipideloreuformareadecliisturilipidice.
Fclieletice a nienibrelor imobilizate); pierdera inervatiei (ex. in paralizii); scädereaaportalui »coloratii speciale (ex. Negru Sudan): pe sec|iuiijle la criosl. nt, colorate electiv MI
de sänBe'oxiecii;prin presiune (ex. atrofia vezica!»);prin insufici''!;1'CT(''-crir'ä. NegniSudan,lipideleapnrcapicSturideculoareiieagrBinciloplasniahepatocitelor.
Exeniple
I. llitlröcrfnliri (acuniulareaLCRin sistemul ventricularcerebral)
Macrn.tcopie. Secliunc loitgitudinaln yi (ransve»nlä prih creier ventriculiil IV n'"[' [lilatat,
lia'-cncliiin f'rebra! airofial. sitb(iat. prin compresiunea exercitat» ^» aciiTT'-j'area LCR ^"'- ä'!:^ t.;^
(ßii. 11-5)
iiyi^
^ ^!
tnlfr timntl l ^ .-
^%1&! ^
llg^SI ^T 5
^^ fig. U-d fig. U-7
2. Cnlesiteroloza ':'i
fia. 11-5 Definijie; prezenfa in corioi) a plajelur de nificrofRge care au faBouilat colesleralul reiibsorbil
la nivelul iniicoasei veziculare. ;;
2. Ilidroneri -n?)) (dilaiarea sistemului pielocaliceal prin acumulareaurinii) Exemple:
, r M.inosfCTpie ' Src(iiiiie snnfnlfi prin rinichi: calice $i pelvis renal mult dila'^te !n Colesleroloza veziculei bilinrf
1'elvi'iul reiigl. pi czeiil? iinui calciil ramific. at (cnralirorml care (I."<em"r!a iin n!;.i:i?r, o! in Mncroscopic: nunieioase inici ))roerninenje'.;de culoare gBlbenä (akene), care pe fondiil
i;liii)inaiea uririi tonaestiv ai uiucoasei, daiiaspectul caracteristic de "veziculä frasa"
* Scc(iiiiie sngilaln prin amhii riniclii ai unui pacie.'it: un riiiichi eu Microsropip: falciiirile miicoasei veziculare sunl lärgite prin acuniularea in corion. sub
hi;lroiierro?.ä. sislem pielccaliceal dilatat; ai doilea rinichi, de dimenslirni rcdiise plin epileliul de suprafatä. a Iiisliocitelor incärcate eu rolesternt fagocitat fceliile voluniinnase.
iiK'nnipletä (tezvoltaie Oiipoplazic» eu leziuni asociate dg inf]ama(ie tuberc!-';--a^a rotiincfe, sau poliecirice. eu iiuclel rnici liipercromatici y citoplasma spumoasä, fin reticulatä.
* Globii) i ezicnl (descris anierinr) '. palidS- celuie lasidcc) (fig. 11-8).
. -%y ^ . , ... -.
* Aciitiiitlnri lipidlcc iritraceliilarej'.i

Lipidele in oreanism siini de trei categorii; trigliceride (TG) sau lipide nsiitre,
;ole!iteipl ;i lipide coinplexe TG sunt elenietite enersetice esenfiale ale i>'el.~!'.'!'')i'.miiiui
.

eltilar. colesterohil }i lipitlete complexe siint eleniente de stnictura«

I. Str. ntoifl
* llc. finitie: acumulaiea e'cccsivä a TG in citoplasma celii!elor cäre in mof inrmal
HI contin accst nietabclil
l: .

>;yradeig'T'. (ii.ie:aiede sieatozäsui« reversibile; steatozaseverädevine ireversibilä fig. II-S

, *' rrec\ciit ap^ie in Hcal i'oryan implicat in metaboilsmul lipidict. 'I'T poatp ipare. r;i ip.cord,
iiusclii. riniclii
. Atumiiläri de pignieriti ^ridogerii;
r:xeniple '
St<;a<07.!t hcpnlica Pigmeiijii (subsfanle colorate') pot fi de natui-a exogenäfcx. pieinentul anlracolic). sau
Mncrostopie iii siealoza difMa. ficat märit de vo!um diepalonw. ERlie), rie cs'loare galbena endogenä (pigmenfi biliari, hemosiderina).
jifiiza, eu marein' rcitiinjite 51coiisisienlä moate. ( l. Icferul
Micf0?('o(ii(' . ('. clo'aiia liR Fii; 11-6, 7): citoplasma hepatocitelor ocupatB de niiiiieroa.se Definijie; colorada galbenä a sclerelor ?i .tegumentelor, da(orit8 hiperbilinibinemiei
.
aciiole oplic ynale. cii irniie disiincie (in raport eu dimensiunea acestora, steato?^ poate fi (bilirübina sencä>l, 2 mg/d!. ).
nicro sau macrn'. e^.icula'ai \'acuulfcle reprezinta locul oaipat de TG (sohlte in timpul Ictenilpoatefi:
iielucrärii priii incliideie la parafinä a materialului histologic). in stadii avansate vacuolele . hr.niolitic - datorat distnjctiei hematiilor
?u> fti7.ioii.i ii;tr-c siiigure . acuc'lä de dimensiuni maii. ce ocupä in intregime corpul celular. - bilirubina indirectä crescutS

11-5
n-4
.
^-
 Sec(iua( prin pulmon (niacjis Ptrls)
. colwtatii: - prinstazäbiliarädetenninatäilß;obstfucjii, sarcini, unele * in interiorul alvcolelur pulmonare, prezenja demacrofaije iiicäreqte eu pignieiii
inedicamente; . . .
- bilirubina direcläerescutä granulär albastru deliemosiderinä. '
. hepaloeeliilar -prinbo)i ce afecteazi ficaiul
- ainbelefracfiuiiiale biliiubineisunl crescute

Exemple:

ficat icterie
Macroscopie:parencliini hepaiic euaspe^ci galben-verzui tlifiu; coloraonil trece y in lichid»! q>o lo
. fixator.
Microscopie(fig. Il- 9) <iSec|iunepriu fical - pigineutiiitrahepalocilar(colora(ieHE)
*
in citoplasma hepaiocitelor, aciimulare de bilinibinä sub foi ma unor gwiule inici, brun-

verzui;
Sec(iuiieprin ficat (Hg. 11-9)- tronibl biliari (colorajia HE)
. fig II-10
* caJiale biliare mici con(inänd mase condensate de bilä, de culoard brun-yerzui (tioinbi
biliari); aspect caraclerisiic pentr. i icterul coleiilatic..
II. ACUMULAfellEXTRAßELULARrÖEjimOTEIME

. HIAL1NOZA
"^ Hiulinul este un inaterial proteic eu structurä bioctiiinicä tliftirilä. care se ppaic
aciimulainlia, sauextracelular§i caremicroscopii:,in cotorajiileuzuale(HE), apareonioiien,
l'ära structürä, eozinofil.
Exeiiiple:
l. Hialinosclerozaarlerioleiaferenle(Nefroangiosclero»abeiiignä)
(secpuiiepriitrinichi,colora(iaHE)
)je; rinichi alrofia|i, palizi, eu suprafafa e?iteniä(dupädecapsutaie»liii sran.ularä,
sectnineTagilalä; corticala palidä, atrofiatä, hipeqi lazia jesutiiliii adipos tlin hil.

fig. 11-9 l^üi䣣lii£. (fig-i)-n): ,. . . . .,, ",., ;, ;.

TZ^H^eie~aferenie ale glomerulilor pereie ingro?at, omogenizal, euziiiofil niialinizare) .
eu

IJi §i liimenul corespunzätor sienozst,

iKlFiy'er:Tsi=s^ . .. " . -.,..
* Heinositleriiiareprezintäforniadeslocarea fieiultii in organismcaaBregaI^de t'eritinä(Fe '' ulüineruli in diferite stadii de fibrozä5' liialinizare. päiiäla tiai)sibniiaieacoinplctä 111
y apoferiiinäcare alcatuiesctetradee\'ideii(iabile in niicroscopieelectroiiicä); slniütitri sferice, oinogen eozinofite, faiästruciuräy nefunctionate,
* in coiora|ia HE apareca piunient galben bruil; * liibii coiespuiizälori glonienililor atectap sunt Blrofia{i, sau dispar fii»d iiilocui|i de niici
* reacfia de identificare esie reac(ia rerl» Al(>a$tru de Prusia (tratarea sectiiiiiilor eu cicairici coiijunctive (deterniinäod aspec(u) fingranulat e\iem);
fero.cianurä de potasiu 51 acitl clorliidric deiemunä aparojia ferociauurii ferice - compus * (ubiinefroniloriieafectafLsuntdilalaji,eucilindritiialiniInlumen.
insolubil colorat alhaslru;
* distrucjja localä exageraiä a eriirocilelor deierminä apari|ia hemosiderozfci localizale;
Exempte;
Cöiigestii» pi isivä in piilmoD.(indura(ia bruiiä)
Macroscopie;pulinoiideciiloarebnin inchisä.consist.eii}äcreacuiä:ganülioiiiide dreiiäj(din
lul) deculoarebrunincliisä);
Microscopic:«Sec(iutieprin(»iilinuii(colora(ia IIE)-flg. II-IO
*
perelii alveolari eu capi iare dilatate, pline eu sänge;
* in luiiienul alveolar, prezenta de niacrofaye incärcate eu piiinieii! granulär, galben-bniii de
hemüsitlerinä {erilrocitele extiayazate in lumeiuil alveolar siuit lizaie y apoi fagücitate de
cätramacrofagealveolaj'e, care prin acjiuiiea enzinielor lizozpinale transfonnä lieiiiüülobina Fie. Il-11
in heinosideriDä)
in
11-1;
 2. nisiniOHirAp-iiileis|tl"iiii';e
F
IMnrro.-icopic: arii de iiigro?c-i.re iieuniformä a capsulei spleiiice, eu asiwct albici'os, sticlos III. CALCIFJCÄRILE11SULÄRErATOLOGICE
(splina gl?<'?.'-a)
*,-*i»irLy'..rl öz,A
Sunt de doua tipiiri: . ;'
..":.. <'nlcl(IMrifisulnrcdi.'itronce- precipitarea sSnirilorde calciuin (esuturilezale.
Pcri nilie: enip de boli caie au 111 coinun (lepuiierea extracelulaiä losalizatg, seu Eeneralizatä a t in umdijiile iinei calceinii normale;
aniilüidiiliii;poale fi priinarä,sau seciindarä; b. calcificari (isrlarc metaslatjct - precipitarea säniritor de calci» in |esuliiii
*
aiiiiloidul; iiialerial pi oleic CD stnictura cliimicä variatä, toRte tip'.irilc fshiä cp. Tacteiizate
normale, in coiicfipide hiperealceniie. ,,;
^'
prin cpnßsiiralie fibrilarä beta-pfisatä; ? In colorafiile uziiale. depozitele de calciu apar iiitp.ns lieniaioxiljnofitf (violet). r""
* rEBdic de ideiilificare: rt'?u Congo - aiililoid colorat omogen iii ro;ti; la p.xamiiiare.a SJ Exemple
tratareasec(iuiitlnr eu sämiideargir«freac|invonKossa). .secoloreazäin neeni
de calciftcäri distrofice:
sec(hliiilur colorale eu royj Coiigo la niicroscopul eil luminä poIanzatS, depiinen'le '!e amiloid
aparcolorat.e verde strälocitor(fenomenul inimitilicroism); l. Nodiil dihejciilo.'i r.alciUcnC leziune tuberculoasä nodularä. c» dianieinj de aprox. l cni
Micro.tcopJE Flrctrniucn -
fibrile iieraniiFicale care fonneaza prin s'iiiiHpi ii^nr" o r"xdiiä, sau
localTOtlaapexiilpulmonar,euaspectalb-crelosfleziuneMpdecaläprinnbro?^"?;depunere
Fiiscictile. decalciu);
F. femple. S-. 2'.rl-;"'a. al.''"''CIe>'ol"'a cfll('-irl r»<n (sec|iu"e longiludinalä prin annä» mimerpa.'ie pläci ATS
I. AniiloidoM rfiinla reliefatein lumeiiul arterei, uneleacoperitedecroste rigide, albicioase(asemaniiloareeuw»ii
^'. de. öu), calciri carea favorizeazä fisurarea {i ruptura pläcii (fii; 11-15)
° leziune coniiinä, Frccveiitä in amiloidoza reactiyä (amiloidoza scciiiidRr3) ., i j';-<; :'a'.5 in
amiloidaa(lelcniiiiiatädediscraziainiiinocituluiB (amiloidoapnTiiara).
Mnnwcnpie; riniclii u?or märit de voluni. eil consisleiiia cai!<~.<-cgl'! r!'s(;f5, avänd
suprafat.i externSy, tle secliiiiieeu aspectlucins?i neted. ' '"\.
Microscopie;Spctiiinepri» riniclii(col. R<»?uCongo)
T depnzite de aniiloid cdlorate in ro?ii. inipal in mezangiu y pe meinbranA barala a
fc;-i. ^--, -;,, / , ^. ?
^

c.i|)ilaielor elomenilare (fig. II-12) ulieiior sJ in [tiemüranp. Ie bazwc g. ie ... '"'.T re.nali ?i in
(.ieie(ii vasp. Ior (fig 11-131.

Fig. U-15
ED'trft.nnrR i»
bpB. cTikT tt^

t^-r'^w''1

"''^

:is^
. mlht ld-nCTtibtima Iml« . inHfcr K

flG. 11-13 . i-Tü^r

l ;
l
1. Amiloiilozn hepatica (color. Rosii Congn!
depozilero?iideamiloif)caresparinijialin spatiiieüissey rareprog'psiv-p'ii) aaiiiiulare.
vor cohi prinia siiitisoidele. ?i liepatncitelc. Cordöane de Iiepatocite mi;!l atrof'-. 'e prin
conipi esiiine. ali.de (ol. nl dispaniie ^i;inlocuite prin depozite <'» »milüid (RE!. Tl-1 i i.

f-r-lti
fig tl-1-(
IM
11-5
 CAPITOLIII
MORFOLOGIA INFLAMATIEI

Asist. Dr. ivoaa VäsiIe-Pandrea

InHamada reprezinU raspunsul complex ai(esuturilof ladiv^i factorideagresiune

§i implicä modificäri celuiare. umorale. ^ vasculare. In func|ie de pereisten|a facloritor
cauzali§idetipulreactieitisulare.inflamatiapoatefiacutäsaucrouicä.

INTLAMATIAACÜTAEXSUDATWA
. Caracteruticigeuerakalisfocaruluiinrianatoracul
. luflaiuafM»eroa.ii ^ > Swdecönge.tjt .pucu.noiild
. lunatuajia(ibrinouiä 1- t-tricanllülfibriuoatt
> Colila pstudoniembranoiut
. JnBiunati» »eronbriaotiä > Piriuitdita . ertt. fibriuoarf"
.
Ii<n»o>»(üpurulenti > Btfiwi . I^ptomtauigit*punikali
. Plturma puruleulä
. Peritonitjt purulfuti (tiupitut)
. I'lcgmonul
> I-ocaliaiU(tbcaul) . Ahnspuliaonir
. Abces cerebral
. Alice, hepalic
.
Abc» rcati

.
CARACraRISTICJ GENERALE ALEFOCARULM INFLAniATOil ACIJT
InflamafaacutSimplicäevenünenteceIiUarey vasculareca^eflparfacälevaminule
S<auo duratäde ordinul orelorsauzjlelor. 1

. Elementul celiilar caracteristic innamatiei acute este polimorfüuucl&arul

ueutrofil(PMN)(Fjguram-I).Acestarepreanlä70%dinleucocitelecirculanie.Arenucleul
polilobat (teticocit segmentat) giconpne in citoplasmfl douätipuri degranule neirtre (nici
eozinofile,nicibazofile):(p/gmnula(iile azurofilereprezentatedelizozomiy ^rauulat'iile
specifice care. conrin fosfutazä aicaluA
taeloferinä,lizozimji colagenaze.PMNreprezifliä
primele plemente celulare care apar in focarul
/"
inUamator, aii o duratä de via(äde 1-3 zile $1 se
distrugprinclilerareaenzimelorlizuzomalc.

»oos- Fiigunim-I;FoliuorfuuudurulBeutroHI
1-nudaipalilofctl;2.8nnul*|iiipcdfipt!;3-giwuilE(ii
auuufile

in-i
 Microscüpie
-». ModiHcSriIevflsrulnre diii innama(ia aculä iiiiplicä: vasodilalarea snncteniloi
precäpilar arteriolar, caie conduce la hiperemie aclivä51cre?terea pemieabilitä(ii venulBre y . Pere|ii alveolari prezintä congestia capilarelor parielale. In lumenul alveolar se
capilare,Bviiidclreptconsccin|fiinitialtransiida|ia51ulleriorexuda(ia(Figura!"-2 ). gäse;teunexstidnt serös,eozinoni,cecon(ineuiinuniärrediisdeneulrofile, critrocile. celüle
i-epileliale descitantnte ;i o cantilale variabilädegcrmcni(Figiira Itl-.l).
t Modiricfirile cclitlnre din innama[ia aculä implicä: I) marginatin leucocitelor, 2)
pavimeiitprea (aderarea.l teuc.ocitelor la endoteliii. 3) diapedeza leucocitelor prin perctele 1
vasiilui?i-1)migrareasubactiiineafactorilor chemotactici spre focarul inflama!r-r(Figura1(1-
2).

Eriem
Figiira IM-3; Alveolilä »eroas»
I-cöngesü'eCTpUarS;2-hemiitiiextnnizjiie;
3-enudnt serös;4-bicterii; 5-PMN

iftIiWLAniATIA FIBRINOASA
n
yy^
Bacleria^
Dcfini(ie. Se caracterizeazä prin prezenfa unuj exsudat bo|»at i" fihrinä- rezuttat diii
exliavazareafibrinngeniiliti, eu precipilarea acc'stuia sub foi mä de re|ea in focanjl innamator.
Exudal ^®U .
Exsiidatulniaicontinepolinuclearetieutroftlesieritiocile.
Figiira m-2; Mecanismele inflflma(iei nniie. Excmple, l) Pericardjta ;i pleiirezia fibrinuasä, 2) AJveolita (ibrinoleiicocitarft diii
A-p<iTTieabililatevasailariaesciilä;B-marginiijia
städiiil de ficpatiza(ie ni;ie a pneumoniei lobare, 3) Colita ?j laringita p5 e»idomembranouä.
p pavimeniarealeiicociielor; C-diapedezap migrnna
leucocilelor in focarulinBamalor; D-lEsarencdulclor cndoteliale
^'Pericardita fibrinoasS
. Mediatoiii principali ai inflama(iei ftcuie sunt:Q aminele vasoactive (Ex., . . Aparein^wfarct miöcardic<^))reiunatismcardiacBciK,Q}A.uemiej((<l^luberculo?5,(
histamina),^j)kmme^ (Ex.. bradikinina), @ componentele complemcnhiliii, ^ ti^vati ai irädiere toracicä, (Syi oli auloimune etc.

aciduluiarahidünic(Ex.,prostaglandine,leukolriene). icroscopie
l ^ Pericnrdul i;i pierde transparen(a;i;<Ie'i'ine opac 51 ingrosat. IntreaEa seroasä
ij ff INFIAIMAIIASEltOASA pei-icardicäeste acoperitäde un exsudat 8lbuiiceii< iu care ii conreräun aspect neregulal,
Defini(ie. Este caracterizatäprin prezen(aunui exsudat eu o coinpnne.i'fii '. icWiwia vilos, aseinänätorunei "taitiiieeu ujit dezlipite"(Figura UM).
crescutä dl uii con(in«( crescul deproteiiie (serine 51gloüiiline). iMicroscripie ,
Exeropic. l) Arsurile 5; innamatiile virale, care.prodiic iez"tn> .-2-;r:u'"" ^ n'veiii) .

<.. La stiprafafa pericardului se gSse^le un depozit (exsiidatul fibrinos) intens

'E.'.
piclii,2) priiint) siaciii!ai ptieiinionj';'. seözirioHI, eu stiiicturä amorfä$i arhifecturä vilcräsäconslituita dm filamente groa.se de fibn'nä.
¥:
', ^ Vsl. 7. « '\c congcsde a pneunioHseL In acest exsiirial esle prezent iin numär rediis dp polimorfonucteare neulrodlc $i eritrocjie. In
epicaräul siibjacent se obsei-vS congestie vasciilarä y iiifiltrat eu elenienle mononiicleaie.
Reprezintä priniul stadiu B) pneumoniei lobare y are o duratä de 1-2zile.
ivl"
Macroscopie
.

^ Lfzgrejelei defibrinäy vjndecareCDreslilulio ad inlegnmi.

. Lobulpulmönarafectatestemäriidevolum, rosu-violaceu,eudensilatecresciitä;i
subcrepitBiil.
Kf..1
m-i
 .K

. Organizareaconjunctiväa re(eleide fibrinäcarepoaiecondiicefie laaparitiaunei K- . VHXlecareeu regenerarea epiteliului fntestinal. In cazul^lilci produse de
pericardile constrictive (Figiira 111-5). He la o pericarditä cronicä adezivä. Ainbele |".&^ ^ sunlposib.ierecid.velega.e deadn>inisl^adeanObioüc..
circumstan|e detemiinätulburärialefunc|iei cardiäce(prima in cursul diastolei, iarceade-a y:'-^, :
doua in sistolä) ?i impun inteiven|ia cliinirgicalä 'f. ^ :. . .

l. ftiJNFLÄMATIASEKOFmiUNOASA
P"" Este o fbnuä intenuediarä tnlre inflamatia seroasä ^cea^Hbr. noa^^se
|.a^e^p""asocierealaexsudatulfibriaosa uneicomponenlelichidienci.portan.e.
/';
Ä M'~Y /l
.

°^" ^--
^
I- ^1 2;-'-
nptfi-
1^; .^ncardul a.uaaspectneregula,tngro^tdatoritädepo.itelor^fibrinä^^
^-rs |:oen^TI ^e"o'^te n,.. de
"^<")^hui <^fan^d:^L!:
'^..^. ^^ l^i^l^^^e^^^^ventflocoanedefibrinä(F18UI;
:ffl-8). ^y^ ,'^ f^ .

FiguraIH-4:Pericardiläfibrinoaiifi Figura m-5: Pericarditä c((nsl(>ctivä

Jl^A^C^, '
.

I-supra&tapuicarduluiacojierilideexsudfll; 2-foi|a 1-foitepcriuirdicesuilate,ingrqjate;2-tisüumuri ^1/^4-T p"^cA^^ .

pL/^<jLcA/T
veiioase
pariculi

> Colita pscudomenibrauoasä ^^

lfytU'cü>^-
(TlA
Reprezintäinflama(iacolonului(colitä),determinatäde.Cl/ Chstricliwictifficile.dugä
administrarea de antibiotice.(2) ischemie,^ dizenterie eu Sfiigella sau Salmonetla.(4j
Iratamentul eu citostatice.

Macroscopie ' is Fiffuram-8; PericanlitB sero-Hbrinoasa

"14n8aailpuicardie.o cfuiritate^marede
4 Seguienhil cel mai afectat este rectosiginoidul. Peretele inlestinal este ingrosat afsudal'seros; 2-depozite «Icfibriiii
datorilä edemului }i congestiei. U suprafaja mucoasei. se obsen/ä pläci ii?or proeminente, gn-
albicioase cy diameüul mai märe de 2 cm (ps^udomenibranele). Mucoasa dimre acestea
»pare rosie, congestivä, edema|ialä. la cazurile mai severe pläcile coailueazä fonnind
pseudomembraneextinse.Ladela§areaacöstora,aparmiciulcerapisängea-ände(FiguiaIII-6).
l^^^^^nl-- ^ . ^ co"s;;;" t;lf::S
s:neul^ ^7^^^^- eri^ite. ^detritus necrotic. fi^^^
Microscopie
. Membranele sunt alcätuile din epiteliut superficial necrozat, mucus, §i exsudat
F ^1"^ ^.^ ^^rs^"".. """ s^-u
fibnnoleucocitar (Figiira 111-7). i Cü^^.I°flan.atiapurulantäseprezintäsubdouäfonne:difiuäy local^.ä. .
ä^a&«»...«.--.i
^a(iapurul^ä ^. ^estc .pre^nta.ä ^^MMM^^^
' ^ü^^^^^ peritontap"n"entä^flegmon"l>@)
apendicitay colecislitanegnnanoasi.
Figura Ili-6; Colitä pseudomeuibrBiiuusu- Figura IH-7; Culitä pseudomeiubranoasä- ^ Ll"^^^^c^^ulS-viscc. I^^
uiacroscopie
l-pefeteIntesCnaltngrojaldBtorilicongeälitiji
lüicroscupte
1-pseudomeinbranäconstittiilädiii:ßbrinä,epilelili ;^"^i)'Abc^ele'pot fi ^ent. s.u cronic. "u.i caud4i
. edemului;2-pscudoinembranecareallemeaiäcii liectoul,iiculroßle.mucus;2-ariidenuilaii
mucoasa nonnalt congEsüvä !!{-<
W-i
 coiisolideaz.JS menibian;. piogeiiä, un |esut coriji.i|. <;fivo-vgs.cillar de '
Abcesiil pH lnionar
neoformalie cöniplica(ia;£)
ji Reprezintä pneumoniei^5)bronhopi ietitnoniei, ^) . 'i'icctazJei.
'K. .^

* Lcptomeniifgilnpiirulentä J^) a5pira(ie^(ie corp sträin, ^J> emboliei septice, ^pn eoplazici pulmonare^) . aumalisnifior

Este inflama(ia leplomeningeluj determinatä ce! mai fiwvent de meningococ. ^ toracicc(8)septicopioemiei.

pneumo.toc sau Haemophiflw. , Mncroscopie
?. 'Sscrcieppi<aj '' r . . Abcesele variazä in dimensiuni, delacä|ivamm ta 10. 15cm. Ele pot afecia once
<. Meningele apare ingro?al difuz, opafc, datorilä unui exsudat purylent, cremos, -. regjuiiea piilinoiiului 51pol ft unicesaumultiple. Cele datorate aspira|iei decorpi sträinise
galben-albicios, dispus in special de-a lungul vaselor sangvine de la suprafa(a creierului. localizcazäiiiaifrecventin pulmonul drepl(Bronhiaprincipalänreo orientaremaivenicaläi
Iiiflamafa eu ajiumi(i getmeni, determinä uneori o dispozitie specificä a exsudaiului. Ex., il) Siestedeobiceiunic(FiguraIU-IO).Celepi'ödusecaurmarea complicäjriiuneipneumonii
iiieniiigila determinalä de //. mßmn:ae, acesta este dispus bazal. ps cänd ?n infec(ia eu saubronsieclaziisuntfrecvent multiple ;i auo dispozi|iebazala(FiguräIII-II).In srar;il,
pneiuiiococ, exsudatul este mal dens la nivelul coiivexitätilor cerchrale, ;t!"i aproape de abceseleproduse deembolii septici sauincursul uneisepdcopioeniii sunt Frecvenl multiple 51
sinusul sagiial(ri'guta UI-9). diseminate in aria pulmonarS (Figura !fl-I2).
T^viU^^^C

M^
:{v'*':^: , .;

^f<^VUA^t^1 f»
.»
li.._\ *
FiguraKI-9:LeptomeningilapunilentS
Exsudatsiual la nivelul convotititilor (i baMl
'EiguraIIMOrAbceii Figuram-IItAbces Fignra 10-12; Abcese
piilinonar (aspirajie de corp pulmonar (pneiimoniesan pulmonare (emboli septici)
Micrrtscö|[j'ie ' stiäin) bron?iectnzie)
^> Leptomeningele este mulf iDgro;atdatoriläcongestiei vasculare ?i ncumuläriiin
spa|iul snbaraluioiclian, a eicsudatului urulent. ^^le meningealesuiiijiilatote, ini lanivelnl - . Macroscopiaabceselordiferfidupäcuinacest6aswitrecenfesaucronice.
!or se obsen'ä frecvent imagini de mär ina ie 51dia dezäleucocitarä. Exsudaiu! cste ;i!c3tuit _ Aücesnl recent, CBre complicg. o pneurtionie tobarfi, se prezintä sub fonna unei
dinir-o refea de fibrinä in uchiurile cäreia se gäse$te un numär inare de FMN iiilegie 51 raihöiiriin zona lobului afectat Zonanu esle perfect delimitatäl, are o culoare gälbuie y
alterate, aglonierate in special perivascular, lichid deedem .si v mnn^ va", "'"l -Je permeiii \consisten(äscä2utä datoritä puroililiii care !nlocuie;te complcl stnictura pulmonarä
caTe se{ml evideii(iadoar utilizind co1ora|iaGr"'n. ; (hepätiatie gglbenä).
Evötu(i" AlrCesiiIcronic, eu o evolufie mdelmigatä,se caracterizeazäprintr-un pcrele gros. de
. {^.^Viiidccare in cnzul iiislituirii precoce a tra!aine>itis!!Ji. ; cijloäre alb-cenugie, rezultatul maturärii membonei piogeiie care se fonneazä la periferia
(iei la creier-enc.efaliiä. "^ leziunii Pereteleabcesuluieste1111(18)anftactuo?,dardevineulterior neteddaloritäfibrozej.
^nfaict cerebraldatoritäflebileivenelor cerebralecomplicatäeu trumbo?ji ar.estora. Göhfiriutiil esle reprezentet de puioi. DacS acest^se climtiia printr-o bron^ie, apare o leziune
.
cävitärä.
. jArahnoidita
cronicS adezivä (fibroza leptoineningeala) ;i liidrof. efalia consecutivS
jMfcroscopie
datoritä orgBnizärii conjunctive a exsudatului pnrulent.
-# Indiferent de localizare, abcesul ans aceea^i stnicturfi. EI ieste constituit dintr-un
, pisrete i;i"üncon(inu(.

W.-6 UI-7

. Cenlial, ss gäsesieo £(>nade iieurozäproteoliti-'ä a (esutulifi pulmpuar iu care se
acumuleazflexsudatulpurulent(constituitdinPMN,inacrofage,detritusurinecroticeetc.). l;
. Inleziuniterecente,laperiferiaacesleizonesegäsejteimstraldetibrinä.Ulteriur,
ja periferia abcesulut la nastere membrana piogenä (un (esut conjunctivo-vascular de
lieofonna(ie). care in cazul unei evulu(ii dt; iluralä se va maturiza (numänil de vase
diminueazäiar fibroblasteleproduc o cantilate crescutä de colagen) y va alcätui peretele
gros, fibrös ai abcesului.
. Alveolele din jurul abcesuliii sunt colabale datoriiä compresiuiui esercitate de
acesta.
Evolu(ie
^Vindecare,dupäinstituireaprecocea terapieieuentibiQticesauin iinnadrenajului
clunirgical. ji inlocuirea lezituiii eu o cicatricg fibroasB-
ilnchistuie,dacälezitirieanucomimicäeuo bronjie.
Extinderea tnfectiei, eu producerea: ^JJ) unei gangrene pulmonare, (^ empiem
pleural (prin desctiiderea in pleurS), ^ heaoragii masive (prin erodarea uniii vas). ^4)^
septieopioemie euproducerea imoruifec(lt secundare (Ex., abccs cerebral, inenugitä etc).
(l^Supninfeclia eu genuenj saprofi|i.
^(.^Amiloidozaseciuidarä(IipAA). ,
. Abcesul cercbral
Este rezullatul: l) implanlärii directe a gemienilor in cursul unor traumatisme, 2)
extensiei locale de la focare de vecinatate (Ex., siniizita, mastoidita etc), 3) dismiinSri ale
gemienilor pc calejag^jiiä de la focare la distanjä (Ex., endocai-dita bacterianA, infectü
pulmQnare,psteomielitaetc).
^lacrBsepiu^
. Celemai frecvcnte{localucSn^le abceselur cerebrale sunt: kibii froatali, lohii
parietali $i cerebelyl.
. . SepreanläcazonedeaecfozädeIichefac(ie,deculoarealb^älbuie,delimitatede
iin perete fibrös. Substan|a cerebralä dinjur p.rezintfi edem (Figura DI-I3).
»n&acy
Pigitt-a IU-13; Ab«* ceK. bnl
UK-
Miicroäcupie
. JCen^l^ se gäseäte exsydatul purulent care dezlocuje;gleiiubsian|a cerebraia
distrusä.
. La^perifen^spare peretele constituil din (ibrinäsi capilare de neofomia|ie. In
/extenorjseconstatäedemu[substan(eicerebrale$jo reactiegliatäintensST
Evolu(ie
"^ Vindecare, in cazu! teräpiei aiitibiotice asociate eu interven(ia chirurgicalä.
^ Rugsrea^hcesiilui. eu producerea unei ventncyljte saumeringite.
. Cre§tereapresiunii intracranieneji hemiere fatalä.
. Abcesul hepadc
Este rezultatul: diggrajnäQt germenilor pe: Ü'caleavenei porte, (2yprin yascylariza|ia
arterialä^^pe cale Bscendentäjnbactulbiliar (colangitä^ascendentä), ^)invazie directäprin
traumatism sau de vecinatafe.
i^lacroscopie
. Morfologiaabceselorliepalicediferfiin füncfiedeinecanisniiildeproducere.
!;;Abcesu|;RJIctlebitj^(FiguraIII-14) se produce ca urmare a diseminärit agentului
palogeude la un^fogaraflat !n tentonyl venei^jiorte (apeBdiotäaciitä,diveiliculiläcolicä,
heaioroizi suprainfecta(i etc). Abcesele pileHebitice suri^multipl^, de dimeiisiuni variate sau
mairar üuce sihiatein vecinätateahilului hepatic,de dimcnsjuiü-mari Abcesulareo fomiä
relativ rotundä, perefi grogi,.fibrosi, iar continutul partial evacyat este constituil din (esul
necrozat ji ex5udat pi indent.
i^beeaele -cplangiticg' (Pigura IIJ-I5) sunl rezultatul inflamaliei cäilpr biliaie
favorizatä cel mai frecvent de obstnic|ia acestora. Leziunile sunt in.accst cazmultiple, situate
frecvent la periferia parenchimului hepatic ji au digiensiunrmaireduse. Conlurul lor esle
festonat. sunt delimjtate de membranäpiogenä gi .fibrozäy au un con|inutjverziu daloritä
amestecäriipuroiylyicybilä. ;
Abcesele pi oeimiee sunt rezultaful disemiflärii germenilor pecal^gig^tggenä de la un
fycar la distan(ä (Vca abcesul renal).
Evolu(ie
. Vindecare,prin antibioterapiepsntni leziunilemici, prin drenaj chinu-gicalpentru
cele man.
. Ruptjgg^ateeselor -ubcagsular poate detennina ^leritonilä gencralizatä sau
localizatä,iar in cazul siluärii acestora ^!>bd)'sfragma(J?ooat? detennina cinpie"? leiiral sau
i^---
.
abcese pulmoc^s.
m-9
 ^INFLAMATIACRONICA
.
Cjif'acKmficigenerale
.
Ncspf cißcä
. SpeclOciI graniilomatoasä
> Innamnfiatiiberculossi
^r^r"'"«'"1 ln"-nfl"t""""-»
^ Nnduiiii »impln
, ^' ""Nodnlilmniari
.
/noduni poiirictjci
.
f Tuhtrculnmul
. I-ulunl difnic
''' Fncumonh ctnfxis»
*"LtpfBinenIngltaliibtrculBDii
^ FerfloniliitnbcrculoniS
I- * 1-CTiunliilcernlf
^
-4- Ciivtmn pi ilmnnxril
<DontnT >n Inbcrcnloiui
<Üiveniiio»on»ii
> Atliuomicoza cenico-raciiilg <Ulc(ni(Ia inlwlinali tuliErculonsa
> InHninnlla«Iffliricä
. Sififlinl »ngcnlMl
Fignra IU-I4: Abcoiul piIenebiUc FiguraIII-I5;Abcesulrolnngitic . Stfilisitl rioblnifll
l-npendicilä ecutll; 2-diveiticuli colici; 3-hemorocri l-obstruc(iaducnriiiibiliar;7-"hi^sheogHc
inDamati. '1-trombi seplici in venele Bfcrcnte ^Stfldiurprimnr ' Stncrut »inijijc
.

^ Stadlnlletiindar * Roitolt
. Siniidc
* Abces«! rcnnl » Fläci muto»»t
> Ijinf '<§liidtnl((, iin
lmsjia produsä de bdmin(i ' Ecbfnocdcoai * Gom«
.

Este rezuliatul: l) diseminän'i gennenilor (StaGlococ, E. coli) pe cale sangvi"? de la

. Ciflicercorn
in focar situat la distaii|ä (abccse pioemice) y 2) pielonefritä supuratä produsä prin
isceiisiuneaageii|ilorpatogeni(E. co/i, Protevs. Efilerohacier)dmcWcininsreinfe"'r!nre. i*CAftAGnEm5Tia GENEIULR
i.MstiröScojfie ;
Innnmn(, a cronicSareo evolut, e deduratä(lunisauani).
. Morfalogia abceselor renale vana7i in func(ie de mecanismul de i'rnduwt?.
ABceäeIe pioemice (Figura Iü-16) se produc "incursul unei tTOmbemüois^&sp'. ic?, cel :^.t2ST^^'e^mal"cronicesu"I: I)lnf-tratul .""-°-"
nai ftecvcnt in cedrul iinei endQcarditemfqstioas6 eu localizare in coniu! siäng. Etc sunl
:rSSee.S;tl L^^^. 2) distruc!iLj^i""^^^
org^_r^iyunc(ivä(ang^g^zä?ifibrozä7~^^
^°p^
""'"'""""" ~"J^3TK '1r'"
iituate in nicala renalä, aii dimcnsiuni mici de cä(iva mm; cit'nare "atiienS y sint
nconjurate den ane^coijgssliyä- . Li.f bc.l. ^S^^S^1'1"'""81"^ cro"ices""(:^ Macro^,,,, 2,
Li^foc.tuJ," 3)pla^mo^.EoäsofiluTpredöminä ". 'm{}«n^p^^^^sul' ''
Pi^iBiiefrita su urnlil se produce prin nscensiunen gemicnslor t'j^cä;"* .riar.e
nfericigre. Abce.sele mulüpjjs. situate fejn^ülatajenaiä.Jie dimßitsiun; v^iiate ^ä r'. i'ogie .. nucJ^SU '^aS^td nonoc^-^Es. cnvatä iti" .
e o celul. n,.,

c^a5^^^^l^i 7ezz.
sunt eu

;5).teßä. In vecinatate. se gäsesc multiple anTde supurn(ic, w n (lisgo;r;'is raf';-'( ca-s ^^i^(om:"sau_v?cular-
;orespuiidsislemului piclocalic.eal.
:
£S;Zt o:lM a^duratä devia(ämBre^cätev'>>'"^^^'pl^:;
a

;^S !!ZCOTItEI! reprezi"tä pre^il£eh^^Kk^^^

<I;.^\
Aisciia'efe perinefi-ctiCT pimt '-'iceseie
rezüf^isprtn cxtinderea inflatnajiei p"".:!"ite y
'^lT^[oarä-principalel<:s;i:^^^
.

S. 1 , '^ t!3pä?:rc? cspsiilei rewlc c'i afec>"r'ea tssuturilpr

w^w'^ sec.|m .nediatorilonnnnm. fie,(Ex..pr^^n:^^S^f:
'^£? perirenale. . ss:^ä, """*-.. "'-. ^."^ ^'^^'
";;::;*umlbcilele reprezinlä20-30%dincelule'ecircutan(e^ ^gel"- Eles«»lcclulc
clel rotunzl-pl lttnä
^Tw ci(oplasmii ?i ("Banite CCIUIare ">^e 'Limfbcilele nu. nerH.

Figura TO-16:Abcesepioemice rennle sünldedo<^tip,^: B ;. T carepotfidi(^nt, at<;,doBrprin^^^^^"^

111,, 'f
m-io
'^'
.
 recunosc roarkeri specitici de suprafa(ä a acestor celule. Rolul limfocitelor este de a inedia
reacjiiteimune(FigwaII1-I8)
l Mliil'erctilusis. 2) M. bovls, 3) M. africunum 514)Umicroih:
1
2
"^^0
Figura UI-17; Macrofagul Figura m-18; Limfocitut
1-nülDConttrii, 2-lizo2;omi; 3-vacuole de fagocitwe, 4- 1-nuclcu; 2-n"bDzü[ui
nucleu
(^i>
* Plasniocitul se gäseste doar in lesulim
ji provine din limfocitele^B circulaiite. Ele au
nucleu rohuid, situat excentric, eu o dispozi(ie
caiacteristicä a cromatinei, asemänätoare eu
spijele unei roti. Plasmocitele contin o cantitate
abundentä de citoplasmä y au un reticiil
endoplasmjcbiuereprez^ntat.Rolul lurprincipal
estedea siatetjzaanticorpii(Figuraffl-]9).
Figuram-19; Plasmücitul
1-nudcu;2-reliculendoplasuiictugos;
3-mitocouilrii
^Tylierculoza
Este produsä de bactcriile cuprinse in comptexul micoüaeteriilor tubcrciilozei: l)
' , Acesteasunlreprezenlatedebaciligram-riegativ,aerobi.aci(lo-alcoolo-rezislen(icare
1,'äparcani$tebastonasedeculoarerojie,(ireptesauincuibateincolora|iaZiehl-NeeIsen
^ '. ^ICBOSßpfiJP ,
. . Indifcrentdelocalizarey detipulmacroscopicai leziiuiii,tiibereiilozaareaccieasi
^riterii mieroscogice^(tediagigstic.
|^ ;, ;, Gi-anulamul(uberculöi (Figura UI-20) este u leziune nucronofJuiarä in
componenta cäreia intra mai multe (ipuri celulare: l) Cgiylelg^gjgaute de ti|>
Lauehaus- celule de talie n; ra. 50-100demicrorii, eu citoplasmäeozjnofilä$i fin
^in5atä.AceastäceluläcontincunnumBrmäredenucl^Lrotimzisauövalari.däpusi
inmodclasicla .ESPfene,!nformädepotcoaväsaudecoroanä.Aceste celiile proviu
prinfiizionareamacrofagelor activate51'auatätrolin fagocitareabacililorKoclicätji
unrol secretor, 2)Celulelaepitelioideiaunasleretotduimaerofagele.acjjyate,insä
i?i pierd rolul de fegocitare pästrtnd doar. capacitatea de^ggg(ie. Ele au formä
liiFiB'ta,liroitele slabconturate, niiclei fimfonni?i prezinläB dispozijiei^placanle
|t drioritä üiterdigita|iilor membranei celulare. 3) Ltal^cHele formea2ä o coroanä la
de
I1 IieQfgnä^ranuIomDliii. 4) Altecelule sunt reprezentate de macrofageleactivale ?i
tibroblaste. OranulomultubeFculosare dou&cyaäSSStIci;'I) 'en(ti"|a la l1ccrozädt!
ca^jfifflre inregiuneacentralBji 2)leiidin(alaconfluarc.
^/"^~?%^^&^

. Inflamafia cronicä poate prezenta sub douä fonne. mßrfologice: l) inflamatia

'&'
l^ä'-''S. fl\-51 -

'. '. ''®'^^

nes^g^cä 512) inHama(ia speciÜES.^fanuloinatoasä.
1
^<^' ^/^^s
^LTSC;?J""^ .. "fef
v^^o.. 'i? fi

^.
D» INFLAMATIA NESPECIFICA
Se caracterizeazfi prinlr-iui infiltral diftiz sau focal alcätuit din celule mononuuleate
(Ex., Ulcerul gastric). Figura1(1-20;Granuloinul tuberculoä
"I-celulatiiganlä;Z-necrazädecueificare;
3-cduleepilelioide;'1-fibroblaite,5-luiifocile
»INFIAMATIASPECIFICAGUANULOAMArOASA t
« Necrozadecazeineare'estecaracteristicäinnamatieitubei-ciiloase.Este o
Se caracterizeazä prin prezenta granuloamelor care pot fi de mai miilte Jiflur[ in necroziLnestßigturatä, produsä prin mecanisro imun care apare dl inicroscopie ua o
fünc|iedeeholggainHamajiei: l)gTanuloamedetipmiun- nou-cazeps (Ex. sarcoidoza)sau zonäiiitensacidofilä.omogenS,fingranularä.DacäestejWMitä,ilnatiadensüoais.e
cazeo^Ex.TBC);i 2)decorpsträin. inaiobserväpulb7ri hematoxilinofile rcprezentate deresiunten"^eitordi^s(ni;i

l"-t1
ni-12 ...
 . Fiürozfl este o altä caractsristicä a leziuniloi (ubsiculoa;:?. * care cönduce in
cele mai inulte cazuri la vindecarea acestora.
fe «Tubferculii policiclici suiK leziuni caractcristice pulmonülui ?i apar in cursdl
,

j< ürorihopneumonienubcrcutpase, cäurmarea discmitiä«i;baciTiior}n arborclc bron$ic. Etsünl

. Exeniple g, Icziunin^ai^cudimehslüni de0^1j:m,5unidis^rs^?^^^^pu|monH|^
]} Tubcrculozn pulmonarfl; in secfiunea liislologicä pi
in pultHm se cbsen'ä: |^ Mu^°"i"^obiiiuferiori,auunconlurfestoniil ^^nt^oldeauna-ccn^(^^
t ;; (FiguraUt-23). / '"-~-»^
niinieroase gianuloame eu tendinla la ftizionare $i Zone extinse de necrozfi de
cazeificare in jiin.il cärora se observa acel?a?i granuloame tuber'-. ulcsss izoläte sau
fiizionate.
.., '2
2)Tiiberciilozaganglionarapästreazäparlialstnicturaganglioniiluiincarese
vor mai observa capsiilä;i foliculi limfoizi. daro inare parte este dezlocuitä de arii -3
ma5ive de nccrozädecazeificare ineonjuratä de granuloame giganto-e"ile!ioids, care
prezinläaceen^i tendin(ä la confluare.
Mncrosfopie
I^eziunile TBC pot H clasiHcate din punct de vedere macroscopic in: i) Isziuni
circumscrise, 2) leziuni difazc si 3) leziuniuIceiBte.
K.
..^LciEiuni circuinscris^'
FiguFBJÜ-23:BronliopneuDionlc TBC
. Noauiiilsiniplnpoateaparepraclicüioncelotmädetuberculozäy pn"'sf situal I-focarClion;2-tandamibronyei;3-iidcfiopatiehilwil;4-h)bcrculipolidclicf
iiiorieeoreaii.Unexeropl«estefacarollüiGlioncaie face parte din compiexul primär .E ä
yu ltiericüIomHi este ö leziunc care apa/e in tinna unei eyoly|ii de lungä duralä a
tiSerc. ulos. El este' situat in piAnon, in poi^iimea mijfocie, subpleural, are;11??;S;R5!imnie
epioxii nat'iv I cni ?i culoare gäilnnedatoritä necrozei da cazeificare sitiiate S'-eI. Evoäujin
o
cci-. ^j. ih0ama(iei tiiberculoase ?i poate G locdizat in gulmwi, creiCT sdu muchi. Este o leziune
iiicapsul8ie, jronj[y""'tvä ?. imjm^jea '^ märe,'decSfivacm, IncapsulatiLconjuncüv. Continulul sftutste reprezentat destraturi urieoii
acestei lerii'tu este frecvent de vinUecare pi in

cazeijmuluieucalciu(Figiira111-21).
'.I'ubei-culiimi'inriaparm cursuldisemiiiSriipecalesBiig^'iiiäa unui".."."rwiiede
haRiliiiitr-iinorganismeuo imyiiitate foartescäziitä.Eipotsparepracticin^onvC^gaiL fiind
iTitälnifi inaifrecwnt in pulmon, n^üffi, ficatSunt leziuni nodukre (denumjte tubere'rii) eu
diniensiuni de cSjiva mni, de culoare galbuie, datoritä necrozei de cazein'-.ys y suiit
diseininati pe toatäsuprafa(fl organiilui afeciat(Figura ffl-22).
y diitinctedematerialalb^gälbui.rezuItoIejrnnun{OTgt)Mca euCa++a cazeumului.
l... ^Lezinnidifum
jf . Pneumoain cnzeoRS» rezulU prin fuaoriarea leaunilor hiberculoasc fie in
^tiiberculözäprimarä, fiesecundarä,euafectareaiinuia SBUniaimiiltor lobi pulmonafi. Zona
^afectää^epreaiitäcao masScompacia,omogenS,gfflüuie.EaprezinlStendin|älarataolire y
.
^"Haelimiriareacazcumuluieufcfnnareauiieileziunicavitwv.
* Leptomeningita (uberculoasfi nfeCteaza {n special copii, in cursut hiberculozei
.

jt, ;primnr6; datoritä diseminäni gerinenilor pc cale sangvinä- Uptomenii)gele apre ingrojat,
jj öpät,äätöritäunui exsudat sero-fibrinos, cafeare ojocaliöire pieteren(ialä bazalä,inglobind
^chiäsma (iplicfl, nervii y vasele aflate in-aceastfi regiiine. La Stiprafafn meningelui ^e
|j^Vid6iJJiäzanumerogi tubeiculi miliari. In evolutie, organizarea conjtmctivä a acestui exsudat
^^äteconducelao aralinoiditäadezivä,euIiidrocefalieconsecutivä(FiguraUI-24).
« Feritoriita tiil>erculoasä se produce fic prin extinderea inftaifia(iei pc cale li'mfaticfi
.
Itäe'ia un organ de vecinätate, fie de Iadis(an(ä. Seroasa peritoneaIS este ncoperitfl de un
sero-fibrinos abundent, priri transparen(a cäiufa se obscrva humero$i tuberculi
^jnjlian; Organizarea conjuncdvfi a. exsudatului poatc delennina adsren(e ale anselor
i;littCslina]e;i chinr producerea unei ocluzii intestinalc^
Fig»»rnXII-2):FocnrGlion TigiiraIU-I2:TiiberciilorämiliarB
UI-14 W-15
M:.
 ^.. "a .. ;- ->-l ^,. ^'^.
l
i^\
Exemple
I) Caverna pulmonarä (Figiira 1(1-26) se produce prin ülirninarcacaxcumului
intr-o bronjie erodatä de fucarul tub?reulos. Dacä este rcccntä. ca^ema prczintä pereti
^.-T,
/>' anfracluoji, s;ib|iri, acopenji de depoziie. tiälbui de cazeum. Caverna vcche aic pere|ii
l.

