Pdfslide - Tips - Recoltarea Secretiilor Purulente

5/26/2018 Re c olta re a se c retiilor pur ule nte - slide pdf.
c om
NURSING
http://slide pdf.c om/re a de r/full/re c olta re a -se c retiilor-pur ule nte 1/242
5/26/2018 Re c olta re a se c retiilor pur ule nte - slide pdf.c om
Cuprins
1. • Patul pacientului:
Pregătirea şi schimbarea patului
• Poziţiile pacientului în pat
• Schimbările de poziţie ale pacientului
2. Mobilizarea pacientului
3. ransportul pacienţilor
!. oaleta pacientului
". #scarele de decubit
$. %ngri&irea plăgilor
'. Pro(ila)ia antitetanică
*. +bser,area şi măsurarea respiraţiei
-. Măsurarea pulsului
1. +)igenoterapie
11. Măsurarea tensiunii arteriale
12. Măsurarea temperaturii
13. Măsurarea şi notarea diurezei
1!. /aptarea de&ecţiilor (iziologice şi patologice
1". 0limentarea pacientului
• 0limentarea acti,ă
• 0limentarea pasi,ă
• 0limentarea arti(icială
1$.
1'. /ăile de intra,enoasă
Per(uzia hidratare ale organismului
1*. nstrumentarul medical
1-. Sterilizarea
2. ecoltarea sngelui capilar pentru e)amene hematologice
21. ecoltarea sngelui ,enos pentru e)amene hematologice 45S67
22. ecoltarea sngelui pentru e)amene biochimice
23. ecoltarea sngelui pentru e)amen bacteriologic 8 hemocultură
2!. ecoltarea e)udatului (aringian
2". ecoltarea sputei
2$. ecoltarea urinei
•
e)amenul sumar
• urocultura
2'. ecoltarea ,ărsăturilor
2*. ecoltarea 9/
2-. ecoltarea secreţiilor purulente
3. Sonda&ul gastric
31. Sonda&ul duodenal
32. Spălătura oculară
33. Spălătura auriculară
3!. Spălătura gastrică
3". •
/lismee,acuatoare
clisma e,acuatoaresimplă
• clisma înaltă
2
clisma uleioasă
•
clisma purgati,ă
•
3$. ntroducerea tubului de gaze

3'. Puncţia ,enoasă
3*. Puncţia pleurală
3-. eacţia i,alta
!. Puncţia abdominală 4paracenteza7
!1. Puncţia rahidiană
!2. Puncţia articulară
!3. Puncţia osoasă
!!. Puncţiile biopsice: hepatică splenică renală ganglionară
!". 0dministrarea medicamentelor : generalităţi 4de(iniţie scop căi reguli de
administrare şi dozele7
!$. 0dministrarea medicamentelor pe cale orală
!'. 0dministrarea medicamentelor pe cale rectală
!*.
!-. 0dministrarea medicamentelor pe supra(aţa mucoaselor
tegumentelor
". 0dministrarea medicamentelor pe cale parenterală
"1. 0cordarea a&utorului de urgenţă în electrocutare
"2. 0cordarea a&utorului de urgenţă în insolaţie
"3. 0cordarea a&utorului de urgenţă în into)icaţii cu ciuperci otră,itoare
"!. %ngi&irile de urgenţă acordate în hemoragiile e)terne
• clasi(icarea hemoragiilor
• hemostaza
"". 0cordarea îngri&irilor în hemoragii
"$. ;eterminarea grupelor sanguine prin metoda <eth=5incent cu ser anti 0 anti <
"'. Probele de compatibilitate directă ma&oră:
• in ,itro 8 >eanbreau
• biologică +elec?er 8 in ,i,o
"*. 0ccidentele şi incidentele trans(uziei de snge
"-. Pregătirea preoperatorie a pacientului
$. Supra,egherea postoperatorie
$1. %ngri&irile acordate pacienţilor operaţi
$2. Pregătirea pacientului pentru bronhogra(ie
$3. Pregătirea pacientului pentru bronhoscopie
$!. Particularităţi de îngri&ire a pacienţilor cu criză de astm bronşic
$".
$$. #)plorarea pacientului
Pregătirea (uncţionalăpentru
a aparatului cardio,ascular 4#@A cateterism cardiac7
gastroscopie
$'. Pregătirea pacientului pentru e)plorarea radiologică gastro=intestinală
$*. Pregătirea pacientului pentru colonoscopie
$-. +paci(ierea ,eziculei biliare pe cale orală 4colecistogra(ia7
'. Pregătirea pacientului pentru urogra(ie
'1. Pregătirea pacientului pentru radiogra(ia renală simplă
'2. #)plorări paraclinice şi de laborator în ginecologie
'3. n,estigaţii paraclinice în sarcină
'!. %ngri&iri acordate în lăuzie 4lăuza în primele două ore7
'". %ngri&iri în lăuzia (iziologică
'$.
''. %ngri&iri
Primeleînîngri&iri
lăuziacepatologică
se acordă nou=născutului
'*. 0limentaţia bolna,ului cu a(ecţiuni hematologice
3
'-. 0limentaţia bolna,ului cu a(ecţiuni reumatismale

*. n,estigaţiile radiologice ale pacienţilor cu a(ecţiuni neurologice 4/ MB7
*1. %ngri&irea pacienţilor agitaţi şi psihici
*2. <aia sugarului
*3. #)amenul (undului de ochi
*!. %ngri&irea pacientului cu cataractă în perioada postoperatorie
*". %ngri&irea pacientului cu amigdalectomie
*$. Sarcinile asistentei medicale la constatarea decesului
*'. <anda&area : de(iniţie reguli şi tipuri
**. #)plorarea (uncţională a aparatului renal
*-. #)plorarea secreţiei gastrice
-. #)plorarea (uncţională a căilor biliare
BIBLIOGRAFIE
1. G.-Tehnici generale de îngrijire a bolnavilor
2. G. Balt-Tehnici !"eciale de îngrijire a bolnavilor
#. $. %o&e!-Tehnica îngrijirii bolnav'l'i
(. L. Titirc-Ghid de n'r!ing
). L. Titirc-Tehnici de eval'are *i îngrijiri acordate de a!i!ten+ii ,edicali
. L. Titirc-rgen+ele ,edico-chir'rgicale
/. L. Titirc-%an'al de îngijiri !"eciale acordate de a!i!ten+ii ,edicali
0. L. Titirc-Breviar de e"lorri 'nc+ionale *i îngrijiri !"eciale acordate bolnav'l'i
4
3at'l "acient'l'i4 - "regtirea *i !chi,barea "at'l'i

- "o&i+iile "acient'l'i în "at
- !chi,brile de "o&i+ie ale "acient'l'i
Pregătirea şi schimbarea patului
Din cauză că pacientul îşi petrece majoritatea timpului de boală şi de convalescenţă în pat, acesta trebuie
să aibă anumite calităţi.
Calităţile patului să !ie comod, să prezinte dimensiuni potrivite care să satis!acă at"t cerinţele de
con!ort ale pacientului, c"t şi ale personalului de în#rijire lun#ime 2 m, lăţime $%-&% cm, înălţimea de la
duşumea p"nă la saltea de '% cm( să-i permită pacientului să se poate mişca în voie, să nu-i limiteze
mişcările, să poată, la nevoie, să coboare din pat, să poată sta în poziţie şez"nd, sprijinindu-şi picioarele
comod pe podea( asistenta să poata e!ectua te)nicile de în#rijire, investi#aţiile şi tratamentul c"t mai comod(
uşor de manipulat şi curăţat( con!ecţionat din tuburi uşoare din metal *vopsite în alb+( aşezat pe rotiţe
prevăzute cu cauciucuri, sau pe dispozitiv de ridicat prevăzut cu rotiţe.
Calităţile somierei *partea principală a patului+ trebuie să !ie con!ecţionată din s"rmă inoidabilă, să
!ie puternică, elastică, bine întinsă, pentru a nu ceda sub #reutatea pacientului.
ipuri de paturi
- simplu, cu somieră dintr-o sin#ură bucată
-simplu cu rezemător mobil
-cu somieră mobilă
-ortopedic-cadranul somierei con!ecţionat din mai multe bucăţi
-universal
-universal pt. tratament ortopedic cu somieră mobilă
-pt. secţiile de traumatolo#ie
-di!erite tipuri pt. terapie intensivă, cu apărătoare demontabilă
-înc)is cu plasă
-pt. su#ari şi copii-cu #ratii mobile prevăzute cu dispozitive de si#uranţă
ccesoriile patului
/alteaua va !i con!ecţionată din burete, material plastic, care se curaţă şi se dezin!ectează mai uşor(
salteaua poate !i din cauciuc sau din material plastic, umplute cu apă sau cu aer, av"nd avantajul că
permit um!larea succesivă a compartimentelor după necesitate *pentru prevenirea escarelor+.
0ernele trebuie să !ie în număr de două una umplută cu iarbă de mare, iar cealaltă din burete, material
plastic sau pu!. Dimensiunea lor 11 cm lăţime, 1 cm lun#ime.
1
0ătura con!ecţionată din l"nă moale, trebuie să se poată spăla uşor.

enjeria este bine să aibă c"t mai puţine cusături.
Lenjeria nece!ar două cearşa!uri, doua !eţe de pernă, o aleză sau traversă şi muşama. Cearşa!ul dintr-o
sin#ură bucată, dimensiunile 2,'% m  ,1% m ca să se poată !ia bine sub saltea. 5uşamaua con!ecţionată
din cauciuc sau material plastic, cu rol de a proteja salteaua de di!erite dejecţii se !oloseşte numai la anumiţi
bolnavi( dimensiunea ,1% m  ,% m. leza ce acoperă muşamaua este con!ecţionată din p"nză( va !i de
aceeaşi lun#ime, însă cu 1-2% cm mai lată dec"t muşamaua pantru a o acoperi per!ect( !aţa de pernă,
con!ecţionată din acelaşi material ca şi restul lenjeriei, se va înc)eia cu şnur pe partea laterală sau !ără şnur,
cu desc)izătura suprapusă.
6tilaj auiliar sprijinitor de perne, rezemător de picioare, apărătoare laterale, coviltir sau susţinătorul de
învelitoare, mese adaptate la pat, a#ăţătoarele pentru uşurarea mobilizării active.
/c)imbarea lenjeriei în patul !ără bolnav
%aterialele nece!are cearşa! simplu, cearşa! plic, două !eţe de pernă, una-două pături, două perne.
Eect'area se îndepărtează noptiera de l"n#ă pat, se aşează un scaun cu spătar la capătul patului. 0e
scaun se aşează, în ordinea întrebuinţării, lenjeria curată, pernele, păturile, împăturite corect. Cearşa!ul se
aşează la mijlocul saltelei, se des!ace şi se întinde o parte a cearşa!ului spre căpăt"iul patului, cealaltă
spre capătul opus. /e introduce cearşa!ul ad"nc sub saltea la ambele capete. /e eecută colţul persoana
aşezată cu !aţa spre capătul patului cu m"na de l"n#ă pat prinde partea laterală a cearşa!ului la o
distanţă e#ală de la colţ, cu lun#imea părţii at"rnate şi o ridică în sus pe l"n#a saltea( partea de cearşa! de sub
mar#inea in!erioară a saltelei se introduce sub saltea( se lasa în jos partea de cearşa! ridicată ( se introduce
sub saltea partea de cearşa! care at"rnă sub mar#inea in!erioară a saltelei( celelalte trei colţuri se !ac după
aceeaşi procedură. /e introduce apoi sub saltea toată partea laterală a cearşa!ului încep"nd de la colţurile
saltelei( se întinde bine cearşa!ul să nu prezinte cute. Dacă este nevoie se aşează muşamaua *transversal, la
mijlocul patului+ şi se acoperă cu aleza.
poi se aşează cel de-al doilea cearşa! peste care se întinde pătura( mar#inea cearşa!ului dinspre cap se
răs!r"n#e peste pătură. 0entru ca pătura să nu constituie o #reutate asupra de#etelor picioarelor pacientei, se
va !ace o cută at"t din cearşa!, c"t şi din patură, ast!el se aşează palma m"inii dinspre picioare pe patură, iar
cealaltă m"nă se introduce sub cearşa!, ridic"nd cearşa!ul şi pătura peste palma opusă, !orm"nd ast!el o cută(
se introduce apoi sub capătul de la picoare al saltelei, at"t cearşa!ul c"t şi pătura, apoi se aşează colţurile
!olosind procedura descrisa mai sus. Dacă se !oloseşte plicul în loc de cearşa!, atunci pătura se introduce în
plic, după ce se îndoaie în lun#ime. /e aşează pernele introduse în !eţele de pernă curate.
/c)imbarea lenjeriei cu bolnavul în pat
7n secţiile unde pacientele sunt în imposibilitatea de a se ridica din pat, în primele zile postoperatorii,
asistenta este nevoită de cele mai multe ori să sc)imbe lenjeria de pat, cu bolnavul în pat. 7n acest scop
'
asistenta urmăreşte ca bolnavul să prezinte o stare de bine, con!ort !izic şi psi)ic, şi o stare de i#ienă
permanentă. ceasta este o ocazie ca asistenta să comunice cu bolnavul pentru a-i da acestuia posibilitatea
să-şi eprime sentimentele, să-şi uşureze starea su!letească, să c"şti#e încrederea acesteia. 8ste de asemenea
o posibilitate de a-l observa, de a-l mobiliza, pentru a preveni complicaţiile, de a-i asi#ura condiţii
corespunzătoare de i#ienă, de relaare, de odi)nă. /c)imbarea lenjeriei patului se !ace de c"te ori este
nevoie, de mai multe ori pe zi, dacă este nevoie, dar în #eneral, aceasta se eecuta dimineaţa, înainte de
curăţenie, după măsurarea temperaturii, luarea tensiunii, măsurarea pulsului şi toaleta bolnavului.
9olnavii din cauza stării #enerale impuse de boală, nu au puterea necesară de a sta în poziţie şez"ndă, de
aceea te)nica de sc)imbare a patului cu pacientul în pat, se !ace întorc"ndu-l în decubit lateral( sc)imbarea
lenjeriei se !ace în lun#imea patului.
%ateriale nece!are4 aceleaşi ca şi pentru pre#ătirea patului !ără pacient. 7n plus paravan, sac de ru!e,
eventual lenjerie curată de corp şi material necesar pentru a spăla pacientul, dacă s-a murdărit.
enjeria de pat se aşează pe un scaun în ordinea priorităţii, împăturită în !elul următor pătura şi
cearşa!ul de sub pătură se împăturesc !iecare în trei sub !ormă de armonică( aleza se rulează împreună
cu muşamaua în lun#ime( cearşa!ul se rulează în lun#ime.
/e evită curenţii de aer, se asi#ură intimitatea bolnavului, !erindu-l de priviri indiscrete, se asi#ură
măsurile privind asepsia.
/e anunţă bolnavul asupra procedeului, se linişteşte şi se asi#ură că manopera va !i !ăcută cu bl"ndeţe,
că nu va !i mişcat inutil, că manevrele nu-i vor cauza dureri, solicit"ndu-i-se cooperarea.
Eect'area4 se !ace de către două asistente aşezate de o parte şi de cealaltă a patului. 9olnavul răm"ne
acoperit p"nă la sc)imbarea cearşa!ului de sub pătură. 5ar#inile cearşa!ului murdar se des!ac de sub
saltea de jur împrejur.
sistenta din partea dreaptă prinde pacientul cu m"na dreaptă în aila dreaptă, îl ridică uşor, iar m"na
st"n#ă o introduce sub umerii acestuia, sprijinindu-i capul sub antebraţ. poi cu m"na dreaptă *retrasă de
sub ailă+ tra#e uşor perna spre mar#inea patului, bolnavul !iind deplasat uşor în aceeaşi direcţie. /e
aşează apoi în dreptul #enunc)ilor bolnavului, introduce m"na st"n#ă sub #enunc)ii acestuia !lect"ndu-i puţin
, iar cu m"na dreaptă îi !lecteaza uşor #ambele pe coapse. Din această poziţie, se întoarce bolnavul în
decubit lateral drept , sprijinindu-l în re#iunea omoplaţilor şi a #enunc)ilor. 9olnavul se menţine acoperit.
sistenta din partea st"n#ă rulează cearşa!ul împreună cu muşamaua şi aleza murdară p"nă la spatele
bolnavului( sulul de lenjerie murdară se a!lă în acel moment alături de sulul lenjeriei curate. 0e jumătatea
liberă a patului, se derulează cearşa!ul curat, muşamaua şi aleza pre#ătite mai înainte. /e întinde bine
cearşa!ul curat pe jumătatea liberă a patului şi se aşează o pernă îmbrăcată în !aţă de pernă curată , apoi se
aduce pacientul în decubit dorsal cu multă bl"ndeţe, sprijinindu-l în re#iunea omoplaţilor şi sub
#enunc)i.

0entru a aduce bolnavul în decubit lateral st"n# , asistenta din partea st"n#ă procedează la !el ca şi în
cazul întoarcerii în decubit lateral drept prinde bolnavul de aila st"n#ă, o ridică uşor, introduce m"na
dreaptă sub umerii ei, îi sprijină capul pe antebraţ şi după aceeaşi procedură, întoarce pacientul în decubit
lateral st"n# aduc"ndu-l dincolo de cele două suluri de lenjerie. sistenta rulează mai departe din partea
dreaptă, lenjeria murdară o îndepărtează, introduc"nd-o în sacul de ru!e murdare ( apoi derulează lenjeria
curată şi o întinde bine , iar bolnavul este adus în decubit dorsal, sprijinit de cele două asistente. /e
e!ectuează colţurile după te)nica cunoscută. 0ătura de deasupra bolnavului se împătură în trei şi se
aşează pe un scaun( bolnavul răm"ne acoperit cu cearşa!ul !olosit p"nă atunci. 0este acesta , asistenta aşează
cearşa!ul curat împăturit anterior în trei, în !ormă de armonică, ast!el că una din mar#inile libere să ajun#ă
sub bărbia pacientului. Colţurile de sus ale cearşa!ului curat se ţin !ie cu m"na, !ie de către bolnav, !ie de
către o altă persoană. Cele două asistente care sunt de o parte şi de alta a patului, prind cu o m"nă colţurile
in!erioare ale cearşa!ului murdar şi printr-o mişcare în direcţia picioarelor bolnavului, îndepărtează
cearşa!ul murdar şi acoperă în acelaşi timp bolnavul cu cearşa!ul curat. /e aşează pătura peste cearşa!
răs!r"n#"nd mar#inea dinspre cap pe pătură. /e continuă aranjarea patului, se pliază pătura cu cearşa!ul
deasupra de#etelor de la picioarele bolnavului.
0acientul poate !i aşezat în poziţie şez"nd- sc)imbarea lenjeriei se !ace în lăţimea patului
/e e!ctuează tot de către două persoane una sprijină pacientul, cealaltă rulează lenjeria murdară, aşează şi
derulează cearşa!ul curat pre#ătit în prealabil.
tenţie după e!ectuarea !iecărei proceduri, asistenta trebuie să se asi#ure că pacientul este aşezat c"t mai
con!ortabil.
Uneori aleza tb. schimbată de mai multe ori /zi fără să fie nevoie de schimbarea cearşafului.
7na!ară de procedura descrisă mai sus , se mai pot !olosi alte două metode pt. !chi,barea ale&ei
:idicarea pacientului cu ajutorul umărului este indicată deoarece produce o presiune intraabdominală
nesemni!icativă.
2 asistente
• se aşează de o parte şi de alta a patului, în dreptul bazinului pacientului
• aşează pacientul în poziţie şez"nd
• as. îşi apleacă coloana, !ără #"rbovire, lăr#esc baza de susţinere prin depărtarea picioarelor, îşi
!lectează uşor #enunc)ii
• as. din dr. îşi !iează umărul dr. sub aila dr. a pacientului
• as. din st#. îşi !iează umărul st#. sub aila st#. a pacientului a.î. braţele pacientului să se odi)nească
pe spatele as.
$
• as. îşi introduc c"t mai mult antebraţele de la mb. superior care are umărul !iat sub ailă sub coapsa
pacientului
• m"na liberă a asistentelor se sprijină pe supra!aţa patului mai sus de pacient pentru a asi#ura un punct
de sprijin în plus în momentul ridicării

• la comanda uneia din as. se începe ridicarea pacientului, ridic"nd treptat col. vertebrală şi trans!er"nd
#reutatea pe piciorul a!lat în partea ce!alică a patului
• în momentul aşezării pacientului, as. îşi !lectează din nou #enunc)ii , ast!el coloana vertebrală
coboară, şi aşează pacientul con!ortabil
metodă de ridicare c"nd pacientul nu poate să coopereze
• asistentele aşezate de o parte şi de alta a patului, se apleacă spre pacient menţin"nd coloana dreaptă, îşi
lăr#esc baza de susţinere prin depărtarea picioarelor

• 9raţele din partea ce!alică a patului se aşează în jurul spatelui pacientului, c"t mai aproape de linia
bazinului
• 9raţele dinspre picioare se introduc sub şezutul pacientului, m"inile asistentelor se unesc
• 0acientul este ru#at să-şi încrucişeze braţele pe piept
• a comanda unei din asistente se e!ectuează ridicarea pacientului, ridic"nd treptat coloana vertebrală şi
trans!er"nd #reutatea spre piciorul situat spre partea ce!alică
Poziţiile pacientului în pat
7n !uncţie de starea #enerală şi de boala sa, bolnavul ocupă în pat o poziţie activă, pasivă sau !orţată.
0oziţia activă ; pacientul se mişcă sin#ur, nu are nevoie de ajutor
0oziţia pasivă ; pacientul nu poate să-şi sc)imbe sin#ur poziţia, şi-a pierdut !orţa !izică, are nevoie
de ajutorul altei persoane( bolnavi #rav, adinamici
0oziţia !orţată ; pacientul are o postură inadecvată( poziţia poate !i
. determinată de a!ecţiunea de bază *în tetanos, menin#ită+
2. ca o reacţie de apărare a or#anismului *în crizele de dureroase de ulcer sau în colica biliară+
3. ca o măsură pro!ilactică în prevenirea unor complicaţii *prevenirea emboliei în cazul
trombo!lebitei+
4. ca măsură terapeutică *!olosirea aparatelor de etensie ; condiţie esenţială a tratamentului+
1. alte poziţii !orţa
&
sistentele trebuie să cunoască poziţiile pe care le iau pacienţii în pat, poziţia în care aceştia
trebuie aduşi cu ocazia unor în#rijiri şi eaminări speciale şi manoperele prin care se asi#ură
sc)imbările de poziţie.
Poziţia Cum se realizează fecţiunile/situaţiile !bservaţii

care o impun
Decubit dorsal Culcat pe spate cu !aţa în -după puncţie lombară -0revine contractura muşc)ilor abdominali
0oziţia <o=ler sus -unele a!ecţiuni ale -8ste mai con!ortabilă cu #enunc)ii
-!ără pernă coloanei vertebrale îndoiţi-poz. <o=ler
-cu o pernă subţire *supra!aţă tare+ -menţinută timp îndelun#at>dureri
-cu 2 perne *poziţie -anemii post- lombare  se introduce un sul subţire la
obişnuită şi comodă+ )emora#ice nivelul coloanei lombare
-unele a!ecţiuni ?one eplorate capul, #"tul, toracele
cerebrale anterior, plăm"nii, s"nii, inima,
-pacienţi slăbiţi abdomenul, etremităţile, zonele de
-adinamici palpare a pulsului.
-operaţi
/emişez"nd -culcat pe spate -a!ecţiuni cardiace şi -5enţinerea îndelun#ată necesită măsuri
-toracele !ormează cu linia pulmonare de prevenire a escarelor *colaci de cauciuc
orizontală un un#)i de 3%- -perioada de sub re#iunea !esieră+ şi a altor complicaţii.

41@ convalescenţă -8ste interzisă pacienţilor cu
/e realizează unele cate#orii de  tulburări de de#lutiţie
-cu un nr. mai mare de operaţii  comatoşilor
perne -v"rstnici
-cu rezemător mobil -primul ajutor dat
-cu somieră articulată pacienţilor cu a!ecţiuni
Ca pacientul să nu cardiorespiratorii
alunece, se aşează sub
re#iunea poplitee o pernă
îndoită sau un sul din
pătură învelit într-un
cearşa! răsucit la
etremităţi şi introdus sub
saltea . /ub tălpi se pune
un sprijinitor.
Aez"nd 7n pat -în stare #ravă -7n vederea eaminării pacientului, poziţia
%
-trunc)iul !ormează cu -dispneici, în caz de şez"nd realizează epansiunea completă a

membrele in!erioare un pneumonii întinse plăm"nilor şi permite o mai bună
un#)i drept -insu!icienţă cardiacă eaminare a părţii superioare a corpului.
-pacientul are coapsele -în perioada acceselor -0acienţii slăbiţi d.p.d.v.!izics-ar putea să
!lectate pe bazin şi de astmă bronşic nu poată sta în această poziţie ( ei vor !i
#ambele sunt în semi!leie -v"rstnici aşezaţi în decubit dorsal cu etremitatea
pe coapse -după anumite ce!alică a somierei ridicată.
-#enunc)ii sunt ast!el intervenţii c)irur#icale -0acienţii cu insu!icienţă cardiacă în cursul
ridicaţi *#landa tiroidă+ acceselor de dispnee nocturnă, se aşează de
0oziţia se realizează mai multe ori la mar#inea patului cu
-prin ridicarea părţii picioarele at"rnate( sub tălpi se aşează un
ce!alice a somierei taburet.
articulate *cu ajutorul ?one eplorate capul, #"tul, spatele,
manivelei+ toracele posterior, plăm"nii, s"nii, aila,
-cu sprijinitorul de perne inima, etremităţile superioare.
-sau se vor pune 4-1 perne
aşezate în trepte ( capul se
va sprijini cu o pernă mică
-sub braţele pacientului se
poate aşeza c"te o pernă (
pt. a împiedica alunecarea
se aşează sub re#iunea
poplitee o pernă îndoită
sau un sul din pătură
învelit într-un cearşa!
răsucit la etremităţi şi
introdus sub saltea . /ub
tălpi se pune un sprijinitor.
7n !otoliu este aşezat
con!ortabil, bine îmbrăcat
şi acoperit cu pătură
Decubit lateral 0oate !i drept sau st# -în pleurezii  pt.a împiedica apariţia escarelor
-culcat pe o parte -menin#ite -între #enunc)i şi maleole se introduc inele

-capul sprijinit pe o -după intervenţii de vată

sin#ură pernă intratoracice -sub tro)anterul mare, un colac de cauciuc

-mb. in!. !lectate uşor -după intervenţii renale îmbrăcat
-sau mb.in!.ce este în -în cazul drenajului  v"rstnicii, adinamicii vor !i întorşi la
contact cu supra!aţa cavităţii pleurale intervale re#ulate de -2-3 ore

patului întins, iar celălat /e mai impune pt.prevenirea complicaţiilor
îndoit  în cursul e!ectuării  dacă pacientul are un mb.in!
-spatele sprijinit cu o pernă toaletei - paralizat
sau un sul sau cu  sc)imbării lenjeriei - !racturat
rezemătoare speciale  administrării - dureros
clismelor şi - operat
supozitoarelor acesta va !i menţinut în cursul manoperei

 măsurării de întoarcere de către asistentă şi aşezat pe
temperaturii pe cale un suport pre#ătit în prealabil.
rectală ?onele ce pot !i eplorate  inima *decubit
 pt.puncţia lombară lateral st#+ ( poziţia este ideală, pt. a auzi
 în cursul sondajului murmurul cu sonor redus.
duodenal
0oziţie -Decubit dorsa, eventual  drenajului

-pe masa postural
de operaţie în  !avorizează o bună circulaţie pentru
*declivă+ lateral, cu capul mai jos cazul sincopelor din centrii vitali
rendelenbur# dec"t restul corpului cursul anesteziei  în decubit lateral se aşează at.c"nd este
/e realizează prin #enerale pericol de aspirare a secreţiilor
-ridicarea etremităţii -în anemii acute
distale a patului -pt.autotrans!uzii
-di!erenţa între cele 2 -pt.oprirea )emora#iilor
etremităţi ale patului membrelor in!.şi
poate varia de la % la or#anelor #enitale
'%cm !eminine după
-sub capul pacientului se intervenţii #inecolo#ice
poate pune o pernă subţire -după ra)ianestezie
-se protejează capul -pt.a !avoriza drenajul
pacientului cu o pernă secreţiilor din căile
aşezată vertical la respiratorii superioare
căpăt"iul patului
2
-pentru evitarea alunecării

de pe masa de operaţie,
pacientul este !iat în
c)in#i sau rezemătoare

speciale de umăr
0oziţie - oblică cu capul mai sus - pentru etensia
proclivă coloanei cervicale
*rendelenbur *tratament ortopedic+
# inversat+
Decubit ventral - culcat pe abdomen - în paralizia unor - este poziţia de noapte pt.su#ari şi copii
- capul într-o parte pe o #rupuri musculare( mici
pernă subţire )emiple#ie - nu este posibilă !ără pernă pt.anumite boli

- membrele superioare - în escare etinse cardiace şi pulmonare
aşezate la st#a şi la - drenarea unor colecţii
dr.capului purulente
- cu !aţa palmară pe - inconştienţi
supra!aţa patului
- cu de#etele în etensie
/ub #lezne
- o pernă cilindrică
/ub torace şi abdomen se
pot aşeza perne subţiri,
moi
0oziţie - decubit dorsal - pt.eamene - 8aminarea se !ace după #olirea vezicii
#inecolo#ică - cu #enunc)ii îndoiţi #inecolo#ice şi urinare şi a rectului
- coapsele îndepărtate obstetricale - poziţie jenantă şi incon!ortabilă
/e poate realiza - !acilitează - nu se prelun#eşte prea mult eaminarea
- în pat introducerea - pacienta tb.menţinută bine acoperită
- pe masa de eaminare speculului va#inal-
- pe masa #inecolo#ică valvelor
care are sprijinitor - pt.eaminări rectale
pt.mb.in!erioare, iar sub *rectoscopie, tuşeu
placa de şezut are o tăviţă rectal+
mobilă
0oziţia - pacientul aşezat pe - pt. eplorarea zonei - este o poziţie jenantă, incon!ortabilă
3
#enupectorală #enunc)i, aceştia !iind rectale - pacienţii cu artrită sau alte de!ormări
uşor îndepărtaţi articulare nu o vor putea practica
- aplecat înainte
pieptul atin#e planul

orizontal *masa de
eaminat+
4
"chimbările de poziţie ale pacientului

0ot !i  active *le eecută pacientul sin#ur+ şi pasive *pacientul necesită ajutor+.
/c)imbările pasive se e!ectuează la pacienţi  adinamici, imobilizaţi, inconştienţi, paralizaţi, cu aparate
#ipsate etc.
0rincipii de respectat
-sunt necesare -2 asistente
-as.tb.să adopte o poziţie potrivită pt. a putea ridica pac.cu mai multă uşurinţă şi cu un e!ort !izic mai mic
-prinderea pacientului se !ace precis şi si#ur cu toată m"na , aşez"nd palma pe supra!aţa corpului pac.a.î.
supra!aţa de contact să !ie c"t mai mare
-aşezarea as.c"t mai aproape de pat *de pac.+cu picioarele depărtate pt.a avea o bază de susţinere c"t mai
mare #enunc)ii !lectaţi, coloana vertebrală uşor aplecată *ac.poz.asi#ură protejarea col.vertebrale a as.prin
diminuarea compresiunii asupra discurilor intravertebrale şi asupra corpului vertebrei, permiţ"nd as.să
utilizeze !orţa coapsei şi a #ambei, impulsion"nd toată ener#ia ei spre picioare( prin !lectarea #enunc)ilor,
automat centrul de #reutate coboară, a.î.poziţia este mult mai convenabilă pt.a e!ectua mai uşor un e!ort cu
membrele sup.şi in!.+.
Cele mai !recvente mişcări pasive prin care se sc)imbă poziţia bolnavului în pat
sunt
. întoarcerea bolnavului din decubit dorsal în decubit lateral şi înapoi.
2. aducerea bolnavului în poziţie şez"ndă la mar#inea patului
3. readucerea la loc a bolnavilor care au alunecat jos de pe pernă
. 7ntoarcerea bolnavului din decubit dorsal în decubit lateral şi înapoi
sistenta se aşează la mar#inea patului spre care va !i întors bolnavul
- îndoaie braţul bolnavului din partea opusă peste celălalt
- asistenta se aşează cu !aţa în dreptul toracelui bolnavului av"nd piciorul dinspre căpăt"iul patului aşezat
mai înaintea celuilalt
- îşi !lectează uşor #enunc)ii, se apleacă şi prinde cu m"na umărul din partea opusă, iar cu cealaltă m"nă
prinde şoldul bolnavului
- as.trece #reutatea corpului ei dinspre mb.in!.plasat mai în !aţă înspre mb.a!lat mai în spate şi
întoarce bolnavul spre ea
- în timpul acestei mişcări as.îşi !lectează bine #enunc)ii.
:eaducerea în decubit dorsal se !ace de către 2 asistente
- ambele paciente se aşează de aceeaşi parte a patului în spatele pacientului
- as.aşezată la capul pacientului prinde pac.sub ailă, cea mai apropiată de supra!aţa patului şi-i
sprijină capul pe antebraţ
1
- cealaltă as.introduce o m"nă sub bazinul pacientului

- cu m"inile rămase libere ele întorc pacientul
2. ducerea bolnavului în poziţie şez"ndă la mar#inea patului
8istă 3metode
+ s.se aşează la mar#inea patului cu !aţa spre pacient
- plasează piciorul care se a!lă l"n#ă pat mai în urma celuilalt
- braţul dinspre pat al as.răm"ne liber p"nă în mom.ridicării pacientului
- celălalt braţ, as.îl trece peste umărul pac.şi plasează m"na *palma+ între omoplaţii acestuia
- pt.a ridica pac.as.îşi basculează #reutatea corpului dinspre piciorul a!lat în !aţă spre piciorul plasat
mai în spate, !lect"nd #enunc)ii în acelaşi timp
- cu braţul liber îşi !iează ca punct de sprijin mar#inea patului.
st!el centrul de #reutate al as.contrabalansează #reutatea pacientului.
2+ s.se aşează la mar#.patului
- cu m"na dinspre etremitatea distală a patului prinde re#iunea ailară a pacientului, iar cu cealaltă m"nă
îl îmbrăţişează din spate, sprijinindu-i capul pe antebraţ
- pac.dacă starea îi permite se poate sprijini de braţul as.sau de #"tul acesteia, îmbrăţiş"nd-o
3+ pac.în stare #ravă> 2 as.
- as.se aşează de o parte şi de alta a patului
- ele încrucişează antebraţele în re#iunea dorsală a pacientului, aşez"nd palmele pe omoplaţii
pacientului
- cu cealaltă m"nă prind pacientul sub ailă
- la comanda uneia dintre ele ridică pacientul în poziţie şez"nd, cu o sin#ură mişcare.
3. :idicarea pacientului pe pernă
/e eecută de către 2 pers. aşezate de o parte şi de alta a patului, cu !aţa uşor întoarsă spre capul
patului
- îşi lăr#esc baza de susţinere prin depărtarea picioarelor şi plasarea acestora unul în !aţa celuilalt
*cel dinspre etremitatea distală a patului !iind plasat mai în spate+
- îndoiesc braţele pacientului peste abdomen
- introduc m"na dinspre capul patului sub omoplaţii pacientului cu palma în sus
- cealaltă m"nă o introduc sub re#iunea !esieră a pacientului, unde m"inile celor două persoane se
unesc
- îşi !lectează #enunc)ii
- la comanda uneia dintre ele se ridică pacientul, !olosind metoda membrelor in!erioare prin
trecerea #reutăţii de pe un picior pe altul
'
- pt.a uşura e!ortul de ridicare cele 2pers. se pot sprijini cap în cap
:eaducerea pacientului pe pernă se poate !ace şi de către o sin#ură pers. dacă pacientul poate să se
ajute !lect"ndu-şi #enunc)ii şi împin#"nd cu picioarele sprijinite pe supra!aţa patului
Bmportant
pt.uşurarea mişcării pac.este importantă balansarea corpului as.de pe un picior spre celălalt în
•
direcţia mobilizării pacientului *trans!er"nd #reutatea prin împin#ere+

• eplicăm întotd.pac.clar ce se !ace cu el şi ce colaborare aşteptăm de la el
• urmărim atent pacientul în tot timpul manoperei, asi#ur"ndu-ne că se a!lă în poziţie
con!ortabilă
%obili&area "acient'l'i
"cop
- mişcarea pacientului pt.a preveni complicaţiile ce pot apărea din cauza imobilizării
- rec"şti#area independenţei
!biective
- normalizarea tonusului muscular
- menţinerea mobilităţii articulare
- asi#urarea stării de bine şi de independenţă a pacientului
- stimularea metabolismului
- !avorizarea eliminărilor de urină şi !ecale *la baie, nu în pat+
- stimularea circulaţiei san#uine pentru pro!ilaia trombozelor, pneumoniilor, escarelor,
contracturilor.
Principii de respectat
5obilizarea se !ace în !uncţie de
• natura bolii
•
starea #enerală
• tipul de reactivitate a pacientului
• perioada de eerciţii pasive şi active pt.re!acerea condiţiei musculare şi anver#ura de mişcare
tb.începută încet, mărindu-se treptat, în !uncţie de răspunsul !iziolo#ic al pacientului
*creşterea !recvenţei pulsului, semne de slăbiciune musculară, dia!oreză+
• eerciţiile se !ac înainte de mese
• pacientul tb.învăţat să intercaleze e.de mişcare cu e.de respiraţie

• momentul în care se încep mobilizarea şi scularea din pat, precum şi ritmul vor !i )otăr"te de
medic
7n !uncţie de tipul de mişcare impus se pre#ătesc )alat , papuci, !otoliu, c"rje.
/e in!orm.pacientul despre procedeu, scop etc.

/e măs.pulsul, , se observă starea pacientului, epresia !eţei *coloraţia te#umentelor, respiraţia+.
/e poate determina #radul de !leie a articulaţiei cu #oniometrul.
5obilizarea bolnavului începe cu mişcări active şi pasive mişcarea capului, de#etelor, m"inii,
#leznelor, mişcarea şi sc)imbarea de poziţie a membrelor superioare şi in!erioare, păstr"nd poziţia de
decubit.
6rmează 
-aşezarea în poz.şez"nd, în mod pasiv la început
-aşezarea în poz.şez"nd ; în mod activ, de mai multe ori zi - cresc"ndu-se nr.de min.
-aşezarea în poziţie şez"nd la mar#inea patului, !otoliu în mod pasiv, apoi activ
-aşezarea pacientului în poziţie ortostatică şi primii paşi
5obilizarea bolnavului în poziţie şez"ndă la mar#inea patului
#. - sistenta se aşează la mar#inea patului cu picioarele depărtate şi cu #enunc)ii !lectaţi
-introduce o m"nă la spatele pacientului sub omoplat, iar cealaltă m"nă sub re#iunea poplitee
-9olnavul se poate ajuta, !ie sprijinindu-se de mar#inea patului, !ie îmbrăţiş"nd #"tul asistentei
-odată cu ridicarea pacientului în poziţie şez"nd, asistenta va roti picioarele bolnavului într-un un#)i de &%
urmărind poziţia coloanei vertebrale a acestuia
$. 7n cazul pacienţilor care nu se pot sprijini sau prinde cu m"inile
-asistenta aşează braţele pacientului peste abdomen
-mb.in!.dinspre asistentă îl trece peste celălalt din partea opusă
-as. aşează o m"nă sub omoplatul pacientului cu dosul palmei, iar cealaltă sub #enunc)ii acestuia
-ridică pacientul în poziţie şez"nd, rotindu-i în acelaşi timp picioarele într-un un#)i de &% urmărind poziţia
coloanei vertebrale a acestuia
9olnavul nu trebuie menţinut mult timp în această poziţie( prima aşezare pe mar#inea patului să !ie
numai c"teva minute. Dacă el devine palid sau cianotic sau se pl"n#e că are ameţeli va !i imediat aşezat
înapoi în pat, control"ndu-i-se pulsul. Durata şederii la mar#inea patului în ziua următoare se poate
prelun#i cu c"teva minute.
şezarea în !otoliu
-asistenta aşează !otoliul cu mar#inea laterală lipită de mar#inea patului
-pune un pled pe !otoliu
-îmbracă pacientul cu )alat şi ciorapi
$
-aduce pacientul în poziţie şez"nd la mar#inea patului

-se aşează în !aţa pacientului şi introduce m"inile sub ailele acestuia
-pacientul se sprijină cu m"inile pe braţele sau umerii asistentei
-asistenta ridică pacientul în picioare şi, întorc"ndu-l cu spatele către !otoliu, îl aşează încet în !otoliu
-îl acoperă cu pledul
-sub picioare se poate aşeza un scăunel
C"nd aşezarea în !otoliu se !ace de către 2 asistente, acestea se aşează de o parte şi de alta a pacientului care
stă în poziţie şez"nd la mar#inea patului, introduc m"na de l"n#ă pacient sub aila acestuia şi-l ridică în
picioare, apoi, rotindu-l îl aşează în !otoliu şi-l acoperă
:idicarea în poziţie ortostatică
. După ce pacientul este aşezat în poziţie şez"nd, pe mar#inea patului, asistenta de l"n#ă pacient stă
cu spatele la pat, sprijină pacientul de sub ambele aile şi-l ridică.
/e poate menţine , la prima ridicare , c"teva minute.
2. -as. se aşează în !aţa pacient.care stă în poziţie şez"nd la mar#inea patului
-!iează cu #enunc)ii ei #enunc)ii pacientului, iar cu m"inile îl ţine de sub aile
-pacientul se prinde de umerii asistentei sau de #"tul acesteia
- prin împin#ere în #enunc)ii pacientului, centrul de #reutate al asistentei coboară, crescănd ast!el
!orţa de ridicare a pacientului
Tran!"ort'l "acien+ilor
0rintr-un transport e!ectuat în condiţii bune, cu mult menajament şi atenţie !aţă de pacient,
ţin"nd cont de a!ecţiunea de care su!eră acesta, se evită a#ravarea durerilor şi apariţia altor
complicaţii, cum ar !i înrăutăţirea stării, producerea unui şoc traumatic, trans!ormarea unei !racturi
înc)ise într-una desc)isă, provocarea de )emora#ii etc.
ransportul poate !i necesar în următoarele situaţii
- evacuarea traumatizaţilor de la locul accidentului

- transportul de la un spital la altul, de la domiciliu la spital sau la domiciliu după eternare etc.
- transportul de la o secţie la alta( la servicii de dia#nostic şi tratament( la sala de operaţii şi de
la sala de operaţii( dintr-un salon în altul( dintr-un pat în altul etc.
categorii de pacienţi care trebuie transportaţi
- accidentaţii, în stare de şoc, cu leziuni ale membrelor in!erioare
- inconştienţi, somnolenţi, obnubilaţi
- astenici, adinamici, cu tulburări de ec)ilibru
- !ebrili, operaţi
&
- cu insu!icienţă cardiopulmonară #ravă

- psi)ici
mi%loacele de transport
7n !uncţie de #ravitatea a!ecţiunii, de scopul transportului, de distanţă, transportul se !ace cu

- brancarda *tar#a+
- cărucior
- !otoliu şi pat rulant
- cu mijloace improvizate în caz de ur#enţă
- cu ve)icule speciale autosalvări, avioane sanitare *aviasan+
pregătiri
Tran!"ort'l c' targa
• 3regtirea trgii
- tar#a se acoperă cu o pătură şi cu un cearşa!( la nevoie se acoperă cu muşama şi aleză(
pernă subţire
• 3regtirea "acient'l'i
- se in!ormează at"t pacientul c"t şi aparţinătorii asupra scopului transportului şi locului unde va
!i transportat
- se eplică procedeul aşezării pe tar#ă şi eventual se instruieşte pacientul cum poate
colabora
- în cazul în care pacientul are instalate o perluzie, sonde, drenuri etc. se vor lua măsuri de
si#uranţă sprijinirea- eventual pe un suport - a aparatului de per!uzie( !iarea sau pensarea
sondelor etc. în !uncţie de durata şi condiţiile de transport
Eu se pensează drenul toracic la pacienţii ventilaţi
- în caz de vărsături ; tăviţă renală
- se pre#ăteşte documentaţia pacientului
aşezarea pacientului pe targă
- pacientul va !i aşezat cu privirea în direcţia mersului *trebuie să vadă unde mer#e+
- la urcatul scărilor, brancardierul din urmă va ridica tar#a p"nă la nivelul orizontal( dacă panta
este prea accentuată, se poate duce pacientul, la urcuş, cu capul înainte.
De asemenea, c"nd pacientul trebuie suprave#)eat tot timpul, este mai bine ca acesta să !ie dus
cu capul înainte, pentru ca, st"nd !aţă în !aţă cu brancardierul, să poată !i suprave#)eat.
- în principiu, pacientul va !i prins de partea sănătoasă
Eec'+ia4
- -tar#a este ţinută la cele două etremităţi de către doi brancardieri, doar de c"te un sin#ur
2%
m"ner ast!el înc"t tar#a să at"rne de-a lun#ul mar#inii patului

- aşezarea pacientului pe tar#ă necesită trei persoane acestea se vor aşeza de-a lun#ul patului de
partea tăr#ii at"rnate
- îşi introduc m"inile, cu palma şi de#etele întinse, sub pacient

- prima susţine capul şi toracele, sprijinind cea!a pacientului pe antebraţ
- a doua sprijină pacientul în re#iunea lombară şi sub şezut
- a treia susţine membrele in!erioare
0rima persoană comandă mişcările
+ ridică deodată pacientul
2+ după ce acesta a !ost ridicat, !ace un pas înapoi
3+ brancardierii ridică şi cealaltă mar#ine a tăr#ii, aduc"nd-o în poziţie orizontală sub pacient
4+ se aşază pacientul pe tar#ă, se acoperă
Descărcarea se !ace după aceeaşi metodă, dar cu mişcările inverse.
Poziţiile pacientului pe targă în funcţie de afecţiune
 în dec'bit dor!al4
- pacienţii cu traumatisme abdominale, cu #enunc)i !lectaţi
- accidentaţii constienţi, suspecţi de !ractură a coloanei vertebrale sau a bazinului se asi#ură
supra!aţa ri#idă
- leziuni ale membrelor in!erioare sub membrul lezat, se aşază o pernă
- leziuni ale membrelor superioare membrul superior lezat se aşază peste toracele pacientului(
eventual se !iează cu o eşar!ă
- accidentaţii în stare de şoc cu )emora#ie cu membrele in!erioare ridicate
 în "o&i+ie *e&5nd
- pacienţii cu traumatisme craniene, constienţi şi !ără semne de şo c me nţinuţi cu ajutorul pernelor
- leziuni ale #"tului capul va !i !lectat, a.î.re#iunea mentoniană să atin#ă toracele
 în "o&i+ie !e,i*e&5nd4
- accidentaţii toraco-pulmonar
- pacienţii cu insu!icienţă cardiorespiratorie
- accidentaţii cu leziuni abdominale *poziţia <o=ler+, cu #enunc)ii !lectaţi
 în dec'bit lateral
- pacienţii în stare de comă
 în dec'bit ventral4
- pacienţii cu leziuni ale !eţei *cranio!aciale+ sub !runtea lor se aşază un sul improvizat din
cearşa!uri, sau antebraţul !lectat al traumatizatului
2
- cu leziuni ale spatelui sau re#iunii !esiere

 în dec'bit !e,iventral
- pacienţii inconştienţi, iar în caz de tulburări de de#lutiţie sau )ipersecreţie salivară, în
poziţie rendelenbur#, pentru a preveni acumularea şi aspirarea secreţiilor

 în "o&i+ia Trendelenb'rg6 c' înclinare maimă de %-1
- accidentaţii în stare de şoc
- în colaps peri!eric, pentru a asi#ura un aport mai mare de s"n#e în or#anele vitale
 în "o&i+ie Trendelenb'rg inver!at6 c' înclinare de maimum %-1@
- accidentaţii cu !racturi ale bazei craniului
9olnavii psi)ici a#itaţi se calmează medicamentos şi se transportă imobilizaţi.
&e reţinut'
 în leziuni ale coloanei vertebrale, pacienţii vor !i transportaţi pe o supra!aţă dură( se recomandă
ca pacienţii să !ie transportaţi în poziţia în care au !ost #ăsiţi
 în cazuri cu totul ecepţionale, c"nd este imposibil să se asi#ure o tar#ă tare, c)iar
improvizată *uşă, sc"ndură lată+, transportul este admis pe patură, culcat cu !aţa în jos, cu
ecepţia celor suspecţi de !ractură a coloanei cervicale.
TRA783ORTL $ $9R$IORL
Cărucioarele utilizate pentru transportul pacientului au în #eneral înălţimea meselor de

operaţie, pentru a se putea transporta uşor pacientul de pe cărucior pe masă şi invers.
şezarea pe cărucior
- căruciorul se aşază cu partea ce!alică perpendicular pe capătul distal al patului *la picioarele
patului+
- roţile căruciorului trebuie blocate
0entru ridicarea pacientului, este nevoie de trei persoane care eecută te)nica în următorii
timpi
- cele trei persoane se aşază l"n#ă mar#inea patului( !iecare îşi plasează piciorul dinspre tar#ă
mai în !aţă
- toate trei îşi !lectează #enunc)ii introduc"nd braţele sub pacient
- prima, sub cea!ă şi umeri
- a doua, sub re#iunea lombară şi şezut
- a treia, sub coapse şi #ambe
- apoi, cele trei p ersoane întorc pacientul înspre ele, îl apropie c"t mai mult ca să-l poată
22
str"n#e
- îşi îndreaptă corpul, !ăc"nd un pas înapoi *cu piciorul a!lat în !aţă+ şi se îndreaptă spre
tar#ă
- l"n#ă cărucior îşi !leează uşor #enunc)ii şi aşază pacientul pe cărucior, întind braţele ca
pacientul să !ie aşezat în decubit dorsal
- cele trei persoane îşi retra# braţele
B50F:E
:idic"nd pacientul, persoanele trebuie sa-l ţină str"ns către ele şi să-şi !olosească c"t mai
mult !orţa membrelor in!erioare pentru a-şi proteja propria lor coloană vertebrală.
F9/8:GHBB
• ransportul cu patul rulant este !orma ideală de transport( la
cele patru picioare, paturile sunt prevăzute cu roţi sau pot !i racordate la un dispozitiv cu roţi,
oricare pat poate deveni ast!el rulant.
• 0rin utilizarea acestui sistem de transport, pacientul nu trebuie
transpus mereu din pat în cărucior, de aici pe masa de operaţie sau la alte eaminări, ci va !i
transportat direct cu patul. 0atul cu dispozitiv rulant aşteaptă pacientul c)iar la serviciul de
primire. ceastă metodă nu poate !i aplicată la toate spitalele, căci ea necesită o dimensionare
corespunzătoare a coridoarelor, uşilor, să nu eiste pra#uri, iar deplasarea între etaje să se
poată !ace cu ascensorul.
:E/0F:6 7E <: /0B66B

Pregătirea pacientului
- pacientul va !i pre#ătit din timp pentru transport
- i se comunică mijlocul de transport
- va !i îmbrăcat în mod corespunzător anotimpului, duratei drumului şi mijloacelor de
transport
- i se o!eră bazinetul şi urinarul în vederea evacuării scaunului şi urinei
- i se asi#ură maimum de con!ort, poziţia pacientului va !i c"t mai comodă
- pacientul transportat la alte servicii sau instituţii sanitare va !i însoţit de asistentă, cu
documentaţia necesară
- asistenta trebuie să !ie înzestrată cu tot ceea ce i-ar trebui pe drum în acordarea primului ajutor.
8a suprave#)ează pacientul îndeaproape, pe tot timpul transportului
- predarea pacientului se !ace de către asistentă la medicul de #ardă al instituţiei unde a !ost
transportat
23
- 0entru liniştea pacientului, este bine ca ea să răm"nă l"n#ă pacient p"nă va !i amplasat în patul
lui.
(mportant
5ijlocul de transport va !i dezin!ectat după transportul pacienţilor in!ecţioşi.
Toaleta "acient'l'i
oaleta pacientului !ace parte din în#rijirile de bază, adică din în#rijirile acordate de asistenta
medicală cu scopul de a asi#ura con!ortul şi i#iena bolnavului. Constă în menţinerea pielii în stare
de curăţenie per!ectă şi în prevenirea apariţiei leziunilor cutanate, !iind o condiţie esenţială a

vindecării. oaleta pacientului poate !i
- zilnică - pe re#iuni
- săptăm"nală sau baia #enerală
7n !uncţie de tipul pacientului, acesta
- n-are nevoie de ajutor
- are nevoie de sprijin !izic şi psi)ic
- are nevoie de ajutor parţial

- necesită ajutor complet
• !biective'
) îndepărtarea de pe supra!aţa pielii a stratului cornos descuamat şi impre#nate cu secreţiile
#landelor sebacee şi sudoripare, amestecate cu pra!, alimente, resturi de dejecţii şi alte substanţe
străine, care aderă la piele
- desc)iderea ori!iciilor de ecreţie ale #landelor pielii
- înviorarea circulaţiei cutanate şi a între#ului or#anism
- producerea unei )iperemii active a pielii, care !avorizează mobilizarea anticorpilor
- liniştirea bolnavului, crearea unei stări plăcute de con!ort
principii
- se apreciază starea #enerală a bolnavului , pt.a evita o toaletă prea lun#ă, prea obositoare
- se veri!ică temperatura ambiantă, pentru a evita răcirea bolnavului
- se evită curenţii de aer prin înc)iderea #eamurilor şi a uşilor
- se izolează bolnavul *dacă e posibil printr-un paravan+ de anturajul său
- se pre#ătesc în apropiere materialele necesare toaletei, sc)imbării lenjeriei patului şi a
bolnavului şi pentru prevenirea escarelor
24
- bolnavul va !i dezbrăcat complet şi se va acoperi cu cearşa! şi pătură

- se descoperă pro#resiv numai partea care se va spăla
- se stoarce corect buretele sau mănuşa de baie, pentru a nu se scur#e apa în pat sau pe bolnav
- se săpuneşte şi se clăteşte cu o m"nă !ermă, !ără brutalitate, pentru a !avoriza circulaţia san#uină
- apa caldă trebuie să !ie din abundenţă, sc)imbată de c"te ori este nevoie, !ără a se lăsa săpunul în
apă
- se insistă la pliuri, sub s"ni, la m"ini şi în spaţiile interdi#itale, la coate şi aile
- se mobilizează articulaţiile în toată amplitudinea lor şi se masează zonele predispuse escarelor
- ordinea în care se !ace toaleta pe re#iuni spălat, clătit, uscat
- se mută muşamaua şi aleza de protecţie, în !uncţie de re#iunea pe care o spălăm
etapele toaletei
/e va respecta următoarea succesiune se începe cu !aţa, #"tul şi urec)ile, apoi braţele şi
m"inile, partea anterioară a toracelui, abdomen, !aţa anterioară a coapselor( se întoarce bolnavul în
decubit lateral şi se spală spatele, !esele şi !aţa posterioară a coapselor, din nou în decubit dorsal, se
spală #ambele şi picioarele, o r # an e le #enitale eterne - în#rijirea părului, toaleta cavităţii bucale.
• D8 AB6
- înainte de a începe baia pe re#iuni, asistenta va colecta date cu privire la starea pacientului - puls,
tensiune, respiraţie - ce mobilizare i se permite în ziua respectivă, dacă se poate spăla sin#ur, pe care
parte a corpului(
- toaleta pe re#iuni a pacientului imobilizat la pat permite eaminarea te#umentelor şi observarea
unor modi!icări - de eemplu, roşeaţă, iritaţie ; luarea unor măsuri terapeutice(
- pentru activarea circulaţiei san#uine, după spălarea între#ului corp, se !ricţionează cu alcool
mentolat îndeosebi re#iunile predispuse la escare(
- pacienţii care se pot deplasa vor !ace baie la duş sau la cadă, sub suprave#)erea personalului de
în#rijire.
• D8 8GB
- în timpul băii pe re#iuni a pacientului imobilizat la pat, udarea aparatului #ipsat, a pansamentului
7EI:BJB:8 FCKBF:
"cop
- prevenirea in!ecţiilor oculare
- îndepărtarea secreţiilor
pregătiri
,ateriale
21
- apă, prosop, tampoane din ti!on, comprese, manuşi de baie

"acient'l
- se in!ormează *în#rijirea se !ace în cadrul toaletei zilnice+
tehnica
- se îndepărtează secreţiile oculare de la comisura eternă spre cea internă, cu ajutorul unui tampon
steril
- se spală oc)ii cu m"na acoperită cu mănuşi, se limpezesc şi se şter# cu prosopul curat
&* AB6
- la pacientul inconştient, prin lipsa re!leului palpebral, pentru a menţine supleţea corneei, se picură
Llacrimi arti!icialeM în !iecare oc)i( iar dacă oc)iul răm"ne desc)is *corneea se usucă+, se
aplică comprese îmbibate în ser !iziolo#ic şi se îndepărtează în mod re#ulat secreţiile oculare.
I7GRI:IREA %$OA8EI 7A;ALE

"cop
- menţinerea permeabilităţii căilor respiratorii superioare
- prevenirea escarelor, in!ecţiilor nazale, în cazul în care pacientul prezintă sonde introduse pe
această cale *pentru oi#enoterapie, pentru evacuarea conţinutului #astric+.
Pregătiri
materiale
- tampoane sterile, montate pe bastonaşe, ser !iziolo#ic, K 2F2diluată, tăviţă renală, mănuşi de
cauciuc
"acient'l
- se in!ormează, i se eplică necesitatea te)nicii, i se întoarce capul uşor într-o parte
- se curăţă !osele nazale, !iecare cu c"te un tampon umezit în ser !iziolo#ic
- dacă pacientul prezintă o sondă
 se dezlipeşte romplastul cu care este !iată
 se retra#e sonda 1-' cm
 se curăţă tubul cu un tampon de urmele de romplast
 se îndepărtează crustele de pe mucoasa nazală cu tamponul umezit în apă
oi#enată diluată
 se reintroduce sonda #astrică, iar sonda pentru oi#enoterapie se poate
reintroduce în cealaltă !osă nazală
 se !iează sonda
îngri%iri ulterioare
2'
- se controlează !uncţionalitatea sondelor după curăţarea mucoasei nazale

- se suprave#)ează respiraţia pacientului
&* *+('
) contactul m"inilor cu secreţiile nazale
I7GRI:IREA RE$<ILOR
scop
- menţinerea stării de curăţenie a pavilionului urec)ii si a conductului auditiv etern
- îndepărtarea depozitelor naturale *cerumen+ sau a celor patolo#ice
pregătiri
,ateriale
- tampoane sterile, montate pe beţişoare, tăviţă renală, apă,săpun, manuşă de baie, prosop
"acient'l
- se in!ormează
- se întoarce cu capul pe partea opusă
tehnica
- se curăţă conductul auditiv etern cu tamponul uscat
- se spală pavilionul urec)ii cu m"na acoperită cu mănuşa de bumbac cu săpun, curăţind cu
atenţie şanţurile pavilionului şi re#iunea retroauriculară
- se limpezeşte, se usucă cu prosopul pavilionul urec)ii şi conductul auditiv etern
- se introduce în conductul auditiv etern un tampon de vată absorbant
&* AB6
N !iecare urec)e se curăţă cu un tampon separat
N dacă prin conductul auditiv etern se scur#e L$R !a' !5nge va !i in!ormat medicul
de evitat
2
N introducerea tamponului peste limita vizibilităţii *pericol de lezare a timpanului+

7EI:BJB:8 CGBOHBB 96C8
"cop
- obţinerea unei stări de bine a pacientului

- pro!ilaia cariilor dentare
- pro!ilaia in!ecţiilor cavităţii bucale
pregătiri
,ateriale
- pentru "acient'l con*tient4 periuţă, pastă de dinţi, prosop, tăviţă renală, pa)ar cu apă
- pentru "acient'l incon*tient4 comprese, tampoane sterile din ti!on, instrumentar steril
*desc)izător de #ură, spatulă lin#uală, pensă porttampon+, #licerină boraată 2%P, tăviţă
renală, mănuşi de cauciuc sterile
"acient'l
- con*tient 4 este aşezat în poziţie şez"nd sau în decubit lateral st"n#, cu prosopul în jurul
#"tului
- incon*tient 4 în poziţie decubit dorsal, capul într-o parte, cu prosopul sub bărbie
tehnica
- "acient'l con*tient este servit, pe r"nd, cu materialele şi ajutat să-şi !acă toaleta cavităţii bucale
- "acient'l incon*tient
- se introduce desc)izătorul de #ură între arcadele dentare
- se şter# limba, bolta palatină, supra!aţa internă şi eternă a arcadelor dentare cu
tampoane îmbibate în #licerină boraată, cu mişcări dinăuntru în a!ară
&* 8GB
- se şter# dinţii cu un alt tampon

- la s!"rşit se un# buzele
- se str"n# materialele
- se aşează pacientul în poziţie con!ortabilă
&* AB6
• la pacienţii inconştienţi, care prezintă proteză dentară, aceasta se va scoate, spăla şi păstra
într-un pa)ar mat cu apă
2$
• toaleta cavităţii bucale la pacientul inconştient se poate !ace şi cu indeul acoperit cu un

tampon de ti!on, m"na !iind îmbrăcată în mănuşă
&* *+('
N contactul m"inilor cu secreţia salivară a pacientului sau cu materialul !olosit

7EI:BJB:8 6EIKBBF:
"cop
- obţinerea unei aparenţe în#rijite a pacientului

- îndepărtarea depozitului subun#)ial, care conţine #ermeni pato#eni
- evitarea le&i'nilor c'tanate "rin grataj la "acien+ii c' "r'rit *i de asemenea la pacienţii a#itaţi
&* *+('
?ilnic un#)iile se spală cu apă şi săpun şi cu periuţa de un#)ii. 0entru spălarea piciorului, acesta
va !i introdus într-un li#)ean cu apă, după care se va !ace tăierea un#)iilor.
pregătiri
•
,ateriale
- a"6 !"'n6 "eri'+6 orec'+ de 'nghii6 "il6 "ro!o"
• "acient'l
- se in!ormează, se aşează comod, relaat
tehnica
- se taie un#)iile cu atenţie, la nivelul de#etului, pentru a de#aja părţile laterale spre a nu se aduna
murdăria, apoi, se pilesc( m"na sau piciorul se aşează pe un prosop pe care se adună
!ra#mentele tăiate
&* AB6 
- instrumentele după utilizare se dezin!ectează
&* 8GB 
- lezarea ţesuturilor adiacente *risc de )emora#ie la )emo!ilici, risc de in!ecţii
- panariţii - la diabetici+
7EI:BJB:8 0O:66B
2&
"cop
- pentru starea de bine a pacientului
- i#ienic
- spălare la una-două săptăm"ni, la pacientul cuspitalizare îndelun#ată

- distru#erea paraziţilor
- pre#ătirea pentru eamen 8.8.I.
- pre#ătirea pentru operaţie la !aţă, nas
contraindicaţii
- !racturi ale craniului, traumatisme mari, pacienţi cu stare #enerală alterată, !ebrili, cu boli ale
pielii capului
?ilnic se !ace perierea, pieptănarea şi, eventual, împletirea părului
Pregătiri
$'ndi+ii de ,edi'
- temperature 22-24@C
- înc)iderea !erestrelor , evitarea curenţilor de aer
• ,ateria=e
- pieptene, şampon, săpun insecticid *dacă este cazul+, uscător, li#)ean, apă caldă, muşama, aleză,
prosoape
• "acient'l
- se in!ormează
- poziţia se ale#e în !uncţie de starea sa 
- şez"nd pe un scaun
- şez"nd în pat
- decubit dorsal în pat, cu salteaua îndoită sub torace
- decubit dorsal, oblic în pat
tehnica
- se pre#ăteşte patul şi se protejează cu muşama şi aleză
- se umezeşte părul, se şamponează
- se masează uşor pielea capului cu pulpa de#etului, se spală de două-trei ori
- se limpezeşte părul din abundenţă, se acoperă cu prosopul uscat
- se usucă părul, se piaptănă cu bl"ndeţe
) se acoperă capul pacientului cu o băsmăluţă
- se reinstalează pacientul în poziţie con!ortabilă
3%
- obiectele !olosite se dezin!ectează

TOALETA I7TI%9
scop
- i#ienic
- menţinerea unei stări de con!ort !izic
0ărţile intime ale corpului sunt epuse in!ecţiilor, ulcerelor de presiune, mirosurilor neplăcute,
av"nd în vedere anatomia şi !iziolo#ia lor *pliuri ale pielii, ori!icii naturale ale corpului, #lande,
or#ane ecretoare+.
/e eecută de mai multe ori pe zi la pacienţii inconştienţi, cu sonde vezicale, înaintea
intervenţiilor c)irur#icale în re#iunea anală, or#ane #enitale sau pe căile urinare şi în
perioadele menstruale.
Dacă pacientul este independent, i se pre#ătesc materialele pentru a se în#riji sin#ur.
pregătiri
• ,ateria=e
- paravan, două bazinete, tampoane sterile din vată, pensă porttampon, cană cu apă caldă,
săpun lic)id, prosop, mănuşă de ca'ci'c6 mănuşă de baie, ,'*a,a6ale&6 se controlează
temperatura apei
•
"acient'l
- se in!ormează, se asi#ură intimitatea
- se pre#ăteşte patul cu muşama, pacientul !iind în poziţie #inecolo#ică
- se serveşte un bazinet pentru a-şi #oli vezica urinară
- răm"ne în poziţie #inecolo#ică cu al doilea bazinet curat sub re#iunea sacrată
tehnica
- se îmbracă mănuşa de cauciuc, apoi cea de baie
- se spală re#iunea dinspre sim!iza pubiană spre anus, turn"nd apă şi săpun lic)id
- se limpezeşte abundent
- se scoate bazinetul
- se usucă re#iunea #enitală anală, pliurile
- se pudrează cu talc pliurile
- se îndepărtează materialele, se aranjează patul
- pacientul este aşezat comod

&* -(U'
3
• spălarea or#anelor #enitale eterne se poate !ace cu tampoane de vată montate pe pensa
porttampon
• la bărbat, se de#ajă #landul de prepuţ şi se spală cu prudenţă *se previne pătrunderea
săpunului în uretră+
&* 8GB
- contaminarea re#iunii #enitale cu microor#anisme din re#iunea anală, prin mişcări de
spălare dinspre anus spre sim!iza pubiană
F8 9FEGBF: BECFEAB8EHB AB CF5FAB
sigurarea igienei corporale
9olnavul va !i spălat în !iecare zi complet *pe se#mente+.
/e va !ace toaleta parţială ori de c"te ori s-a murdărit.

a !emei toaleta #enitală se va !ace de mai multe ori pe zi.
După spălare se !ricţionează cu spirt mentolat.
tenţie' oate materialele !olosite trebuie să !ie de o curăţenie eemplară şi per!ect sterile.
(giena cavităţii bucale
• /e îndepărtează proteza, dacă eistă , se spală şi se păstrează într-un pa)ar mat cu apă.
,ateriale
- comprese, tampoane sterile din ti!on, instrumentar steril *desc)izător de #ură, spatulă lin#uală,
pensă porttampon+, #licerină boraată 2%P, tăviţă renală, mănuşi de cauciuc sterile
"acient'l
- în poziţie decubit dorsal, capul într-o parte, cu prosopul sub bărbie
tehnica
- se introduce desc)izătorul de #ură între arcadele dentare
- se şter# limba, bolta palatină, supra!aţa internă şi eternă a arcadelor dentare cu
tampoane îmbibate în #licerină boraată, cu mişcări dinăuntru în a!ară
- se şter# dinţii cu un alt tampon
- la s!"rşit se un# buzele
• toaleta cavităţii bucale la pacientul inconştient se poate !ace şi cu indeul acoperit cu un
tampon de ti!on, m"na !iind îmbrăcată în mănuşă
&* *+('
N contactul m"inilor cu secreţia salivară a pacientului sau cu materialul !olosit
32
Dimineaţa şi seara se !ace toaleta #urii cu un tampon de vată înmuiat în soluţie de acid boric P sau
muşeţel.
imba, buzele, #in#iile se vor şter#e cu #licerină boraată de 2-3 ori pe zi.
9uzele vor !i unse cu vaselină şi se aplică peste #ură un ti!on îmbibat cu soluţie de ser !iziolo#ic.
tenţie Compresa trebuie să se menţină umedă.
Prevenirea uscării corneei
a pacientul inconştient, prin lipsa re!leului palpebral, pentru a menţine supleţea corneei, se
picură Llacrimi arti!icialeM în !iecare oc)i( iar dacă oc)iul răm"ne desc)is corneea se usucă
/e spală oc)ii cu acid boric 4P, ceai de muşeţel.
/e acoperă oc)ii cu c"te o compresă înmuiată în aceeaşi soluţie sau ser !iziolo#ic.
/e va instila în sacii conjunctivali c"te o picătură de vitamina  de 2-3 ori pe zi.
sigurarea igienei părului
<emeile vor !i pieptănate zilnic.
/e va spăla părul la -2 săptăm"ni.
E!carele de dec'bit
&ef. 8scarele sunt leziuni ale te#umentelor interpuse între 2 planuri dure *os şi pat+.
Cauzele pot !i
a+ Generale !a' deter,inate , de ep
- 0aralizii ale membrelor
- /tări de subnutriţie
- Fbezitate
- G"rstă
- 9olnavi adinamici cu ateroscleroză
b+ Locale !a' avori&ante , în evitarea cărora intervine asistenta medicală
- 5enţinerea îndelun#ată în aceeaşi poziţie
- Cute ale lenjeriei de pat şi de corp
- <irimituri *biscuiţi, p"ine, #ips+
- B#ienă de!ectuoasă
egiuni epuse escarelor
1> ?ec'bit dor!al
- :e#iunea occipitală
- Fmoplaţi
- Coate
33
- :e#iunea sacrococci#iană
- Călc"ie
2> ?ec'bit lateral
- 6măr
- :e#iunea tro)anteriană
- <eţele laterale ale #enunc)ilor
- 5aleole
#> ?ec'bit ventral
- "mple
- 6meri
- Creasta iliacă
- Ienunc)i
- De#etele picioarelor
:iscurile sunt determinate de  starea #enerală, starea nutriţională, starea psi)ică, capacitatea de
mobilizare, incontinenţa, starea pielii. 8valuarea riscului la escare se !ace la internarea bolnavului
în spital şi la !iecare $-% zile, în !uncţie de evoluţie.
%I:LOA$E ?E 3RE@E7IRE
/e adresează cauzelor locale sau !avorizante şi reprezintă cartea de vi&it a asistentei

medicale. 8scarele por apărea în c"teva ore sau în c"teva zile, !ormarea lor !iind variabilă, depinz"nd
de !actorul de risc şi de toleranţa pielii la presiune îndelun#ată.
Principiile tratamentului preventiv
/c)imbarea de poziţie
- evită imobilizarea
- se !ace la 2 sau 3 ore( la nevoie, mai des
- este necesară o !oaie de suprave#)ere a escarelor, în care se notează

- orele de sc)imbare şi poziţia 4 ; DD( '; D/( $-DD( 2%-
DD
- aspectul cutanat
- zonele de masaj
si#urarea con!ortului şi menţinerea bolnavului într-o stare de i#ienă per!ectă
/e va avea în vedere
- evitarea cutelor lenjeriei de pat, renunţarea la lenjeria de corp
- spălarea zilnică, cu apă şi săpun şi un#erea re#iunilor epuse umezelii, ştiut !iind !aptul că
34
pielea unsă se macerează mai #reu dec"t pielea uscată *în caz de incontinenţă, se apelează la
sonda <oleQ+.
- scuturarea patului zilnic sau ori de c"te ori este nevoie
<olosirea materialelor complementare , necesare pentru prevenirea escarelor

/e pot !olosi
- saltele speciale *eventual, blană de oaie+
- perne de diverse dimensiuni şi !orme *pentru #enunc)i, tendonul lui c)ile+
- colaci de cauciuc
- pentru un#erea pielii, oid de zinc cu vitamina RD2
- talc pe p"nză
limentaţie şi )idratare ec)ilibrată

limentaţia trebuie să !ie bo#ată în proteine - pentru a !avoriza cicatrizarea - şi în vitamine,
ţin"nd cont însă de v"rsta şi #reutatea bolnavului. 7n ceea ce priveşte )idratarea, necesarul de
lic)ide se va completa cu ,1 - 2 l la 24 de ore.
<avorizarea vascularizaţiei în zonele comprimate
• prin masaj
Obiective
-!avorizează vascularizaţia pro!undă şi super!icială
-îndepărtează celulele descuamate şi destupă #landele sebacee
-re)idratează pielea *masaj cu un#uent )idratant sau apă şi săpun+
-!avorizează starea de bine şi con!ort înlătură durerea, anietatea, ajută la #ăsirea !orţei şi
ener#iei
Indica+ii 
- pentru toţi bolnavii imobilizaţi care prezintă !actori de risc
- în momentul sc)imbării poziţiei, pe toate re#iunile epuse
3rinci"ii4
- se !ace întotdeauna pe pielea curată, după ce bolnavul a !ost spălat şi i s-a sc)imbat aşternutul
- se !ace cu un un#uent pe m"na #oală, în direcţia circulaţiei de întoarcere de jos în sus, iar la
cea!ă şi umeri invers-de sus în jos şi circular spre eterior
- se !ace pe o zonă mai mare dec"t supra!aţa interesată
- masajul nu trebuie să !ie dureros, poziţia bolnavului să !ie con!ortabilă, iar durata sa de
aproimativ 1 minute.
$ontraindica+ii4
31
- nu se !ace bolnavului cu !ebră, su!erind de cancer, cu in!ecţii ale pielii sau cu septicemie
%ateriale nece!are4
- un#uentul
In!talarea "acient'l'i4
- se înc)id !erestrele, se aşază bolnavul într-o poziţie variabilă, în !uncţie de zonă şi, în acelaşi
timp con!ortabilă pentru asistenta medicală.
• 0rin utilizarea alternativă de cald şi !ri#
- se !ace în loc de masaj
Obiective4
- !avorizează revascularizaţia tisulară, provoc"nd, alternativ, o vasodilataţie şi o vasoconstricţie
locală *se !ace de mai multe ori+.
Indica+ii4
- escare stadiul BB
3o&i+ia bolnav'l'i4
- ca la masaj
%ateriale nece!are4
- cuburi de #)eaţă şi apă caldă
Tehnica4
- se aplică compresa cu #)eaţă de mai multe ori pe locul escarei, pentru a obţine o
vasoconstricţie
- apoi, se încălzeşte şi se usucă zona prin tamponare, p"nă se obţine o vasodilataţie
- se !ace de 3-4 ori
Trata,ent4
. local , în !uncţie de stadiu
• pt.stadiul B , masaj, un#uente, violet de #enţiană
• pt.stadiul BB , cald şi !ri#, pansament #ras *cu za)ăr+, bioiteracor
• pt.stadiul BBB , pansamente
2. Ieneral - /e re!eră la alimentaţie, tratamentul cu antibiotice şi al stării #enerale.
$o,"lica+ii4
- in!ecţii locale ale plă#ii
- septicemie
Cngrijirea "lgilor
&efiniţie
3'
0lă#ile sau rănile > leziuni traumatice, caracterizate prin întreruperea continuităţii
te#umentelor sau a mucoaselor *soluţie de continuitate+( leziunea pielii sau a mucoasei poate !i cu sau
!ără leziuni tisulare de pro!unzime.
Clasificare'
?'" ti"'l de ac+i'ne a agent'l'i v'lnerantDtra',atic>4
. mecanice
- prin tăiere
- prin înţepare, arme albe, insecte etc.
- prin contuzii, prin lovire
- prin strivire
- prin arme de !oc
- prin muşcătura de animale sălbatice domestice
- prin muşcătura de şarpe, viperă
2. termice - căldură, !ri#, electricitate
3. a#enţi ionizanţi  radiaţii
4. a#enţi c)imici  acizi, baze, săruri
?'" circ',!tan+ele de "rod'cere "ot i4
a+ accidentale - de muncă, de circulaţie, casnice
b+ intenţionale ; suicid, a#resiuni
c+ iatro#ene - intervenţii c)irur#icale, injecţii, puncţii
?'" ti,"'l !c'r! de la "rod'cere4
- recente *sub ' ore+
- vec)i - care depăşesc ' ore de la producere( acestea se
consideră plă#i in!ectate
?'" "ro'n&i,e4
- super!iciale( pro!unde
?'" !trat'rile anato,ice intere!ate - pentru cavităţi naturale *abdomen, torace, craniu+, pot !i
- nepenetrante - c"nd nu depăşesc învelişul seros
- penetrante - se re!eră la lezarea seroasei parietale *peritoneu, pleură, dura mater+( plă#ile
penetrante pot !i simple sau pot interesa şi un viscer parenc)inratos sau cavitar > per!orante
?'" evol'+ie "ot i4
- necomplicate( complicate
caracteristici ale plăgilor
"rin tiere - au mar#inile re#ulate, limitate, se vindecă repede( cele operatorii sunt de obicei
3
aseptice
"rin în+e"are - sunt cele mai !recvente şi cele mai înşelătoare, #ravitatea lor este în raport cu
ad"ncimea, sediul şi #radul de in!ectare( plă#ile limitate ad"nci !avorizează dezvoltarea #ermenilor
creion chi,ic
anaerobi( plă#ilor prin înţepare cu le trebuie acordată o atenţie deosebită, mai ales
c"nd în pla#ă, răm"n !ra#mente de creion, deoarece substanţa c)imică continuă să acţioneze şi să
distru#ă ţesuturile( înţepăturile m"inii pot produce leziuni in!lamatoare
- determină panariţii
"rin cont'&ii - în cazul unor contuzii pro!unde se pot produce leziuni distructive, deci plă#i ale
or#anelor pro!unde creier, muşc)i, !icat, splină, rinic)i, intestin etc., !ără ! eiste o pla#ă a pielii
"rin ,'*ct'r de ani,ale ; se suprain!ectează cu re#ularitate( pot !i poarta de intrare pt.turbare(
muşcăturile de viperă produc !enomene #enerale toice
"rin ar,e de oc ; se caracterizează prin distrucţii mari , sunt !oarte complee
simptomatologia plăgilor
8i,"to,e locale4
- d'rerea este variabilă ca intensitate, poate ceda spontan sau după antial#ice( reapariţia cu
caracter pulsatil atra#e atenţia asupra dezvoltării in!ecţiei
- i,"oten+a 'nc+ional este partială sau totală şi are drept cauză durerea sau lezarea elementelor
musculo-articulare, osoase sau nervoase
8e,ne obiective4
- "re&en+a 'nei !ol'+ii de contin'itate în plă#ile mari, aşa-numitele plă#i cu mari
dilacerări, se pot observa distru#eri mari at"t de piele, c"t şi de vase, muşc)i, nervi,
!ra#mente de oase sau di!erite or#ane situate în pro!unzime( uneori, părţi din aceste
or#ane pot să iasă prin mar#inile plă#ii( aceasta s.n. evi!cera+ie
- )emora#ia este variabilă, ca şi abundenţa s"n#erării, în !uncţie de vasul lezat.
8e,ne genera=e4
- pulsul poate !i rapid - ta)icardic - în plă#i însoţite de )emora#ii eterne sau interne sau de şoc
traumatic.
- tensiunea arterială - dacă scade - denotă prezenţa unei )emora#ii sau a unui şoc traumatic
- !ebra poate avea semni!icaţia debutului in!ecţiei sau resorbţia unor )ematoame
vindecarea plăgilor
) se poate realiza prin vindecare primară, vindecare secundară, vindecare terţiară
@indecarea "ri,arD"er "ri,a, !a' "er "ri,a, intentione,>
- este vindecarea ce se obţine de la început, !ără complicaţii( este vindecarea ideală pentru orice
pla#ă operatorie( vindecarea se produce în '-$ zile
3$
@indecarea !ec'ndara *Lper secundamM sau per secundam intentionemM+

- în acest tip de vindecare este întotdeauna prezentă in!ecţia, spre deosebire de vindecarea
primară
@indecarea tertiar
*Lper tertiam intentionemM+
- se produce atunci c"nd o pla#ă evoluează un timp pe linia vindecării secundare şi apoi se
suturează în scopul scurtării evoluţiei
tratamentul local al plăgilor
ratamentul variază în !uncţie de nivelul la care se acordă asistenţa *locul accidentului, la
dispensar sau la spital+. Bndi!erent de nivelul la care se intervine, pentru a în#riji o pla#ă în mod
corespunzător se cere ca 
- în#rijirea să se !acă în condiţii de asepsie per!ectă
-să se asi#ure, prin pansament, o bună absorbţie a secreţiilor
-pla#a să !ie protejată de !actorii nocivi ; termici, in!ecţioşi din mediul înconjurător
-să !ie asi#urat un repaus al re#iunii lezate
ratamentul local al plă#ilor să se !acă cu ajutorul pansamentelor.
*voluţia şi complicaţiile plăgilor
Frice pla#ă accidentală se consideră contaminată cu microbi c)iar din momentul în care s-a
produs. 7n primele ' ore de la producerea unei pla#i, !orţele proprii ale or#anismului combat
e!ectul nociv al microbilor, distru#"ndu-i *prin diapedeză, !a#ocitoză+.
Dacă nu s-a tratat o pla#ă în primele ' ore microbii, at"tt cei aerobi c"t şi cei anaerobi, se
dezvoltă !oarte mult. 0lă#ile netratate în timp util devin purulente, se pot complica cu
#an#rene #azoase, !le#moane, abcese, septicemia.
De aceea, este necesar un prim ajutor la locul accidentului
- )emostaza
- aplicarea unui pansament protector
- transportul accidentatului la o unitate sanitară
îngri%irea plăgilor recente care nu au depăşit 0 ore de la accident
- calmarea durerii
- toaleta locală minuţioasă, proced"nd ast!el
- dacă pla#a este într-o re#iune cu păr, se rade părul în jurul plă#ii p"nă la o distanţă de ' cm de
mar#inea plă#ii
-se spală pielea nelezată din jurul plă#ii cu apă şi apoi cu ser !iziolo#ic
- se dezin!ectează cu alcool sau cu tinctură de iod
Aten+ieH 0ielea din j'r'l "lgii se dezin!ectează prin badijonare, care începe de l"n#ă pla#ă şi se
3&
îndepărtează de aceasta.
/e curăţă, apoi, pla#a cu rivanol S, cloramină 4 S clor activ sau, mai bine, cu apă oi#enată
care antrenează la supra!aţă micii corpi străini prin spuma pe care o produce( apa oi#enată are şi
acţiune )emostatică.
!bservaţie' etra#erea corpilor străini din pla#ă, precum şi ecizarea şi îndepărtarea ţesuturilor
devitalizate sunt realizate de medic( dacă este cazul, va !ace )emostaza prin le#ătura vasului şi
sutura plă#ii( aceste plă#i se pot vindeca Tper primamU.
tenţie1 8ste interzisă eplorarea instrumentală oarbă a unei plă#i în a!ara unui serviciu
c)irur#ical de specialitate.
Plăgile vechi
0lă#ile care depăşesc ' ore de la accident se consideră in!ectate( li se !ace acelaşi tratament descris
mai sus, însă pla#a nu se suturează primar.
&e retinut' a plă#ile septice, pielea din jurul lor se curăţă circular, de la eterior spre interior.
0lă#ile vec)i, in!ectate, secretante, nesuturate se aseptizează prin spălări cu soluţii antiseptice,
pansamente locale umede cu cloramină şi rivanol sau soluţie de antibiotic con!orm antibio#ramei.
0ansamentul umed se mai numeşte microclimat umed şi se realizează într-o tăviţă renală sterilă, în
care se îmbibă două-trei comprese cu soluţia indicată Compresa umedă va !i acoperită cu una-două
comprese uscate, apoi se !iează pansamentul, !ie prin în!ăşurare *bandajare+, !ie !i"nd compresa
care acoperă pansamentul cu leucoplast sau cu #ali!i( plă#ile vec)i se pansează şi se controlează
zilnic.
2oarte important1 Fbli#atoriu, în ambele cazuri, se !ace pro!ilaia tetanosului, con!orm Frdinului
ministrului sănătăţii, aprobat cu nr. B.5.'3% din %2.%3.&&1 .
ipuri particulare de plăgi
0lă#i prin înţepare cu spini ve#etali
- spinul trebuie etras complet, la nevoie, recur#"ndu-se la incizie c)irur#icală
- dacă nu s-a etras este posibilă dezvoltarea unei in!ecţii *abces, !le#mon+
0ro!ilaia antitetanos este obli#atorie.
0lă#ile prin înţepare plantară *cui, s"rmă+ !avorizează dezvoltarea unor in!ecţii virulente( se tratează
c)irur#ical în servicii de specialitate.
0lă#ile prin înţepătură de insectă *albine, viespi+, prin inoculare de venin, produc !enomene aler#ice
prurit, )iperemie, edem local sau, uneori, edem #lotic cu crize de su!ocare, !risoane, convulsii, şoc
ana!ilactic sau colaps.
3ngri%irea unei plăgi operatorii
0la#a suturată nein!lamată se tratează prin pansare sterilă.
4%
- se de#resează cu benzină te#umentul din jurul plă#ii

- se dezin!ectează cu tinctură de iod, alcool iodat sau alcool, pe o distanţă de '- cm,
!olosind, la !iecare şter#ere, alt tampon
- pla#a suturată se dezin!ectează, de asemenea, printr-o sin#ură şter#ere cu tamponul

îmbibat în tinctură de iod sau alcool
- apoi se dezin!ectează din nou te#umentul din jurul plă#ii
- se acoperă pla#a cu compresă sterilă ; pansamentul se !iează după metoda cunoscută
3roilaia antitetanic
 oate plă#ile produse în mediu şi cu a#enţi traumatici suspecţi trebuie tratate în mod special.
 tenţie deosebită se va acorda plă#ilor înţepate cu aşc)ii, spini, cuie, prin muşcătură de
animale, !racturi desc)ise, avort, arsuri sau orice pla#ă murdărită cu păm"nt, pra! de stradă
etc.
4ăsuri de protecţie nespecifică
- Curăţarea c)irur#icală a plă#ilor
- ratarea cu antiseptic *apă oi#enată, )iperman#at de V 4%%%%, bromocet S+
- ntibioterapie
4ăsuri de protecţie specifică

/e aplică dieren+iat4
 a persoane si#ur vaccinate sau revaccinate se administrează
• ..0.. i.m. %,1ml *o sin#ură doză+
• Eu se adm. ser antitetanic
• 8cepţie !ac politraumatizaţii #rav, cu stare de şoc şi )emora#ie, la care se adm. în
doză unică, ser antitetanic 3%%%-1%%% 6..B.
 a persoanele nevaccinate sau cu vaccinări incomplete se administrează
 8er antitetanic 3%%%-1%%% 6..B. , i.m. , în doză unică cu desensibilizare prealabilă
con!orm sc)emei minimale.
Aten+ie4 la persoanele aler#ice desensibilizarea se practică numai în spital.
 Anatoin tetanică *..0..+ i.m. în altă zonă dec"t serul antitetanic - în doză de %,1ml.
?e re+in't4
- serul antitetanic )eterolo# se poate înlocui cu imuno#lobilină umană antitetanică , pe cale
i.m. în doză unică de 2%% 6..B. *la copil+ 4%%-1%% 6..B. *la adult+
4
- a persoanele anamnestic suspecte de sensibilitate se !ace testare *conjunctivală , cutanată

sau intradermică+
"chema minimală de desensibilizare
•
/e injectează s.c. %, ml soluţie % ser antitetanic R ser !iziolo#ic steril. /e aşteaptă
3%min.
• Dacă nu apar reacţii locale şi #enerale se injectează s.c. %,21ml ser antitetanic. /e
aşteaptă 3%min.
• Dacă nu apar reacţii locale şi #enerale se administrează s.c. încă ml ser antitetanic.
/e aşteaptă 3%min.
• Dacă nu apar reacţii locale şi #enerale se administrează, se administrează restul
cantităţii de ser antitetanic.