/... '".';..
s.. '. i^/'\^ \
Y'.:. 'P^:'^'^
^S^i^.
^'. ^^^^yy"
l. grogi, diiri ri broza[i, netezi. In mtenor nu se mai eäsesc restun

caviiatea poaie confine bride conjunciive jj vasc. Accsica din unnä preziiiiä frec^c^t
tli; caztfum, dar

'.^'^. ^"-" ~ -'J ^&^-»X^¥? anevrisme(Rasinusscn)care pnn mpcre, pol da nähereunor heniopiizii faule.
fet
". .. J.Ä:"
\S!^F /;<7Zv ' .^.-.^'
^....:..1--' 2) Caverna renalä(Figura 111-27)se produce pnii eliminarca necrozei in cäilu
'L^ ^.. -. -"" urinare. Morfologia sa diferäin func[ie de vechimea leziunilor. DacA esia receniä aiäi
in corticalä cät }i in mediitaräse ubservä numeroasecavilä|i eu pere|ii anfraciiio^i y
eu restufi de cazeuin.

'f
FiguraHI-24:Leptumeningilä(uberculoasä
a-uibereulinuUui;l>-ä(suil8lseco-fibriaoseuIpuiliaräpre4oaiinentbazalä
:^\ f% ' . /'5
. Pleurezla tiiberculuasä se produce fie piin extindere directä de la m focar de
. ^.'IL^ . /'"
vecinätate(Ex., uodul Olion), fie prin diseminarea bacilului pe cale limfaticä-Pteura este
inpQ jatä $t in cavitatea pleuialä se gäse}te frecvent un exsudat sero-fibn'nos abimdent.

Organizareaconjuncliväa acestuiavacoiiduceinacestcazlasimfizäpleuralä. --^//t ~'-3

. Leziuni ulcerate sunl rezultatul elimiuärii cazeiunului lichefiat fie in eoiiducte
^(^f
prefortnate (Ex- bron$ii; eu urinar^), fie prin ftslule.
.
ÜIcerajia tuberculoaiää poate fi localizatä la piele sau mucoase (Ex? lariiigianä,
'S^l
^^- -~ 4
oralfi. digesüvä,col uterin).
Exeniple:
Ülcerafiaiute.stiußi;' are margini an&actuoase. baza neregiilatä, murdarä Figura Ifl-27: Pielonefrita tuberculoasä
jFigura1(1-26:Cavernapulmuuarä
daloritfi resturilor de cazeum ji o dispozitie caracteristicäpeipendicularä pc axul '' il^avemi; vcchi.In lobul supenor; 2-evacuaiede I-focMC uibcrculoasc corticale; 2-coaJ6scßn[a
maicrialcazrosinbronjii; 3-lunfddcnopeliehilart; 4- fbcarelor; 3-cavcmä incipi enii, pnn eliminäjca
longitudinal ai intestmului. Aceastaeste deleiminatäde diseminarea inflama|iei pe noduli policiciici ca2e4»nului in cäile umiifc; -l-disemina'e pe ule
calea vaselor l. imfaüce, carein iutestifl auo dispozitie cireularä (Figiira ni-25), ureieralä; j-exnndere la alle wm ale nnichiului

3) Caverna osoasä (Figiira III-28) este silualfi in special la nivetul corpitor

'. yiM.sfs venebralidin regiunea lomliaräy se produceprin climinareacazeumiiliiidc-a lungiil
teciimujdiiului psoaspänäin zonaiiißhinaläundese va exienorizafomiind un abces
'rece. In timp, se va produce präbu^irea corpilor vertebrali, eu producerea und
gibüzitä(icare poanädenumirea de morb Po(t.

FfguraHI-25:Ulcera(ieintestinatätuberculoasä
!t':':-
'Caverna »uherculoasi este rezultatul eliininärii cazeurnului dintr-uu organ
parenchimatos.
111-17

m, i s
 K
s^" >SifiIisiil
f. Este n boalä eu tansmitere sexiialä, produsä de 1're/wrtema fwlhiiimi In luni;|r; (i;
momeiilul infectärii, siHlisuI poale fi congeiiital sau dobändit.

E s

F
^'
. SiOlisul congehifnl
Transmitereatransplacenlaräa treponemei areiint)ätoareleconsecm)e;
&. <fr Avortiil spontan dalpritä leziiinilor severe care afecleazä loate organelc ßiiiiu;
6' . Slniisul perinatal
^:
* nasiil In fomiä de ;a (datoral präbu^irii piramidei nazale ca uimare n gumein'-
osoase).
Figur» UI-2S:CnftTna osoasfl
. tibia iii formäde iatagan(datorita .osteoperiostiiei).
. rasli cutanal, palmar. planlar, peribücal ;i perianäl.
>Ac(inoinicoza
. fibrozädifuzä111ricat 51 puliiioii(pneuinoniaalüä).
' Este iiiflamafiaprodusSd.e Aclinomyces Israeli, bactcrie snprofitäl" cavitgtea oralä,
graiii pozitivä,anaerobä,eu shuctufäfilamentoasä;
. Siniisii)congenital tardiv
Macroscopie
. Iriada IIutchinson ^ keratiia interstitialä
+ Locnlizareaceamai frecventäeste cea cervico-facia!?, urn's'ädfi "P" -. Ie" cecaläsi
^ surdilate
ociu.iunal hronliöpulmonarä. ;!.-.

. Aclinomärozn cetvjco-facialä. In regiunea gonionului 51 cea Iniero-ce'vicalä se <^' raalforma(ij dentare (aspect de semilunä a mnrginji de

coiistatS ttimeHerea (esuturilor, congestie ?i oumeroase Hstule pri" '"!Ie Ff scnrge un puroi ocluziea üicisivilorsuperiori)
galben gnmjos, de culoarea florii de sulf.
Mir. roicopie . Sifilisiil (lobfiadit

4 Secfiunea liistologicä rcdlizatä din grunjii de puroi men|iona(i mai sus puiie in Evoluea?äin trei stadii: I) primär,2) seoindar?i 3) ter(iar.
evideii|a colonji microbiene inlens bazofile, la periferia cRrora se pt iate ofcserva structura

filanientoasä, ramificalä a Aclimmyces Israeli. In jurul accstora se remitreä un exsudat
pi )f«tei!t constituit diii numeroase PMN inteEi'e
v/ Sidlisul primär apare dupäo perioadä de laten|ä de trei säplämäni de la contactut
?j stterate (Figura III-29). infectios.
Mncroscopie
. Leziunea caracteristicS cste ^ancrul de inocujare tare cstc s'lunt cel mal frecvent la
ilfc
nivelul organelor genitale 51 mai rar extragenitat. El debuteazä sub foima unei pnpi
nedüreroase, de coloare ro^ie, durä la p^lpare (;ancni dur), care cre;te progresir iii
aimensiiini, se ulcereazä $i da ng;(cre unei pierderi de subslanfä eu diametnil de 1-1. 5 cm.
UIcerafiaareba2nacoperiläeuunexsiidatseröscare?iconFeräun aspect(Sciiii(FigiiraI!f-
30),
t» Sancrul de inoculare este insotit de adenopatia ganglionilor jnghinnli, care. apnr
.

märi|iinegaldevoliim ("c!o?ca eupui"), mobili, eliutici, nedurero?i (Figura 111-31).

Figuram-29: Acdnömicozä
t-colonii microbienc; 2-nciitrofilc; 3-macroFflge

'". Il
III-I8
 Mflcroscopie
. 'Ilozeolele siHlitice sunl maciile de culoarc roz-pal. eu limite nedistincte, eu
|i;. dimeiisiunimai inici de 5 mm, siiuaiepretloininant la nivelul toraceltii.
4 Sifilidele cutanate pol fi I) papuloase - leziuni cutanale proeininente, eu
K
iss?:diametnil de cä|iva mm y de culoare ro^ie-brunä siluale in special la nivelul palmelor }i
planlelor, 2) crusloase - leziuni iilcerale jj' acoperiie eu cruste pignientate, 3) foljculare -
g, 5ituale injurul foliculilor pilo{i (determinä alopecie) y 4) hipertrodce - proeminenle. eu
|f^djmensi»ni de cä(iva cm, rojii-brune, situate la nivelul regiunii perineo-anale {iwidylww
^tala>-
. Sifilideie mucoase (pläcile mucoase) au aspectul unur pläci proeinincnie
l, ;; albiciyase, iineoii ulcerate §i afecleazä JHgeneral miicoasa bucalä 51 geiiitalä.
Figura111-30;Sancrusifilitic Figura ITI-31:Limfadenopatie iughJDalS
Microscopie
. Leziuiiilesiint identiceeu cele din sifilisul pnmar.
Microscupie
Diaguostic
. Lanivelul sancnilui deinoculare secaastatäuninlens inHltrat innainaior alcähut
. In acest stadiu diagnoslicul sifilisului se face Serologie.
predominaDldinplasmocilelacareseadaugämacrofagey limfocite.
JA doua caracteristicä microscopicä a inflama(iei sifilitice este endartenta Evolu(ie
.
obliierantä, daioratäafinitä(ii spirochetelor pentru celulele endoteliale (Figura III-32). ^ I^ziimite sifiiisului secundar ge vindecä in decurs de cäteva luni eu sau l'äiä

^,tratament.ffiräcicalrizare.

^ SjHlisuI tertiär
Aparefacultativ, intr-uninterval de3-5 ani dupädebutul infec(ieisifilitice. Afectea?ä
jn general pielea, mucoasele y orgauele profimde.
l Macroscopie
Figura111-32:Uziunimicroscopiceinsifilis ^ Gonia este o leziune noiiiiIarS, uaica saii iiiultiplä, localizalä frecvent la piele sau
i-infiitrai predominenl plasmocilar, 2-<aidanerili oblüeranlä u organe profunde ca ficat, teslicul, oase ^i articula|ii- Eacvolueaiä in palru stadii:
l) de cruditate in carc leziuiiea se prezintä sub fonna unui nodul de dimcnsiiini
Diagnostic
^variabile(111medie cäjivacm), eiasiic,de culoaregälbuiey consisten|äcrescutä.
. Inaceststadiu treponema poate fi pusäinevidentäprinimpregna|ie argeiiiicäsau
lelinicideimunofluorescenjä inseroziialea delanivelul §ancru>uideinoculare 2) de ramnlire, iu care centrul nodulului 151 pierde consisten(a, devine väscos $i
t;tT4nsliicjd}i are aspectul giimei arabice.
Evotujie

. Sancruldeinocularesevindecäin euredecätevasäptämänieu sau färätraiamenl,

l 3) de ulceratie; cenlrul leziunii se ulcereazäji fonneazäo arie crateriformä, eu baza
|aco()etitä de jesut necrozal. '.'
läsind o micä cicatrice fibroasä. '
4) de Hbrozä iii care zona de (esut diätrusäeste inlocuitä eu o cicatfice fibroasi,
. Adenopatiainglünalädispare
fcretractilä, mulitantä.
'..t
-.i
Microscopie
^ Sifilisul secundar
j^ - . Gomaesleconstituilädintr-oariecentralädenecrozäparenebiniaioaiä i^cheniicä
Apare intr-un interval variabil de2-3 luni dupädispan(iateziunilor pnmare 51 se lidatoiaiä endurteritei obliteranle), tncQnjuralä de un infiltrai inflainaior cuiisliluil
caracterizeazä prin leziuni cutaneo-ro4coase. !

KI-21
111-20

l'ieilominan! (iin phsniocite, macrofage {i limfocite. AIätiiii ()e acestt' tiemente celiilarfe se
regäsesc numeroase fibroblaste care participä la vinrJecarea prin fibrozäa leziunilor sifilitice.
EvoStl'se
<* Leziiinile sunt chislice, dedimensiuni mici -1,5 cm, aii «n (icrelc alb-opalesceni de
K
: Sproximafiv100microni,bogalin glicopröleine,iarin intetiorseadäscolexuleucärligecarc
pluieste inlr-iin lichid dar.

4 Leziunile sifitisului lertiardelerminä ,disinictii tisiilare impartante B cBror

vindscareprin fibrozälasäcicatrici inutilanfe.
l ?REPARAREACONJUNCTIVA

> Echinoccs'-.T? . Tesnl de grBniilnfIc

. Orgnniiaren conJTinctivil il infnrctnlnl
Este detemiinatä de Ecimococcm granulosm. calea de transrnitere fiind cea fecal- > Infnret mincsrdic
> Infnrcl rennl
oralä,prit) inteiinediulexcrementelordec.Sine. . Tromb organknl cnhjunclh'
Mncroscopie . Organunrta r-undntiilul librinn»
> Cnmlficatffl pnlmonarf
. Leziunile se localizeazä in ordinea frecveDtei in: ficat, pulmon, nase, v. ieT etc. > Simfiui pleiirnli
.. Abcunl (rorirc
.
t* Ele au aspectcliistic (chistul hidatic), dimensiuni variabile de 5-10cm, o capsiilä 9 Incapsutarca rnnJunctlvS
> Afnl primär(ubciT'ulff»
fiüroasä ?i utl con|inut liclüaiaii, opalescent, datoritö scolecsilor parazitari care realizeazä un > Tuberciilom renn)
sediinent fin, nisipos. DupS 6 luni, in interioml acestor chi$ti apar veziculele fiice c?re iau
nasteredin sIrEitiil genninal, jnlern ai perefeltti cb^itc. EvoIii(Ja uiiui proces patologic depinde de tipi il 51 gradul de extindere ai leziunii, de

Microsco|)ie durata agiesiunii 51de abilitatea de regenerare a (esutului afectat

^ Peretele cliistiilui liidatic este alcätuit dintr-iin stntt infeiTi, re'-''ari^-; nen?"nativ, conjunctivä|ieprezintSinlocuirea eu (esut fibrös a elemenlelor celulart
/_^. -"^-<.. >,. l . _; - ---
$i un strnt externacelularlaininar, gelatinös. aistruse'de procese patologice (Ex., »nflaina|ii, necrozä, trombi).
. 'In jwul cliistului liidadc egle prezent im infiltrat inflamaloi alc?'";t din "eliitc Es are Ioc in caziil unei ectiuni de duratS ajactorului de agresitlpe, m (esuturi
iTionoiiucleate, eozinonie.TibrobIaste51celule giganfe(Figura(T!-3."<). penuanenjte_(coinpuse din celule iucapabilesS.se regenereze) sau in cazul uiior di^nictii
a.. tisulareimportante,il) |esuturilabilesaustabile,earenupolfi viiidecateprinregenerare.
"t
l Elcmentul caracteristicaireparäriiconjimctivees(e|e5irtiildegroniila(ie.

fr: .

TJ < tjESlJTULDEGRANULATIE
f--2 Este un jesut conjunctivo-vasculardeneoloin)a(ie care Iti e"o1ii(ie se inatureazä y
\.- determinS inlocuirea zonei tisulare nfectate eu uii (esut fibrösmalur.
"^äss^S^
Mttröscöpie
Figura Iü-33:Chist hidntic ^.Traiitiildegrniiuta(ife(flriar(b«rjöhnlcärnos)(riguram-34a)estenlcätuitdin:
1-vc7. iw1e nicc; 2-stratul cxtem flcel-cilsr; 3-s(ntl in!?"" ^.. nin"'
. niiiiieroase capilare deneofonnatie, »iu endpteIiuLBroeniiaei>t. Acesi endotdiu
> Cislicxfcw:;
imalurperoiitediapeciezaunuinuinärmäredepolinwrfonucleare. neulTonie51 a HdiiduluKilc
edein.
Este o innaniafic parazit.irä proöusä d" Tnniia soi::iw, tran?'"is'S prin irgestia de
. iiwe^caßilare se'regäsesc numeroase"J"MN, inacrofage, enlrocile, liiiifocite ;j un
came(IRp'xv ins'.'ficieni prepara'f;
transudatslabeozinolil. '
MacruscuD"?
. un niiniSrtedus de fibroblaste
^ Leziunileie lucalizeazäpreferentiaiincreier,muschi.piele51inimi 4 Tesntul degrnnulatie malur (Figuram-3'tb)

111-23
III-!?
 .
l-'inecrozfltä. Odatä foroiatä insä, cicatricea nu \y niai modißcämorfologia, a&tl'el incal nu
. eiimentevascy^reduss. nyfflW,eu"d.t.i'»a Wi»i. Sä^?.iä^i^u.i < . |[i,penniteapreciereaexactäa värsteiinfaretuluidemiucaid.
ilia dezäteucocilafä. : y; ' Mjicrüscopie
"eiernde
celulare inflatnatoni pu|in numeroase 51 reprczenlate
predorninant de
.

. In zona de infarct, fibrele miocardice suferä necrozä ischemicä (nec«Kä

Ijinjgcite,plasmociti;y macroiage. r,'stn)Cturalä). Cclutele iji pästreazälimitele, cifoplasma lor devine intens aciilofilä (ialüfi(ä
. fibroblasie nuineroase careincepsäsini^tizezeji^lagen^ prccipi tärii proteinelor, iar nucleul y stria|iile dispar.
!%.?
. Tesut fibroii (Figuia 3-lci ,
^ Laperiferiazoneiiscliemiate,apareun(esulcoiyunclivo-vasculartle neoforma|ie,
. rare vase CD caracter malut. .
j. ^care m timp va inlocui intreaga arie infarctizatä, se va matura y va condiice la cicatricea
. 'numeroasefibroc. ile. celule fuzifenne, dispuse inj^icole. asociaie eu
fb ^c & fjbröasämaturä(Ve2i tesiitul de graniila|ie).
^ola^n.Fasocölele'lle'fibreconjuncUvelTdispuninhinc(iedecämpuriledeforjäcarc Coatplica(ii
dirijeaziactivitateafunc(ionaläa doului(esulfomiat. 4- Anevrisniulventricular. dainratlipseielasticitä|iicicatriceifibroasc

..A t Trombozacardiacä.datoritäaceleia{icauzey favonzatä,in cazulaiiemsoiului,y.

:1 dscurentiisangvinianormali.
. Tulburärideritm daloraletulburärilorde polarizarein zonacicatrizalä-

Si |^ Orgauizarea conjuiacdvä a iufarctului nual

Macroscopie
81. .' Aria de infaret este inlocuitä eu o cicatrice fibroasä,albicioasä, carc spaie ca o
^zonäretractalä la suprafata rinichiului. Pc suprafä|ade sec|iune, cicatricea are o fomiä
Itnungtuularä eubazaspre Ci»psuläji värft»!sprehil,carerespectämorfoiogia zonei iiecrozaic
|pecargo inlocuie?te (Figiu-am-35)

Figur»m-34:Elapelereparäriieoujunctive

l
a.biujancäinios;b.(esutdegranula[iematur;f. iesutfibrös l\
^capitafedeneofomapeuiahirc.'2-P^i^ritrocile ?i^ar.s^dar^
j-cap.hiremalur.;;6-ßbrQbliUle;7-ßbredecalEgw.g-n-acrofage,9-nüoiibroh 1^-. ^^
1:^
. INFAßCT CICATRJZAT ;
^A^^ ^ X£i
^
^
R.:':,;i^
l''t " '
E:'1!. ';. -;"
> Organuarea conjuuclivä a infarctului de miocard 1&:

Reprezintäevolufiapoziliväa necrozeiischemicea miocarduluiy ^ lücaliincicänd

Isziuneaiiu este tbaile exliiisä. f l;' . ..
Figura m-35; C'icatriiarea iufarctului renal
Macrusuopie ^.
. Ariadeinfarct.s.tualäcelmai(i?cven<lanivelulvenmcututuislängesieinlöcuitä^ |!Tji0MB ORGANIZAT CONJIJNCTIV
deo cicairicealb-sidefie.durä,retraclalä.cysocupäloalägTQsimeapereielui. t;a aparela 1-2^ ^.^"Reprezinläunadinmodalilätiledeevolu|iea trombiior;
tuni post infarcl ji rezultä din maturarea |esutu!ui de granulape cyre ia nnjtere in zon»; [l*1-- '

1;';1'
<K"

111-24 111-15 :.
fcl:
 Bi".;
%,:
|;i ^ Simflza pleumSä
|Si"
^ Vasul de Iip veiios este coniplet ^bliterat de un trombus care in evolu|ie este;! '£'.". R^preziiitfi organizarea conjuiicljvä a exsudatiilui scro-fibrinos din cavitalea pleuralä.
K"; .
iiilocuit de un (esut conjunctivo-vascular ciire confine numeroase capilare de iieoronnajie, ci: §i este coniplicatia frecveiitä a pleureziei luberculoase.
conjiii erilrocite, fibrocite y fibre de colagen dispuse in läscicoSs. Macrnscopic
;;Ev6)ii{i6.f . Procesul de organizare conjunclivä'poate afecla fie doar pleura de inveli?, ri e ;i

^ Repenneabilizarea vasutui oblitfirat prin; l) re(rac(ia }esutului fibrös matw care. l- plelirade lanivelul sciziirilorpulmonare.
inlocuie?te troinbusul, 2) recanalizarea troinbusului prin intennediu! capilarelor de . In primul caz pl&rnänii Stint acoperi|i de o membranä groasä, albicioasS, opac3, pe
neofoniiajie care slräbat inlreaga sa grosinie y prin care flüxul sangvin p0 !itf fi teluat (Figi)ra |ii:;fcäreiüieori se reinarcäamprehte costale. AceastB menibranärezullä din fuzionarea pleurei
ill-36). .
Il''' jäarieiäle eu cea visceralft, iar sec(ionarea ei mai poatc uneori pi ine in eviden(ä resturi ale unui

. ImpregnareaeuCa a tesiilliliiiconjiinctiv51fontiarcalf^boli.fitor. !|r Bxslidätfibrinosincäincompletorganizatconjunctiv.

|/'. :, ^ In ai doilea caz se prodiKC simfiza foi(elor pleurale de la nivelul scizurilor
^j pülmönareprin inteni)ediul aceluia^i exsudat fibrinos organizat conjuiictiv. Lobii pulmonari
ä^ ^':"- y'. vörapärea astfel fti7jona|i, separa(i printr-o bäudSlijüiarä fibroasS, groasfi de cä(iva mm, de
'li. 'cüloäiiealbicioasä.

^:

.
^/ ^

Figiira ]JJ-3C: l romb organiziit conjiinic<iv 1rigura iü-37; Carniricnjia pnlmoiiarä

i°."
(recsnnlirat) l ?c"iS 4e gr7-. ;;.'tie; ?. -pnrii liri t^hon

:IT..
. ÖRÜANiy.AnF. A CONJUNCTIVA A KXSirOATUI. »'! TIBR^iOS K-

>. Cnrniticalia pulmoaarä

RepreziitlS compljca(ia fazei de liepatizap'e ro^ie a pneumoniei lobsre ca urroare a
1: V'^Mf^/W
M-. '^% ^-"^i
'^^^. : -s^ i. ^ \
incapacUa|ii enriinelor lizozomale ale PMN de a liza re(eaiia de fi>"-!"a di" si-iijjle alvcolare. \^-s^:-
Mncroscnpie ;
^^^-<^' 2 ^'". '. .!
1

7-
.

9' ZonapulmoiiiirS arectatäesle densä,<IRculoare aIbicionsS(fww'f'f^lie). f. ::'

Microscopic W"
. Alveolde pudnoiräresiiiilocupaledeun [esutconjunctivo-vascuiar deiieoformajie .| i-..
caretrecc de la o alvcolä la alta asemenea exsudatuliii fibrinos pc care il mlocuie^te prin porii i.
lui f^hon (Figiirit HI-37). Tcsutul de granulafie este alcätuit diii capitare de neofonnafie, ;I
(ibrocite ?i fibre de colagen, dis^use in fascicole. Acestea din unnä pot fi endenfiate in
^< FiguraHI-38:OrgnnizBrcaexsudaldluifibiinos(»incavitnleBpleuralä
i-^ienranoraialä.I-pleuraparidali;Z.pleur«viscCTal»;3-cavi(iilcvirhmllib-pleumicIII'ilnossii1-infiltrat
colora(.;aIricromicäSimionescu. mfltmslor;2-exsudalGb'rinostnCBvilstraplajralii;w»cbn(i.I Brgiink«riicB-ij..jirllf8. 1-capilarede
neoforma|ie; 2-nhroiilaste. niacrorage rtc; d-tlmlkji pltnriili. I-Ksul filirosiniitltr

111-27
'y-u
 . ABCESULCilONIC
Microscopie CAPITOLULIV
. Cenlral,seob.serväo zonidenecrozSproteolilicäocupatädeunexsudarpiiriileni. MORFOI.OGIANEOPLASMELOR
Pereieleesleconstituildintr-un(esutdegranula(ie(membranäpiogenä),CBresematureazäde
(Asist. Dr.DoinaButcovan)
la exierior spre interior(Vezi abcesul).
tumorale sunt proliferäri anonnale de (esiit, necoordonate eu .s
Evolujie i
. Vindecare prin inlocuireu ioUregii zone lezate eu fcsut fibrös, rezultät pnn (esulurilor dinjur. care continitä säprolifcreze si diipäincetarea ac(iunii aßentului care a
"produs pTolifcrBrea.
maturarea (esutului de granula(ie.
. Inchistareprinincapsiilarealeziunii(Veziincapsulareaconjunclivä) Con|iniitiil se Tiunorile seclasificädupä:

lichefiazä§i puroiul se aulostenlizeazä. criterii hislogenetice in nimon:

« epiteliule
. INCAPSüLAJtEACONJUNCIWA . conjunctive

Seproducedeobicei incazul leiiunitor extinse carenii pot fi reparate prin orgamzare Il criterii morfoclinice ?i evülutive in neoplasme:
conjunclivä. La periferia acestor zone (d&necrozä de cazeificare, abcese, hematoame etc) . benigne
apareun |esutconjuncüvo-vascutar de n&fonnape careprin matunre da najtere capsulei . maligne
fibroase ce delimileazä definitiv zona afeclatä de (esutul inconjurätor.

TÜMORIEPITELIALEBENIGNE
> Afcct primärtubcrculfls
l. PapUum
Reprezinli vindecarea leziuuilor initiale dintuberculoza primarä.
. PapUaui«cuiimacdular(pittt)
Macroacupie
. Condiluua accuminau
. La njvelul nodiilului Ghon situat subpleural, in zona medie a pulmonului. K 2. Adcuuiu
observi o capsuläconjuncdvi, groasä de culoare albicioasä. Zona centralä reprezentatä
. Adtuom (tiroid*. gl*n<lii »u|innirli)
anterior de necroza de cazeificare cste deshidratati. impregnatä eu säruri de calciu.
. Filiraadcnuui (gl»n>U mamail)
Ganglionii dinhilul pulmonului suiit de asemenea fibrozati $i calcificati. Astfel de leziuni
nodularetuberculoase.vindecateprinfibrozä}i calcificarepoartädenumireadenodulifibo- !?, . Polip*dtnom*tut- polipari*iltiioiu«laMi6unüi»U
liialini ?i respectiv fibr^-calcici. Calcificareacste detip distrofic. . tubulu-

. vüu«

. tubula-vilw
> Tubcrculoinul
. ChutjiilcuBiu
Este o leziune produsl ca iinnars a unei evolu(ii de lunga duratä a infec|iei
tubensuloase. Ease poale localiza Injtulmon, creier, nniclii
Macroscopie
. Tubctcuiomulesteo leziunenodylaiävoluminoasä.decä(ivacro dslimitatäde o
capsuES&anjunctivigroasä(VeriLcztuniletiintubercutozfi).Frccvent.eaaparepsunriniehi t:
hjpoplazic.
iv-i
 I';.
fs i.
f
. ':{. .
5e (listhsg 3 (ipwi de tuitiori epitelinle benigne:
]. papilnrn .f
..'fi ^
2. y^^ötp. :e;. C^)

^'^'^si
. I>ACILOM
Numele de papiloiii esie dat de arliitectiira tuiiiorii, in careproliferarea.^pitelwläse
:^y^:l
^
lisgyi ie pe axe_c^ojij^incli^YO^asQ!jsie eu aspect pap^ar säu^Kgiti^'ni.
* Papiloni sciinniocelular(piele) Fig.IV-1
itncroscojiie:;
Mjcroscopie;
» tutnorävegelaiiläce proiemina la suprafatajM.eJii
« dimensiuni va;-iabile (I'-2 cml . hunora este formatSdin epiteliu scuaniocetular proliFeml ;j axetonjunctivo-
vasculaie
* I)azade iinplaiitnre sciylä?i groasä
« suprafiila !'j!i"iiii esie netedä sau nereeiilatS (proliferaieepile^qlnjnenaIS) .. Inlimita diiitreepiteliul proljferat y suportu) coiijuiictiv, membraim baralä are
mracter cnntinuu
iticrosfn|)ie; (fie IV-'
.
-)( tiimorä v-;E". :aniä ce reCTltB din proliferarea tiuiioralä a ept dermii!;?'. carc c'ie
'. 2lÄl N(.?MI
diSßu?pe ;..\e corjiinctivo-vasculare eu aspecl digitiform. CD rolde S!is|ihw"°i
nultj(i\ Adenolnul rezullä din proliferarea epiteliuiu^de inveli? a organelor cavjtare ;i
orga.iielorpareiichinialoase:
-^ 5pit?Jiu1 siatificai scyainocelularproliferai päsdeazäsiructura ?! s'^ti'fra!'-
noniialä ; ^pidennului^ sial bazal, mal inulle slraluri cle_celul£_pgligo)ia!e, Dupä locul in care se produc y aspectul lor macroscopic se disting urmätoarcle
upun: .
spinoa;e .. a^ar.ipzäf, inai multe stratuii de ceiule granu)oa,wjlupe'g("ii!iio^) ?i
r' ;;ätii;ä!T;'scäde keratiiiä(hiperkeralozs) * adeooamele dewoltate in parendüine glandulare CM ?i endocrine himeazä
-;^f~ ^MS'. -ran!7 r-irala] situatä intre epiteliul scuainoceiyja^prftilfnia! $i axul nodiili eucapsulä,indufim land?
n !\l;;ncir. <-- e?cul?. r digitifbnn, este int-wia . adcnoamcle dezvoltate !n 0(ganelor_caY)tare au aspect de^jj^fnodul
pediculat) ^ polip adeaomatos
' Coixlilütiia ncrynii'i!ita /

tlsicrosco -.ip;
' »deDOM!eje.ovarienea"aspscidechist^ctusla.der.ißin
* , ;Fii;'."] xipiloni dcn'ollat la nivelul iniiccnsekr ep;clennoidr '!m reg'im'-a aiis'ä,
; v i!'. ?;?.. ^agiii, co) uierin

* tu'nora esle determinala de vimsul päpi!o;na H'na;' produse.

" tuiiicra veeetania, conipusädiii l,iucheteadiuiateeu aspecl conopidirnrn

rv-a

IV-2
 E^it-
if
\i^

Tiroidä- liroxinä=i>tireotoxicozä(hipeniroidie) 1.^

Conicasuprarenala;
. zonafasciculatä- mineralocorticoizi =?Sdr.Coiui
. zonagloroerularä- glucocorticoizi;=>Sdr.Cushiug
Ki^'

l ^1
i? . f' s' '^; f;<^^ c:DUT
^.. /!t '.':.. . '".^^. '^"'^iXf.-^-
* zonarericulatä- sdr.adipozo- genital
Medulosuprarenalä: catecolamine - feocromacitom (pusce de h.pertens. uoe ?v& ^ s^-^
malignä) Fly.IV-2

. Fibruadenom(glandBmi»marä)
^ : Eolip adenomatus

. 'luinorajBiää(prolifcr"^epitelialäj^oiyunctivä), cesurvineincondi(iide Pplipuladenümatos estelocalizatftecventlai.ivclflmycsas£^olicg_

a) Poljpadeaomatostubular
hipeKSti-oßgnism . este o (uinorä vegetantfi cc rezullä din pröIifgsMeä_6pMuh"
. luroort nodularäsolidä,dediinensiuiiiwiate. eucapsylS. coniuncrivä iinistratificatcilmdU£d6t»YgliS.Sial tandelorinucoase
.
pe süprafaia desesliunyumora estealbjidefie ?i de^s. stestädurä
Microscppie(Fig.]V-2);
ofprc si a
. , p^orävegetanUiunicäsaumultipla.eubazäscurü^mplantare.pcdM^g
. tumorä mixtä ce rezullä din prolifei w epitetjno^nalelorja^. ?isubtire51o extoeniitatejotu^ä,globuloasä
(esutului conjunctiv
. tumoraareaspecti^aesulat,ind^.ir. arenchimuLlandsiaamare rT tlo ia este co^itaitä dinü-o pT oKfcn. re a cp>tel>y!üLd&Jnyeli$ ceje_

. tumoraesleconsiiiuitädin2 coropwtönte: invagine-ä?ifo^azä"umeroasc'ele.ncnt^ubularecäptusXedetmepu^iu

. componenme^Ualäcerezullädinp^feraredecondycte.cäpjysiteeu -ciimdn^u sec^Tde ^^ redus»;l.xrcelcnientele tubularc<x.sU_p. fne
unepileliusimilarepileliHJmcondyctelQLgalactofore. eleroenteconjuncüvedesustincre
. componenteToiyun^-ä cerezultädinprohfcrareafibroblas. elor . ^^^k^'f^^^^^^ (adeno">ulpropriu;;üs)care".te
. exisiä 2 varielä|i lustölogice.
^Zd^cont. nuluHn^ Si<?.fonneaziun_ecd.cy!_intestinald.n
. periSahcular; >n care tesutul_conjuncfv formeazä ^^oane niucoasacolicA-,aspectdej^
penductate, cupästrarealitBienuliii conductelor ^ rpiipi viios
. in^canalicular,incareseproduceproliferaeajctn/äjjbrob^^
care conipnmä ?i defonneazä ifbii. rezultand conduc^olaba. c, *'w^«^-». ""a». *MC^"atadte^^
raroificaie (äs el aAorescent) cm

Cde2 tipurihislologice polcoexista saunuinacelasifibroadenom.

W-9
rv^
 -,
W.
.

r' Chistadenom simpln serös (ovar)

Microscopic;
« tumoiä vegetantä coiistituitä dintT-un epiteliy jwoliferat dispus pe axe
« tiimorS vol.timinoäsfi de 10 cm diainetni, multilocular, er pere(i sub(iri y
cavifiS|ile nelede
coitjunclivo - vascuUire foaite sub(iri
* cav,ilatea tuniorii con(ine un lichid serös, produsul de secre|ie fiind elaborat de
. slratul niuscular ai mucoasei estä. intact K celuleleepitelialececSptugescperetelechistiiliii
^';
c)Poliptubido-vins- Siunorainsumeazäcaiacterelecelor2 tipun^nlerionre
d) P^tipozä ndenoraatoteä familiaiä
-Chistaaenomsimplu .mucos{v\'»T)
Atäcroscopic;
. tumor-ä voluininoasS de 20 cm dia»nelru, uniloculaiä, conipusä dintr-un perete
« este locali'Mlä in regiiinea t'ecto-si"gmoidia"S
F' siilitire 51 o cavilate
< este caracferizalä prin jiiumero?! rolijii mici (peste_IOÖ), sesili la nivelul I- . cavilateatumoriicon(ineun lichidmucos, produsulde secre(ic (iindelaboratde
.

niHcoasei colice &.

celulele epitelialece cSptu^escperetelecliisfului
. stralul niuscular ai .mucoasei esIejBi^t. K

. esle leziuneprecanceroasä l-
B' ' Chistadenom pnpilifcr (ovar) ;;
^. r .

E. -' * tumorächisticävoluminoasä,eu suprafa|aexternäiietedä

. Oiisladenonmele
* suprafafainteraSa cavitä(iichisticeprezintäaspect anftactuos, conopidironri;
Sujit adeiitiarneeu aspectde ch.ist Suntintalnite frecvenl in iiivelul ovaru'"i. '.'ndc
aceste caractere spardfltoriia proliferärii papilifcre a epiteliului carecSptu?e?te
celiilele epileliuliii celuniic prolifereazä 51 '&» cBpa''.!<ite s?r-";;"fie. .';<"'"e|in Sf?r se tiuiiora;
.
nctiiiiuleaffl in inleriarcu formajea undi chist
. tiunora are risc de transfoimare maljgiiä.
Chislatteiioin

TUMORl EFITELIALEIV1AL1GNE(CARCIWOAME)
* simplii
» Carunonmc epidennöidt (scunmocelulare)
. uiiilocular MacrosTOpic; *.

» niullilocular . vcgetanf

. nlciriit
* serös
Micrnscopit; grait de <lifcrtn(itrt;
* mucus
. dlfcrenllat - chenilinhnt

. mo«tt.ra( diftren(l«t
+ papilifei (papilai) . pn(in dlftren(iat

* serös * Oirtinom bacocriolar (ptde)

M«tro«cBp!c: uttis roilea»
.. mucos
tücroicopie

.t

W
IV^
 ~;1
iil
'".[1
A^ t-At
.
iii
¥-Ai
. ;?}
E-M S'A
apuotjmiBj» lamupüijw:03iqn3j[0(H{9l!ds
B ^louuspld^OTld^m 5p ^Tooj , u,p li (|030^ . 33nUB| . 3yo.i3) spiouüap. da
iOTo3H5f .(tBufinamouigjea)tu^ nipBI|OAzap^ sp.owiapifcapun'ouiM^
(rfn[iiia3owvn3s)arowuaauaMIONIOUVO
»Bijga^ip^itnd (a .
t niluaigjipluäponi (q
. ^ »Bfttrajgjtp (B
igiediodUdundne Sunsipäsatuonm» i.op|n|S3iegjgiluwsjipapinpu3ylna
^ . iml. ^.P PP^P'd. ".pmou.^ P ^^'P9Pi9V8UIImu3msp1?lußMdaJ | re{npu6tffmT5Ird9 vfpB Sm ^uiomwoouspv .Z
^ .(".^^"F» nos iSoanKTl^) .(«uiu^^"^ 9^:ymwl ^ Jsp?i^5(5?S??111131(33nj|3a@t^-piouuspidgmoui3TOO . |
/, ^pS^orn^ ^cnffi.^np^.. lu^. P ""d ..i"nnu3p>d9918^S ^ :worem iuo99(OT E 3unstp ?s
^n, ^o,iui^^.di.^^^ g|8i|3»!d93(imins!>inipwws\> svSipmuoumi»unsg\3weottW»o
ww^^wnww'v^lywm^9^ß ^ ;naüKVONI3UV£)
^
'.
n^ 5i"5u. ^. muy ^u"
" ^ "«ri^ "«oam, 5u90(uoo "lnuu^JB A"gml!u!3 ;
tn^u. Miiinym^.o ^ "Pril""iHl^S^^lri"9"c"u'9nläu6a18eloan1> . 3 < »mg -namintl npuoiA »n»t»1*W .
Wpitjnjl wnvvftav9 »*in»»t*M *
(£-M3?J)iNdtNätä »i.itluäjä»,ßfiöttTO{)idä^buiMBJ^j|j^ nirmnnnpap 1»3 »
"igKJiiäl^lliN?'^ KlfdoMauiw
* »nnu»iinnr»|npt*l'<'l''f<"m-'*rfl'";'"l"'"n'""1*3 *
-mrutp9 |pn^sotu(AH5qi^u913W3ärowoom» "IS :»!d03»IM3|ra
(Bionmnnsalnip ' ;i
(CTflp) AtfKIIPjm *
5)"t"^q"s ^ äi9PK"d .
mniuoomi^ni n9 ^roni55ym Äari ri 1^ j»in|M>« .
^. ^
f|
!iarti)|n(hinoitB»9J "^ '
(n<, mp, dtnU->au><iFa»-»Hp3
<>»»9pm»|a»*n'<'»»tn!ip''*"<'"itXw .
spffiyoSt AjlUlpJDf .
.
-,'.1 (.jin|n .
^^^W^»W^Wf^»O^U^WW)^l^^^^^^ . . iniaSI»* .
maSoiC
TJ 1$ ipoi^uipSuaz ßuizaid »'gi<rtn35" ^WW^^
"i
:(ati|i» .3»m«|») uni*n »OT*»O .
.
wwntdui! ap igiiT^l na . 3iiqmi5rr5i%5^!P ^m"8l^ ^t^ . ^ ;|| ;i)dB3«ltO»«
pn^A:iri(lu)tf&re^'^i"]|
nmBpJ»Mn»PV »
.
;;:wa6äBi^J^
.i
 m^
.

Ü)GarciiiomepideriTioidmoderatdiferciijinl
' Celulele tuinoralc sunl poligoiiftle, jiicy.iiitä atipüjiydeare roarcate ?i clieraüiiizare
redusä. , ^'i^^^i^^f
c) ©areinom epiaeiiiipiä pU |ih diferen|int

* Tumors este compusä <Iin celukJunroraj^golieoBaIe, färä tonößbrile 51'_K.T&

clieiauuizaie. i:' -«^::^-:;^?S.i?:?^s"5T^
^^"^'j'E'^f:^^^. '-
Carcinoinul epicleinioitid^inelasta^^H!!CTleJ[m^ti^i gnnglioniiloco-regionsli.
A ; Fig. IV-4
CARCINOMBA7.0CELULAR(rflELE) 3'i AßENOCARaNOAME
Caicinaniiil bazocelular esie a roniiäparticularä de carctnt's1 cu'a"-
'
Adenocaicinoanide [sed^olt^ din epiteliul cilui(lro-cubic . de invelis sau ai
Mncroscopie: öiganelor parcncliiinatöase glandulare (Bdenoc(ux:inoni bron^ic, gasfaic, colo-rectal. col
° carcinoin idcerat eu aspect de |)iri(Iere de subsatan|äovalarg, profiinc)? '- bwx uterin, glandä mainaiä, pancreas, dli biliare).
iiidiualä : IJyicroscdpie;; Aspcclul macroscopicdiferttdupälocalizareatumorii.
* It^Kfl'ls "lceraliej sunf .ladyrgte, u?or prfijgninsnte conünundu-secujc.giuneufL-! <. Tiimorfl hicalizstS la nivelnl organelor'cnvitnre (stomac, coloo) poate prezenta 3
diii^^urßräo limi(^dedei(iarca(ienelA(ulcusrodens) aspectemacrosco|»ice;vegetant, ulceratsi infillrativ
Micrascflpieffjg. IV-41; ia),Ga!i:inönilüI^egetänU
' sectimie hislologica prin pjel . ffinsä tumorajä conopidiforroä saupolipoidä, c« batB largfi de implantare, eu
. tuinorfteu(wisgi^ins^|yjä,ialaiepidenuuli5}glaiideltiraiiexe,ar"cg;,ictc< supiafafäneregulatä;careproieiniiia ;n lumen (imflgine radiologicälacunarä) $j
injfiltraliv local, in demiul subincciil caracterinnitinlivin perctele organuhii
. luinora esle^oiistitititä^din plnjc de cetulejuiiiorale separaleprintr-'- stromii -. Ät^lEäfciBtimulülceirt/
coi^iuittjvaredusä,inty(ralfljt)(1imin!ü; . pieniere de subslantäcu bazälargS, profiuidil, eu aspect cralerironn. detimitatä
* ^BJAlSlÜUUBiä!^siuitconsütuilcdiiiceluletuinoralesiniilarecelu'. sloiEh'tEuluf de(esiittiunoral,euaspectrefiefat,neregu.lgt
^BZal, avaiid un aspect lustologic caractcristic: . baza tumorii este aiifractuoasil, ncoperitfl de defrihis necrotic 51 herrioragic
* Ia JPejiI>[majnsylejoLjujnorale, celulele au dispozi(Je^,!D_r>a{is3dä, (ijnagiiieradiotogicSdeni^änialigna) i
aminüuiddecehjlele stratului bazal disepidenn f^Gateihömülinfiltrativ
' '" l:^g^>i"s"leIOT lutT'oralc, celiilele audispozi".' ?'ezorAu]aB ?!.nu se . lumorä alb-ceiiusie. care infiltreazii peretele. (tisocimd paiurile componenie;
diferen(iaz(S perelele esle ;iigTO?nl. rigid, eu dispari)JR pliuritor mucoase iar lumenul esle
. tiimora nu se diferen(iarf y este rndioscnsihilä redus sau steoozat;

» Tnmora locnliznlfi la nfvelul orgBnlor parcocbtmnloan (glande esocrine. endocrine.

ficat,pulmon) seprezintäsub2 fomreraacroscopice. nodnlar51infiltrah'v(difuz):
n-. l»
Tv-t».
 gvt^;.
!1^;1:
W,

. Inearciiiomulpapllar- celulelehimoraleatjpicesunldispiisepcunaxcoiijuncliv

^^1^^^ .Itoia^W^^^ vflriabilc((iiaroctlu2-7: i'

» in carcinoinul irabecular (hepatic) - celulele tumorale aminteiic hepalocitele 51
fonneazätrabeciileneregiilate,uneorieusecre|iedebilä.