Aten+ie4 sistenta medicală va avea pre#ătită trusa de ur#enţă pentru tratarea accidentelor serice
*şocului ana!ilactic+ în caz de nevoie.
Ob!ervarea *i ,!'rarea re!"ira+iei
"cop' evaluarea !uncţiei respiratorii a pacientului !iind un indiciu al al evoluţiei , al apariţiei unor
complicaţii şi al pro#nosticului
*lemente de apreciat
- ipul respiraţiei
- mplitudinea mişcărilor respiratorii
- :itmul
- <recvenţă
4ateriale necesare
- Ceas cu secundar
- Creion de culoare verde / pi cu pastă verde
- <oaia de temperatură
(ntervenţiile asistentei
- şează pacientul în decubit dorsal , !ără a eplica te)nica ce urmează a !i e!ectuată
- 0lasarea m"inii, cu !aţa palmară pe supra!aţa toracelui
- Eumărarea inspiraţiilor timp de un minut
- Consemnarea valorii obţinute printr-un punct pe !oaia de temperatură *!iecare linie orizontală a
!oii reprezintă două respiraţii+
- 6nirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioară pt.obţinerea curbei
42
- 7n alte documente medicale se poate nota ci!ric valoarea obţinută, c"t şi caracteristicile
respiraţiei
8p. :s > 2% respmin
:d > $ respmin de amplitudine medie, corespunzătoare, ritm re#ulat

- precierea celorlalte elemente ale !uncţiei respiratorii se !ace prin simpla observare a mişcărilor
respiratorii
- 0entru !oile de temperatură în care respiraţia este înscrisă cu valori ce cresc din 1 în 1 !iecare
linie orizontală reprezintă o respiraţie
%!'rarea "'l!'l'i
Pulsul reprezintă epansiunea ritmică a arterelor ce se comprimă pe un plan dur, osos şi este
sincronă cu sistola ventriculară.

"cop' evaluarea !uncţiei cardiovasculare.
"e apreciază ritmul, amplitudinea, !recvenţa şi celeritatea.
5oc de măsurare' oricare arteră accesibilă palpării şi care poate !i comprimată pe un plan osos
• a.temporalăWsuper!icială *la copii+
• a.carotidă
• re#iunea apicală *v"r!ul inimii+
•
a.)umerală
• a.radială
• a.!emurală
• la nivelul re#iunii poplitee*în spatele #enunc)iului+
• a.tibială
• a.pedioasă
4ateriale necesare'
pi culoare roşie
•
• ceas cu secundar
ehnica
 pre#ătirea psi)ică
 se asi#ură repaus !izic şi psi)ic %-1 minute
 reperarea arterei
 !iarea de#etelor inde, medius şi inelar pe traiectul arterei
43
 se eercită o uşoară presiune cu v"r!ul de#etelor asupra peretelui arterial p"nă la

perceperea zv"cniturilor pline ale pulsului
 se numără pulsaţiile timp de  minut
Consemnarea valorii obţinute se !ace printr-un punct pe !oaia de temperatură, ţin"nd cont că !iecare
linie orizontală reprezintă 4 pulsaţii.
Ai se uneşte valoarea prezentă cu cea anterioară cu o linie, pentru obţinerea curbei. 7n unele
documente se notează ci!ric.
(nterpretare
:itmul ; pauzele dintre pulsaţii sunt e#ale, pulsul este ritmic.
,odiicri de rit, al "'l!'l'i4
•
puls aritmic > pauze ine#ale între pulsaţii

• puls dicrot > se percep două pulsaţii, una puternică şi alta slabă, urmată de pauză
mplitudinea *volumul+
 este determinată de cantitatea de s"n#e eistentă în vase
 este mai mare cu c"t vasele sunt mai aproape de inimă
 la arterele simetrice, volumul pulsului este e#al
,odiicri de a,"lit'dine a "'l!'l'i
•
puls !ili!orm, cu volum redus, abia perceptibil
• puls asimetric ; volum di!erit al pulsului la artere simetrice
<recvenţa
 n.n. 3%-4% pm
 copil mic %%-2% pm
 la % ani &%-%% pm
 adult '%-$% pm
 v"rstnic X$%-&% pm
,odiicri de recven+ a "'l!'l'i
• ta)icardie > creşterea !recvenţei pulsului
• bradicardie > scăderea !recvenţei pulsului
Celeritatea reprezintă viteza de ridicare şi cobor"re a undei pulsatile.
Oigenotera"ie
"cop' asi#urarea unei cantităţi corespunzătoare de oi#en la ţesuturi prin combaterea )ipoiei
determinată de
44
- scăderea oi#enului alveolar

- diminuarea )emo#lobinei
- tulburări în sistemul circulator
- probleme care inter!erează cu di!uziunea pulmonară

surse de oigen
-staţie centrală de oi#en
-microstaţie
-butelie cu oi#en
precauţii în folosirea surselor de oigen
) deoarece oi#enul !avorizează combustia , prezenţa sa trebuie atenţionată
- pacienţii şi vizitatorii vor !i atenţionaţi asupra pericolului !umatului sau al unei !lăcări în preajma
sursei de oi#en
- se vor veri!ica ec)ipamentele electrice din încăperea respectivă
- se vor evita utilizarea materialelor #eneratoare de electricitate statică *materiale sintetice+ şi a
materialelor in!lamabile *uleiuri, alcool+
- aparatele de monitorizare sau aspirare vor !i plasate în partea opusă sursei de oi#en
- transportul buteliilor cu oi#en se va !ace pe cărucioare , evit"ndu-se lovirea lor în timpul
transportului
- buteliile cu oi#en vor !i aşezate în poziţie verticală, pe un suport şi !iate de perete cu inele
metalice, departe de calori!er sau sobă
- cunoaşterea de către personalul care manevrează oi#enul a locului de amplasare a etinctoarelor şi
a modului de utilizare a acestora
metode de administrare a oigenului
a. "rin !ond na&al
- este metoda cea mai !recvent utilizată
- permite administrarea oi#enului în concentraţie de 21P-41P
- poate !i utilizată pentru o terapie pe termen lun#
- nu poate !i utilizată la pacienţii cu a!ecţiuni ale mucoasei nazale
b. "rin ,a!c *cu sau !ără rein)alarea aerului epirat+
- permite administrarea oi#enului în concentraţie de 4%P-'%P
- este incomodă datorită sistemului de prindere şi etanşeizare
- accentuează starea de anietate, mai ales la copii
- poate cauza iritaţia te#umentelor !eţei
- nu se va utiliza la pacienţii cu arsuri la nivelul !eţei
41
c. oche=ari "entr' oigen

- sunt prevăzuţi cu două sonde care se introduc în ambele nări
- se utilizează la copii şi pacienţi a#itaţi
- sunt mai bine toleraţi de pacienţi

d. cort'l de oigen
- !recvent utilizat la copii
- concentraţia oi#enului nu poate depăşi 1%P
- are dezavantajul că atmos!era de sub cort se încălzeşte şi se supraîncarcă cu vapori
datorită !aptului că pacientul inspiră şi epiră în acelaşi mediu
- oi#enul introdus în cort nu va !i umidi!icat, ci trecut prin instalaţii de răcire
- în cort se pot monta instalaţii de răcire
- copiii vor !i suprave#)eaţi permanent, pentru a nu disloca cortul
echipament necesar administrării oigenului
- sursă de oi#en
- umidi!icator *recipient pt.barbotarea oi#enului conţin"nd apă sterilă+
- sondă nazală , cateter, mască de oi#en sau cort, în !uncţie de metoda aleasă
- material adeziv *leucoplast+, pt.!iarea sondei
intervenţiile asistentei
- pre#ătirea psi)ică a pacientului asi#ur"ndu-l de luarea tuturor măsurilor de precauţie şi aşezarea
pacientului în poziţie corespunzătoare *dacă este posibil poz.semişez"nd care !avorizează
epansiunea pulmonară+
- asamblarea ec)ipamentului
- dezobstruarea căilor respiratorii
- măsurarea lun#imii sondei de la nară la tra#us
- umectarea sondei cu apă sterilă pentru !acilitarea inserţiei şi prevenirea lezării mucoasei
- introducerea sondei în nară şi !iarea acesteia pe obraz, cu benzi de leucoplast
- dacă se utilizează masca de oi#en, aceasta se va aşeza acoperind nasul şi #ura pacientului şi
se va !ia cu o curea în jurul capului
- !iarea debitului de administrare a oi#enului, în !uncţie de prescripţia medicului
- aprecierea răspunsului terapeutic al administrării oi#enului *observarea culorii te#umentelor,
măsurarea respiraţiei şi pulsului+
- suprave#)erea pacientului pentru depistarea semnelor de toicitate sau de apariţie a unor
complicaţii - suprave#)erea ec)ipamentului de administrare a oi#enului *presiune, debit, etc.+
4'
-acordarea suportului psi)ic al pacientului pe timpul administrării oi#enului şi combaterea

oricărei cauze de discon!ort
- mobilizarea periodică a sondei
- scoaterea sondei o dată pe zi şi introducerea ei în cealaltă nară

- curăţirea ec)ipamentului la terminarea te)nicii
incidente şi accidente
- dacă recipientul pt.barbotarea oi#enului se răstoarnă , lic)idul poate !i împins de oi#en
în căile respiratorii ale pacientului, as!iiindu-l
- în cazul utilizării prelun#ite a oi#enului , în concentraţii mari sau la presiuni ridicate, pot
apărea
o iritare locală a mucoasei
o con#estie şi edem alveolar
o )emora#ie intraalveolară
o atelectazie
- pătrunderea #azului în eso!a# duce la distensie abdominală
de reţinut
- administrarea oi#enului se va !ace după permeabilizarea căilor respiratorii
- înainte de e!ectuarea te)nicii se vor lua toate măsurile de precauţie
- pe timpul administrării se vor suprave#)ea atent pacientul şi ec)ipamentul de administrare
*manometrul de presiune şi indicatorul de debit+
%!'rarea ten!i'nii arteriale
 reprezintă presiunea eercitată de s"n#ele circulant asupra pereţilor arteriali.

"cop' evaluarea !cţiei cardiovasculare *!orţa de contracţie a inimii, rezistenţa determinată de
elasticitatea şi calibrul vaselor+.
/e măsoară tensiunea arterială sistolică*maimă+ şi cea diastolică*minimă+ > elemente de evaluat.

loc de măsurare
• artera )umerală
• a.radială*electronic+
4ateriale
- tensiometru*:iva-:occi, cu manometru, electronice+
- stetoscop biauricular
- tampon de vată
- alcool
4
- pi de culoare roşie

metode
 auscultatorie
 palpatorie
 oscilometrică
ehnică
metoda auscultatorie
 pre#ătire psi)ică
 repaus timp de 1 minute
 se aplică manşeta pneumatică pe braţul pacientului, braţul !iind în etensie
 se !iează membrana stetoscopului la nivelul arterei )umerale sub mar#inea in!erioară a
manşetei
 se introduc olivele stetoscopului în urec)i
 se pompează aer în manşeta pneumatică cu ajutorul perei de cauciuc p"nă la dispariţia
z#omotelor pulsatile
 se decomprimă pro#resiv aerul din manşetă prin desc)iderea supapei p"nă c"nd se aude
primul z#omot*acesta reprezintă valoarea tensiunii arteriale maime+. /e reţine valoarea
indicată continu"ndu-se decomprimarea p"nă c"nd z#omotele dispar*tensiunea arterială
minimă+
metoda palpatorie
• determinarea se !ace prin palparea arterei radiale, etapele !iind identice metodei
auscultatorii(
• se utilizează în cazuri deosebite c"nd nu avem la îndem"nă un stetoscop
• valorile se determină înre#istr"nd val. indicată pe cadranul manometrului în
momentul în care simţim că trece prima undă pulsatilă, aceasta ec)ival"nd cu tens.
ma.
• valoarea tensiunii arteriale minime se calculează după !ormula
,in>,a2 R  sau 2
• di!erenţa dintre ,a şi ,in s.n. tensiune di!erenţială şi nu are voie să !ie mai
mică de 3%mmK#
• are dezavantajul obţinerii unor valori mai mici dec"t în realitate
metoda oscilometrică
4$
 Fscilometria ; metoda prin care se evidenţiază amplitudinea pulsaţiilor

peretelui arterial cu ajutorul oscilometrului 0ac)on.
 paratul este alcătuit dintr-un cadran #radat în unităţi, o manşetă pneumatică
şi pară de cauciuc.
 5anşeta aparatului se !iează pe membrele bolnavului la nivelul dorit, de
unde pulsaţiile se transmit la manometru.
3regtirea bolnav'l'i
 Camera de eaminare tb. să aibă un climat corespunzător
 9olnavul este culcat în repaus cu cel puţin 1min înainte de măsurare
 /e descoperă mb. superioare sau in!erioare
/e aplică manşeta aparatului la nivelul dorit pe mb. de eaminat


Tehnica
 /e pompează aer p"nă ce dispare pulsul peri!eric.
 /e citeşte amplitudinea oscilaţiilor pe cadranul manometrului
 /e scade presiunea cu % mmK# şi se citesc din nou oscilaţiile arteriale.
 /e scade apoi presiunea din % în % cu citiri succesive p"nă se #ăseşte valoarea
maimă a amplitudinii care s.n. indice oscilometric.
 Galorile normale sunt apreciate în limite !oarte lun#i şi !oarte variabile
 Eu are importanţă valoarea obţinută, ci importantă este di!erenţa dintre 2 re#iuni
simetrice care nu tb. să depăşească 2mmK#
GF:B EF:58
max min
•
-3 ani 1-&% mmK# 1%-'% mmK#
• 4- ani &%-% mmK# '%-'1 mmK#
• 2-1 ani %%-2% mmK# '%-1 mmK#
• adult 1-4% mmK# 1-&% mmK#
• v"rstnic X1%mmK# X&% mmK#
,odiicri ale TA
. K > creşterea  peste val. normale
2. ) > scăderea  sub val. normale
4&
3. modi!icări ale dieren+iale > variaţiile ,a şi ,in nu se !ac paralel

4.  di!erită la se#mente simetrice *braţ st#, drept+
notare
-se notează pe !oaia de temperatură valorile obţinute cu o linie orizontală de culoare roşie,
socotindu-se pentru !iecare linie a !oii o unitate coloană de mercur
-se unesc liniile orizontale cu linii verticale şi se )aşurează spaţiul rezultat
-în alte documente medicale se notează ci!ric.
%!'rarea te,"erat'rii
&ef. 5enţinerea temperaturii în limite normale este necesitatea or#anismului de a conserva o

temperatură la un #rad aproimativ constant, pentru a-şi menţine starea de bine. emperatura
corpului se menţine constantă datorită ec)ilibrului dintre termo#eneză şi termoliză *centri

termore#latori situaţi în )ipotalamus+.
"cop' evaluarea !cţiei de termore#lare şi termo#eneză.
5ocuri de măsurare
• ilă
• 0lica in#)inală
• Cavitatea bucală
•
:ect
• Ga#in
4ateriale necesare
 ermometru maimal
 Casoletă cu tampoane de vată şi comprese sterile
 :ecipient cu soluţie dezin!ectantă
 tavă medicală
 lubri!iant
 alcool medicinal
 ceas
 pentru măsurarea temperaturii corpului se mai pot utiliza termometre cutanate şi
termometre electronice
tehnica
•
în cazul în care nu sunt indicaţii speciale, temperatura se măsoară de două ori pe zi, dimineaţa
*între orele -$+ şi seara *între orele $-&+
1%
• /e !ace in!ormarea pacientului( se solicită colaborarea lui

• sistenta se spală pe m"ini
• /e scoate termometrul din soluţia dezin!ectantă *cloramină 1S+, se clăteşte şi se şter#e cu o
compresă.
• /e veri!ică nivelul mercurului( dacă nivelul mercurului este ridicat, se scutură termometrul p"nă
nivelul scade sub 3'@C( se veri!ică inte#ritatea termometrului.
5ăsurarea în ailă
 /e aşează pacientul în poziţie decubit dorsal sau şez"nd.
 /e ridică braţul pacientului
 se şter#e aila prin tamponare cu prosopul pacientului
 /e aşează termometrul cu rezervorul de mercur în centrul ailei paralel cu toracele.
 /e apropie braţul de trunc)i, cu antebraţul !lectat pe supra!aţa anterioară a toracelui
 dacă pacientul este slăbit, a#itat, precum şi la copii, braţul va !i menţinut în această poziţie de
către asistentă.
 ermometrul se menţine timp de % minute.
 emperatura ailară reprezintă temperatura eternă a corpului, ea !iind cu %,4-%,1 #rade mai
joasă dec"t cea centrală
măsurarea rectală
 /e lubri!iază termometrul
 /e aşează pacientul în decubit lateral, cu membrele in!erioare în semi!leie, asi#ur"ndu-i
intimitatea( la su#ari poziţia este decubit dorsal cu membrele in!erioare ridicate, asistenta
ţin"ndu-i membrele in!erioare cu m"na st"n#ă sau decubit ventral
 /e introduce bulbul termometrului în rect, prin mişcări de rotaţie şi înaintare
 termometrul va !i ţinut cu m"na tot timpul măsurării
 se menţine termometrul 3 minute.
 emperatura măsurată rectal este mai mare dec"t cea măsurată ailar cu %,4-%,1 #rade
 5ăsurarea temperaturii în rect este contraindicată la pacienţii a#itaţi şi la cei cu a!ecţiuni rectale
măsurarea în cavitatea bucală
 se introduce termometrul în cavitatea bucală sub limbă sau pe latura eternă a arcadei
dentare(

pacientul este ru#at să înc)idă #ura şi să respire numai pe nas
 se menţine termometrul timp de 1 minute.
1
 5ăsurarea temperaturii în cavitatea bucală este contraindicată la copii, la pacienţii a#itaţi , la

cei cu a!ecţiuni ale cavităţii bucale (
 Cu %min înainte de măsurare pacientul nu va consuma lic)ide reci sau calde şi nu va !uma.
5ăsurarea în va#in
- 6rmăreşte aceleaşi etape ca la măsurarea rectală, introduc"ndu-se termometrul în
va#in
- 8ste contraindicată în bolile aparatului #enital !eminin
- Galoarea ei este mai mare cu %,1 dec"t cea ailară
• După măsurare se citeşte #radaţia, se spală termometrul şi se introduce în recipientul cu soluţie
dezin!ectantă cloramină 1S care se sc)imbă şi se etic)etează zilnic.
•
emperatura obţinută se va nota în !oaia de temperatură cu pi de culoare albastră, !iecare linie
orizontală corespunz"nd la două diviziuni de #rad. /e unesc valorile de dimineaţă şi seară de-a
lun#ul unei perioade de timp pentru obţinerea curbei termice.
valori normale
 n.n. şi copil mic 3',-3,$ @C
 adult 3'-3 @C în ailă
 v"rstnic 31-3' @C
 temp. Y 3' @C  )ipotermie

perioadele !ebrei
 3-3$ @C sub!ebrilitate
 3$-3& @C !ebră moderată
 3&-4% @C !ebră ridicată
 X 4% @C )iperpireie
%!'rarea *i notarea di're&ei
&iureza reprezintă cantitatea de urină eliminată din or#anism timp de 24 ore.

"cop'
• Fbţinerea datelor privind starea mor!o!uncţională a aparatului renal şi asupra altor îmbolnăviri
• Cunoaşterea volumului diurezei
•
8!ectuarea unor determinări caliatative *analize bioc)imice+ din cantitatea totală de urină emisă
6rmărirea bilanţului circulaţiei lic)idului în or#anism > bilanţul lic)idul *intrări ; ieşire+.
12
4ateriale necesare
 se pre#ătesc recipiente  vase cilindrice #radate, cu #"t lar#, spălate şi clătite cu apă distilată
*pentru a nu modi!ica compoziţia urinei+ şi acoperite( se poate utiliza orice borcan de 2-4 litri
pe care-l vom #rada noi cu creion dermo#ra! sau pe benzi de leucoplast

 se in!ormează pacientul asupra necesităţii colectării corecte a urinei şi asupra procedeului
 colectarea începe dimineaţa, la o anumită oră, şi se termină în ziua următoare, la aceeaşi oră
0entru o determinare corectă
. pacientul urinează dimineaţa la o oră !iă( această cantitate de urină, de la prima emisie, se
aruncă
2. se colectează, apoi, toate urinele emise în decurs de 24 de ore p"nă a doua zi, la aceeaşi oră,
păstr"ndu-se şi urina de la ultima emisie

De reţinut
 #olirea vezicii trebuie să se !acă înainte de de!ecare
 pentru a împiedica procesele de !ermentaţie, se vor adău#a, la urina colectată, cristale de
timol
 recipientul de urină este etic)etat cu numele pacientului, număr salon, număr pat, se ţine la
răcoare şi !erit de lumină, pentru a preveni descompunerea urinei
 după #olirea recipientului, acesta se va spăla şi dezin!ecta con!orm cerinţelor

 pentru eamene !izice *cantitate, aspect, miros+ se recoltează urina din 24 de ore
 pentru eamene c)imice-se recoltează %%ml de urină
0recizare. 0entru determinarea toleranţei la #lucide, %% ml de urină se vor recolta din cantitatea
totală de pe 24 de ore
Eotarea diurezei
Diureza se notează zilnic în !oaia de temperatură a pacientului
 prin )aşurarea pătrăţelelor corespunzătoare cantităţii de urină şi zilei respective

 spaţiul dintre două linii orizontale a !oii de temperatură corespunde la %% ml de urină
 cantitatea de urină eliminată în 24 de ore, în mod normal, este de aproimativ 1%% ml.
$a"tarea dejec+iilor i&iologice *i "atologice
/e pre#ătesc materialele necesare prosoape, acoperitoare de !lanelă, paravan, muşama şi aleză,

materiale pentru toaleta m"inilor, mănuşi, ploscă, bazinet, urinare pentru !emei şi bărbaţi, tăviţă renală.
/e pre#ăteşte bolnavul, !izic, în !uncţie de produsul captat.
Captarea materiilor !ecale
13
7n vederea captării materiilor !ecale la bolnavul imobilizat, se urmăreşte separarea patului bolnavului de
restul salonului, cu un paravan, după care se îndepărtează pătura şi cearşa!ul care acoperă bolnavul, se
protejează patul cu muşama şi aleză, se dezbracă şi se ridică bolnavul şi se introduce bazinetul încălzit
sub re#iunea sacrală( se acoperă bolnavul p"nă la terminarea actului de!ecării. /e e!ectuează toaleta
re#iunii perineale, se îndepărtează bazinetul cu atenţie şi se acoperă cu capacul, îndepărt"ndu-se din salon. /e
str"n# materialele !olosite, se îmbracă bolnavul, se acoperă, se aeriseşte salonul. /e spală m"inile bolnavuli.
/caunul acoperit se păstrează pentru vizita medicală în locuri special amenajate.
Captarea vărsăturilor
/e aşează bolnavul în !uncţie de starea #enerală în poziţie şez"nd , decubit dorsal cu capul întors într-o
parte, protej"ndu-se cu prosop în jurul #"tului. /e protejează patul cu muşama şi aleză.( i se îndepărtează
bolnavului proteza c"nd este cazul( o!er"ndu-i-se o tăviţă renală şi susţin"ndu-l, o!erim acestuia un pa)ar cu
apă să-şi clătească #ura. B se o!eră cuburi de #)eaţă, lic)ide reci în cantităţi mici. B se şter#e !aţa şi i se pun
comprese reci pe !runte. Gărsătura se păstrează pentru vizita medicului, not"ndu-se în !oaia de temperatură
caracterul şi !recvenţa acesteia. /e spală recipientele, se dezin!ectează, pre#ătindu-se pentru sterilizare
prin !ierbere sau autoclavare.
Captarea urinei
naliza de urină este una dintre cele mai !recvente eaminări de laborator, căci îna!ară de starea
!uncţională a rinic)ilor şi a căilor urinare, re!lectă şi alte modi!icări din or#anism.
0entru ea,en'l i&ic , urina trebuie recoltată timp de 24 de ore. 0entru colectare se utilizează
vase cilindrice #radate. 7n cursul eamenului !izic se determină cantitatea, aspectul, culoarea,
mirosul şi densitatea.
0entru ea,en'l chi,ic se trimite urina colectată timp de 24 de ore sau numai urina proaspătă de
dimineaţa, care este cea mai concentrată. :ecoltarea se !ace în recipiente absolut curate, clătite cu
apă distilată, ca să nu-i sc)imbe compoziţia. 0entru un eamen curent se trimit %%-1% ml, din care
se va determina şi densitatea şi se va eamina şi sedimentul urinar.
0entru 'roc'lt'r recoltarea urinei se !ace în condiţii sterile, după toaleta ri#uroasă a zonei
#enitale cu apă caldă şi săpun şi limpezită cu ser !iziolo#ic, în recipient steril( pentru a elimina şi
#ermenii care s-ar #ăsi eventual în uretră, recoltarea se !ace din jetul mijlociu după ce prima parte a
jetului a spălat canalul. :ecipientul şi dopul acestuia se vor manevra cu atenţie p"nă la înc)idere
pentru a evita contaminarea. 8ste recomandat ca !laconul să !ie predat în maim două ore de la
recoltare.
7n cazuri speciale, cum ar !i insu!icienţa renală, sau in!ecţia urinară severă, recoltarea urinei se
recomandă a se !ace prin sondaj vezical( recoltarea urinei de la bolnavii cu sondă permanentă !iată
în vezică se va !ace prin puncţionarea sondei, după decontaminarea locului unde se va !ace puncţia.
14
6rina trebuie imediat însăm"nţată.Dacă acest lucru nu este posibil , atunci trebuie ţinută la !ri#ider
la temperatura de cca R4@C.
Ali,entarea "acient'l'i4 - ali,entarea activ
-ali,entarea "a!iv
-ali,entarea artiicial
6na din cele mai importante sarcini ale în#rijirii bolnavului este alimentaţia. si#urarea aportului
caloric necesar pentru susţinerea !orţelor !izice ale bolnavului, stabilirea re#imului alimentar adecvat
pentru asi#urarea condiţiilor de vindecare şi administrarea alimentelor pe cale naturală sau arti!icială,
constituie sarcini elementare ale în#rijirii oricărui bolnav spitalizat.
7n !uncţie de starea pacientului, alimentarea se !ace
- activ ; pacienta măn"ncă sin#ură în sala de mese sau în salon

- pasiv ; pacientei i se introduc alimentele în #ură
- arti!icial ; alimentele sunt introduse în or#anism în condiţii ne!iziolo#ice.
limentarea activă se poate !ace în sala de mese, în salon( la masă sau la pat.
Cn !ala de ,e!e aerisită, curăţenia trebuie să !ie desăv"rşită( porţiile aranjate estetic sunt aşezate
pe mese mici *4 persoane+. /e invită pacientele la masă, se invită să se spele pe m"ini. <elurile de
m"ncare se servesc pe r"nd, vesela !olosită se ridică imediat. Eu se atin# alimentele cu m"na.
/e observă dacă pacientul a consumat alimentele( în caz contrar se a!lă motivul şi se iau măsuri.
Cn !alon la ,a!4 se îndepărtează tot ce ar putea in!luenţa ne#ativ apetitul pacientului
*tăviţă,scuipători, ploscă+. /e invită pacientul să se spele pe m"ini, se ajută să se aşeze la masă(
servirea mesei se !ace ca în sala de mese.
Cn !alon6 la "at se pre#ăteşte salonul ca pentru alimentarea în salon la masă. /e aşează pacientul
în poziţie con!ortabilă, este invitat să se spele pe m"ini, asistenta servindu-i materialele necesare şi
protej"nd lenjeria de pat cu muşama. /e adaptează masa specială la pat şi se serveşte masa la !el ca
în salon la masă.
limentarea pasivă - C"nd starea #enerală a bolnavilor nu le permite să se alimenteze sin#uri,
trebuie să !ie ajutaţi.
"cop
• vor !i )răniţi bolnavii
- imobilizaţi
- paralizaţi
- epuizaţi , adinamici
- în stare #ravă
11
- cu uşoare tulburări de de#lutiţie

Pregătiri
materiale
- tavă
- !ar!urii
- pa)ar cu apă sau cană cu cioc
- şervet de p"nză
- cană de supă
- tac"muri
asistenta
• îmbracă )alatul de protecţie
• aşază părul sub bonetă
• se spală pe m"ini
pacient
 se aşază în poziţie semişez"nd cu ajutorul rezemătoarelor de pat sau în decubit dorsal cu
capul uşor ridicat şi aplecat înainte pentru a uşura de#lutiţia
 i se protejează lenjeria cu un prosop curat
 se protejează cu un prosop în jurul #"tului

 se adaptează măsuţa la pat şi i se aşază m"ncarea ast!el înc"t să vadă ce i se introduce în #ură
"ervirea mesei
 asistenta se aşează în dreapta pacientului şi îi ridică uşor capul cu perna
 veri!ică temperatura alimentelor*pacienţii în stare #ravă nu simt temperatura, nici #ustul
alimentelor+, #ust"nd cu o altă lin#ură
 îi serveşte supa cu lin#ura sau din cana cu cioc, taie alimentele solide
 suprave#)ează debitul lic)idului pentru a evita încărcarea peste puterile de de#lutiţie ale
pacientului
 este şters la #ură, i se aranjează patul
 se îndepărtează eventualele resturi alimentare care, ajunse sub bolnav, pot contribui la
!ormarea escarelor
 sc)imbă lenjeria dacă s-a murdărit
 acoperă pacientul şi aeriseşte salonul
 str"n#e vesela şi o transportă la o!iciu
1'
&e ştiut
• se încurajează pacientul în timpul alimentaţiei, asi#ur"ndu-l de contribuţia alimentelor în
procesul vindecării
• se stimulează de#lutiţia prin atin#erea buzelor pacientului cu lin#ura
• se o!eră pacientului cantităţi nu prea mari-deoarece , neput"nd să le în#)ită, ar putea să le
aspire
&e evitat
- servirea alimentelor prea !ierbinţi sau prea reci
- atin#erea alimentelor care au !ost în #ura pacientului
limentarea arti!icială înseamnă introducerea alimentelor în or#anismul pacientului prin mijloace

arti!iciale.
/e realiz. prin următoarele procedee
 sondă #astrică sau intestinală
 #astrostomă
 clismă
 parenteral
scop'
 )rănirea pacienţilor inconştienţi
 cu tulburări de de#lutiţie
 cu intoleranţă sau )emora#ii di#estive
 operaţi pe tubul di#estiv şi #landele anee
 cu stricturi eso!a#iene sau ale cardiei
 în stare #ravă( ne#ativism alimentar
limentarea prin sondă gastrică
%ateriale
- de protecţie aleză, prosoape
- sterile  sondă #astrică sau <auc)er, serin#i de 1-% cm, pensă )emostatică
- nesterile  p"lnie, tăviţă renală
- bulion alimentar  să nu prezinte #runji, să !ie la temperatura corpului, să aibă valoare calorică
3acient v. !ondaj ga!tric
Eec'+ie
- în caz de stază #astrică , se aspiră conţinutul şi se e!ectuează spălătură #astrică
1
- se ataşează p"lnia la capătul sondei şi se toarnă lic)idul alimentar 2%%-4%% ml p"nă la 1%% ml,
încălzit la temperatura corpului
- se introduc apoi 2%%-3%% ml apă şi o cantitate mică de aer pentru a #oli sonda
- se înc)ide sonda prin pensare pentru a evita scur#erea alimentelor în !arin#e de unde ar putea !i
aspirate determin"nd pneumonia de aspiraţie ; complicaţie #ravă
- se etra#e sonda cu atenţie
DE ŞTIUT :
• la pacienţii inconştienţi cu tulburări de deglutiţie sau care trebuie alimentaţi mai mult
timp pe această cale , sonda se introduce endonazal
• sondele de polietilen se menţin mai mult de -! zile , cele de cauciuc maximum "-# zile
$iind traumatizante %produc escare ale mucoaselor&

• raţia zinică se administrează 'n -! doze $oarte 'ncet, de pre$erinţă cu aparatul de per$uzat
utiliz(nd )ase izoterme
limentarea prin gastrostomă
 desc)iderea şi !iarea operatorie a stomacului la piele în scopul alimentării printr-o sondă în
cazul în care cale eso!a#iană este întreruptă
 în cazul stricturilor eso!a#iene , după arsuri sau intoicaţii cu substanţe caustice , c"nd
alimentaţia arti!icială ia un caracter de durată şi nu se poate utiliza sonda #astrică ,

alimentele vor !i introduse în or#anism prin #astrostomă
 în stomă, este !iată o sondă de cauciuc prin intermediul căreia alimentele sunt introduse cu
ajutorul unei serin#i sau prin p"lnie
 respect"ndu-se aceleaşi principii se introduc şi aceleaşi amestecuri alimentare ca în cazul
alimentaţiei prin sondă #astrică
 alimentele vor !i introduse în doze !racţionate la intervale obişnuite , după orarul de
alimentaţie al pacienţilor , încălzite la temperatura corpului

 cantitatea introdusă o dată nu va depăşi 1%% ml
 după introducerea alimentelor sonda se înc)ide pentru a împiedica re!ularea acestora
 te#umentele din jurul stomei se pot irita sub acţiunea sucului #astric care se prlin#e adesea
pe l"n#ă sondă , provoc"nd uneori leziuni apreciabile
 de aceea , re#iunea din jurul !istulei se va păstra uscată, acoperită cu un un#uent protector şi
antimicrobian, pansată steril cu pansamentb absorbant
limentarea prin clismă

 se poate asi#ura )idratarea şi alimentarea pe o perioadă scurtă de timp
1$
 deoarece în rect nu sunt !ermenţi pentru di#estie, iar mucoasa absoarbe numai soluţii
izotonice, substanţele proteice sunt eliminate sau supuse unui proces de putre!acţie
 alimentarea se !ace prin clisme picătură cu picătură cu soluţie :in#er, #lucoză 4S cu rol
)idratant
 v.pre#ătirea şi e!ectuarea clismei
 în locul iri#atorului se !oloseşte un termos
alimentarea parenterală
,aterile nece!are
• dezin!ectante - alcool iodat
• materiale pentru puncţia venoasă
 de "rotec+ie-pernă elastică pentru sprijinirea braţului, muşama, aleză(
 "t. de&inec+ia teg',ent'l'i ti" I *cu tamponul îmbibat în alcool se badijonează te#umentul timp
de 3% de sec.+
 in!tr',entar *i ,ateriale !terile - serin#i şi ace de unică !olosinţă*se veri!ică inte#ritatea
ambalajului, valabilitatea sterilizării, lun#imea şi diametrul acelor+ - în !uncţie de scop( pense,
mănuşi c)irur#icale, tampoane
 alte ,ateriale-#arou sau bandă 8smarc), !iole cu soluţii medicamentoase, soluţii per!uzabile,
tăviţă renală
• per!uzor > trusă de per!uzie *ambalat de unică întrebuinţare+
• pompă de per!uzie automată-cu re#lare pro#ramată a volumului şi ratei de !lu
• robinete cu două sau mai multe căi
• branulă*cateter i.v.+
• !luturaş
•
benzi de leucoplast pentru !iarea acului*canulei+ şi a tubului per!uzorului de pielea

bolnavului
8e ace cu substanţe care
 u valoare calorică ridicată
 0ot !i utilizate direct de ţesuturi
 Eu au proprietăţi anti#enice
 Eu au acţiune iritantă sau necrozantă asupra ţesuturilor
 0e cale i.v. pot !i introduse soluţii izo- sau )ipertone  #lucoză %-2%-33-4%P , !ructoză
2%P , soluţie detran , )idrolizate proteice
1&
 0lanul de alimentare se !ace după calcularea necesarului de calorii  24) şi a raţiei de lic)ide
în care pot !i dizolvate principiile nutritive
 Eevoia de lic)ide este completatăcu ser !iziolo#ic sau sol. #lucozate şi proteice
 limentarea parenterală se !ace ca şi )idratarea