. Mteleium^i^.u^rne^ul^ datoriläcaracterului .uva.v lanivel |j..n^b)^enocarcjnommodcratdifcrentiat. *<^»*

Estecompus dinetemeiitfediferenfiatesicelulehimonileeudispozip^anarliicäsiib
microscuptc,
fonnäde mase, cordoane.

b)cucir^Z^^M ^- ^äninoasfi,ca.tnloouie^^ ^ ^ . . p^. ^Ulengcareinom pi )|in diferentiat.

' Celulele tumorale au cardder epitelial. sunt aderente intre ele. fonneazä plaje. eil
(tfganulpareuctiunatos §fc- eleniente detlifcren(iere sub25%dinparencbiniul tumoral.
i<
MKsro^t!faistoloßic.^ 4ife^n(iaritunnäto^letipuri: l-
^. ^:A<än;hion, <ii{^tist(t"bular. wit^< b^ TIIMORAMAIJGNAANAPLAZICÄ(N1EDIFERENTIAYÄ)
7 Wenoc^i^ulditofa.tubulartumo«.^ alc^dinelemente^bulare. E'
®^;
Anaplaziaestelipsa(otalädediferen(ierea celulei(umorale,cairepierdestiwture§1
Add^r^ioiubloe<lffere"ti?tftA»lflr^ ^(Ft&Iv'5) Il»,, . fiincjia celulei. de origine.

:r'S,ÄS^^s^ ^1 anaplazicä prezinlä

celula canceroasä nuineroase
;
Din pi uict de vedere histologic.

^ atipiisauanomalii ceintcreseazä celula, nucleul, citoplasma simembrana.

gla^'ular«l'^l^f - c^r\^^ in .^^ ^^ ;Sii"

muscularil * Celula canceroasä prczintfi anomalii deformäji dimensiune:

^ aldUuitfldinekmgs&ML^^^te de° stlom&-conjunctiv& i- . pleomorfism celutar (fonne variate): celule rohuide. alygite.
K; monstruoase
* ^i^^^ic^^^t^m^cl ^p6 wttdw^1 E . aiiizocitozä(dimensiunivariate):celuleauci,man.gjeanle
S^Srslformeazäh^nUcreeulat.eusüomä^imtreele . Anoinalii nucleare:
&c' . oiodificarea raportului nucleo-citoplasmatic In favoarea nucleiiliu (celula
Is';'.
noroialä -1/4; celultt tumoralä -1/1)
* hipereroinazia nuclearä(nuinärcresciitdecromozomi - poliploidie)
. anizocariozd(dimcnsiuninuclearevariate)
r^|
^^ '.
. pteomorfismnuclear (formenuclearevariate):nucleirotiuui,üvali.nutltilobati,
iiunugun|l

u nucleoli de volum crescut, unici saumulliplii

Fig. IV-5
K
i
K n-n
IU.tt. Si
 v
^-'
» A.nomalii citoplasuiatice
» volumcitoplasmftticredusin favoareanucleului :K..
» ciloplasmabazofilä- ininnumBrcrescutderibozomiliberi
I UMÖRICÖNJUNClIVE BENIGNE
Cetulele(iMiiorateauo slabäcoezauneintreele. K':
:^';<
t,. I. Lcioniiom ntcnn
;. CÄJI»E ÜISEMINAllE
2. Liporo mibcutnnnt
Carcmoäinele disemineazä in moil canicteristfc pc cate limfaticä, d&nd me(?istn7.e
3. Condrom
aangliunareregionale,dar51 pe cale heinatugenä,dandmetastazeviscerale, frecventin 4. (fstcnm ;'

puliuoi"y fical. 5. IIcmangioBi

Metastazelesunl implnntetumoralediseminateladis(an|ädetumoiaprimarft. . cn|>ilar (picle)

a) Metaätaz;e gaiiglionare limfäiice * carernns (rical)

Mäcroscopie;
ißaiigiiO
Ti^cu aspect alb SläniDOS ?. eu Principalele tipuri de tumori conjunctive benigne niai frecvent intälnile sun!
'

* inetastaze sunt niäri de volum, eu -

fpcarede accrozä;i lj^^gie leioiniornul, lipoinul, condromul, osteomul $i hemaneiomul.

Microscopie:;ihetaslazäganglionarfideadenocareinom Sedeniimescprin adäiigsreasiifi-xului-omlavarietaieade(esutconjunctivproliferat.
* sec(iune liistologicS prin ganglion limfaüc
« celylekjumwale ajunse la gnngliun pc calea vaselor limfaticc af?'c!sSe, ;I>üjEIOIVIIOM(JLUTERIN
cojloiiizeazä siimsul periferiiL^ybcnpsular ?i apoi invadeazä masa gangticinarS Tuinorä benignä formatä din
teslI^^^^teL. J"£led. Se localiieuä inai frecvent ia

deterniinand {lergerea structuni anglionului nivelul inusculatiiiii iiieriiie. fiinddelemiinala dijiiiperesttogeilisia

* in ariaeayelionarilcelu.ielejumoralesedjspunpredoininaiitsubformädeUibi, '-^yn troscojiif-:'
ceea ce rf'inonstreaz5 c5 tiuniora priinara esle un Bdciiocarcinom sau plaje . tiimorä nodiilara solida. unicä sau multiplg. de fonnä rotundä- variind c,!
celulare eu caractere e idermiode dimensiuiie

b) M?tastme visceinle (pulmori, ficnt) * pc .iuprafata de sectiuiie tumora aie aspect cärnos. liniile distincle. iiar lärä
Mncroicopie;
capsuläconjunctivä.fasciculeledeBbremusRulare^netedesedispuninvan%yn,
* se i.naiiiFestA sub form» de tiodüjy^jitiplii, albj-slartinosi, de dilneBsiuiuyariE ie
-.
. in [evoluti^ tumora poale suferi traiisfonnare fibroasä <ribro-leiomionii.
<\- cajiva ciii), eu limile distincte 51 riecvent eu centnil necro?^»; f8r8 ieacl'e
edematoasä, necroticA. chisticä y maliunizare.
perifericä a prganului respectiv
?Micr6scopie (Fig. IV-6):
. sectitine histologicä; in musculätura uierina este inclus un nodtil lumöral. bine
circumscris. dar neincaDSulal

rv-t»
rv-i-i
 I!*' . asoechil lobulttl ul tiunorii gi prezenf? axelo conjynctivo - vasculare
. tumora este constituitä din celule musculare netede. dispuse in fascicule, .. y^. ;ii?7£"--7

[jentatetnvariaiesensiiri(longitudiiial,tTansversal) difereiiljsrf '"Iiiu^ de|esulul adiposnonnai.

Ig^GONRIt^MUL .ü
. celulel? tumorale suntat^ßte, eucitoplasma acidofilä si prezintä unnüglgi Kj'i:'." :Tumoräbenignäfomiulfliliii|csutcanilaginoshialin.
ceniral eu extremitäp rotunjite

^ ;;.» tumoränodulara sülfia, lu (»riferie prezinii capyLläconjiinctivä

A^y ||^r, -* pcsecfiunetumora cslcalb^tnije. transliicidä }!areasßSfiLjgbiilai;lobulji de
'Y'/^.. |:'^ ' ^rtilaj hialinsiinlsepara|i prinbenzisub|iri de(esutconjunciiv.
iM!c^c<'P*^iis-IV-8);
^^' |fa?. ... ''tumorinodularä. binejcircumscrisfi. inca^ulatä
^ . pesecfiunetumoraaresinicturädeca^UJJitBli^^ur: subswnjähmd^^
^;
. ^% ; 1^ bazofilä(condrinä), incaresegäsesccondroplaste cecon(in condrootemature
f:V: < canilajtil tiunoral con(ine axe cou-ungtivo_wsculare sub(iri. care im^n
m- tiunora in lobiili
Fig. IV-7
Fig W-6
.K
E;^
capayla^si
capayksi axg|s..faßluS£iLve sunt elernentele microscopice
axgl&.taßitmctiye sml
de difcrülUSre a
elemt:mc": r«t-"^"F- "l- "u""»--=;^

2. UPOMÜLSÜBCUTANAT condromului de 'sutulcaiÜIagSpshialinnonnal (^^ ^ '^Mk^

Tumillihenignfiforaaatädin(esytadiposmatyr.
~$>'fMaero»c(»pie^
r 3fct.. ^.
. tumoii voluiginaasä-uiucä. localizatäla njvelul |esytului celular subcutanat, ^' >^...':-'*
^.. '"^
acoperiti la suprafatä depiele r."
. Pe^^^ lumo(a srec"t"we|albenä;i aspectl. obul^t, ; lobulii adipojisuni
^P"a-B"°^ L^tesul-COIIilLnctiv- la Penfma tlunorii se evidelltiazä °
K
Kl; l.

capsulficonjunctivä;
iMicroiwpi eKFig. FV-7);

. sep|iune histologicä prin piele l. Fig. IV-8

. SndennulprofundseremareäprezentauneitumonnodulBre limitaii decapsulä

conjunctivi
|:;^QSTEQMUL
If Tuinoräfoniiatä(lin|ei>utosos(compactsausponßio;,).
. tumoraesieconstiluitadin{e§al^diBOSjnatur(adig^iteeucitojilasmaplinäde l'
f. '!'- ..:
lipide?inucleu excentric), trg^raanle benziconjunctivo-vasculare W'1!'.

i
IV-I7
TV-)i
K-
i'.
Ki
 K"'
pj:,/
B'^.
Macroscfipi":
M
« tinnorä eu aspecl de exostozä, localizatä la riivp.Iul treunii supenoare a Wt ..
feniürului. sub niicul trohanter
K
:K-
. tumara nrp fomiä alungitä, bazä largä de implaiitsre, suprafatfi neregulatS,

Microscopie;
rugoasä(Spongjoasä) ' t iß)Hemnngiomcoverno»(ficnt)
SMScröäe<)j»ie;-^"
<> tuiuora este cunstituitä din (es^i oso? spongios matur acoperit de lesul osos B'- hunoräbenignälocalizatäinparenclumul hejMtl'c subcapsular
i cuinpaci rnatiir pe suprafa|a estemä a ficatuliu se evideiiliazäzgnejg^etice, u?or reliefate
(proieminäsubca sulä)y eumarßüiiuereEuIate(car. lerinHltratjv)
(,. IIEIVL4NGIÜiti pe supmrata de feectiund se eviden(iaz8 zwie rotunde. rosietice delimitale de

l iiniorä bciiimiä formatH din nuineroase vase de sänge Dupä cnb'brul v3--''. ii se
distidg2 lipuri inajorede Iwinangiom :
a! capilar - tumorS alcäluitädinnumeroase vase^.eu^capiier
b i cavenio"; - lumorä alcätuitfi din nujneroase spa(ii va.sculare iiiari
pareiiciiimulhepaticadiacent;tumora;areaspe.c)buretos(spongios),
piiei ~z~
. sec(iune histalogicflprinjical^in pfurenclumul liepatic se eyiden|iazäprezen(n
uiiorjlobuli vasculari arecjgtntjjnnumerogse spa(ii_vascularelargi uniteprin
benzi de (csul conjuncüv;

B) Oeirnngioin cnpiiar(piele) . ^^le vasculare luinoralc, de. foiroä ?i niäriroc variate. sunt cäptusitc de.un
eudoteliu nonnal ?i con(ija san{

Macroscdpiie; * tumora are cre^lere lobularfi, care-i tonferä caräcter infillraliv

» ItiinorSplaiiä,ro?ie- violacee,iafiltrauvä.eumargitiitieregulr. i; ^ ,^G -^-LJ^CtL^^^- . tUA^^ J?lLf^^ '^

« la examCTiii clinic tiunora esie de coiisistciitfi infsie; la (;omprc;-!f se ] J\MORl CQNJUN<J;TIJVE MALIGNE {SAftCÖ/^ME),
-^"1^^ f- -^u\- <2ac.et(, a^ -. ^ ci^r^^^j-
decolareari (golirea vasetor de sangej y sc recoluieayi ia dccf'-iprimarc
I. Fibniinrcom
ivaselesereumplueusajige),ceeace demonsirea?^CB-rFr-cm)'-'"fiincikuiRl;
2. Rnbriomidsarcom

Microscn|)ie:
« sectiuiiF IiisiologicS prin piele; in dennul supernciRl y prpru«!! SE r"m?irc?
piezenln iiiitir iobiili vasculan. care coniin nunieroa.ic vasc de "n capihr uuite
pnn bern de [esut coiyunctn';
* ^asele ciipilare )umora!e sunl cgptu^ite eu eiicioteliu cäe aspec' 'ronnal: une!':
sunt nedeschise sau colabnie; altele cuiitin sänge;
> tun:oraare cre?(ere lobularä.ceca ce-i conferäcaracter jnnttrar'i
3. OalCTinrTom
SARCÖAMie
Sarcoamele suiit liunon maligne derivate din tcsulul cunjuilctiv. Se definesc pnn
ildäiigareasufixului sareoni la varielateade (esut conjunctiv sprecare s-adiTerential.
. '. 1, Fitjrosärcoiii- tiunorSinalignäconstituilädinfit'tgblastejutnoraleeuproducereade
fiteeoolageue
2, 'RäbdÖmiosiiTcöm'-tumorf meIignSeu vanatetipuri de celule con'unclive alipice
caieprezintSjn citoplasmämiofibnlestriate

-^s^.
^^ßh^^--^-'^%< -^ W-
t V-19

^A, ^H^^C<
T

3. O^SSW"7 ^^ m»"^constitl""idiaceluletumoralefltipice""pr^"^ea
de os tumoral
» sarcoametesunttumonvolununoase,eucr^gjiipidä, caresedezvoltä ^
fiBflflßJärgi,coraprimand(esutunleadiacente(pseudotncapsulare)
. pc suprafatade secfumfiau^^U2bulat'^^-. de culoare-a!b^^>
asemänfitoreu^s^^^&S^PW (sarcos);tuariatumotiisimtpreßte
zonsdeuecrozä$ihgjg^ßlß. .
. tumoriledauprecoc6^ste|tgsecuprioritatepecalehet^gaä
. tumora conjine un numär mai märe de mitoze decal fibrosarcomut difereit|ial
i": r
g]^jt)resareomulpu(iadiferen|iat
. tuinorä eu märe densitate celulart }i afcenja fibrelor de colagen; celulele
(umorale au o <lispozitiefasciculatä
. infs^cffirajtiunorii.^elulele tumoraleaujileomorfism cresciit;atipii iiiicleaic
marcats si uii numär mal märe de iniloze atipice
. (stromä himoralä confine vase eu caracter articiilü. <le tip sarcomalos: spa|ii
laciinare deliniitate de celule tumorale, favorizand inetasjazgle ps cale
hematogene

l. FIBttOSAHCöMCT.
Fibrosarcomul este o tümorä con-uncrivä malignä ce rezulti din prQlLfOTrea
fibroblastelor.

, Mi(,rps?o(iie; i
Fibros.ucomulpreuntä3 _g{ädfiJ6^ifcsnti"e:difoS"!"'«.moderBLdifcrentiat ?i ^'..
fibrobl^le si eu

^L^ ^^!u celulcIorneopLazioe

eu
t" B".
pPtMitotiot.

c^pacit^ea^elulels.rtiunoral.e <;a sintelizasiafoma^brecolagene.

a)Fibrosarc<»muI <lifereB(iat(Fig.IV-9) Fig. IV-IO
Fig IV-9
. fibrosarcomul dtfeien(iatseaseamänfifoanebiteeufibroroul
. se caract^rizeazä pnn: 2. RABDOMIOSARCOM
. densitate celularämiii inaredecattu fibrom Rabdomiosarcomul este o tumorfi malignft conjunctivä care se diferentiazäspre
. celuleletumoralesedispiminfascicuteeuorientfiri variate,similareunuiosde K|: celulececon(inmiofibrilestriatc.
y''. .
pejte ^ Microscupie:
. instruchualumoriiceluleletiundraleamintescdefibrobl^t,auunpleomorfism R

redus§iproditcfibredecolagen Il' Sedisling3 formeprincipale:

. slropia hunoraläcon|ine vasedeiip capilar . embrionar(la copilul mic)
h) Fibrosärcomulmoderaiiliferep(iat «botrioid(la cupii)
. tumori pompusädiacelule ftmfonne. dispiise subfonnädefascicule. dareu |i/; «pleomorfdetipadiilt(Ifttineri )
forauarerwlusädefibiedecolagen :\
BS
»V-.M
|V-20
 . tinnora inveJeyte ca un man?on extrennlaleft ini. -iuarä g ;.;i)-,, !n)Iiii. nind
acofreritäde periost
. ;i>evolu|ie tuinora pm ew&conicala^sgaiiä ;j pälrunde in ca;:a;ul medul^r
;.. l<Blid(ifll!t's?. rcc>in^" embricnai 'l;i CO;'!;L. ; 'ni!:
, 'Micrös!eUpie;(Fig. IV-I l): .-
. lunipra se jL-zrül!;!ui mase m.. l.ciila'e s''-i?-'e
in structura tumorh seevjden(iazä;
< in sriKitsre rumorii ;L'lu!.';li ;.. i'u't;i!fe se aseam&nä cc csi'ile's embrionare
. arij decelulefuzirörmenedifereniatedeli sarcoinalos
""w~ - - . -^ I . .', ~T~~~". /(.t.Ut.Ckt.W. ^Lü?
* i" cisoDlapnr. celulelor aiipice w e\ ideniiazä miofibrile slriE '. s )
. plnjedetesutosleoid 6<X1^«»0^< eu ^ACoAÜt.^U.i,. -»^ ^'
luu<i. <i<'ir1
l-. l Rahdoiniusarromu! boirioid i!a co|-'li .
/in c%tid un^jolg^^e^^säisflgial^s sejomieazfl lamelc^osaase eu
. niasä lunwraiA translucidäcc ^-tu;ic ca un ciürcliiiic
/ includ celule ati ice
< luinora ar? caracier niixoinalo; 51 polipo'J
. tumoracon^iwvas&dejti65ass, ®iatos?y%4^ci^zä ?ihenroragie
» se dezvoltB mal alcs ta nivelul \aginului y vericii urinnrc In fe:i(R
d RahdHiniosarconiul ptfonionde iip aitull <Pip. !V-fO) ^s°^^ys^^
. iii struciura tuinorii crlulele carc prolifereaM se difoeiitiazä formand ii'ioribrite
?iriaie JRiiaciloplairn. ilicc ce reaciioneazä iiiiunohi.I:"»cliin''" eu w-"Wt y
iniculobinä
(V^-
. celulete lumorale a» caracler marcal pleomorf, diinensiuni variate ii^i'-i. m?ri.
liionstizioa?"!. iiuciei de; rönne variaie eu iniclroti, rnito/. e aiipiw ?i ciicp'as^ä
eorinofiiä

» liimora contine ani de necro?^ ?i liemoragicc Fig. IV. It

.^
K\-
6-"'', .
,
1^^.
3. 0STEOSAHCOM Er
MÖRFOLOGIAMELANOMüLUI MALIGN
l..'
6sleo?arccinul esle^Ugora cea rnai frecvenlä a tesytyJui' o.sos ?i ?" carRCSc'izcayä
. Lwalirnri: cafnilt »i (^ob ocnliir
prin caj'ajitaies c?lyte!pr roiiferaie tlc a fomia os tumoral (sarcom osiepf'pricl.
. Mdoslan de mdanom m»Iign;
5e disfinc 2 f'f'niic pnncipale
. gnnglionl lioifiilicl,
n i j.'arosieal- prolif'srarealumoralft es<edinGelulele peiios!"!tti . trticr, in(i"ltiB, lioit, prnr.rt«*. y
!'i centra! - prolirerarea (umoralS .~.r!-' ..'"' celi!!':'r '.mwi-'i." r.eiirra! (endosf!
M)ICI-0<GO|»ii': MELANOMUL MALIGN
Osieusnrcnin patostea) - proiiferarea tumoralä esie tlin celiiiele pcrisriuls" Melanomul este tumora malignäa tesutiilui melanic care se detvoltä din melanociie
. iuniora ?e (!e;ic>ltä frecvenl la ex'iremilatea ijii'erioaiS -; fc")Up.i''" transforoiate.
« Kimprä\ oliiminoasä.alb-rozaie.eu mtildple fccaredcnecrozA!?s hempragie

IV-21
<v-3i
 * toriuüircluoni
Cele2 localizärifswvente.alemelanomuliu malignsuiitpielea51glöbulucular.
. tumar» ucujui vlldiu

TEIlATOmiL
Melanomul nulien culanat superßei»!
Teratomul este o tumort discmbrioplazicä care este constituitä din mullipk tipu»
« lumortextensiväinsuprafäfä,planä,eumarginineregulate(caracterinfiltrativ),
de (esiitun. cu'Ji n^aJn 1-2-3 foi eembrionare, {esutivi ce in mod^nomiahjiLse. gäsesc in
/
deculoare varjabiläbrundeschis-neagrä;tumora aretendinfä la ulcerare;
localizärilerespective. Tumoraareongineincelutepluripoienle saueemunalt. . f /
. inevolu(ietumoraseextinderadiar,euproducereadenoduli sateli{imarginali
Dupä aspsctul inacroscopic se disting leraloame: chistice, microchisijcc ji solide.
Melanoinul maligu ai glubului ocular
. tuinora se dezvolti din |esut»l pigmentar de la nivelul globul ocular; reüna,
Teratouul chistic matur de ovar ('Alsf deruioid)
procese ciliare, ins
. tuniorä de dimensiuni variaie eu aspecl de clust
. tumoräinvazivä,ocupäintotalitatcglobulocular$(apoiseextindetaorbitä. r

. tumora areculoarc bnin- ucagrfi, ritm rapid decre?tere §i daprecoce metastaze . peretelechisttjluiarestriicturäasemänätoareeug^l^_
Metastaule melanomului malign se produc pc cale:
. veisantu[mteru aresmicnirä deepjdenn
. vcrsuiilul cxicniarc stiucluräde denny conjine anexeale pielii (follculi
. limfaticfiinganglionii reeionali si ladistan|ä(ganglionii mezenterici);
pilo}i, glaude sebucee)
. sanguinä, exploziv in diferite organe;
. intr-o porjtyne__Eroieminenlä_g_pers:t&l>" (promonloriu) se Bäsesc stqi cluii.
* ficat- nodulimultiplii,deduneasiunimici,deculoarebrun-neagrä
numeroase:epitellurespiratory yitegtinal,os^plajedecartilajji (esijLncrvos.i"
. creier - nodul de culoare bnm - neagrä
acestteritoriu Stint implantati din{i;
. pancreas- nodulimultiplii,deculoarebrun-neagrS
. tavitatei chistului con(ine sebiim si firc Lfc Pfir
. duoden }i intesiin sub|ire - noduli multiplii, de dimensiuni mici, (diametru
de5 mm), deculoarebruni, acoperi(i demucoasä,careuneuri esieulceratä tiunora prezintä risc de transfonnaru iiiullgnä a iinei strucluri epitßliale eu
apurijia unui carcinom epidcnnoid
/
MOftFOLOGIATERATOANflELOR
Teratamul microchistic malur de testieul
;M«Cp>tCllp(t!.I
. thbiu
i]VIacir»>sC)B|>(e;;
. »«(tlBcUlljy . (umora are aspcct demasa solidfl saum^roctustjcä 51esle localizatä frecveiu in
. »nlidi gonada mascylinfi
^icnatcnplt;,
. pc suprafuta de secfiune se eviden|iazäprezenta a^jiau mai roulte (csuliui
. Atetjt Ipttur
maluredispusefaaotic:
. *t§duMt!tBri? ,
» (t»ylBri tiubnB uiir«.. uinuiK» wnt<wa(r \ . plajedecanHaj,translucide.albflslrui
. (<GjH.I"ntiXr»f"!>!r<6"*re!. -' . \ . spa(ii microchisücc

lu-y
rv-2. ')

^. "^
 K1
B.
Microscopif;,

» ii) inasa lumorii se eviden|iazä 2 sau mai multe (esuturi mature dispuse
CAPITOLUL V
B..'
TULBURAJULE CIRCULATIEJSANGUINESI LIMFATICE
.

dezordonal 51R.d^BlftüS-cu locul iii cnre sedezvo'. 'S: , i-Y,

&;"'
t (Asist. Dr. Doina Butcovar»
* pla)e_dicarülayualin b-'v.'
ii'.
Congeslio pasii^
* spatjimicrochisticecfiptu^ileeuunepiteliudeIiprespirator K".'
Demoragia
^,i Tronibou

Infai -tul

Edemiil

-"( CONGESTIAPASIVA
« Congestig(hiperemia)pa.siiil
I. Pulmon de stazi

2. Ficat de stazä
.(

Congestia (liiperemia) pasivä este cre?terea volumului de sänge iprin dilaiar.

refelej venoase ?i capilBre) il) leriloriul iinui tesut sau
organ. ri ind cauzatä de inloarct'rc

venoasä deficitaräsau incctinilä.

".
< . ^

I. Puln?ondestBri
l, Staza pulmonarä survine in insuficieii a cardiacä stan ä ronicfl
'. ^lacroSet)pi&;.'
, . plfiinaiiii sunt
niänli je^'ßjlign, de ciiloare
royeviotacee (.. ianee neoxigenat)

;; .: . la palpare CTF.pilatiiIe suntreduse saudisparsiconsislciila "i.s crc'.nirä

. la seclioiiaresescurgeo caiilitatemäredesaii e inchisla culoare. neaerat
, . in slazajireluiigitii, pulmonul devine du^ (pria leziuiii de librozäj ;j brun (prin
^ acumulän^ejiemgsiderijiiä), aspecl deindura|ie bronäpulmonarä
|ftiierosc0|)ie :
i;^ ^;, ct)lotaiie; heriialoxiiiflreozjnä(IlE)(rig. V.I)
.
ingro^area pereielui alveolar prin distensia capi larelor paneto-alveolare (pnn
acumularea sangclui)

>v^(

V-l ;
 ^, . 'pi crßSF?>pi p(coLHE)(Fig. V-2)
. in lumcnul alveolar sunt p-ezente hemttlii. pm mp^ajapHaTeloi_^gor, aK. s>
J ' . vene centrolobulare 51 capilare sinusoide invecinatö destinse (pline eu hematii) 51
macrofageincarcate eu heinuy^^lS^661"16 ale <'""fi""te'_cardlace) ?J- _&trofiaP""c<)"!Eesi""ea hepatocitelOTcentrolobylare, delemiinand aspecldenecrozä
Hemosideroia.pigmciagamilarbnina rezullatdindegradareahemariilor. 'fci' hemoragicä
. ."S^eproLleaunidefibrozäp.nOo- alveol^siacumulän^h^.dennä
.

:t
.

. hepatoeiteledinzoflelejmediolobulareausleatozä(hipoxie),iarcele periportale sunt

(induratiebrunäpulmunarä)eucrej^r^firesiuniimtra^-pulmonare. normale
=» reactiaPerls
.

. rcacjiaPerlssen/cslepeutmdiferentiereapigmeatuluidehemosidennädepignienn.1 <le .
if. HEMORAGIA
antracozä, careiucoIoraiieJBEate asperiasemän&tof (graqule bnine) *
y
Morfblogia principflletof catcgarii dß hcmonißü
< in^oloralia Perls.pignieutul de^fflö^nnä(con(ine Fereactiv) se coloreazäin * HcmoragiaccrcbratA
albaslni; in lumenul aAveolar seevidenliazä macrofage cecon(in un pigment granulär .
?.:.
. MMcroscopic;
albastru(hemosiderinä); l. IIenialom inlraccrebnd

2. hiundalie veanicularf

^... . ^^^^ ^i^S^^^'- 3. llcmongie subarahnoidianl

L.*s^ ':;. r^?':wyWVH; . Microswpie; IIanoragic Ctrebndii pnii efiiroditpcdcii

^2SSko
'^^: 3;'"y'' '\^' Hemoragiaesteextravazareasangeluidinconduclelein careciroulänoraial (cord,

f:^^ ^^
vase). Hemoragiile pol fi externe ji interne (iiitrucavitare 51 inlersü|iale). IIemoragiile
mlerstitJale in raport eu volumul sangeliü cxlravazat pot fi; petesii, echinioze y
^';-:.^. ^.s?-? ^.^ t hematoame. '

Fig. V-2 IIemoragiacerebniU

Fig.V-1
Hemoragia cerebralä reprczjntä o hemoragie jnlratisularä voluminoasä, care ocui
;i distmge local (esutul nervös.
2. Ficat de »tari
j^fgcrtkscopie;
Ficatul destazäSIUVIDCin tnsufi£i'?nt'i '..nriljac^ ^feanfäsronicä
j|I, BleRiatom latracerebral eu iuunda(leveutricubr<., t'
Maci-»M$oji :' '
. hematomul inlracerebral cste o couiplica|ica hipertciuiuniiartenale w rezulti
* ficatmän^g^hnn,deconsislen(ä^ä_ te
rezultä din altgT n|a^ W dinrupereaunuimicroanewisai localjut pcartcraccnsbralämijlocic .s^)
.
pc suprafalaextemä 51 P<s seciiuneare aspect^ätat, ^i(, ce

ariimici galbeue(steatozfi hepaticäpcrilo^Iarä) yjoyi (con^stic centrolobularä), . pc o swjiunejrontaläprincreicrinariaflonto-pan'etalfisseviden|<a2i:

aspect numit ficaimuscad sauficatcardiac
.w

^\
K/l
E'. V-i
V-l
 i..:.

i '
^ ;.
THOMBOZA
« o culecfie voliuninoasä de sänge coagulat, de culoare rosie-brunä, care i®
g1-'-/ « Tromboa

ucupä n arie intinsä de lesui nen'os y defoniieazä tentoriul prin ^> I. Trombozji cBrdinci ; .'"
Sf.~:
s:'
mic^oiarea s _a(jiiltu_yfintEir, i;l"kiitetefgIjespect'- « Troinboza atriali "..;

. Tromboyji vwibiculari . ;.
* disin8;iia parenchimului cerebral eu pätronderea sangelui in cavitaiea
2. Traniboza nrterialä
ventricularä (iniindafieventriciilar?)
3. Tromboza venoaiB

2; Jriuiiaiifie V'eulriculnrä
Tromboza es(e procesul de coagulare tl sangelui in cord y vase jntacle in timpul
« sec)iune cerebralälongitudinalft iiiilcro-posterioarä(Virchowj, e,xr';iiiatE' pf h\a
vie(ii. Prodiisul fonnat se nume^te tromb. .
inteniä a einisfcrelor cereliralc eil t!''5''!"'k-reB ve.ntriciiliiltii lateral
1^ jTrombbza cardiacä/.
«
pe siipi afa(a de. secpuiie se cvitteii|JR7a n colecpe de sänge coagulat ce ocupä Macroscopie:Tromboza atrialfi _
^B"s=s
cavilatea ventricularfc este cauzä tlu nioarle subilä; » troirtboza atiialä esle o complicatie a stnzei din atritil stang, mai ales in
stenoza mitralä
3. HeniorBgiesiibnratinaftliiinJI . atriul stangdilalaleu perelehipeitroriat
* lieinoragia siibarahnoidianä, se produce prin niperea vaselor meningegic eu « in cavitatea atriului proieminäo masä<fe sängecoaguIatB,de culoare
maironnfl(t[coi)geiulalc anenisii-iR COD enifale) ro^ie-bninB, malfi, aderentS la perete sau in urechiu^a staneB
*
» pe suprafn|a externä a emisferelor cerebrale Se ohserva; . trombul are o bazä largä, adereiit« la perete (tromb parielal), este friabil
. pc o arie intinsfi diu lobul frontal 5) parieial, leptoiaeninge'" '.sie (sursä de trombembolii sistemice)
tDgro;at, biun-negricios
.

' . leziuuea corespuiide unei hemoragii in strat sublire loca'iTi'^ in Epa;;:!l Mncroscopie; IrombozB ventricularB
subaialujioidian . (romboza ventricularä este o complicatie a infarclului de niiucard transmural
« heinoiagiany^]n{ereieszä.J,esut.i!l.'";rYps . in cavitaleaveiitricolitlui stniig proieminäo masäde sängecoagulat, de culoaje
ro^ie-bninä,matä
"~~~-'~~^~ ^
Micruscopie:lleinr'ngie c"i?-brals R!^ er('''<--!;'-!":<'T3 « (roinbiil are o bazä largä, aderentä la cndocard (tromb parieial), corespunzaioare
* secj]yneJiisto.)xteißä^nn.substantAalbäcerebraiä; ariei de infarcf ventricular

* in_substaota_a]bS_ceiehtaIS, iy^Balule^scuIaie^Lrcjiw'-Kn!;<"-.c
tlromboni brteridli
eyidenyazä multiple focare hemoraeice. fflici (n'. icruLem"'?;:") r^:l;;'"s,
dSJ:a&ilat?^oneestionj Elte-(plin?' eu eiitrocite) ?lcü,eBdote'lsJ. lliact Troroboza arterialä se produce in arterejfcuendoteljualtertt prin diferiie leziuni
. mauyoaiiele erilrocltare^perivascylare ay_jrezultat pnn extravazarea (frecvent - pläci de ateroscIerozäV
1. l
,
entrocitelwdin vas (entrodiapede/JS)

v-<
l. v-<

^.

Macruäfopje- diveraelo^lizäri
. TrombmtjR- coiifiglicalie a aneynsmului sifilitic (aortaaseendentä):
. iromb mixt localizal tnlr-o ditata|ie anevTismalä saccifonnfi la nivelul aonei
ascendente,de^asupravalvulelorsignioideaortice
. peretele anevrismului sifilitic prezinlä .cicamcijie^ culoare_alb-sidefie, eu
fonnaresecundaräde pläciaterosclerptice .
. incavitaleaanevrismalä seeviden(ia2äo masäsolidä.matäeuaspect stjattficat,
aderepti lagereie
. insimchiratronabuluiseeviden|iazäB^gmgnte:
. cagj alt»,aderentja perete, constituit dinfibnnfi$ijilachete
. corp - euaspcct värgat, constiluit dinlr-o alteroantä de päturi albe §ij:9E.ii
* coadä- ro{ie,aseinänitoarecheagului
. iroinbyl esle friabil, fiind o sursä de trombembolii sislemice
s. . trombiil esle &iabil, fiind o siirsä de trombembolü in vascle meinbrelui
inferioare(gangrenfl)
l; ^sroscopie- Trumbarterialrecentubliterant
. sec|iiinetraiuversaläprinlr-o arterädetip muscular, euplacäaterosclerolicä
* luinsnyl vasciilar este oblileral printr-unjromb recent, aderent la pesste.
. [irombu^esleconslituitdinir-oret^defibnnäeozinofilä,heroaliijiJeuMCtie
« * ß6!£t£Leeste!n6ro5a*tiatoritfl unei läcifibroasedeaterosclerozä
! f3. } Tromboza venuaiä;
tiiacroscopiei '
. seproduce in coiittijii destuzäprelungitä, obisnuit insußcientacardiacädreaptä
eu stazä sistemica
K-.
K'; « sec|iime loneiludiuuia incoinpletä prinvenacavfljnferioarä

^
B
t-v
. Iiimenul venei cave esie obliterat printr-un tromb voluminös, roju-ncencios,
mal, äderen! la rele
. Trombmjxl ;. cpmjilicallga anevnsmujiiigterosclerotjc(aört»abdpminälä): . irombul este friabil. fiind o sursä de Irombembolii pulmonare
* Iromb mixt localizat inb-o dilata"e anevrismaläJlBiformä la nivelul aonei ' %'.

abdominale
. t.
INTARCTUL
* wretii cayjtälii anevrisuialq prezintä evidente pläc^aterescIetaßeuilcsTate S. » InfarcUil
. in intenorul cavitätiianevrisroalecsle prezenl un Iromb voluminös, slradfical l infarcte albe - riuichi, spUni

(trombus mut), adereut la pereteleaortei 2 Iiiftrct hemoregicpulnionar

. trombul este friabil, fiiiid o sursä de u-ombembolü in vasele merobrelor

infcrioare
Infarctiil esie o zonä de necroz& circuinscrisfi, postischemie acutä, detemiiiialä de
; supnmareabniscäa irigatiei sangiünein teritoriul unui |esut sauorgan,prin oblilerarea
. Tromb £ 'c<implica|ie a aterosclerozei aortei alidpmiiiäle; .
i, unuivas de Iiparterial.
. tromb consrituit la niveliil aonei abdominale, in zona de bifuTca(ie celor 2 anere
i.' Macroscopicsedisting;
iliacc
l. tafarctealbe(snsmtce)
. perelii aoitei abdominale prezintä evidente'pläci aterosclerotice ulcerate
' 2 Infarcte rosii
. trombül parietal este aderent t» perete, ro^u-negricios, mat 51 se exunde y in
anerele iliace .^

V-7
v-<
 1^
'&.

:,M
I. Infnrctul nlb (anemic)
* in restul puliiionului aspectede stazä
Infarctiil alb se produce in organe solide, de consisten|fi fermä, eu circulatie de tip
<;-:?MicrBfet)pie:'
.

i, letminal 51ntiastomotic. nelimctioiiatä.Exemplu: cord, creier, splinä,rinichi.

Macroscopii?.:
;;^ * arie intinsfi de necrozästrycturatS; pcre(ii alveolan n.ecn?za|i au aspect omoucn.

s
intensecauiodl,faräiiuclei;vaselemaneuperetiomogcnizaii :
lnf»rc( splenic recen*
. Iumeiy[alveolar contine entrocite
* pc suprafala de secpune prin splinfl se eviden(iari o aiie de aspect compnct,
;i . parencliiniul pulmonarneafectalde infarctprezintäleziuiüde stazä
omogen, palidä, alb-gälbuie de fonnä triunghiularä, eil baza bombaiid sub
capsula spiinei 51varful orientat spre liil unde se obscrvB vasul ltnmbo?ai
EDEIMUL
* pe suprBfala extemä aria de infarct palidä esle demnicaia la periferie prin'r o
zonä de congestie (infarct recent), reprezentand inflaninlin de dcmarcaiic E^ire Edemnl;
ariadeinfarct ?i parencliimul nonnnl ' heinodinamlc .. Irenaiidflt

Infnrct renal cicatriyjnl ° » inflamator = c^ndnf

Edemul hcmodinnmic:
* pe suprafa(a de sec(iune prin rinichi se eviden(iazä o arie palidä, ril'i-sidefie -l-'.
» locnliial
(fibrozä). compactä eu bazaretractatä stib capsula (godeu)
.
gcneililroif; tesiil snbcutannl si cavttntl pf ehrmntt
* pe suprafafa externä, acestei arii tezioiiale >i corespuntle n cicairice relwctatä,
:' Edccnnl gencfnlffjtl:
stclatä. alb-sidefie (infarcl vechil
. cnrdinc

* rrnal

2. Infnrctul ro?u (hemoragic) T cciTbrnl

Infarctiilro?u se producein organeeu slructma laxä,eu dublfi circula^ie. E?">mp!ii: » pnlmnnßr

pulinon.
tnfnrr.dil hemoragicpulmonar Edemifl leprezintS cre?terea canti(ä(ii de licliicl in itlterslifii ;i cavitfl(i prefomiate.
., Transiidatul este iin lichid CD densitate sub 1012, eu o caiititate rediisä de proieine.
Infarctul hemoragic piilmoiiar se producc prin qbstruc(in uiiui ranLBIleriaI pulnianar
prinembol sa«priiitroinbozälocalä,in condi[iileprezcn(eisfazeipulinonare.
Edeniul pH linonar

hllacröscopie: ] Edemu] piilrnonar se produce in insulicienta^aidjacg^täqgä^teuüs ca urmare a

* pe o seCfiurie lonsitudinals prin pulinon se evidenfiaza nrii de fonnS noligoiißfS

; ciesterii iiitense a resiuiiii hidrostatice in reteaua caDtIarä_Daneto^j\TOlarä. ceea ce
. permileca transudatiilsSajiingäin luineiiulalveoiFir.
sau tit»nghii:!ar&,c'.t bazeieürientalespre pleDiä^i vai-Cii!spre lii!i>.! [lul'iiofar,
'uni'e sc oh.sen-6 'iroinbi in vase V iMäcröscöpie; . ^
. pulmonmäritdevolum, palid,deconsiss'en|äcrescutay eucrepitalitdiminuate
- in^aiia de infarcl parenctiiiiiul pulmonar necrozat. este fertn, de culoare ro;ie
. la sec(ioiiare se sciirge o CBDtitate märe de IjchJ fiLlQ^. -alb, aerat^
^ inchis (lietnorasic. i; (infarcte pulmonars multiple» ^>

t.
B' .

l
V-g V-9

^.:;
 CAPI1OLULVI
MOWOPATOLOGIASISTEMULUICARDIOVASCULAIt
Microtcopi?:,
* ingrosareapere(iloralveolari prindistensiaca ilarelor^Eanet^lveü^e siedem (Asist. Dr. Doiaa Biilcovui)

iptersti(ia] A. MOftFOPATOLOGIA SISTEMÜLUIARTERIAL

. tal^nylalvcolarseeviden(iazäunlicfaidslabeozinofil.fin^anylai(siracin l. ATEROSCl^ROZA

proume^ansudaO carejnl^^te^rlial^inotalc^on^^ * Aleroiderou .orticl

* Altrutdetiua cttninariauli

» nadi fibroaoji eu ctutru . itl'uuialoi (plodl libro-lipttlUi)

. Flact ßbnisttCAlcinult

. Ptadt libroMt tnimtwflil

* AleruscluoM cwtbrtU

I. ANCVRISME
* ADeyriani»(uuicltrotlc (alMlomin*!)
t Anevriam «ifililic (aortt »«ccadanll)
« Ultecti* dt acrtl (bemalom di»K*ht)

l. ATEKOSCl. EROZA

Ateroscleroza^ste o bpalä arteQalä (apar{ine arteriosclerozei), care i^j^^azä

arterele man de tii^ elastjcl(aorta, artere iliace) $i arterele de tip |fniucu|a](arterele
coronare,cerebrale,femurale)ji secaracterizeazäprin fonnareade läciaterosclerolicciii
jntimavasului eil alterareasecundaräa tunicii}iicdii"\ w^-fi
Leziimeafiinäamentalätuaterosclerozflcs(i\|ilaca fibro-lipidicä ÖJ)1^ l^t

Ateruspleroayia^licS^; c ^ "^^
jntscroscopje' ^, AI^I^
In aterpscleroza aorticä leziuiule s^ localizeazä dp electie in sefipienhil ahfiomjnal
ai aortei, la bifurea(ia_art<!rejoriliace,m jurul orificitorde emergen|ia colalerelar. In
fonnele severe sunt interesate y alte Segmente, aor^toracicä, mai ales in vecinätalea

gp.
orificiilor intereaitüe51malpu(inuortaascendentä. ^

VI-»

v-u
 Leziunileateroscleroticeauaspectde/(l^punctelipidice^jüjunJJn.ysceUÜ^
pläci|iDidice(f^-^laciateromBtöasc(@.pläcifibro-lipidice?i(0-^läciateroscßrosice
complicate_(Ca(ciJ1 wte^ulcerate_5i trorobozate). ID ateroscleroza vansatä
conflueBzBastR"!cäiiitregpereteleaonicpreziniSsceas-äleziune.Lsziunilea!erosc.i?rotice
cele mal &ecyente sunt:
StrinrMeliii irtife*
cleziunia(erosclerotice, (localizafe^anivelulintiiBeiarterini-;
^spectfdestriuriliniaresubjm^deculanregaJbenS,usorreliefale
. lungiine deaproximativ l cm si lätimedej^mm
*suntorieutateinaxutlongitudinalaivasului.
Tlncn Ol'ro-l'P'dicä ,
* leziuiieBc?racteiislicäiaterosclerozci
« leziuneproieininentft, deculoarealb-gälbuie,duiflInpalpnre
« fonnärotunda sauovalarä,eudiaroettude 1-2csn
* pe sec|iune(|)eretele^rtj corespunzStor ptäcii cste )ngro?nt, eu asrcc? nl^
sideftusübiiitimft$icgjitiujleculoareßalbcir?.
Pinca atero.iclerodcfl cnlcilicat»;
« comp1ica(iea pläciidealerosclerozäcais,survineinBiwföcieror? '.rausrtä
. calcificareapläciifibro-IipidicepoateaVeauncaiacterJiFiuc.intsresandcrotiul
ateromalos. ceeacemacroscopic conferB leaunilor aspectul_?[w"siste!>!R_cjyn
deou
Plfflä» nteroscieroticS ulcerali
. complica(ie careseproduceinstadiileavansatealcaleinscierore!
. placa ulceraia are aspectul depierdere desubstantS eu meigmjm&whwsw $)
(lepozitjpanulour galben la suprafat&
» ulcerare» plScii favorizeazä eliminarea detritusului lipidic ?i a;Urawea Iiii in
orculade(embolidecolesterol)${totodatSproducereatrombzeunnetfll®
VI-t
l tTlaBFisitEröscieroticS (rorrtüözHtS
R . nii esle o coinplica)ie ftecventä a aterosclerorei aortice, deuarecc curentul de
sänge are vitezä cresculä duca-nd ta indepärtarea re|elei de (ibrinä
plficile
« candsefonneazä,trombiisunlmidi,neregula(i
y':
1?L;:: . unewapartrombi parielali lanivelulbifurcatifii. aCTleLehsIßminaIe
I1. ::
^icröscbpie: -
s";' 'Pläcii fiüro-lipiilic^ nortica (cölDiä(jeSüttlöheä{:Uji
'>;.
» secpuiietransyersaläprin pereteleaortei(ihdmä,medie,adven(ice)
li'
. ^»egtele^iortei esteingro^atlanivelulpläcii
l':
. folaca]inlereseazä iiitima ?i aFecteazä secundar media care deM'ne din ce in ce mai
Subfire, fibrozalä
. placa fibrö-lipidicS este compusS din:
- un strat compact, acelular, din Hbre^de^olagen (albastrt-cul.
Simionescu)
i; in entml ateromato - acumulare de colesterol liber (cristale acicularc) y
wlesterol csterificat, lipide neutre (masä amorRi), celule spyinoase $i fibrinä
(ro?u-col. Siinionescu)
^j^uä^ flbroasä, cecon|ine unnumärvariabil devasccapilare deneororma|ie
pe mäsurtce placa se tärge^tesc (jroduce atroda 51 fibrnzamediei afectand
elasticitatea 51 rezistenfa peretelui
AferoscleröKa cöronnrinnil
M&croscopie
fibro-Iipidicä), lcziuiüle localizmdu-sc t'e. ramurile miocardice extramiocardice, la 6
cro deoriginea lor, artera descrndenlS antcriparfl ?! artera cireuinHexa
pc suprafafaextemävaseleauaspect sinuos;;; percle inegal ingrosal; pcsiprafafade
sec(iune, eleaulumcn redus;i descliis;unedrilumenul csteobstruat printromb;
VM
 :'l
. in miocardul subjiiceiil sc remarefi uiroTia mjocitelor 51 fibtozä intersupalä
. princaracterullorsienozant,leziunileateroscteroticecuroplicalegeiiereazäischemie s. dihuA
'=,"

cronicä,euapariliafibrozeiischemicea miocarduiui ta.

^.' ,1'jscafilirpasStr()iiibptat8( cot.Simionescu )

-> ^igi^oscopie a: ." sectiunea^nsversaläprintManeräcorcui^^iiUamioc^
. sec|iunetransversalä prinu'-oarteräcorouarä p. xtraniiocardicä: . ^ereleiqfarterei coronarejnegäsi |)ii"ir-o placäjibroasä, consliiuilfi dinj^l
. arteracoronaräprezintäpcdoivers^ i opusi_aiperetelu. douä lacia.erosclerot. ce. 'f fibros_acelulßr (albaslru)
placafibroasäcucen^lsismalääS* placafib[gasa_calci^calä |:: . te2 ^1^rterei coronare obluerat ("i"'r-u" tromb refient, fonnal din retea_de
. la niveliil pläcilor perelelecslein roasat f.' fibrinä(rosu) euleucociteji Iieiiiuiti
. pläciles^TocaTizea^inint^iä,deundeseexti.ids»compnmä^ä.cttredevine . trombulobliterantdeteraiinäischenu2.1£">äcuproducereanecrozeiischenucc
subßre., flhro^lä(atiofieprincompresiune);secundar>lunieanucorat; a miocardului(]^£!l
nstttfibrpasg'cu'cenlru ateroinatos(col. HE)(FigV1-1)esteconstituitädin:
. subendoieliu^ - acumulare iiileDSädenbredecolagen Atertxsclisroüicerebralä

. m^^atetomatoT acumutaredelipideiieutre(masäamorfä),cnstale_de Ateroscteroza cerebralä se producc la upraximaüv )5 ani dupä_debutul lcauoilor

cqksterol (spa)iiaciculare)sijy>nna^ aterosclerolice. Vaselecerebrale celemaifrecvcnt ufcclate suntvasskj»ligoiiuluiWjtlis.
* lalb^-ie^L('brosdens;ceco"t"le"""u"1ärvariabi1dcvasecaPilarede ^'aigcroacopi c,
n^fiforma|ie . la baztLfiiiee&l"!'"Mlcrelej»liiioi»ilyUyLWillisafectalc s.inl sMuioa^, cti
. pcmäsuräceplpcasejärgest, seproduceatrofiajijibrozajnedie. afectand l'
pereteinegalingroai,(latoritSprezen|cjpläci|<?rtlbr&ÜBidipe
elasticitalea 5i_';ezisle"!a. Eeretelui . pläcileauasiKctalt>-j?älbuicecontrasteazäeuse^]]£DtS!£. arl£aai£J>Sl"'"e
. vasele ftfectate la se£|jona[g transversalä pästrea^JiäjESiuLJsscll's (vasele
aormale la sectionarea transversalä se.CTlabe^ä)
..^. . pläcile ateroselerolice cerebrale nßcflniplicate aucaracler st£ijfi2änt> generand
ischemie cronicä cerebralä, eu atrofia_circumvo!u iilor §i l&rgi,rea_scizwilor
! ^il^jf- deinentä^ßciläsauaterosderoticä)
Complica iileaterosclerotice cereb lesunt:
. Iroinbozapläciigiinfarct_cerebralconsecutiv ,
Fig. Vi-1
. ruperee. ESiStslu.i lanivelulpläc»c"pro'Iucerea hemogg^cerebrale
t l>laea:fll)rQas^ calgifipgt^ estecoropusadin: . djlatareaan^imalälocalizatälanivcltilartereivertebro-baalare ^
. (esulconjunctivfibros
. ir centrul pläciisegäsesciJepozitehc.'matoxilinufiledesärur^t^alciii

VI-S
V(-4
 DisecfiadeaorlS (heinntoindisecant,proximal, tfp A)
2. ANEVRIS^S
(lematomül disecniit esie o disec(ie a inediei aortci priiilr-o undä a curentului
,. nefinitie
Anevtismiil esle o dilatere seginentarä eu caracter pennanept a peretelmjrascular.. ; . sanguin,lafliveluluneifisuri8 cndoteliuluiaoitei.
.

Anevrisriiül ateroscteroSic (abdomäBE. ;) .1 Macroscopie!

. secfiune longihidinalä prin cordul s(aflg y portiunea ascedenlä a aonei
Atievrismul aterosclerotic este o complicape a aterosclerozei c'»e sc iocaI'zeayAde f. -,'
elec|ie in .'iegmentu) abdqmjnal ai aortei y se manifesticlini^ca o tumorS pi risBtilS.
cvidentiazädeasupraineluluivftlwilfiraorticp nsiüStrsnsvcrsalaa endöteliului
arterial
Macrüseopie;'
* ~anevrisiniil esle o dilatatie fusifomiä (simetricä), volummu"s!(. er . i"-;°frii de . prin iicenslB Hsuril, üiidasgnguinasistolicfi n produs ctivarca mediei flortiei la
unircaiineitreimi externeeuo douStreimi intcrocy roimarcasecundaräa unui
15-20cm
f. - ?'. hematom voluminös in peretele Rortei
. ^()ere(ji cnvit8(ii anevrisinaleprezintäevidenteplfici Bterosclcroiiceulccr-.'e , :. : ?(..

» m interioiiil cavitätii anevrismale este prezent uii tromb voliiinmos. RiTatifical :^- Complicatii:
. ruperea adventicei aortei in po(1|hmea intrapcricnrdicS fhemopericard) sau
(tromb niixt), aderentla pereteleaoitei 'IV
f; !". exlrapericfirdicä (herootorax) ;'.
Com|»Iic8(ii:; vy
:'}- ' , Tea
ropC inümei aonei eu fonnarea uriiu at-2-Iea lumen
. ', l « niptiira peretelui anevrismal eu liemoperitoneu consecutiv ^.

"'?
* troembolii iii vaselc membrelor iufeiioare

'^:
Anevrignnul' si(ililic(aortnnscendnn!S?
m
Aneviisniiil sifilitic este o complicajie a sifilisului tertiär, cnie se |CT?':%RZR de
(.!ec(iein segmeiitul ascendentai aortei.
Macroscupi e;
* ?ec(iunea Idiigitudinalä prin corrf ptiiie m evideitfä. r<'retele^_ve5'lncy!?r>
sigitipidelc ?onice
" poifiincaascendenfäa aartei preriiitä'. (iilaiatte saccifcjjii8.3_£^etp!"'
< peretele niievrismuliii siniitic ,'-s?."it5 cicatnci_dc r^7RrF_albs;-!''rie, eu
r''nf?!c sscimdarä (ic (däci ateroscSero'. 'ce
« cavitateaarievrismaläcon(ine«n trptnb imic, mixt, adet'eiitla perete
C(»mplicn<ii: trpnibeiKboIii sistcmice

ftf; .
.

<^.
^ Vi-7
^'

iil.
 Pentni (teschiderea artcrei aorte, sec|ionarea incepe de la varfiil inimii, n»erge
B. MÖIÜFÖPATÖLOGIA
CORDULUI dupäo linie paralelä eu sepliil inlerventricular $i se päüTindeprin orificiiil arterei aorte.
;Saresedeschidede-aIiuigulaxiiliiiei longitudinal.
La vusele man y valvolelu sigmoide se cerceteazä lumenul si conjinutul. pärefii,
Sct|iua»rea patlinorttui * cardului
Canliopali-iüclieuiu , valviilälesignioidey arterelecoroiiare.
Uipt rteuaiuOM»rterüla :_ Pentru deschidereaarierei coronare se pätruncieeu sondain ostiuniul coronanan
Rtumatiamul cardiac
;j se deschid arterele pe sondä eu foarfecele pe tot traiectul acestora. Se ceiceteazA
E|iil«c»nllt« iufcttioaaa
epn|inulul. grosüneaperetelui 51aspectul endoteliiilui.
Miocanlile
Cantioptlil caugtuit»It
Secjionureatransvenaläa cordului
luturicitula carduc* Pentni eviden|ieiea leziuiulor din miocard (cardiopatie ischemicä,
cardioiuiopatiiprimäre,miocardileji insuficien|äcardiacäde cauzftnecunoscutä),se
SECpO NABEA PÖ3TMORTEM A COIWULUI recpmandäsccti'onareatransversaläa cordului. Se fac sectiuni seriafe, dinspre varful
Sec(ioiiarealomgitudinaUa cordului r-;^ corduluisprebazä,panäsuborificiileatrio- ventriculare,onzontale.de l cnigrosime,
Tehnicuclasicäde diset;|iea cordului este. sec|ionarealomgitudinalä,prin care !:; dupäuuplanparalelcubazaiüimji. . !
se deschid cordul ji vasels inari de la baza iuimii. Deschiderea vaselor man de la ba2a cordului se face iu mo<t similar ca+ltt
18;.'
l. Desubiderea cordului drept ?i »taug
^i' sec(ionarealongitudinaläa cordului. '
w^ TetuücaseaplicäcurentIndiagnosliculinfarchiluidemiocurdpenüuäprecicrea
Pentrudeschidereacorduluidreptsefaceo inciziepc margineadieaptäa inimii, ßi^
BBft."

inspa()ul(lintiecele2 venccave.careintcfGSfea&peietetealiiului51ventricoluluidrept corectäa localizärü}i extenderiiinf&rctuluidemiocard.

panäla variülinimii.
Penlru deschiderea cordului stang se face o incizie pc marginea stangä a tiumii, CARDIOPATIAISCIFEMICA

tu spa(iul dintre cele 2 veue pulmoaate drepte ji stangi, care intereseazä perelele alriului Bi;1
givenUicoluluistangpanätavarfülinimii. * Acutt;
1^'
Dupädeschidereacordului se exainineazävoluniul cavitä(ii,grosimeaparelelui <. . lufarel nilucanllc rtctal

(mäsuralä inmm), severificS integritalea peretelui interatrial ji iaterventricular. . lafartt ulacTdic tnnantunl cainpUut eu pcricudili

Valvulele atriu-venüiculare saut mäsuiate eu cenrimetrul, apoi se apreciazä ^. '. . Infarcl mlacardiclnnainur*IIn cun de ori»nlun caajiuctivt
integritateaatiatouiicä,suple|d^,sUprafa(a51marginile,aspectulcordajelor51pilierilor. r^ .
« Crouid:

2. Dwcbidereavaselor «uarida (a bazacordului

B'-' . Pibraui ücbtfjct * iul»c*nluliii

Pentru desciuderea arteiei pulmonare incizia pleacä de Ig marginea tireaptä a

ipimii, unneazäo linieperpendicularäpc seplul interventricular, apoi se continuädiipä
o linic paralelä eu septul interveutricular ji se pätnmde pria orificiul arterei pulmonare, Cardiopatia iächemici
care sedeschide de-a lungul axului ei longihidinal. Gardiopatia ischemjcä este denumirea genericä a leziunilor miocardice
delennuiatedetulburäria)ecireyla(icicoronarieneacutesaucronice.

Vt-»
vr-s
.\
 K

ff i'ftlicroscopie -<^-
Seclasificä dinpunclde vederecliiiic 51"palogenicin <1o"ISfprmr ..^(s'^: . arie de necrozft ischemicä: nbrele miocardice necrozate sunl iniens cozinofile, färä
^.:,'
« Cnrdiopatia ischemicä cronjcä - fibtoya ischemicä s-»incardului eu Ducleu ?i sfriatii, dar eu limile celulare pästrale
saußr3anginäpectors'S"ttbilS
;1&
?y-
f Cardiopntia isclieinicS acuiä Infarct miocardic la 24 - 72 de ore

.
anginäpectöratäj^rts'riä Mncroscopie
.
-.^
«infaret miocarxlic acul . ariade iiifarctmiocardicestepalidä,deconsjsten{ärcdusä
l

«inoarte subitä .. l" Microscopie (Fig. VI-2)

''m "yu\
. arie de necrozfi ischemicä inconjuratä de tn<1njna(ic de demwca|ie, caiacterizalä
.
^A:i::
INFAACT MlOCARDlC ACirT prin congestie activä in iniocardul normal ?i aflux de neutronie 51 niacrofage din
Dcdnilie vasele congestionate
Infarctul, miocaTdic acut este o arie de necroiä ischemicä cireumscrisS (>2, 5 cni) l

detenr^inntii de supriniareabnBcäa cireu)a(iei corniariene in (eriloric c'?res;~-'Hzäfor IhTarctmiocnrdic in curs deorgnnizareconjiinclivS - 3 -10 zile
/.. ^.
(iscliemie aciita). , f^acröscBpK 1 .

'. aria de infarct palidä, bine deliinitatä, priihlr-tin liy^reu hemoragic

'. i'iI;
Uniidcnres inhrctuliii de miocflrdic: Microscopie (Fig. V1-.1) ^-~ ~-
» diipS localizare: . arie restantä de iiecrozä m ews de degradare sub actiunea enzimelor lizozuinalc
. nnlero-latera!masiv(obstruc(ia(irterei coronarestangiti)ainte dehifu";--rs)
^
din neiitrnfile ?i rezorb)ie de cälre macrofage
* nntero-seplal(obstnictia artereicoronareslangi, ram (iescenderitenterior ) . (esut cnnjiinctiv vascular de neoforma(ie la perireria anei de infarct miücardic
. nntero-lateral (obslructiaarterei coronare stangi,rani ».!r'-iimP"s) pcntru organizarcatreptalBa anei necrozflte
. postero-scptal sau inferior (obstnicpa arterci coroiure drCpte. ram
1.^
descendent posterior) ' :'

. in rapaneu perelele niiocardicafectat:

* traiismiiral (deteiminat de obstnic(ie vssculaifl)
K- ..; *t''te- ws^
i. -.

» subendocardic (neobstTuctiv) ©'

SK ^ g^s'S.'".;*;'.^'
Infnrct mtocnrdic recent - dupB 12 -24 de ore
Mncroscupic
fig. VI-2 Fig. VI-3
. arin de infarcl iniocardic are aspect pcstri(, dniorita alternflrii de prii pnMde <i arii
u^or he'Toragice

. aria de infarct ireversibilä poate (i intens heniqragicä datonlB rcsiabilirii circulatiei

(reperftizie)euinRltrBri bemoragice

n-il

VI-1P
 IIII't:ltTENSIDNEA ARTER1ALÄ
Infarct miocardic cicatrizat - la 7-8 sfiptfimaai
I. Hipcrtrcfia cuiicciilricil a venlricolului »taug
Macroscopie 2. Ntfraaugiutdcroitbcuigut
. arie de (esjt fibrös cicatncial de culoare alb sidefie, eu margini neregulate -,i 3. Ucualom ccnfara!

perete venlncular retractai, mai subjire

Micruscopie

. aria de infarcl flste complet inlociiitä prüitr-un »esut conjujictiv inatiir

i' IIiptirteusiunea arteriali

Ilipertensiunea arterialä repreziiitä cre?lerea persislentä a presiunii sistoiice y

;:.. i' diasloloce pesievalorile nomiale. In hipertensiunea arterialä se prodiic modificäri ale
(predominajilfibröseufibrocile$ivasepufine)
', f cordului (cardiopalie hipeitensivä).rinichilor(nefroangioscleroza benignä), sistemylui
FIBItOZA ISCHGEMICÄA M10CABDULÜI ':s ".. : arteriat ?i encefalului.
ft-
Fibroza ischemicä a uüocardului esle substratul morfolo^tc ai ischemiei crouice Motlificärileprincipaleale orgaiielor|intä:
... ?>.!;"
r;. '';;
a miocardului, detenninatä de ateroscleroza coronafdor eu caracter stenuzaiit. »cordului - hipertrofia concentricä a ventricolului staiig
... "' s .
Macruscopie . rinichilor - nefi'oangiosclerozabenignä
. cord märit de volum :i^ . encefalului - tipmalom cerebral
1ms1
. miocardul prezinläbeazisubiirialb-sidefiiy focarecicatricittlecealtemeazäeutentoni
de miocard normal l. ...S

Micruacopiei (Van Gieson)(Fig. VI-4) REÜMATISMVLCARDIAC(FEBRA

REUMATISMALÄ) ,
. secfiunetransversaläprinperetelecardiac(pericard,miocard,endocard) * ACüT;
EniIoärdiU vtruco*»* (n»cro«cup)t)
» fibremiocaftiice(coloratein bnin)atrofiateinconjuratede{esyt conjunctiv
2. Miotiidita numalisu»lt
fibrös
3. Ptrkanlit* numatumaU (macroicuplt)
. fihrozd dihuAcareseparäfibre miocardice individuale * CIIONIC; »((lidc »Ic (ndotanlitti nunrlituiklc
4. SlenoM initnlt
. cicatoici fibroase carecorespund unorarii de infarct organizatc conjuiicüv
5. Buat« niilnU (tltrtiu* »( ngurgilart)
6. Rcguitiüire milralt

^'ff^..... "... Febra reumatumalä acutS

<. ^-^?-fe:;=s.^
^-^, ju^^-^ ^^SsS^S. DeHnilie
Febra reumatismalä. acutä esle o boalä inflamatorie acutä mediatä imuii, eu
.
^T'^:
----^-::#.'
^'-^-.- atingere multisislemicä, eu fot roare in exces de anticoqii anlishreplococici care

reac[ioneazä incrucisat eu diterite antigene ale tesutului conjuncriv de la ni\'elul

articülaliilor. cordului, creierului.

^yi-4
^)L\ ^ - ^»jLLWöÖy^./^-a^ .

^ ^^^ ^' ,,^ I ^-0/U .^

VI-I3

u»<UßA^W^ t|iVuu.c. . "il

 CnpJiia leiiniatismp. lä se poaie inanifesta sul) fonnä de peikkrclitiS. miocarditS
Pericnrdila reiiniatismnlS acn(ä
sauendocn. dilä51malrarpauicnrditäreiimatismalä(afectaieasiiriiillanäa celor3 roite
irf ».. Mscroscopie
a>ccoid;:!-.[i).
h;r;i?.'()rteilstadiuldeevolii(ie,carditareumatisnialäpoate0 aciitSsauc'OH'cä.
REUniATISMUI.CARDUCACVT
Siadiol acut curespunde innama|iei reumdtisi»ale din faza exudativB si
l %
^ ''.^
. pericaniitareumarismaläaculäscmanifestäcgpericnrditäsero-fihnnoasä
. niacroscopic, epicardul este ingro;at, datoriia depozitelor fenu;ii-galb<ii ale
exudadilui fibrinos

BEIFMATISMUL CARÜIAC CRONIC

prolirerBSifS. ..
l. EhdocSinlitn veruchnsS ^
Reumafisinulcaidiaccronicsparepnnorganizareconjunctiväa vegetajiilor
fibro-plachetarcde lanivelul valvidelor. ':
Macroicopie:
» este cea mai frecverlia formädemanifeslare a carditei reumatjsmale acirte Carditareuniatismalä cronicäsemanirestä prin valvulopati» cronice, mai
frecventsub fonnade stenozS,reg'.ngitaresauboalämilrslfi.
t locnlir^re: valvulftmitralä;sigmoidelenoitice;valviilclemitrale51"awsice;v".'--!e!e (':'', ;:

iiiitrale. sa'rtice si lricus[)idieiie

^^,
Slenozamitraia (oridciu mEitingustat)
* inAcroscopic, valviilele afeclale suht e<lem8tiate, eil prezen(a la iiiveiut Eins;' . de ;-. it';
mici (1-2 mm), sunt linmbi fit "i!!0- Stenu?amittali estecenroaifrecvenläsecheiavatviilaiäpostreumatismalä-
incliidere B v. ilvolelor de vegeta|ii care

Mocroscopic;
plachetari ascptici eu aspecl de vcruci, de culoare brtin Fenu?"- ?i a<k'-.n\' k
cnddcprdul valvular
» valvnlele mitrale, ingrogate, dure, cotlhtsurile fmionRte. eu marginile libere
aprojmale, ce (ielimiteazä un onficiu mic, rotiind (0, 5 cm) sau cii oridciu Slramt in
* inevoliilic vcgelntiile sun(remaniate conjunctiv, rezullaiid WRro$area?. dr!'«F^area
fonnä de faiilä (bot de pe?te)
valviilclor- eil anaritia sechelelot ^ :-'. ^.' ,

2. Miocnnlitn iciiniaiismalS acutfl W

. atriulstnngdilatatcohtineuntrömbunic,märe,parietal,aderentlapereteleatriat
,..;?.;" . atrofinveiitriciilui stangy aoitei
5Micresco|iife
. leziiinea caracterislicä a innamatiei reuniatismale acute es'e grat^tomul^AscliofT
careesieo leziiiiieinicronodulatäIoca!i7,t!am intcrsti|iul coH.jimcfiyn'?ni<»w^!iir Regurgitare(incompe(en<ä)mitraIS(oriflcil?mitral ISrgit,pennanentdeschis)
.

r y
Mncroscopie:
ravascularä '. ^~
. valiilele mitrale, ingro?ate, dure, retraclate, HVgiiidcomisuiile Itlwre, ceea ce delerminä o descliide
. iiiicioscopic,granuloniulAschofFestecompusdin; r.'
?i permanentä a orificiului mitral
* arie cenlrnlB de necrozä Rbrinoidä if .
* celute AschofT- celule miri, eu ciloplasma l-szors!?.. "
' .
s" ? ".. --Iel
i
SSäiaEhilralff(stenaza?i regnrgltnre)
* celule Atiicikov - celule fiisiforme, eu nuclc-. i eu asy.ci T.imip.t :'l'"-
Boala mitrala reprezinüi prezen|a concomilentä a stenozei $i regurgitBrii mitrale.
. :'.?cwfnge, limfocile, plasmocite 51 (ibrobiasts Mncroscopie;
<» in evoluliegrmuloainelesunt invadsfede nbroiilBSte.r" i'!?duf"'";!1'de '.--'.rici » oridciul niitral este ingustat priri ingro?area, sCurlarea valvelor inilrale $1 Hizionarea
miocaidice la nivelu) comisurilor
^ . orificiiil mitral este pemianent deschis prin ingrosarea 51 rctractarea valnilelor
'.% .'S
.

ät. niitrale
^^.
'. :, ^-'
Vt.K
v»-»5

. 'a . ;*..
 ?. g^docardita ialec(ioa»S »ufaacuti aorticä
Consecinfelestenozeimiuale: ; . vegelafii polipoide, cenu}ii - ro$ieticc }) friabile dispuse pc suprafa|a
. bipertrofia51dilatareaatriuliiislang venüicularä a valvulelor sigmoide
. stazaputrooiiaräcronicäs;cre?terea presiuniipulmonare ::51
. vegela|iimici grui>alepc endocardulparietaladiacent
. hipertrofia}idilaiareavenhicoluluidrept
. liipertrofie cxcentricäa ventriculului staiig(grosime de 30 nun) $j cavilatea
». frombozaparielaläatrialästangäeuproducerea detrombembolii sistemice . ventriciilului stang märilä

ENDOCAKÜITAINFECTIOASÄ K^Coniplicatii:
(. Endouudil*üifec(iaast«ubacult(Eudocardilavegc(auli) * insuficien|ä cardiucä acutä

. Eudourdit»infu:tiB»iit»ub»cult milnU « deta§äri ale vegeta|iilor detenninand complica(ii embolice sisiemice

. Endoctrdlt*iuftc(io»a<»ubatult aurtlcä manifestale prin infarcte in splinä, rinichi, creier

. CaupÜcfltii;bihnl«tuctralK iplcnict,nu»ls . glomemlonefrilä in focar prin depunerea de complexe imuiie in i)ere|ii

Sv
l. Endocardil»iufcctiaasi»cuti(Eadocinlit* utctrB- vegclautä) vaselor glomerulare
Sä
. Euduurdit»infwtiaMt»culi aortict ;;:.,2,. EDilocarditainfec|ioasäacutä(endocardita utcero - vegetantä)
. Eudaunlil» iBfc<tiBa»t »eu« milntU * se manifestä prin leaauni ulcero-vegetante 5! distTUc(ij ale endocardului
» Couiplic»|ü;»beutpiaeuitt,uuuru-iuiticanJucttculi valvular
Endocarditainfecfioasäreprezinläuifec|iaendocardiiluivalvujar51parietal. . leziunile se grefeazäpc endoeardul valvular nomial, fiind produse de agen|i
» morfolo£ic se caracterizeazä prin producerea de vegetafii (tTumbi fibrino- ittfectio§i eu virulren|ä märe (slafilococ auriu), eu originea in focare
leucocitarisepüci) infecjioaseacute,manifestein organism
. sedislingdouflfonuedeendocarditainfectioasä:acyläy subaculA . vegetapiie sunt conslituile din trombi fibrino-leucocitarj 51 colonii^
.
d'
l. Eudocardilaiafec(io»sisubacutä(endocarditavegetanti) microbiene virulente

. se nianifestä prin leziuni vegetAnte septice. dispi ise in

buchet pc endocardul 1,1B- . in valvulä apar leritorii de necrozä ce faciliteazä ruptura valvulei
valvulelor mitrale ji aörtice ')%! |;Microscopic;
. endocardita subacutäeste o cäroplica|iea leziunilor valvulare autenoare: ^iK[Ji8!dl(*C?<'<!tit» iufect'nasS ssjfti mitnilt
sechelereiunarisraalesaumalfpmia(iicaidiace .

1K';; . pe suprafa(a valvulei mitrale se gäsesc vegeta(ii voluminoase. cenu{ii -

* estc produs de ageuti infec|iosi eu vinilrentä redusä (strepcoc viridans. :-tö rojielico, fiiabile ji ulcera|ü eu perforarca valvulei
fiingi), euongüieain focare jnfec(ioase oculte 1&- . vegetajiisimtlarescproducpecordaje}i endocardulparietal
Microacopic: . perforarea $i rupturile unor cordaje determinä incooipelen|fl valvulaiä eu
Eud<Hiardita iufecjioatil subacuti niitralä '-Il aparijia insufioien(ei cardiace acute
l'^l
. . vegetatii mulüple. polipoide, cenujii - rosietice y friabile dispuse iabuctiet .1 . ICA
pesuprafajavalvulelor nutrale, cordajelory pilierilor
. anterior- regiugitaremitraläpostreumatiamalä
W ^. /
/

%: v»-n
Vl-16
'Sl
F.nilociirdilii inrec(ion»a ncntfiBortica
* pesuptafatavenlricularä a valvidsior sigmoidesegBscscvegctatii ydlomtnoase. /
frinbile,ro?it-cenu?ii,itlccra(ii$1perfor?"vrin'tes
* vegetnfiisimilareseprodiicy pcendocardiitparietal
. ICA . Fig. VI-5
Complica!ii: inendocardila infecjioasä acutfii,riiicipnle!e compl'ca"i su"':
» itisiincienfäcardiacäacutä- rophiridecordnjey pilieri,perforareaseptiiliii
inlerventricular
. eiiibolii septice sistemice manifestate prin seplicopipemii eu microabcesc
pioemiceinpulmon, riniclu,anevrismemicoticecerebrals
/
Miocarditn intersdjinlä (ip Fiedler
. mincarditä deeüologie necuiiosculä; (iiitd niai frecventä la copiiy lineri
» inftlliatinflanialorit)lers(i(ialconstituitdinneulrofile,limfocite, macrorage}j
celule gigantemultinucl?ate
. miocite eu leziuni degeneralive y necrozä in rocoj

CARUIOPATII CONGENITALE
MIOCARDFTE
I. Cu ?ant »Ixnga - dreapta (nccianogene)

I. Mioctrdita rmm»li»m«II acn« . Dcftct scpljil »itrial Iip ostiam swunduoi

l. Miocnnfl« inttnti|i«11l vinll . Vrfttt acptiil vCTWcnIiir
3. Mi'ionlir tnltnli(i«li Iip Fiedler 2. Cn y«n( (trcflptfl - stnnga^ctanogene) ^

. Trilngin Fallot
MtOCARDITE
. Tetnlngii» Fiillol
Uennilie
Miocardiletesunlafectiuniinf1?ma(oriialeroiocardului. 1^ l. CAIUOIOPA1(ICONGENITALECU$UNT STANGA- DREAPTA
SEF''; . - . . .
Claaificaren miucardilelor: l.&efectiiSptaI(Krjal tip oslilim secundüm
I. mcdialeimun(ex. miocarditareumatisinalä ) l»
?' , . este o comtinicare anonnalä intre cele 2 atrii, corespunzätoare ferestrei ovale prin
2. inrectioasii(ex. miocarditaintersti(ialaviialä) ; l?- .,
^ lipsade formnrea septulüi Kiembranos ;;.
3. etiologie neciinoscutä(ex. miocardita iipFiedler )
|^ . defectul atrial realizeazätrecercaunuicurenKdesängedinatriul stanginatriul drept
Miocnrdiln iiitnsliliaIBvirnlii (Fig. VI-5) ;'
r, "t . seproduceincärcareacircitln|ieipuhnonareCucre^lereapresiuniiintrapulmonare51
K : inversarea yimtului ,
* innnniatie iiitersli(ialä acutäeuexudat, limft-cite, m^^fngc, '-"dispo^ifie infocar
';.*" 4{fw. ^h. : . complica(fi;
'""; ^ ;.
. insiificienfa cardiacfl cronicä dreaptS
* tiombcmbolii paradoxalc- origineatrombului estc in sistemul venös,darse
^s? produc embolii sistemicc

V»-19
V1.it
 ^''
;,-.;

, ^SÜHCIENTACARDUCA
. endocardita infec|ioasfl prin fomiarea vegeia(iilor tnjurul defectului atrial
§.:» reprezintä incapacitatea corduiui de a trimite in circula(ie un (iebil cardiac
Dcfecl »?pt(! ven(ricul?r ^1, corespunzätor necesitätilor orgaiüsmului
. esteo comunicareanormaia intrecele2 ventricule,situalilanivelulponiunii
^1 § .. diipärapiditateainsialäriifenoraenelorpoaleaveauncaracteracutsaucronic
inembranoasea sephiluimterven&icular. imediatsubvplvulaaorticä ^ . dupäcavitateaanatomicäa cordului interesalfl se poate maiiifeslasub fonnäde
. defectul ventricular pennitetrecefeasangeluidinventriculul stanginvenuiculul diept insuficienfäcardiacästangä,insuficientäcardiacädreaptäsauglobalä
' . dup&incärcareacireula(ieipulmouareseproduceinversareasensuluicireulatieidela
.. s]
dreapta la stanga, eucianozätardivä ^ Inauncientäcardiacäcronicistangä
. complica(ii: . principaiele cauze sunt hiperiensiunea arterialä sislemicä 5! cardiopaiia
. iitsuficienfäcardiacä ischemicä
. grefareatndocarditeiinfecttoase . se caracterizeazfi prin modificäri la nivelul cavilä|ilor stangi ale cordiilui 51
"-.Il |s,'? stazäpulmonarä cronicäretrogradä
2 CARDIOPATO CPNGENITALECü$UNTD%EAPTA- STANOA l- Macroacopie;
l',; . insuficientäcardiacäcronicäslangä
Trilogia F»(lot . cordmäritdevolum, mal alespcseamacorduluistang
. este o malfoi ina|ie cardiacä cianogenä rarä « ventriculul stangeslehipertrofiat(pereteingro$at)
. secompuneJinunnätoareteelemenle; . cavitäfileventriculului?iairiuluidreptdilalateconfinsaiigerezidiuil
. defectseptal atrial ; . orificiulmitralestelärgit(regiirgita(iefimc|ionalä)
. stenozaarteretpulmonare ..; ' " complicajii: trombozaatrialäpoatesiirveniin(i-o cavitaiealrialämäriiain
r hipeiirofiaventricoluluidrept condi(ii destazäcronicä(atriul siangdilatat trombozäatrialä. Irombembülii^
. cianoza?parelascurtlimppustnalal51seaccentueazdprogresiv sistemice)

. insuficientacardiacädreaptäesteo complica(ieprecoce It. * pulmondestazäcronicä= stazävenoisäcronicäuicirculapapuiiiionafä

INSUFICIENTACARPIACÄCONGESIWÄ i;;InauficieD(äcardiacBdreaplflc.üiiicä
|!K principalele cauze suiit bronhopneumopatia obstrüctivä cronicä si fibrözc
I Insuflcienficardiacia?u»JI pulraonare de diferite cauze
. acutl - edem pulinonar acul S;:» se caracterueaza prin modificäri la nivetul cavitfi(ilor dreple ale cordului ji stazi
» c.ronici - pulinou d? Start ^ ; yenoasflsistemicäretrogradä
2. Insufidei|i cudiael diicapli ||.;M»icro)icopie;
. »mit - cord piilmonafacut
j!.' ihsuficien(äcardiBcäcronicädre?pia
* crouicl - cord pulmonarcionic . cordmäritdevoluro,maialcs pcseamacorduluidrepl
3. Iu«ußcitu(ic*rdi»di globali
K^---"

Vl-21
V1.2U
 . ventriculul drcptestcliipertrofiat(pereteingroyit)
. cavitältle venlriculului 51atriului drept diJE'BteGonfitt sängerezidual CAPnOLULVll
* oriFiciul tiicuspidian este lärgit (regiirgila'ie fr"c(iorT "F^ MORFOPATOLOGIA SISTElVlULUI RESPIRATOR
. stazä cronicä in circula(JB venoasä sislemicä se roanifestä pi i»:
(Asist- Dr. Doina Bütcovan)
* coiieestiejiasiväcronicäinviscereleabdominals(ficatdeslazä)
* edeme ale (esimirilor rooi (la membreie inferioare)
» acuii)u>äridetransudattnlracavitar(pleürel,pericardic,pcritwil)
t IMFKCm PUtMONARE
« rntnmonH bicltriint .cn«t
» cuinplicajie: Irombozfi venoasä . Fneumnnt» Icbarl

* aiiasarea- edeine de Iip cardiacla membrcle iiiferioaTe, ascjtä, Id'dropericard, a) Stadin! dt nngC!"Se: «h'nlill »trcatX
^"
liidrotorax, cdcin cerebral K"f
,
b) Sltdinldehi!p«tha(itro»i(: .h'tolltil Hbriaaiil»
¥'; c» Sttdinlil«htpnlk«tiettBn»It: .h'eolittltut0til*r»
d) Sladiutdt rBcoIntle;CTlltniiroitiniliitnlnt digtn»!(mlmntlt prin tip«lor*|it
3. jnsufirientä cnrdiacä globnlfl l }i pc crlt Imfatlcil
'l
. poalesurveni inevolu|ia stenozei mitraJe. 6 cardiopaliei ischeniice, a hiperte"si)'i!i '..';':1
.

aiteriale sislemice l fi.

. BronhBpncumonl«
l. Bronhopninmonlii: Tvcxit de cdniolidTt tnn»m«t<>rit flillribnitl h fouir
(irept intr-un lobi»a malmalti lodi, ttl mrl frccvtnt blliittnil »)biiMl
. sc . caracterizeazfi pi in modificäii la nivelul cordului stang y ^-.ä
ipi
u i,
I. Bronhop-tnmoiil«den'fpir»(ic
Mflcroscopie:
3. nninhnpnininonla »tafilococlc» (lnrcc((c iiiwotomffllii)
* mSrirea globalädevolum a cordului, prin dilatarea cc'<?rpatr- '.«v!tä(i
^:- . Comptlctitii
.
.
atriul diept iniilt marit eu stazä retrogradä
oridciile atrio-ventriculare dilatate (regurgila)ii fi)nci:-'-'. !e)
.

;t t rl ..
'

''t
n) Organixiim eindalulni intraiilvceliir tn tvoln|(t »prt (ibroril . tTnI(k*tle
':';-": piiTmonnrÄ
«IB
b) Nccmu)eudislructl«Itsuliirt»i .lliu df;ntlilrolBt .° Abtn
.

« t<itarim circulajiapulnionarä(pulmondestazä);i tnc!rcr!atia '.isi"miF'i .^

c) Atumuliirn dt exud« pnniltnt in uivttntu pttnr»U - tmpltm

:;::1
l 'i''"
d) Dlaeminart* baclcriiini tu. tniliicBnlStI tnrwtiou», mtningil», «rtriül
itcnndara

'l t Fntnmoni« »tipicl piinrril

! » Tncnmonia inleriti(I«lll eu pntnmfli?ili» urinit
fe » Abcnul jiHlnionar !'*
-m.
* Tnbtrtnlmti! pnlmnnaril ^;
. BtlONUOFNF.UMOFAim.l: OBSIKUCTIVECROnitX(BrOC)
SINDROMBEBISTRESÄRESPIRATORBELANOU-NASCIIT
FNIUMOCONIOZE
GAnCTRULBRONHOniLMONAn
^'^

vn-i

Vt-Il
 '.;<
. exudatul fibrinos trece dintr-o aJveolä in alte prin poni lui Cuhn. (alveoliii

INFECTII PLHLMON.UUE 1^, fibrinoasä)

tllSladiul dehepätaatie^enu5ie1[aiiu-5^7r7
PNEÜMONI1BACTERrENE
Macroscopie;
Sunt inflamatii acute e;<udarive c(i localizarea exudatului in alveolele pulmonare
. lobul pülmonarafcutateste condensaly eutenläcenu^ie
secundarinfectitlorbaclerienepe caleaerogenä.
PNEUMONU LOBAUA
. la secjionare seeliminä lichid tulbure (bogat in neutrofile)
Pneumonialobaräesie innamapaexudativälocalizaläin alveolele pulinonare de Microscopie;(Fig.VH-!)
. seobserväreteauacapilaräparieto-alveolaräintenscongestionaiä
obicei in leritonul unui lob pulmonar }i determinaü frecvent de pneumocuc. Mucroscopic,
. in alveole se gäsescnumeroase neutrofile y macrofage (alveolilä lciicociiarfl
lobul pulmonar afeclal esle mäht de votum.
in fomiaclasicäp_nfiuin{uiia-lqhaiä.eyoluiaz&Jfl^Eatritsladji__
Sladiul de con e lie^ziua 1-3'
Macroacopie;
^:^
. lobul pulmoiiar afeclal esierooderat consolidat. ro{ii - violaceu, iimed 51partial
crepitanl
» ^. -. l'l. '/
?>';"^ a
<»
.

F>'1.
. la secjionaie seeliminä lichid sero-sangiünolenl partial aeral
^. ».
MicfMcojiie:
<iY^a >-
. refeaiui capilarä parielo-alveolarä este intens congestionald
. alveolelecon(inexuiialserös;lichiij granuläromogen, inlenseozioiiofi)(bogal
Fig.VII-1
inproleine) eupujine neutrofile 51agenfiinfectiosi(alveolitä seroasä)
rb)> Sladiul de hepatjza|je rojte (nua 3-4^fi
Stadjulde rezoiytic^iBKflS^a^. M. a^tin^ UgiEid^3_säPl^}aIli^ /
Mflü-nacuiikL-
l !ncazurilenecoiapltcateexudatu)alvcolarestelichefiateuzimaticeueliminareprin
. lobul pulinonar consolidat, roju-brun, este compact, feroi la palpare, avand IX -

l'Wpeetoratie fi rezorb(ie prin limfarice. Alveolele pi-lmonarc räman idtacte eu aerarea

consisten|a ficatutui
j!([e|>latäpc mäsuräceexudatul alveolar este evacuat. ;
. suprafafa de secfiuie este umeJä ?i rugoasä 51 nu se eliminä exudat la
sectionare
BRONHOPNB ÜMONIA
Micfoscopie:_"
^JI^Bniighppoeumonu
. rejeauacapilaräpariäio-alveolaräesteintenscougestionati
.m |^ Esteinflamatiaexudattviprodusädeinfecpehacterianä,Socaii^täin bronjioie y
. si"eolele contin exudat fibrinos sub formä de retea, entrocilö, neutrofile }i Kl'f
^tlyeolete dinjur, avaiid topograßc lobuIaA SA uianifesti mäcroseopic prin inuU'pie toczre
aga.i'.i a'.fecyosi

'viii-t. VB-1
.

".il:

.
'?'!
 K-.
BI fc?
.

"ä^'t/

äB-
nodularede condensareputmonarfice afeütcazfil saumai inulti lob), frccvent bnzalgi Wt^?|_Bronhognenmnni«_!itaHlo<-ocica infec(lencwji>comiH UA
bilnleral. Infecfiaeustafilococ aiiriusurvuicsubföonSdeepidcmii inlraspjtaljccyti.
nincroscopie: li
;. '^
. focaremultiple, nodulare deconsolidare, cesedecelcarf prinpalp?"; . pujmon (de copil) cujpultiple. ^care de consolidare de aproximaliv l cm
» focareleiiodulareaulimiteneprecise?idünensiunideaprowmati"! cm diametni (centrate de bron?iole), cefnifii galbeiie evidente prin bansparenta
la comprimare se eliminä exi^at pi rolent
B^ pleurei r.:
.
diipi secfionarea pulmonului, g?-'.

* focareledecondensaresunlseparateprin(esutpulmonarnonnal,aerat . focarele_de_consolidai^s^necrozeez8 central (coagulazfl sfafilococica) eu

formare de abcese
* in evolufie focarelcbronho-pulmonarepot confluaeu fonnarcauneiZBKSde
condensarc intinsa (pneumonie pscudo-Iobarä sau bronhopneumonie in !<VWTe '. ',V-1 . abceselccorlicalesedeschidm pleurtdcterotinandpneumolora.i
cuiifluente) i^EoMru(äj:ii^-.
Microfcftjric, in FocBrul decondensnre pulmonarä sceviden(iazfc ;I
l (DCaroHica(inpuImonarB
.£
* ffSHtFal - o broi)?io1ä eu inflamariepurulentA a peretelui ;{ exiidat purut?rt in
linneri(bion?iolilä) ^;
.4 ^|!y' ihtraalveotar,
Camifica(ia pulnionarä esle orgnnizarea conjuiicljvä a
prin (esutconjunctivvasculardeneoformatie. ,
exudalului fibrinös

* \'perikwf - m alveolele din;jimil bron?iolei sc gSseste o inflamaji^CTtfi P-''Ma£ISS£DEISl-

! . ^. ;|

^l
.. exudntivä in diferite stadii de evplu(ie; peribronsiolar, leziuni de aiwoSilA Iqbiil^ulinonar.deYinecfimps,(eiii^jyrtmanepeniianenlncacrat
Ai.^ purylentä; iiiarara focnnilui purulent sunt iRamti de alyeoytä. fibrwjnsä; la i..^ MiuaacoiuK;-
.

&t"
(icriferiaFocaniluisimtleriunideatvcolilfiseroasfi. Iiuncnul alveolar es(e ocupnt tie |esut conjunctiv vascular de iieororma|ie.
. inlre focarele de broidiopneumonie existä parep"tiim pK b-nns" ?erat sau "r o
rK fibrohlaste, faiicicule de fibre de colagen ?i celujc inflamatorii reslantc
..,%
sAprtdistcrsiea spafiiloralveolare. l^'^Abceiuljpulmonnr
I. nronhopneumoniadeBapira(ieco licllidamnioticla noan8s"s' M Necroza ?i dislTiic(ia tisularf eu abcedarea blocului pneumonic complicä sladiul de
Survine Ift noul iiSscut eu respira(ie prematuräIn cursul travaliülui preliT.gi· y M
:'p1l
^Ji.alveolitäleucocitara.
l^t) Empiemul plenrnl
aspirarea de lichid amniotic (celule amninticn, celulc epidemTs^ desc"?"ute, vcmix
. caseosa-griisiinc, InnuBo .pSr). ^|f Empiemul pleural se prodiice prin deschiderea abccsolui codical eu cliininarca
&1.. ',

|Mncroscopi i!:j "' ^H^.y^mdatului purulent in cavifatea pleuraISL

?^Eäi"H> ®;r;?-
ta<i! OJDiseminareflbacterinnfi
»
|'u!i"""", iu"t. S??<^?ti!. <lccuIO?5L^l^^!a<^^l&rä"!'pt. ^>^/--~---. "-. .
.ä l',?* . . Diseminarea hacleriana exlTapulmonarä'' detemiinll endocarditä infcctioasä,
:^. meningitil, artritS, septicopioemii eu microahcesc in diferite orgme: crcier, rjnichj.
. caiialeicalveolare $1alYeoIelecontiii elemenle delichjdainiuotic s^b<';-'T"äde
^'
>,. eiessicnlc tiematoxitinoHle alungite 51nilate (aspectdefnwrs ve^e^s)
*. cjingestiB. capilareJp^i^.etcfcakKiJaire 51 exudat seros cuneutroHle^ntTaalYegIar

vn VB-S
 . biunhppneumonia
IpNBUMONiA AIWIcA PRIMAUAl ^;- . . . . '
$Jr; . bronjiectaaa
Pneumonia aüpicaprimaiä se^ra^imzä-ßnitiafläSätie^aIyls^^ ^'. - ., --_;"_;-
. septicopioemia
esictii-aksalari. iarlymei>yj_a[yeolar csteliber.
sinci|ial respirator, nijeolic). ;i:!' Abcesul puhnonar are dimensiunivariatc: de la ca(iva niiltmetrj la ccntimcln.
Este cayzatä de Mycoel^ma£neyi üoiuae?ivin>sun (gripal.
^.. Abcesul poatefi rocent sauveclii.
]l\|itcrfl?£OBis/aspeclul pulinonului esleq®caiB£!6nalUL- 'f

tMiEUäüUii^/ B:%) Abcgul^tgt

» inflamÜ&^u^^fi^oiuuiUEkelsJocaliuläXP^La^^ ^^Macroacopes
inflam^liaji. conessti. jsteieLcaüla^Eä^to^^^ detenninä o ingro^are E . cavitateeuexudatpurulentpai(ialevacuat.localizatiiiitr-oariedecondciisane
lobarä
marcaläajwetiioLalveolan eucrearcaupui blocl -lolo - capilardetermmaid s'-

»
iiisuficien|i respiratone
lumenul alveolar este liber
fe:;; Microscupic:pereteeuconhir,neiegualat,anfractuos(parenchimpulmonarsf&cclat)
y^'}. : . cavitate - zonä centoalä de altcrare a parenchimului pulmonar. infiltralä eu
* "ecrozcpareelarealee iteIiuIunwji^S'aiji inn^maliejcucglulemQnm^
exudatpurutenl (cavitale purulenlfl)
JajiivelyLpSlSlelyJ(bronsiolitflaculänecrotizantä)
CQinpli">(";bronhopneyinonjebacten&nä
ß;/: . perete- delimitat defibrin»;HTaftrialveolecolabateeuaspccidefanUliiiiarä
"!'l |?©^g!ll£Shi-
';s'
PNEUMONIAINTERSTIflAUCUPNEUMOCVSTISCAMINII g^;;Mg£^0|M^
Syrvitlfi in^üleäivitätLde sugari $iEfip-iUis&ofici. cu_s£italjzin_repetatc (SIDA), |>;-'< . caviiatecuexudatpuiuleatevacual

fiinddslmMwl&d£^w\mo^ü^m^{ewnen oportunist) "i: " * peroteinerosat, constiluitdin(esutconjuncrivfibros

JMacroscopic, aspectul pulmonului este. ftecaradensttc. "' MicrMCopic:

. cavitateeuexudalpuiulent cvacuat
Jtflicroscopie:
. inHainatieplasmncitu^ ^re{ualveoleloiLE'llsao^£^i'^aS^ . perete constituil din fibrina {i (esut conjunctiv vascular dt neofomta(ic
t a!veok!8^stml.. ocyEate de un-eäudat_SRUinos_1'Jg bule de säpun " ^_conpn^_ (membranäpiogeni)
Kl-
corpusculihematoxilinotili(chisturidetrofozoizi)dc_Pncumwystisc_Biinii_ ^'.
'. '..'
C(inipUc»(ii: . ' '- '
..s
. eliminarcprinbronhii- aspectradiologic degurildecuptor
ABCESIIL PULMONAR
B'
"4. '.
. fistule bronbo - puluionare
Ahcesül pulmonar reprezintä; ^.a i!l:l: . empiem
arie localizatä de necrozt supi ualä a parenchimului pulmonflr
Biblioteca U. M. F. lasi
. c
fe'l;-' . pwsuinotonpt
;t
. o complicajiea altorafec(iunipulmonaresausistemice: * {aopneumotorax

. pneuniünia lobar?
fe'.'
trombcmbolüsepticecerebral 0070592388
.