 :itmul de administrare di!eră după natura şi concentraţia preparatului, starea pacientului, de
la 1%ml) la 1%%ml)
$ile de hidratare a organi!,'l'i
Căile de )idratare sunt orală, duodenală, rectală, subcutanată, intravenoasă, intraosoasă,

intramusculară
!rală
 calea !iziolo#ică de administrare a lic)idelor
 declanşează re!le !uncţia normală a tubului di#estiv şi a #landelor anee, !uncţie necesară
absorbţiei lic)idelor
 se renunţă la această cale în caz de
• vărsături
• tulburări de de#lutiţie
• stenoză pilorică şi eso!a#iană
• ne#ativism total din partea pacientului
&uodenală
 administrarea lic)idelor se !ace prin sondă duodenală 8in)orn
 lic)idele se administrează picătură cu picătură într-un ritm de '%-%%min
 se menţine temperatura lic)idului în timpul administrării
ectală
 se !ace prin clismă, picătură cu picătură, sau clisme Vatzenstein se poate asi#ura )idratarea
pe o perioadă scurtă de timp
• în rect se resorb numai soluţii izotonice, de aceea )idratarea pe cale rectală se !ace numai cu
soluţie de clorură de sodiu &S , #lucoză 4 S
• clisma )idratantă este precedată de o clismă evacuatoare
• în locul iri#atorului se !oloseşte un termos
• se !oloseşte sondă EZlaton care se introduce în rect în pro!unzime de %-1cm, după ce
sonda a !ost lubri!iată cu vaselină
'%
• poziţia pacientului este în decubit dorsal, cu membrele in!erioare în uşoară abducţie sau în
decubit lateral cu mb. in!. în !leie
• temp. lic)idului tb. menţinută constantă la [ 34-3@C
•
rata de !lu este de '%pic.min.
• cantitatea totală adm. o dată nu tb. să depăş. 1%%ml , iar 24) \ ,1-2l
• administrarea prea rapidă a lic)idelor poate să dea senzaţia de colici, tenesme şi senzaţia de
eliminare a lic)idelor introduse
"ubcutanată
 se !ace prin per!uzii
 poz. pacientului decubit dorsal
 loc. de elecţie !aţa eternă a coapsei, !lancuri, peretele abdominal anterior, re#iunea
submamară sau pectorală
 dacă se lucrează cu 2canule, vor !i introduse în locuri simetrice
 te#umentele re#iunii alese se dezin!ectează ca pentru orice intervenţie şi se izolează cu
c"mpuri sterile
 rata de !lu '%-$%pic.min. cu  ac şi 2%-$%pic.min cu 2 ace
 resorbţia este lentă, iar cantităţile mai mari se resorb #reu
 poate determina accidente
• necroza ţesuturilor prin compresiune
• coa#ularea ţesuturilor *c"nd temperatura este prea înaltă+
• !le#moane
• complicaţii septice
 răm"ne tume!acţie care se resoarbe în c"teva ore
Perfuzia intravenoasă
- pentru ec)ilibrare )idroionică şi volemică
- introducerea lic)idelor în venă se !ace direct prin canule metalice !iate în venă,
canule de material plastic introduse transcutanat prin lumenul acelor sau prin
denudare de venă
(ntraosoasă
• Dacă nu se pot aborda venele bolnavului )idratarea se va e!ectua şi pe cale intraosoasă.
•
Canula prin care se va scur#e lic)idul de per!uzie se va introduce în spon#ioasa oaselor
super!iciale  capul sternului, condrilii !emurali, creasta iliacă
'
• După îndepărtarea mandrinului se veri!ică poziţia acului inject"nd în cavitatea medulară %,1-
ml ser !iziolo#ic.
• După e!ectuarea te)nicii se racordează canula la aparatul de per!uzie pre#ătit la !el ca şi pt.
per!uzia i.v.
• Giteza de pătrundere a lic)idului nu trebuie să depăşească '% pic.min., iar lic)idul de per!uzie
se împrăştie în lacunele san#uine din ţesutul osos de unde pătrunde în circulaţia #enerală.
• 7n!undarea aparatului cu microor#anisme sau substanţe epune bolnavul la urmări !atale.
(ntramusculară
/e administrează vitamine prin injecţie i.m.
3er'&ia intravenoa!
Perfuzia intravenoasă ) introducerea pe cale parenterală, picătură cu picătură, a soluţiei

medicamentoase pentru reec)ilibrare )idroelectrolitică, )idroionică şi volemică a or#anismului.
"cop
• )idratarea şi mineralizarea or#anismului
• administrarea medicamentelor la care se urmăreşte e!ect prelun#it
• depurativ, dilu"nd şi !avoriz"nd ecreţia din or#anism a produşilor toici
• completarea proteinelor sau a altor componente san#uine
• alimentarea pe cale parenterală
materiale
• materiale pentru dezin!ecţia de tip BB  dezin!ectante > alcool iodat( tampoane sterile *se
curăţă pielea cu tamponul îmbibat în dezin!ectant, apoi cu un tampon steril ( se aplică încă o
dată dezin!ectantul şi se şter#e pielea cu tamponul steril, durata de acţiune !iind de 3%sec.+
• materiale pentru puncţia venoasă
 de protecţie-pernă elastică pentru sprijinirea braţului, muşama, aleză(

 instrumentar şi materiale sterile - serin#i şi ace de unică !olosinţă*se veri!ică inte#ritatea
ambalajului, valabilitatea sterilizării, lun#imea şi diametrul acelor+ - în !uncţie de scop( pense,
mănuşi c)irur#icale, tampoane
 alte materiale-#arou sau bandă 8smarc), !iole cu soluţii medicamentoase, soluţii per!uzabile,
tăviţă renală
• per!uzor > trusă de per!uzie *ambalat de unică întrebuinţare+
•
pompă de per!uzie automată-cu re#lare pro#ramată a volumului şi ratei de !lu
• robinete cu două sau mai multe căi
'2
• branulă*cateter i.v.+
• !luturaş
• benzi de leucoplast pentru !iarea acului *canulei+ şi a tubului per!uzorului de pielea
bolnavului
/e calculează rata de !lu după !ormula
cant. tot. de !ol.  act."ic'rtor ,
nr.ore  ,in.
unde !actorul picurător este 
 la copii *micro+ - '% picăturiminut
 la adult *macro+ - 1 pic.min.
/"n#e ; %pic.ml

ccidente
• hi"erhidratarea *la cardiaci poate provoca edem pulmonar acut+ - se reduce ritmul sau se
întrerupe per!uzia, se administrează tonicardiace
• e,bolia ga&oa! - prin pătrunderea aerului în curentul circulator *atenţie la utilizarea
per!uziilor sub presiune, c"nd se !oloseşte para de cauciuc+
• revr!area lichid'l'i în ţesuturile perivenoase poate da naştere la !lebite, necroze
• coag'larea !5ngel'i "e ac !a' can'l - se previne prin per!uzarea lic)idului cu soluţie de
)eparină
In!tr',entar'l ,edical
&ef. Bnstrumentarul reprezintă totalitatea ustensilelor ce se !olosesc în scopul eaminărilor clinice şi

de laborator şi în scopul tratamentului şi în#rijirii bolnavului.
0ăstrarea instrumentarului se realizează în dulapuri speciale, curăţate şi protejate ast!el pentru a
putea !i !olosite imediat sau sterilizate în vederea utilizării lor.
8teto!co"'l bia'ric'lar se !oloseşte la auscultaţia z#omotelor produse în interiorul or#anismului prin
!ricţionare normală sau patolo#ică a unor or#ane *inimă, plăm"ni, artere+. După !iecare întrebuinţare
se şter# olivele cu un tampon îmbibat în alcool. Eu se sterilizează( se păstrează în dulap.
8teto!co"'l ,onoa'ric'lar = ob!tetrical - pentru ascultarea 9C<. /e şter#e cu un tampon îmbibat în
alcool( se păstrează în dulapul cu instrumente.
$iocan'l de relee ; eaminarea re!leelor osteotendinoase. /e curăţă periodic prin şter#ere cu un
tampon îmbibat în alcool.
'3
8"at'la ling'al serveşte în eaminarea cavităţii bucale, !arin#iene, se curăţă după !iecare utilizare,
se spală cu peria, se sterilizează în autoclav sau poupinel( nu se !oloseşte nesterilizată sau de la un
pacient la altul.
Oglinda rontal
, datorită posibilităţilor de iluminare prin re!leie, se utilizează în F: pentru
eaminarea !oselor nazale, !arin#e, larin#e. /e şter#e periodic o#linda, cercul din material plastic( se
păstrează în dulap protejată de un capac de aluminiu.
8"ec'l'l na&al - serveşte la lăr#irea ori!iciilor nazale în eaminarea re#iunilor pro!unde ale cavităţii
nazale( după !iecare utilizare se spală, se curăţă, se dezin!ectează, se sterilizează şi se păstrează în
cutia cu instrumente, dacă e steril( în dulapul cu instrumente dacă nu e steril.
8"ec'l'l a'ric'lar ; serveşte la eaminarea conductului auditiv etern şi a timpanului( se spală, se
dezin!ectează după !iecare întrebuinţare, se sterilizează după metoda sterilizării materialelor din
metal.
?e!chi&tor de g'r ; serveşte la îndepărtarea mailarelor şi pentru a ţine #ura desc)isă în vederea
unor investi#aţii şi tratamente, în#rijiri ale cavităţii bucale, !arin#elui, larin#elui( se spală după
utilizare şi se sterilizează.
3en!a de "rin! li,ba = în ini, ; prinderea limbii în cursul unor tratamente şi în#rijiri ale
cavităţii bucale, !arin#e, eso!a#, larin#e şi uneori în timpul narcozei *anesteziei totale+( se
sterilizează după metoda sterilizării materialelor din metal.
@alva vaginal - se !oloseşte în obstetrică- #inecolo#ie pt. eaminări, tratamente şi unele intervenţii
c)irur#icale de specialitate( se spală şi se dezin!ectează după !olosire.
8"ec'l'l vaginal bivalv ; are aceleaşi utilizări ca şi valva va#inală !iind supus la aceleaşi metode de
utilizare, curăţare şi păstrare.
3elvi,etr'l J măsoară diametrul bazinului !emeilor #ravide.
<i!tero,etr'l ; măsoară diametrul cavităţii uterine.
8eringi de di!erite mărimi pt. injectarea soluţiilor medicamentoase, pt. aspirarea conţinutului
biolo#ic sau patolo#ic.
8eringa G'Kon ; serveşte în urolo#ie şi F: pt. spălături
8eringa Anel ; în o!talmolo#ie pt. spălături ale aparatului larimal
Trocare de di!erite mărimi ; puncţionarea unor cavităţi pt. evacuarea lic)idului( se spală imediat
după utilizare
8onda ga!tric Fa'cher - evacuarea conţinutului stomacal în vederea spălăturii #astrice( se spală şi
se pre#ăteşte pt. sterilizare
8onda d'odenal Einhorn ; sondaj duodenal şi alimentaţie arti!icială
'4
8onde 'retrale de di!erite mărimi - Eelaton, )iemann, 0etzer ; eplorarea unor cavităţi şi traiecte
pre- sau neo!ormate( se introduc în cavităţi naturale ale or#anismului în vederea recoltării sau
evacuării unor produşi*sondaj vezical+ sau introducerii unor substanţe medicamentoase( )iemann ;
evacuarea vezicii urinare la bărbaţi( 0etzer - evacuarea vezicii urinare la !emei.

8onde ve&icale ; <oleQ, 5alecot, Casper *drepte sau cudate+ ; drenarea vezicii urinare at"t la !emei,
c"t şi la bărbaţi.
7ntreţinerea şi păstrarea instrumentelor c)irur#icale uzuale
- instrumentele c)irur#icale se vor spăla imediat după utilizare şi se vor pre#ăti pt. sterilizare
- sterilizarea se va e!ectua la autoclav sau poupinel( în etremă ur#enţă prin !lambare
Bi!t'rie cu lame di!erite ; incizia sau secţionarea ţesuturilor( se sterilizează cu lama protejată în
ti!on sau vată
Foarece chir'rgicale drepte sau curbe cu v"r!urile ascuţite sau boante ; tăierea ţesuturilor sau
materialelor cu sutură c)irur#icală.
8tilet b'tonat = !ond canelat ; eplorarea traiectelor !istuloase şi a plă#ilor pro!unde
3en!a anato,ic *i chir'rgical ; !olosită pt. prinderea şi manevrarea di!eritelor ţesuturi sau
materiale tetile utilizate pentru pansarea plă#ilor
3en!e he,o!tatice 3ean *i ocher drepte, curbe, de di!erite mărimi ; servesc în mod special la
pensarea vaselor pt. realizarea )emostazei şi în e!ectuarea trans!uziilor, per!uziilor
3en!a %o!M'ito dreaptă sau curbă ; pensarea vaselor şi a ţesuturilor deosebit de !ine cu traumatizare
minimă
3en!a %ic'lit& ; asemenea pensei Voc)er de dimensiuni mult mai mari ; )emostaza vaselor mari
3en!ele :one! *i $rb'* ; servesc la pensarea pe piele a c"mpurilor de operaţii sterile cu scopul de
a delimita c"mpul operator
Ac'l Reverdin *i ?e!cha,"! ; suturarea ţesuturilor
3ortacele %athie' *i <egar ; manevrarea acelor c)irur#icale pt. muşc)i şi piele
Agrae %ichelle ; se utilizează pt. apropierea mar#inilor plă#ii !iind prinse cu ajutorul pensei de
prins a#ra!e şi se scot cu partea de scos a#ra!e
?e"rttoare abdo,inale Frit!ch *i ocher6 @olN,ann6 a'to!tatice6 :'vara ; îndepărtarea
ţesuturilor or#anelor şi a avea un c"mp operator su!icient de lar# pentru a proteja unele ţesuturi în
timpul intervenţiei c)irur#icale.
$a!oletele ; cutii din metal !olosite în sterilizare şi pentru păstrarea materialelor sterile *instrumente
de metal, serin#i, materiale tetile+(
- toate instrumentele c)irur#icale se !olosesc sterile, se întreţin curat şi se păstrează în cutiile
în care au !ost sterilizate în vederea !olosirii
'1
- cele care nu se utilizează zilnic se păstrează în cutiile în care au !ost sterilizate în dulapurile
de instrumente
- un material steril se utilizează la un sin#ur bolnav pt. o sin#ură procedură
7n !uncţie de riscul de transmitere a in!ecţiilor pe care-l presupune utilizarea lor sunt instrumente
+ critice > penetrează pielea sau mucoasele venind în contact cu s"n#ele*bisturie , ace, etc.+(
necesită sterilizare între utilizări
2+ semicritice > vin în contact cu mucoasele sau cu soluţii de continuitate a pielii-pla#ă
*pensele, endoscoapele, termometrele orale sau rectale etc.+( necesită sterilizare c)imică sau
cel puţin dezin!ecţie de nivel înalt
3+ non-critice > vin în contact doar cu pielea intactă *stetoscopul, plosca , urinarul+ ( necesită
dezin!ecţie de nivel intermediar sau scăzut
8terili&area
&ef. 0rocedeul prin care sunt distruse toate !enomenele de eistenţă a microor#anismelor de la
supra!aţa sau din pro!unzimea unui obiect, rezultatul acestei operaţiuni !iind starea de sterilitate.
"cop' realizarea procedeului de asepsie prin care se previne pătrunderea #ermenilor pato#eni în
or#anism printr-o soluţie de continuitate.
0re#ătirea instrumentelor pentru sterilizare
. deconta,inarea se realizează în 2 etape

-!aza de pretratament > imersie în deter#ent dezin!ectant cu acţiune de detaşare a murdăriei #rosiere
şi acţiune bactericidă
-curăţarea propriu-zisă > îndepărtarea murdăriei şi a materiilor or#anice *cu peria+
2. cltirea ri#uroasă sub jet de apă curentă
3. de&inec+ie prin submerjare
(. cltire
1. '!care prin tamponare sau aer comprimat
. l'breiere
. veri!icarea inte#rităţii instrumentarului şi împac)etarea în vederea sterilizării în cutii metalice
etanşe pt.sterilizare cu aer cald şi în cutiimetalice per!orate, casolete per!orate cu colier
pt.sterilizarea cu abur sub presiune *)"rtie specială pt.împac)etare, pun#i din material plastic
special+.
4etode fizice
#. 8terili&area "rin cld'r '!cat
a+ încălzirea la roşu- se încălzeşte p"nă la înroşire
b+ !lambarea
''
c+ 0oupinel ; etuvă cu aer cald ; serveşte la sterilizarea obiectelor de metal şi sticlă, însă nu
este corespunzător pt.instrumentele combinate, cum sunt endoscopele, întruc"t se topeşte
aliajul de asamblare a metalului cu sticla.
Fbiectele de sterilizat vor !i spălate, bine uscate*mai ales cele de sticlă care crapă dacă sunt ude+
şi apoi împac)etate în cutii metalice sau pun#i speciale.
0e cutii se aplică banderole ce indică data şi ora sterilizării, conţinutul trusei, numele persoanei
care a e!ectuat sterilizarea .
/terilizarea se !ace la $%@C timp de '%-$% min.
Bnstrumentele sunt sterile 24 ore dacă cutiile n-au !ost desc)ise.
$. 8terili&area "rin cld'r ',ed
a+ 0rin !ierbere - se !ace numai atunci c"nd nu eistă nici un alt mijloc mai bun de sterilizare(
nu e o metodă si#ură,instrumentele de metal se de#radează , iar capacul !ierbătorului este
considerat nesteril. Bnstrumentele sterilizate prin această metodă sunt sterile numai 2 ore.
b+ 7n autoclav - 0re#ătirea materialelor
- serin#ile , acele se introduc în cutii metalice individuale cu capacul desc)is
- mănuşile se introduc în casolete speciale pt.mănuşi
- sondele , tuburile de dren din cauciuc sau material plastic se introduc în cutii metalice pe
strat de ti!on
- materialul moale va !i pus în casolete di!erite *)alate, bonete, măşti+ destinate ec)ipajului
care participă la intervenţia c)irur#icală( c"mpuri operatorii, materiale pt.sutură şi
pansamente
- se aplică banderolele de control pe casolete şi cutiile metalice ce se scot imediat pe o masă în
apropierea autoclavului înc)iz"ndu-le ori!iciile şi capacele
0arametrii procesului de sterilizare în !uncţie de tipul materialului
-instrumentar metalic şi tetile , la 2 atm, 34@C, 3%min
-material plastic la ,2 atm , 23@C, 3%min
-sticlăria şi cauciucul, ,3 atm, 21@C, 3%min
/terilizarea este valabilă 24 ore dacă cutiile nu au !ost desc)ise.
Controlul sterilizării
. ,etode chi,ice  în poupinel sau autoclav se introduc !iole care conţin substanţe c)imice
ale căror se modi!ică la o temperatură de peste %@C
- !luorura de / devine verde la 2@C
- #lucoza de citrat de Ea devine #alben-brună la 23@C
'
2. ,etode i&ice  manometre şi termometre arată presiunea şi temperatura din interiorul

aparatului
3. ,etode biologice ; se introduc eprubete cu #ermeni rezistenţi la temperaturi înalte 
- bacilul tetanic p"nă la %@C

- bacilul subtilis p"nă la 2%@C
- bacilul stearotest p"nă la 2%@C răm"ne incolor
(. control'l ',idit+ii se !ace cu teste din ti!on amplasate în casolete care nu trebuie să aibă
umiditatea peste 1P
4etode chimice
/ubstanţele c)imice utilizate p"nă în prezent pt.distru#erea microbilor nu dau o sterilitate
per!ectă. 5ajoritatea lor au mai de#rabă o acţiune dezin!ectantă.
Bnstrumentele complee cu sisteme optice !ra#ile nu suportă sterilizarea prin căldură şi
tb.sterilizate , sau măcar decontaminate prin mijloace c)imice, eventual combinate cu mijloace
mecanice.
<ormolul *sterilizarea cu trioi-metilen+ se !oloseşte pt.sterilizarea unor aparate , instrumente sau
materiale care nu suportă căldura , ca  endoscoapele, cateterele semidure etc. /terilizarea se
e!ectuează în etuve metalice Janett sau ;la nevoie- în cristalizoare de sticlă care se înc)id
ermetic.
Bnstrumentele curăţite şi spălate se introduc în cutiile metalice Janett care, după aşezarea
tabletelor de !ormol, se înc)id etanş şi se introduc într-o etuvă pe o perioadă de 3,1 ore,
pt.menţinerea temp.constante de '1-$%@C.
Fidul de etilen este un lic)id care !ierbe la %,$ @C ( acţionează prin distru#erea nucleului
celular( în contact cu aerul eplodează deaceea se !oloseşte în amestec cu #aze inerte .
/terilizarea se !ace în aparate asemănătoare cu autoclavele obişnuite în care se introduc
obiectele de sterilizat, se realizează, prin eliminarea !orţată a aerului, un vid avansat, după care
se introduce amestecul de #aze în aparat. /terilizarea se !ace la 11@C timp de 'ore.
3entr' !terili&are chi,ic !e 'tili&ea& *i Gl'taraldehida 26 3eroid'l de oigen !tabili&at 
*i acid'l "eracetic în dierite concentra+ii.
Recoltarea !5ngel'i ca"ilar "entr' ea,ene he,atologice
- )emoleuco#ramă, )emo#lobină, timp de s"n#erare, timp de coa#ulare, eamen parazitolo#ic

- #rup san#uin
materiale
de protecţie
'$
• mănuşi de cauciuc
sterile
• ace
•
tampoane de vată
• seruri test
nesterile
• tavă medicală curată
• cameră umedă
• lame uscate, curate, de#resate, şle!uite
• pipete 0otain
soluţii dezin!ectante
• alcool &%@
pregătirea pacientului
"!ihic4 se anunţă să nu măn"nce ( i se eplică necesitatea e!ectuării te)nicii
i&ic4 se aşează în poziţie şez"nd cu m"na sprijinită
eecuţie
• /e aseptizează pielea de#etului inelar sau mediu cu un tampon cu alcool &%@
• /e evită con#estionarea printr-o !recare puternică şi prelun#ită
• /e aşteaptă evaporarea alcoolului
• Cu o mişcare bruscă se înţeapă pielea pulpei de#etului în partea laterală a etremităţii,
perpendicular pe straturile cutanate
• /e şter#e cu un tampon uscat prima picătură , se lasă să se !ormeze o altă picătură de s"n#e
din care se recoltează cu pipeta sau lama
/e şter#e cu un tampon cu alcool

•
Pregătirea produsului pentru laborator)efectuarea frotiului

- la etremitatea unei lame se pune o picătură de 3-4mm diametru
- se aşează o lamelă cu mar#inile şle!uite în un#)i de 41@ cu lama *picătura se întinde prin
capilaritate+
- lamela se tra#e către partea liberă a lamei păstr"nd aceeaşi înclinaţie şi antren"nd toată
picătura !ără să o !ra#menteze
- se a#ită lama pentru uscare

- se etic)etează şi se trimite la laborator
'&
Kematii 4,2-4,$mil.mm3 ; la !emei

4,1-1,1mil.mm3 ; la bărbaţi
Creşterea nr.de )ematii > poli#lobulie
/căderea nr.de )ematii > anemie

rombocite 1%-4%% mii mm3
creşterea nr. de trombocite peste G.E. > trombocitoză
scăderea nr. de trombocite sub G.E. > trombocitopenie
Kemo#lobina
valori normale
La brba+i 1(-1 g la e,ei 12-1)g
eucocitele
valori normale 42%%-$%%%mm3
creşterea nr.de leucocite peste G.E. > leucocitoză
scăderea nr. de leucocite sub G.E. > leucopenie
Recoltarea !5ngel'i veno! "entr' ea,ene he,atologice D@8<>
• G/K-viteza de sedimentare a )ematiilor(

• /edimentare>aşezarea pro#resivă a )ematiilor pe !undul eprubetei
•
s.se spală pe m"ini
• 0re#ăteşte materialele necesare
/terile
• /erin#ă 2ml
• Citrat de sodiu 3,$P
• ce pentru puncţia venoasă
nesterile
• /tativ şi pipete ]ester#reen
• 0erniţă, muşama
• eprubete
• ăv.medicală, renală
• Iarou *pentru evidenţierea venei+
• ampoane
Dezin!ectant lcool %@
%
• 0re#ăteşte pacientul psi)ic *se anunţă cu 24) înainte necesitatea e!ectuării eaminării+ şi !izic
*se anunţă să nu măn"nce, să păstreze repaus !izic+
• sistenta se spală pe m"ini cu apă şi săpun
•
7mbracă mănuşi de cauciuc sterile
• spiră în serin#ă %,4ml citrat de Ea 3,$P
• 0uncşionează vena !ără #arou şi aspiră s"n#e p"nă la 2ml *,'ml+(
• :etra#e acul şi aplică tampon cu alcool
• /cur#e amestecul s"n#e-citrat în eprubetă şi omo#enizează lent
• şează eprubeta în stativ
• 7n#rijeşte pacientul
• /e completează buletinul
• /e etic)etează produsul
• /e aspiră cu pipeta ]ester#reen p"nă la #radaţia 2%% şi se aşează pipeta în stativ pe dopul de
cauciuc în poziţie strict verticală, not"ndu-se acest moment *c"nd eamenul se !ace la patul
bolnavului+(
• /e lasă la sedimentat ), 2)(
•
/e citeşte rezultatul
Galori normale
După ) la brba+i 1-1,, După 2) la brba+i /-1),,
la e,ei 2-1#,, la e,ei 12-1/,,
Dacă se recoltează cu sist. Gacutainer , se pre#ăteşte perniţă, muşama, tavă medicală, tăviţă renală,
)olenderul, acele speciale, tampon cu alcool, #arou, eprubeta cu dop de culoare nea#ră. /e
recoltează s"n#ele !ără #arou.
Recoltarea !5ngel'i "entr' ea,ene biochi,ice

/e e!ectuează prin puncţie venoasă , dimineaţa, bolnavul !iind La jeuneU ( se recoltează 1-%ml
s"n#e simplu pentru a determina
6ree san#uină %.2%-%,4% #r%%%ml transaminază
cid uric 2-' m# P IF>2-2% ui
Creatinină %,'-,2% m# P I0>2-'
9ilirubină >%,4-m# P amilază $-32 u] *]ol#emut)+
D>%,-%,4m# P electro!oreză
Colesterol  ,$%-2,$% #r S pr.t.>1#r P

ipemie '%%-$%%m# P calcemie &-2 m# P ( 4,1-1,1 m8^l

este de disproteinemie
<os!ataza alcalină
/ideremie recoltare direct în eprubetă cu ac de platină %%-'% %% ml

:ezervă alcalină 1-% ml în sticluţe )eparinate  1$-'1 vol. P
Bono#rama san#uină
Ilicemia  2ml s"n#e  Ea< 4m#  %,$%-,2% #r S
<ibrino#en %,1 ml citrat de Ea 3,$ P şi 4,1ml s"n#e  2%%-4%% m# P
imp de protrombină %,1 ml oalat de V şi 4,1 ml s"n#e  timpii
._uic`>2-4U
.Ko=ell>3%U-23%U
Recoltarea !5ngel'i "entr' ea,en bacteriologic - he,oc'lt'r
&ef. Kemocultura înseamnă introducerea s"n#elui pe un mediu de cultură pentru eamen

bacteriolo#ic.
"cop' Descoperirea bacteriilor atunci c"nd se suspectează
- o septicemie cu sta!ilococ, menin#ococ, bacil Voc) *bolnavul are !ebră cu oscilaţii mari,
!rison, stare #enerală alterată+
-
o bacteriemie  !ebră ti!oidă, bruceloză, endocardită mali#nă subacută+
materiale
de protecţie mască de ti!on, mănuşi sterile
sterile serin#ă a 2% cm3, ace pentru puncţie venoasă, casolete cu pense, tampoane şi comprese,
c"mp, apă şi săpun
medii de cultură două recipiente cu  bulion citrat, #eloză semilic)idă
nesterile lampă de spirt, c)ibrituri
soluţii dezin!ectante alcool iodat, tinctură de iod, eter
pacient
pre#ătire psi)ică se anunţă şi se eplică necesitatea te)nicii
pre#ătire !izică se spală re#iunea plicii cotului , se de#resează cu eter , se aseptizează cu alcool
eecuţie
/e !ace de către două asistente
0rima asistentă spală, de#resează şi dezin!ectează re#iunea, cealaltă asistentă îmbracă mănuşile
sterile, aşează c"mpul steril, aseptizează re#iunea cu iod.
0rima asistentă aplică #aroul la %-2 cm de locul puncţiei, aprinde lampa de spirt, îmbracă mănuşi
sterile, serveşte serin#a în condiţii aseptice, apoi cealaltă asistentă ia serin#a şi e!ectuează puncţia
2
venoasă, aspiră 2% ml de s"n#e ( prima asistentă des!ace #aroul, cealaltă retra#e serin#a. 0rima
asistentă aseptizează locul puncţiei , !lambează dopul şi #ura balonului( cealaltă însăm"nţează 2ml
în eprubetă cu #eloză , %ml în bulionul citrat. 0rima asistentă !lambează din nou #ura balonului,
dopul şi înc)ide eprubeta, cealaltă omo#enizează prin mişcări de înclinare şi redresare.

Pregătirea produsului pentru laborator
- se etic)etează cu data , ora , temperatura *se pot recolta mai multe probe în 24 )+
- se trimit imediat la laborator şi se pun la termostat la 3@C
- se notează în !oaia de observaţie data şi numele persoanei care a recoltat
/e reor#anizează locul.
De ştiut
• pentru însăm"nţarea cu #ermeni anaerobi, eprubeta cu #eloză semilic)idă se încălzeşte la
bain-marie timp de 3% min
• în timpul însăm"nţării , balonul sau eprubeta cu mediu de cultură se păstrează înclinată
• !lambarea se !ace !ără a încălzi mediul de cultură
• materialele necesare se sterilizează la poupinel
• însăm"nţarea se !ace imediat pentru a evita coa#ularea s"n#elui
• )emocultura se e!ectuează la debutul bolii şi înainte de administrarea antibioticelor
Kemocultura poate !i completată cu coprocultură, urocultură etc.
Recoltarea e'dat'l'i aringian
*udatul faringian este un lic)id rezultat în urma unui proces in!lamator !arin#ian.
"cop
E"lorator
• Depistarea #ermenilor pato#eni de la nivelul !arin#elui în vederea tratamentului
• Depistarea persoanelor sănătoase purtătoare de #ermeni
ecomandări
:ecoltarea se !ace nu numai în an#ine , ci şi în alte boli care pot !i declanşate de o in!ecţie !arin#iană
*ne!rite, :+.
4ateriale
De protecţie
• 5asca de ti!on
/terile
• /patulă lin#uală
3
• 8prubetă cu tampon !arin#ian sau ansă de 0t

• 8prubete medii de cultură
• /er !iziolo#ic sau #licerină 1P
Eesterile
ăviţă renală
•
• /tativ pentru eprubete

• ampă de spirt
• C)ibrituri
0re#ătire psi)ică
• /e eplică necesitatea recoltării
• /e anunţă şi i se eplică te)nica
0re#ătire !izică
• /e anunţă să nu măn"nce, să nu bea apă
• /ă nu i se instileze soluţii dezin!ectante în nas, să nu !acă #ar#ară
• /e aşează pacientul pe un scaun
*ecuţie
- se recoltează înainte de administrarea antibioticelor sau sul!amidelor
- asistenta se spală pe m"ini şi se dezin!ectează cu alcool
- işi pune masca de protecţie
- invită pacientul să desc)idă #ura şi inspectează !undul de #"t
- desc)ide eprubeta cu tamponul !arin#ian
- !lambează #"tul eprubetei şi o înc)ide cu dop steril
- apasă limba cu spatula lin#uală

- cu tamponul !arin#ian şter#e depozitul de pe !arin#e şi ami#dale, dezlipeşte o porţiune din !alsele
membrane *c"nd este cazul+
- !lambează #ura eprubetei şi introduce tamponul !arin#ian în eprubeta care se înc)ide cu dopul
!lambat
- la indicaţia medicului, întinde produsul obţinut pe lame de sticlă
pentru !rotiuri colorate sau însăm"nţează imediat pe medii de cultură, succesiv două eprubete din
aceeaşi recoltare
- se spală pe m"ini cu apă şi săpun
4
pregătirea produsului pentru laborator

- se transportă produsul la laborator evit"nd suprain!ectarea
- dacă nu este posibilă însăm"nţarea la patul bolnavului, tamponul se umezeşte în prealabil cu
ser !iziolo#ic sau #licerină 1P

/e reora#anizează locul.
6otarea în foaia de observaţie
- se notează data recoltării, numele persoanei căreia i s-ae!ectuat recoltarea
- dacă s-au !ăcut însăm"nţări sau nu
de ştiut
- timpul scurs de la recoltare la însăm"nţare să nu depăşească 1-' ore
- înainte de recoltare se inspectează re#iunile de unde urmează să se recolteze
- recoltarea se !ace nu numai în an#ină, ci şi în alte boli care pot !i declanşate de o in!ecţie
!arin#iană *ne!rite,:7.
&e evitat
- îmbibarea tamponului cu salivă
- atin#erea dinţilor
Recoltarea !"'tei
&ef. /puta este un produs ce reprezintă totalitatea secreţiilor ce se epulzează din căile respiratorii
prin tuse.
"cop' eplorator pentru eaminări
• macroscopice
• citolo#ice
• bacteriolo#ice
• parazitolo#ice
în vederea stabilirii d#.

4ateriale necesare
/terile
• cutie 0etri, pa)ar conic
• scuipătoare specială *sterilizată !ără substanţă dezin!ectantă+
nesterile
• pa)ar cu apă
• şerveţele sau batiste de unică !olosinţă
1
psi)ic
 se anunţă şi i se eplică necesitatea eecutării eaminării
 se instruieşte să nu în#)ită sputa
 să nu o împrăştie
 să epectoreze numai în vasul dat
 să nu introducă în vas şi saliva
eecuţie
 i se o!eră pa)arul cu apă să-şi clătească #ura şi !arin#ele
 i se o!eră vasul de colectare, în !uncţie de eamenul cerut
 se solicită pacientului să epectoreze după un e!ort de tuse
 se colectează sputa matinală sau adunată din 24)
recoltarea sputei prin frotiu faringian şi laringian
• se umezeşte tamponul de vată cu apă distilată sterilă
• se apasă limba cu spatula
• se introduce tamponul în !arin#e cer"nd pacientului să tuşească
• sputa eliminată se prinde pe tamponul de vată care se introduce imediat în eprubeta sterilă
•
!rotiul larin#ian se recoltează de către medic pătrunz"nd cu tamponul în larin#e sub control
larin#oscopic
recoltarea sputei prin spălătură gastrică
 se introduce sonda *8in)orn sau <auc)er+, în stomac, dimineaţa, pe nem"ncate
 se introduc prin sondă 2%%ml apă distilată, bicarbonatată, călduţă, care este evacuată imediat
sau etrasă cu serin#a
 lic)idul recoltat se trimite imediat la laborator pentru că #ermenii căutaţi pot !i distruşi dacă
stau mai mult timp în contact cu mediul acid al sucului #astric

 dacă recoltarea se !ace pentru însăm"nţare şi lic)idul trebuie trimis la alt laborator, sucul
obţinut poate !i neutralizat cu bicarbonat de Ea
recoltarea sputei prin spălătură bronşică
 se utilizează la pacienţii cu 9C cavitară, care nu epectorează
 se pun în evidenţă bacili încapsulaţi în submucoasă, care nu apar în mod obişnuit în spută
 se introduc în recipientul de aerosoli 1ml ser !iziolo#ic sau 4ml soluţie teo!ilină 3P cu ml
soluţie de stricnină S
 pacientul in)alează de cîteva ori prin inspiraţii ad"nci, repetate, urmate de epiraţii scurte
'
 se !ace o scurtă pauză de 4-1sec şi se repetă p"nă la aerosolizarea între#ii cantităţi de lic)id
 după aspiraţii, pacientul începe să tuşească c)iar dacă nu a tuşit niciodată
 sputa epectorată se recoltează într-un vas steril, recoltarea se repetă zilnic, în următoarele 4
zile, în vase separate

0re#ătirea produselor pentru laborator
B. se acoperă recipientele
BB. se etic)etează
BBB. se trimit la laborator
notarea în !oaia de observaţie( reor#anizarea
Recoltarea 'rinei4 - ea,en'l !',ar
- 'roc'lt'ra
scop
e"lorator 4 in!ormează asupra stării !uncţionale a rinic)ilor, c"t şi a între#ului or#anism
materiale
) urinar sau ploscă
- muşama, aleză
- materiale pentru toaleta or#anelor #enitale eterne
- eprubete sterile sau alte recipiente în !uncţie de eamenul cerut

- lampă de spirt şi c)ibrituri
- "!ihic
- se anunţă şi se instruieşte privind !olosirea bazinetului
- să ştie să utilizeze numai recipientul #ol şi curat
- să urineze !ără de!ecaţie
- să verse imediat urina în vasul colector

- să nu urineze în timpul toaletei
- i&ic
- se protejează patul cu muşama şi aleză
- se aşează plosca sub pacient
- se !ace toaleta or#anelor #enitale eterne
- se îndepărtează bazinetul şi se înlocuieşte cu altul curat
recoltarea urinei pentru eamen sumar
- din urina obţinută se trimite un eşantion de %%-1% ml

recoltarea urinei pentru urocultură la jumătatea micţiunii

- urocultura stabileşte prezenţa bacteriilor în urină
- se recoltează urina de dimineaţa *concentraţie mare de #ermeni+, în absenţa unui tratament cu
per!uzii *e!ect de diluţie+

- înainte de începerea tratamentului cu antibiotice, se spală m"inile cu atenţie şi se usucă cu
prosop curat
- prima cantitate de urină emisă, aproimativ 1% ml, se elimină la toaletă sau în bazinet, apoi !ără să
se întrerupă jetul urinar, se recoltează aproimativ 1 ml urină într-o eprubetă sterilă
- se !lambează #ura eprubetei înainte şi după recoltare
- se astupă repede cu dopul
- se transportă la laborator sau se însăm"nţează direct pe mediul de cultură şi se introduce la
termostat
recoltarea urinei prin sondaj vezical
- se utilizează atunci c"nd recoltarea la jumătatea micţiunii nu este posibilă şi c"nd puncţia
vezicală nu este dorită
- se !olosesc sonde *catetere+ cu o sin#ură cale unidirecţională *eistă risc de in!ecţie eternă+
- se !ace toaleta or#anelor #enitale cu atenţie *vezi sondajul vezical+
- în caz de sondă vezicală permanentă, nu se recoltează urina din p un#a colectoare, ci
numai prin puncţie în porţiunea proimală a sondei după o dezin!ectare atentă a supra!eţei
acesteia
recoltarea urinei prin puncţie vezicală
- se !ace numai în caz de vezică plină, c"nd nu se poate recolta urina la jumătatea micţiunii sau prin
sondaj vezical
- se eecută puncţia vezicii urinare
- se repartizează urina recoltată în recipiente în !uncţie de scop

6rocultura cercetează prezenţa bacteriilor în urină deaceea se impune ca recoltarea urinei să se
!acă în condiţii de asepsie într-o eprubetă sterilă cu dop steril.
6rocultura se !ace prin emisie spontană( se recoltează urina de dimineaţă după o prealabilă toaletă
a or#anelor #enitale.
a !emei recoltarea necesită o toaletă atentă
• se spală cu apă şi săpun, se clăteşte cu soluţie antiseptică de perman#anat de V sau ceai de
muşeţel sau apă !iartă şi răcită, se şter#e cu o compresă sterilă sau cu un prosop curat călcat
cu !ierul încins înainte de !olosire.
$
• /e introduce un tampon steril intrava#inal , dacă este cazul, pentru a evita ca urina să !ie
contaminată cu scur#ere va#inală.
• /e recoltează jetul mijlociu direct în eprubeta sterilă( dopul se ţine în m"nă !ără a atin#e
porţiunea ce intră în eprubetă

a bărbaţi recoltarea este mai simplă
• /e recoltează jetul mijlociu, dar se iau toate măsurile pentru ca urina să nu !ie contaminată cu
#ermeni oportunişti de pe te#umentele vecine
• /e !ace toaleta #landului , a prepuţului prin spălare, clătire , şter#ere sterilă şi apoi antisepsia
#landului cu alcool
a persoanele imobilizate la pat care nu pot coopera, ca şi la su#ari
•
/e !ace o toaletă ri#uroasă a or#anelor #enitale
• <iarea la nivelul meatului urinar a unor recipiente sau a unor pun#i adezive sterile*la su#ari+
a bolnavii imobilizaţi ca şi la copiii mici care colaborează #reu
• :ecoltarea se !ace direct în vasele proprii de urinat dacă sunt de metal şi sterilizate
• Dacă sunt din material plastic sau alt material ce nu poate !i sterilizat în ele se introduc vase
de sticlă sterilizate
• /e va evita contactul acestor vase sterilizate cu te#umentele sau m"na copilului
• /e toarnă în eprubete sterile
/ondarea sau cateterismul la !emei, bărbaţi.
 ransportul trebuie să !ie asi#urat în curs de ) de la prelevare deoarece urina este un
ecitant mediu de cultură( ast!el sunt necesari c"ţiva #ermeni pentru a obţine în scurt timp o
contaminare masivă
 6rina poate !i păstrată la !ri#ider c"teva ore *la 4 @C 2-1)+
 Cantitatea de urină pentru urocultură este de 1ml*în eprubetă+
 Eu se administrează antibiotice % zile înainte de recoltare
 9olnavul nu va consuma lic)ide timp de 2-24) înainte de recoltare
 Eu va urina ') înainte de recoltare
 :ecoltarea se !ace de pre!erinţă dimineaţa la ridicarea din pat
Recoltarea vr!t'rilor
+ărsătura este conţinutul #astric care se elimină spontan , de obicei în a!ecţiunile di#estive, dar
înt"lnită şi ca un simptom în alte a!ecţiuni*alcoolism, KBC+ sau în sarcină.
"cop
&
E"lorator J se !ac eaminări macroscopice , bacteriolo#ice, c)imice pentru stabilirea dia#nosticului