'lssK.'
i-ttt;' B ^i ;
.
;,..'3^;"
VU-7
Vll-t, -. (. (,<
-.. -. ^'
-/. -. -..._.
fts>
';r;i^?';
 ..W
!'l;'
W-

i.., . '.
;.;! S^TubereuIoza putmonar5 se manifestS sub 2 fönnc: tubCTcuIoäl pulmonarit piimaril »i
TVBERCULOZA FULMONARÄ 'J^^It. secundMft/
l. TubcrcnlTOl polroonari primarl ,
,

jg, --.- »-.. ' .

. .
a) Complcxul primär«nbenulo»
» riic»ml GhoB

. limfangiU IK
h)
<. limradtnltii tubcreulo*«!!

TithercittftfÄ primaril progmivS

W
%
pncMmffniin C«ICCTBA<
'

» -
cjavftmn prfannii .

. liibirtBlou miluri geDeralizttii

. y;
l. Titbcrcvfoi. B pnIinftnarK sccundttrfi (po»t priroarB aaa de rMcttviirc)
'. :. 9
s) I^cziiinl«picalinodalarennUatcraI&»nbilatmil - Inliltrat tubErciiIna»picai Fig. VH-2
'. ft.
b) Tnbtrcclorf puinionnril »tcundor* progretivä
'. > y*'
« Inl'trcntoni libro - cazcoasiuviüiri apicali
* tnbtrcnloui llbro - cueoati cavilaril iitansaU
g'|a1lTfll»e^^^p"i'""""?.Pnmarä
. brorhnbpeumcni« Inbercnloast (mal idc» in InbH Inftriori) eiul primärtuberculos- Rarikt
- tnhtrcnlnz» pulmonnrii roUiarS t £| M. : Tüberculozä pulnionarä primarä mv ca leaunc niTaclcristica complexul piinnr
.

li^ l ^ .... _. ^ . .
t) SimFiMipknial? .
l ^; hibercülos - Raiike, Care este coinpus din 3 elemente:
lt^ Macriwcopie;
TuJljercuIqzä ;'"SIi i'
^'i'iy
S/S
1. 1^)FocaruIGhon(nrect primär )
Tiiüerculozäpulmonaräesle o boaIäjnfecüoasä^E^ionaräcujtransmitö^ focanil ühon este o Ipaune nodujarft, cle culoare galbcn ceniyje,, cu_ccnlni!_
de(emtinalä. _()e Mvcobacte!iii]m". lubfin;y!osis_ ce-..delenain8. _in.. ^tesytun ii'iflainn{iü
cazeificat, inca(wylat, ciidigroetni deaproximativ de l centimetru
granul()matoqsä.5LOieac(iede-hiperscnsihiJiare_(leJigju(aiziBt.
gste localizat subpleural, _. ?n zona mediaüfi a pulmonuliii. In segmentele
iS l&fflMwiJ^Fig. VII-2)
inferioare ale lobului superior san paitea superioarä a lobului inferior
ilt i,
* granulomul tuberculos este Ica'unea etementarfl alcätuitä din 3 elemenSa cBlTil.n.'f,: '. !^ sepoate vindeca prin incapsularc, cicatrizan! ?i calcificare
.. 's
^. * celule gigante multinucleate. Iip Lajighans, cy_djspöz-'(!S$:C!i!T-'ilS
l (JWÜJinfangjtnlubereuloarf
-l. . celule epilelioide eu dispozitic in placard injunu^cei^seLgigs':"'
<1
r limfangifa tuberculoasä este reniIWulJisemiDarii. inlwttei ^ Ohon
-).*
.
coroana dettiufocjtesi^cificseiKäbiIiCTte 51nesMKP"''^ lagaiiglionii regipnali, tral^bron^iaj- , dmt^^djid_v^
* .ca?-??lyist":eslel?!!5!L1t?-llJl!?li?!!?!?..?.t'rawla"me!or.cu cwpi'KSf-iT'p'ir
ticcibza cazeoasä (prin citolizä imimfi) apare sub fonna tmei^a!u.. aci'1ari le
.
. limfadenitä tuberculoasä re^any_igflama^a^bcrcidoasä aj^ngl^^^^^
nrstnicliiratecareprezintälaperiferiselemcotealsgrauulomuluitubereulos limfatici regional! (hiltui)

. ;^"f> , 'ff ./ ^AW^, ^. /^ . -. . W -^W\ . df. k}j

;'i . '. ;'. '' "". 'V wfjoS:/. d-t- '^. ^.. h^iG^Q^.^
vn-f ü
vn-a
 . gaitglionii hilari suntmänjidevolym, feraii, pcsectiune albigälbui, ^retoy, cu
mici arii negredeantracoia ;j»^3B^^BM '"äi5teraIä&!"te$^s!
Acest coroEW^imar^ste yi ndecat.
1»JTubercutoripriuurflprogr^jvä
hi cazurile nefavorabile. leriujüle Cumplexului primär evoluiazä eu apanfia
tuberculozei pulmonare progresivs:
T-^ ^ . i
/, «J pncuapuiacazeoasi- CayeruaE£!Sara
. afectul pnmar se lärgeste «reptat. avand un aspect compact, cenu iy_gajben,_
consisieii(ä_scäzytä_ (necrozä cazeoasä). cu_distrugerea desenului alveotar -
leziuiiea mttcroscopicä fiinddcniunitA pneumonie cazeoasä
. prineliminareapecalcbronsicäacazeumyliu^Erodlyce-caycroaP"mara- -
tuhcEculüianulurjfienenIizatii
^[^^^''^mati^^äM^tWSi^
. agafc^Eiin_tliseininarea hemjatagciiä-a_unfii-c?nrilfl(i-mari-de baeili Koch-in.-
diferile organe; pulmadi, ficat, splinä, leprameninge
. se caraclerizeazä priji . pari(ia detuberculi milian^Isziuuijni". de 1-3 mm,
ccnu^ii-gälbui,fenni,disemina(ipetoatäsuprafafaörganului
. microscoEic. tuberculii^iiliari sunt constituitj dm^iMyloame^gjganto-
epitelioiäecoafluiggteji pujinän^tro^cazeoasä
O^äB^^Sä^sssä"*
In majoritalea cazurilor cstc consfi^(tt-j£^riySrÜJiflULjflSM. _E^mon"_jaLent.
gnniBl51mairaresierezultotuluneinoiinfectiteubaciltuberculos.
TuMreulozäpulmonaräsccuiidaräsccaractenzeuä^nn;
ri}* euilutiecronjcä, faräIcndinU laytndecarespontanä
). evolu|ie rapi di sprs cazeificare, "nnatä. l?e. fibrozä H9@resiYä
^)« leziuniledebuleazdlaapexyipulmonarji avanseazäsprebazä^.,
~f\ nudiseinineazäpccalejimfatica. dardisemtneaiA pccalebroi^iüä 51mairarpc
cale hematogenä
Tuberculozfl pulmonafä secuiularä sepoate manifesta sub mai multe fonne:
VU-IA
. corespunde unei leziuni nodulare eu diametru de 1-2 tm, localizutaja_niYeJul
aoexului pulmonar (radiologic supra sausub c|avicular); aic cenjryl^cazeifieat de
cyloaregalben-cenusie .<
* sub efectul terapiei antjtubcrculoase, are evolutie favorabila y se^'indccä.Pr">
organizareconjunclivä gicalcificare, rezultand o cicatrice fibru-calcificaUl; iiodul
dar.fibrös,impregnateusänu-idecalciu
. ^rä tratament leziunile apicale evoluiazfl dclemiinand_l!iberculfi;a_E"lnt"narA^
secundart. piogiesivi- :
Tubereulozä pulmonarfl progreäivä neüatalfl_Eoatc_aEM£-^-um)Sioare!eJoime
anatomo-clinice 51radiologic*:
. ^IngltratiSl-ü'bsraalflteE'SSl^
. infittratul tubereulos apical te o arie difuzäcontßactfl^ga!!>y»_cenyye ce
depisesle3 cmd' v""^
. JTsbwculQMflbro^M2^«iTuvihir^ap^U^
. elimiiuurea cazeumulunichcfiü^nflti^Ju^ansie. itetenninA apariualyi^^
fihifi_^cazeoasä^cayitari_aycay_
. cavcma reccnül: -'
.
wvititijnulüE!? dcluBJtatej de_materiaLamarL_ga|ben^de^onsjslentä
scäzuli.dclimilaleinafaride pu(infl fibrozä,cavemele pulmonare_£ot^
conjinebridevasculare. prin(upereacarorascproducehemopti. tie;
y TlbcrcMtoai ßbro- <yut<MUJI_c!lvit<rI IIV"BUU
. in cazuriienetrata pat-tpttffijn restul parciichimuluipulmonar. noduli^ani-.
mande IcayniuwificateäLcavttnc-.
. cavemele whi _ay:. pcrei"_nete"> incsniural&_dc_|esut_f!b«K. rcmlial dia
organuareaconjunwivä.
VU-lt
 -^
M 1.^ Emfreem pulmonär-~- ^

I'
-.31..
Emnzf;iiiul pulinonar eile dislensin 51 dislruc|ia eu carsctcr permanenl a cäilor
aerieiic situati; tlistal fa)äde broii?iola tenninaia.

l&^^^e^^JntecculM elpJ!I"^na^?es"^
.

S Macrosicopi e;^
s
. ;ri a- " » plSnian volumiiios, deslins, necolabat.cu_marg1n[l^jotynjile(panlobular). de
' Dronhobpcumonia(uberculoflsBjmaiatainlobiäinreriori)
coinplicalic acutä_ajyberculozel pülmonare secundB re_grogresive,
csre se. II1' cuIj?are_Eiilidfi^ prin transparen|a pleuiei sc eviden|iazä anlracozä rcdusä; la
li
»

c^mpT ^iyneJasä. godeu; dupä^ secponare suprafatn pulmonuliii^sleburetoa'iä.

produce~pniLM-irare? bron5icfi_a_cazeumulm^nfeclat eu bacilijn rnr-iul '. slt *^ uscatä.
evacuäriicavemelor ^
-^?,J- . plftman eu bule iiian, localizatesubpleural, la niveluljpexulyi (diametru -1-5
.

* subsüatulmorTqlog[cin bronhobpeunionia tutereuloasä estawd. UBlfio!!sJ--'"£

. tnacroscopic, tubejcuIiJLEoLicicticiimjJeaumcentrate^^ cireum^-se, cm), cujnargy"r"llmJtLe>_P511Id't:e"ll?iu{emfmm bulos);
Microscopie^Fie. VII-3);
KalbeiM;emi?ii. cuinarginifestonate,dedimensiunide0,5 - 1 c.m, .fePmtIHe :r::.
maialesin lobii inferioriy bßatera!
. . djstsnjiul»olarä^dßlimita!flde. (>ere(Lfoarte sub|in
..., ». ;:
. distensia pere(ilor alveolari ;i connuarea^alyeoletor adtacen[e cju [qr^^
* Tuberculow pulnionnrä miliarB i:s
spa{t^aenenejargi_
» cump1icjt[ie_acutä_a_JuberculOTe^pidmonar^^ CBreje_
* reducerea_patyluicapilar pftneto-alveolar eu crejterea rezistenlei in h\a
ir
. siibstral«! morfblogic intubercuIoTa "«!"'^?f'S -^tIiarScsienod;''"i mil^r .

Il ventricoliilui drepl,(CPC)

, S'i'
c)1t.^rolizB, BIeBESI<fi=-.1 '^h-
^
. leziiinilepulnioimre semanifestädelaafwiu! priinarc.re se .«fecoinplica .
'). ;!?.'

frecveiiteu ptcureziesero-fibriiioasä. l .'

. -!.; :-

. Pnnorg""^eaconjur. cliväaexujati^^
atatincavitaleageneraläcat?ia scizi-'<;->er!nbnre l?.1 \
\.
';^' ' !, ' '
:M: Fig. VIi-3
BRONHOPNEUMOFATOLEOBSTIlIICnVECROP'CB(W^
l. 'BroDjieclaz^'y^
Existä2 enliläti majorein BPOC:
l. emfaemul pulraoiiar .
1.. bron?iect!<Ma
$ "Broiisiectazia este dilatarea pemianenia a bron;iilor de orilin 4 51 bronsinIcl.T
dcterminatädedis(nic|iaelementelor muscülarey elaslice aleperetslui bron?ic asocialä111
.
i;f; ,'..
infectii necroliyante cronice.

^
'. j 1:- VH-I3
"s i"
vn-i!
.

^. f
^.t
 dilalare bro icft carcinlereseazätoatäcircurofehn(a, eu perete inpojat, diu,
alb-sidcfiufi lumencccontJneexudalmucibpumlent
peretele ectaziateste_fiuinatdu>. |esyt cfipjyfic^ufib][g_s^ de la care radiazfl beuzi,
In parenchuuul pulmonar dinjur
^MIcrtMcupic;
tapcrctclebrpiyieiectaziatesegäse^e^inflamatieacytä$1crQnjcäJimfocitaiä
eu fibrpzicaresubstituietiuucamusculo-elasticä
Silicoza pulmonaiä cste o pneuinoconiozä maiJrecvcntd. Afectiiuw pulmoiiarä
cronicä(fibrozantfl) produsäpnjnnhaIareapJilbenlfiLde-silicÜL _
2is Macroscofije:
m . hodylj fibrosi mujtiplii^de^jmensiuni vanabile (1-3 cm), culuarc aib-sidefie,
translucidi, discminaji in pulmon si eu tendintä la fuzioiiai-c
'K
. fihrozfl peribron$icä si perivasculart ;
. fondul negicios ai pulmonului e detenninat deantracozä
E3!:.
'. j».
.

¥ i>- .
L^uneacaracterisUcäeste^odul^siH^t^(colora|ieSimioncscu):
.

. e^»»NI^E""ikfllßoatefierezenl_ulymenu!bronsiolai51in pereteeu fonnarea

JeAbcesfc-- . pe seciuneahistologicäse ewdenjiazäjnoduli mull^plii^srenci/consiiiuij^din
fasciculede fibre de colagen eu dispozi(ie concentricä, intre_caire se pun in ,!',
m
SDTOKOM DE ttISTRESÄRESPmATORBE LA NOÜ-NÄSCUT eviden|äcri^khjreMn^ntejf^iüu|aJiwT^^^ -^ ..^..LW^y-'
. /"',
'1i?,.'.
(BOAU MEMBRANEU»R HIAUNE) y' '-^ fibrozäpulmonarädiiuzäperibronsic?!perivascuIar(inT y CPC)^4 ^'1^^'if
Aparelanounäscut}i repreantäcauzidedistresärespiratorieacutä. \^' . leziuni debronsitäcronicä; ^ Fr ^-V-/C
I^a^Kacopie; . descuamänaleepltelluluijbron;ic
. plämanirctractajj, deculoare ro$ie inchisy consisten(ä durä
. congtötie^j iiifilbal indamatqf in conon
i^^^^i;
. ingrusaremarcatäa peretclui^jnURergl^^j^djjg^mu^oase
. dvcole Cflljahalä. ueexpansjonate; canale alvcolare 51 alvcüle cäöysite_cu
' 711-'-
^iembrane_, omögene acidofil^ (membrane htaline), care sunt coiuitituite djn . .
'Tp:. CANCEBÜLBRONUOPULMONAR
fi^pflj, niycggoligalurid? Si-ceIyleaiYeolare necrozale
.& Iwuit uorfo-diaitt
. accste membane reali2cazä_un_b!S6_alyeo!o_;.. £@pilar^. cauzä de distresä
~^5'' . ) priauu-

^L^ä^^i^^ 'Al^
l. utniaouhaarlafiilniiv
I. uurinom n«luUr ptnfttit
M: b) . «.unitar

Suat boli profesionale detenninate de aspirarea iu cäile respiralorii de material :i- . ÜpNti hbtntaftt , ::

t. ourcia- e|>iiUn«»iit
.
wganic(dibune,siliciu,azbcifl). .l i
^^u^' ^ 'r£ LUt-'^y/lÄsfo^' lSi
^..'. »dt-uutliiun
3. fniuaNntiUftfjut
J^^. t^i^J( -Tk
. tudwatacdriciud

% '. t v

VU-1< VU-Iä

M
 2. ')idenocBrcinQrn ,
» i'.srcmum ncitrocittlociin
[^ . arc
ong^in eB!^M^Bte5 ":- eElleily-eIat'^SteA!fi. O.?tce. etiileljju^anüäl. Eb.
v rarciopm cm cdiilc rosri
aJ.X|ßl-ai
Se disting 2 lipi m majore de de carcinom bronhopulmonar:
a priinai - are originea in epiteliu mucoasi broi);ice (ordin J+U ) y cpiteliul ^: . B[??yy?Lfnal .""Itevarietä|<
...., s;
o tybulgr(tubic5ptii5i(teuepiteliuntipic.separHtiprin slromäredusä)
giandelur Riucoase cii infiltrarea secundarä a parencliimului pi iJ'nonBj'.
'i . BSgectjBiCinps
b. sec.tiiiiar snu nietastatic
^1^ . asRecl^a^Iar-tütesub|iripecaresedispuncelule(uinoiale
'9
a) Cnrcinoniul bioiiliopnlnaonarprimär . careiaombron iolo-alveolar(5%) - celulele lumorale se dispunpc pere|i
/'.^
;,... "}
i'- alvcolari
fllncroscopic, carchiomul bronliopulmonar primär semaniFestä sub2fonne; lfe;
I. carciliom centTal (hilar ) sau inriltrattv
.
-i |?;f37(:arcii)omnediferen(iat, 7
2. carcitioro perireric nodular * carcinom eu celule inici: ceIulB liinfocttiroTme; incltide carcinomul
':'s
l. jCarcinpin cen ai flularlsau inri ltrativ neuroendocriii

* are pngjnem epiteliul bron?ic de ordin I si U . carcinom eu celule mad; celule tuinorale mari, eu nuclei multiplii. monstruo$i,
» se dezvoltädin inuconsabron$ic&in lumen (poate obstrua lumeiiul), ittfijtreaza i l? . cujiucleolLevi^enti; dispozt|ie dezordonalS
-'
Iieretele broryic ;i se extinde in parenchiinul pulmonar prin vasele iiraratics l', t))^ Cancerpulmnnnrserundnrsnu nietastatic
panS la iiivelul pleurei t f Macrmcayw:
2.^'arcinomperifericnodular '? . noduli tiunorali miiltiplii, eu limite distincte. de d^inens^uni_vnnale, (fiseitiinate pc
. are ongujejn_^()itel^yl_bro^iei^ij^^ bron?ioln-alveolar) ?i es!" ambele arii pulinonare
IiX^liyAÜn.zoneJe. perjferice^ejnrimonulyi (nu arerelafie eu hiiul pulrno'iaT) |;, . uriginea: celiilele tuinorale pol proveni din orice tuinorä nialignä a celorlalle organe
* tumora nre asfiect de masä nodularä, solidä», de dimensiiini vaiii:üs!e, cujnargf ^
inßllrative; tocalizarea apicatä a (umoni^ste_cimoscy(ä_ca_J, r'npj? . Pfii.'c, ;.»^
Tpb[as (sdr. de compresiune bralünl8 p ?. 'ffniD liri siinpntic cervic'. !)

Microsco]}!«;, se^ljstiyg^^tipi ui histologice niniOTc:

f~^'(ysivinvm epi Sevmmd {W %)J)

n (ipcveiit la fiiinatori 51 bolnavi de bionsilB cronicä

*
Qngiiic;, !n e|iiteliul mucoasei broii^ice eu mela lazie qt idsmiosdS

. tumor^esle^nsljhiltä^in^lajfijejiel mSte|^)JlicL?i c''

vaüalc-gta(isd,ecberalinLi7a(e

Vll-17

VH-K
 :^.

fe CAPITÖLULVIII
lv MORFOPATOLOGIA TRACTULUI DIGESTIV
Asisl. (ir. IvonaVasile-Pandrea

^ ESOI'AGUL

. Malfurmalii > Aliuia uofagiaut eufutulä Inthtu-uaragianS

> Bivtrticulul uofagian

. Cai:; iuouiul csofagiau

> ATltEZlAESOFAGIANASIFISTÜLATRAUEO.ESOFACIANA
'i: Uefinitie.Esteo malfomia|iecongenitaläcaracterizatäprin absenfalumeniilui IIIH«
"I:
segment esofagian. Acest defect se iiiso(este frecv'ent deexjstenia iinei üoinunicäii (tislule)
.
* tntre trahee$i esofag.

l Macroscopie
^ .Pur[iunea afectatä este rediisä la un cordon fibrös necanalizal, care se inler|)iiiie
a; ' ,
iiitredouäSegmenteesofaßieiietenninateInfünddesac(FiguraVII1-1).Seßmenliilsuperiöf
i comunicäeufaringele, iarcel inferior secontinu? eustomacul.
's
.

. Acestedefectesuntsiluatelanivelul bifürcäriiIralrealcy suntinso|itet'recvenl,de

"3
fistule tfaheo-esofagiene sau eso-bronsice.
.
i-
, ^;
. Iiiftinc(iedeseginentulesofagiancarocomunicäeucfiileaeiiene,exisläniainiiille
Variantedealieziiesofagiene.In90%dincazurifistulase;ilabile?leintre(rahee$ifundiil<le
^ sacinferior(FiguraVUI-I).

-^l

t -' -2
.M
V3
\

m
Figur»Vm-I:Alreziaciiofagianä
1-fiuidul de sac superior, 2-fistula cso-tahaili

via-i
 ^y
A 9 CARCINOMULESOFAGIAN
CarcinomiilestetumoramalignSceainai frecventäa csofngiiltii?i reprezinlä 10%din
?> PIVERTICULÜLESOFAGIAN caiicerele gastroinlesinale.
li -"
üefinitie. Este o afectiune congenilalft sau dobSndilä caraclerizaia prin eclazia Tipiiri

peretelui csofagiai!. l. <;nrcinoiniilepidermold,carert'prezinlä75%dintdmorilemaligneesofagiene

Macroscopie l. Adenocnrcinomul .care\y are originea in exclusivilate in esofBgul de Iip Darcll
+ Diverticulul esofagianesteo fonnatiuriesacciforrtiäeudimensiuni decäiivacm. datorat esofagitei cronice de refliix.
Diyerticulii esofagieni adevära|i au peretele alcätuit din mucoasä. submucoasB, musculara Mflcroscppie
propria ?i seroasä, ceca ce ii.diferentiazfl ^ f"'?" diver'ic.. ", produ?. doar de ectazia^ . Carcinomul epidcrmoid esle sitimt in 50% din cazuri 111 treirrtea inferioarä a
inucoasei esufngiene. ~ .. ^^ esofagului, cea mai frecventä localizäre fiind la nivelut birurcarii Iraheei.
T>pnri . Adenocarcihoniul Cste localizal la extremilatea inferioarä a esorB giilui.
l. Divcrticulnl de pujsiune (Diverticnl Zenher). Este cei mai rrecventtip äe . Macroscopie existä hei lipuri de hiinon csofagiene maligne:
divcrticul' esofagiai). Se localueazä imediat in vecinäfatea csrtilaj. -'y cricoid, in 'I.1 Tipul yegetant (polipoid) este cel mai comiin }i se caTaclerizeazä prin
re^juiiea snnctenilui esofagian superior. Este denumit astfel pcntru cS ini'iial s-a proiecjia tiimorii conapidiforrae, eubazälargäde implantflre, euo suprara(äneregulalä,
coiisiderat cä este prödus sub presiunea bolului aliineutar. Asiäzi s" considerä cä de culoare alb-cenugie 51 frecvent voluininoasa, in liuiienul esofagian (Figura VUI-4).
factoroletiologicestcundefectcongenit"!aiT.iusculatrnicric"frr^gieiie(FiguraVin-. Acestdptutiioral aretendih(adea obstniaconductulesofagiaii.
2). t2. )Tipul ulcem( este in geoeral de diineiisi'uni niai mici decät cel vegetant {i
2. Diverticulul de(rnc(iune. Estelocalizalin portiunea niijloc. is a esofagului., repre^inlä o pierdere de substan(ä cratel'ifonnä, eu roargini anfrachioase, reliefate, durc,
I?i datoreazä denumirea faptului cä se praduce prin tractiunea VWÜWÄde jesutul^ de culoare alb-ceDU^ie alcätuile din (esut tumora]. Baza aceslei leziuni este neregiilatä,
fibrös mediastinal rezultat din vhideCTrea w.fi wflww^ cro"ice, c- .ubcrcr. loa pliiiä de un dctritus reziiltiit din necroza tumoral5 51 prezinlä uneori arii hcmoragice,
(FigiiraVfK-3). consecin|a erodärii vaselor esoFagiene de cätrc procesul tumoral. Acest tip aie frecvent
tendinfa de a sSngera,
i3. 'Tipiil indltradv (Figura Vin-5) este reprezenlat de cre^terea tumoralä 'm
grosimeaperetelifi esofagiancare devineingrosftt, dw. de ciiloBrealbicioasa,relractat.
v 1
Aceste (umori sunt frecvent cireumferen(iale ?i aii tendin(a de a mic;ora lumenul
.[ ^ . esofagiandeteiminindconstric(iaacestuia.
Formele macroscopice pol fi intricatc dind astTel na?tere la hmiori nlcerx»-vege(nn(e
. a. 2
sau ulcero-inHItrative.

l"/' 2 s;-
3

FigunVIU-3;Diver'. iciiide(ractiiine
FiguraVIU-I:üiverticuldepubiune I-bronsie;2-TBCinganglion'imetliaslinali;
3-|esutfibröscnreexem'lätiac!!"!"'"csofngului
!.n.
3. Uivcrtlculul epifrenic. Este situal imediat deasupra diafragmului Se
(tatoreazS existente! unor perturbäri de tip molor sie esofagului (athalazie, spasm Figur« VIU-5; Cnrcinom tsofagian
FiguraVIII-4:Carcinomesofngian
esofagiandifiiz);i refluxului gastroesofagian. I.himore-vegctantä, polipoidäcareobstnicarihunCTul I-himorainlillntivf, conltticnvi, circumfi:rm|ialä

vni-3

VUI-!
 si
l
.

acestur leziuni. mucoasa ateclatä prezinlä un Infiltrat inflamatof eu pulimorfoB udean;

Microscopie "::i
1^ Deutrofilc(FiguraVHI-7).
Exislädouälipun hislologice de carcinom esofaßian: If- '. . Ulcenil»cutprezintäaceleagtleziuni.darnecrozaji infillralul innamalorsuiitmai
I. Carciaouiul epidermoid alcätuil din plaje intinse de celule tumoralc l. severeji extinselasubBiucoasagastricä (FiguraVI1I-8).
asemänätoarecelulelorspinoasealeepidennului.AcestIipprezinlämuiinuttegradede I." .. .
diferenfiereinfünc(iedeprezen(atonofibrilelory a con|inutului decheratinä. l.. .
» » ,.
2. Adeaocarciuomul alcätuit din strucluri glandulare care infiltreazä peretele W
esofagului prezintä la rändul sau vaiiale grade de diferen|iere caracienzate pnn
ttbiindenja structurilor tubulare ji prodiicjia de mucus.

-^v. :-^
.. ". l". -'- -Lc^-^Sa^-s-^'-^i
STOMACUL 4
. Gtttrit» »cutt heninragicäerazivi|1ulcerul acut(deatrtai)
FiguraVHI-7:Gasttiiaaculä
I-eroziuiica inucoasu iiuotilä de liemorBgü; 2-mSlCtaif
. ülurul pcptic crunic '. FiguraVm-6:Gastritaacutä eu neulrofile; 3-celuleparicliilii,4-tdnii iniasu(ial
» Tuinori beuignt > Ifolipii gulricj
. Tumorimttignt > CarciBomulgaxric

. CASTWTA ACIITA UEMORAGICA EROZWA SI liLCERUL ACDT (DE

ST11ESS)
DeHnitie. Oastrila aculä hemoragicä erozivä reprezintä o picrdere superficialä da .
substanjä (eroziuiie) lacalizatä la mucoasa gastricä. care se uisotejte de hemoragii. Dacä ;%.';;~S='. -i?--l:";- -

pierderea desiibstaiijädepäse?temusculara inucoasei, leziuneapoarläiiumele de ulcer acut Figura^11-8:Uicerul desireas

sau ulcer de stress. W
1-piercdcredesubstan|icaredepi}e}ieniucoaaa
2-infillialinfianulorinsubuiucoasi
Macroacopiä
. GastritaLemoragieäerozivätipicSsecaracterizeazäprinprezentadehemoragii.
petejiflledisemingtepeaiiitargi.ceafectearftoateregiunilestomacului.IAnivelul acbstor :'Jisi '"^!äRÜ&PEEITCCRONIG
herooragi»,prindigestiamucoaseigustriceseprodiiceroziiuümilimetricesituateinspecialla ,
]}eflnjtie. jUlceml pepdccronicesleo pierderede^ubstan(6 eucaracter^netTaDl. fiü.
nivelul crestelorfealizatcdefaldurilemucoasei(FiguiaVm-6).Infonnelemaipiitinsevere, .

'.^ ;apareinsegmenteletracniluigas^mtestinal'expuse ac{iuniiagresivea suciiluigastficacido-

pierderile de substan|ä pit lipsi. mucoasa prezenlind doar un edem marcal §i Iiemoragii :^1 ' peptic.
focale. LocalKare. 98%dinulcerele pepticccronice suntlocalizatein stoinacsa»porliime..
. Ulcerul acut este o leziiuie mal severä, caracterizatä printr-o pierdere de substan[ä proximaläa duodenului.AllelocalizSriposibile:intestinulsub|ircinsiiiAomulZollingär-
care se extinde la sulj mucoasä. Uleera(ia poate fi unicä äau multiplä, acopcritä de dstritus
Elliäüii,
esofaguldetipBan-ett,diverticululMeckel5;margineauneigastroenterostomii.
's ". ' !
hemoragic,nuare predilecjiepenUuo anumiiäregiunea storoacului $i are dimensiiyiide ^lacroacojije ;.
s aproximaliv l cm. In cazuri grave, necroza se poate eriiude la straturile profunde ale. l^ffl . Ulcerul gastrices(efrecvent unic$ilocaHzaMn 95%dincazuripejnicacaAliräi»
'^
?^tomacului conducind la perforatii sau la hemoragii severe. ; portiypeaprepiloncä.Inti-unnumär^je_cazunjlezmnile sunlsit»aieinca"alu^pil°w, l. cal^t i»
Microacopie 'porjii meajuxtacardiatä sau mareaciuSuriTngura
UIcen»! duodenal VTO-9). estc

W
. Gaatrila hemoragicä ?rozivä este definilä priit necroza superficialä a miicoase),
.M
gastrice care se insojeste de congeslie, edcm §( hemoragie in corioniil mucoasei. Asociat
"M vm-i
Vdl-4
:. :II.
 p<»r(iunsa proxjmalä a tiuodenuluj, pc fa(a antcrioarä sauffosteiidinn » rtnei peTipilorice;Elf^K Coniplknlii
estciiieeiieraluiiic,darpolexista5;ufceredübledisptise(ajä!" fn|fl.:
. Ulcerul »icinofngicesteceamai fiftcventScomplica||p. a ulcmilui (icplic cronic,
^Kla^^ogR ulcerul peptic croiiic este o gierdere_ds. sutislanjä de (bimä ovalarä eil ^^'- responsabilä de 25% din decesele cauznle de aceastä boalä Sc produce In fazaacltv^ a
dtmensiummediide 2-4cm, carepenetrcaza'Iüiiicaniuscularä gaslncäsauduodenaIä(Figura:f ^ ?(ilcerului, datoritäerodärii peretelui uneiartere eucndarteritä nbroasä. deci incapabiläsäse
VIII-IO).^aiginil^ tiFcenilitt, alcähiitedinmücOTsäno^tala, suntreguIate, ~ujoTfeiierate,iat| ^i cpntractepentrua opri astfelhemoragia(FiguraVII1.12).Frecvent, pcpieselederezecfe
pliwileiiiucfl.a-iejadtacentcCOT^^jadiarhijunil pierderiidesubs(an(8.^a^eziuniTesie^%:
';.Ä!1^ cliirurgicalä. laba7^uruiulccrpepticcronicSfepoatepm.e Sncviden|äunvastronibozat sau
sängecoagulat, ceeacecertiHcäo henioragi^n antccedcnte. CIinic o hemoragie minorase
1 poatemaniEeslapriiitr-o anemieferiprivä?i^prezenta nenilui in facalc^iaro hemoragie
"^& masiväsemanifeslä Heprintr-o liemBlcmezä eusängedigeral (vBrsälurä tn"M|decaFea").
2^ ~-1. "^^ sauprintr-o melenä.
.W
°z;;:-'-. -- ~*~
4>UIcerul pcrfornt fcomplicÄ 5% dir CRnirile de ulcer peptic cron. c. fiind mai
'r-- -J^^^^~^-. ^%,
-^£E3'"3 -W: frecvent in uJcereIe situnle pc fat". anterioarä a duodenului. Exislädouätipuri de ulcer
..iVäf";
. ^ %' tt:l)celei.,CRICpcrfora(iadetemiinäcomunicarealiberäinhecavitateagastncä?.wa
Ffgnrn VIU-9: I^cnlizarea ulcerului
peplic cronic
FigiiraVIII-KO:Mncioscos'«-;:Scer"tui
peptic cruiiic
.
^l"; t si2)cele incareoriHciuIdeperforareestencoperildeorganeadiaccnte»^de
l-ciinlia; 2-mica ciiituri, poiliunea prepilbricä; 3- I-marginea ülccnilui, iijor proemin'-'iä; 2-peretele (n pcrit oneu^lcer |>enetrant). Fnma c. tegorie. din care fac p^e
ulc"el^situat^Pe^
ioart a'stcmBCulu.
la acümulare d.
d»ofl?n
dcplc. datoriliperistaltismiiltii: 3-ba7Bpierdeiiide
mbstBnjäcsle prn'ülriB, t;;rn"'; 'Ifc St e.
duodenului. conduc la pe. itonilfi gener»Ii»>a 5.
sau

^ ^ aerincavitateaperitonealä(pneumoperitoneu). Macroscopic.lanivelul seroa.ci gastrces.

-il. ;a'pune'in^viden|6 orificiuldeperfbrarecuclimensiuni decä"VBmmPrin"lre_hemlari

:gl ^
.

Microaco^He
^ Microscopic, ulcerele peptice cronice sunt identice, indilereni di 'oca'izRre;i. -aä musculani stoniacului (Figura .VMM3). Ulcerele eu pozi|ie posterioarä pol penefr^
nspectul for clepinzind tle gredul deactivitate y gradu! de peneirare a; ;!creteii!t gash;';. Ele s ^ pan^^Hcat,mareleepiplon^ chiarintraOulbi"^^intndl^l^a^;n
repfczintSpierdeiidesubstan(äcareintereseazämucoasn,musculaiainucpnsei.submr.-oasa; ^"dmurmä'^roscopic. bazaulcerului va fi aIcStuiU in .ccstcnzdinorgenele
"tjiucujaia,ajiioginduiieoripäiiSlaseröasä; "-=;^----_.. _.-_,,-_^ .i amintite.

®]3 -1
. In fa^adeactintafe. ulcerul estealcätuit dinpafaustraturi^o zonäsiipeiHciaIä |
^cBluilädiiiti-uuexi^ajljnmn^leycoate^S^b zonädenecrozä HbrinokiS, intciiseozinofilä. .| .% y-w?
.

<ßw- -2
^JJTmistratatcätuittli"(^*J^^J^. mfiIlrateuiimlocilc;i plasmccite ?Qun slrai .| &
W».
M
^r^.
.

profund alcättiittlin^esut fibrösinaturbogalinfibredecolagen incare\wi S evidfflSiat» vase '*".....'

desängetrombozate saueuperetele mgTo?a( (ciidaiteTitöiie-spcciiicB) (F'gwaVSI! ! i).
.
UIcenil (reptic cronic gastric seinso|R5leJTeCT'en< . '. -. ^r.mm :{' ps^^ cmj- \:\
atroficB. -~=^.-=s- - --~s-(. ^ .
1-12:IHcerCT-upticatcuhemoragie FlgnraVIII-13:lllcerperforal
Y^Mas'^tKutde grmulat";3-mu?chi;4-|Wtfibrd»;
5-vas erodat

^Ulcen. 1 .teno«nlestco coniplic. feprodusSprinre^ct.l""'t"uiRbro"mlttet

, " ..»^."l^*^*"^"1 '"^s1,^^.
^Z^^'r^^ '^ s'enT:pi!o^"-co'S. ';JI^to^i
6 -- s ^^^^^^D^^^^^^^
te; ^^^pe^cacurb^s. omBcu«vaave,fon.^ne.cleps.d.e »rcon^in»^
Figur»VIII.II:Microscopia ulcerulni pcpficgB.itric cliniccsuntsimilareeucelealestenoaipiloricc(Figu.iiVIlt-15).
l-nniwau;2-necronifibrinoidi;3-mii}chi;
.
».(esutifegnuiulalie; 5-senxli«; 6-(enit fibiosmilur
vni^ V1II.7
 .
:'%
Microscopie
.s » Polipul liipeqi lazic este alcäluit diu slructuri glandulare alungite, farnificale ji

'i frecventdilatatechislic,tapetatedeunepiteliu foveolarnomiat.

^
.
iNj
2. Polipul adenomalos
^
Reprezintä o proliferare neoplazicä adeväraläeu un potential cresciil de(naligniaire.
Macroscopie
r^^\ . Polipul adenoinatos se silueazä cel mai frecvent iu aiilnui». Diniensiuiiile säte
variazäde la I la 4 cm, fiindin generalniaiman de2 cm. Majoritateapolipilor attenomatöji
sunt sesili, iar suprafa|a lor poale fi neledä sau viloasä.
Figura Vnil-14; Stenozi piloricä FiguraVDI'15;Steuozfimedio-gastricä ; Mjcroacopie
. ülcerul mallgnizat. Este o cümplicatie rarfi eu mcidentä de 1% din totalitate^ 's ; , s . Polipii adenomatoji gasü-icipot fi de Iip tiibular, lubulo-vilos saii vilos, asemenea
ulcerelor peptice gastrice si inexistentä in uicerul duodenal. Macroscopic, este imposibil d? poripilor iutestinali (Vezi Intestinul). PredoniinA tipul vilos, alcfltuit din proliferarea uniii
diferen|iatun ulcermalignizatde un carcinou gastric itlcerat. Transfonnareamalignäeste epiteliu de tip intestinal sau güsüic superficial, care prezintä frecveiit aiii de displazie
invariabilinitialäuimucoasagasuicäsituatälamargineaulcenduipepticcronic.
-4SI;
'I=%?a
. (pluristratificare,pierdereasecre(ieimucoase,hipercromazie,atipji celulare, niitozeficcv<?nte
etc). . . .

. TUMOR! BENIGNE > POLIPII GASTKICI Bise de maligniaarc.

Defiuijie. PQlipul este o entitate inacroscopicä ce defmeste orice foima(iune care Se situeazäinjur de 50-75% }i este crescut pentiu polipii mai inari de 2 cm, eu o
proeminätn lumenul stomacal. ; structurfiviloasäy tubulo-viluusä.

ft TUMOMMÄLIGNE>CARCINOMULGASTWC
Clasificare.EsteprezcntatäSntakelul VIII-I. . ;si<
.
' 95% din caacerele gastric.e sunt reprezentatc de tuipori epifeliale maligue
^
Tabelul VÜI-I;Clasiflcarea pulipilor gastrici
;t . (adenocarciiiovne), restul de 5% fiind limfoame, leionüosarcoatnc ji tuniori careiaoide.
's ; AdenocareinomulgastricsesihieazäpcIpculdotcafrecventäingnlpul tumorilormaligneale
Polipul hipeiplazic, ^
...jljjli tractului digesüv.
Polipiuon-neopluzici MamaHoame(PolipozaPeufz-Jeghers)
Polipul inflaniator ::ii Macroscopict
^»"-TM.iir .:-I';T|""'

Polipul limfaid
.

'1 . Adenocareinomul gastric se situeazäin 50% din cazuri tu stoinaciil flistat pc inica
Polipi neoplazici Polipi il adenomatos . , eurburä a antnunului jji In regiunea prepiloricä. In 25% din eanin in corpul gastric, iar reslul
Polipozele adenomatoase sporadice saii faroiliale. cazurilorsunl repartizale in aiftdegal In fundus, regiuneacardialäsau tlifüz in tot pcretete
, gastnc. ' |
:-I . Macroscopic,exislA;patiutipuri de tumori gastricemaligiie;.
I. Pollpulhlperplazic l) Carcinomulvegetantrepreziatäo Ircimeüintotalilatea cancerelorgastiice y
Rcprezintfl 80% din polipti ga?trici gastrici datorindu-se inflama|iei cronice }!
:'a se localizeazä eu predite<;(ie tn fimdusul gastric. Este reprezehiat de o masä itolidä,
hipuplazieiregenerative.Poten|ialuldemalignizafealacestorpolipiesteneglijabtl. voluroinoasä (frecvent peste 10 cm), eu o bazä largä de implaiitare, carp procniini in
Macratcopie
lumcnul gastric. Tiunora eslc fiiabilä,are culoarea alb-cenu^ie }i prezinlä fi-ecveiil o
suprafafäulceratäeuariidenecrorf51hemoragie(FiguraV]II-16).
. Polipulliipeiplazicpuatcß unicsaumultiplu.sesilsaupediculatji aredimensiuni
mcdiidepänäla uiicm.
VIK-9
vw-*
 2) Cnrcinoinnl ulceral constiluie In rändul sfiuo liciur; din tuiiionte maligne
ale sloiiiacnlui, (iind mai frecvent siluat pc miGa curburfl gnstncft. Este o pierdere de
sul»stan)8 de dimensiuni man (1-10 cm in diametiu), cialeriformä care trebuie
difereTi(iaia de uii ulccr pcptic cronic bcnign. Astfcl. liinrginile carcinomuSui sunl
rcliefale,anfractuaase,atcätuitedin(esuttumoral deculoarealbicioasä,spredeosebire
de inarginilercgiilate formatedin mucoasänormaläale ulcerului peptic cror .=. Baza
leziiiiiiimaligneesteaiifractuoasä,euariideiiecrozäy lieinorngiecaresuntabseilte m
':a
.'^
ulceiul benig'n. In s(ar?it, mucoasa normalä adiacentä unui cancer 151 pierde pliuriie ..'ii
radiare cönvergente cälre leziune, caraclerislice ulceniliii benign, acestca fi"id '':8'.i^i
ingrosnie, neregulate 51oprindu-se la distan(fl (Figura VIII-S7).
"ft^-
.
4) Cnrcinomul mucoid esie locslizat frccveiit la nivelul piloniluj y sc caraclerizeazS
prin infiltrareaperetelui gaslriceuplajelargidcniucuscareil vordaaslfel «naspectalbicjos,
gelatinös ;i translucid (Figurfi VIII-20). Acest Iip de carcinom poate conduce la o perjlonilä
"gelntinoasit"ca umiarea perlbräriiperctelui gastric.
^iMii;r<»stötiie ' ;
Cea mni recentäclasificare a carcinoainelor gaslricc imparte Dceste leziuni in douä
tipuri: ^..
i l) GSrcinomuI de Iip iiltesllnnl. Este alcSIuit din structuri glandulare eu forme {i
dimensiuni variate care inriltreazä pcretele gaslric in rofunzime (Figuia VIII-21). Accsle
^
fonnafiuni (ubulare au o dispozitie anormala realizind frecvent aspectiil de Elande-^sisle iii
spate" sau "glardä !n glandä", suntpluristraliri cate, iar celulele piezinlä atipiile caracteristice
'M (umoniOTniafi^? (Veä "Cap. Tuniori). Tümora prezinia grade variate de difcrert|ierein
runc(ie%ä5uctura de tjp tubularsau solid, deproduc "ade mucus }i de gradul de anaplazie
-:--; - . -- - .?"--an~-K;>
ai celulelor ce o constiluie. Acest tip microscopic corespuade tumorilor gastrice
a vegeta.nt, uß^tsaii "!EfiSä^^&!t ^ se dezvoKa fiecvenl pc leziiini de melaplaae

r%. .

l^
ä infestinaJS, caracteristice gastritei cronice atrofice, vizibile in portiunea adiacentä lumorii
maligne.
.3
'1

l
Xrignrs VIII-16; Carcinom vegetant Ff. VlU-n: Cnrci"n"' >ilc"<'4

3) Cnrcinomul innitrntiv (Scliirul gastric) reprezinl8 i/IO din cs"-er';!e

gastrice 51este de douä tipuri: «Locnlizat; siluat frecvent in regiunea piloric:? ;i c.'ire
-^ 'S^SA ^Y^^;;^
detenninB ingrosarea marcalfi a peretelui gasüricfärapeDetrare in lumen (Fig:'. a VII!-
18)5i »Difuz(Linitnplnaticä)incarestomacul15!pästreazäfoimä,darvolumu! '.8usc
reduceconsiderabil(pänäla 150ml), pereteteesteingro?at(2 cni), rigid,retractaty sie
I 'v^r^^^ ^M^^
w^y^*"^^
^s^^£

culöare alb-sideße. datorilä fibrozei intense indusä de acegt Iip tumoral. Mucoasa
gastn'cä pare a fi pästratä, nu existä ulceratii, dar preziiiIS pliuri Rnnnnale cnrB dRii
stomacului un aspectde"ploscSdinpiele"( FigureVUI-!9). \
l":M FigiiraVTII-20:Cnrcinommiicoid
;; Figur» Vm-21; CTd'nom gMtric-tipuI
;,,' tnlestinnl
,,.,.. l-miicoaall nonniilii; 2-mujchi; )-\cml nccroat; 4-
adcnociurmom; 5-inlillrat (tilut eu Bmfocile p
pltsmocite

l. : 2) Gärcinömulde iip äirn&.Estealcfttuit din ü^le iridcpendentecare infiltreazä

.... , ' 4.. diHizperetele gastr-c.Frecvenlacestecelulafir^iigo caiititatemärede mucuscarepöate
^"../- . ^-^ :a Tämäne(imi'^lu!a^?iinacestcazvadeplasanucleullaperiferietcalizindaspeclu)dq^lj^
. :"1 " ^, \^- '. r^s^ .