5ateriale necesare
• 2 tăviţe renale curate şi uscate
•
pa)ar cu soluţie aromată

• muşama , traversă
• prosop
/e pre#ăteşte pacientul i&ic *i "!ihic4
• va !i încurajat şi susţinut în timpul vărsăturii
• se aşează în poziţie şez"nd sau decubit dorsal cu capul întors lateral
• se aşează sub cap sau în jurul #"tului un prosop
• se protejează lenjeria de corp şi de pat cu muşama sau traversă
e)nica
 se îndepărtează proteza dentară dacă eistă
 tăviţa renală se o!eră pacientului sau este susţinută de către asistentă
 asistenta sprijină !runtea bolnavului
 după vărsătură se îndepărtează tăviţa
 dacă varsă după interven+ii chir'rgicale abdo,inale, va !i s!ătuit să-şi comprime uşor cu palma
pla#a operatorie
 se o!eră pa)arul cu apă să-şi clătească #ura *scuipă în altă tăviţă+
7n#rijirea pacientului după te)nică
 se şter#e #ura pacientului
 se îndepărtează materialele !olosite
 se aşează pacientul în poziţie comodă şi se acoperă
 se aeriseşte salonul
 se suprave#)ează pacientul încontinuare
7n !uncţie de observaţie se notează aspectul macroscopic, cantitatea.
6nele semne însoţitoare sau premer#ătoare
 ce!alee
 vertij
 transpiraţii
 emisie !ără e!ort în jet
$%
Recoltarea L$R
&ef. C: este un produs de secreţie al pleurilor coroide la nivelul ventriculului BG, cu rol de
protecţie a /EC, cu rol nutritiv şi ecretor, care circulă în spaţiul subara)noidian.
"cop'
diagno!tic
- este o metodă de rutină, care !urnizează date esenţiale în dia#nosticul neuroin!ecţiilor şi
)emora#iilor menin#iene, în a!ecţiuni neurolo#ice şi neuroc)irur#icale, al stărilor comatoase
eecuţie
- recoltarea se eecută pe nem"ncate prin puncţie lombară, suboccipitală sau ventriculară
- la pacienţii cu stare #enerală alterată se eecută în decubit lateral pentru a evita lipotimia
- te)nica de puncţionare şi prelevare va !i strict aseptică
- se observă presiunea de scur#ere sau se măsoară tensiunea cu manometru Claude
- se etra# %-2% ml C: *după scur#erea c"torva picături+
- lic)idul se repartizează în mai multe eprubete sterile *pentru di!erite eaminări+ - aproimativ
4 ml în !iecare eprubetă
- se !ac eaminări
- citologice *măsurarea elementelor celularemm3 lim!ocite,

polinucleare, eozino!ile, atipii celulare+
- bacteriologice - 9V şi alţi #ermeni
- !erologice - si!ilisul /EC
- biochi,ice
5C > soluţie apoasă, bo#at salină, limpede ca apa de st"ncă
• vol',4 %%-1% ml( D>%%1-%%&( pK>,4-,1
P ten!i'nea4 %-2% cm apă în decubit lateral

2%-21 cm apă în poziţie şez"nd
%-suboccipital
%-1 cm apă la su#ari
1-1 cm apă la copii
valori normale ale constituienţilor chimici
albuminora)ie > 2%-'% m#P azot total > 1-3% m#
#licora)ia > 1%-'% m#P creatinină > %,1- m#

clorora)ia > %%-'% m#P acid lactic > %-21 m#
$
Recoltarea !ecre+iilor "'r'lente
&ef. /ecreţiile purulente se recoltează de pe supra!aţa te#umentelor, din plă#i supurate, ulceraţii,
or#anele #enitale, conjunctiva oculară, leziuni ale cavităţii bucale şi din conductul auditiv etern.
scop
e"lorator
- depistarea !lorei microbiene #eneratoare şi e!ectuarea antibio#ramei
tera"e'tic
- evacuarea şi tratarea secreţiilor purulente
materiale
- sterile
- eprubete, ansă de platină
- 2-3 lame de sticlă bine de#resate
- serin#i şi ace
- ser !iziolo#ic
- alcool iodat
- tinctură de iod
- pipete 0asteur
- nesterile
- creion dermato#ra!
- lampa de spirt şi c)ibrituri
- "!ihic4
- se anunţă şi i se eplică necesitatea e!ectuării eaminării
- i&ic4
- se aşează în poziţia adecvată

recoltarea din vezicule , pustule , ulceraţii
- se curăţă şi se dezin!ectează supra!aţa veziculelor, pustulelor,ulceraţiilor
- se sterilizează ansa prin încălzire la roşu şi se aşteaptă să se răcească
- se recoltează o mică porţiune de puroi, de sub crustă sau de la mar#inea ulceraţiilor
- materialul recoltat se trece pe o lama de sticlă sterilă
- se e!ectuează !rotiu
recoltarea din papule , noduli sau alte leziuni inflamatoare
- se dezin!ectează te#umentele cu tinctură de iod
$2
- se puncţionează re#iunea cu un ac steril montat la serin#ă

- se plimbă acul în teren în mai multe direcţii p"nă se obţine serozitate la aspirare
- se spală serin#a cu ser !iziolo#ic sau mediu de cultură
- se introduce lic)idul într-o eprubetă sterilă şi se înc)ide cu dopul, după !lambare

recoltarea puroiului din abcese, flegmoane, colecţii
• abce!'l6 leg,on'l e!te de!chi!
- se recoltează aseptic cu o pipetă 0asteur, !lambată şi răcită sau cu o ansă de platină
• c5nd abce!'l e!te închi!
- recoltarea se !ace cu serin#a prin puncţionare
- transportul produsului se !ace în cel mult 2 ore, iar pentru anaerobi se anunţă laboratorul
cu o oră înainte pentru re#enerarea mediilor

- eamenul direct *citobacteriolo#ic+ se !ace pe lama colorată 5aQ-Irum=ald-Iiemsa
8ondaj'l ga!tric
&ef. /ondajul sau tubajul #astric reprezintă introducerea unui tub de cauciuc - sonda #astrica
<auc)er sau 8in)orn prin !arin#e şi eso!a# în stomac.
"cop'
e"lorator
- recoltarea conţinutului stomacal în vederea evaluării !uncţiei c)imice şi secretorii

*c)imismul #astric+
- pentru studierea !uncţiei evacuatoare a stomacului
tera"e'tic
- evacuarea conţinutului stomacal toic
- curăţirea mucoasei de esudate şi substanţe străine depuse
- )idratarea şi alimentarea bolnavului
- introducerea unor substanţe medicamentoase

indicaţii
- în #astritele acute sau cronice, boala ulceroasă
materiale
de protecţie
• Două şorţuri din cauciuc sau din material plastic
• 5uşama şi aleză
• 0rosoape
$3
sterile
• /onda <auc)er sau 8in)orn
• 2 serin#i de 2% ml
•
casoletă cu mănuşi de cauciuc
• pense )emostatice
• eprubete
nesterile
• tăviţă renală
• tavă medicală
• pa)ar cu apă aromată
• pa)ar cu apă pentru proteză
• recipient pentru colectare
medicamente
• la indicaţia medicului
"!ihic4
- se in!ormează pacientul şi i se eplică necesitatea te)nicii

- este ru#at să respecte indicaţiile date în timpul sondajului
i&ic4
- se aşează pacientul pe un scaun cu spetează, cu spatele c"t mai drept
- se protejează cu şorţul de cauciuc sau de material plastic
- i se îndepărtează proteza dentară *c"nd este cazul+ şi se aşează într-un pa)ar cu apă
- se aşează tăviţa renală sub bărbia pacientului pentru a capta saliva ce se scur#e din cavitatea
bucală
- este solicitat să menţină tăviţa în această poziţie
- pacientul nu va m"nca în dimineaţa e!ectuării eamenului
tehnica
 asistenta se spală pe m"ini cu apă şi săpun
 îmbracă şorţul de cauciuc
 îşi pune mănuşile sterile
 umezeşte sonda pentru a !avoriza alunecarea prin !arin#e şi eso!a#
$4
 se aşează în dreapta bolnavului şi îi !iează capul cu m"na st"n#ă, ţin"ndu-l între m"nă şi
torace
 prinde cu m"na dreaptă etremitatea rotunjită a sondei ca pe un creion
 cere pacientului să desc)idă lar# #ura , să respire ad"nc şi introduce capătul sondei p"nă la
peretele posterior al !arin#elui, c"t mai aproape de rădăcina limbii, invit"nd bolnavul să
în#)ită
 prin de#lutiţie sonda pătrunde în eso!a# şi este împinsă !oarte atent spre stomac*la marcajul
4%-1%cm citit la arcada dentară+
 veri!ică prezenţa sondei în stomac prin aspirarea conţinutului stomacal cu ajutorul serin#ii
 se !iează sonda
 aşează la etremitatea liberă a sondei balonul 8rlenmeQer*c"nd se colectează pentru o probă+

sau aspiră sucul #astric cu serin#a
 pentru a !avoriza #olirea stomacului, pacientul este ru#at să-şi contracte pereţii abdominali
 etra#e sonda printr-o mişcare )otăr"tă, cu prudenţă, după comprimarea ei cu o pensă
)emostatică pentru a împiedica scur#erea conţinutului în !arin#e *de unde ar putea !i aspirat
de pacient+
 c"nd capătul liber al sondei ajun#e în #ura pacientului se prinde cu m"na st"n#ă şi se
îndepărtează sonda
 #oleşte conţinutul sondei în vasul colector
 aşează sonda în tăviţa renală
îngir%irea ulterioară a pacientului
- i se o!eră un pa)ar cu apă aromată să-şi clătească #ura
- se şter# mucozităţile de pe !aţă şi bărbie
- se îndepărtează tăviţa şi şorţul de cauciuc
- i se o!eră proteza dentară *după caz+
- se aşează pacientul în poziţie comodă
pregătirea produsului pentru eamenul de laborator
- se determină cantitatea evacuată
- se completează !ormularele de recoltare
- se trimit probele etic)etate la laborator
reorganizare 7 notare în foaia de observaţie
) se notează te)nica, data, cantitatea şi aspectul macroscopic al sucului #astric etras

accidente
$1
• Ireaţă şi senzaţie de vărsătură( se înlătură !ie printr-o respiraţie pro!undă, !ie se e!ectuează
anestezia !arin#elui cu o soluţie de cocaină 2P
• /onda poate pătrunde în larin#e apare re!leul de tuse, )iperemia !eţei, apoi cianoza, se
îndepărtează sonda
• /onda se poate în!unda cu resturi alimentare( des!undarea se !ace prin insu!laţie cu aer
• /e pot produce bron)opneumonii de aspiraţie
D8 AB6
- tubajul #astric se e!ectuează în condiţii de per!ectă asepsie
- sondajul #astric se poate e!ectua şi pe cale endonazală cu sonda 8in)orn
- pacienţilor inconştienţi li se urmăresc respiraţia, culoarea !eţei( veri!icarea căii de pătrundere a
sondei se !ace prin introducerea capătului liber într-un pa)ar cu apă - apariţia bulelor de aer
con!irmă pătrunderea în căile respiratorii
- o !ormă particulară de sondare în scop )emostatic este introducerea sondei 9laèmore
&* 8GB
- un#erea sondei cu ulei sau alte substanţe #rase *provoacă #reaţă pacientului+
8ondaj'l d'odenal
&ef. /ondajul sau tubajul duodenal constă din introducerea unei sonde 8in)orn dincolo de pilor,
realiz"nd o comunicare între duoden şi mediul eterior.
"cop'
e"lorator
- etra#erea conţinutului duodenal !ormat din conţinut #astric, bilă *, 9, C+, suc pancreatic
şi secreţie proprie
- aprecierea !uncţiei biliare )epatice, a căilor etra)epatice
- descoperirea unor modi!icări anatomo-patolo#ice ale or#anelor care dau aspectul, cantitatea,
compoziţia c)imică sau mor!olo#ică a sucurilor etrase prin sondaj

- evidenţierea unor boli parazitare ale duodenului sau căilor biliare
tera"e'tic
- drenarea căilor biliare şi introducerea unor medicamente care au acţiune directă asupra
!icatului, a căilor biliare sau a tubului di#estiv. cestea vor acţiona !ie local, !ie se vor resorbi prin
pereţii intestinali, ajun#"nd prin vena portă în !icat, de unde apoi vor !i ecretate împreună cu bila în
căile biliare, urm"nd calea circulaţiei entero-)epatice
ali,ent+ie artiicial
- se introduc lic)ide )idratante şi alimente lic)ide în or#anismul
$'
pacienţilor inconştienţi sau cu imposibilitate de în#)iţire

a!"ira+ie contin'
- în cazul ocluziilor sau subocluziilor intestinale
- după intervenţii c)irur#icale pe tub di#estiv *postoperator+

8eneralităţi
) se veri!ică totodată şi permeabilitatea căilor biliare
- se pot localiza procesele patolo#ice )epatobiliare, prin separarea bilei veziculare de cea
)epatică din conţinutul sucului duodenal
- analiza sucului pancreatic urmăreşte dozarea !ermenţilor din conţinutul lui
- recoltarea sucului pancreatic se !ace prin tubajul duodenal
materiale
de protecţie
• 5uşama şi aleză
• Aorţ de cauciuc sau alt material impermeabil
• 0rosoape
sterile
• /onda 8in)orn
•
2 serin#i de 2% ml
• mănuşi de cauciuc sterile
• pensă )emostatică
• medii de cultură , eprubete
nesterile
• tavă medicală
• stativ pentru eprubete
• pa)ar cu apă aromată
• pernă cilindrică dură sau pătură rulată
• )"rtie de turnesol roşie şi albastră
medicamente
• sul!at de ma#neziu 33P
•
ulei de măsline
• novocaină
$
• soluţii necesare )idratării şi alimentării*materialele se vor ale#e în !uncţie de scopul

sondajului+
"!ihic
- se in!ormează pacientul
- i se eplică necesitatea te)nicii
i&ic 
- pacientul va !i nem"ncat
- se izolează patul cu un paravan
- se protejează cu muşamaua şi aleza
- se aşează pacientul în poziţie şez"nd la mar#inea patului
- se protejează cu şorţul din material plastic
- i se îndepărtează proteza *după caz+
- i se dă taviţa renală să o ţină sub bărbie
eecuţie
 asistenta se spală pe m"ini
 îmbracă mănuşi sterile
 prinde sonda*umezită+ c"t mai aproape de olivă şi o introduce cu bl"ndeţe prin cavitatea
bucală sau nazală p"nă în !arin#e
 cere pacientului să respire ad"nc, cu #ura desc)isă şi să în#)ită de c"teva ori p"nă c"nd oliva
trece în eso!a#
 cu mişcări bl"nde ajută înaintarea sondei p"nă la marcajul 41cm la arcada dentară, moment
în care se consideră că sonda a trecut de cardia şi a pătruns în stomac
 se aşează pacientul în decubit lateral drept, cu trunc)iul uşor ridicat şi capul mai jos,coapsele
!lectate pe bazin
 se introduce perna cilindrică sub re#iunea )epatică
 se împin#e uşor sonda spre pilorp"nă la marcajul '%cm
 se continuă introducerea sondei cu răbdare şi atenţie concomitent cu acţiunea de în#)iţire a ei
de către pacient*-2cm la 3-1min+
 c"nd diviziunea 1cm se a!lă la arcada dentară, oliva sondei a ajuns în duoden*după cca -
 ore de la pătrunderea ei în stomac+
verificarea poziţiei sondei
$$
 dacă nu se scur#e bilă sau lic)idul scurs nu are aspectul bilei, se veri!ică dacă sonda a ajuns
în duoden sau s-a încolăcit în stomac
 se insu!lă '%ml de aer prin sondă cu serin#ă şi după un minut se aspiră( dacă sonda a ajuns
în duoden se recuperează mai puţin de 2%ml

 se introduc %ml de lapte care nu mai poate !i etras dacă sonda a ajuns în duoden, dar poate
!i etrasă dacă ea se a!lă în stomac
 se !ace control radiolo#ic, sonda urmărindu-se sub ecran, ea !iind vizibilă datorită
impre#nării cu săruri de plumb
captarea bilei
• după -  ore de la pătrunderea sondei în stomac, la capătul liber al sondei apare bila ,
coledociană, de culoare #alben-aurie, care se colectează într-o eprubetă

• se veri!ică reacţia sucului duodenal cu )"rtia de turnesol
• se introduc prin sondă 4%ml soluţie sul!at de 5# 33P, sterilă, încălzită la temperatura
camerei pentru a !avoriza drenarea bilei veziculare
• se înc)ide etremitatea liberă a sondei prin înnodare sau cu o pensă
• după 1-3%min se desc)ide sonda şi se colectează 3%-4%ml bilă v"scoasă de culoare înc)isă
castanie ;bila 9, veziculară
•
la indicaţia medicului se pot recolta 3-1ml bilă 9 într-o eprubetă sterilă sau pe medii de
cultură pentru eamen bacteriolo#ic
• după evacuarea bilei 9 se colectează o bilă clară care provine direct din !icat ;bila C,
)epatică( aceasta, !iind în cantitate mai mare, se va capta într-un recipient corespunzător
• etra#erea sondei se !ace după ce se insu!lă c"ţiva ml de aer şi se înc)ide capătul liber cu o
pensă
• etremitatea sondei se va ţine sub nivelul stomacului pacientului pentru a împiedica
scur#erea conţinutului ei în !arin#e sau în cavitatea bucală
• se #oleşte conţinutul sondei şi se aşază în tăviţa renală
îngri%irea ulterioară a pacientului
• se o!eră un pa)ar cu apă aromată pentru clătirea #urii
• se şter# mucozităţile de pe !aţă şi bărbie
• se îndepărtează şorţul din material plastic
•
se aşează pacientul în poziţie comodă

pregătirea produsului pentru eamen de laborator
$&
• se determină cantitatea de bilă obţinută

• se etic)etează recipientele
• se trimit probele la laborator
/e reor#anizează şi se notează în !.o.

accidente
• înnodarea sondei datorită contracţiilor pereţilor stomacali în timpul senzaţiei de vărsături
• încolăcirea sondei în stomac
• #reţuri şi vărsături
• imposibilitatea drenării bilei cauzată de un obstacol !uncţional*spasmul s!incterului Fddi+
sau anatomic*coa#ularea bilei v"scoase+
De ştiut
 sunt situaţii c"nd sonda nu pătrunde în duoden datorită unui spasm piloric( înc)iderea şi
desc)iderea duodenului !iind re#lată de reacţia conţinutului #astric se încearcă neutralizarea
sucului acid stomacal cu bicarbonat de sodiu soluţie %P 2%-4%ml
 relaarea spasmului piloric se poate !ace prin administrare de medicamente antispastice
 în cazul înnodării sondei în stomac, etra#erea se va !ace cu atenţie pe cale bucală cu ajutorul unei
spatule lin#uale şi a unei pense *c)iar dacă a !ost introdusă pe cale endonazală+
 relaarea s!incterului Fddi se poate realiza prin introducerea a 1-%ml novocaină soluţie -2P
De evitat
• aspirarea conţinutului sondei la etra#erea ei
• oboseala pacientului prin prelun#irea duratei sondajului peste 3)
• #răbirea înaintării sondei
• depăşirea duratei de eecuţie X32)
8"lt'ra oc'lar
&ef. 0rin spălătura oculară se înţele#e introducerea unui lic)id în sacul conjunctival.
"cop'
• tera"e'tic
- în procesele in!lamatoare ale conjunctivei
- în prezenţa unor secreţii conjunctivale abundente
- pentru îndepărtarea corpilor străini
materiale
de protecţie  prosoape
&%
sterile
- comprese, tampoane de vată
- undină sau alt recipient picurător
-
apă bicarbonatată 22S
pacient
"!ihic4
- se anunţă pacientul
- i se eplică necesitatea şi ino!ensivitatea te)nicii
i&ic
- se aşează pacientul în poziţie şez"nd, cu capul aplecat pe spate, cu privirea în sus
- se protejează oc)iul sănătos cu o compresă sterilă
- se protejează cu un prosop în jurul #"tului
- se aşează tăviţa renală lipită de #"t, de partea oc)iului ce urmează a !i spălat *susţinută de
bolnav sau ajutor+
- dacă starea #enerală nu permite poziţia şez"nd, pacientul va sta în decubit dorsal sau lateral,
cu capul aplecat înapoi
eecuţie
) participă do' asistente una suprave#)ează pacientul şi-l menţine în poziţia aleasă, cealaltă
e!ectuează te)nica
- se spală pe m"ini( se dezin!ectează
- veri!ică temperatura lic)idului de spălătură 3C *temperatură mai joasă declanşează re!leul de
înc)idere a pleoapelor+
- aşează pe cele două pleoape c"te o compresă îmbibată în soluţia antiseptică de spălare
- desc)ide !anta palpebrală cu de#etele m"inii st"n#i şi toarnă încet lic)idul din undină *sau alt
recipient+ în sacul conjunctival, evit"nd corneea
- solicită pacientului să rotească oc)iul în toate direcţiile
- repetă te)nica la nevoie şi veri!ică prezenţa corpilor străini în lic)idul de spălătură *c"nd este
cazul+
- îndepărtează tăviţa renală
- usucă !aţa pacientului
- aspiră lic)idul rămas în un#)iul nazal al oc)iului
- îndepărtează compresa de pe oc)iul protejat
- aşează pacientul în poziţie comodă
&
reorganizarea 7 notarea în f.o.

) se notează te)nica şi numele persoanei care a e!ectuat-o
) aspectul lic)idului de spălătură
&* -(U
- ciocul undinei va !i ţinut la distanţă de '- cm de oc)iul pacientului pentru ca eventualele
mişcări re!lee produse de acesta sau #esturile #reşite ale asistentei să nu traumatizeze
oc)iul cu v"r!ul recipientului
D8 8GB
- in!ectarea oc)iului sănătos prin lic)idul de spălătură de la oc)iul bolnav
8"lt'ra a'ric'lar
&ef. 0rin spălătură auriculară se înţele#e spălarea conductului auditiv etern prin introducerea unui
curent de lic)id.
"cop
• tera"e'tic
- îndepărtarea secreţiilor *puroi, cerumen+
- îndepărtarea corpilor străini ajunşi în urec)ea eternă accidental sau voluntar
- tratamentul otitelor cronice

• ,ateria=e
- de protecţie
- două şorţuri de cauciuc
- muşama, prosop, aleză
- sterile
- serin#ă IuQon, vată
- lic)idul de spălătură la 3C

- soluţia medicamentoasă prescrisă
- soluţie de bicarbonat de sodiu S
- nesterile
- masă de tratamente
- tăviţă renală
- scaun
"!ihic
&2
- se anunţă pacientul
- i se eplică scopul te)nicii
i&ic 
- în cazul dopului de cerumen, cu 24 ore înainte se instilează în conductul auditiv etern de 3 ori
pe zi soluţie de bicarbonat de Ea în #licerină 2%
- în cazul dopului epidermic se instilează soluţie de acid salicilic  P în ulei de vaselină
- în cazul corpilor străini )idro!ili *boabe de le#ume şi cereale+, se instilează alcool
-în cazul insectelor vii se !ac instilaţii cu ulei de vaselin, #licerină sau se aplică un
tampon cu alcool cu e!ect narcotizant
- pacientul se aşează în poziţie şez"nd pe scaun
- se protejează cu prosopul şi şorţul
- se aşează tăviţa sub urec)ea pacientului care va ţine capul înclinat spre tăviţă
eecuţie
) asistenta se spală pe m"ini şi îmbracă şorţul de cauciuc
- veri!ică temperatura lic)idului de spălătura şi încarcă serin#a IuQon
- cere pacientului să desc)idă #ura *conductul se lăr#eşte şi conţinutul patolo#ic se îndepărtează mai
uşor+
- tra#e pavilionul urec)ii în sus şi înapoi cu m"na st"n#ă, iar cu
dreapta injectează lic)idul de spălătură spre peretele postero- superior şi aşteaptă evacuarea
- operaţia se repetă la nevoie
- se usucă conductul auditiv etern
- medicul controlează rezultatul spălăturii prin otoscopie
- se introduce un tampon de vată în conduct
- se aşează pacientul în decubit dorsal 2- oră
- se eaminează lic)idul de spălătură
reorganizarea şi notarea în f.o.
- se notează te)nica şi rezultatul spălăturii *corpi străini etraşi etc.+
D8 AB6
) pot apărea accidente ca vărsături, ameţeli, lipotimie, dureri, traumatizarea timpanului datorate
presiunii prea mari sau temperaturii scăzute sau crescute a lic)idului de spălătură
8"lt'ra ga!tric
&ef. 0rin spălătură #astrică înţele#em evacuarea conţinutului stomacal şi curăţirea mucoasei de
esudate şi substanţe străine.
&3
scop
tera"e'tic
- evacuarea conţinutului stomacal toic
(ndicaţii
intoicaţii alimentare sau cu substanţe toice
•
• stază #astrică însoţită de procese !ermentative

• pre#ătirea preoperatorie în intervenţiile de ur#enţă sau pe stomac
• pre#ătirea pentru eamen #astroscopic
Contraindicţii
 intoicaţii cu substanţe caustice
 )epatite cronice( varice eso!a#iene
 îmbolnăviri cardio-pulmonare decompensate
 ulcer #astric în perioada dureroasă
 cancer #astric
materiale
de "rotec+ie4
- 2 şorţuri din material plastic
- muşama, traversă
- prosoape
!terile
- sonda #astrică <auc)er
- 2 serin#i de 2% ml
- casoleta cu mănuşi de cauciuc
- pensă )emostatică
ne!terile
- cană de sticlă sau de metal de 1 l
- p"lnie, apă caldă la 21-2'C
- recipient pentru captarea lic)idului *#ăleată, li#)ean+
- scaun
,edica,ente
- cărbune animal, alt antidot la indicaţia medicului
"!ihic
&4
- se anunţă şi se eplică importanţa eamenului şi a colaborării sale

i&ic4
- se aşează pacientul pe scaun şi se protejează cu un prosop în jurul #"tului
- se aşează şorţul de cauciuc

- se îndepărtează proteza dentară *c"nd este cazul+
- i se o!eră tăviţa renală şi este ru#at să şi-o ţină sub bărbie *pentru captarea salivei şi pentru
imobilizarea pacientului+
eecuţie
- asistenta se spală pe m"ini, îmbracă mănuşi sterile şi şorţul de cauciuc
- umezeşte sonda, se aşează în dreapta pacientului şi îi !iează capul între m"nă şi torace
- cere pacientului să desc)idă #ura, să respire ad"nc
- introduce capătul sondei p"nă la peretele posterior al !arin#elui c"t mai aproape de rădăcina limbii
invit"nd pacientul să în#)ită
- prin de#lutiţie, sonda pătrunde în eso!a# şi prin mişcări bl"nde de împin#ere ajun#e în stomac *la
marcajul 4%-1% cm la arcada dentară+
- la capătul liber al sondei se adaptează p"lnia şi se aduce la nivelul toracelui pacientului
- se veri!ică temperatura lic)idului de spălătură şi se umple p"lnia
- se ridică p"lnia deasupra capului pacientului
- înainte ca ea să se #olească complet, se coboară cu 3%-4% cm sub nivelul epi#astrului în poziţie
verticală pentru a se aduna în ea lic)idul din stomac
- se #oleşte conţinutul p"lniei în vasul colector
- se repetă operaţia p"nă ce lic)idul este curat, limpede, !ără resturi alimentare sau substanţe străine
- se îndepărtează p"lnia şi se pensează capătul liber al sondei după care se etra#e cu atenţie, pentru
a se împiedica scur#erea conţinutului ei în !arin#e, de unde ar putea !i aspirat de pacient
pregătirea produsului pentru eamen de laborator
) dacă spălătura s-a e!ectuat pentru eliminarea unor substanţe toice in#erate accidental sau
voluntar, tot ceea ce s-a evacuat din stomac se va păstra pentru eaminarea de către medic, iar un
eşantion va !i trimis la laborator
) i se o!eră un pa)ar cu apă să-şi clătească #ura
- se şter# mucozităţile de pe !aţă şi bărbie
- se îndepărtează tăviţa renală şi şorţul
- se aşează pacientul în poziţie comodă
reorganizarea şi notarea în f.o.
&1
&* AB6
- dacă apare senzaţia de #reaţă şi vărsătură, se indică respiraţie pro!undă sau se !ace anestezia
!arin#elui cu soluţie de cocaină 2P
- sonda poate ajun#e în larin#e, apare re!leul de tuse, )iperemia !eţei apoi cianoza - se
retra#e sonda
- sonda se poate în!unda cu resturi alimentare - se îndepărtează prin insu!laţie de aer cu serin#a
- se pot produce bron)opneumonii de aspiraţie
$li!,e evac'atoare4 - cli!,a evac'atoare !i,"l

- cli!,a înalt
- cli!,a 'leioa!
- cli!,a "'rgativ
def. Clisma este o !ormă specială a tubajului, prin care se introduc di!erite lic)ide în intestinul
#ros *prin anus, în rect şi colon+.
"cop evac'ator
- evacuarea conţinutului intestinului #ros

- pre#ătirea pacientului pentru eaminări *rectoscopie, iri#oscopie+
- intervenţii c)irur#icale asupra rectului
) cli!,ele evac'atoare pot !i simple, înalte, prin si!onaj, uleioase, pur#ative
• ,ateriale
- de protecţie
- paravan, muşama, aleză, învelitoare
- sterile
- canulă rectală
- casoletă cu comprese
- pară de cauciuc pentru copii
- nesterile
- stativ pentru iri#ator
- iri#atorul şi tubul de cauciuc de ,1-2 m lun#ime şi % mm diametru
- tăviţă renală, bazinet
- apă calda la 31C-3C *1%%-%%%m pentru adulţi, 21% ml pentru adolescenţi, 1% ml pentru
copil, 1%-'% ml pentru su#ari+
&'
- sare * lin#uriţă la un litru de apă+

- ulei *4 lin#uri la  litru de apă+ sau
- #licerină *4% #r la 1%% ml+
- săpun * lin#uriţă rasă la  litru+

- medicamente
- soluţii medicamentoase în cantitatea şi concentraţia cerută de medic
- substanţă lubri!iantă *vaselină+
• "acient
- psi)ic
- se anunţă şi i se eplică te)nica
- se respectă pudoarea
- !izic
- se izolează patul cu paravanul şi se protejează cu muşamaua şi aleza
- se aşează pacientul în !uncţie de starea #enerală în poziţie
- decubit dorsal, cu membrele in!erioare uşor !lectate
- decubit lateral st"n# cu membrul in!erior st"n# întins şi dreptul !lectat
- #enupectorală
- se aşează bazinetul sub re#iunea sacrală şi se înveleşte pacientul cu învelitoare
• clisma e)acuatoare simplă:
- se !iează canula la tubul iri#atorului şi se înc)ide robinetul
- se veri!ică temperatura apei sau a soluţiei medicamentoase
- se umple iri#atorul
- se evacuează aerul şi prima coloana de apă
- se lubri!iază canula cu o compresă de ti!on
- se !iează iri#atorul pe stativ
- asistenta se spală pe m"ini şi se dezin!ectează
- îndepărtează !esele pacientului cu m"na st"n#ă
- introduce canula prin anus în rect *cu m"na dreaptă+ perpendicular pe supra!aţa subiacentă, cu v"r!ul
îndreptat înainte în direcţia vezicii urinare
- după ce v"r!ul canulei a trecut prin s!incter se ridică etremitatea eternă şi se îndreaptă v"r!ul în aa
ampulei rectale
- se introduce canula %-2 cm
- se desc)ide robinetul sau pensa şi se re#lează viteza de scur#ere a apei prin ridicarea iri#atorului la
aproimativ 1% cm deasupra patului pacientului
&
- pacientul este ru#at să respire ad"nc, să-şi relaeze musculatura abdominală, să reţină soluţia %-1
minute
- se înc)ide robinetul înainte ca nivelul apei să se apropie de nivelul tubului de scur#ere
- se îndepărtează canula şi se aşează în tăviţa renală

- pacientul este adus în poziţie de decubit lateral drept, apoi decubit dorsal pentru a uşura pătrunderea
apei la o ad"ncime mai mare ( se captează scaunul la pat sau la toaletă
• clisma 'naltă:
- se procedează la !el ca la clisma evacuatoare simplă
- se introduce o canula !leibilă la 3%-4% cm în colon
- se ridică iri#atorul la ,1 m pentru a realiza o presiune mai mare a apei
- temperatura apei va !i mai scazută *1-'C+
• clisma uleioasă:
- se !olosesc uleiuri ve#etale *!loarea soarelui, măsline+, încălzite la 3$ C în baie de apă
- introducerea în rect se !ace cu ajutorul unui iri#ator la care rezervorul este înlocuit cu o p"lnie sau cu
ajutorul unei serin#i
- se introduce la presiune joasă
- aproimativ 2%% ml de ulei se introduc în 1-2% min
- se menţine în rect '-2 ore *este bine să se eecute seara, iar pacientul va elimina dimineaţa un
scaun moale nedureros+
- se indică în constipaţii cronice, !ecalom
• clisma purgati)ă:
- evacuează colonul prin acţiunea pur#ativă *nu mecanică+
- se utilizează soluţie concentrată de sul!at de ma#neziu *21% ml apă cu 2 lin#uri 5#/F 4+, care prin
mecanism osmotic produce o transsudaţie de lic)id prin pereţii intestinali în lumen, !orm"nd un
scaun lic)id abundent
- se mai poate !olosi bilă de bou *un v"r! de cuţit de bilă pulbere la 21% ml apă+ care are acţiune
stimulantă asupra peristaltismului intestinal
*fectuarea clismei cu trusă de unică folosinţă
A vantaje4 ) pacientul işi poate !ace clisma sin#ur, la domiciliu.
3regtirea "acient'l'i4 ) in!ormarea lui asupra scopului clismei şi a poziţiei pe care trebuie să o adopte
în timpul administrării *aceeaşi ca pentru orice clismă+.
3regtirea ,ateria=e=or4
- !laconul cu soluţie *!laconul este con!ecţionat din material plastic !leibil, care constituie para, şi o
prelun#ire lubre!iată ce constituie canula, care este protejată cu un capişon+.
&$
<laconul conţine soluţia pentru administrare

- e. Earmacol-avement(
- e. :o=asa.
Eect'area4
N /e detaşează capişonul(
N /e introduce canula prin ori!iciul anal(
N /e comprimă uşor, ritmic, corpul !laconului(
N /e retra#e canula.
Cngrijirea "acient'l'i4
- se e!ectuează toaleta re#iunii anale pe un bazinet curat
- se îndeparteaza materialele de protecţie
- se aşează pacientul comod, se înveleşte
- se aeriseşte salonul
:eoor#anizarea şi notarea în !.o.
&* AB6
- c"nd canula înt"mpină rezistenţă, se retra#e c"ţiva cm sau se dă drumul apei din iri#ator, pentru ca
aceasta să permită înaintarea canulei at"t prin întinderea şi lăr#irea rectului, c"t şi prin
dizolvarea şi dizlocarea materiilor !ecale
- dacă în !aţa canulei se aşează scibale, se va ridica iri#atorul care va mări presiunea de
scur#ere, restabilind curentul normal
- c"nd apar dureri, crampe intestinale, se opreşte curentul de apă c"teva minute p"nă ce se
linişteşte musculatura colonului
- la su#ari şi copii mici, clisma evacuatoare se !ace cu para de cauciuc cu v"r! e!ilat *p"nă la ' luni
se va utiliza o pară cu capacitatea de 1%-'% ml( de la ' luni- an capacitatea acesteia va !i de %%
ml+
Introd'cerea t'b'l'i de ga&e
&ef. ubul de #aze este un tub de cauciuc semiri#id, de 3%-31 cm lun#ime şi $-2 mm diametru,
cu mar#inile etremităţilor rotunjite.
"cop' eliminarea #azelor din colon în caz de meteorism abdominal *imposibilitatea de a evacua
#azele în mod spontan+
P ,ateriale
- de protecţie
- muşama, aleză, învelitoare
&&
- paravan
- sterile
- tubul de #aze
- comprese
- substanţa lubri!iantă *vaselina boricată+
P "acient
- psi)ic
- se anunţă şi i se eplică te)nica
- !izic
- se izolează patul cu paravan
- se protejează cu muşamaua şi aleza
- se dezbracă pacientul şi se aşează în poziţie #inecolo#ică
eecuţie
) asistenta se spală pe m"ini şi se dezin!ecteaz
- un#e tubul cu vaselină boricată
- depărtează !esele pacientului cu m"na st"n#ă, iar cu dreapta introduce tubul de #aze prin anus în rect şi
de aici în colon, prin mişcări de Lrăsucire şi înaintareM p"nă la o ad"ncime de 1-2% cm
- acoperă pacientul cu învelitoare
- menţine tubul maimum 2 ore
- se îndepărtează după de#ajare
- la nevoie se repune după -2 ore *după ce se restabileşte circulaţia la nivelul mucoasei+
3ngri%irea ulterioară a pacientului
) se e!ectuează toaleta re#iunii anale
- se aşează pacientul comod, se înveleşte
- se aeriseşte salonul
:eor#anizarea
) instrumentele !olosite se curăţă, se dezin!ectează, se pre#ătesc pentru sterilizare
&* 8GB
- menţinerea tubului de #aze mai mult de 2 ore *poate produce escare ale mucoasei rectale+
- !olosirea tampoanelor de vată pentru lubri!ierea tubului *!iricelele de vată introduse în rect pot
irita mucoasa+
3'nc+ia venoa!
Puncţia venoasă reprezintă crearea unei căi de acces într-o venă prin intermediul unui ac de puncţie.
"cop
%%
eplorator
• recoltarea s"n#elui pentru eamene de laborator bioc)imice, )ematolo#ice, serolo#ice şi
bacteriolo#ice
terapeutic
 administrarea unor medicamente sub !orma injecţiei şi per!uziei intravenoase
 recoltarea s"n#elui în vederea trans!uzării sale

 eecutarea trans!uziei de s"n#e sau derivate ale s"n#elui
 s"n#erare 3%%-1%% ml în 80, K
5ocul puncţiei
/e eaminează calitatea şi starea venelor
 v. de la plica cotului *bazilică şi ce!alică+, unde se !ormează un L5U venos prin

anastomozarea lor
 v. antebraţului
 v. de pe !aţa dorsală a m"inii
 v. subclaviculare
 v. !emurale
 v. maleolare interne
 v. ju#ulare şi epicraniene*mai ales la su#ar şi copilul mic+.
0entru evidenţierea venelor
• se !ac mişcări în sensul circulaţiei de întoarcere cu partea cubitală a m"inii pe !aţa anterioară
a antebraţului
• se introduce m"na şi antebraţul în apă caldă
• pentru evidenţierea venelor la care nu se poate aplica #aroul se !ace o presiune di#itală pe
traiectul venei deasupra locului puncţiei*în sensul circulaţiei venoase+
materiale
de protecţie
• pernă elastică pentru sprijinirea braţului
• muşama
• aleză
pentru dezin!ecţia te#umentului tip B
•
tampon
• alcool
%
instrumentar şi materiale sterile

• ace de 21-3% mm, diametrul '%, %, %% mm*în !uncţie de scop+
• serin#i de capacitate*în !uncţie de scop+
•
pense
• mănuşi c)irur#icale
• tampoane
alte materiale
• #arou sau bandă 8smarc)
• eprubete uscate şi etic)etate
• cilindru #radat
• !iole cu soluţii medicamentoase
• soluţii per!uzabile
*materialele se vor pre#ăti în !uncţie de scopul puncţiei+
pacientul
pre#ătire psi)ică se in!ormează asupra scopului puncţiei
pre#ătire !izică pentru puncţia la venele braţului , antebraţului

- se aşează într-o poziţie comodă at"t pentru pacient, c"t şi pentru persoana care eecută puncţia
*decubit dorsal+
- se eaminează calitatea şi starea venelor av"nd #rijă ca )ainele să nu împiedice circulaţia de
întoarcere la nivelul braţului
- se aşează braţul pe perniţă şi muşama în abducţie şi etensie maimă
- se dezin!ectează te#umentele
- se aplică #aroul la o distanţă de -$ cm deasupra locului puncţiei str"n#"ndu-l a.î. să oprească
circulaţia venoasă !ără a comprima artera
- se recomandă pacientului să desc)idă pumnul venele devenind ast!el tur#escente
eecuţie
sistenta îmbracă mănuşile sterile şi se aşează vizavi de bolnav
 se !iează vena cu policele m"inii st"n#i, la 4-1 cm sub locul puncţiei, eercit"nd o uşoară
compresiune şi tracţiune în jos asupra ţesuturilor vecine
 se !iează serin#a, #radaţiile !iind în sus, acul ataşat cu bizolul în sus, în m"na dreaptă, între
police şi restul de#etelor
%2
 se pătrunde cu acul travers"nd, în ordine, te#umentul ; în direcţie oblică *un#)i de 3% de