'^ ;n , "e| (^g»c;te;r(Figura Vni-22)|sau este eliminat in^ge Ro^

conducind ta formarca unor

piaielargi de muciis cc disecä pätuiile gastrice in profunzime fäcilitind astfcl crtindcrea

iiimoraIä~^gura]VTII-23). Prima varianlätiorespunde din punct de vedeie macrospopic
carcinomutui de ti|) inri ltrativ, iar cea de-a doua carcinomului de tip mucos.
FiRurn VIU-I8; Schir gnstrlc locRlizat Fignra VI1M9: Linitfl plaslicä
ß^ri^
'^
VtII-II
VIII-IO
 9 . COUTA PSEUDOMEMBRANOASA

'aSK^ m. Deflnijie.RqirezintäinOamajiacolonului(colitä), rara iiitestinului sub(ire(enleritä)

^!R:f^'S:i^9^
gys':-e-,,
my^ :'s "
2'; detcmiinatfl de Clwlrii/iuai difficile. Ea se produce in generäl dupi administrarea de
' äntibiolice. din acest motiv fiind denumitä frecvent "colita asociatä antibioticelpr". Fomia
MSS?^
.
£ ä^:.äi^
::^'^^^f:K- '
rarä in care siuit afectate anibcle Segmente ale tubului digestiv, colonul {i iniestinul sub|ire,
poartädenumireadeenterocoliti.
^. s^::ü^
j^acroscQRii
. Segmentul cet mal afectat este rectosipnoidul. La suprafa|a miicoasci se obsen/ä
Figur»VUI-22:Carcinomeuceluleiu Figur»VIU-23:Carcinoiucoloid dgpoziteu§orproemineiite,gri-albicipaseeudiametrulmalmärede2 cm-pseudomerpbraiiele.
"inel eu pecete"
Mucoasa spare rojie, cdema|ialä. In cazurilc mai severe depozitele conflueazä formind
^i! p '»domembrane extinse. Laflelasarca acestora, seproduc mici ulcera|ii sängerände(Figura
Vt, 24).
INTESTINÜL
Microacopie
. M»tfann*(u > BiotrüculMttkd
. Examenul uiicroseopic demunstreazä cä mcmbranele siuil alcätuili; din cxsudal
. Eattrttcalilt > Infc (io»te " JEaltracalil»picudautabranatii
fibrinoleucocitar asociat eu celule epiteliale necrozate }i mucus. Criptele suiit dcstinse de
. Cranictidiopalic* ' <f Calit» utctrtlivt mucus ji prezintä microabcese (Figura VIII-25).
"s£t
^ BaalaCroba

. Tumoriliuigut. > Pollpil»dtnamalotl

^-
> Polipiua cplici »dcnBuialaaii fiimUiali II. 1
.
i.» <
-2
. Tunari inailgnt > Ctreiuouiul cBlo-rtiit»! .."'^
^:.
^f
<.' " ' \s
. ÜIVERTICÜLULMECKEL
Definijie.Reprezintäpefsisteajacanalului vitelio (omfalo-mezenteric). Este cea mai FiguraVTH-24;Colita Figur« VDI-2S: Colita
pseudomenubranuaii pseudomeinbninoaaii'
&ecvenl& anomalie congenitalä a intestinului subtire. 1-perele tngro^at. daloiili conBtstid; 2- ä-pseudomembrani condibiilä din fibrini. jeiui
;.|>sa)domembranedeculoareflii-venuieurt tllenicazi neapzaty mucus; 2-conaesUc
Macroacopie
y euzanedemycoasänoroitll, eongcslivt
. Estesituatin ileum, la distanjäde60-100cm de valva iteo-cecalä.Are in general
lungimeade 5 cm y diameh^il Ujor mai mic decat ileumul, darconsiderabilmai inare decät r OtNTEBOCÖLITE
CHONICEIDIOPATICE
apendicele. Diverticulul poate prezpnla la poluJ:apical un cordon fibrös liber sau ata?at la
ombilic. iartntT-un numärretlus de cazuri existäfistule ombilico-diverticulare.
Defini(ie. Sunt afcc|iuiil älo in(estinului caraclerizate prin: I) iuflaroatie cronicä
l^rceurentä. 2) absen|a aBcntiiliii uutizal, 3) distribu|ia intrafamilialä a cazurilor y 4)
Microacopi?
!.' manifestärisislemice.
. Diverticulul Meckel este un diverticul adeväral, deci contine toate straturile unui
segment inlestinal nonnal. Mucoasa esle fiecvent similarä eu cea a ileumuliii adiacent, dar o
^I,.eolita ulceralä
Estecarucierizatätla lici ciilciii inor&patologicemajore:
.
minoritate de cazuri prezinlä ectopii lisulare gastrice. duodenale, pancreatice, biliare sau
^colonice. Dinlre aceste anomalii, ectopia gaatricä cste cea mai frecventä ea putind fi
. .

4s »Eate o lanamallu <ll(u»» eure incepe in por{iuneadistsläa rectului putiiid afccla

- tcsponsabiUde.prezcn|ain diveniculutMeckel a unui ulcerpepticsimplu saucomplicat eu o '^t'intregulcolondelajonc|itii>eu«oiiici.luialavalvulailco-cecalä.
hemoragiesauperfora|ie.

WU2 vin-)3
 s
<»Inf?nnin|ia «sie limitnta In ralon 51 nu se extiäititi la iiifestii»" ätibfire, stoitiflc säü
.. esofag.
»Este o innnma(ie superticfnIB, liinitatS in genera) la mucoasä51 nMtnai iii cnzun ii:
severe afecteazä straturile profunde.
MS<:''<JSC3ßEs". . ' ,,'
'"irlF'näi itcUIB;'Iiii|iaI mucoasa apare rosie, graniitRrS, acoperiia pc ari! man eu un,
exsudat gäLlbtii. UIterior npar inici ulcera(ti delenninate de detasnrea exsudel'. iiui. Acesleä
conOiiCBzädelenninindarij liugi ulcerate, de forma neregulatäcare altemeazäeil mne de
mucoasä intactä. Acesle afii readuale pröeminä !n luineniil colonului Rvind un aspect
l.I
pseudo{»olipoi'd (Figura VUI-26). Ele sunt reprezpntate de:zune de rcge'icrasr', pi nen!"iente, 5 FieiiraVUI-28; Colitn Hlcero-hemöragicB r(giimVUI-29;Colitii uIccro-beinoragicB_
' ^Sw»nbcesclorcriptice " l;"i""'"»"l""";2-l"u'dcBnnul'licmß"r"c"""
inteiis vascularizate care mai sunt denumite $i "potipi inflamatori".
-^Fnzfl de remisiünte"Se carac(eiizea75 (mn vindecarea ariilor u'cer'e eu:,
^Fny-a de remiaiune. Se caraclerizciiTä prin rcgenerarea epileliului intcslinal.
regenerareaepifeliultii inteslinat. , ;
In timp, se produce sciirtarea gtobaIBa colonului, atroda mucoasei CRI^ 151pierde ^
Criptele regenerete siint irsä mai scurte. frecvent distorsionate ?i raniincate. iar lamiM
pliiirile iioimale y deviiie stibfire, rigidä,euntimero;! polipi in(1ntnat("< ''i'seiKSoj^iipo;'?. ).
'propriapreziiifäuninriltrat innamatordetipcronic(FigwaVm-30).
mucoasei, c« depi mcrea unei cantitä|i limitale de
prodiice atioHa dtfiiz9 a
3i In timp. se
Micruscopie '
.
,

; colageh;i Iiipertrofiamaciilarlsmwosae. ^
4kr?izn nciitB este caracterizatäde congestia vaselor capilare din cor'-n, ".dersul {i
microliemoragiile niuconsei asociate unui infilüat innaniator difiiE in iamhw {'wna {i
invaclarea criptelor eu polimorfonucleare neutaofile atät in perete cäi gi in hsnien. Ela apar
dilBtate, pline eu iieutTodle. realizind astfel aspectul de "abces criptic" caractE-'is'ic '. oiitei
ulcerate (Figiira VIII-27). In lünp, abcescle se extincl ;i conflueaza tSu'teniiiii'nd i°"croza
Siipurativä a criptelor ;i uIcEra(ia epiteliului (Figiirile VM-28 y VUI-29). Uzi-^nile ;lu se
extind mni profuiid decfit submucoäsa.La bnza lor sunt prezeiite fenomeiie ;'.; regc^eraie ?ieurn VIU-30:CöIilS«Icero-hemorflgtcfi-rnra dercmisiune
l-mucoitsä ntroRcä; 2-|teutdeBnnul»|ie
rcprczcntate de apän|i?(inui |esut conjunctivo-vascularde neofoima[ie Oesuttle Erajä'ilajie)
intensvascularizaly infiltrateu niuneroaseplasmccite.
\2. Boaln Crohn
Are trei caracteristici morfopatologice tnajore:
. Areo dispozifcNgine'ntara.discontmuä,scgrocntcleinflamateHindsepamted<.
^^
1 wne normale.

FiguraVIII-26:Colili» lilcero-bemoragici
I-utccr»(ii; 2-mbcotsl nonnidi, pseudopolipoisi
WiS-2
1^. ^^1^^^
'''&?. ?-'?'T''>'^'^~i':S^ 3
^
-Sff;. W ^f-r^- . c^ i;o ?'A-c
FignraVIU-27:Colita nlcero-hemoragicä . , ,|
" I-mucoasi congestivl; 2-infiltiat eu limrocile (i
«. plumocils in Inmin« proprin; 3-dxeie cripbce
. Fönte«fectnintreg(ubuldigwliv.leaunilepullndfisituatelaoriccnivel.dela
^guräpänälaanus,d^iceleniaifrecv-nlelocalirfris»ntileonuldisl.I,calonul ,i regiunea
i perianalä-
. innnmnti» es(e tran»m«raIB. toate straturils intesti^e putind n in.eresB.e,
; producmdu-seastfelperforafi?ifistule(frecventetnregiuneaperisnaia).
j. Macroschpie
. ExaminareaextemäB intestinului^ In<vrd=n|aIngro^c, , i cdema|.^
? .gmenlului^cl^cun. ,i « mc^ntenilui^cenl. Oanglioniil. mfb.icimczcnlericisunt
VIU-I5

vin.H
-'^l
 |§ Macroscopie
. ßecventmäri|idewliim}] fefmi.Anseleiiiteresalesuntingeneraladereiite$ifrecventsepol
. ?olipil (ubulari siint frecventpedicula|i,mai mici de2 cm 51au suprafafan^ledä
observa pprforatii sau fistulii. rezultatul i^namatiei severe ce intereseazä toaie päturile
intestinale.Liimenulinlesliiialeslemic?oratca unnare a edemulu; in stadjile incipiente51 |g, (FiguraVm-33).
datoritäedemului}i fibrozeiincazurileeuevolu(ieindelungatä.Inaeesteadiniinnäpolapare . Polipiiviloylsuntfi-ecvenlleaunivolu(ninoasemiumande2 cm. Qcaziorial,ci pol

}i süicturi, ce pot conduce la obstrucjia lumenului. fe-avea dimensiunt de 10-15 cm. Baza deimplantare este Irecvcnl largä, iar suprafä(a lor este
r

4 Lasecfionafe,pereteleinlestinalppareingrü^at.indural«ni(iatdatoritäedemuluj |CT neregulatä, conopidifonnä (Figura VIII-34).

cäre il da ?i un aspect gelatinös, iar ullerior datoritä fibrozei. In fazele initiale apar micj . Polipiltubulu-vilo»isuntinlennediaricaaspectji dimeasiuniiiilrepolipiilubulari
ulceratii superficiate ale mucoasei (ulcerele aftoase) cgre iilterior se lungesc yi au un aspecl }i viloji.
jerpuit (ulcerele sepiginoase). In stadiite avansale ale bolii, ulcera(iile se märesc, devin Micruscopie
profiuide ji au aspectul unor fisuri liniare intreüiate. Aceste fisuri tmpreunä eu edeniul . Polipii tubulari suntalcälui|idinfomia|iuiühibulareeu dimensiuni variate, uneori
mucoaseirealizeaziaspectul de"piaträdepavaj"caiacterislic bolii Crolm (FiguraVin-31). |':: neregtilate §i raniificate sitvate tntr-o stromä fibro-vascularä. Unii tubi prezinia dilatatii
.
'Ily chistice.Pedicululpolipilorestealcfituitdinmucoasicolicänonnalfl(FiguraVIII-35).
. Polipii vilo?! sunt alcätui|i (Un stnicturi digitiforme fine, inalte. asemänäloare
|:i, vilozilätilorintestinuluisub|ire.Elesunttapetatedeccluleepiteliale$isiuntsus|inuledeunax
. ] fe. - .
l, conjunctivo-vascular (Figiira VH1-36).
2-H'. ^\. \... -f ^..'
t. ;^-^ t.;
~t
1:-. -.' ^. 'l:-:'';. ;;.. 1. '~;
S/> ^ .,; ., ( >
-B-T. W?-;-. ^,,. ".'; .... ; -.-

h^^
FiguraVTO-31;BoalaCrohn FiguraVHI-32:BoalaCrohn "-vf^ ; y .-'.öl
1-ulccre Uniare; 2-aspcct de 'piaü-t 'depanj" Reaqia granulomatoasä in pcreule inlestual
/ &.....-
Microtcopie
. Toate päturile inteslinale sunt infiltrate eu plasmocite. macrofage si limfocite care l'
ficcyent sc dispun sub fonnä de foliculi. Caracteristice bolii Crohn sunt gi-afluloäinele fä^ä Figura VIU-33;Polip pediculat Figur»VÜI-34;Polipvilusaeiilt
cazeificare, frecventc to special iu submucoasä. Acestea suut alcätuite din macrofa^e,
<pitelioide. celule gigaate ia numär redus, limfocite in periferie (Figüra VIU-32) ji se pot
rcgäsi}t iagangliouii limfaüci uiemnterici dinvecinätatea segmentului i'ntesrinal atectal.

. POUPUADENOMATOSICÖLICI
beriuijie. Sunt tuuori beuigopproduse prin proliferarea epileliiilui iütestinal, care ^;.-.' '^., >-<i
fonneazä adenoame. , ir '^'
Clasincore. ]) Polipi lubulari (75%)
2) Polipitubul»-vito}i (IS'/.)
3)Poliplvilo}i(10%)
Localizare. 50% sunt localiza|i in regiunea rectosigmoidianä a colonului. Restul sunl
FiguraVUI-35; Polip adeaomalos tubular FiguraVni-36; PulipadeuourliM vilo»
localiza(i in colonul ascendent ji hansvers.
Vffl-17
V111-1A
 ;
9 CARCINÖMirLCOIXlRRCrAL
Carcinonnil colorectal este tuinora maligiiä cea 11191 frecveiilä a Iractului digestiv, iar
-fPoIipii <iibiilo-vilo?i au o compozitie intennediaril, componenln viloasä in patölogia tumoralä ea se situearf pc locul secundaiai la bi('bat cäl y la remeit dupä
reprezenlindmai pu|inde50%dinslnic(urapolipului. tumorile broiihopulmonare?i de san. . ::;
' To|i polfpii colici, indiferentde tjpul histologic pol prezenta arii de displazie care Mncjoscopie
con|in: l) glnndede fonneneregulate,eu o arhiteclurapapiliferäsaucribriromig,2) g!and6 'ft Cnrcinomu!colic sesituea7Ain 60-75%din cazirriin colonul descendenl(sigmoid,
tapetatedeepiteliupluristratificat,3)alipiicelylare,4)pierderenpolaritäsiibazelenucieare, recto-signioid y rect), 10% ?n cec {i valvs ileo-cecaia, 5% in reslul colonului asccndcnl,
5) nucl.ei. Iiipereiomatici sau pleomorfi, 6) cresteiea nuiiiBnilui de miäoze, 7) reducerea unghiul hepaticy ungliiiil splenic, colönul transveis fiind o localizare foarterarä.
secrefeidemucus.Displaziaestemaifrecventäinpolipiiceauinconiponenjalorsriiviloase:
. Cancenil colorectal este in niajoritatea cazurilor solitar, doar 2% dintre pacien|i
Risc de maligniiare. Este crescut la polipii roullipli, miii niari de 2 '..m. sesil' 5! !n prezeiitind luniari niultiple. Cänrt carcinomul se dezvolU iris9 pc lezioni preexistentc de colilfl
care predomiiiä stnicluia de tip vilos. ulceratäsau poli{WzAadenomatoasSfamilia'iS cazuriledehiniori sincroneating20-40%.
f ^ Macroscopic se pot descrie tipi irile ideiilice penlni löste adenocareinosinele
9 rourozA AÜENOMATOASAFAMUJAI.A "M
.

tubului digestiv;
.

'1
Me(lni(Je. Este o boäläeredilaräeu Iransmitere autosninal dominanlS c-actcrizatä I) Forros vegetantS este Iocaliznt9niai frecvei»! m colonul asccndent. Lumenu]
'tiä
prinprezenfaa mainuill de 100depolipicolici. märe ai acestuia pemüle dezvollarea exuberantä a unor tiimori de dimensiuni man, eu
.

:'M
Macroscopie '.r'1tä bazälargäde iinplanlare, conopidiforme,ftiabile51 eu o consjsten(äredusäta palpaje.
^ EIeau cuJoaregri-albicioasäy frecvent prezintäzoaede nccroza51 hemoragie(Figuia
+ Leziunile suiit locatizate eupredilec(ie in rectosignioid, dar poiipii poSBfcctH 'iifuz
N VIII-3S).Rezultatul necrozei y eliminärii por(funii cenb-ale a unui carcinom vegetant
tot colonul ;i uiieori sunt prezen|i y instomac y intesünul siib|ire.
este reprezentat de producerea unui tip inlermediar, denumit ulcero-vegetiinl. Acesffl
t PolipiisuntinnumärdeI00-]000,dedimensiumrelativsnici(m"ionf?.*'-'au»üb l
cm)y frecvcnt sesili (FiguraVI1I-37).
'.l aie centnil escavat, neregulat, eu <)etiitusuri tiimorale ?i zone hemoragice, iar marginile
sunt reliefate, neregiilate, aibicioase ;i dure.

3 3) Fnrnia infiltrativÄ (Figiira VUI-39) este frecveht prczentä in colonul distal

Acesle tumori sunt frecvent circumfereii|iale, dcterminind s'cnoze ale lumenului
inlestinal. Peretele coloriiilui apare mu)t ingrosat pc secfiune alflt daloritä infit(Tärii
tiiinorale cät ;i datoritä fibrozei iritense tndiisäde aces( tip de carcinoin. Constric|ia
cronica in portiunea Rfectälä de himorS conduce la dilatarca segmentului colic
proximal. Si acest Iip turooral poate fi ulcerat Gontiucind la o allä formä intennediarä
denumitä innitrgtiv-uIceratS.

1
FigurHVJU-37; Fotipoza fomilis!»
i

Micro.icoi'ie
^ I'olipiisunlingeneraldetiptubular,dar(»texista?ipolipihibu!;.vilo;i51viln?!.
Kigc.fle msfigniznre. Leziunile apärute in decada a-2-a sau a-3-a se ma!ipiizezzäin
i 00°; <lin wnm, (recvenf in decisrs de 10 ani, wr »-, ''O?7-, dii! caziiri cnrcii!oarae!e ;e7.:!itale
ii^.
. ^r"^.:(''^.

!-xq
siuit »tiDliicentrice.
. -^g
..i FiguiaVDI-38:CarcinomcnIo-recLal Ffgurn VHI-39; Carcinom colo-rectal
Tumorä v;g;taflli 1-lumort infillrarivil; I-hifcrtrofi» p dilirtuni colonului
-^nxim»!
'9
VII!-19
VIII-18
:;^a
 3) Furma colüiijä (mucoasä) este siinilara eu cea a stoinacului ji se
caracterizeazaprin producereaui(or eanliiatiman de mucus ce disecäperetele cptic
carevaaparemult ingrosat, euun aspectgelatinös, translucid (Fjgura VIU-40).
Micraacopic
. 95%dintumorilemaiigneai?colonului sunt adenocarcinoameeu diversegradeil&
diferen(iereinfunc|iedecriteriidejadescrise}i euo mucosecre(ieredusä(FiguraVIU-4I).
. 15%dintreacesteaproduccantitä|ic ^ (ie nwcine. Acestea pot fi eliberatein
inlerstijiudetenninindastfelaparijiaunorplajelargiL mucuscaredisecäslraturilecolonutui
}i in carese gfisescim numärredusdecelule tumorale izolate, dispusesiib fomiäde plaje
mici 9l rar sub formä de strucliiri tubul?fe. Alleori, mucusul se acumuleazä intracelular,
determüilndastfelaspectuldecarcinomeucelulein "ineleupecete"(FiguraVDI-42).
Macrot^ople
. Apendicila acutä aimpll. Apendiccle este cdcmatiat. cong^sliv gi incurbat dalorilä
lcnsiunii exercitate de mezoapendice. Seroasa i}i pierdc luciul nonnal. iar vaselc apqr
- congestive(FiguraVIII-43).
. Apendicita supuralii. Perelele apendicular es(e ingrosal }i infiltral eu (xsudat
purulent. Lumenul estedeslins$i con|inepuroisi detrihisurinecrolice.Mucoasaesieutceralä.
, pcpoi^iuniintinse,iarpeseroasäsegäsescdepozitefibrino-punilente.Apendicitasupuraläse
.
'.^
poate manifesta sub douä forme: I) Abcesu) apendicular, in care exsuilalul purule»! e$te
prezent in zone limitate a peretelui ji 2) Flegmonu) apcndicular. in care exsudalul punilenl
estedifuz}npereteji seextindelamezoulapendicular(apendicitaflegnionoasä).
. Apeudicitagangrenoasi.Pereteleapendicylareslenecrozalin zonaapicaläsuuin
totalitate, apendjcele fiind negricips, &iabil ji preKntind frecvent perfora(ii (Figura Vm-44).

'. i^S^ ^"". '-^"'s-

,. 1
-^. ^^^^
-^;- ^.'''3^i%^»^:<':<
.
1..,
".iff

w-~~2
Figura VH-40; CarciuoBi colo-rectal Pigura VHI-4I; Adenocarciuoa
inucoid ' colo-rectal

FiguraVHI-43:Apendicitaacutl supuratfl FiguraVIII-44;Aptudicitaguugreuottiä

,
*i Apendicecongesriv I-wnelrouiboatt;. 2-*pcndicJuu;toul
: 'A .

. .- i , Microscopie,
. Apendicifaiacutä»Implt. Mucoasa$t submucoasaapepdicclui prezintfl congestie.

Figur«Vin-42;C»rcinomcolo-rectaleu celule in "inel eu pecete" ^ ^ edem ji un infiltrat inflamator eu pqlimorfönuclearc heutrofile. la lunieu se efisejtc lui
^ y: e)ü>udatfibrint>-punilent, iarmucoasapreantäülccra|iifpcatc.
;? . '. Apsndicita »upuratli, jlnfiltratül inflamator sc exrinde in toate päturile apendiculiuc
^' $ieste prezent gi in seroasä(Figura VIII-45);
APENDICELE !; . . Apcndicila gangrenoajii. Inpcrctele apendicelui scobservi numeroasc (roinboze
OAPENDICITAACÜTA .
a '-vascylare carc detenninä necrozarea peretelui, iar infiltratul inflamalor abund^ntcu

Deflnl(ifc.Reprezintäinflamatispereteluiapendicutar. ! ^ S polimorfonucleareseextindelamemu.
TipurL In fiinc(ie de severilale existä trei tipuri de apendicitä; l) Apeuiiicita acutä
»lupU;2) Apeadicita supurali »i3) Apendicita gangrenoaaä.
vin, :io vm. 2i
 2
CAPITOLULIX
MORFOPATOLOGIAFICATULUI,CAILORBILIARESI
PANCREASLfLUI

Asist. dr. Ivona Vssi'Ie-Pandrea

6 FICATÜI.

. H-patitn >. nculn viralil '

FiguraVIII-45:Apendicilaflegmononsfl > u'nnicä . Ftnialcntil '
I-fblioiiJlimfoizi;2mu;chi;J-suprafa(aperironeala; .1-CTSiitlat . Agrulvl
ncuuofil in lumen; 5-ulcerafiii niucoasei; 6-mfiIlraEul neutrofil
. Clrnu htpatici
nrecteari tonte stninmlc npendioslui; 7-IasupinfBtaseroasci-
d'poritc ds GbrinS ji infillrat ii)?'-'iiator II! inr7. nu 9 Tumor) hepatlcemaligne> Cmcti hcpatitprfanlthr
> C»ncer htp««c «icnndar

> HEPATnTAACUTAVIRALA .
Dennilic.Esteo infec(ieviraläcaredeterminäinnaina|iey necrozflhepalocelularä.
Macroscopie. In funcfie de gravitate existädouäaspecte macroscopice:
. Forrna comunäin careflcatul aparemäritdeVotum,eu capsulasub (ensiuney de
culoarero^ic-limiiäsauintensgalben-vemiiedacäexistäcolestazämarcalä(FiguraIX-1).
^Formn severfi (falminan(i() in care ficatul este mult redus in dimensiuni y greutate
(500g), are consistenlä redusä ;i capsulS cutaia (Figura IX-2) daloritä pierderii
pareiichiniatoase liepatice. Pe sec(iiuie, ficatul are im aspect »narmorat eu arii de culoare
galben-verzuieceallerneazäeuariirosii,hemoraeice.DacäpacientulStipravie|uie?le.inlimp
aparnodulideregenerare,ini(ialsubcapsutft51"ulteriorräspaniii|iintotpwenchimut(Figuia
K-3).

'. .. '. - .. J.
-<'^- '. 'if .'.!
.

Figurn IX-t: Hepatita ncntS - forma Fignrii K-!: nepfldls »tulS - forma siverB
coinunB l-üipailaplisalil
FicBl mBiit de volum »i congativ
VTU-22 IX-
 3) Iiinamiijiit este reprezentatä de douä elemente: * uii infiltrat potiniorf
:^
prezent in lobulul hepalic, in special injurul zonelor. de necrozä hepatocitarA, alcätuil
::,i din limfocile, plasmoci(e, <nacroft(ge,poliinorfonuclearepeutrofile{i eozinofile. * un
..^A. .>..
, ^5A.;:?, inliltrat limfocilar prezenl in spa(iul porto-biliar dar mal ales in perelele veiic;
V-: cenlrale ;i cordoanele hepatocitare adiacente-nebita cenlralä. caracterislicä hepatitei
"fs
virale acute.
l '..läa

4) Fenomenele de regener^re sunt reprezentale de hepatocilels eu niiclci

FiguraIX-3;IIepatitu acutä-farma sevcrS
I-ariipalede(esytre^cneraUV, 2-zonäincolaps
; , 1/1 märiji, nucleoli proeminenji, uneori binucleate ;i eu citoplasmä iniens bazoftiä.
.
ff
Toate aceste elemente conduc la aspectul de lobul bepatic dezorgauizat,
caracierjstic hepatitei virale acule comune (FiguraD^-5).
Microscopie .
.
;i
Diagnosticul analoino-patotogic de httpatitä acutä viratä se bazeazä pc unnätoarele . Fo,ruia severä se caracterizeazä prin existenfa necrozei hepatice conflueiitc. In

criterii: l) Leziuni celulare sie hepalociteior, 2) Necrozä, 3) Infiltrat inflamator 51 4)
Fenomenede regenerare.
. FormacoiBuniS.
I) Leiiuuilecelulare sunt prezeute in speciftl in zona a treia a acinului . -^
hepatic. Ele sunt feprezentate de; . degenerescen|^ Iiidrüpicä-hepatocitele sunt
märite de volum eu citoplasmä palidä, yacuolizatä, eu pästrarea uucleului in pozitie
ceatralä(FiguraIX-4).Aceastäleziunepoatecopducclanecrozäliticäa hepatocitelw.
. acumulärile intracelulare-celulele Kupffer pot conjine bilä, lipofiiscinä sau fier,
iarhepatocilelepotfi incärcateeubil?incazuriledehepalitäcolestaticä.
2)Necrozu esteincazurilecomune reprezentatä denecroze uiiicelulare, iarin
fiincfie degravilate aceasta poale fi:
I) Necrorf connueaU tn puute caraclerizatä prin prezen[a u»0f benzi de
-1
hepatocile necrozate care unesc stiucturile vascutare (Ex-, necroza porto-pörtalä.
centro-purtaläsaucentro-centralä)(FigiiraIX-6).
l 2) Necrozäpanacinaräconfluentfi careconduce la hepalitäfulniiiiaiiläeste.
caractfirizatäprin distnigereaintegralS a unor acini. Ea are douägrade tle severilale
cunoscute siib numple de necrozA submasivä }i masivä. Aceste hepalile prezinlä un
l äj13:
infiltrat inflmator redus ca intensitate, necrozä hepalocilarä extinsä eu persisten|a
uneori doar a hepalocilelor dinjurul spa|iilor portale.

cazurilemaiseveredeiiecrozeliepatocitarem focar,situatein specialinjurul venei

centrolobulare. »corpii acidofili CouncilinflB reprezintä necroze de coagulare;
unicelulare. Hepatocitele afcctate pot fi väaite u cordoanele celulare, eliminate tn
sinusoiiie saufagucitate de cätr? celulele Kupfier. sunt micsorate de volum, eu o
citoplasroäintenseozinofiläy euresturinuclearepicnotice. 1
<1
.^
.. <»'--. '<'" ', B
'-'.'-. ^"
Figura IX-6; Hepatita acuU-forma severt
^a^^, -, ;.^ 1-uieinaaivi denccrozt; 2-ductebitiare

Bi ^--A^-1
. . " '': . a ts^;''.: 5 -'
Il ^HFPATirACRONICA
ReHui(ie. Hepatitele cronice sunt .afcc|iuni hepatice caracterizate prin indantatie $1
Ftgura IX-4. IIepalitiacuti Figura IX-5: Bepatiia aculä- fonuä coniuni necrozä care persistä cel pu|in 6 luni,
I -d&gcocrescuiji hidcopici 1-venulä iiepB Üd; 2-cdule noroiaie, 3-coipi Coiuicilnia»
-aecroze unicelultre; 4-infilcral inflatiuloi in ipa|iul pon;
Diagnositicul de certitudine ai acestora se rcatizeazä prin exameitul hislo-palologic ai
S-uudci picnodcj; 6-necrozi in focar Vpiincfiei-biopsie hepatice. ExistS douä tipun de hepatilä cronicä: 1) Ilepatita.crouic»
persistentä ji 2) Uepatita cronicä agresivä. i
SX-J-

IX-2
 ^t'f'!'^
l^croscupi c^- . l'^. 'Qß1'^ 2) Hepnlitn cronicä ngresivS se,^ caiacfenMlä prin pre7.en|a de scpluri
inniimalorii ;i de
. Ilepnlitn .,,.....
cronici persislenta este/iiaraclehzatä prin prezenfa unui infiltrat "bnci^g "eawis" (necrpzaTn punte) (Fiyura IX-10) care unesc spa|iile
.., ". - . ".. .. ,. .,, ^". -", ^".. ^., ^ _^-..... ^. r--:^
inflamalor alcätuit predominaitl din liinfo^ite {;nspa(iül portal^ cnre apare lärgit, purte iiitre elc saiieu vcnele centrotobulare. Aceastä ronnä esfe inso|itä <feapnr, (Janbro2«i.
hipercclulRrizat. Lania liinitania a lobutilor liepaticTesteintegi'ä(F!guraIX-7). Inf1ama|ia inilini injlinil spa|iului port, euextindere utlerioarä ih lobiilul liepaiic ;i carevaconduce In
cirozä.
lobulatä ?i necroza hepatocitara sunt minime. lD eoarece acest tip de Iiepatilä spare ftecvent cä

uiitiaren infec|ieicroniceeil vinisul hepatiticB, pot exislain lobul liepatocite eu citoplasinS

graiiulaiäeu a.-ipect "grouml glass"(sticlfi pisatä), dovadäa prezenjei AgMBs (Fip'ra !X-8).
.

'. rvr;s;:
^^-
::^::^. ;;:2-^;--%
.

'>vW^^'^'.. H.
.
^^s^^
y^f^
tf_l^i: > - ^fc
. ei
'. ^. "'^. ". ^KC
". ;<9
'jLi °_n '.vO^O '*^^n

Figura rx-l(l:llepat!l. !i cronkii BgiE.ilVS»everä

I-"bridgirignccrosit";Z-fifiro^llindpinilä
FigurflIX-7:Ilepfltitn cronicaptniittenlS FfgiiraIX-8:IIepalocileeu niiclei "groirid
t-infiltnihil indnmator nudepl;eile lamalimitantl a glaa.t" (sticlä pisn(B)
lobuluihii hepatic ;, «'creozA.
UeHni|ie. Este stadiul fioal ai divetselor boli Iiepatice croiiice caracteri2a(ij.,EBn
.
^ IIepatlta cronlcfi ngresivS se caractenzeazä prin extindcs-ea . --sf;';(ätei!tü ^dezmSw^wdi^3L^P^^.hshw^fic^mAjhitecturanonnaläaaccstuiacste
itiflamntor portal in lobul. La nivelul luniei lijnitante, mici grupuri ue ;iepn'.oc;;e apar ; convertitäprinnpari|ianodulilorderegenerateinconjuratidesepturifibronse.
degeiierate (baloiijzntc ciloplasmä intcns cozinofila) sau necrozjitc, incc"yj rate de
sau eu
?Mia£jr{JScapie)'
indlliat inflaniator dind un aspect neregulat regiuilii periportale cuimsciit sub iiiinicle de
pier. emeal necrosh" ("inäncat de molii"). In funcjic de inteiisitalen iiifi!Sr?<>-'ui '".".^nator, ^ Gl .;ra.. ro":roBQd"In!!'8 (cilw-a Laennec san droM porlnlä) apare cel mai
exjstädoiiäformedeIicpalitäcronicäagresivE;
^, fiecverit dupäcoiisiitiiul cronicdealcool. Ficatul poatefi iiormal saumäritindimensiune, da,
l) llepi ititfl crönicB printr-o resc'ie iiiHamatcEie
|;icelmai frecvent dupäo evolu|ieindelungHtäelseniic5oreiizä(IOOOg),arecapsulaingrosaiä,
agresivS mi)d^ra!j( caracterizatä
a!b~sidene';marg'ne?, a"'e"oarä, tue"litä. ?' supi afa|a fin granulara. Pe sec|Jiine, Hcatu!
"

inarcatä in spatiul portal 51 jgeriportal, eu

duüTi^reaJame^lunitantc y eu "pi F. cvmFil
necro^fo". Acesle mod^cäri dau
!?prezinlä nodiili niai mici de 3 nun de culoare galbenäjatoritä steatozci caracteristicc
uii aspect stelat spa(iului port (Fipi "?. JX-9). ,
^,alcoolismiilui cronic,separa|idesepturicoryunctive si)b|iri.cenii}ii(FigiuraIX-I1)~
/a4ou.k 1 - , -^^ .., .^'^
^E;Mr. ---3'
Ü,IS?A./XLR) ";:^.^-
2. - .
^V^ES'vS

5 '^.ä

FigwraIX-9;Hepatitacroniciiagresivämodcrsia
I-sps(iuporteu «.ipcctnercgiilnl;l-'picccmciilnccrosu";
3-Iiepftlocite normale, 4-hepftfocite necroznlc^
5-inTillratuIinflamatorpitnmdein lobul Flgurn IX-tlsCiroznmlcronodulnril
a. Saprafa(IImgnnularib. Noduli< Imm

IX-4 IX-5
 Irecvcntrezultatyl
regenerare-liepatocite märite in volurn. eu citoplasmä bazofilä, binucleale, nucliti niare $1
^ggga crono<luta^(Cjroz. i?03tnecrolkä) este cel n>ai a
evohiliei Si^i^^raie^rma severä. Ficalul poaic avea dimensiuni variabile, w
suprafafasaexleniäestcneregulatädatoritämacronodulilor prueminen|i- Pesec(ii)iie ace?lia
1 nucleol proeminent.
41n junil nodulilür de regenerare se gäsesc bemt t'ibroasfi, cu_div£tS£, ej:osiitii, cc
confin un Infiltrat inflamator de inlcnsitate variabilä, väsc-dc. neolonnatie 51,in htiic|ie Ji
mäsoarä mai mull 3 inm diiuiietni putind uj-iiige pänäla cäfva cm §1sunt sejiaratid^bcna etiologiacjrfl?ei, un numär mai märe sau mai mic'de neocanalicyle bjHate tapelatä de un
fibroasegroäse(FigiiralX-12) ; ^ epiteliu cubic(Itiperplaziadu te^^gie). Acestebenzifibroasetriinit uneoiipreliingiriin
interiorul noduti or, ragmentindu-i.
... -y ,. -.
v4. Particiilaritä(ihiatologicedepenijentedeetiologie
y. . Ciroui alcopiicä.Hepatocitele prezintäfrecverit steato2ä,corpi Malloiy(granuti
l

inlracitoplasniatice eu dispozitie perinuclearä, de foimä'neregulalä, intens eozinoßle) }i.

^'.1 ^sa
mitocondrii gieante(incluziicitoplasmatice. globulare, perfectdelimilaie). Septurilefibroase
f::- / ^.'
-)i3 prezintä»ninfiltratinflamatoriniüimy o Iiiperplazieductatäredusä.
. Ciroza posdiepalilicä.Hepatocitele pot fi uneorirnäriteinvoluni. euu ciloplasmä
abundentä§i fin granularä, eu aspect "ground glass"in cazul infec|iei eu virus he{»atitic B.
IFiguraIX-12:Cirozamacrouodularä Cirozaposthepatitä C jwateprezenlacaelemente distinctive steatozälaiiivelul hepatocitelor
a.Suprafalinoiluluri.b.Moduli> 3mm.
din nodulii de regenerare ?i un infiltrat inHamator ce se dispune sitb forniä Je foliculi in
^ Ciroza mixtä are un aspect iotennediar intre ciroza macronodularä ?i cea septurile fibroase.
inicronodularä.^cele'douätipuii denodrli fiiudprezenfiinproportii relaliv egale(FiguraK- . Ciroza biliard priroaräpoatefi identificatäin stadiile inipaleconstitiilive dalonlä
13).
l:
. y*
leziunilof de la iiivetul ductstor biliare roici $1 mijlocii (colangilä), ^ granuloamelor
epitelioide ?ia folicrlilor liinfoiziprezenti tospa(iile porte, a dispari|iei ulterioare a ductelor
biliare mici $i a fibrozei celor mijlocii y a prezenfei unei cantjtä(i crescute de ciipru in
^:-^^:'^3^*sve?f:, -
;.-'..<.( . üiK JjepatocilelediiizoneleperifericealeiQbylilorhepatici.
.
^b^''
^^^
:M^'
.

^^ >-,::/:'
. CiT om biliaiä aecuudarä se caiacterizeaza

uniii iiuniär mare de heocanaliculi in septurile fibroase.

prin colestazA mareatä $1 pnii prezeo|d

-^^' '. ij;

. Ciroza din hemocromatozä se caracterizea2ä prin acumulare iiiaicalä (ie
".. >.
tieniosiderinä in liepalocito.

Figura IX-13; Cirüzä niirtä » TÜMORIIIEPATIGEPRIMATE- GAJtCINOMÜLHEPATIC

AspecliiiUniiediar Reprezintä2%dintuinorileroalieaealeficatului.
Macrüäcopie
'->IMic roäcoiwf ^Fornia uüdiilarä
In tüncfiede etiologie. cirozele piezintä panicularitä{iliistologice. Carscierislicile I)soliiaräesterarä§isedefine?teprinprezeii(auneiiwsetumorale iinice.de
generaleale aceslorafccjiunisuiit:
dimensiuni mari (10-15 cm), neincapsulatä. de culoare alb-cenujie sau veraiie dacä
tStnichira hepalicä esle afectatä d.ifiu, eu jezoTganizarea arhilectiirii loüulilor ;:.y
i''^-. confiiic bilä. de consislen|ä redüsä ji prezenlind iineori arii tiehioragice. Fii»d o
/epatici care nu inai piezintä rapurliirile nomiale dinirevenele centrolobulä^t'^aih^: s-
luinorävoliuninoasä.prezintäfrecventneciozäinpor(iuneacenlralä(FieuraIX-14a).
.i
portobiliare, datorilä regenerfiiii nodulare a (icatului. ^
2) uiiilliplä reprezentatä de noduli mulripli, de dimensiuni mai niici. dß
. Nodulii de regenerBi-e sunt alcäluiji din hepatpcilc ce pre^intä frecveiit
-:1 culoarealbicioasäspuverdediseminstiinparenchimul liepalic(FigiiraU(-1 l.b).
degenerescen|ä hidropicä. necroze unicelulare 51. elemente^ce siiiiereazä procesul de
rx-7
IX'. '.?1
.
Jg
'..,i
 '^TS
.
V. 'S:
C'M
^ Furn>n infiltrntivit este o tuiiiora voluininoasi1, eu inargini !i?.?ei;ulatc, tl? culoaie ^stromäHbroasäabiiw.i.-nlä(FiguraIX-16).Rar. elproduceo caiidtaiemsircdemucus.Hjndin

8
3ll)-cetiu?ie, rare invadeäzäfrecven!»tllobiiepadcil) iiKreginie(i'iyuiaIX-I'!c). . acest caz similar tinui adetiocarcinom mucoid.
"l
.
^^^.^
i^*^' :;J"/A%iEP:''i^'
:^
^.?:^tfym'^^
r-;M

'::'ä
'. '-^
;;i;i
FiguräDC-14;Cnrciliomul hepalic Figur»IX-16;Colangiochrcilnomiil
I-celulele seamini eu ccle din epi<diut ductdor biliue
a-fonnaiiodulara solitaifl b-foima noduIarSmulliplä c-fornia iEiH.lirativä t^a
.

Microscopie
-I ilüMOM HEFA7ICE SECUNÜAIIE
Repreantfl 98% din nimorile maligne ate (icahilui, acesln nind situsul dt nietaslamre
Existäclouätipuriprincipaledecarcinomhepaticpriniitivm func(iedei'igine; ,
^ cclmäi frecvent pentru majoritateacancereloruiriane.
. Carciilöninl hepalocelular;preanlä grade variate de diferen}iere. CeS bine ;"ii Macroacopie,
direreiiliat este alcätuil din cordoaiie plurish-atificate de cetule asemänatoare Iiqiatocitelor '1 4' ^ ^Ficatu]esteingeneralmäritmultdevolumputindajungclagreutateade5 kgy pc
carepjoJiii:fiecveiitbilä,darprezinläatipiicaracteristicecelulelormaligiie. Äcwtiippoailä ; [!ljprafa(ä sau la sec|ionare se öbservä frecvent hunori multiple, nodularc, de dimenjiuiii
.

denuiniiea ce cnicinom trabecular (Figura IX-15). Alte Variante suiit repre?ent,'i(e de : :'s
f^wiabile (I-5cm) de culoarea (esutului de origine (Ex.. metastaza uiiui melanom va K de
caicinoniiil pseiidoglandular HIcare celulele sunt dispuse sub fonnS de tubi, p carcl'wnil 'va[niloare neagrf), biiie detimilaü ?i prezentind fiecvenl o arie ccntralS deprimatä detenninatä
'"fa
fibiolamelnr 111ciu-e cordoaiiele de eelule maligne sunt dispuse iiilr-o stroiriä abüiidenlä, : [ic necroza hunoialä din aceasla zona (Figura IX-I7). Metasüimle mal pol prezenta arii de
ftbroasä. Carciuoiiiiil cn celule gignnte in care pleomorfistnul celulsr es1 '; fririe 3cr. '>ni!!i<t
eslc consideiat !n gtupul tiunotilor putia difereii(iatä. ;
.

:'ijktmoragie, preciiiti ?i un aspect hTinsiucitf, datoraE secre|iei mueoa.'ie jn fuuic(ie de tumora de

.,'{g(ngine.

m^ ^/ K»i>>^',-"T; "^wyvwst:

'-Ä . :^^-'

i?^
Sfv-M,
^^.^

^Ife.
.. Qim^
a

Figura IX.(7; MelastsvK hcpatirii

FigiiraIX-15:Cnrcinomhepatocclylns I-noduteu ncaozä!n zonacffltnli
a.Caicinomlii-pslocelulnrtraliecularbine'diferentiat b.Detaliu:I-mcmtiranibtiiaK;Z-secrefirdst.iii;3-
dcpo. atBre de gliconen; <)-slocnc de trigliceride
Rticroscopie
. Cnrcinoinuleolahgiocdiilarprovinediiiepiteliulduetelorbiliarey äsem general ^Metastazele liepatice vor aVeain genera) o strtictiira similarit hunon'i de originc, dar
fl stnictur« tiibulo-aciiwrg, ri intl alcätyit din gländc tapeiate de un epiieliu atipic, situa«; intr-o
inumite cazuri ele pol H coniplet nedireren|iale, situsui pdmlir niiid In acest caz imposibil
istabilit

IX-9
 CÄILEBILIAKE l . Calculi inicjli (75%) sunl de obicci multipli, muliifa|cla|i, mai mari de 3 cni 51au
un aspecl pplicroni. Pe sec[iune, ei au o stniclurä crislalinä. radiarä (Fii;ura 1X-20).

. Coldiliiua
. Colcililil» cranlci calculoasä
. Cartinomul de vuiculi biliarf -; '!a
.
;%
. COLELmAZA
.

;lfl
Deßnitie.Estereprezentatä deprezenta tlecalculi in lumenul veziculei biliare sauil) Figura IX-20; Calculi. inic^li
traciul biliar extraliepatic.
. Macroscopie » COI.ECISTITACRONICACALCULOASA
. Calculiidecolesterol suntfrecvent solilari, eudimensiunea de2-3 cm, rotiuizi sau ;1 Esteceamai frecvenläafec|iunea veziculei biliare, prezentd in special la femei.
ovalari, de culoare galben-pal, iar pc sec|iune apar radiari 5; frecvent prezintä iin depozit .

'^ä
Macroscopie
centralpunetifonddeculoarebrun-inchisreprezentatdenidusulinitiator.Dacäsiuitniultipli,
^ In loale cazurile, in lumeniü veziculei biliwe sunt pre2en(i calculi. Acejiiu pot tl
.

suprafa|aloraparefafelatä.Acesttiprepreziutä75-80%dintotalulcalcutilor(FiguraK-18).
unici sau mullipli 51 fajetaji. In general, pot f5 recunoscute maj multe geiierajii de calciili in
.l fiincjiededimensiunileacestora.
l-..
4'Macroscopicsedescriudouäformedecolecistitäcronicä:
I) Colecistita eu ve2iculähiperfrolicäin care colecistul esle märit de voluni,
eu peretele miilt iiigrosat, dur $i sidefiu datoritä fibrozei. Mucoasa pri;zintä faldiiii ingrosale.
'...";i
.
gi poale fi ulceratä in focar. In lunien se gäsesc calculii $i bilä ce coii|ine frecvent iin
FiguraIX-18;Calcutdecol&aterol precipitat gnuyos (Figura K-21).
t-suprala|i neledi; 2-culour* galbea-pal, 3-stiucturii radiaräpesecpuae
-r
. Calculiialcälui(i'liu iiigmeutbjliar(10-20%)suntdedauätipiin:
"A!''^
l) Caleulii pigmentari negri sunt fiecvent muttiplii, niai iiuci de l cm, eu
suprafafäneregutaläiarpcsec(iuneauuuaspectsiiclos(FiguraK-19).
2)Calculiiplgmenlaribrunisuntmalfrecveutsituatiinductelebiliareintra
$i extrahepatice decät in vezicula biliarä. Ei au im aspect spongios §i luninar pc :t
suprafatadesecjiune.

Figut-aVi-ll: Colecistila cronicähiperlrußcä

l-calculi;2-pestttiogrojat}i ferm; 3-pliurilemucoaseiinijrojale

2) Colecislita eu vcziculä biliarä atroticä prezintä uii perelele sub(ire. miilai

pecalcul.mucoasaesteaplatizatä,ittrvezicanusepalpeazä.
In inflama|iile de lungä duralä, peretele vezicular se poale impregna eu säniri de
Figufa 1X-19; CalL'uli biliari
ralcjudetemiinindaspechilde"veziculädeportelan".
Microscopie
. Calculii alcätui(idincarbonat decalciu suntfuarte rari. Eisunt fiecvent inici.de
culoarealb-cenujiey amorii. Mai frecveiit;^eziculabiliaräprezinläin lunien o subslaii|ä :'i .
^Peretele vezicular este fibrös }i prezJnlä un infillral iiiflamatur cronic in toate
pasloasä de carbonat de calciu care con(ine $»calculi- :'ä straturile. Mucoasa poate fi ulceratä. atroficä sau intactä.
:i i^-.;
IX-10 .

il
 ":.i
« CARCINülMULVEZICdLEI CILIARE "4
.^
.

'^. ^'^^
t-Reprezinl.1 !-3%din tiiniorile malignealetractului [nt.estinal. ^'^ .
Mso'osccnic . ' .