#rade+, apoi peretele venos ; învin#"ndu-se o rezistenţă elastică, p"nă c"nd acul înaintează în
#ol

se sc)imbă direcţia acului -2 cm în lumenul venei
 se controlează pătrunderea acului în venă prin aspiraţie cu serin#a
 se continuă te)nica în !uncţie de scopul puncţiei venoase injectarea medicamentelor,
recoltarea s"n#elui, per!uzie
 în caz de s"n#erare, se prelun#eşte acul de puncţie cu un tub din polietilenă care se introduce
în vasul colector, #aroul răm"n"nd le#at pe braţ
 se îndepărtează staza venoasă după eecutarea te)nicii prin des!acerea #aroului şi a pumnului
 se aplică tamponul îmbibat în soluţie dezin!ectantă la locul de pătrundere a acului şi se

retra#e brusc acul
 se comprimă locul puncţiei -3 minute, braţul !iind în poziţie verticală
- se !ace toaleta locală a te#umentului
- se sc)imbă lenjeria dacă este murdară
- se asi#ură o poziţie comodă în pat
- se suprave#)eză pacientul
0re#ătirea s"n#elui pentru trimiterea la laborator se !ace imediat, eprubetele se etic)etează, se
completează !ormularele de trimitere.
:eor#anizarea  materialele re!olosibile se dezin!ectează, se spală , se pre#ătesc pt.sterilizare(
deşeurile se îndepărtează.
/e notează puncţia în !.o.
ccidente Bntervenţii
• Kematom *prin in!iltrarea s"n#elui  se retra#e acul şi se comprimă locul
în ţesutul perivenos+ puncţiei -3 minute
• /trăpun#erea venei 9per!orarea  se retra#e acul în lumenul venei
peretelui opus+
• meţeli, paloare, lipotimie  se întrerupe puncţia, pacientul se aşează
în decubit dorsal !ără pernă, se anunţă
medicul
D8 AB6
- pentru puncţionarea venei ju#ulare , pacientul se aşează în decubit dorsal, transversal pe pat,
cu capul lăsat să at"rne
%3
- prin puncţia venoasă se pot !ia , pe cale transcutanată , catetere din material plastic ; ace
9raunlen sau Gen!lons  cateterul este introdus în lumenul acului cu care se !ace puncţia(
după puncţionarea venei acul se retra#e răm"n"nd numai cateterul. /e utilizează numai
materiale de unică !olosinţă

D8 8GB
- puncţionarea venei din lateral
- puncţionarea venei cu acul av"nd bizoul în jos
- manevrarea incorectă a materialului steril
- atin#erea produsului recoltat *puncţia cre"nd o le#ătură directă între mediul eterior şi
sistemul vascular pot intra şi ieşi #ermeni pato#eni+
- !lectarea antebraţului pe braţ cu tamponul la plica cotului, deoarece împiedică înc)iderea
plă#ii venoase, !avoriz"nd revărsarea s"n#elui
Toracocente&a J "'nc+ia "le'ral
Puncţia pleurală sau toracocenteza reprezintă stabilirea unei le#ături între cavitatea pleurală şi
mediul eterior prin intermediul unui ac.
"cop
eplorator
•
punerea în evidenţă a prezenţei lic)idului pleural

• recoltarea lic)idului pentru eaminarea sa cantitativă şi calitativă
terapeutic
• evacuarea lic)idului
• administrarea medicamentelor în cavitatea pleurală *antibiotice, citostatice+ după spălarea
cavităţii
(ndicaţii
) boli in!lamatorii sau tumori pulmonare, insu!icienţă cardiacă însoţită de colecţii lic)idiene în
cavitatea pleurală. /e recur#e la puncţie c"nd cantitatea revărsatului pleural depăşeşte ,1 l şi
eercită o presiune asupra inimii şi plăm"nului, împiedic"ndu-le !uncţiile
Contraindicaţii
- tulburări de coa#ulare a s"n#elui - )emo!ilie
- tratament cu anticoa#ulante
5ocul puncţiei
- se ale#e după situaţia şi cantitatea de lic)id pleural
%4
- dacă lic)idul este în stare liberă, puncţia se !ace în spaţiul GBB - GBBB intercostal pe linia ailară
posterioară
- dacă lic)idul este inc)istat, puncţia se !ace în plină matitate, zonă stabilită prin eamen clinic
- colecţiile purulente şi tuberculoase se puncţionează c"t mai aproape de nivelul lor superior pentru
a preînt"mpina !istulizarea lor
- puncţia se !ace deasupra mar#inii superioare a coastei in!erioare, indi!erent de locul puncţiei
Pregătirea puncţiei
,ateriale
- de protecţie a patului
- pentru dezin!ecţia te#umentului - tip BBB
- instrumente şi materiale sterile 2 - 3 ace de % cm lun#ime, cu diametrul de  mm, 2-3 serin#i
de 2% - 1% ml, serin#ă de 1 ml şi ace pentru anestezie, pense, mănuşi, c"mp c)irur#ical, tampoane,
comprese
- alte materiale romplast, eprubete, lampă de spirt, aparate aspiratoare *Dieula!oQ sau
0otain+, recipiente pentru colectarea lic)idului, tăviţă renală
- medicamente atropină, mor!ină, anestezice
- materiale pentru reacţia :ivalta pa)ar conic de 2%% ml, 1% ml apă distilată, soluţie de acid
acetic #lacial, pipete
"acient'l
- pre#ătirea "!ihic4 se in!ormează pacientul cu privire la scopul puncţiei şi la poziţia în care va
sta în timpul puncţiei
- pre#ătirea i&ic4 se administrează cu 3% de minute înaintea puncţiei o !iolă de atropină pentru a
preveni accidentele *atropina scade ecitabilitatea #enerală şi a nervului pneumo#astric+
-se aşează în poziţie şez"nd la mar#inea patului sau a mesei de eaminare cu picioarele
sprijinite pe un scăunel, cu m"na de partea bolnavă ridicată peste cap p"nă la urec)ea opusă
sau cu trunc)iul uşor aplecat în !aţă, cu antebraţele !lectate pe braţe, cu m"inile la cea!ă, coatele
înainte
) pacienţii cu stare bună se aşează călare pe un scaun cu spătar, antebraţele !iind sprijinite pe
spătarul scaunului
- pacienţii în stare #ravă se aşează în decubit lateral, pe partea sănătoasă, la mar#inea patului
*ecuţia puncţiei
) se !ace de către medic, ajutat de două asistente medicale
- se dos!ăşoară în salon sau în sala de tratamente
%1
sistenta B pre#ăteşte radio#ra!ia pacientului.

/pălatul şi dezin!ectatul m"inilor ; at"t medical c"t şi asistentele.
sistenta BB
- administrează o !iolă de atropină cu 3% de minute înaintea puncţiei

- aşează muşamaua şi aleza pe masa de puncţie
- dezbracă toracele pacientului
5edicul stabileşte locul puncţiei.
sistenta BB aşează pacientul în poziţia corespunzătoare locului ales
sistenta B
- pre#ăteşte locul puncţiei, dezin!ecţie tip BB
- serveşte serin#a cu anestezic.
5edicul e!ectuează anestezia şi aşteaptă e!ectul anesteziei.
sistenta B serveşte mănuşile c)irur#icale, apoi c"mpul c)irur#ical
sistenta BB menţine pacientul, îl suprave#)ează
5edicul aşează c"mpul c)irur#ical în jurul toracelui, sub locul puncţiei.
sistenta B serveşte acul de puncţie adaptat la serin#ă
- dezin!ectează locul puncţiei
5edicul eecută puncţia, aspiră lic)idul
sistenta B preia serin#a cu lic)id şi îl introduce în eprubete
- serveşte aparatul aspirator
sistenta BB menţine pacientul, îl îndrumă să-şi reţină tusea, observă culoarea !eţei şi respiraţia.
sistenta B serveşte serin#a cu soluţie medicamentoasă în !uncţie de scopul puncţiei
5edicul introduce soluţiile medicamentoase.
5edicul retra#e acul de puncţie.
sistenta B dezin!ectează locul şi-l comprimă cu un tampon steril.
sistenta B aplică pansament uscat !iat cu romplast.
sistentele ajută pacientul , cu mişcări bl"nde, să se aşeze în pat, îi ridică membrele in!erioare,
scoate aleza şi muşamaua, înveleşte pacientul.
- se asi#ură repausul la pat pe o perioadă prescrisă de medic
- se suprave#)ează pulsul, tensiunea arterială, respiraţia, culoarea te#umentelor, periodic
%'
- se in!ormează imediat medicul în cazul apariţiei cianozei, dispneei, ta)icardiei, secreţiilor

bron)ice
Pregătirea produsului pentru eaminare
- eaminarea macroscopică se !ace imediat, apreciindu-se culoarea, aspectul şi cantitatea lic)idului

etras. ic)idul poate !i
• !ero! !a' !erocitrin4 este limpede, #alben desc)is, av"nd cauze in!lamatoare *tuberculoza+(
sau av"nd drept cauză o tulburare circulatorie *insu!icienţă cardiacă, cancer pulmonar+
• t'lb're4 este purulent sau c)ilos cu aspect albicios lactescent
• he,oragic !a' !erohe,oragic4 este roz sau roşu intens în )emora#iile pleurale şi pleurezia
)emora#ică
- se măsoară cantitatea lic)idului etras
- eaminarea bioc)imică constă în reacţia :ivalta
• în pa)arul conic se pun 1% ml de apă distilată şi o picătură de acid acetic #lacial, se adau#ă
-2 picături din lic)idul de cercetat( reac+ia e!te "o&itiv c"nd picătura de lic)id se
trans!ormă într-un nor ca un L!um de ţi#arăM, ceea ce înseamnă că lic)idul pleural este
bo#at în albumine !iind de natură in!lamatorie şi purt"nd numele de esudat( reac+ia e!te
negativ c"nd picătura de lic)id cade în pa)ar !ără să producă modi!icări, ceea ce
înseamnă că lic)idul este sărac în albumine, av"nd drept cauză tulburările circulatorii şi
purt"nd numele de tran!!'dat.
- pentru dozarea cantităţii de albumină, pentru eamenul citolo#ic şi bacteriolo#ic, eprubetele
etic)etate se trimit la laborator
:eor#anizarea , notarea puncţiei
Complicaţii
 )emora#ii intrapleurale
 rupturi pleuropulmonare
ccidente Bntervenţii
 accese de tuse determinate de  se întrerupe puncţia

iritaţia pleurei
 lipotimie, colaps  se suspendă te)nica, se culcă
pacientul în decubit dorsal, se
administrează analeptice*împotriva
leşinului+ cardiorespiratorii
 edem pulmonar acut, determinat de  se întrerupe puncţia, se

evacuarea rapidă a lic)idului administrează tonico-cardiace şi
%
diuretice
 pneumotora prin rănirea
plăm"nului cu acul
D8 AB6
- aspirarea lic)idului pleural se poate !ace alternativ cu 2 serin#i de 2%ml, dar demontarea şi
adaptarea lor repetată la acul de puncţie traumatizeaza pacientul şi permite pătrunderea unei
cantităţi necontrolabile de aer
- aparatele aspiratoare înlătură neajunsul aspiraţiei cu serin#a

D8 8GB
- evacuarea unei cantităţi de lic)id pleural mai mare de %%% - 2%% ml
- evacuarea completă a lic)idului pleural pentru a împiedica !ormarea aderenţelor
Reac+ia Rivalta
 7n pa)arul conic se pun 1%ml de apă distilată şi o picătură de acid acetic #lacial, se adau#ă -
2 picături din lic)idul de cercetat(
 reacţia este pozitivă c"nd picătura de lic)id se trans!ormă într-un nor ca un L!um de ţi#arăU ,
ceea ce înseamnă că lic)idul pleural este bo#at în albumine !iind de natură in!lamatorie şi
purt"nd numele de esudat(
 reacţia este ne#ativă c"nd picătura de lic)id cade în pa)ar !ără să producă modi!icări, ceea ce
înseamnă că lic)idul este sărac în albumine, av"nd drept cauză tulburările circulatorii şi
purt"nd numele de transsudat.
3aracente&a J "'nc+ia abdo,inal
&ef. 0uncţia abdominală sau paracenteza constă în traversarea peretelui abdominal cu ajutorul unui
trocar în di!erite scopuri.
7n cavitatea peritoneală, se poate acumula lic)id *ascită+ care poate avea drept cauză
• Fbstacole în circulaţia portală, ceea ce determină )ipertensiune în ramurile venei porte *în
ciroza )epatică, insu!icienţa cardiacă, tumorile peritoneale+
• Bn!lamaţia *în peritonita tuberculoasă+
"cop
E"lorator
 0unere în evidenţă a prezenţei lic)idului peritoneal
 :ecoltarea lic)idului şi eaminarea sa în laborator pentru stabilirea naturii sale

Tera"e'tic
%$
 8vacuarea unei colecţii libere de lic)id în ascitele masive

 0entru e!ectuarea dializei peritoneale
(ndicaţii
- ascitele masive care provoacă tulburări circulatorii şi respiratorii prin presiunea asupra
dia!ra#mului, venei cave in!erioare
- ascitele care nu se resorb prin metodele obişnuite de tratament
- traumatismele înc)ise ale viscerelor abdominale, c"nd se bănuieşte )emoperitoneu
- pt.dia#nosticul citolo#ic, bacteriolo#ic şi enzimatic al ascitei
Contraindicaţii
) c)isturi ovariene mari, )idrone!roză, sarcină
- se eecută cu prudenţă la pacienţii cu diateze )emora#ice şi în precomă(

- colecţiile de lic)id înc)istate se evacuează numai c)irur#ical.
5ocul puncţiei
- pe linia 5onroe-:ic)ter - în !osa iliacă st"n#ă, la punctul de unire a 3 medii cu cea
mijlocie a liniei ce uneşte ombilicul cu spina iliacă antero-superioară st"n#ă
- pe linia ombilico-pubiană la mijlocul ei
Pregătirea puncţiei
,ateriale
- de protecţie a patului pe care se eecută puncţia
- pentru dezin!ecţia te#umentului tip BBB
- instrumente şi materiale sterile trocar #ros cu diametrul de 3-4mm cu un mandarin ascuţit şi unul
bont de rezervă, serin#i de 1 şi 2% ml, ace de 1-' mm, bisturiu, pense )emostatice, camp
c)irur#ical, mănuşi c)irur#icale, comprese, tampoane, tuburi prelun#itoare
- pentru recoltarea şi colectarea lic)idului, eprubete, cilindru #radat, #ăleată #radată de % l
- pentru în#rijirea locului puncţiei - cearşa! împăturit pe lun#ime, romplast
- substanţe medicamentoase, anestezice locale, tonice-cardiace
- paravan, tăviţă renală
"acient'l
- "regtirea "!ihic4 se in!ormează asupra necesităţii puncţiei, i se asi#ură securitatea şi intimitatea
- "regtirea i&ic  se invită să urineze *dacă este cazul, se va !ace sondaj vezical+( se dezbracă
re#iunea abdominală( se aşează pacientul în poziţie decubit dorsal în pat, peste cearşa!ul împăturit
în lun#, cu !lancul st"n# la mar#inea patului şi trunc)iul uşor ridicat( se măsoară circum!erinţa
abdominală
*ecuţia puncţiei
%&
- se !ace de către medic ajutat de -2 asistente în salon sau în sala de tratamente
0ersonalul îşi spală m"inile, le dezin!ectează.
5edicul ale#e locul puncţiei.
sistenta BB pre#ăteşte patul cu muşama, aleză, cearşa!, aşează pacientul în poziţia corespunzătoare
locului ales.
sistenta B pre#ăteşte locul puncţiei, dezin!ecţie tip BBB, serveşte serin#a încărcată cu anestezic.
5edicul !ace anestezia locală.
sistenta BB menţine pacientul în poziţia dată.
sistenta B serveşte mănuşile c)irur#icale medicului, serveşte c"mpul c)irur#ical.
5edicul protejează locul puncţiei cu c"mpul steril.
sistenta B dezin!ectează locul puncţiei, serveşte bisturiul sau direct trocarul.
5edicul eecută incizia sau direct puncţia cu trocarul, scoate mandrinul
sistenta BB suprave#)ează permanent !aciesul, respiraţia, starea bolnavului
sistenta B recoltează în eprubete lic)idul de ascită( serveşte tubul prelun#itor al canulei trocarului
*pentru evacuare+.
5edicul adaptează tubul prelun#itor.
sistenta B suprave#)ează scur#erea lic)idului în vasul colector .
sistenta BB suprave#)ează pacientul.
0ersonalul sc)imbă poziţia pacientului dacă se întrerupe scur#erea lic)idului.
5edicul retra#e trocarul, aplică a#ra!ă 5ic)el dacă a !olosit bisturiul pentru incizie.
sistenta B dezin!ectează locul puncţiei, !ace o cută a pielii , aplică pansament uscat compresiv.
sistentele str"n# cearşa!ul în jurul abdomenului pacientului, !i"ndu-l cu ace de si#uranţă.
3ngir%irea pacientului după paracenteză
 se aşează comod în pat, astel ca locul puncţiei să !ie c"t mai sus pentru a evita presiunea
asupra ori!iciului şi scur#erea lic)idului în continuare
 se asi#ură o temperatură optimă în încăpere şi linişte
 după ' ore se îndepărtează cearşaul str"ns în jurul abdomenului
 se măsoară circum!erinţa abdominală şi se notează
 se suplineşte pacientul pentru satis!acerea nevoilor sale
 se monitorizează pulsul, tensiunea arterială( se notează valorile înre#istrate în primele 24)
 pansamentul se sc)imbă, respect"nd măsurile de asepsie
 a#ra!ele se scot după 4$-2 de ore
pregătirea produsului pentru eaminare
%
) eamenul macroscopic constă în măsurarea cantităţii de lic)id evacuat, aprecierea aspectului lui,
determinarea densităţii
- reacţia :ivalta
- eamenul citolo#ic, bacteriolo#ic, bioc)imic - eprubetele cu lic)id, etic)etate, se trimit la

laborator
:eor#anizarea şi notarea în !.o.
) se notează cantitatea de lic)id evacuat, data, ora, numele persoanei care a eecutat puncţia
- se notează circum!erinţa abdominală înainte şi după evacuarea lic)idului
accidente
 colaps vascular prin decomprimarea bruscă a cavităţii abdominale
 )emora#ie di#estivă mani!estată prin )ematemeză, melenă
 per!orarea intestinului determină peritonită
 persistenţa ori!iciului de puncţie prin care se scur#e lic)id
D8 AB6
- dacă scur#erea lic)idului se opreşte brusc, se restabileşte prin sc)imbarea poziţiei pacientului sau
se introduce mandrinul bont pentru a îndepărta o ansă intestinală sau !locoanele de !ibrină care
acoperă ori!iciul canulei trocarului
- viteza de scur#ere a lic)idului este de  l la 1 minute
- la prima paracenteză se evacuează o cantitate de maimum 4 -1 l
- la.următoarele paracenteze se pot evacua % l de lic)id ascitic.
D8 8GB
- decomprimarea bruscă a cavităţii abdominale
- puncţiile evacuatoare repetate , deoarece duc la stări de )ipoproteinemie şi caşectizează
or#anismul
3'nc+ia rahidian
Puncţia rahidiană reprezintă pătrunderea cu un ac în spaţiul subara)noidian, printre vertebre.

"cop
8plorator
• măsurarea presiunii C:
• recoltarea lic)idului în vederea eamenului macroscopic şi de laborator
•
injectarea de substanţe radioopace pentru eamenul radiolo#ic al măduvei *aer sau substanţe
pe bază de iod+

terapeutic
• decomprimare în caz de KBC
• introducerea medicamentelor citostatice, antibioticelor sau serurilor imune în spaţiul
subara)noidian
anestezic
• introducerea substanţelor anestezice > ra)ianestezia
indicaţii
) boli in!lamatorii ale sistemului nervos central *menin#ită, ence!alită+, scleroză multiplă,
)emora#ie subara)noidiană, tumori cerebrale
- intervenţii c)irur#icale - cu scop anestezic
locul puncţiei
- puncţia lombară ; D2 ;  sau 4 ; 1
- puncţia dorsală ; D' ; D
- puncţia suboccipitală ; între protuberanţa occipitală eternă şi apo!iza aisului, pe
linia mediană
pregătirea puncţiei
,ateriale
- pentru dezin!ecţia pielii tip BBB

- instrumente şi materiale sterile, ace lun#i cu diametrul -,1 mm cu mandrin, serin#i, ace şi
serin#ă pentru anestezie, c"mpuri c)irur#icale, comprese şi tampoane, mănuşi de cauciuc, pense
)emostatice, anatomice
- alte materiale eprubete, lampă de spirt, taviţă renală, mano metru Claude
- medicamente - anestezice locale( pentru ra)ianestezie, antibiotice, citostatice, seruri imune,
preparate cortizonice
5aterialele se ale# în !uncţie de scopul puncţiei
"acient'l
- pre#ătirea "!ihic4 se in!ormează pacientul cu privire la necesitatea e!ectuării puncţiei, i se
eplică poziţia în care va sta
- pre#ătirea i&ic4 pacientul este a jeun (
- poziţia este dată în !uncţie de locul puncţiei şi starea lui
- poziţia decubit lateral în pat cu spatele la mar#inea patului, coapsele !lectate pe
abdomen, bărbia atin#e pieptul *poziţie Lspate de pisicăM sau asemănătoare cu cea
a embrionului+
- poziţie şez"nd pe masa de operaţie sau de tratament cu m"inile pe coapse, capul
2
în )iper!leie
0acientul este menţinut în aceste poziţii de asistenta medicală.
eecuţia puncţiei
/e !ace de către medic, ajutat de una-două asistente medicale, în salon, în sala de tratamente sau în
sala de operaţie *puncţia anestezică+
0ersonalul îşi spală m"inile, le dezin!ectează.
sistenta BB dezbracă pacientul protejează patul sau masa de puncţie cu muşama, aleză.
5edicul stabileşte locul puncţiei, asistenta BB aşează pacientul în poziţie corespunzătoare, în !uncţie
de starea lui şi locul puncţiei.
sistenta B pre#ăteşte locul puncţiei, dezin!ecţie tipBBB , serveşte serin#a cu anestezic *dacă este
cazul+ ( medicul !ace anestezia locală.
sistenta B serveşte mănuşile c)irur#icale, c"mpul steril( medicul aşează c"mpul steril sub locul
puncţiei.
sistenta BB menţine pacientul în poziţia recomandată, susţin"ndu-i cea!a cu o m"nă, iar cu cealaltă
împin#"nd uşor re#iunea epi#astrică.
sistenta B dezin!ectează locul puncţiei serveşte acul de puncţie cu mandrin( medicul eecută
puncţia, scoate mandrinul( asistenta B menţine eprubetele pentru recoltarea lic)idului , serveşte
manometrul Claude , medicul măsoară tensiunea C:.
sistenta B serveşte serin#a cu soluţiile medicamentoase pre#ătite(
medicul retra#e acul de puncţie (
sistenta B  - dezin!ectează locul puncţiei
- comprimă cu o compresă sterilă locul puncţiei
- aplică pansament uscat !iat cu romplast
- aşează pacientul în pat în poziţie decubit dorsal, !ără pernă
3ngri%irea pacientului după puncţie
 0acientul stă în decubit dorsal, !ără pernă, 24)(
 După ') se poate alimenta şi )idrata la pat(
 /e suprave#)ează semnele vitale 0,,:(
 /e in!ormează medicul în cazul apariţiei unor mani!estări cum ar !i #reţuri, vărsături,
ce!alee.
 7n cazul în care se etra#e o cantitate mai mare de C: pac.se aşează în poziţie
trendelenbur#
 După puncţia în zona occipitală, pacientul nu necesită în#rijiri speciale
3
Pregătirea produsului pt.eaminare

- 8aminarea macroscopică se !ace imediat , apreciindu-se culoarea , aspectul ,
presiunea lic)idului *normal lic)idul este limpede, clar ca apa de st"ncă, se scur#e
picătură cu picătură+( în stări patolo#ice, C: poate !i )emora#ic, purulent,

antocrom, iar viteza sa de scur#ere poate creşte.
- 0entru eamenul citolo#ic, bioc)imic, bacteriolo#ic lic)idul este trimis la laborator.
:eor#anizarea şi notarea în !.o. - se notează aspectul lic)idului şi presiunea, precum şi data, ora,
numele persoanei care a eecutat puncţia
accidente
• /indrom postpuncţional *ameţeli, ce!alee, vărsături, ra)ial#ii+ datorat )ipotensiunii lic)idiene
provocate de puncţie(
• Kemora#ii ce apar prin ac în timpul puncţiei, !ără importanţă(
• Dureri violente în membrele in!erioare, determinate de atin#erea rami!icaţiilor cozii de cal
sau ale măduvei spinării, cu v"r!ul acului (
• Contractura !eţei, #"tului sau a unui membru prin atin#erea măduvei cervicale , c"nd s-a
eecutat puncţia suboccipital(
•
Aocul re!le poate duce la sincope mortale( accidentul este !oarte rar *se vor pre#ăti
mijloacele obişnuite de reanimare+.
De ştiut
• 5andrinul, după scoaterea din interiorul acului, se menţine steril pentru a putea !i re!olosit
dacă se întrerupe scur#erea lic)idului în timpul recoltării *c"nd lic)idul este purulent, v"scos
sau cu s!ăcele de !ibrină+
• 7n cazul evacuării unei cantităţi mari de lic)id, după puncţie, pacientul se va aşeza în poziţie
rendelenbur#
• 0uncţia suboccipitală se poate eecuta şi pacienţilor ambulatori deoarece nu necesită
postpuncţional poziţia decubit dorsal 24)
• Dacă după c"teva picături de s"n#e la începutul puncţiei apare lic)idul clar, se sc)imbă
eprubeta( la laborator se trimite lic)idul limpede
De evitat
• 8vacuarea unei cantităţi mari de C:
•
5odi!icarea poziţiei pacientului în timpul puncţiei *îndreptarea coloanei vertebrale+ care
poate determina ruperea acului şi traumatizarea substanţei nervoase
4
• /uprain!ectarea produsului în timpul pre#ătirii pentru trimitere la laborator

3'nc+ia artic'lar
&ef. 0uncţia articulară reprezintă realizarea unei comunicări instrumentale între cavitatea
articulară şi mediul etern.
scop
• e"lorator
- punerea în evidenţă a prezenţei lic)idului articular *seros, purulent, san#uinolent+
- recoltarea lic)idului articular în vederea eaminării sale
• tera"e'tic
- evacuarea lic)idului
- administrarea medicamentelor în cavitatea articulară *produse cortizonice, anestezice locale,
substanţe de contrast pentru eamen radiolo#ic+
indicaţii
- artrite acute sau cronice, traumatisme articulare însoţite de )emartroză
Contraindicaţii
- procese in!lamatorii te#umentare în zona în care urmează a se !ace puncţia
- se puncţionează mai !recvent articulaţiile #enunc)iului, cotului, umărului, #leznei
materiale
- de protecţie a patului
- pentru dezin!ecţia pielii tip BBB
- instrumentar şi materiale sterile ace de 4-1 cm lun#ime, serin#ă de 1 ml pentru anestezie, ace
de $-% cm lun#ime cu diametrul %,1-2 mm pentru aspirat lic)idul, pense, mănuşi, c"mp
c)irur#ical, tampoane, comprese
- alte materiale romplast, !eşi, tăviţă renală, pa)ar conic #radat, atele
- medicamente anestezice locale - ilină P, medicamente antiin!lamatoare, antibiotice, substanţe de

contrast radiolo#ic
pacientul
- pre#ătirea psi)ică se in!ormează cu privire la scopul puncţiei
- pre #ăt irea !izic ă  se aşează înt r- o poz itie care să permită eecutarea puncţiei, cu articulaţia
relaată( eventual articulaţia se aşează pe o pernă( se îndepărtează pilozitatea
eecuţia puncţiei
- se !ace de către medic ajutat de una-două asistente în sala de tratamente sau în salon
0ersonalul îşi spală m"inile , le dezin!ectează.
1
sistenta BB protejează patul sub articulaţia puncţională ( medicul ale#e locul puncţiei *zona de
maimă !luctuenţă+ ( asistenta BB menţine pacientul în poziţia adecvată.
sistenta B pre#ăteşte locul puncţiei , dezin!ecţie tip BB ( serveşte serin#a cu anestezic( medicul
e!ectuează anestezia locală.

sistenta B serveşte mănuşile sterile, serveşte c"mpul protector ( medicul aşează c"mpul sub locul
puncţiei.
sistenta B dezin!ectează locul puncţiei , serveşte serin#a cu acul de puncţie ( medicul eecută
puncţia, aspiră lic)idul.
sistenta B colectează lic)idul în vasul #radat , recoltează în eprubete ( asistenta BB menţine
pacientul în continuare ( îl suprave#)ează.
5edicul retra#e acul de puncţie, asistenta B dezin!ectează locul şi comprimă cu tampon steril.
sistentele aplică pansament compresiv la locul puncţiei, !iat cu !aşă ( aplică atele pentru
imobilizarea articulaţiei puncţionate.
- se asi#ură repaosul re#iunii
- se suprave#)ează starea #enerală şi semnele vitale
- se suprave#)ează aspectul pansamentului
- se menţine pansamentul compresiv şi imobilizarea în atelă timp de 24-4$ de ore
pregătirea produsului pentru eaminare
) se pre#ătesc eprubetele cu lic)id pentru trimitere la laborator( se etic)etează menţion"ndu-se

eamenul cerut *citolo#ic, bacteriolo#ic+
- eamenul macroscopic se !ace imediat, măsur"ndu-se cantitatea şi apreciindu-se aspectul
lic)idului *seros, purulent, san#uinolent+
:eor#anizarea şi notarea în !.o.
- se notează cantitatea şi aspectul lic)idului etras
complicaţii ' imediate - lezarea pac)etului vasculonervos( tardive ( in!ecţii
&* AB6
- te)nica se des!ăşoară în condiţii de asepsie desăv"rşită
- seroasele articulare prezintă receptivitate deosebită !aţă de in!ecţii
D8 8GB
- zonele te#umentare în care se #ăsesc procese in!lamatoare pentru eecuţia puncţiei
'
3'nc+ia o!oa!
Puncţia osoasă reprezintă crearea unei comunicări între mediul etern şi zona spon#ioasă a
osului, străbăt"nd stratul său cortical, prin intermediul unui ac.
"cop ' eplorator > recoltarea măduvei pentru eaminare, în vederea stabilirii structurii,
compoziţiei şi pentru studierea elementelor !i#urate ale s"n#elui în dierite !aze ale dezvoltării lor
• terapeutic
- administrarea de medicamente lic)ide, )idratante şi nutritive
- trans!uzia intraosoasă
- recoltarea măduvei de la persoane sănătoase în vederea trans!uzării sale la un
pacient
indicaţii
- boli )ematolo#ice
locul puncţiei
8ste de obicei la nivelul oaselor super!iciale, uşor accesibile, cum ar !i
- spina iliacă postero-superioară
- creasta iliacă
- sternul ; manubriul sau corpul
- maleolele tibiale
- calcaneul
- apo!izele spinoase ale ultimelor vertebre dorsale şi primelor vertebre lombare
4ateriale
• m. pentru protecţia patului
• m. pentru dezin!ecţie tip BBB *apă, săpun, aparat de ras, tampoane sterile cu dezin!ectant,
mănuşi sterile+
•
instrumentar şi materiale sterile
- ace de puncţie :o)r, :ose##er, Vlima *de cca. 1 cm lun#ime, rezistente, cu diametrul
-2 mm, v"r!ul scurt, ascuţit, prevăzute cu mandrin+(
- serin#i de %-2% ml
- ace şi serin#ă pentru anestezie locală
- pense
- tampoane
- comprese
- c"mp c)irur#ical

- mănuşi
- mediu de cultură
• alte materiale
- sticlă de ceasornic
- lame de microscop
• medicamente
- anestezice
- ser !iziolo#ic
- soluţii per!uzabile
- medicamente recomandate, în cazul puncţiei terapeutice
pacientul
- pre#ătirea "!ihic se in!ormează cu privire la necesitatea puncţiei( se eplică că se va înlătura
durerea prin anestezie
- pre#ătirea i&ic4 se controlează, în preziua puncţiei, timpul de s"n#erare, timpul de coa#ulare şi
timpul _uic`
- se aşează în poziţia adecvată locului de puncţie şi anume
- decubit dorsal cu toracele puţin ridicat, pe un plan dur, pentru puncţia sternală
- decubit ventral pe un plan dur sau decubit lateral cu #enunc)ii !lectaţi pentru
puncţia în creasta iliacă
- se rade pilozitatea
eecuţia
/e !ace de medic ajutat de -2 asistente ( în sala de tratamente.
0ersonalul îşi spală m"inile, le dezin!ectează ( asistenta BB protejează patul , medicul stabileşte
locul puncţiei ( asistenta BB dezbracă re#iunea , aşează pacientul în poziţie corespunzătoare locului
ales.
sistenta B pre#ăteşte locul puncţiei , dezin!ecţie tip BBB ( serveşte serin#a încărcată cu anestezic (
medicul !ace anestezia.
sistenta B serveşte mănuşile c)irur#icale , serveşte c"mpul c)irur#ical, medicul aşează c"mpul
c)irur#ical.
sistenta B dezin!ectează locul puncţiei , serveşte acul de puncţie medicului( acesta eecută
puncţia, scoate mandrinul( asistenta B ia mandrinul cu pensa şi îl aşează pe un c"mp steril.
sistenta BB menţine pacientul în poziţie !iă, îl suprave#)ează.
sistenta B serveşte serin#a pentru aspiraţie ( medicul adaptează serin#a , aspiră -2ml de
măduvă( asistenta B serveşte serin#a cu medicamente.
$
5edicul retra#e acul de puncţie şi asistenta B dezin!ectează locul puncţiei şi !ace compresiune cu
un tampon steril.
sistentele - aplică comprese sterile pe locul puncţiei pe care le !iează cu benzi de romplast
(
- îmbracă pacientul, îl aşează comod în pat.

) se asi#ură repausul la pat, se suprave#)ează starea #enerală şi semnele vitale
- se observă pansamentul dacă se îmbibă cu s"n#e
pregătirea produsului pt.eaminare
) este !ăcută de asistenta de la laborator care evacuează imediat produsul aspirat din serin#ă pe sticla
de ceasornic sau pe o lamă de sticlă mare 2%3% cm
- e!ectuează !rotiurile şi însăm"nţările pe medii de cultură
:eor#anizarea şi notarea puncţiei
accidente
Bmediate
- puncţia albă
- per!oraţia or#anelor interne *inimă, plăm"ni+
- !racturi
- pneumotora
ardive
- )ematoame
- in!ecţii ale osului *osteomielită+
- tulburări de creştere la copii, după puncţia tibială
D8 AB6
- mandrinul acului de puncţie se pastrează steril pentru a încerca des!undarea acului în cazul
puncţiei albe
- serul !iziolo#ic se va păstra călduţ şi va !i servit medicului în serin#ă dacă, deşi acul a pătruns în
cavitatea medulară, nu se obţine măduvă( va !i introdus şi apoi aspirat
- pe cale transmedulară se administrează numai soluţii izotone, ritmul de administrare !iind de 1-2%
picăturiminut.
D8 8GB
• manipularea incorectă a instrumentarului steril *pericol de in!ecţii ale osului+
&
3'nc+iile bio"!ice4 he"atic6 !"lenic6 renal6 ganglionar
&ef. 0uncţia biopsică reprezintă introducerea unui ac de puncţie într-un or#an parenc)imatos
pentru recoltarea unui !ra#ment de ţesut. 0uncţia se practică pe !icat, splină, rinic)i, #an#lioni
lim!atici, plăm"ni, tumori solide.
"cop ' e"lorator
- eamenul )istopatolo#ic al ţesutului etras pentru stabilirea dia#nosticului
indicaţii
) îmbolnăviri ale or#anelor mai sus-menţionate( se !ace pentru con!irmarea dia#nosticului clinic
sau pentru precizarea stadiului îmbolnăvirilor
contraindicaţii
- diateze )emora#ice
- rinic)i unic *anatomic, !uncţional+ - pentru puncţia renală
locul puncţiei
) "'nc+ia he"atic4
- !aţa anterioară sau laterală a !icatului pe linia mediană imediat sub rebordul costal sau în
plină matitate *dacă !icatul este mărit+
- de-a lun#ul liniei ailare posterioare în spaţiul B sau  intercostal drept *dacă !icatul se
menţine în limite normale sau sub aceste limite+

- "'nc+ia !"lenic4 spaţiul GBBB sau B intercostal st"n#, între linia ailară anterioară şi cea medie,
în a!ara rebordului costal
- "'nc+ia renal4 re#iunea lombară, în dreptul discului intervertebral   - 2 la $ cm de linia
mediană( se pre!eră puncţia rinic)iului drept !aţă de cel st"n#, pentru a evita lezarea splinei sau
a unor vase mari
- "'nc+ia ganglionar *i a t',orilor !olide4 loc'l se ale#e în !uncţie de masa #an#lionară sau
tumorală selecţionată pentru eamenul )istopatolo#ic.
materiale
- de "rotec+ie a mesei de operaţie
- pentru de&inec+ia pielii tip BBB
- instrumente şi materiale !terile  2-3 ace Gim-/ilverman, 5en#)ini *pentru puncţia )epatică+, ace
lun#i de % cm, cu bizoul alun#it *pentru puncţia splenică+, ace cu diametrul de -2 mm şi lun#imi
di!erite pentru puncţia #an#lionară, serin#i de 1-2% ml, ace pentru anestezie, c"mpuri
c)irur#icale, mănuşi, comprese, tampoane, trusă per!uzie, pense )emostatice
- alte materiale lame de microscop, )"rtie de !iltru, vas cu 1% ml ser !iziolo#ic, tăviţă renală
- ,edica,ente tonice-cardiace, )emostatice, s"n#e izo#rup, izo:).
2%
pacient
- pre#ătirea "!ihic se in!ormează asupra necesităţii puncţiei, a poziţiei în care va sta, se asiûră că
durerea este înlăturată prin anestezie, se instruieşte cum să se comporte în timpul puncţiei
- pre#ătirea i&ic  se controlează, cu c"teva zile mai înainte, timpul de s"n#erare, timpul de
coa#ulare, timpul de protrombină, numărul trombocitelor
- se administrează cu două zile înaintea puncţiei medicaţie coa#ulantă, tonico-capilară
*vitamina C, V, preparate de calciu+ care se continuă şi după puncţie -2 zile *această pre#stire
se !ace îndeosebi pentru puncţia )epatică, splenică, renală+
- se asi#ură poziţia
- pentru puncţia he"atic - decubit dorsal cu trunc)iul uşor ridicat sau decubit lateral st"n# cu m"na
dreaptă sub cap

- pentru puncţia !"lenic - decubit dorsal cu membrele superioare pe l"n#ă corp, necontractate sau
decubit lateral drept cu m"na st"n#ă sub cap
- pentru puncţia renal - decubit ventral cu un săculeţ de nisip aşezat sub abdomen
- pentru puncţia t',orilor *i ganglionilor - poziţia în !uncţie de localizarea şi mărimea lor.
eecuţia
) este !ăcută de către medic ajutat de două asistente ( în sala de tratament 
personalul îşi spală m"inile, le dezin!ectează.

5edicul ale#e locul puncţiei asistenta BB aşează pacientul în poziţie corespunzătoare locului puncţiei
, asistenta B pre#ăteşte locul puncţiei, dezin!ecţie tip BBB.
sisteta BB menţine poziţia pacientului, asistenta B serveşte medicului serin#a cu acul pentru
anestezie( acesta !ace anestezia locală.
sistenta B serveşte c"mpul c)irur#ical, mănuşile c)irur#icale sterile, medicul protejează locul
puncţiei cu c"mpul c)irur#ical steril.
sistenta B serveşte acul de puncţie , asistenta BB menţine poziţia pacientului, medicul eecută
puncţia.
sistenta B serveşte serin#a pentru aspiraţie , asistenta BB suprave#)ează pacientul pentru a sta în
inspiraţie pro!undă , suprave#)ează pulsul, respiraţia, culoarea !eţei.
5edicul aspiră ţesutul *cu ecepţia puncţiei e!ectuate cu acul Gim-/ilverman care este prevăzut cu
obturator despicat+ ( îndepărtează acul prin aspiraţie.
sistentele  - badijonează locul puncţiei cu tinctură de iod
- aplică pansament uscat compresiv !iat cu benzi de romplast
2
) pacientul răm"ne la pat 24-4$ de ore în decubit lateral drept, pentru puncţia )epatică şi în
decubit dorsal, după puncţia splenică şi renală
- se suprave#)ează pulsul, tensiunea arterială, pansamentultimp de 24)
- la locul puncţiei se aplică pun#ă cu #)eaţă

- se administrează calmante ale tusei, dacă e cazul
- se controlează urina 3-4 zile după puncţia renală pentru a sesiza apariţia )ematuriei
Pregătirea materialelor etrase pentru trimiterea la laborator
) !ra#mentele de ţesuturi se îndepărtează din ace prin insu!lare de aer cu serin#a şi sunt pre#ătite de
medic sub !ormă de amprente pe lama de sticlă sau sub !ormă de !rotiuri
- se întocmeşte buletinul de trimitere la laboratorul de anatomie patolo#ică
Reorgani&area *i notarea "'nc+iei în .o.
accidente
- tuse instantanee sau )emotora moderat determinat de atin#erea pleurală
- )emora#ie care se combate prin administrarea medicaţiei )emostatice
- şoc pleural
&* AB6
- acele de puncţie se sterilizează numai prin căldură uscată *umezeala alterează ţesuturile+.
&* 8GB
- mişcarea pacientului în timpul puncţiei poate duce la ruperea acelor şi lezarea or#anelor
puncţionate.
Ad,ini!trarea ,edica,entelor 4 generalit+i Ddeini+ie6 !co"6 ci6 reg'li de ad,ini!trare *i do&ele
4edicamentele sunt produse de ori#ine minerală , ve#etală , animală sau c)imică *de sinteză+,
trans!ormate într-o !ormă de administrare *preparate solide sau soluţii+ prescrise de medic( sunt
substanţe utilizate cu scopul de a preveni , a ameliora sau a vindeca bolile.
&oze
Doza terapeutică , adică doza utilizată pentru obţinerea e!ectului terapeutic dorit , !ără ca prin
aceasta să se producă vreo acţiune toică , asupra or#anismului.
Doza maimă , doza cea mai suportată de or#anism , !ără să apară !enomene toice reacţionale.
Doza toică , cantitatea care , introdusă în or#anism , provoacă o reacţie toică , periculoasă pentru
or#anism.
Doza letală , doza care omoară omul.
Bntroducerea medicamentelor în or#anism se poate !ace prin mai multe căi'
C.5ozes .itircă
22
• 9ucală • Calea di#estivă  orală , sublin#uală ,

• :ectală #astrică , intestinală , rectală
• 0rin mucoasa respiratorie • ocal  pe te#umente şi mucoase
•
0ercutanată •
:espiratorie
• 0rin aplicaţii locale • 6rinară
• 0arenterală • 0arenterală  sub !orma injecţiilor i.d. ,

s.c. , i.m. , i.v. ; eecutate de asistentă ,
i.a. , i.c. , i.r. , i.o. ; eecutate de medic.
7n !uncţie de caz , calea de administrare este aleasă de medic , în raport cu 
• /copul urmărit
•
Capacitatea de absorbţie a căii respective
• cţiunea medicamentului asupra mucoaselor
• Eecesitatea unei acţiuni mai lente sau mai rapide
• /tarea #enerală a bolnavului
• oleranţa or#anismului !aţă de medicament
• Combinaţiile medicamentului cu alte medicamente administrate
• numite particularităţi anatomice şi !iziolo#ice ale or#anismului
• 7ntr-o oarecare măsură şi cu pre!erinţele bolnavului
eguli de administrare
0rin respectarea unor re#uli , se evită #reşelile care pot avea e!ecte nedorite asupra pacientului,
uneori e!ecte mortale.
sistenta
• :espectă medicamentul prescris de medic
•
Bdenti!ică medicamentul prescris după etic)etă, !orma de prezentare, culoare, miros,

consistenţă
• Geri!ică calitatea medicamentelor, observ"nd inte#ritatea, culoarea medicamentelor solide(
sedimentarea , tulburarea, opalescenţa medicamentelor sub !ormă de soluţie
• :espectă căile de administrare prescrise de medic
• :espectă orarul şi ritmul de administrare pentru a se menţine concentraţia constantă în s"n#e,
av"nd în vedere timpul şi căile de eliminare a medicamentelor
•
:espectă doza de medicament  doza unică şi doza 24)
23
• :espectă somnul !iziolo#ic al pacientului  or#anizează administrarea în a!ara orelor de somn

*se trezeşte pacientul în cazul administrării antibioticelor, c)imioterapicelor cu ore !ie de
administrare+
•
8vită compatibilităţile medicamentoase datorate asocierilor unor soluţii medicamentoase în

aceeaşi serin#ă , în acelaşi pa)ar
• /erveşte pacientul cu doza unică de medicament pentru administrarea pe cale orală
• :espectă următoarea succesiune în administrarea medicamentelor 
. pe cale orală  solide , lic)ide
2. injecţii
3. ovule va#inale
4. supozitoare
• dministrează imediat soluţiile injectabile aspirate din !iole, !lacoane
• :espectă măsurile de i#ienă, de asepsie, pentru a preveni in!ecţiile intraspitaliceşti
• Bn!ormează pacientul asupra medicamentelor prescrise în ceea ce priveşte e!ectul urmărit şi
e!ectele secundare
• nunţă imediat medicul privind #reşelile produse în administrarea medicamentelor le#ate de
doză , calea şi te)nica de administrare
Ad,ini!trarea ,edica,entelor "e cale oral
medicamente solide
sistenta se spală pe m"ini ( !oloseşte mănuşi de protecţie( înainte de administrare se veri!ică
medicamentul.
 abletele, drajeurile se aşează pe limba pacientului şi se în#)it ca atare ( tabletele care se
resorb la nivelul mucoasei sublin#uale *nitro#licerina+ se aşează sub limbă(
 abletele se administrează între#i sau porţionate , în stare !ăr"miţată sau înmuiate în apă(
 0ilulele pot !i în#)iţite cu lic)ide sau pot !i în#lobate în anumite alimente solide ( sunt
învelite de obicei cu un strat de za)ăr, licviriţie,sau altă substanţă solidă cu #ust plăcut
 0ulberile divizate în caşete amilacee sau capsule cerate  se înmoaie înainte caşeta în apă şi se
aşează pe limbă pentru a !i în#)iţită
 0ulberile nedivizate  se dozează cu lin#uriţa sau cu v"r!ul de cuţit( se pun pe limba
bolnavului, c"t mai aproape de rădăcina acesteia, apoi bolnavul bea puţină apă. Dacă pra!ul
are un #ust amar , deza#reabil, în#)iţirea se va !ace cu ceai dulce , limonadă, ca!ea nea#ră,
lapte sau alt lic)id pre!erat de bolnav şi permis de boala lui de bază.
24
 Din cauza #ustului neplăcut pra!urile mai pot !i înlocuite cu plăci amilacee*oblate+ în care se
împac)etează pra!ul , după ce au !ost umezite în apă , !iind apoi întinse pe o lin#ură(
pac)eţelul !ormat se pune pe !aţa dorsală a limbii , c"t mai aproape de rădăcină, şi este
în#)iţit cu puţină apă.

 Caşetele şi capsulele se dizolvă în stomac , medicamentul acţion"nd încontinuare ca şi cum
ar !i !ost administrat sub !ormă de pra!.
 Eumeroase medicamente sunt cuprinse în capsule operculate a căror !ormă permite în#)iţirea
lor uşoară
 Di!eritele pra!uri pot !i amestecate între ele , pentru a putea !i luate într-o sin#ură priză( nu se
va amesteca însă nici un pra! sau altă !ormă medicamentoasă cu cărbune animal care
absoarbe şi medicamentele , reduc"nd sau suprim"nd acţiunea lor

 Dacă în cursul unui tratament trebuie totuşi administrat şi cărbune animal alături de alte
medicamente, acesta se va administra la cel puţin 3ore după celelalte medicamente, c"nd ele
s-au resorbit în mare parte.
 Iranulele se măsoară cu lin#uriţa
 6nele pulberi se dizolvă în apă , ceai şi apoi se administrează sub !ormă de soluţii *e.
0ur#ativele saline+.
 5edicamentele care se resorb în cavitatea bucală se administrează sub !ormă de tablete

za)arate sau pastile, pe care bolnavul le ţine în #ură ca pe o bomboană, p"nă la topirea lor
completă , sau se aşează sub limbă, de unde se resorb inte#ral, !ără să mai treacă prin !icat, ca
în cazul resorbţiei intestinale
 5edicamentele care sunt descompuse de sucul #astric sau cu acţiune iritantă asupra
mucoasei stomacale sunt învelite cu un strat de èratină, rezistentă !aţă de KCl şi !ermenţii
stomacali( tabletele şi capsulele ajun# ast!el intacte în intestin , unde !ermenţii intestinali
dizolvă învelişul lor protector , pun"nd în libertate medicamentul *s.n. medicamente

enterosolvente+.
 6nele medicamente conţin o matriţă de material plastic cu bază de polietilen care prelun#eşte
timpul de resorbţie şi deci e!ectul medicamentului * ep.nitro#licerina retard+.
De ştiut
 lin#uriţă rasă cu pulbere > ,1-2,1 #
 lin#uriţă cu v"r! cu pulbere > 2,1-1 #
 v"r! de cuţit > %,1- #
 Iustul neplăcut al medicamentului se poate disimula prin diluare cu apă, ceai, sirop.
21
 a pacienţii inconştienţi , cu tulburări de de#lutiţie se introduc medicamentele prin sondă

8in)orn, în stomac sau duoden, împreună cu alimentele.
 dministrarea medicamentelor direct în duoden prin sondă se mai utilizează şi pentru
introducerea în tubul di#estiv a substanţelor iritante pentru mucoasa stomacală evit5nd ast!el
contactul medicamentului cu peretele stomacal , cum sunt medicamentele vermi!u#e pentru
parazitozele tubului di#estiv cu localizare duodenală precum şi substanţele pentru tratamentul
intraduodenal a căilor biliare etra)epatice, pro!it"nd de posibilităţile circulaţiei entero)epatice.
 st!el, se pot introduce antibiotice care , resorbindu-se , ajun# prin vena portă la !icat , care le
ecretă apoi prin căile biliare împreună cu bila .
De evitat

5anipularea comprimatelor direct cu m"na , după scoaterea din ambalajul lor.
 mestecarea unor medicamente sub !ormă de pra!uri cu cărbune medicinal care absoarbe
medicamentele reduc"nd din acţiunea lor.
 dministrarea tabletelor, drajeurilor ca atare la copii Y 2ani.
 Hinerea în #ură a tabletelor cu un #ust neplăcut acoperite cu un strat eterior de za)ăr deoarece
prin dizolvarea peliculei apare #ustul real al medicamentului
 <olosirea aceloraşi lin#uri , lin#uriţe la mai mulţi pacienţi.
4edicamente lichide
Ceaiurile, vinurile medicinale, apele minerale, unele siropuri, uleiul de ricin şi de para!ină se
administrează în pa)are
  pa)ar de lic)ior [ 1# ulei
  ceaşcă de ca!ea [ 1%# apă
  pa)ar de vin [ %%# apă
  pa)ar de apă [ 2%%# apă
/oluţiile , miturile, in!uziile, decocturile, unele uleiuri , emulsiile , siropurile se administrează în
lin#uri
O ling'ri+ ,oca core!"'nde
 3# apă
 [ 4# sirop
O ling'ri+ de ceai core!"'nde [
 1# apă
 ',1# sirop
 4,1# ulei
2'
O ling'ri+ de de!ert [
 %# apă
 3# sirop
&# ulei 
O ling'r !'" core!"'nde
 1# apă
 2%# sirop
 2,1# ulei
incturile , etractele , unele soluţii !ormate din medicamente cu acţiune puternică se
administrează sub !ormă de picături cu pipeta *cu secţiune de mm diametru+ sau sticla picurătoare.
 # soluţie apoasă [ 2% de picături
 # soluţie alcoolică [ '% de picături

 # soluţie uleioasă [ 41-1% de picături
 # tinctură alcoolică [ 12-'% de picături
6nele picături pot !i administrate pe o bucăţică de za)ăr sau în siropuri, dacă nu este contraindicat
din cauza bolii de bază.
0entru unele medicamente lic)ide se mai pot utiliza şi pă)ărele #radate , pe care sunt #ravate
valorile corespunzătoare capacităţii lin#urii de supă , de desert, de ceai etc.
/ubstanţele acide şi lic)ide !eru#inoase se administrează prin aspiraţie cu ajutorul unui tub de
sticlă , av"nd #rijă să nu atin#ă dinţii. 8le atacă smalţul dentar şi, deaceea, bolnavul îşi va curăţa
dinţii după !iecare in#estie din aceste medicamente.
ic)idele cu #ust deza#reabil pot !i diluate( după în#)iţire , bolnavul îşi clăteşte #ura cu apă sau
mai bea c"teva în#)iţituri de ceai, sirop sau apă.
6leiul de ricin nu este suportat de !oarte mulţi bolnavi , deaceea trebuie administrat în aşa !el înc"t
să i se corecteze c"t mai mult #ustul şi să i se atenueze v"scozitatea şi caracterul uleios-#ras  va !i în
prealabil încălzit , apoi turnat în pa)ar preîncălzit p"nă peste temperatura corpului.Iustul şi mirosul
pot !i atenuate adău#"nd c"teva picături de esenţă de mentă sau 23 de ca!ea nea#ră( sau bere, sirop
de zmeură, lapte cald, vin roşu. După în#)iţire este bine să se dea bolnavului o băutură acidulată
* sirop de lăm"ie+ şi să i se ştear#ă bine buzele pentru ca rămăşiţele de ulei să nu-i provoace #reaţă şi
vărsături.
0ur#ativele saline ca 5#/F4 , sul!atul de Ea sunt deasemenea #reu luate de unii bolnavi. 7ntruc"t
#ustul lor nu poate !i înlăturat , pentru prevenirea vărsăturilor, pur#ativele saline vor !i dizolvate
2
într-o cantitate c"t mai redusă de apă *3%# 5#/F 4 la 1%# apă caldă, care după dizolvare se răceşte+(
bolnavul bea soluţia şi apoi apă curată p"nă c"nd dispare #ustul neplăcut.
6leiul de ricin se mai poate administra şi în capsule #elatinoase *conţin de obicei 3# de substanţă
; bolnavul va lua nr. necesar de capsule p"nă la doza indicată+.

6nele medicamente lic)ide *ca vitaminele liposolubile+ se administrează de asemenea încapsulate
sub !ormă de LperleU.
5edicamentele cu bază de #elatină se administrează în stare caldă, cu un adaos de lapte sau sucuri
de !ructe.
/oluţia 9our#et se administrează în stare încălzită.
6nele medicamente, ca nitro#licerina, care se resorb prin mucoasa bucală, se picură pe limba
bolnavului sau se aşează sub limbă.
Bn!uziile, decocturile, emulsiile, precum şi toate medicamentele lic)ide, care sedimentează, vor !i
puternic a#itate înainte de utilizare.
Ceaiurile medicinale se administrează proaspăt preparate, prin metoda u decocturilor sau prin
in!uzie, pentru a nu se volatiliza substanţele active din ele.
Ad,ini!trarea ,edica,entelor "e cale rectal
Calea rectală reprezintă una din căile di#estive de administrare a medicamentelor. 0e cale rectală
se administrează medicamente cu acţiune locală sau #enerală.8ste indicată la pacienţi cu tulburări de

de#lutiţie, operaţi pe tubul di#estiv superior sau cu intoleranţă di#estivă*vărsături, #reţuri,
)emora#ii+, la care se evită cieculaţia portală.
/cop local
• #olirea rectului
• e!ect pur#ativ*supozitoare cu #licerină+
• calmarea durerilor
•
atenuerea peristaltismului intestinal
• atenuarea proceselor in!lamatoare locale
/cop #eneral
• prin absorbţia medicamentelor la nivelul mucoasei rectale sunt introduse medicamente sub
!ormă de supozitoare şi clisme medicamentoase
• supozitoarele sunt mici în !ormă de conuri preparate din unt de cacao sau #licerină
/cop terapeutic
• au substanţa activă în#lobată în unt de cacao care se topeşte sub in!luenţa temperaturii rectale
2$
• introducerea lor este precedată de o clismă evacuatoare în cazul în care bolnavul nu a avut
scaun
• supozitoarele de #licerină sunt utilizate cu scop pur#ativ
5edicamentele se dizolvă în apă distilată pentru a obţine concentraţii c"t mai apropiate de
soluţiile izotone.
/e pot !ace microclisme *substanţa medicamentoasă se dizolvă în %-1ml ser !iziolo#ic sau
#lucoză 1P, în mod ecepţional %%-2%%ml şi clisme picătură cu picătură, se pot administra -2l
soluţie medicamentoasă în 24).
Ad,ini!trarea ,edica,entelor "e !'"raa+a teg',entelor
"cop ' ) pe supra!aţa te#umentelor, se aplică medicamentele care au e!ect local la acest nivel
2orma de prezentare a medicamentelor
) lic)ide
- se administrează prin badijonare, compresă medicamentoasă
- pudre
- un#uente, paste
- mituri
- săpunuri medicinale
- creioane caustice
- băi medicinale
materiale:
- materiale pentru protecţia patului - muşama, aleză
- instrumentar şi materiale sterile - pense porttampon, spatule, comprese, tampoane, mănuşi de
cauciuc
- pudriere cu capac per!orat

- taviţă renală
- prosop de baie
pacientul 4
- se in!ormează asupra e!ectelor medicamentelor
- se aşează într-o poziţie care să permită aplicarea medicamentelor
aplicarea medicamentelor
) asistenta ale#e instrumentele, în !uncţie de !orma de prezentare a medicamentelor
) badijonarea constă în întinderea unei soluţii medicamentoase cu ajutorul unui tampon montat pe
2&
porttampon *e. tinctură de iod, violet de #enţiană, albastru de metil+

- co,"re!a ,edica,entoa! constă în îmbibarea soluţiei medicamentoase într-un strat tetil mai
#ros, care apoi se aplică pe te#umentul bolnav. re acţiune sicativă, dezin!ectantă, antipruri#inoasă,
antiin!lamatoare *e. sol. 9uro=, :ivanol+

- "'draj'l reprezintă presărarea medicamentelor sub !ormă de pudră pe piele cu ajutorul
tampoanelor sau cutiilor cu capac per!orat. cţiunea pudrelor poate !i de combatere a pruritului,
de absorbţie a #răsimilor, de uscare şi răcorire a pielii *e. pudra de talc, talc mentolat, oid de zinc+
- 'ng'entele *i "a!tele se aplică, cu ajutorul spatulelor, pe supra!aţa te#umentelor, într-un strat
subţire *un#uentele sunt preparate din substanţă medicamentoasă, în#lobată în vaselină, lanolină(
pastele conţin #răsimi şi pudre+
) ,it'rile se întind cu ajutorul tampoanelor montate pe porttampon sau cu m"na îmbrăc ată
cu mănuţă, în !uncţie de supra!ata pielii. După aplicare pielea se lasă să se usuce
- !"'n'rile ,edicinale sunt utilizate at"t pentru spălarea pielii, c"t şi pentru obţinerea unui e!ect
medicamentos. /ăpunul este întins pe piele, lăsat să se usuce şi îndepărtat după c"teva ore sau
-2 zile
- creioanele ca'!tice sunt introduse în tuburi protectoare, ele au acţiune de distru#ere a ţesutului
#ranular sau de !avorizare a epitelizării unor supra!eţe ulcerate *e. creioane cu nitrat de ar#int,
cu sul!at de cupru+
- bile ,edicinale se utilizează pentru e!ectul calmant, dezin!ectant, decon#estiv, antipruri#inos.
/e pot !ace băi parţiale sau complete. /e !olosesc substanţe medicamentoase sau dezin!ectante,
in!uzii de plante pre#ătite la temperatura corpului
îngri%irea pacientului ulterior aplicării medicamentelor pe piele
- acoperirea re#iunii cu comprese mari de ti!on
- urmărirea e!ectului local
- sesizarea unor e!ecte secundare apărute *prurit, reacţie aler#ică+
- sc)imbarea periodică a compreselor medicamentoase
&* AB6
- compresele medicamentoase vor !i stoarse pentru a preveni macerarea pielii
- tampoanele se îmbibă prin turnarea soluţiei şi nu prin introducerea lor în borcanul cu soluţie
- miturile se a#ită înainte de utilizare
&* *+('
) păstrarea un#uentelor la temperaturi ridicate

- !olosirea aceluiaşi tampon pentru badijonarea mai multor re#iuni bolnave
3%
Ad,ini!trarea ,edica,entelor "e !'"raa+a ,'coa!elor
/e pot administra medicamentele pe mucoasa nazală, conjunctivală, bucală, în conductul auditiv

etern, pe mucoasa va#inală.
"cop' - dezin!ecţia
- decon#estionarea mucoaselor
forme de prezentare a medicamentelor ' soluţii , un#uente , pulberi

BE/BHB
:eprezintă te)nica de administrare a soluţiilor medicamentoase pe o mucoasă, sau un or#an
cavitar *nas, urec)e, oc)i, vezică urinară+. Bnstilaţiile nazală, oculară, în conductul auditiv etern,
sunt eecutate de asistentă.

/oluţiile se instilează cu ajutorul pipetei, sticlei picurător sau cu serin#a *instilaţia în vezica
urinară+.
materiale
- pipetă, tampoane, comprese sterile
- material de protecţie - prosop
- soluţie medicamentoasă - tăviţă renală
pacientul
- pre#ătire "!ihic - se in!ormează
- este instruit cum să se comporte în timpul şi după instilaţie
- pre#ătire !izică - se aşează după cum urmează
- decubit dorsal, sau poziţie şez"nd cu capul în )iperetensie, pentru instilaţia nazală şi
oculară
- decubit lateral *pe partea sănătoasă+, pentru instilaţia în conductul auditiv etern
eecutarea instilaţiei
a!i!tenta4
- îşi spală m"inile
- evacuează secreţiile din cavitate *după caz, bolnavul su!lă nasul, curăţă cu un tampon de vată
conductul auditiv etern sau şter#e secreţiile oculare cu o compresă sterilă+
- aspiră soluţia medicamentoasă în pipetă
- pune în evidenţă cavitatea
- conjunctivală prin tracţiunea în jos a pleoapei in!erioare, cu policele m"inii st"n#i

- nazală ; ridică uşor v"r!ul nasului cu policele m"inii st"n#i
3
- conductul auditiv etern - tracţion"nd pavilionul urec)ii în sus şi înapoi cu m"na st"n#ă
- instilează numărul de picături recomandate de medic
- şter#e cu o compresă sterilă ecesul de soluţie

- după instilaţia auriculară se introduce un tampon absorbant în conductul auditiv etern
- după instilaţia nazală , pacientul răm"ne nemişcat 3%-4% de secunde ca soluţia să ajun#ă în
!arin#e
reorganizarea
- pipeta se spală , deşeurile se îndepărtează în tăviţă renală
&* -(U'
) soluţia utilizată pentru instilaţia auriculară trebuie să !ie încălzită la baie de apă p"nă la 3C
- instilaţia pe mucoasa conjunctivală se !ace numai cu soluţii izotone( după instilaţie pacientul
mişcă #lobul ocular
&* 8GB
- aspirarea soluţiei medicamentoase instilată în !osa nazală, deoarece poate pătrunde în
larin#e provoc"nd spasme, accese de tuse
D5BEB/::8 6EI68E8F:
/e pot aplica un#uente în !undul de sac conjunctival, pe mar#inea pleoapelor, în vestibulul nazal, în
conductul auditiv etern.
materiale4
- ba#)etă de sticlă lăţită, acoperită cu un tampon de vată
- tampon montat pe o sondă butonată, comprese sterile
pacientul4
- se pre#steşte psi)ic şi !izic, ca şi pentru instilaţie
eecuţie
- în sacul conjunctival, un#uentul se pune cu ba#)eta de sticlă acoperită cu tampon
- în !osa nazală un#uentul se aplică cu ajutorul tamponului montat pe sonda butonată
- un#uentul poate !i aplicat pe mucoasele menţionate şi cu ajutorul prelun#irii tubului în care se
#ăseşte, prin apăsare pe partea plină a tubului
- după aplicarea un#uentului în sacul conjunctival, pacientul este invitat să înc)idă şi să desc)idă
oc)iul pentru a antrena medicamentul pe toată supra!aţa #lobului ocular
32
- după aplicarea un#uentului în vestibulul nazal, se înc)ide narina, se apleacă capul pacientului
uşor înainte şi i se solicită să aspire medicamentul treptat
&* AB6
- cantitatea de un#uent aplicată nu trebuie să depăşească mărimea unui bob de #r"u

- se !olosesc tampoane separate pentru !iecare oc)i, urec)e sau vestibul nazal
&* 8GB - depăşirea limitei de vizibilitate în conductul auditiv etern
A?%I7I8TRAREA 3LBERILOR
0ulberile medicamentoase se pot aplica în sacul conjunctival cu ajutorul unor tampoane de
vată montate pe o ba#)etă de sticlă.
- 0acientul este pre#ătit ca şi pentru instilaţie
- După aplicare, pacientul înc)ide oc)iul pentru a antrena pudra pe toata supra!aţa #lobului
ocular
BA?I:O7AREA %$OA8EI B$ALE
9adijonarea reprezintă întinderea unei soluţii medicamentoase pe supra!aţa mucoasei bucale,
total sau parţial, cu ajutorul unui tampon montat pe porttampon.
materiale4
- pentru protecţia lenjeriei pacientului
- truse cu pense )emostatice, spatulă lin#uală - sterile
- casoletă cu tampoane, comprese sterile
- mănuşi de cauciuc
- tăviţă renală
- soluţie medicamentoasă
pacientul 
- este in!ormat asupra necesităţii te)nicii
- se aşează în poziţie şez"nd, cu capul în )iperetensie
- se protejează lenjeria cu un prosop în jurul #"tului
eecutarea badi%onării
a!i!tenta4
- îşi spală m"inile, îmbracă mănuşile
- eaminează cavitatea bucală, invit"nd pacientul să desc)idă #ura şi !olosind spatula individuală
eaminează !aţa dorsală a limbii, palatul dur, vălul palatin, pilierii anteriori, mucoasa obrajilor,
arcadele dentare, !aţa internă a buzelor, lojile ami#daliene, pilierii posteriori, ami#dalele, peretele
posterior al !arin#elui
33
- îmbibă tamponul !iat pe pensa )emostatică în soluţie medicamentoasă

- badijonează supra!aţa care prezintă leziuni sau întrea#a mucoasă bucală dacă este cazul, în
aceeaşi ordine în care s-a !ăcut eaminarea
reorgani&area
&* -(U'
) soluţia medicamentoasă se încălzeşte la temperatura corpului
- tamponul !olosit nu se introduce în soluţia medicamentoasă
D8 8GB
- !olosirea aceluiaşi tampon pentru badijonarea mai multor zone ale mucoasei bucale
A3LI$AREA TA%3OA7ELOR @AGI7ALE

/oluţiile medicamentoase sau un#uentele se aplică pe mucoasa va#inală sub !orma tampoanelor
va#inale. amponul este con!ecţionat din vată presată, acoperit de ti!on, care se prelun#eşte cu 2%-
21 de cm de la tampon.
materiale4
- pentru protecţia mesei de tratament - muşama, aleză
- instrumentar steril - valve va#inale, pensă lun#ă porttampon, mănuşi c)irur#icale sterile
pacienta'
pre#ătirea "!ihic  - se in!ormează cu privire la scopul acestei !orme de tratament

- i se eplică durata de menţinere a tamponului
pre#ătire i&ic  se aşează în poziţie #inecolo#ică
eecutarea tehnicii
asistentele îşi spală m"inile , îmbracă mănuşile.
sistenta B introduce valvele va#inale , asistenta BB serveşte pensa porttampon în condiţii aseptice (
asistenta B preia pensa porttampon în m"na dreaptă, menţin"nd cu st"n#a valva va#inală.
sistenta BB serveşte tamponul , asistenta B preia tamponul în pensa porttampon ( asistenta BB toarnă
soluţia medicamentoasă , asistenta B introduce tamponul prin lumenul !ormat de valve p"nă în
!undul de sac posterior al va#inului, lăs"nd să at"rne capetele ti!onului ; îndepărtează valvele
va#inale.
sistentele ajută pacienta să coboare de pe masa #inecolo#ică şi să mear#ă la pat.
3ngri%irea ulterioară a pacientei
a ora !iată de medic tamponul se îndepărtează.
reorgani&area
D5BEB/::8 IF968F: GIBE8
- Ilobulele *ovulele+ va#inale sunt preparate solide, ovoide sau s!erice, produsul medicamentos
34
!iind în#lobat în substanţe care se topesc la temperatura va#inală.

- 0re#ătirea #inecopatei pentru administrarea #lobulelor constă în e!ectuarea unei spălături
va#inale înaintea administrării.
- dministrarea #lobulului se !ace cu m"na îmbrăcată în mănuşă de cauciuc.
Ad,ini!trarea ,edica,entelor "e cale "arenteral
Calea parenterală este calea ce ocoleşte tubul di#estiv( dat !iind !aptul că îna!ara injecţiilor şi
alte căi ocolesc tubul di#estiv , noţiunea de cale parenterală a !ost reconsiderată , păstr"nd în s!era ei
numai calea injectabilă.
(n%ecţia constă în introducerea substanţelor medicamentoase lic)ide în or#anism , prin

intermediul unor ace care traversează ţesuturile , acul !iind adaptat la serin#ă.
vanta%ele căii parenterale
) dozarea precisă a medicamentelor
- obţinerea unui e!ect rapid
- posibilitatea administrării medicamentelor la pacientul inconştient, cu )emora#ie di#estivă,
vărsături
scopul
e"lorator
- care constă în testarea sensibilităţii or#anismului !aţă de di!erite substanţe
tera"e'tic
- administrarea medicamentelor
Loc'l injec+iilor *ca şi scopul+ îl constituie ţesuturile în care se
introduc medicamentele
- #rosimea dermului ; inj. i.d.
- sub piele, în ţesutul celular subcutanat ; inj. s.c.
- ţesutul muscular ; inj. i.m.
- în vasele san#uine ; inj. i.v. şi inj. intraarterială
- în inimă ; inj. intracardiacă
- în intervenţia de ur#enţă - în măduva roşie a oaselor
- injecţia intraosoasă - în spaţiul subara)noidian
A!i!tenta eect'ea& injec+iile intrader,ic6 !'bc'tanat6 intra,'!c'lar *i intravenoa!.
le#erea căii de eecutare a injecţiei este !ăcută de către medic în 'nc+ie de scopul injecţiei,
rapiditatea e!ectului urmărit şi compatibilitatea ţesuturilor cu substanţa injectată.
31
(ndi!erent de !elul injecţiilor, pre#ătirea şi administrarea lor trebuie să respecte anumite reguli
*. @eriicarea in!tr',entelor. 0entru injecţii se utilizează serin#ile de material plastic, de unică
!olosinţă, cu ace acoperite de c"te o teacă protectoare ambulate şi sterilizate la !abrică, şi care se desc)id
în momentul !olosirii lor. 0e ambalajul lor este menţionată data epirării sterilităţii #arantate de
!abrică, ceea ce asistenta înainte de desc)idere, trebuie să controleze. Dacă termenul de #aranţie a
epirat sau ambalajul nu este intact, a !ost desc)is cu o altă ocazie etc., at"t acul, c"t şi serin#a se vor
arunca.
sistenta va ale#e !elul serin#ii şi capacitatea corespunzătoare injecţiei pe care trebuie să o
administreze, ţin"nd cont at"t de substanţa de injectat c"t şi de calea de administrare. 0entru injecţiile
intravenoase va pre!era serin#i cu ambou ecentric. Cu aceeaşi atenţie va ale#e acul adecvat #radului
de v"scozitate a substanţei de injectat, precum şi căii de administrare.
". tili&area de ,ateriale !terile. ot ceea ce se utilizează la administrarea injecţiilor tampoanele
de vată, ti!onul, mănuşile de protecţie, la nevoie pansamentele trebuie să !ie sterile. 0ensele şi
eventualele instrumente ajutătoare metalice se sterilizează prin autoclavare, şi numai în cazuri de
etremă ur#enţă prin !ierbere.
#. ?e!"achetarea !eringii *i ,ontarea ac'l'i. /coaterea serin#ii din ambalaj trebuie !ăcută în aşa
!el ca să se păstreze sterilitatea amboului. ceasta nu trebuie să se atin#ă de nimic, nici de m"na
asistentei. poi se scoate şi acul acoperit de teaca de protecţie din ambalaj şi cu ajutorul pensei se
!iează cu o mişcare de răsucire pe amboul serin#ii. Cu o mişcare de rotaţie mai ener#ică de răsucire
se str"n#e acul pe amboul serin#ii, pentru ca aceasta să nu cadă cu ocazia îndepărtării tecii de
protecţie de pe ac sau în urma presiunii eercitate de piston asupra lic)idului în cursul injecţiei.
eaca protectoare deocamdată răm"ne pe ac pentru a asi#ura sterilitatea acestuia.
. @eriicarea !ol'+iilor de injectat. Bnjecţiile vor !i administrate numai dacă !iolele sunt etic)etate
şi, atăt denumirea, c"t şi dozajul corespund celor prescrise. Frice neconcordanţă se va raporta
medicului. ipsa etic)etelor sau şter#erea lor parţială implică aruncarea !iolelor. /oluţiile injectabile
trebuie să !ie clare, transparente, !ără precipitate. spectul lor trebuie să !ie caracteristic, din care
motiv asistenta trebuie să cunoască !elul de prezentare a substanţelor injectabile. cestea vor !i bine
a#itate înainte de utilizare, p"nă ce dispare orice depozit de pe !undul !iolelor. 6nele medicamente
!loculează în !iole, !ără să se altereze. cestea trebuie uşor încălzite în apă caldă. 8le vor !i utilizate
numai dacă !loculaţia este menţionată pe cutie sau în biletul însoţitor al !iolelor.
<iolele de sticlă, odată desc)ise, nu mai pot !i păstrate. cest principiu nu se re!eră la !lacoanele
înc)ise cu dopuri de cauciuc. /oluţiile preparate în !armaciile spitalelor se utilizează numai în stare
proaspătă. sistentele trebuie să se orienteze, în aceste cazuri, după inscripţia de pe etic)ete.
3'
+. Cncrcarea !eringilor. /e va veri!ica inte#ritatea !iolelor şi apoi se va #oli lic)idul din #"tul
!iolei, apuc"nd-o de partea subţiată şi întorc"nd-o ener#ic, prin mişcări de rotaţie. I"tul !iolei poate
!i #olit şi prin lovituri eecitate cu de#etul asupra corpului !iolei. /e dezin!ectează eteriorul !iolei
cu alcool sau prin !lambare super!icială*av"nd #rijă să nu alterăm conţinutul ei la căldură+ şi apoi se
taie cu ajutorul unei pile de oţel sau carborund. /e desprinde apoi partea subţiată a !iolei cu de#etele
m"inii drepte. 8ste bine ca v"r!ul !iolei să !ie rupt cu ajutorul unui tampon de vată pentru a nu răni
de#etele. Dacă în !iolă cad cioburi de sticlă, conţinutul ei nu mai poate !i utilizat. /e îndepărtează
teaca de protecţie de pe acul de injecţie , serin#a este ast!el #ata pentru încărcare. <iola desc)isă se
trece din nou deasupra !lăcării, apoi se prinde între policele, indeul şi de#etul mijlociu al m"inii
st"n#i şi se ţine cu desc)izătura către serin#ă, pe care asistenta o ţine în m"na dreaptă. Cele două
m"ini se ţin !aţă în !aţă, sprijinindu-se la nevoie reciproc de v"r!urile de#etelor mici în etensie şi
abducţie. 7n acest !el, acul se introduce cu uşurinţă în !iolă. Cu de#etul mic al m"inii st"n#i se
sprijină serin#a la nivelul amboului, p"nă cănd se aranjează de#etele m"inii drepte în aşa !el înc"t
policele şi de#etul mediu să eercite o tracţiune asupra pistonului.ceastă mişcare creează o
presiune ne#ativă în corpul de pompă, care aspiră soluţia în !iolă. 7n tot cursul aspiraţiei, asistenta va
avea #rijă ca v"r!ul acului să !ie mereu acoperit cu lic)idul de aspirat, căci alt!el tra#e aer în serin#ă.
0entru a nu atin#e cu acul !undul !iolei, ceea ce i-ar putea toci sau încurba v"r!ul, pe măsură ce
aceasta se #oleşte, va !i în mod pro#resiv răsturnată cu v"r!ul în jos, continu"nd ast!el aspiraţia p"nă
la #olirea completă. 7n mod obişnuit conţinutul !iolei nu se varsă la eterior nici dacă !iola plină este
răsturnată de la început cu v"r!ul în jos. Bnjecţiile uleioase, care se încarcă #reu în serin#ă, pot !i
încălzite uşor în apă caldă, pentru a le !luidi!ica.
<lacoanele înc)ise cu dopuri de cauciuc se dezin!ectează cu alcool la nivelul dopului, pe unde se
va pătrunde cu acul. După ce soluţia dezin!ectantă s-a uscat la supra!aţa dopului, se încarcă serin#a
cu o cantitate de aer e#ală cu aceea a lic)idului pe care vrem să-l scoatem din !lacon. /e introduce
acul în soluţie prin dopul de cauciuc, p"nă sub nivelul dopului *nu mai pro!und+ şi se introduce aerul sub
presiune în !lacon. st!el, conţinutul !laconului ajun#e sub presiune. 7n acest moment se răstoarnă
!laconul cu serin#a, v"r!ul acului ajun#"nd sub nivelul soluţiei de injectat şi după încetarea !orţei de
împin#ere asupra pistonului. conţinutul lic)id al !laconului se va #oli sin#ur în serin#ă. cele cu
care s-a per!orat dopul de cauciuc nu se utilizează pentru injecţii, ci se sc)imbă.
8tra#erea conţinutului !lacoanelor înc)ise cu dopuri de cauciuc se poate !ace şi cu ajutorul a două
ace, dintre care unul serveşte pentru etra#erea lic)idului, iar celălalt pentru pătrunderea aerului.
9orcanele de capacitate mai mare, înc)ise etanş cu dopuri de sticlă, se !lambează după scoaterea
dopului, apoi li se dă o înclinaţie su!icientă, pentru ca acul să poată ajun#e in lic)id !ără ca să se
atin#ă cu amboul de supra!aţa internă a borcanuluilui. După ce s-a aspirat cantitatea necesară de
3
soluţie, se !lambează at"t #ura borcanului, c"t şi dopul de sticlă, înc)iz"nd borcanul. Dacă dopul de
sticlă nu poate !i scos prin manevrele obişnuite, se vor imprima dopului mişcări de lateralitate sau se va
incălzi uşor #"tul borcanului. Eu se vor eecuta mişcări de răsucire, care pot prinde dopul şi mai tare.
0ulberile injectabile se dizolvă în prealabil cu lic)idul de dizolvare. /erin#a se încarcă înt"i cu

solventul după te)nica cunoscută, apoi se desc)ide !iola cu pra! şi se injectează în ea solventul. 7n
cazul !lacoanelor înc)ise cu dopuri de cauciuc se utilizează te)nica cu două ace . 0entru
accelerarea dizolvării, !iolele mai mari şi înc)ise pot !i a#itate, cele mai mici şi desc)ise vor !i
supuse unei mişcări rapide de rotaţie împrejurul aului vertical al !iolei, !rec"ndu-le între două
palme. După dizolvarea completă, se etra#e contţinutul !iolei în serin#ă.
/erin#ile pot !i încărcate şi !ără ac, introduc"nd amboul direct în soluţie. ceastă metodă
accelerează şi !acilitează încărcarea serin#ilor, în special cu soluţii uleioase, dar sterilitatea nu
mai este per!ectă, de aceea nu trebuie practicată.
Cantităţile mai mari de lic)ide destinate injectării se încălzesc la baie de apă înainte de a le
încărca în serin#ă.
După încărcare, se veri!ică dacă n-au pătruns bule de aer în serin#ă. 0entru epulzarea lor,
serin#a se va ţine vertical în m"na st"n#ă, cu acul îndreptat în sus .
9ulele de aer se vor aduna în partea superioară a cilindrului de sticlă, împrejurul ori!iciului de
comunicare cu acul. 9ulele care răm"n aderente de peretele intern al cilindrului de sticla vor !i
desprinse şi obli#ate să se ridice în sus prin lovituri uşoare date cu de#etul mijlociu asupra corpului de
pompă. Fdată aerul adunat la un loc, se împin#e uşor în sus pistonul care-l evacuează în între#ime. 7n
momentul în care apare prima picătură de lic)id prin v"r!ul acului, se opreşte presiunea asupra
pistonului. /e !iează pistonul în această poziţie. /erin#a este #ata pentru injecţie.
!. Injectarea i,ediat a con+in't'l'i !eringilor. <oarte multe medicamente se de#radează dacă vin
în contact cu aerul. ltele nu pot !i menţinute în soluţie. 6nele medicamente se trans!ormă în
substanţe toice după desc)iderea !iolelor şi, în plus, se pot in!ecta uşor. Din aceste motive,
medicamentele încărcate în serin#ă vor !i imediat injectate.
. ?e&inectarea loc'l'i 'nde !e va "ractica injec+ia. cul de injecţie traversează #rosimea
te#umentelor. /upra!aţa pielii este totdeauna in!ectată cu di!eriţi microbi pe care v"r!ul acului poate
să-i antreneze în ad"ncimea ţesuturilor, d"nd naştere la in!ecţii. Din acest motiv locul unde se va
practica injecţia va !i totdeauna dezin!ectat. Dezin!ectarea constă în îndepărtarea stratului de #răsime
protectoare de pe supra!aţa pielii împreună cu substanţele ce aderă la el, cu ajutorul unor lic)ide
dezin!ectante şi de#resante cum sunt alcoolul, eterul,benzina iodată etc. sau se va badijona locul
injecţiei cu tinctură de iod.
Pregătirea in%ecţiei '
3$
,ateriale4
- !eringi sterile, cu o capacitate în !uncţie de cantitatea de soluţie medicamentoasă
- pentru injecţia intradermică, serin#ă de %,1 ml, #radate în sutimi de ml
- pentru injecţia intravenoasă, serin#ă cu amboul situat ecentric