^Carcinoniul fioaleaveaoriceiocalizBTelanivelut veziciilei, euo predilectie per.tnj, 11

finidusu! acesleia. Deoarece diagnoslicul este frecverit tardiv, 80% din cKuri se preziRtäcu ». ^. ".'.. ". . ' 'f^s:.
Un numSr redus de tumori sunt siluate la nsvelu! colului,
inva7. ia difu7ft n inlregii vezicule.
detemiinind111acest cazobstiuc(ii ?! liidiopsvezicular.
Fi'guraIX.22: Pflflcrealita Acul»
^-Mawoscopic, carcinomul deyeziculäbiliaräseprezint»subdoiiäfor"-":
I) Tipul iuHltrativ, cel mai frecvent estc caracterir-at de ingrosaiea ("fuzä ä m
Mitt-oscöpie .
peretelui vezicularcareileviiieastfelrigid,dm,gri-albicios eupliurile niucoasci neregulate.
'^'. Fancrfenlitn iiecroti^o-hemorcgicfi se ca.iBCterizeazS prin jiiecroz« acinilor
2) Tipnl vegetnnt proemiiiä !ii lumen sub fermn v.'v.i '.-- nr'cgi;!ate,
coiiopidifonne sau papilare.
paiicreatici, necroza peretilor vascuIaTi asociatä eu^troinboze^i^liemorag^i, o rcactie
inflamatorieeu poIimoiTonucIeareneulrofile $i zdqe.ds^jJäSleatoncproza(celulele adipoase
Pescriere niicrosco|»!cä.
i?) pierd limitele y coiijin un .precipitat granulär eoaiiofil-acizii grB;i, precum 51 zone mai
4'90% (.lin tumorile maligne ale veziculei bilinre siiiil repiczeolaie de ':ä bazofile, reprezentate deprecipitarea sänirilor decslciu) (Figura D<-23).
adenocareinoaiiie binedifereiitiatecareproduco canfilatecresciilädesi. roma nfimasS. ^ 2

1 3~J
-:>1
I'ANCREASI. fL ' ^

'»Fanmntitn «culii
WCarcinonivt pftncrcntic
Figur» Dt-23: PanicJneadta acn(S
I.trombazä venonsä; 2-necroril diiiitS n sdnilor F""CTC»tici;
'»PANCREA(ITA ACUTA 3-Rciniimacb"; .l-IiemomBiedifuril}i bifil Bl infl'malar

Uennitie.Esteinnama(iaacut5determinatädehecroyawzwyfk?a ps'eiir.'iimului
pancrcati.c.
MacroscopSc ,;
.
^Pnncreatila aecrotico-hemoragicS este forma severS ;n care »." FUpiafnta
|)!increasuli)i a|'ar ini[ial zone mici palid cetiii;ii corespiuizätoais ariilor de necro?^
parencliimstuasä. Acestea se vor extinds, vor coiiflua y vor deve;:; rapl-.i hsmwK^ ^
ftiabile.Laii)te[fa|adintreacesiezoneneciotico-Iieinoragice?i (e.'i-.ii.'i! adip"s,"rer-'ni?iil!
mezsntenil adiacent .Rpar zone de citosteatonecrozä (nccroza ^siihiS'.si adipys) mai i
(tfoeiniiiente,de ciiloaretni(ial alb-gälbuiey ewo cpnsisten|äpäsloasä,caredevinullerior
d«ie?insemSiiatoareCTeteidatoritSBcumulSriIordesSpunuridecnlciu(FiguntK-22).
» CABCINOMUL FAT^CBEATIC
Caiicerul<iepancreasesten ciiicea'unioi<malignäcafrecven|aa(8tlabirbatcai51la
femeie.
'Mäcrosicopie .
^ Carcinomul paiicrealic eslglocalizat in60%diiiWW'finregi'unea cefalic», 10%in
COT)), 5% ?n coada. Resdi) de 25% dili cazrri preriillä o aFeclare difitEä a paiicreasului..
mgerind(iea tunioifiiruIticentricB fieundi'Bgnosticlardiv(fie"iaCC-24),
. IiidiTerenl de localizare, carcinomu) (»nr.realic MC un (Upecl de masB
ii uItinoduIarB, slab deliniitaü, feiniä 51 diiiB la patpgfe. Tuinorile situate in legiunea ccraJicB

IX-13

IX-I2
 ,. "l

3.t^iMWinl reiialsixwmfw((»(ctn.ttü»»»»i«u«t*>
.
^1
lUnichiulcsteinailarüiteiwll«r-»«"-l<lcmetastazare.
Meto, tsz<lem>alesunt fo.»». |l».. - ."..l>.lme, multiple, bine delimitate. albiciuase, f^e, \'l CAI'n OLUL XI
siluatel»specialüizunacoiücatfi. MOIIFOPATOLOGIA SISTEMULU111EMATOPQIETIC
'm
.

. -.'ä SI LIMFOID
':''. :^tä

TUMOMALECÄlLtMlURINAItl' :'s
.

Prof. Dt. Maria-SuItaiiaMitiaiiövici

,. FBpUomul «.»leUal este o lUH.-n Iic..lB..ft epitelialä eu localizare l. mvelu] u.toului. . Metudolugudepldacrarta biopileignngIionBil
bazifieliilui sau a veacit luiniue. » Modificärile viictra)» in lcuftmil cronitt {liut, »plliiä)
> Lauccroi* mieloldi »"aici
Macroscopic
> Leucemla Umfoidä ti'unlti
Aie aspecl > dehuuoiävegetaulflc»niiiiiciuasepreluueki vüoasccesepotrupe§«genmazä » Uinhaiaemaligne
> Umfom mallgn non-HoiIgUn ;
^ >. LlmrBia Umrcciüc (gauglion limfigitfc)
. BaalaHudgkln
> LlmradeanpalUlumorrie . afcttarca»pliixt
> Tipuri mlcniscopice . Üpuleu «dtirol Dodnlari
. * tipul eu ctlutaritaltiniati
rjS
.
3t B ÜiscnuiflplfumBcitvi
> Miducaul mulüplu
i,.".aturie. Poate d-.tenuioa obstTUc(ie la nivclul uretenilu. eu dezvoltarea hidrouefiozei sau <". °;n
;iifl
fayorizoreainftctiilor>uu>a^.Papilömul».< ca.acterrecidivantpostopenitor 51evol^ie (recveüt ® METOÜOLOGIADEPltELUCIlAJBE A BIOI'SffiIGANGLIONARE
cSliemaligiiizajre. Iudiui(ii peutru efectunrea unei biopsii gBngIionare limfalice
3. Caicinomnl uroteüalpapUar
. Iii cazul unei Imtfadeuopatii localizate ae recomandS biopsierea guiglipnului
Poateß localizat lanivelul oricfltui uegnieiil aihactului urinai, uueoiieucaracter multi&cal. La linifatic de düiiedsiuiülecele inai uiici presupuiuud cfl prucesul patologic va fi mai bine
iiivelul vezicii localizareawamai(iccventa estBuizouatrigouului vezical. expnuiat. liislologic.
. In cazui unei luifadenopatii genera!izate ästiebui ^vilate rwoltarea gaiiglioniior
l uinura aic aspect papüar;: eu baza largä de ...a limfatici diii legiuiiea Ifttero-cemcalä superficiBlft ?i inghinaläpenüu cä ßecvent in aceste
pot ascuade pi ocesul patologic de hazä.
linpluitajre,infiUrea.d peretelevezicii. ^ aiii eiustä leziuni iitfliuuatorii croiüce, fibroase ce

Cu cätiavazia slraturUor vezicü este mai profündi Uiieoii.gaiielioiiiilimratici{üülariartiebiüevitafi,deoarecefrecveiiiprezintälipoinatozä.

}i eu cät gradut de nediferentiete celulaiä este mai_ ^ Ganglioiiiülimfaücssbiopsiazäiutotalitateeucajfsulatnbeagäy (esutuiadipos
.

iiinre eu atätprognusticul esle niai sever. ^ '"il iiic'jiyiufltur.

Traasportut gaDgIionului biopsiat laistboiatoiul deAuatomie Patologici

limfaüc neiiltera( trebui?':foarte rapid pi u intr-un recipient de sliclä
.^
^ Gaiiglionul
steiil;i ttaiisportatlalaboratoraluiicicäiidestffinapiupierc.Dacälaboralorulsegäscjtein
",yj
;S3
alt oia?, atiuici trausportul se poate face dupäiutTOiducereagaiiglionului limfatic intr-un
i<a
recipieuteufixator(foimol 10%).Inaüitedea fiititiodiisinfixator.diiiganglionul liinralicse
;j
.

fac ainprente

X-10 X(-l

i
 T(?MOni »ENALB
TOOFATIAOBSTRUcrrvA
I. Urolili»»«
^j
f. Tumura Grawifa (tarciaomnl wa«() Este iin^adenocareinoni dezvollat din cpttetiiil hibilnr
Reprezüilfifonnareadecalculiin caileiniuait. contorri distali, fiindceamal (recvcntinimoiimaiignSrcnali la a<hilt.
Existätrei lipun decalculi; din oxalat decalch^ din fosfa(i decalciu $idinseiduric 51drati
* Calcuti; deoxalat de calciu sunteu suprafafa rugossä (muiifonni). deculoare brunä ?i foärtediiri.
Macroscopic;
* Calcaliideseiduricy ura^isimtnetea,galbenmaTonii,
Tiimora se dezvoltB la umil din polii renali sau tn zonamijlocie a
* Calculiidinfosfajisuntalbi,eusuprafa(anetedä.
rinichiuliii. Masa tiimorala arc fonnä nodularäeu &ls8 delünitnre,
De cele mai »nültc ori calciilii siint iniirti. ociipä corticala gi mediilara, rämäne mull (imp sub capsula renalä,
f^ Calculii pot fi iinici sau m)!li!p1i, de märimj areculoarega)I>en-cenu?ieeil arii denecrozäji deliempragie.
'Äf^ diferite.

, ߮l^!
^'''^'^..^
Uneori calculul unic ia fonna bazinehilni MicroMoplc.
MicrostnpicJ "^-, . 'fpi^^^f^-
incareinnmiilrenaleilceloleclare^celulelehimoratesiint '1,' '..-.^fV^ii{ ^^
^-^r^ gi calicelor avänd aspect cnraiifon?'-
iedriceeil
poliedrice eilmrolei
mroleirotiinzi,
rotiinzi.Iiipercromatici,plasa|iccntral, iar ^.t-'' .."'*^ .:^'^*-
'^ citoplasmaesteclarädatoritacon(inutuliiibogatin glicogen51 '
lipjde. . --~
sau plgj'E.
Calculii pol migra geoeränd colica neßBeticä.sau obstnicjia cäilof iinnare eu 8pari(ia compante.Stroingjiimmraläesteredusieilo bogatSre|ea
wscSsS.?nftTOoräaoarsiatij(lenSrozäsideIiemoraeie.
hidronefi-ozei,eufavorizareainfec(iilortrachiliiiiirinar}iapafi(iapielonefrite;(Tnsiice.
2. Hidronefrozs
2. Tnmora Wilms (nefroblastomal)
Reprezintä d]togj^ bazinetuliii }i a calicelor c« g^ßfia.progresivä a parenchimiilui renal, Este uea mai frewentä himorä malignä renalä la copil ce se dezvoltä din blasleniul
detenninate deobstnictiijn^jimuiareajmnii. ^auzei^hM^^ mnt; anoffis!i! congenitale ale metanefi-ogen ?i derivatele sale stromale §i epitelialc. Celc mai mulle cazim se gäsesc ?nainte tle
cätlorurinare, tefliixul vezico-iireterat, caIctH^unnari, hipertrofia de crostasl, tiimon inflama{ii, värsta<\e 5 ani. Tiimorapoatefi iinilaleral }i in 5%A'n caziiriestebilateral.
sarcinanoTmalä,vezicaneurogenä. Maerwcpiilc. <^-
Tiimora este de dimensiiini mari, binc deIimitatS, localizaia in hiliil renal cii compresiiine
Macroscopic; ^~ albicioasä arii chistice
^\ asiipra pH renchimiiliii. Pc secjiime tiimora cste ceniigic eu }i arii de
/
t^ Rinichinl poate fi märitde volum d] diSaiarea'nasivä a
bazinehilui y a calicelor, Btrofii' nsrencbimisSui renal in ^ hemoragie, iarconsisten(attimorii esteraoalealtemflndeilzone ferme.
ü"l specia] a corticaiei. ~-^k. BMJcrojcopicse identißcä3 componenle: blaslem nedifei<&n(ial.

3: ^
.. -sä
fesut mezenchimal }i stnictiiri epiteliale. Componenta lepitelialä este
repre7£ntatä de stnichiri hibiilare ?i glomenilare de iip embrionar (sa<i
JiB^^?^ abortive), mtre carecomponentamezenchimalä,reprezenlata dt; celiile
£'^^^^1 fiuiforme, poate ajtinge la aspeclc de mahirare preciim eleinente
i^^B^^t^N^ cartilaginoasesaumujch^sbjat. ^Bl^cmuJfcstefomialdincchileniici,
roliinde, hipercromatice eu aspect de cclule embrionare.
!nstnichiratumoriiscgäse^teo bogatäre{eavascularä.

x-s y-9
 3. Fkloarfitlaacuti w>~ . _....,.
:" fot.7iul1^tie^utSa r^sL"'S.b^"SiL^gcnerat»c.1 n.i frecvc. Ude^^h^li.
Olomcrulo. cleft.zanoduLuft(lcriuiiiaKihunelsüel- .

is,^ l^7"de^ P^eudou. onasaauStan^cus.lnft£tia£nma. a cst.lanivclulvjn^-t d«

difi^,
p. foi d"!
>»'cl Kl. Hnc. uloscioo^
Wilspu) pK riati luudepccaleasceudentSajuitgelaluüctü.
acu">u)arinudularedeinetanalTA^Sporiüy»W^ cu .t
ta^uwiüpMki, ^^^M'w^'ttt i-*i
Machwcupici i°K~
?- io
Rhiichii auut märi- de vuluui pi
czeiitänd
^juprafata
^| co.licalä .uicroabcese de culoare gälbuie incmyurate de t>aloy
"j c^^^'^aieotMconimu&ywp!^&pu^^^^
NEFROPATIl»tl"U^tNTEBS"T»AL^ gfeTsipesuprafa^mu; asuba^to<"i-
MucoasT'piel^aUceälä esle hiperemiatfi eu ^pu^

'^^y^^^':
puiuleule. ;

üisuticien|ilreualäacutft. l l\ll'
'..a
Microabceseie. suatconsÜtuitedinCK^Puruleal:polimorfonuclear. jstegTe ,i ^.
;. ^;^""-. ^^. ^-». ^..^"-- .
'ijl
.

'^
^ diSSn^u^ ,i cclouubactene,..Exudatulpun.len.patnu.deInn.bifonnänd
;iluidii leucocitaii. ;
, ^"^,
^»^-»1.... ^ ^((*, to^eaLe3B d-!* . ''-ViJt
- ^-Tt,

^ sll^etici leziuneasepoatecomplicaeun^ozepapllaie.
^^pu6 ptw, ^~^ Fidonefrilacro^cätubcrenlpaaä ^-
'^. y a^^J iSfl^i. pä3<KazädoaICOBhuul
iSfl "»^ päsutazädoarcoahuulcelulelur-t
celulelor.0^ 'poa'tefidetemü,atäd.dise.uü.areainfecieituberculo^.pccale^ng^ädelaunfocard.
B^ A'^ ^^^cad-W^TO mlwd^^cue i lo bicei puknouar , i mai n. apare prin asce^. ea unei infecfi U. bcrculoase a cäilor genUo-unna«

c^ %&^^
'.qxieUalc >'?<^.. ^" ^. If r l/' . detcnoin&oblitenu. alubilox. tM emtaiiä-^äatubUor^ jcuinarfiepididimitasausalpiugitatuberoulüasä.
'^^^ '!Lf"c' ^.
.

im;rozal<! ".9E!S9tl(. "-:.-.. *.,.

^. ''>'(^.t .,»;_'''.
^ . ~"\.
'.
ritoäncü.tactö?irepreziuäsupnrtul ,<geu«äni_celulelor /^ MacpB Kopicsuntdouäfonm: ^
epitcliairt iTooudiliile de^itii b«i ^ iusuficien(ä
__^
B's 'Li£ . ""^81 ^ . <. ^' ^
".'hAercuIozamilia.fi geaeralizatä^u"oduHde^^mm. alb^nysiL>"specialla
^ ^_

^^y^i^ renalftucutä.Glomeialiiauaspectuotmal. ioivelulcoitexuluireual.

i
'.'^\ r '^
2. Nedcpatiaacalg<ricäestedeleniiinalädeabuzuldeaimlgeace. * fonnaulcerMazeoasä. Initialin^ticaläs>u>t f ^ ^ .- ^
--

leriusLflfidu^ ce ^flueazä s»
se
c^Gcä progresäud spie .
-Jt ^.., ::^^>^
^ZZ. .0.^o..4evo^. ..«..«^d^r^^3^;. -u.edularä. Elm. inaTeai. ecn.^ica^oascprincatice i barinet J^^ "T'-'A/
^^. Pe^unep^UelesunC"nUdccnu,iiin^ ^ ^ ^W^GCSI[[ determuä 'apar^ de cOTroe^Wite eu clmunniea y ^^ ^ ^.f
\f
l

^.. ^ .l, d,^. Sepoa.c.nplicaeu ...a^ap^lei».blocate-d;lor^^ ^ ^' materialului iufectios pin cSileuriiiare.
"'Mic^picseobse'^ä"ec.ozau^iipap.Iesauuec^pa,t,alealetubUor^ apatca
iiisleuriibie,m interslitiuapardepuaeridecakiu. '.M

X-7:
Y<
.
 lBinno(Iuoreican(a; sunlaspectevaribbilefiinc(iedeeiiologie;
DepozitcgranuläredeIgGy complementpentnieüologiapoststreptococicä
:'A
Dcpoate lineare de IgO, IgM y complement pe membrana bazalä in cazul sindromnlui Hlcroscopia de Imunonaortscenj»
Goodpasture. Relevi prezen(a de imunglobutine }i uneori de complement sub fonnä fin granularä <l&-a
Nefropatii Bl?mcrul"w ca sind""»'" Befn><i<; "3 lingi))capilarelor. ..
'1 Itefrnpatii glomcrulare'cu sinrfrom aremic crontc
.

'13. GlomerulaniiMta eu leiiuai ininime (Ntfroza Ijpniflicä).

Este ers mai frecventA CBUZSa smdrct^-hK'nefioiic (SN) la copil in primi! 3 ani. ;^1,; Glomenilonefritacronicä
Macroscopic ;s| Este stadiiil final ai glomerulopatiilor eu evotujte nefavorabitä prin instalarea tinei insiificiente
RinicUi sunt mSriti de volum au culoäre gaiben bnniä- Pe sectiune cori;csla es»e ISrgltä. limaie cronice.

gälbuietn contrasteu mednlaracareesterogie.

Microacopla oplici. . Macroscople.
Olomenilii sunt de aspect normal, la nivehil tiibilor celulele epiteliaic "-'iit hcäreate cii
'^
'M P.inichii sunt mic}ora(i de volum, stiprafa(-icxteniä este
lipidc}i colesterolprovenitedinrezoAtialipnnroteinRiorfiltralf,'>-">P"P''!ncnrd?!"dflproteinurie >^. ^-A'»ill fin granularä, capsula aderä la parenchimul renal. Pe sec|f'iine
;i hiperlipidemie. corticata apare rediisä,eu crc?1erea compensatoric a (esiiliii
Microscopia electrouicä adipos fa hitut renal.
Lanivelul glomenililor se observä fiizionäriale proceseloi-podociiare, ^. "'iißcäri care se ..^

. ^coreteazä c;i pierderea polianionilor din membrana baz^lä g)"'nen)I'"-i det'"~"v''mnd crejterea
¥ permeabilitfltii acestei structuri eu pierdere deprnteine y lipi'ie.
i 4. Glomeruloaefrita membranoaaB
Este csuza ccamai &ccven(ä de sindrom nefrotic la ailuK, inap(s'<S der'oteii-F'» neselectivä.
Microscep!»optic5. ':'ll
Se obsfcrvä ingro^äti (iifuze R'S m'-r'i-. ranei bazale
glomemtaie e'/i(lente in colora(ia PAS iar. Snimpregnatia
srgenticä aspcctdemrmhmiiä !""^"!%c" sp'flili.
Impregnajic argrntici
.
-^ Micn»{ico|iic alteräriglomerulan; corcspunzatoare nefinpatiilor anterioare.
* hialinpscleroza glpmerulilot (partialä sau completä) cc apar ca nodul^acidofili
ffiräniiclei. Tubii corespimzätori glomcrulilor afecta|i sunt atrofia(i.
'. "l * interstitjal se ohservä infiltoatinflamqtor cronic eu celulc mononiicleate gi fibrozä
. s
difiizä.
* leziuni de arteriolosclerozä din hipertensiunMarterialä (vezi cap. VI).
::'^
jltfropatiiglomeniläreasociateeu . rec(iunlsbtemice.
3 llt Glomeniloscleronidiabedci ^~
Reprezinlä manifestarea microaneiopatiei la niveliil rinicliiiiliii caracterizandu-se

Microscopia elecSr'-s'is-ä [licroscopic prin ingrosäri difüze saii nodulani ale ! membranei bazale glomenilarc.
Relevä prezenja de slepwi's eleclron dense
.

lcfmenilosclerozapoatefi difiizäsaunodularii. .
!"1S
-.^
^^".3<I®^''.:j:ä^B^ epimembranoase 51 intrameinbranoase. Msmbrana :'N
^^-gJI'J^FiW.^I baznläreac(ior.eazfipriii f'irmare''£ spicu':c.e separä$i 'i Apar aciimiilBri de produji de elirozilare PAS
lOIomenilosclcrozadifiizB'^
ozitivi in
^^^ä^'.^-^'1' aPniinconjoarädq)ozite'uq)imcmbrar"'-"R'ländaspect
de "roalä dintatä".
M meangju^i i" menibrana bazafäglomerutaifl.
.^ k -.lAt^fe^, roeinbranabazalltngrojaläeu
dqxnale PAS poziüve

I1
X-i
3 x-s
 AMOMALli CONGENITALE NEfBÖPAIUGLÖRlBRUI^tK

L ^^SSuii
Apiue in umia.i blaste-nuluine^cncd n. a«fecven.lamvelulpolulu.i^"or. Neftifpatüglumerulaneusipdrnmnefriüc.
l. Gloinerulonttrita difnzä acutä proUJenitiva iiostinfec(i<Mi»a (GNÜAI1)
fünichiisuiit uiiiti prinlr-uii (esut fibios Cel mai fiecveut aceastä leziuue esle o compiicafie taidivS a uuei infec|u eu streptococ de grup
/:. suu piin pareiicliinl renal, au formä de ;-1 A betaüeinoüticnefiitigeuy senisöfe^tedeauidruinii^&itic.
S-- (»utcoaväpslinialiiedianäeutreceieacelor .. Ifl
'. fl3
douäurelerepera|aaiilerioaiä. 1 iVlaciustupie }
^ iSää. §- ii""" Fiuifiareualänuesteüiteiesatä. lliiiichii suut märiji de volum, supiafa|a eu heinorBgü piuictifonue petejiale. Pe stipraia(a 4e
sec(iiuiecorticalaeslelärgitägipalidäiarmedulataestecongestivä.
<fc- ^ '. ^'
.
Micii osc<»|iiä upticä.'
loji gtouieiulii suutmarijidevoluin, lupereelulatizati, eu
"^.^
2. Hinicfi policl.isüc Existäduuä(onuc cln..ice de boaläpuliclusticä reualä, unbele eu - spajiul de Hlüare foaite üigust. i .-.yi ?
{lijpercelularilatea glomenilaiäestedatfideprolifeiaiea
delemuiiisingeiwtic:o foimädetipadult?io foiixä .IcIipinfauül. . cefuleiureiidutelialegimezau iale, ütftlliareeukitcocite . ./

-^ Macroscupic
(iieulrofile ?imonocite).
4
^"- "
telult
t^> FoimaileIipadull, Micruäcopiaelectivnicä ; ..-"i'f ^^-- endottlidl
nido**U*U
Anilxiliuicliisiuitinultiiiäiitidevoluro {1111greulate Evideu(iazädepozitedecomplexeimuneelectron ^.^.^i^äi .
l^te?®^-''^; 5")situalesubepitelial peveisantulexlemaJ fi.gr .^. ^. -.^.^S^'SS fllTb"uu
Pcsii|)riifa|aexleniä ?ipc sec}iuiie suntprezeiite imineroase
'

''"^Nfö^'^, oiemhTaneTbazaleglomerulare. °buaVa'^kj^^l^^^^1m

>"^n yK
k^^^^w/
cüisturi de diiiieosiiiiü vaiiabile eu cunjiuiK seio-citnn sau i. ^M~'. - -. ;;i "v*Sü^:^:^-~" - odulä
^ü*.^ '?y qritditU.
lieiiioiagic . Gieutalearii)ictiiului poaledepä}iuiikg. '' v ''.. '
h. ' ^

^, Funnadeiipiulaiitil .
Aiiibii liiücüi siuit inäriti de voluiii all suprafata
;'^t GluineiuloBefrita rapid progiesivä.(Glifmerulpnerrtlii tu »tmilnne).
exteiDä iieledä, eu sclu|area jubula(iei fetale, re su|)iflra|a de
Are etiologie y mecanisme patogeaice vaTiabile, :cvolü(iafund cit sindroin neliitic ji instalare
sec|iuiie aspectul ge.»erai este spongios eu [iie7.eii|a 'Ie
;|^iapidäa üisuficieujeiicnalecroiiice.
dilatajü iiiici deteiuiinate de lärgirea tubili» colectori.
Pilataüile auasoectradiardela uieduliuäsorecoill<-nlä
:i MieiFüSGöplaopticil, '"S-
AparaspectedeEdiuiujiccerejiiezinUiproliferfij
"a circiuaferen(ia!e ate celylelor epitelialc ale foijei
gn^j^Ieji. cgpsület Bowuiaj^ eu gsu^cea sgpu hii de
j.
filüare.
3. Riuichi eu baziuel dublu fi ureler dublu. I^Sr^^^ ^wcäB^W&see'ttIaya^eai'ä.Jli)"niLUI^jS&i
l^^^^:^^ , Bowpuua, ceea;ce gtunyleazäproli. feraielMruleIor
Riiiicliii auaspectnonnal. Bazinetele 51ureterele suiilbifide, »iicteiele autraiecl separat pänäin ? :M
.

'&''-5;'.%^^'S »"'iSR3K'cinfl;iHilnrnniinr;ilff'~T~'~~~-
eoiteUäIesi aflüxdemouociteT
puijitfiiea iiiferioaiä uude se uiiesc iinediat uiaüitc de a se ttescliidc pt inlr-uii orificiu uiiic la iiivelul .i Semilunele formaledetemiuiäcoin^uuareaj^graivä 9«co^ sulgIomeTuIar,organizwea
üiguuuliiiveMcai. fibrineidetenuiuäinfiiialfibrozacoiupletäagiomeiuülor.

X-2 X-3
 -m
jnvadeazäfrecvent duodeniil, ainpulalui Vatery canaliil coledoc, prodticind icter saii pol
obstnia canalul lui Wiisiingddlemiinind in acest cazalrofia corpului y a cozii. Frecvent. in
momentul diaenosticuliiicarcinomul pancreaticeste extins in spa(iul retroperitnneal, linde CAPITOLDL X
aparecanoduliinici,fermi,deculoaregri-albicioasä. :^ !,
'. 'St MORFOPATOLOGIA SISTEMULUI URINAR
^
'M
^
(Asist. Dr. PetruPISmfidcaIS)
i
.M
ilANOMALHCONGENITALE
-^T^®f^^ I. Rinlchi in polcoavl
!^\:^7'^ M l. Rinichl polichislic
^^ter ; 3. Rinichi er bailuel diilifu <1 unter dublu
llreFKOPATir G». OMKIII)IJlItK

..l litocialc eu sißrfroro ncfrtlK'

Pigiira IX-24; Carcinomnl pancreatic '

-;'l I. Rlomenilnntfril« ilifutl

.
«cull prolirentivli pfllliarectfnfä
1-70%«pari»CKtremiütu cefalici;2-obstnictia ctilor bUiare; ^"^ifl
I. GInnitnilancfrila nplil pnigrulv» (liloinEnilontfrila eu ttmilline)
3-obstiucp> ducluliii panciutic; 4-Diniori sbuatetn wiprl 51coe'IspanCTff?t1iit
:;1 3. Giomrniloncfrit«eu Itxlunl mlnlmc <acfroullpcidici )
4. Glnmeniloncfril* nitinlir«nt»«l
Microscopie
Itociatc ai linilrom urtinic cronlc
. Cancerul pancreaticeste tn mareatnajoritate a caairilorun adenocarcinombine .. 'g S. Rlumenilootfrif cioiitcN
diferentiat,alcätuitdinstnicturiglandularecesecrctämuciis51ca-snevr^s c.srmrnäfoarte '"^
iltfropatiiglomrrn!«nnioclitceuafcclluni«ktcmlce(tu-undan)
bogatäIncolagen(reactiedesmoplasticS)(FigiiraDC-25). :. "ä
.^
(. GloincrulnaclcroM ijlabtlidl
:1 INEFROPATI» IirBIIl. O-INTEBSTITIAU;
~'l: I. Tubulnnccrnu Iniici acuti

.
'-1 l. Nefmpatia analgcricl
^.i3 3. Pielontfiit» lcvil
. .ä
's '4. Pitlnncfrita cmnlct lubtrculoail
';iDilltnOPATIAOnSTHOCITVA
^.' 'aiä^<ä
.

.
-'I ! -ifi I. Orolltiau
. ;^1
l. ffillronefroia
'a
iTIfflTORIRENALE
l. Tnmnra Gnwitz (carcinnm renal)
I. Tumora Wilms (iicfrnblnatoTn)
FlgiirnVX-tS:Csreinomnlpancreatic 3. Canccr seciindar nnal
^riaiorwri-"!!) ai siri'n'E Rbroas. f. i'. l";7"Isitl
TdMORI ALE CÄILORIfHINARE
'1 l. Papilnni urotelial (lirrter)
-;i Z. Cartinam nrotcl'rl papilar (v"i" urintri»

.s
.
(.sl X-l
.. »a
IX.14
'.a
 l!,iäi
frecvent duodenul, a " $i canalul coledoc, roducin " er t, l.....
obstrua canalul lui Wirsun detenninind in acest caz alrofia co ului i a cozii. Frecv t. in
momentul diagnosticului careinomul pancreatic este extins in spaliul retropehtoneal, unde CAPITOLUL X
'?!'.!
apare ca j'|nd(iljj]yci, fermi, de culoare gri-albicioasä.

^0\ ^
0
MORFOPATOLOGIASISTEMULUIURINAR
ll-i
^ ^4 (Asist Dr. Pettu Plämädealä)

> -^ ^^^, ^^,

-rt'r .
l:' ^äiiii3^' l!F:ili
^ ^i?%r -"-c^y
. ANOMAUICONGENTTALE E il.::!!!!
iil!";!t:;
~^. ^y^y~ ~

I. Riaichi in potuuvt
/' ,\^ '~?Ssv
r
's

\" . "-;_- ; 2. RinkhipdkhKtk

' ... -,- ^ '^f&^ ^< d M 3. RinichicnbariaetdnMurianterdubhi
...^-/C-^CA/''"^T/ ' i?
^EFROPATOGLOMERULAaE V\E
FiguraK-24: Carcinoinulpancreatic
^ , 71>au)l^di^J Aiodateeu undrom nefriäc . ^ . ,
llii'ii t!
I. Glom«ruloncfrito difnzl»cutipraUfentiv»porttafcctloit /_ "ä^J C^ ^
1-70% «p«r llLqE treimtuet cefi&d; 2-obilnic(u ctilor bfliarc;
3-obsmic|iaducbduipancnatic;+.tumorisituteincorpulf cotdapancreasului 2. Glomerulonefrit*rapidpregn»iv<(tlointrulonrfritac«atmUunc)^ t>^
3. Glameniloatfrit«euleriunilalaiae{adrouUp<>i<Ud) ^ ^
Il
4. GtomerulonefriUi B>embnuio«»i"_ _^-^---:~-^'
Microscopic
Awcutt eu «indroa unauccroaic
. Cancerul pancieaüc este in marea majoritate a cazurilor ui^atteMtcamaag^ bine
difercnUataIcAtuitdinstructuri andularecesccretäm us$icareprezintäo stromäfoarte
S. GtomeruloBtfrit* croaki Z-$>^ 3
Nefropatii gloutrulan awcüteeu«fecthfitiitemtc* (Mcnndut) i
fi. Gtoinernlaitleroadub<tidZ_$Nj^
3 / cujjQf; , w^- c-/. / ^^-'t->-<- . NEFROPATU TÜBULO-INTEBSTTpAU:
,,^:<^.<4 l. Tnbuloaecnna toiici acutt L, f>^
W Z. Nefropati*MMlgcddl
3. Pidorefritt »cali )^p<A>t ^- ^-'?£{6
4. Fidouefrit* cnmic* tub*mloil*t Igl;
. ÜROFATIAOBSTRUCnVÄ ^
l. UroUtiu«
t. Hidroadroa
» TOMORIKENALE
l. Tiuttor» Gnmtt (cMtiaon nurf) ^. '7 l^-T
I. Tiuun WBiu(nrfroUMton) ^ ^ ^ ^
Figun K-2S; C<rcinon«l pancnaiäc
Adenocuauam eu aroui Bbro*s* tbundentl 3. Canur tecundu- nuü

. TUI^OMAUCA^OBÜMNARI:
r- ^(^ <^^ä' 4^^<^yU^ ^ ^X- l. Papiloaurotdiri(Meter)
2. Cuthwaantäallupitor(»ericauwril)
>| ~J. ^-'J<?)t^: Ö&^C/t ^ Cß^A? oc<^ci^-
^/ -f. <^.Y ^ /^. s^ j^^^^ ^^. ^^ <»<y-t-ü'tg^.,
X-l
Ot-lA

Ft.iRtnichiJnDotcoavi. l
"Apare in umiaTüziunii blastemului hefro cel mai frecvent la luvelul lului inferior.
Rjnichii sunt uniji printr-un esüt fibrös
sau prin parenchim renal au onnä de
^ A-^.. (^^ gptcpaväpelinia me lanäeu treccreacs'CT
douä uretere pc fata nlerioarä.
"^s'^'./;>.<jJuK. ^<^a^^ .,, _ .
lÖPATDGLOMEttULARE
li;-
T. . . ' .^;. ;-;<'.". '^. /.:;;^;. '^
Nefropatiiglomerulart eu alndroinBcfriUc. / ^ (''fia^1'^ . i, it/*'^
pj GIomerulönefritadirnzaAclitapronrerilfvijiN^nfec^fl^ /^
Cel mai ftecvent aceastä leaune estc o complkatie taniiva a unci infectü eu streptococ de grup
Abetahemolitic nefiiti si seinsotegtede sindromnefiitic. ,
i!'' : ''

' i-"tftW ».B»"' Fun(ia renalä nu este interesa Macrosco ic . ,. . .'. '.. ,

^1 Rinichii suntj)[dn^J^votum^suprafä|a cuhgmaaaü°uiictitomc_getegiaIe. Pe suprafa|fl de

sec(iune cprticalaestetörgitä y palidä iar medulara este congestivä.
:^, ^}'
[icroscopia opticä. : ' ^
^T)'fei hiciiipo(ic1iJsti^|Existä ouä fonn clasice de boalä

determinism enetic: oforroä de^tip_adylt §i o fonnädetip infantil.

pplichisticä renalä, ambde^u
s
toti glßmeiylii sunt mänti devolum. hipcreclularizäti, eS\
"ul de filtrare foarte in
-T^
Hipercelutaritatea glomeru aräeste dätäde pmliferareji
« .. I^g^yscopic /,,, Ä~l-i^'i- : .. . >. celulelQrei}döteliale si me^ngiialc. inßltrare eu leucocite

CTlF ormadet^ad]ß!^ ,.. ''u | '. , ;

11';^ &f ^ ^":,^ tneutrofile y monocHe).
/..3/./-:fc':/y^-l> -i nue^. a.i. '^y^.
"l
u^-
/"k< -'^^. AmbHnnichisuntmultman' devolumgiingreutate.
; I>psüprata{a cxtcmfi y pc sectiune sunt prezente numeroase
^ .
^^s^uiMto^ T^Mrj^r l
Evi^Spa zä depazite-dejMTT'nn imui"L'n!"'tTOn_
cduU
tDdoteliaU

chishgi4?dimensiunivariabileeucontinutfero-citrinsau
^^^n»r»»^G^^, ^^ <s^^'
'^'^S^''^-^
^"^,
- c«luU .
tinteluU

(^^fpfmiidfLtic-ufantiA
Ambii rinichi sunt märi ' de völum au su ''
;.--
^cu schitarealobulaiei fetale. Pcsuprafata<äe IieruloAelMte rapiä pro^iva. fßiumiOTlöaeftWN^
-'r'r ^^/^ß^ w^
üf'fct

scctiune aspectu] general este spongios eu prezen{a de jijnstaIaiB,/'*.

Are eriologie ?i mecanisme patogenice variabile, evolutia fimd eu sindroA ncfiT tic
dilatatu micj detenninate de lärgirea tubüor colectori.
DjLatatjjleauäsDed;radiar^lela medularäsore corticalä. ^A^. rapidäAJMuficienteirenaIecronice.)ß.C ^> ^.. -'Q^^ j {-f;;}
f
- ri.^rhl
^!i r^j -
'-. ä^!rd
t'^ \

^^ficm<^|,l«np(<dl -^^-, ^-.taö.

TC' Äpai-nspectedesei^'l^ ccrepnzintä^rolifcr8ri l
circiimferenäalealecelulelorcnitelial?fdfTojtei
3., Rinicht eu barinct dublu i urcter dübln. .
parietaleacaosulei Bowman, cu"ö<ättoaBSfispatiuhii de
g^^^_. _. ^_^
^
Rinichüauaspcctnormal. Bazinefele siureterele sunt bifide,urcterele autraiect separatpänä?n Dmcajilare sc airtTava^»>»äl Ahrinä ?^ spatrol i. u
Bowinäh, ceea ce sämüIeSzä lifcrarea cehilelor ^.. :,..> ..^
por^iuncainferioaräundeseunescimediatinaihiedea sedeschideprintr-unorifi niwjiil CDiteliaIc si aflux de TO<?nociter,
trieonulüi vezical. Sanilunete fonnate determmä aimEriBMreaproereswäii colapsul glomenilar,_ organizarea
fibrinei determinä In firial GhnMa completä a fdomerolik»'..

X-2
";,./^fi. ". ' '^ff.. ^^^^^'i

/..-. . '. -l f fev ^ (. 1 ': jf-

A .. '/ ,t A.'..:-. ...

 l|i|i1 :"
!li';"iiN .i
Imwnoduonscenta: suntaspectevariabilcfünc{iedeeriologic:

.'
Depozite^anularädeI^GsicomDlcmeiitDentnietioloBiapoststreptococic^
~ spozite/lue^ de IgG, IgM ?« complement pc menabrana ^azalä tn cazul smdromylui MteroscopiadeimuBonuomwata
>odl»stuu- ' . ' s . n.. t. \, "ReleväprezentadeimunglobulinegiuneoridecomplementsubfomiäfingranulartdM i :'!J!!l!

Nefropadiglomenifairecaaüidroniarfrotic -> ^rä^U^JtO ; M-^Wi^ ^^ /lunguIcqM larelor.,. '"^ . '.. "_,.

^ '

^ . , .
'

II
f: \ Glumeruloniifrita eu leriuni miBini (NcfniaiUpoidki). '«dhipatiiglomerulareariadromaremiccroDte:'*^ ^ ^^1^^^^3ie. ^^^^^ ||g'
Este ceamal frecventäcauzäa.sindromuluiaefiutic(SN)Ia<<opi]^nprimü 3 ani. Slomeruloiicfritecron^-^: I^C^ ^ ( ^ ,. ^. --^-^ . ^^. ^-- j;^|
Macroscopic r^tadiul finalaiglomerulopaüilor euevolutienefavorabiläprinmstalattaunci "sufici^ ^ ^ ^ ^jjj
Rinichiisunt märitid^fllunAau culoant'Ralh«"tmmä.^e secpune corticalaeste lärgitä, ^^"~"~~~~"~ ' . -^"'ftijl"ü>a^ II
gältyuie in coutrast eu medulara care este rojic.
' Mfcroscopl* optfci.
j,V
4 ^ lo i sunt de aspect nomuij/^Ia nive ' celulele q)iteliale sunt incäreate eu ;^^^ Riniäui^untmic -devol prafapextemi^te^
/'{§id| gi estero rovenite din ' U " in condi 'i de r teinurie ^ %^ä £sff^^^^^^^ss^^te^few^ ^
§ ip^rlipiflyi ie
~

^ä3 ^ffiTäEäS^aEäSj^igä, eu cresterw^mpSO^ori^&teSIi^ Y

(j /- Microscopiaelectruaict .
"' " adiBsaJn. hiluIruK»(, ^
"
La nivclul glomerulilor se pbservä ^yjnnilri gjj ilor .
itan- modificäri care se
4fc^. ^. c-^],
c eleazä c-j ierderea lianionilor din membrana bazalä glome termu&d
^MkroacL icafe^tglomaula^c^
p^meabilitätü acesteistruchiricuD'erderede pm^jßyyilipide-'^.. ^Z/iütJ? ' ^i^~rW^ ^hialinoscl^^omcndi^feartiaU saucompletä)ccapar^^^^1^^
k-^-
icrulonefrila membranuaaä . ubü lespunzätoriglomcnditorafiN^sunt^^. ^^^^- ,^
ceaniai
Este caMza cea mailfi-ecventäde sindrom nefi-oticU adultj toso(itäde proteJBiuie neselectivä.''U »int^^scobseTvilmSteat- i eu«lulc^onoaucleatc ,.^ ^ ^
MkroscopM ^opäcä.
' -:^~.-^ -^ ';.^- -,^&a^t > ^1^c-u {'
»leziuni^ffltsas!^^^mt" ' ' hmeaarteriaU(vezicap.VI). Wf^^ .;..
Se o^servä mfiro^äritdüüA ale membranei bazale
glomemlaie evidente in coloiatiaPAS iar to impregnatia
^IropadigtomcnibnaS^^^wtemk«, ^
-('^..^:- aigenticäaspectdemnnbranäbazalasusiculi. ^
^ GtomeruflfSBEJSS^UiW^^ ...... . ^^"-^
In^ffcgnatie argmticä Reprezintä amifestarea fflS^^ riniclüului cwacwwM^ ^
Microscopiaelectronict ^" "".. '» ^soo;'^ ing^ ^. -»<^:ale "-^' t^^^
' ,-f^esa.' ' '^' Relevä prezen(a -de depazite__sls£tisn dense GlomerutosclerozapoatefidifuzäsauDodulari. ^ ^. ^^^ ^
' 3^^'T""^ ^^i^ c mc-(/ epurieaateahoase $}" intramembranoase. Membrana ^^^ . ' . :'^. ' -. " II!
^. Ig^^;.WW%^;J( l-, *^ . bazali reactioneazä prin fonnare icu i e arä §; .
1^" Glomeniloscleroza " , , ; ' ' i.. (fi.^v<^
'^^ ^ ^-::-'^~'t ''^0~'C^1 aEPi toconjoaTä depozitele qi unembranoas^dänd as^sct A^ aciunulSri de; f'ii^, ':'i^ ziüvtto^ .. f '^ \
L^ ausitamcmbranabazalä omerülariL \ '*a^!fV'^^.:
^^'\:^>t. tBembnnabuaIItngro»at*T .'''. ÄStfa . iiiili
iii!!

v^^. ^ </vc ^ ^ . ^. . ! ^; ^^^ . ^/ ^ ^

^dqxBitePASparitiv«^ .^ ;. ^^^ ... ^ ^ ^
b^K^^:' .^7 5
. ^ . l J|| III
!]j|
l.^
^a'^- 11^ ' //:. ;.;^-'... l.-'. :d:''-:-^
X-4 -..^-. i-üWue-, ^^:^^^-^. ^^cQe^e^ \ ?ff/i-
u
 "':'('<l ^ . ^ .. i_ 5; ... ', ' . '"" T" &l.U?--?Ö(/<'ß'! 1 .

3. Pidoaefrtt» »ent | o.'v.P'-"-3.?.Ht" . .^,. s, !

^ /[oimncmloaclemn TOhthTB^leziunea Kinunelsticl-
Esteo mflaniatieacutfta nnichiului}i bazinetului,gencraticelmai&ecvcntdeEscherichiacoli,
Wilson) prezintä pc fondu] unci glomcrolosclcroze difuzc,
acumuUriiiodularedemetaria]PASpoativinmeanuäeu
Pseudomonas sauStafilococus. Infectia
mairardejroteus, Pseudomonasjau Infecti« primaräeste lanivelul vezicii urinare de
focalizarcinpcnfnru Ipbulilor lomcrulari.
undepc calc ascendentäajunge la rinidii.
:.^
^ ^

Rinichiisunt märiti de volum prczcntfcid ^e suprafa(ft'51in SSSffs^ \ '

cörtical^ microabccsc de culoan gBlbuic toconjurate de halou
NEFROPATH TÜBULO-INT'EP^TmAUE.
congestiv. Exudäglpurulent sc continufl y in'fnedulaftputfndu-se
^.^..;^.<.^-^^
I. Tiib.iloBtcroaitoxidl. c-äL ^ d&^^
<3
; V^.A gäsi gi pc sugi&j^Düicoas^j^gnctuIyj^1
Mucöasa pielo-calicealä este hipcremiatä eu depozfte
Apare in unna mgestiei sau inhalärii unor produ?i eu actiune ncfixrtoxicä ; säruri de (p-wjr.
purulente. _ (oü^^^"" . " ' "";;"' '
plumb, alcool mctilic, etilcn-glicol, pcsticidc, tetraclorori de carixm. Clinic aps'i dSma-w y
insuficicn(ännaläacutä. '0 -crÜcG..
Macrwcopic ^(-Mkroscopjc
Rinichii sunt märiti de Yfl|yr(^pnljri, parendumul este^yyj, pc sectfem" cortir * estc Microabcesele sunt constituite din cxydat pumIent^Eg^iB^oniKj. esijc^ts^^alterate ., /..;,-,
ItogiäLsipaIidBIncwitrasteumedülaracongestivä, testüri de fibrinä. 'resturi celulare si colotfii bacten^Bi:- fonnSnd

. ^-^' ... -. ^. '^Wi.üüA^t.' La nivehil tubUor contw^ proMisäl? Jaleie cilindrileucocjtgri. f .<£"'
><. / > epitelialesuntnecnwnh!fiin^ OTPoeatp.acidofi3<^j>?<m,-; Ladiabeticileziuneasepoatecomplicaeunecrozepapilare.
'^' ^;- a.
pcrintänucIeLpfisfacazädoarconteaulesj^alira-.Q jnrtc 4. Pidonefrita cronicä tnbercnIoM» ^ f ^y^(. ': .i;-«" > , ?.?' .../ ',/fv
. . .
';--t' "<
,
- .
"?<':t'f<
'^--".»».» .s.;
se d i cad m himen fonnfesd cUisiri care Poate fi detennmatä de diseminarea mfectiei tübcreuloase pc calc i&nguinä^le' la un focar de
ÜA'Jf '
Titdidc ;^.. ^«^;,; .^ detsminfi nhfitFnm'a. tuhil'ia. MemiKana bEsalä s fc'..ilos- obicei^Clmon^§i mai rar apare prin ascenshmea und infcctii tuberculoase a cäitor genjto-urinare
izate^^ee-f-.,.:. .,,
^T;^-^»^ rämäncjntasfi^i rcprezintfl sgport!»ä rRffwifrij st'slalor cum ar fi epididünita sau salpingita tubcrculof

i^^sf
0^
'.%
Helialc fa conditüle denfisnji ^m de mäS!P''?j3il ® Äfasn^jg^ suntdouäfonnc:
Jl&? rmaläacutä.GleMncEuüLau^ispecUiounaI- fs'('^)1 l) * hiberculoza miliarä gencralÜEatä eu noduli de I mm. alb-cenugii to spccial la
II. nivelul cortexului renal.
2. Nerropatia«Balgericäestedetenninatädeabuzuldeanaleezice^ ', ^e^'^'a_
Macroscopk -vX-" h, >'öC^-. ^"^:^^
\ c^y-^^ ' . ^
.

/-''.^ f'".
* fonnauIccro-c^pMä^Initialin corticalisunt f /' ''. l '-
Rinichi nonnal sauugormicgorit dc'volüm, cortcxul prezintä deprcsiuni er atroß-patvsp^-vatßi leziuni nodulare cc conflueazä ?i sc cazcificä progrestod spre -f1
' "~~

^'i
papilci necrozate. Pc sccthmc pq'ilele suntpalid cenu?u ?sivariate stadi» ^ fmT?-"-sa'-^iffsSn
.

"... ^ \'<*' ^<-

mcdularä. EIiminarea necrozei cazeoase prin calice }i bariact Jj<-*'^' '*"^^':<>
' fiagmentaregiUchefiere.Sepoatecomplic»eudctagareapapileigiblocareacäilorws±sm, detenninä apari^ia
apari^ia de cavcmc renalc eu elmunarea \ , ^- \.
Microscopkscobservänecro2atntregnpapilesaunccrozepar^slealeti'h;!^-CK-"xfVt"t
nigte limbre, in interstitiu apardepuneri calciu
materialuhiiinfectiosprin cäileurinare.
^^
^y
'
. Güs/^^i-
>J-Uft^C_....
X-6 X-7

!!::iil
 /|\ ff^. W^'*-
JMORIRENALE
ÜROPATIAOBSTRUCTIVÄ «. A^^^jLC / ^^/
l; üroUtuua )l. Tninon (?n*W*tiii (canciawt>Bl niuil) .Este un adenocareinom dczvohat'djn cphctiul tubilor
Reprezinti fonnarea de calculi in cäüeurinare. coatorti distali, fiind cca mai fiecvcntt tumori maiignä renalä la adult
'.-©;£> '. '""- .
Q) <CaIcuIiideoxalatdecalciiXsunteusuprafa(arugoasä(murifomü),deculoarebnmäji foarteduri. 'r -^
'"'"i
CateBffl~aiacidunc iuraT\sunt nctezi,gatben-maronü, Tumora se dezvdlt? la unul din polij rcnali sau In zonamijlocie a
'.^^-
(''^". J'CiIculiiduifosfati^unt albi,eusupraf&tanctedä.
ocu^üip^ca^ilfa^uSsa^ümäne ^^y^gj^ub^apsula renalä,
:iX;t.<
rinichiuliu.^lasa tumwalä are fonuänodulaTfl CT^fal|| dcIunjtMry, il

De eck mai muhe ori calculii sunt mixti.

'^. 'fä^
are culoare galben-ccnugie eu arii de nccrozä }i de hemoragie,
Calciilu pot fi unici sau multipli, de märimi
!^^
diferite.
Uneori cakulul >uüc ia forma bazinetuhii
^^_^. t^u^ (^r^ ; ' ,.. -..,..^^iv^
!ncatcyujgul renaleuceluleclarecclulele tumorale sunt '\' -^ 'V^,\ »^*3,^
gicaüceloravfindaspec ralifo . ricecdSucl3)rotunzL hiDCTcromaricL olasati ccntral. iar / '>'V^<,., ?r-i-^^ä
'1> (este^larädatoritäcontinutuluibogatin glicoyn y

Celutelc tumorale se dispun In cordoane, tubi sauplaje

compacte. Stroma tumoralä este redusä eu o bogatäretea
Calculii pot nügra generänd colica nefcticä, sau obsttuc(ia cäüor urinare eu aparitia vascularä. In tumort aoar si arii de necrozä si de hemoraeic,
hidronefi-ozei,eufavorizareainfectiilwtractuluiurinary apari{iapieloaefi^teicronice.
2. Hidroaefroza 2. nuora'WUfflihnelroBla^ ^.. ^<'XLO (^']f'. L / ^^T^-
Rcprezintä dilatarea bazinetului y a caücelor eu atrofia progresivä a parenchünului renal, Este ceä mai fiwventä fcimorä malignä Yenalä ta^^L ce se dezvohä din blastcmul
detenninatede obstructüm eluninareaurinü.Cauzelehidrone&ozeisunt anomalücongenitaleale metanefrogen ?i denv^eic säte stromate si q>iteUale. Cele mai mutte cazuri se gäsesc inainte de
cäüor urinare, tefluxu) vezico-urcteral, calculi urinaryt^erbofia de prostat^ tumori, üiflama(ii, väista de 5 ani. Tumora poate fi uaüatera] ?i to 5% din cazuri este bilateral.
sarcinanonnalä,vezicaneurogenä.
Tumors este de duriauiuni inari, bme (lelinutatä, localizatä n<(hiluDrenaI eu com resiunc
Macroscopte asu parenchimului. Pe sw;{iune tumora cste cen ie albicipasa eu arii chistfce y arii de
^ ^ Rinichiul poatc fi märit de volum eu düatarea masivä a hemoragie,jarconsistentatumoriieste oalc Zonefemie,
itulyl ?i y^caücel^, atrofia parenchimului reiuil in
^i\^
'^. :. specialacor(|cätcL A^ Microscopic se idcntificä 3 componente: blastem ncdifetwi(iat,
(esut mezenchünal}i structuri epiteliaICptömponentacpitelialä este
r^prezentatädcsttwsturi tubulare }i glomerularc de tip embrionar(sau
abordve), tnttAffire componenta mezeachunalä, reprezCTtat» de ceküf
/. ^w<Ao. ^(^Or'yj . ^c^''". 'i!>^''n~
a^^
füzifomie, poate ajunge la aspccte de maturare precum clemcnte
cartilaginoasesaumuyshistAiOBlastcmuIeste fonnatdin cclule mici,
(jj'i^wh = /}")ßy?o^^0^ üä^-'t.-'
.
rotunde, hipercromatice eu aspcct de cclule enibrionare. .
,
ii

(:U!w d^^J <, ^-' r. iy-^if'f>fal-

x-s iJULC<A-(, t.ld».A;t.. /- f X-9 ^. f

\ ^ßjüt. /-^äc^c&'w? / -ff&^n

T\ 1f 0 <^C=> C?
 3.Cuwtndre-1MCTBAUT(«netastnd»rwak) rmS. d^.lLA^ QQ^C^.
Rinichiulcstemairarmteresatinprocesu] demctastazare.
Mctastaizelerenalesuutfonn«4"minodulare,multiple,binedclimitate,albicioasc,fenne,
..-^wws ^'^Me ^ -^^o^< -s JÜW^d-t "necp(^-ü.
'/CAPITOLÜLXI /-^^od. -fe. ('
MORFOPATOLOGIA SISTEMULUI HEMATOPOIETIC
TUMORIALECÄILORÜRINARE SI LIMFOID

Prof. Dr. Maria-SultanaMihailovici

^P«paomul «r.teli.1 estc o fnnorf ^^^^ä eu localfo... !ar.ivrid .^terului.
. Metodolog'u de prdacnn a blopild gantlioirn
Macrnscoplc . ModiHcarOtvisunletn leuttmtl cronice(nul, tpUnI)
> Leucemianidoldt crontel
AreaspectdetumorävcR^BSeu"«mcroascpreluiy^üoase^^ > LeuteaiaUnifoldt eronki
. Limfoamenulign*
> Umfom nullgn non-HBd|iitn
^ . > UmfomUmfocftkfpui^ionIuBfatic) d^t^ ^>^0
. Bo*Ia Hod .
> LlinUdenop*tBtnmonde . fectMr »pBnd

. r.».
> Tipurimierotcnpice äpaln **rodnodnbrl /. ^ ^. ^>
tipnl eu cdutorifte nixtl
. Diacraria plumocitu^
h^ttine. Poatedetennma obstruc^ h nivehri uretenilui eu dczvolterea hidronefiozci sau > Midoinalmultfph«
favorizareainfectülorurinare.Papilomularecan^ternci<yvaDt perator ,i evolu(iefitcv^t
cfltre malignizare. . METODOLOGIADEPRELÜCBAREA BIOPSIEIGANGLIONARE
r^
Indiüi(iipentru efectuareauneibropaiiganglionarelimfatice
P^G^^^^Mon^»^^ü, ^^^^^^^^^^^^^ . In cazu] unei limfadenopatii localizatc sc recomandä biopsicrea ganglionului
nivelulvczicülocalizareaccamaiSWVCDBcste zocatrigonuluivezicaj. - hmfatic de dünensiunile celc m^mici)presupunind cä pgwesul patplogic va fi mai bine
exprimathistologic.
. In cazul unei limfadenopatii generalizate ar trebuv ^tit &rccoltarea ganglionilor
Tumoia are aspect/^pä^ eu baza laigä de
limfatici din regiunea latero-cervicalä su rficialä i in 'nalä ntru cä fircvent in accste
.

t\^^. ^i invlantare, utfilbeazä levszicäi.

arü existä leziuni inflamatorii rom , fSSo^ cc t ascunde procesu] palologic de bazä.
~. :!'fy:'' ' s&' Cucätinyaaastraturilor vczici-:esteroai^ofigidä Uneon, ganglionii limfaüci 'lari irebui evita(i, deoarecc frecvent prezin
?> cu cat gEaduLdcjusdifiaatäa?cctolara este mai
märe er . Ganglionul limfaticsebiopsiazäin totaJitateeucapsulainbreagäy (esutul adipos
inconjurätor.

Transpbrtul ganglionului biopiiat la laboratoral de Anatomie PatologicS

. Ganglionul limfatic nealterat trebuie foanc rapid pus intr-un recipient de sticlä
steril 51transportat la laüöratoratunci cändfeste {n apropierc. DacStaboratorul sc gäsc$tein
alt oras, atunci fransportul se poate facc dupä introduccrca ganglionului limfatic intr-un
recipienteufixator(fonnot 10%).Inaintedca^fiintrodusjn&catpr,dinfanelionüllimfaticjK^
fiusamprentff
OA^"r>s-e. ^<t (^
X.I9
/ M-I ^ ^
 '1
. Oanglionul proaspäl biqpsiat ses.;e(ien,eazäeußiijäla un pol. fragnicntiil objinul^ ".s

seaplicfl ps tarne deslicläpeiitiu a objine anipredte. a

's
. OupScfecluarea amprentelor, ganglionul esteintrodus in lichidul rixatar, undese
lasäo orä. a. poisesec(ioiieazä pcaxulloiigiludinal, delamarginea convexä spre hit. r-.^

. Intoldeauna gangliuniil limfatic va fili nso|it de o fisä eu urmätoarele date:

Figura XI-I; Lcuctuile inlcloidS cronicä.

Mlduvt uioul

Institu|ia uudes-a
fäcut biopaia
^ ÄltcrßscOBic.;
Cätre Laburatorul de Anatomie Pätologicä 4^ Infiltrahil inflamatpr pleomorfcoiialiliilt din ptijine celyle blasljce (mielobl&jst,
promielpcit 1-4%), niuneroase niielocile, iiciilrofilc, e^dnofile, bazofile; niui»eroasci
Nuinele»ipreuumelebolnavului ;, Väriila ^ metamielocite 51 aumeroase leucacite maturc nuiilrofile, eoaanofile bazoHle; IrombociLtza.
InfflOTiuI leucemic este dispus de-älun ul sinuttiltlcloi' eu funnarea de microno<tuli.
Diagnoaticülcliuicprezumptw
Locul de recoltare a gangliouului limfatie fS."'fH&st
B"-,'
Dateclinice; regiunileganglionareafeclate, dimensiunile limfadenopatijjlor.
aderen|a,consislenta,diiiiensiunileticatuluisisplinei,hemoleucogTama,VSH, -^. <>Mull mBnjVlfi. xdiun(splenpmegalie <tögradulIII)de5-7^g^eeiiusiu dfscliis, pc
medulograma (dacä s-a efectual), proleinele totale S; electrofofdza. sec(iime splina devine omogenä>fnabil&, uneoil eu ll!fflr£!ejnu!il£!e (Fifiura X]-2)
delenniaärile ünunoglobiilinelor etc. ! Mjcroiigoiilp.
Lame eu ainprente ganglionare (da sau nu) . Aspect oinogen, eu disparitia foliculiliii Mulpigju (pulpa albä), flind jufilttatft dijuz
eu elementele leucemice (Figura XI-3). .
Semnäturametlicului care sulicitä
exaineniilanatoiuor atolo ic

. MOOIFICAIULEVISCERALEINLEUCEMm. E CRO IGE(FICAT, SPLINA)

i. ^1' Leucemiit sunt tumon ale celuelor stemJiematQiwieticed» mäduva osoasä eu ., 4 -/
infiltrareffsecundarä a sängelui si a celorlalle organe. //^. -..
.

k*. )JL^'°> LeucemiainieloidBcrouicSsecaractenzeazäpfinfi^itomegalie ?isplenomegalie:

Diägnosticul sebaa^azäpe bemoleucogramä §1medulogramä. ^ : ;,. ;;, /. tiiUf
Lcucograina. Leucocilele sunt pesle 100000 elemente pe nun1, iar fonnula pigura XI-2: I^ucemie mieloidi cronlci r'lgur« Xl-3; l^ucemie mieloidäl crouidi-
leucopitarä aratä in cetulele leucemice circiilante o predomiiian(ä a inielpcitelor, Spleuoniegalic spliui
.i l'ul()« *IbliiifiltratldilüzeutluntuU;leucani«
neutrofilclor.ba2ofilelpr51eozinofilelorfrecveiitasociateeutTombocitozä. fa
.

3j»jniclii
^M.^w. -ij^yti
Mäduva osoasä este hipercelularizati eu hiperplazia liniilor granulocilare ?i Macroicapic.
megacariocjtaiä(FlguraXI-1) ^
. Moderet märiji de volum. eu as)>cet iiittcroscopic pestrit. un ameslec de wü
:d albicioase (iafitlratul leucemic) ji zone biuio (|)iireiiclumul nonnal);i|p<i sec(iiine. rinicbii
tt^Ficat ,

^i^a!®öRi?<!J- preziatänuiBCto?i noduli albicioji inzonacortJcali ?i omogenizarea fuiilor papilare.

. Märitdevo!'4m(liepatoinegaliemoderalä). Mierascupic.
4' Infiltrshil leucemic cslc dispu» intcnli|lul eu dispcrasarca (i distrugerea neftunilof.

MI
XI-2
.

-t .
.s
iä rü'"l. , :' > ÖC^I^.
..- l, l M t^
 ;

ff S' Uticcmititimfoiäiicröriidf . '

3!, SpIinn
^-^^^i. '. :^^V!^t^r^?^c. '. ..-^wfnl ^<' -

' . ,

Leucemia limroida crunicfi are cvolu|iB cea hiäi lenlä 51 arc relape morfoclinica eu Macroicopic. .
limfomut non-Hodgkin dp limfocslic. . - . Moderstm^ita devülum,ajungindpSn»la 1000g grculat^ pcsec(iüneseobscrvä
ftccentuarea deseiiului pulpci albe prin märircade volum a comfmnentelor limfoide (Figura
Leuceinia limfoida cronicä sc caractcrizcazfi prin acumiilarea .de limfocite B
m Xl-'l).
nefuiiclionaledeliingiiduratäce itifiltrc^ji inadyvaosoasä,sSiigeie/^
'.«.nwna-reff- .v.;..-. -. :.-»--..... ......,.. ", .L"^».ris.~-. :. -i.^-A^x'-i.^s.ia'' .-^^ Microicopic.
celelalle'Organe. . . . .
. Urgirea(esutului liinfoiddinjiinilarteriolelor{i dinBraraaccstora(FipiraXI-5b).
Diagnosliciil se bazenzä pc cxamcinil tflngelui penTcric y a mäduvei osoase, unde se
constalB: in sängele periferic un nuniBr tolal de 200. 000/mm de leucociie, iar formula
jeiicocitaiä aratä iin procent de pesle W)Vv fDritiat din liiiifocite mici, de aspect mätur
(ncfimc|ioiiale). . ..
-^ a LIMFOAMELE MALIGNE
-^i
Bolnavul prcziiiatfi limfadeiiopalic gcncralizaUi; jganglionii SUB{ mfio^_de_voluri, '.ißi Limfoamele maligne sunt lumon alcaiuite din limröcilc neoplazice /i rar histiocitc,
mobil), fnabili, ßräsäfonneze masc tumoinle (FigureXI-4). celule native ale tesutului limfoid. ~-
ti!
.

I'iliBro'cöpife' Douämari gmpuri de limfoamesuntconsidcrale;

9.?"8*10""Bustructurä("!^l[('."i^n<nfmn indltraieadifuzäeu limCociie^micieu > Limfom non-Hodghio (I.NH)

nspect citoiogicmatur, |aspect similar culiniroinul non^todgl(in^t^Iimff~r';ic(FjgiBaX!-5R). > Boaln Hodgkin (limfom Hodghin)

1
^ timfomiil non-HodgIiin .'
-y^ "MBCrostopita'I ""
. Limfadenopaüisugcrficialesiprofunde:m8nredevolyma ganglionilorlimfaficieu
adfiren}äintre ei, pierde^^md]iduali(a(ii prin infiltrarca capsulei de cätre elemprtele
neoplazice. Pe sec[iune, limfadeiropatia tumoralä preanlä un aspect omo en albicios, eu zbne
de necro^ä redusä. '.

Is LiiriFom nöni;Hw]gMti TBMliästirinI

[MäcroiiicpRiCt;
Tesut alb compact ce inconjoarä taate elcmentelc din mediastin (aorta), cordul
Fignrn Xt-4; Lcucemle linfloldä cronIcB Figurn XI-5; tencemie limroidB conSai.
l-IimradenopntiegCTiTidiailS;2-q>lniomcga]ic Indltnt difna! eu lioirocite mid este antehor 51esofagil^oslerior.
moderall B-gnnglion; f>-»pli"ä
2. Limfomriöa-Üi}(i|luhafcaomJnäi;
. Bolnavulprezinuhepateaisnamsgalic.
MHCi-oicopici
I. Flcat
IWlncrtrtcopic. : To|i gangtionii lomboaortici sunt .nrän|Lde_TOIUm. al?e[ro[i sntrc CI ©S
^ .Maritdevoluni. usormnnnorat. capsulä; pe sectiune ganglionii linifatici all aspect omogen, compacl, färt Icauni
->;Mlcroseöpic. ; . ; necrotice.
. iniiltratul leyccmic lunfocitarsc locali. i'eazB pi cdomiiunt tn
s]^^d;gB^^II'ar> eu
RIicro»cöpic;
tltrgiiiKa^acwtuia. jPrincipaIut diagnostio diferenjial histologie este eu Iiepattta cronici
-^ Limfam non-Hodgltin liniifocltifc Cclulelcjumorale »unl similare limfocileliir
Bgresivä,undeaparnuincroascleziunialehepaiocilelprabseilteinficahilihfiltiatleucemic.
.

nestimulate, mature, eu nuclci rohinzi,hipcreioinntici.omoEcni(ffirt varia(ii in dimcnsiuni)

XI-( M-S

l
 ^ . BU tipul celularitate miiia
.
euci.oplasmä uini.InariaganghonuluiseobservSprezenta^K"teicareeste^r(ial Slructura hislologicä a ganglionului liinfatic esfc dispäruia ftind iiilocuitä (Ic o
infiltrata(FiguraXI-6).
proliferare celylarä eu numeroase cclule SR clasice, pleomorfe. mononucteaie (celylc
Hodgkin) (Figura XI-8) ameslecate eu limfocite, plasmocite, eoziiiüfllc'y histiocite
macrofage. asdciate eu neoangiogencza 51 fibrozfl difuzä (Figura XI-9).

:"£S

ia
Pigura ?U-6; Umfom uou-Hodgkiu limfocitic.
lufl'lirartgansliuaariiiliftuteulunfociteliuci
Figura XI-8; Celula Hodgkin FiguraXi-9; BoaläUodgkiu eu celularila;.;
Nucleu uiüc. situat c&nlral eu nucleol voluminös aiixlfi
Infillral poliinorf
^BoaIaHü(iglun(BH) ;
v>
BHesteo tunioräroaligoäprimaräa tesututiulimfoid caracterizatä. histologic pnntr-o , * BH (ipul eu sclerozi uudularä
componenläneopTazicä'reprezentatädeceiuJe^te^oelazicenumitecelule^tem^- Acest tip de BHeste cttraclerizatroorfologic prin duuäaspectc:
t^ Reed.amestecale euo compoucntä celularareacüvadelimfocite, E!ä2"°£Ite. m!£rofa8!l
eozinofilesineu ofileasociateeuBMangiogengzä. si. fibrozä. Inlocuirea slructurii liistologice nonnale a gunglionu!"i_Iimfatic pri" noduti tumorali

^!aaUiiMret|iatolflgieä(ßlssiGP9EgsRyfi) mconjiiraJT^beiizi defitopzä. Benzile defibrozfi pol fi subjliDjaupflase (Figiira XI-10).

I.BHtipuleupredoniiuan|älimfocitarä
2.BH tipul eucelularitatemixtS ,
3.BU tipul eudeplefeliuifocitari
4.BUtipul eusclgrozäjiüdulaiä»ubtipI }i II
Toate tipunle de SH au ca niunjtor comun prezen|a celuls[. Stember'-Reed (SR)
clasice(Figui^-7).carepreziatädoi^u£leieuimagine^s!lsdä.Nudeucüüti"cit^u"
nuclcol^y^BßSJ^tral. intens^Mfil (asemäaätoruaeiincluzii)mcoiyurdtdea^nä
'S'Membrananuckiuä este bi^evdeutiatä iar citoplasroa are un asp^mfofil (im^
Nüduli(ftymorali sunt constituiti din pu(inc cclule SR. clasice y numeroase celule SR
de Iip "lacunar" CFtgura XI-1 I). Varianta de celul SR, "celula lacunarä'/ esie o celulä märe,
cu'nucleu^jugeriobal eu nueleoli nuillipli $i o ciu plasmäjialidä abujidentä. Prin retraciarea
citoplusmei apare aspectul de dispozi|ie a celiilei intr-un spa|iu lacimar dar, de aici
denuiuirea de "celule SR lacunare" Intre ccIiileIe'SR sc pol "observa elementele celiilare
reactive: eozinofile, limfocile, plasmocite, inucidfuüe ji numeroase vase de iip capila.r
(neoangiogenezä).
.^

amestecel culorii eozinofileeuccabuqfiia).

FiguraXI-IO;BualäIIodglüueu sclerozS FiguraXM1; Celula lacunarä

aodujarfl 1-ciiopluma retnctall. foroi?iid api ifiu claf in
FiguraXI-7:Celul* Sternberg-Reed claäicä 1-noijuli cunorali eu numeroastcekileiBainaie,
es<e

fwut nuclcului
uii

I-nuciwdufaluInoglindl;2-nuclcuUuiaii.inienleoanofili; 2-baui fibroase

l- crufuatin*conileiualilapüiferic
Celemaifrecvente lipurihislologice suniBHtipul celiilaritate mixlä51BIItipul eu
sclerozt nodulara. ,.,;
XI-7
^

;.ij
 "iffi

^'^bliSCnAZIU-E'PlASMOGrTElLOIt .. ^
Rcpierintä un gnip de boli Ceau cn clcmenl comun expansiunea imei clone de celiilc q.| CAFITOLULXII
secretanle de imunoglobuline, ceea ce deler'ni-. ä Bresterea concentra{iei serice a unui singur. .]
tip de imuriöglob'-iltrfi. MOKFOI'ATOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ
( $eriucräri dr. Srrgin Teltmnn)
Mielomul mulltplu estecd rnai ficcvcnt (ipdediscraziea plasmocitelor neoplazice ;i ^
reprezint» o proliferarc ctonaIB. Miclniiiil inulliplu sc maiiifestä prin produrtrea de leTiuni ^| * MORFOPArOtOGIEKEGF-5TATIONAI.A
osoase distnictive alescheleluliii (l;i|!ii<^ X!-'3'.
«VAGIN
MncroscopiC. . njMORI BENIGNE;CONDILOMACIIMIPIAT
«coLirraniN
. Critotn craniarii preziiitn iiixliill r(>iiipnc|i de 5 cni diametro, t7m"mincn(i, de Sj "INFLAniATU: Cenlclltl tronic»
. TUniOIU BENIGNE;rolipul rndiH'cmmt :
culoare cenusiecu arii de hemoragic, (;ii !if!t '. '. '."?1!, «TÜMORIniAÜGNB;ran:iriffroctn'ical
«CORPtITRniN
. Stei n. Qsul spongios este ii)Rii»(K(, (.<itiii»ii). eu nrii de hemoraKie. " HlPKRFI-AZnLEENDOMETRIAl.E: lUprrplrei» «tmpl«:
IInprpI»».iil cnmplnil
Microsco|t1c.. IIilicrpla/. In «lipicil
«TfJMÖRI MAUCNE; Ciirtinomnl cndomelrial
^- Noduliisuntconstitui(idiiiplnKiriK'tlnmh(ureMIImnipu(inmntura.Noduiiiapar '| *TUMOni BENIGNE: Lciomloiriul ilKrin
( un fonddeinfiltraredifuzBa mäduvciosonweilplnismocife(FiguraXI-!3). tTROMrAUTERINA
»INFI. AMATU: Snlplngfril pnruhnM .
l.
Z Ilidrnstlpinit ^.
* OVARUL
. niMORIOVARIENE:1;Tnnioricpifttinlf:Chisladcnnnme(»rrm.mncn»,papilifrr) .
l. Tnmnrl nli; cthilclnr^mniniile: Ttnitbih rhixit mnlur
3. Tl'iiinuri [rtroniillc alt tnrdnantlnr ntnalc;
". ";". ^^ti9 «' Tiimnni dr- grflnulniug
. 4. Tnronri mefaslnttCT; Tnmora Kniktnbit^
1:'A^^
.

\f.. ^lf^' . «MonrorAioi^GiA GESTATIONALA

-M^S. . AVORTUL
-SARCINAECTODCA

ffs@
. niMORILEPLACENTEI:I. Mnla hfdiKlfonnii
l. Cnriocni'tlntimul gc<rfn(lnnal

«MORFOPATOLOGIA 'RLANBEI MAMARE

. TUniOBI flENIGNR: Fibnifldcnnmut

FigiiraXI-12!Mielom mnltiplu Fignn XM3:Mfelom multsplu . TUMORI MALIGNE;Carcinomul
Ijeauni osotuc dt»cminR;ft »..S'ttat pl'i.wnril-.i

XHI
XI-1
 *VAGIN TUIMIß^l?

7^) ^jEnndt Iflei at»*niifff' ^tffnß^w^i^rvwtf n

. tumoräbenignäa epileliului scuauiocelular localizatäla«ivelul ^Ivei, vaginului saucolului . Esteo tumoräbeniynäa mucoaseiendocen/icalefrecveniäpost-menopaiual.
ulenn; . . _ -; . ... Macruscopie: fonnatiuiie tumoralä eu pedicul lung fi CKtremilale ßlobuloasä ce se poate
*etiologie:\'irusulpapilüinauiiian(IfPV)tipi inle6sill; ..... ".,.., "!
exterioriza la nivelul orificiului ex-tero ai coluliii uierin; este fuane vascuiarizaiä }i poate iiäiigera
MacrosMpie:"".lu'inoiäexofiticäproeniinändm tumenulvaginal,eusuprafatanaregulatäji
_.

üjor; Dll are risc de maligiiizare.

bazalargäde implantare . .. :._-.. ;..-.."""..i"". Microscopie:epiteliu ciliiidricmucosecrelory o sitioinäedematoasä,vasculaiizatä,uneori
Mkros"ccop'ie/"':''proliferaiescuamocelularäfäräalipii,susiinutädeaxeco".i"nctivo-vasclllärei conjtne glande dilatate chistic.
* muAwhistologic=Koaaeitul( vacoulizaieacitoplasmei?njurut nucleului,
fealizfindunhalou dar); ... ^ _" J. lGaiice^cervicalT 7^
. alteaspectemoi-falogice: liiperkeratozä, parakeratozä, diskeratozä, .. ^---

multinuclewe " celjnäLfrgcu^nttipliislologicestecaroinomfilsciiaiiiocelulä?(95S'i.);iiiult mairar

a(lenücärcinon)j^____^ ~" -^Z--^-..., ''
' »COLUTERIN ciurinomur^uainocejylär invaziv esie precedaC3i;.. |£ziurti^j^invazi^cu tvoliijie
.
prüyi esivä
CINI -»-!Lr»- ni(carcinom in situ - CTSTj?careinpm microiny^ziv; ^
Distribu|iatipurilor deepi(eliu lanivelcervical (fig. Xll-1):
.
H^tJ^iak. l^UB suiitinipliüatein^reinogenezj' ^. L^ \ f~^/f(/t ^Y . ',
-tCarcinsiirscjiq"locfl"ISFI*»va*IP^- Jl l V ^ ^^ '-'" '^
MacroscuRJe:
*
L<vpK etanl6-fhmiatiune tumoralä exofiljcä, biirjoiialä, eu anKle^necrazä, proeniinäiid Jiijunil
^^-^ CT^^ -. (»<M>UM orificiului^cleniceüsical ?iinfillllnTjglSLytenn;^_._
^%,^-, ': cndu*. «*- v*.
a e2^£o;;Yegel^i?forma(iunelunioraläneregutaiSeuari^ceulläl^äüääjJfißki^eta^Je
^ sybstanta^gljßiitaläde(esutlijmüral.localiz3iT?ITvcuinätMea^dfiüuluLexle!TL6LCO!")ui.l!(eS-i.11.
-^g^^- ^ S af.
*
c<ii2iilratli5 'cot uterin
eu tesiit neo lazicalb-cenusiu.
märit de voluiii, eu aspecitiiinefiat ("iabutoia}") pi inJfltilliMß-(!i5^ä

'x&^'"^ Microscp|»ie: carciiioni sciiaiiiocelular

~^-~
nelieraliiiiMt iiivuziv (col. lffi) -fig. XlI-2
* niase de celiile scuamoaag^tlpicfe;
-. T'^1''
^
'^ ''V- .
Fig. X1I-1 eu caraclei iiivazivin profiiiiziiiiett
siroDiercervicale, iarä kerafiiiizare. y: '^ <%
., - ^ ; »
.
^jlOrfillAMiAyii <» ^^
.

jgenficit^ .froniea
lig Xll-3
InflainatiaacutäiiespecjficäfVsaucronicäestefrecveiitälapivelut colului utu1n. ft[^ffpüi7üTEiuN-t
deteroüiiatädetraumatisnie ( dispuütivecontiaceptive), pnolapsuterin, ectopie, sauinfeu|ii
bacterieiie nespecifice. T ^BIBKRISI^III^ErWOMCTIIALE
Macroscapie;sec(iuuesagital*princorpul(t cululuteiiu;lanive|ulüolului gtande
cndoccrvicaledilatatecliisticprinocluziacoletuluiglandular$iacuinylareasubBe<,venta a * leziuni endometrialeprotiferalivedezvoltatesiiliiiifliiun[auniiiliiperoeslnsniabsolutSBI|
mucusului inlumciul glandei(ctiitturi NabatU<nufker roorfologic aiinnan>a|ieicranice). In relativ;-
canalul endoceivical seremarcäprezen(aunui potip. "formeclinico-morfoiogice:hiperplazia^ijnßlS.liipci-plaziaconijilexä$ihiperplaziaatipicä;
Micruscopic- ccrviciticruuici:iiinaBia|ieeucelulen>unonucleateincorioii51nietaplazie
epideniioidäa zoneideIraiuilic(Chlamydifl tracliomatis detenninS cen'icitäfüliuularä).
.
lufiergjaziaaupicä"nsc"laltdepioßresielacarciiioincn o 'ai.
'sfMftarosco[>r^^mucoasa etTdoinelrialä di'ftiz saii ocal tiigrogtä,
nuro}at4, uneon
uneoriaspccl
aspccl potipüid;
/

Xi.t-2 XII^»
 TU TUrrfüRi RF-NiGKI^
-^ "Micro;;r"!;jeiHlipe»-pifizinSlmpln(colIIH)-rigXlI-3
,M
':'^^'
-^. ^iomiÖniiituietiri ,
* oroliferarecancomitentaa gtandcloi .-.-- -1 ^- ^
^stroinei. endomelriale; ^, ^ {^^ ?"' -.--^p ,. ;frf " tuinorB benigiiä a niiqnietnilyi. de.zvol(at8 prin prolireiarea (ibrelor niusculart nelede, m
'*' "^n^^Blande
iiinneroase glande dilatate
dilatate dlistic:
cllistic: ^hifts 'y. rl
''if3 evolutiefibrelemuscui^lurapacitateadea siiittduTibTedecolägen.~leiomiomuidevenindde
consistcn|ä dur alb-sidefiu; /? ^ r,. J'.. " ~^:
I.L1
AU^'Lt 7tonoräJionnoi;odependE T:tä; --^^--^'^lLt. -»t^..
.
u- .f. ^?-:..-.19-fi.'' -t^jcrtög{nä~
"tumorä uaäuIaTä, binedelimitatä, neincapsul. atä, eu Dspect de vaitejun^p stiprafala de sec|iune.
fig. Xll-3 cavitEdeuterinäd^"BSri?,cgmp[Imalä'
.
"^jgoajje: iiyiaroijralä,submucoasS, subseroasä,
tti[)er]plii;niitcbntplexn ^ _'u«icsaun)ultiplii (leiomlömatozä) ciTdefqrniarea corpului uteriii (ri g Xll-5)
)MJc^dy!ii:Sec(iuneprin peretcleulerin euleiomiomihlrnmiirnl( coI.HE)- de Xll-6
'>J)ro raremarcatäa g^IgLorendo. nclrifllc^'?.ric-vi..roarl^tjeiw.. "^strwiärciiusäTntre * fasciculedefi^re..ou)SiGü.lare_netecIeprol[(era(ein diferitedirecjii?i surprinsein scc(iunc
longUudilialä, obHcasautransversalä, ProIiFeraTeaareciu-acteri)odu1ar binedelimitaläde
?lL)^ct"ra-^"t'u[aIäc°mplexa- £Eil£Ji"I-!!l""(I"l"rst^tific;"- R'jatip" celHSass nilanietruL. yecjTTpe'ciu-e il'compriinä. Prezentaeiidpnietmlui ajulä la idehliGcarea IpcalJKirii
tuiüorii

'tiiipE ^pliitia atijtiuis

» asgect ailiitectiiial sini^Iusau complc'i; ^
. seSi:acleri7. cazapFnTprezenja alipii^t^nienjejetiUeliy
^^
Tl UMORI IMAl.IGNE
fTl,--' .s. CrtKifiöliitii eiitiortiieiji-ini -?^
v"i"!R grade de
o
cel mai ftecvent iip Iiistologic e5te;äiIi:iio(-!'icin(»ifyf Jj[i|iiCni«oni»lrit:;t w

diferent'ieie;
v liiDei-QestrismuIeste iiiipjl^atm carciiiogc"c?:fi;
fMacüBSCOü.Ü:'sec(iunesagitaläprinüter . .. : flg. XlI-5 Fig Xll-6
Tinucoasa'endoinelriala ingrösata, cavitatca e. idomefrinia oci>pB <? dif-s da o fpnnatiunc

tynioraIäalbiciqasS eu aspH Ay^JiRfljd;" »TROMPAUTERINÄ

^ exajiihinrenjoncjiunn^o-i^^ eviden(ia2.ä iny^inmißBlct"! 'iNFliAMAIIt
*^- ^licrosco^^C;atcinömBfiflome(rin»lliine(ii((iren(in(; ^ ^. -^ ^ ^
/(coi. HG)-n^l-4 *<?> J^, '8 ..? * Inflaynatia trompelor uterine estedeiiumitä salpineitä^(acut^sau cronicät.
s!u'.rtw^lJ"la'eta taledeeE^"'atil'icm^st!:älf^^ .^>r-^ i^i-
M dyisitate niare (aspecl "back to back"= späte ;n .
;Jli'Sfltpin^t!BpfiniiEii^
^Pate):]ß?alüL{l!"amtire-?le(i"vaziestromalä).
* lczitiiieaestelorajtzata;i nejjixaa^jl^!r"?'"etnl );MicroMopie^ Sec(iunetran?venal5prin s"(I""eet"1-, 11^
. eiidijJiieU.uI(Inivecinalate,euhipeiplazie. vinuroäsaTnßro5a(ä,eupliilritumefiateprininfiltTaredifiirfeucxiidat^puTuIentcaiese
reggse§te y "mc. elelalte syT jctunale peretelui lubar, prccum y injumen (piasalpinx)
. XII-4 Z. H(i<1ros»IpinX
^ ^a^c- ^^XiAA^ ü<j2^a'c^^^ *
ronsecLifä a unei Batpi nßite cranic«! de lungS diirafä ccurimeazä un6i säJpin iie acule purulcnK.

4-^A^ 4'^M'u^^e^ ^ <^A>X(, ya-5

XM-1
 2.Tuniori .nalig-e:Cor. o«i. c...o.,. ulg«l»(io"»l
MOKFOPA10LOGIA GESIApONALÄ?!PLACEIMIARÄ " luiiioiä coiDpusä dir Irofoblast inaliß».
" metastawazäliemfttogeiiir P"'"'0"- ;;
^ tAVOmUL M:S^£S;äden. l..P>.^ -no, alideco"sis.e."ä noale.
. euasp.c.
i .. it>enrii( :e|iininareaprodustituidecflnce ieinaüiteca acesta!iädevüiäjia]bH(<^ ,
|ieuio<agic?iM"ede"ecrozä(^^
SHpl&infiuLdejsSStfltie); . . . .. . . . niioiiietnil neregulat intiiirai W
Uia^uostic:precizatprinexamenmicroscopicaiprodusuluideuliiuretAJulenii; ftliciflscupie(fig XH-13):
Microscupie: _ _, j ......,,, ,. _i_
?'comfion^ß!ätgu|japlaceiitei;plajedle^^g^g^e (celu|cj)ol, ie(incejargi,eu s^s^s. .. »""."" .,»<»^"»"p.". " "."-."lu"c<-
citqglBSUia^ra^lajinucleu icnoüc);
". ^^^ria^ajä a placentci: vitazitä(iplacentareeuaxconuncüva-vascLilaUaBetol
detTofoblastTcrio?isiaci(ioüüfoblast.).
«. SABCWA ECI'OPICA
^:?
. üefiuide:dezvollareaprodusuluideconcepfie111afaracavitä(iiuterine(ceamaifiecveutä
localizareeste üonipauleriiiä) i^^^ SK
Macruscopie:
. tronipauterinädestiiisä,eupereteingro?at prinhipertrofia pätujii iiiusculare §iingiosarea
inucoasei; . . .
. zuitäderupluräa peretelui (ceamai frccvciUäcoraplicatie, soldatäeu lieinoperitoneuj;
. iii lunien- embrion y |)taceiilä
Micro»co|iie:
" vilozitajiplacentaiey transfoniiaieilecidiialäa mucoaseitubiue
* divcrsitate de (esuluii embrionare; Gg. XlI-12
" ))eieteiiifiltratliematicdatoritänijiliuli
«TUM01ULE PL<YCENT£I

l. Tumori beuigne; Mula liidatifonnä MORFOFATOLOGiA GLANDEIMAMARE

. se suspicioneazä cüiucatunci canddiniensiyrule ulerului siint St(perioare celor coiespuiizätoare
värsleicstimalea sareiniJpresupuse,iariiivelüldei^estelidicat; »TUMOftl
. ^ Macrnscopic;uterdediniensituuman(ulcr"gravid")euMvjlateaocupatädeiiumeiüase
foi tnaj;iuiuveziculare eu'ün'aiametru de 1-2 cm., eu peretetranspareiit ji con{inutdar(aspect de l. Tuinoii beiiigre; Fibrqadeuoniul
"ciorcliiiiedesljugure")(fig.'XU-10).
MiETSiicopieryiiSzitätiplacentaieeuaxedemalos,avascular,tapetaledetiüfoblast(fig.XU-1l).
:^=;r^sss=^.. >-...-".
^, ^ cons.. en(ä elas. icä "
M3Sa, fa. ne deli,,. ^, H, ca". Iat, inclu, tn ^. ".

säss^-^-"'"-1-"""'"'"'
. douäconiponenteproUferatc;
> tcsulutconjuncliv stiomal,
fig XU-10 iig. XII-11 ^ ductele inainai-e; _ ^ ''
» Existädouävariairtelustülogicc:

XU-9
xn-8
 N
iJ

Macroscnpie: CIiisl dennoid stcjionat rgital

VMacrosco iMIroinEcIeutennebilaterdj^tinse, rarperetesub|jre,semitranspwent,pnn * cavilate chisticä ce confine un material gräsos (sclnim) 51 flre de pär, dcliniitalä (te lin pefele de
' acuinularemlumenauniii liclild serocitnn: grosimi diferite;deseori.poatecon[ine stnicturi tlcnlntc,
^fcrosMffiir" Microscopje: elemente ce pfovin din cele trei fi>i|eycnnitinle, ecto. endo 51mezodenn
'."pereteUibaratrofiatprincompresiiine; * perete: deimy epidenn;sepol idenlifica$i: stniciiiribron^ice,epileliiigastro-inieslinal.
. mucoasadistrusä; tiroidian, glande salivare, ^. a.
. infiifr^jnflamgLq^cffiniceucelulemononucleate. * poqilineaexteraäa pereteliii-»- (esiit ovarian comprimat

^OVARUL C.Tiimnri stromale ale conlnanelor sexuiile

Tumorile ovriene Tiimora de grannloaai,

* benigne,sauiggliage; * desnri produce honnoni sternizj (lciurminänd erucle feininizanle, sau. mai rar virilizanle,
de§i are tendinfa recidivä, proyi 'osticul esie in gcncTal favorabil.
.
la
* solide, sau chi^iH.
* uiielesuntproducätoaredehwmoni; .. . _ . .. ,. , . _, __:. Macroscopie; tiimorä soliila, incBpsiilalS.de ciiloare alli-y.ltliuie pe suprafa)ade secpune l.'neori
liteliatä (epiieiiyl^ prezintäarii de necrozäy hemorayie.
. clasificareasebazeazäpecelulade^ngine .^-b- c^IifiCTS!S£.Ie
ce|ule_.strpma)e * Microscopie:
. ciiibiiri de celulc granuloase. inici. rotunde SBIIiitiiiiitilc;
A.Tnmori epiteliale . nuclei caractcristici, eu o iiici/iiiä loiigitudinitlfi,
.proliferarea are aspectediveru»;
Gliisiadenpame:. tyf fipriäiiteliaIeAanigne
-

niicrofoliculnrä(eu fonnarear.()i|iifiir Call-Exiicr liy. XII-7).

mar. rofolioiilarä, trabeoilarS, suii (tilii^A.
I: Chistadenomserös;-deobiceiuiiilaterala,paaieatingeclimBHgiumjliari;"-"?fiJ;p'Lsau-
multilocyjarä; ' ........ , _ ^-".. ""*"^.
^. |N«^^^^im"ra chisticamiiltiloailaräcncif/itStLghisticeddimit. itede>.n p^3. "S^"
cogyn yt^erosclar. . .^
Muroscopie: neretetapelat deiinepiteli« ciibic cilia» >inistret^"'"t. fiy XII-7
2;.. .Chistadenom mn<:inn8:_arecaoriginemetaptaziaepiteliuliii melomc^nyanilir; poaiefi
uni sau multiloailarfi D.Tiininri metnsfntke

T. Knilienherg
's"Microscopie: chisturi tapefate'iitipifeliii »metastazä de ta un carcinom eu cctiilü -'?n inei eil iiucrlf" (lit; XII-8) eu localizare de obicei
intracitoplasmatice. .

3. eiiiätadennmseröspapilirer-este0 tiimarä(!egrani(S(eilgradscänitdemalignitate). . frecvent bilateralä(fig. Xlf-9);

^ ^IttWfiWfHKtMvmrs voliiminoasa ciiniimamase proiec(ii papi'ifere IK-s<iFr"ß. ;aintcrnS a
Microicopie:papileeuaitiitecniräcomplexälapetatedeunepiteliustratificat<.? 3 stratiiride
celulf'? '..s' i"'''''"" crR'le de yi'p'". Unti"" (. '.".."' r-, c"-""''tma.

n.Ti'mori >iJecelul"!nrger-;»'nie
.
^r <
Teratom chistic mahir ( diist dern'sKä) y.
* cel mai comiin tip de tumora ovarianä;
* de obicei imilateral, de dimensiuni diferite; fig. XII-9
. ^ fig. XTI-8

xn-7
xn-fi
 . jütTaoualicular: (esut"!coiyunctivprotiferalcömprimästrueturile ducütecareausq. eetde
fa"p^£läan(esululconjuncrivprolifereazäsi. b fonnaunornian?oai, e celasäatiuctunle
tiuculedeschise(fie l5)

BiBLIOGrUFIE SELECTFVA RECOMANDATA

''^^fe-. ':^-''-/.^'.^
'. v'';^:s^-"^
-v.. ^^ ., ^: ^:':<-;:. l^:"'^^'"^'^
<. .. " \". . " . ' f.' :fc:!&^;:?ä ;^ I. Govan AOT, MacFarlanePS.Callanderfc l'-tbolrgy IHustrated. 4-tli Ed.Ctiu»cl>il!-
Livings(ane. Edinbtirgh, 1995.
fig. Xll-14 fig xn-is
2. Kumar V. Cotran RS, Rubbins SL; Baste fothology. 6-ÜiEd. W.B. Saunda's Co,
-^ Z.Tumori maligne: Carciuoniul gluiiiiei niamare Philadelphia, 1997.

. 80%auE'ngine. jlii epiieliul iliißfal,fiinddeci adeiiocareiiioame 3 MihailoviciMS:Morpfaoputliülogy.Ed.DAN,lB}i, 1997.

. C. duclal iovaav- fip N(
4. Stevens A, LöweJ: Pathology. Mosby. Londoii, 1995.
> JuieTetunioraJeantreneazäoreac|ie"des-nopla£tica^evei-ä (deaceeain clasificärileanienuare
era euumit caiicer schiros). i ...
, scc(njc;imasäde|csutneoplazicalbsläninos,solidä,in|stadiiprecoc euäSES£l?2äl"ar-
^iltenorfc^l^vazivin|esutyriläJnv^n^^glailli2^m^e:pJinLi^Ti)scular,ca a
l^^lianau^ pielnjTaImamei^^^ deportocala, reuac{iamamelon«lui - senine
clinice]

Mlu">8Ct>ji>ie'(;polSlniionescu,fig.XI1-16': ^^. S*.^ . ^. '. t^'^.

* celule m'ali nedispusesub formädemici
ie, ^<iutiuri sau ^"ichin_t!ibiilare;
.
Ystromt fibroäsa abuiidentä, bogalä in fibre
de colageh;
. caracier invaziv
r^' ^ . f

fig. xn-iö

xitio