/e utilizează serin#ile de unică !olosinţă, în ambalaj individual, sterilizate care prezintă
următoarele avantaje
- condiţii maime de sterilitate
- risc de contaminare a pacientului redus
- economie de timp
- economie de personal *pentru pre#ătirea în vederea re!olosirii+
- manipulare uşoară
- acele se #ăsesc împreună cu serin#a în acelaşi ambalaj sau în ambalaje separate( se pre#ăteşte un ac
cu diametrul mai mare pentru aspirarea soluţiilor şi altul pentru injectare, după cum se arată în tabel
Utilizarea acului &iametru 9mm: 5ungime 9mm: ;izou
spirarea soluţiei  3$ un#
Bnjecţie i.d. 1% ( '% 1-% /curt
Bnjecţie s.c. '% ( % 3%-1% un#

Bnjecţie i.m. % ( $% ( &% 4%-% un#
Bnjecţie i.v. '% ( % 21 /curt

- %edica,entl "re!cri! se poate prezenta
a+ ca medicament direct injectabil, în !iole sau !lacoane cu doză unică sau mai multe doze, în
serin#ă #ata pre#atită de întrebuinţare
b+ ca medicamente indirect injectabile - pudre sau produse lio!ilizate în !iole sau !lacoane cu dop
de cauciuc, însoţite sau nu de solvent. <iolele, !lacoanele sunt etic)etate, menţion"ndu-se numele
medicamentului, calea de administrare, termenul de valabilitate.
- alte ,ateriale4
- tampoane sterile din vată şi ti!on, soluţii dezin!ectante *alcool+, pile din metal pentru desc)iderea
!iolelor, lampă de spirt, tăviţă renală, #arou din cauciuc, perniţă, muşama
Pregătirea pacientului pentru in%ecţie
- "regtire "!ihic4 - se in!ormează privind scopul şi locul injecţiei şi eventualele reacţii pe care
le va prezenta în timpul injecţiei
- "regtire i&ic4 - se aşează în poziţie con!ortabilă, în !uncţie de tipul şi locul injecţiei
3&
3ncărcarea seringii
- se spală m"inile cu apă curentă, se veri!ică serin#a şi acele - capacitatea, termenul de
valabilitate al sterilizsrii
- se veri!ică inte#ritatea !iolelor sau !lacoanelor, etic)eta, doza, termenul de valabilitate, aspectul
soluţiei
- se îndepărtează ambalajul serin#ii, se adaptează acul pentru aspirat soluţia, acoperit cu
protectorul şi se aşează pe o compresă sterilă
a> a!"irarea con+in't'='i iolelor
- se #oleşte lic)idul din v"r!ul !iolei prin mişcări de rotaţie
- se dezin!ectează #"tul !iolei prin !lambare sau prin şter#ere cu tamponul îmbibat în alcool
- se !lambează pila de oţel şi se taie #"tul !iolei
- se desc)ide !iola ast!el se ţine cu m"na st"n#ă, iar cu policele şi indeul m"inii drepte
protejate cu o compresă sterilă se desc)ide partea subţiată a !iolei
- se trece #ura !iolei desc)ise deasupra !lăcării
- se introduce acul în !iola desc)isă, ţinută între policele, indeul şi de#etul mijlociu al m"inii
st"n#i, serin#a !iind ţinută în m"na dreaptă
- se aspiră soluţia din !iolă, retră#"nd pistonul cu indeul şi policele m"inii drepte şi av"nd
#rijă ca bizoul acului să !ie permanent acoperit cu soluţia de aspirat( !iola se răstoarnă
pro#resiv cu ori!iciul în jos
- se îndepărtează aerul din serin#ă, !iind în poziţie verticală cu acul îndreptat în sus, prin
împin#erea pistonului p"nă la apariţia primei picături de soluţie prin ac
- se sc)imbă acul de aspirat cu cel !olosit pentru injecţia care se !ace
b> di&olvarea "'lberilor
- se aspiră solventul în serin#ă
- se îndepărtează căpăcelul metalic al !laconului, se dezin!ectează dopul de cauciuc, se aşteaptă
evaporarea alcoolului
- se pătrunde cu acul prin dopul de cauciuc şi se introduce cantitatea de solvent prescrisă
- se scoate acul din !lacon şi se a#ită p"nă la completa dizolvare
c> a!"irarea !ol'+iei din lacon'l închi! c' do" de ca'ci'c4
- se dezin!ectează dopul de cauciuc, se aşteaptă evaporarea alcoolului
- se încarcă serin#a cu o cantitate de aer e#ală cu cantitatea de soluţie ce urmează a !i aspirată
- se introduce acul prin dopul de cauciuc în !lacon, p"nă la nivelul dopului şi se
introduce aerul
- se retra#e pistonul sau se lasă să se #olească sin#ur conţinutul !laconului în serin#ă sub
4%
presiunea din !lacon

- acul cu care s-a per!orat dopul de cauciuc se sc)imbă cu acul pentru injecţie
D8 AB6
- !iolele neetic)etate sau de pe care s-a şters inscripţia nu se !olosesc

- dacă în timpul desc)iderii !iolei cad cioburi în interior, conţinutul nu se mai utilizează
- !iolele desc)ise se administrează imediat
- substanţele precipitate se vor a#ita înainte de aspirarea lor în serin#ă
- substanţele uleioase se pot încălzi uşor în apă caldă pentru a putea !i aspirate cu uşurinţă
D8 8GB
- alterarea conţinutului !iolei în timpul !lambării #"tului ei în vederea desc)iderii
(n%ecţia intradermică ' administrarea de soluţii medicamentoase lic)ide în or#anism cu ajutorul

unui ac care traversează zonele lipsite de !oliculi piloşi.
"cop
8plorator
- intradermoreacţii la tuberculină, la diverşi aler#eni
erapeutic
- anestezie locală
- desensibilizarea or#anismului în cazul aler#iilor

5ocul de elecţie' !aţa anterioară a antebraţului
ocuri de administrare zone lipsite de !oliculi piloşi
- !aţa anterioară a antebraţului
- !aţa eternă a braţului şi a coapsei
- orice re#iune în scop de anestezie
"oluţii administrate' ) izotone , uşor resorbabile, cu densitate mică
esorbţia' ) !oarte lentă
*ecutarea
) asistenta îşi spală m"inile
- dezin!ectează locul injecţiei
- se întinde şi imobilizează pielea cu policele şi indeul m"inii st"n#i
- se prinde serin#a în m"na dreaptă *între policele şi mediul m"inii drepte+ şi se pătrunde cu
bizoul acului îndreptat în sus în #rosimea dermului
- se injectează lent soluţia prin apăsarea pistonului
- se observă, la locul de injectare, !ormarea unei papule c' aspectul cojii de portocală, av"nd
un diametru de 1-' mm şi înălţimea de -2 mm
4
- se retra#e brusc acul, nu se tamponează locul injecţiei

reorgani&area
- este in!ormat să nu se spele pe antebraţ, să nu comprime locul injecţiei

- se citeşte reacţia în cazul intradermoreacţiilor la intervalul de timp stabilit
(ncidente
- revărsarea soluţiei la supra!aţa pielii, av"nd drept cauză pătrunderea parţială a bizoului acului
în #rosimea dermului
- lipsa aspectului caracteristic *papula cu aspect de coajă de portocală+, cauza- pătrunderea
soluţiei sub derm
- lipotimie, stare de şoc cauzate de substanţa injectată
- necrozarea te#umentelor din jurul injecţiei
D8 AB6
- asistenta pre#ăteşte adrenalină, e!edrină, )emisuccinat de )idrocortizon c"nd injecţia are drept
scop testarea sensibilităţii or#anismului la di!erite aler#ene
D8 8GB
- dezin!ecţia pielii cu alcool în cazul intradermoreacţiei la tuberculină
(n%ecţia subcutanată reprezintă introducerea medicamentelor în stare lic)idă în or#anism prin
intermediul unor ace ce traversează ţesutul celular subcutanat.
"cop < tera"e'tic
esorbţia începe la la 1-% min de la administrare şi durează în !uncţie de concentraţia soluţiei
administrate.
/e administrează soluţii
 i&otone nedureroase
 cri!taline *insulina, )istamina, co!eina+.
5ocul de elecţie
re#iuni bo#ate în ţesut celular la, etensibil
 !aţa eternă a braţului
 !aţa supero-eternă a coapsei
 !aţa supra- şi subspinoasă a omoplatului
 re#iunea subclaviculară
 !lancurile peretelui abdominal
4ateriale
42
• serin#i sterile şi uscate

• ace de injecţie sterile cu lun#imea de 3%-4%mm, cu bizoul lun#
• pensă anatomică sau pensă 0Zan
•
tinctură de iod, alcool, eter
• tampoane sterile de vată sau ti!on
• pile de metal pentru desc)iderea !iolei
• soluţiile de injectat
• muşama, tăviţă renală
eecuţie
- asistenta îşi spală m"inile
- dezin!ectează locul injecţiei
-pentru injecţia pe !aţa eternă a braţului, poziţia pacientului este şez"nd, cu braţul sprijinit pe şold
- se !ace o cută a pielii între indeul şi policele m"inii st"n#i, care se ridică după planurile
pro!unde
-se pătrunde brusc, cu !orţă la baza cutei, lon#itudinal 2-4 cm
-se veri!ică poziţia acului prin retra#erea pistonului, dacă nu s-a pătruns într-un vas san#uin
-se injectează lent soluţia medicamentoasă, prin apăsarea pistonului cu policele m"inii drepte
-se retra#e brusc acul cu serin#a şi se dezin!ectează locul injecţiei, mas"ndu-se uşor, pentru a
!avoriza circulaţia şi deci resorbţia medicamentului
accidente
• durere violentă prin lezarea unei terminaţiuni nervoase > se retra#e acul puţin spre
supra!aţă
• ruperea acului > etra#erea manuală sau c)irur#icală

•
)ematom prin lezarea unui vas mai mare > se previne, prin veri!icarea poziţiei acului înainte
de injectare
De ştiut locurile de elecţie ale injecţiei se vor alterna, pentru a asi#ura re!acerea ţesuturilor în care s-
a introdus substanţa medicamentoasă
De evitat injecţia în re#iunile in!ectate sau cu modi!icări dermatolo#ice
(n%ecţia intramusculară  introducerea substanţelor medicamentoase în stare lic)idă în or#anism
prin intermediul unui ac ce traversează muşc)ii voluminoşi lipsiţi de vase, nervi, trunc)iuri nervoase
( în muşc)ii !esieri se evită lezarea nervului sciatic.

"cop
43
erapeutic
resorbţia începe imediat după administrare(
• se termină în 3-1min(
•
mai lentă pentru soluţiile uleioase

i.m. se administrează soluţii
• izotone
• uleioase
• coloidale, cu densitate mare
5ocul de elecţie' re#iunea !esieră
• cadran'l !'"eroetern e!ier > rezultă din întretăierea unei linii orizontale, care trece prin
mar#inea superioară a marelui tro)anter, p"nă deasupra şanţului inter!esier, cu alta verticală
perpendiculară pe mijlocul celei orizontale
• c5nd "acient'l e c'lcat6 se caută ca repere punctuale 8,irnov *i Barthel,K *punctul /mirnov
este situat la un lat de de#et deasupra şi înapoia marelui tro)anter( punctul 9art)elmQ e situat
la unirea treimii eterne cu cele două treimi interne a unei linii care uneşte spina iliacă
antero-superioară cu etremitatea şanţului inter!esier+
• c5nd "acient'l e!te în "o&i+ie *e&5nd6 injecţia se poate !ace în toată re#iunea !esieră, deasupra
liniei de sprijin
ocuri de administrare ,'*chi vol',ino*i li"!i+i de tr'nchi'ri ,ari de va!e *i nervi
- re#iunea superoeternă a !esei
- !aţa eternă a coapsei, în treimea mijlocie
- !aţa eternă a braţului, în muşc)iul deltoid
pregătirea in%ecţiei
%ateriale
- serin#i sterile şi uscate, de unică !olosinţă
- ace de injecţie sterile, de unică !olosinţă, cu diametru de %,$%,&%mm
- serin#ile şi acele se #ăsesc împreună sau separat ambalate şi sterilizate
- tampoane de vată sterile
- tinctură de iod, alcool, eter
- pile din metal pentru desc)iderea !iolelor
- medicamentele de injectat
- lampă de spirt, tăviţă renală

"acient'l4
44
- se in!ormează
- se recomandă să relaeze musculatura
- se ajută s ă se aşeze comod în poziţie decubit ventral, decubil lateral, ortostatism, şez"nd
*pacienţii dispneici+
- se dezbracă re#iunea
*fectuarea
• asistenta îşi spală m"inile
• dezin!ectează locul injecţiei
• întinde pielea între indeul şi policele m"inii st"n#i şi înţeapă perpendicular pielea cu
rapiditate şi si#uranţă, cu acul montat la serin#ă
•
se veri!ică poziţia acului prin aspirare
• se injectează lent soluţia
• se retra#e brusc acul cu serin#a şi se dezin!ectează locul
• se masează uşor locul injecţiei pentru a activa circulaţia !avoriz"nd resorbţia
îngri%irea ulterioară a pacientului' = se aşează în poziţie comodă rămnnd în repaos (izic
"=1 minute
(ncidente şi accidente (ntervenţii
- durere vie, prin atin#erea nervului sciatic - retra#erea acului, e!ectuarea injecţiei în
sau a unor ramuri ale sale altă zonă
- paralizia prin lezarea nervului sciatic - se evită prin respectarea zonelor de
elecţie a injecţiei
- )ematom prin lezarea unui vas
- ruperea acului - etra#erea manuală sau c)irur#icală
- supuraţia aseptică - se previne prin !olosirea unor ace
su!icient de lun#i pentru a pătrunde în
masa musculară
- embolie, prin injectarea accidentală într- - se previne prin veri!icarea poziţiei acului
un vas a soluţiilor uleioase
&* -(U'
- injecţia se poate eecuta şi cu acul detaşat de serin#ă, respect"ndu-se măsurile de asepsie
- poziţia acului se controlează, în cazul soluţiilor colorate, prin detaşarea serin#ii de la ac,
41
după introducerea acului în masa musculară

- in!iltraţia dureroasă a muşc)ilor se previne prin alternarea locurilor injecţiilor
(n%ecţia intravenoasă
&ef.  introducerea substanţelor medicamentoase în stare lic)idă în or#anism prin puncţie venoasă.
"cop' e"lorator J se administrează substanţe de contrast radiolo#ic
tera"e'tic
5ocul in%ecţiei '
 v. de la plica cotului
 v. antebraţului
 v. de pe !aţa dorsală a m"inii
 v. maleolare interne
 v. epicraniene
"oluţii administrate  - izotone
- )ipertone
resorbţia' instantanee
*ecuţia in%ecţiei'
- asistenta îşi spală m"inile
- se ale#e locul puncţiei
- se dezin!ectează locul puncţiei
- se eecută puncţia venoasă 
• se !iează vena cu policele m"inii st"n#i, la 4-1 cm sub locul puncţiei, eercit"nd
o uşoară compresiune şi tracţiune în jos asupra ţesuturilor vecine
• se !iează serin#a, #radaţiile !iind în sus, acul ataşat cu bizolul în sus, în m"na
dreaptă, între police şi restul de#etelor
• se pătrunde cu acul travers"nd, în ordine, te#umentul ; în direcţie oblică *un#)i
de 3% de #rade+, apoi peretele venos ; învin#"ndu-se o rezistenţă elastică, p"nă
c"nd acul înaintează în #ol
• se sc)imbă direcţia acului -2 cm în lumenul venei
- se controlează dacă acul este în venă
- se îndepsrtează staza venoasă prin des!acerea #aroului
- se injectează lent, ţin"nd serin#a în m"na st"n#ă, iar cu policele m"inii drepte se apasă pe
piston
- se veri!ică, periodic, dacă acul este în venă
4'
- se retra#e brusc acul, c"nd injectarea s-a terminal( la l ocul puncţiei se aplică tamponul
îmbibat în alcool, compresiv
- se menţine compresiunea la locul injecţiei c"teva minute

- se suprave#)ează în continuare starea #enerală
(ncidente şi accidente (ntervenţii
 injectarea soluţiei în ţesutul perivenos,  se încearcă pătrunderea acului în lumenul

mani!estată prin tume!ierea ţesuturilor, vasului, continu"ndu-se injecţia sau se
durere încearcă în alt loc
 !lebal#ia produsă prin injectarea rapidă a  injectare lentă
soluţiei sau a unor substanţe iritante
 valuri de căldură, senzaţia de uscăciune  injectare lentă
în !arin#e
 )ematom prin străpun#erea venei  se întrerupe injecţia
 ameţeli, lipotimie, colaps  se anunţă medicul
&* -(U'
- în timpul injectării se va suprave#)ea locul puncţiei şi starea #enerală *respiraţia, culoarea !eţei+
- vena are nevoie pentru re!acere de un repaos de cel puţin 24 de ore , de aceea nu se vor repeta
injecţiile în aceeaşi venă la intervale scurte
- dacă pacientul are o sin#ură venă accesibilă şi injecţiile trebuie să se repete, puncţiile se vor !ace
totdeauna mai central !aţă de cele anterioare
- dacă s-au revărsat, în ţesutul perivenos, soluţiile )ipertone *calciu clorat, calciu bromat+ va !i
înştiintat medicul pentru a interveni, spre a se evita necrozarea ţesuturilor
&* *+('
7ncercările de a pătrunde în venă după !ormarea )ematomului, pentrucă acesta , prin volumul său
deplasează traiectul obişnuit al venei.
"ubiectul =#
Acordarea aj'tor'l'i de 'rgen+ în electroc'tare
- întreruperea curentului de la întrerupătoare sau îndepărtarea !irului electric

- îndepărtarea accidentatului de sub acţiunea curentului
4
aten+ie4 cel care încearcă să-l salveze va avea #rijă să nu se electrocuteze el însuşi ( niciodată nu se
apucă accidentatul de părţile descoperite ale corpului.
/coaterea victimei de sub in!luenţa curentului se poate e!ectua acţion"nd de la distanţă cu o
prăjină *par, sc"ndură, alte unelte de lemn sau plastic+ sau cu m"na protejată de o )aină #roasă şi
uscată sau de mănuşi de cauciuc. /e mai poate prinde victima de )aine sau de păr, sau cu o
pătură aşezată peste accidentat.
- :esuscitarea cardiorespiratorie *dacă este nevoie+ respiraţie #ură la #ură, masaj cardiac.
- ransportul la spital se continuă resuscitarea cardiorespiratorie şi pe timpul transportului cu
ajutorul aparatelor simple, se administrează oi#en*dacă este posibil+.
?e re+in't4 c"nd transportul imediat al victimei nu este posibil, vor !i administrate acesteia,
pentru combaterea şocului, soluţii saline 1P, precum şi alcaline *bicarbonat de sodiu - o lin#ură
de 21% ml ceai+ de mai multe ori "e oră.
Acordarea aj'tor'l'i de 'rgen+ în in!ola+ie
- /coaterea bolnavului de sub in!luenţa razelor solare

- Culcare la loc umbrit, bine ventilat, cu capul ridicat.
- /e aplică comprese reci pe cap sau c)iar o pun#ă cu #)eaţă nu numai pe !runte, ci pe toată
calota *ajută la retrocedarea edemului cerebral în inso laţie+.
- /e administrează antal#icc şi anti!lo#istice aspirină, soluţie de pitan P , sau piramidon, vit.C

%%%m#.
- /e controlează !uncţiile vitale în caz de comă sau stări convulsive, se asi#ură li bert at ea căil or
aeriene.
/e administrează oi#en dacă eistă posibilitatea.
7n dispensare mai îndepărtate - p"nă la venirea salvării - la indicaţia medicului se
administrează
•
diazepam % m# sau ple#omazin 21 m# *la copii un s!ert din doză+ lent, intravenos sau
intramuscular pentru prevenirea sau liniştirea convulsiilor
• )idratarea prin per!uzii
- #lucoză 1P sau ser !iziolo#ic, ser :in#er,
- bicarbonat de sodiu $,4P 1%-%% ml *care se adau#ă în soluţia de per!uzie+.
- detran sau marisan# *1%% ml+ în caz de )ipotensiune(
• Bn caz dc colaps
- e!edrină 21-1% m# lent intravenos sau în per!uzie cu #lucoză 1P,
- )emisuccinat de )idrocortizon 21%-1%% m# lent intravenos,
4$
- ur#entarea transportului la spital unde se va !ace tratamentul #eneral de

• combatere a edemului cerebral prin diureză !orţată cu manitol -2 m# ìlocorp, asociat cu
!urosemid 4-1 !iole *manitolul trebuie administrat totdeauna cu !urosemid+.
•
Combaterea acidozei, )ipotensiunii, tulburărilor )idroelectolitice.
Acordarea aj'tor'l'i de 'rgen+ în intoica+ii c' ci'"erci otrvitoare
• a primele semne trebuie să se !acă

- provocarea de vărsături,
- spălătură #astrică cu lic)ide dulci şi sărate, cărbune activat.
• ransportarea de ur#enţă a bolnavului la spital , unde se vor !ace
- per!uzie cu soluţii #lucozate şi clorurate,
- mial#in * !iolă+ sau antispastice pentru calmarea colicilor,
- tratamentul insu!icienţelor )epatice acute, insu!icienţei renale acute şi tratamentul şocului.
La indica+ia ,edic'l'i4
- la bolnavii cu sindrom coliner#ic *caracterizat prin )ipersalivaţie, )ipersudoraţie, mioză+ se
administrează atropine i.v. sau i.m. în doză de %,1 m# *jumătate !iolă+,
- la bolnavii cu sindrom atropinic, la care atropina este contraindicată, se administrează o !iolă ple-
#omazin
Cngrijiri de 'rgen+ acordate în he,oragiile eterne
- cla!iicarea he,oragiilor
- he,o!ta&a
. 7n !uncţie de locul unde se scur#e s"n#ele se deosebesc
• )emora#ia intern , c"nd s"n#ele se varsă într-o cavitate seroasă *)emotora,
)emopericard, )emoperitoneu, )emartroză etc.+ sau, prin !racturarea unor oase se scur#e
printre ţesuturile vecine osului(
• )emora#ia etern , c"nd s"n#erarea se !ace în a!ara or#anismului
• )emora#ia eteriori&at , c"nd )emora#ia se !ace într-o cavitate *stomac, intestin
etc.+, iar eliminarea are loc după c"tva timp *epistais, )emoptizie, )ematemeză,
melenă, metrora#ie, )ematurie+.
9. 7n !uncţie de !elul vasului care s"n#erează, )emora#iile pot !i
•
)emora#ii arteriale , cele mai periculoase, deoarece s"n#ele se evacuează în timp scurt în
cantitate mare. /"n#ele care provine din artere are următoarele caracteristici 
4&
ţîşneşte din rană în jeturi întrerupte *sincron cu sistola cardiacă+ şi are culoare roşie
aprinsă
• )emora#ii venoa!e  s"n#ele iese în jet continuu şi are o culoare înc)isă(
•
)emora#ii ca"ilare s"n#erarea este di!uză, clinic apar ec)imoze sau )ematoame(
• )emora#ii ,ite arterio-veao-capilare( apar în cazul unui traumatism c"nd se rup dintr-o
dată at"t vene, c"t şi artere sau capilare.
C. 7n !uncţie de cantitatea de s"n#e pierdut deosebim )emora#ii ,ici6 ,ijlocii6 grave.
Prim a%utor
- /e întinde accidentatul la orizontală
- /e !ace )emostaza provizorie, realizabilă, pe mai multe căi compresiune manuală sau di#itală,
pansament compresiv, N !lectarea puternică a etremităţii, N aplicarea #aroului, N pensarea vasului

s"n#er"nd
. Compresiunea manuală sau di#itală
• rtera rănită va !i comprimată numai dacă apăsarea se eercită în re#iunile în care ea
trece
în apropierea unui plan osos. 7n !uncţie de calibrul vasului şi de pro!unzimea la care se a!lă,
apăsarea va !i eecutată cu de#etul mare, cu celelalte de#ete ale m"inii sau cu pumnul.
•
Compresiunea di#itală se !oloseşte în prima ur#enţă p"nă ce s-au procurat materiale

necesare pentru obţinerea )emostazei provizorii prin alte te)nici cu ajutorul pansamentului
compresiv, #aroului sau aplicarea unei pense pe vasul care s"n#erează.
• ocurile de elecţie *traiectul anatomic al arterelor+ pentru realizarea compresiunii trebuie
bine cunoscute de cel care aplică metoda.
st!el - c"nd rana se a!lă pe r'nte6 compresiunea se !ace pe artera temporală super!icială
care trece imediat inaintea urec)ii *a+(
a b c d e

- c"nd rana se a!lă pe cre*tet'l ca"'l'i, compresiunea se !ace de o parte şi de alta
partea mar#inilor rănii *b+
tenţie 7n cazul oaselor capului !racturate, )emostaza provizorie se va !ace prin pansament
compresiv.
- 7n rănile din regi'nea te,"oral *părţile laterale ale craniului+, compresiune imediat deasupra
1%
şi în spatele pavilionului urec)ii *c+(

- în rănile de la obra&6 b'&e6 "e !'"raa+a eterioar a na!'l'i ( comprimarea arterei !aciale
*la mijlocul mandibulei+ *d+ (
g5t'l'i *i a e+ei
- în )emora#iile din re#iunea  comprimarea arterei carotide, anterior de
muşc)iul sternocleidomastoidian *e, !+ (
- pentru )emora#iile din re#iunea ',r'l'i a artic'la+iei ',r'l'i !a' a ailei se va
comprima artera subclaviculară deasupra claviculei, pe prima coastă *#, ), i+(
g h i j N
- în rănile s"n#er"nde ale bra+'l'i6 antebra+'l'i  comprimarea arterei )umerale ; pe !aţa

int eră a braţului, între muşc)ii biceps *anterior+ şi triceps *posterior+. 7n !uncţie de
nivelul la care se a!lă rana, apăsarea se !ace*j, `+ 
• în ailă,
• pe !aţa internă la jumătatea braţului *l+,
• sau la plica cotului *m+(
l , n o
"
- în rănile s"n#er"nde ale ,5inii6 "al,ei comprimarea arterei radiale se !ace cu un de#et,
pe partea eternă a plicii pumnului, şi cu un al doilea de#et pe partea internă a
aceleeaşi plici a pumnului, pe artera cubitală *n+.
C"nd rana se a!lă la ,e,br'l inerior 
- în s"n#erarea rănilor din regi'nea inghinal comprimarea vasului se !ace pe pliul in#)inal*o,
p+
- c"nd )emora#ia se a!lă la coa"! , comprimarea arterei !emurale pe traiectul ei, proimal
de pla#ă, se !ace *în !uncţie de locul plă#ii+ în treimea mijlocie a coapsei, pe !aţa internă a acesteia
*^, r+
M r ! t
1
- Dacă rana se a!lă la niv elul gen'nchi'l'i !a' ga,bei  comprimarea se !ace pe !aţa
posterioară a coapsei în apropierea pliu lui *s + #enunc)iului( sau comprimarea arterei
poplitee în !a ţa posterio ară a #enunc)iului *t+
- c"nd s"n#erarea provine dintr-o rană situată în regi'nea "elvi!'l'i, comprimarea aortei
abdominale se !ace prin apăsarea peretelui abdominal cu pumnul sub ombilic. rtera este
*teoretic+ turtită pe planul osos al coloanei vertebrale lombare *u, v+
' v Q
Loc'ri 'nde !e "oate ace he,o!ta&a arterial "rovi&orie "rin co,"ri,are digital !a' ,an'al4 1 - aorta
abdo,inal 2 J iliac etern # - artera ailar ( - artera h'rneral ) - artera radial  - artera 'lnar /
artera !'bclavic'lar 0 - artera carotid co,'n  - artera ,entonier 1 J artera te,"oral 11 - artera
retroa'ric'lar 12 - artera e,'ral 1# - artera "o"litee 1( - artera "edioa!.
lte sisteme de co,"ri,are a aortei *=+ W /e poate eecuta o )emostază provizorie şi prin com-
primarea cu de#etul în!ăşurat într-o compresă sterilă c)iar în pla#ă, astup"nd ori!iciul arterial.
cţiunea de prim ajutor începută prin compresiunea di#itală sau manuală are dezavantajul că nu
poate !i prea mult prelun#ită, deoarece intervine oboseala celui care o aplică şi di!icultăţi de a
manevra rănitul, iar în timpul transportului este #reu de aplicat.
9. 0ansamentul compresiv
7n )emora#iile care interesează vasele mici, )emostaza poate !i !ăcută cel mai simplu cu
ajuturul pansamentelor compresive.
După eecutarea toaletei plă#ii, se acoperă re#iunea cu o mare cantitate de comprese sterile,
paste care se în!ăşoară strans o !aşă.
- 7n !uncţie de locul plă#ii, al )emora#iei şi în !uncţie de vasul lezat, dacă este posibilă *după
măsura de prim ajutor începută prin compresiune di#itală sau manuală, s"n#erarea !iind ast!el
12
oprită+, se va eecuta toaleta plă#ii şi se va aplica pansamentul compresiv. 0entru că aplicarca

#aroului implică şi riscuri *mai ales c"nd #aroul este aplicat incorect+, se recomandă ca )emostaza
pentru perioada transportului se !ie !ăcută cu ajutorul pansamentelor compresive. cestea au avan-
tajul că n u brutalizează vasul şi în altă re#iune de"tl în zona a!ectată de traumatism şi permit iri#area
membrului prin vasele care au rămas intacte.
0ansamentul compresiv este util în )cmora#iile venoase şi capilare de la etremităţi, plă#ile
părţilor mo i buco-!aciale, precum şi în toate plă#ile peretelui toracic sau abdominal.
C. <lectarea puternică a etremităţii

/e utilizează c"nd pla#a este localizată în re#iunile ailare, in#)inale, !aţa anterioară a cotului sau
posterioară a #enunc)iului.
a+ 7n plă#ile arterei h',erale, după ce se introduce în ailă o !aşă rulată *sau un alt corp dur învelit
în vată şi ti!on sau porţiuni din ru!ăria bolnavului+, se !lectează antebraţul pe braţ şi se aplică
braţul pe torace. 7n această poziţie membrul superior se !iează solid la torace cu o !aşă, centură,
bucăţi din ru!ăria bolnavului etc.
b+ 0entru )emostaza arterelor antebra+'l'i sau în plă#i ale plicii cotului se aşează un sul în plica
cotului şi se !lectează antebraţul pe braţ !i"ndu-se în această poziţie *+.
 Q z zf
c+ 7n cazul )emora#iei de la rădăcina coapsei *în regi'nea inghinal+ se pot utiliza următoarele
metode de )emostază provizorie - una, prin aplicarea unui sul l a baza triun#)iului /carpa, care
se !iează cu o !aşă, curea etc.*Q+
- sau prin aplicarea unui sul în re#iunea in#)inală, urmată de !lec tarea şi !iarea co apsei
pe ab domen şi a #ambei pe coapsă *z+.
d+ Kemostaza provizorie în leziunile arterei poplitee se obţine prin aşezarea sulului în
re#iunea poplitee şi !lectarea puternică a #ambei pe coapsă, cu !iarea ei în această
po zi ţie* zf+.
D.plicarea #aroului
• Iaroul este indicat în plă#ile arteriale sau venoase de calibru mare şi mij lociu de la membre.
• 0entru )emostaza provizorie cu ajutorul #aroului se vor !olosi tuburile de cauciuc, banda
8smarc), manşeta pneumatică a aparatului de tensiune arterială .
•
a nevoie pot !i utilizate bucăţi de p"nză, batistă, s!oară.
13
Iaroul se poate aplica peste îmbrăcăminte sau peste pansament şi se va str"n#e p"nă la
dispariţia s"n#erării
8ste bine ca între #arou şi te#ument să se !ieze pe traiectul arterei, acolo unde sunt
simţite bătăile arterei, un rulou de !aşă sau din alt material, peste care se str"n#e
#aroul . 7n !elul ac esta se obţine )emostaza !ără comprimarea ecesivă a ţesuturilor .
• ubul se aplică bine întins, înconjur"ndu-se cu el membru l interesat cel puţin de dou ă ori ,
apoi capetele se înnoadă sau se prind cu o pensă )emostatică. 0este pense se trece o tură
de !aşă, ca să nu !ie smulse.
plicarea #aroului se !ace înaintea toaletei şi pansării rănii. Dacă rana continuă să
s"n#ereze, înseamnă că #aroul nu a !ost aplicat corect, !apt care obli#ă să !ie des!ăcut şi
să se încerce o nouă aplicare
• Iaroul va !i plasat deasupra rănii c"nd )emora#ia provine dintr-o arteră ruptă şi sub rană,
c"nd este secţionată o venă.
• 7n realitate, în practică, această di!erenţiere între )emora#ia arterială şi )emora#ia venoasă
nu este !oarte importantă, pentru că în cazul în care #aroul este aplicat corect la rădăcina
membrului, se opreşte at"t )emora#ia de ori#ine arterială, c"t şi )emora#ia de ori#ine venoasă.
7n )emora#iile venoase s"n#erarea continuă p"nă se scur#e s"n#ele a!lat în membru în
momentul aplicării #aroului.
• 0entru comprimarea arterei ailare se poate !olosi un #arou circular, ca în !i#.g
• 0entru comprimarea arterei !emurale, la rădăcina membrului in!erior )emostaza se poate
!ace ca în !i#. h
g h
• Dezavantajul principal al aplicării #aroului constă în !aptul că nu poate !i menţinut mai mult de o
oră sau cel mult o oră şi jumătate.
• Dacă #aroul este menţinut peste acest interval de timp, eistă riscul apariţiei, în teritoriul
tisular lipsit de aportul de oi#en, a unor leziuni ireversibile, !apt care se poate solda cu
amputarea mem)rului.
Din cauza isc)emiei sub li#atura circulară, nervii încep să su!ere, !ibrele musculare
de#enerează, apar vicieri ale metabolismului, cu acumulare de cataboliţi, substanţe toice, se
instalează vasople#ie cu creşterea permeabilităţii capilare.
Din aceste motive se consideră că atitudinea cea mai corectă este !olosirea #aroului numai
pentru pcrioada de timp în care se !ace toaleta rănii, după care este pre!erabil, pentru
14
perioada transportului, ca #aroul să !ie înlocuit cu pansament compresiv. plicarca #aroului

răm"ne oricum unica posibilitate de a obţine o )emostază provizorie în cazul accidentelor soldale
cu amputarea traumatică a membrelor superioare şi in!erioare. Iaroul este aplicat corect,
dacă în porţiunea a!lată sub el membrul devine alb, palid.8ste obli#ator să se noteze pe un
bilet data şi ora aplicării #aroului şi biletul să se prindă cu un ac de pansament sau de )aina
bolnavului, la vedere. 7n cazul în care bolnavii la care s-a aplicat )emostaza cu #aro u nu
ajun# la spital înainte de o oră - o oră şi jumătate, va trebui să se des!acă #aroul la interval
de 2%-3% de minute, pentru 2-3 minute, comprim"nd rana cu comprese sterile apăsate cu
!orţă. a reaplicare, #aroul se pune ceva mai sus. 5anevra se eecută sub strictă
suprave#)ere, pentru că în timpul decompresiunii vasculare poate să apară şocul *şocul de
de#arotare+. Dacă durata transportului depăşeşte a oră şi jumătate, #aroul se des!ace cu
intetmitenţă *la intervale mai scurte+ pentru 2%-3% de secunde. ulburările vasculare nu sunt
evidente at"t timp c"t este aplicat #aroul. După ridicarca acestuia, capilarele dilatate, cu
permeabilita te modi!i cată eplic ă plasmeo dia importantă. 7n plus , în momentul
ridicăr ii #aroului, cataboliţii *substanţe toice+ se vor vărsa în torentul circulator #eneral.
De aceea, în cazul îndepărtării unui #arou vor !i luale unele măsuri, pentru că scoaterea
#aroului poate !i urmată do colaps circulator, care poate să ducă la moartea bolnavului.
Concomitent cu scoaterea #aroului se vor lua măsuri de deşocare suprave#)erea bolnavului
trebuie să !ie continuă 24-4$ ore după ridicarea bolnavului, deoarece pot să apară şocuri
tardive.
8. 0ensarea vasu lui s"n#er"nd
0ensarea provizorie a vaselor sau !orcipresura se !ace cu pense 0ean sau Voc)er. Capetele vaselor
secţionate, s"n#er"nde se prind în v"r!ul penselor. 0ensa va !i lăsată în pla#ă pe vasul prins,
aplic"ndu-se peste ea un pansament aseptic şi se transportă bolnavul la unitatea c)irur#icală cea
mai apropiată, unde se va !ace )emostaza de!initivă prin li#ature sau suturarea vasului.
Aten+ieH /e veri!ică să nu derapeze pensele *să nu se des!acă+.
Acordarea îngrijirilor în he,oragii
oate arterele din corp au ca ori#ine două trunc)iuri principale artera aortă şi artera
pulmonară.
rtera aortă porneşte din ventriculul st"n#, se curbează !orm"nd arcul aortei *c"rja+, se
îndreaptă în jos în !aţa coloanei vertebrale *aorta toracică+, pentru ca străbăt"nd dia!ra#ma,
aorta să devină abdominală. a nivelul vertebrei a BG-a lombară aorta se bi!urcă în arterele iliace
comune *st"n#ă şi dreaptă+ care la r"ndul lor se divid !iecare în două ramuri - artera iliacă
11
internă şi artera iliacă eternă, ultima pătrunz"nd în coapsă sub numele de arteră !emurală.
Din arcul aortic se desprind ramuri ce vor iri#a #"tul şi capul. ceste ramuri sunt trunc)iul
bra)ioce!alic, ce se divide în artera carotidă comună *dreaptă şi st"n#ă+ şi în artera subclaviculară
*dreaptă şi st"n#ă+. /istemul arterial este însoţit de sistemul venos.

/"n#ele venos de la creier, !aţă, #"t este colectat de vena ju#ulară. ceasta se uneşte
cu vena subclaviculară, aceasta colectează s"n#ele de la membre, !orm"nd vena cavă
superioară, ce se desc)ide în atriul drept.
Genele membrelor in!erioare *vena !emurală+, împreună cu venele iliace comune,
!ormează vena cavă in!erioară care, de asemenea, se desc)ide în atriul drept.
Deci circulaţia mare începe din ventriculul st"n# şi se continuă prin aortă, distribuind
s"n#ele oi#enat în tot or#anismul. /"n#ele se încarcă cu bioid de carbon şi este colectat
de cele doua vene cave *superioară şi in!erioară+, care se desc)id în atriul drept.
Circulaţia mică sau pulmonară începe din ventriculul drept, se continuă prin artera
pulmonară, care după ce se împarte în două ramuri pentru cei doi plăm"ni duc s"n#ele
neoi#enat la plăm"ni. După oi#enare s"n#ele este readus la inimă prin cele 4 vene
pulmonare, ce se desc)id în atriul st"n#.
Frice leziune de vas determină )emora#ie adică ieşirea s"n#elui în a!ara patului
vascular.
Cauzele care dau )emora#ie sunt multiple, cele mai !recvente !iind traumatismele şi
rănile.
fBfraumatismelc simple provoacă leziuni ale vaselur mici, care se traduce clinic prin
)ematoame sau ec)imoze super!iciale.
Dacă traumatismul este violent, se pot rupe vase san#uine mari, d"nd )emora#ii
eteriorizate sau neeteriorizate importante, pentru care trebuie luate măsuri terapeutice
ur#ente.
.emoragiile interne
Kemora#iile interne se însoţesc de tulburări din partea între#ului or#anism
- paloare - datorită vasoconstricţiei,
- ameţeli, v"j"ituri în urec)i, lipotimii *datorită isc)emiei scoarţei cerebrale+,
- etremităţi reci,
- sete intensă, #ură uscată,
- puls accelerat *%%-2% de bătăi pe minut+,
- tensiunea arterială scăzută,
1'
- respiraţie accelerată super!icială,

- apar semne în !uncţie de cavitatea în care a avut loc )emora#ia * traumatisme toracice-
he,otora *i traumatisme abdominale > he,o"eritone'>.
/tabilirea indicelui de şoc  8ste !oarte important ca încă de la locul acci dentului să !ie
precizaţi unii indici de apreciere a stării accidentatului.
st!el indicele de şoc poate constitui uneori un indiciu preţios în vederea aprecierii
volumului de s"n#e pierdut. Bndicele de şoc permite evaluarea stării rănitului, !ăc"nd un
simplu ra"ort între !recvenţa pulsului şi valoarea tensiunii arteriale maime. st!el
@aloarea ra"ort'l'i Indice 85nge "ierd't

3'l! = T.A. ma. de şoc Ddeicit> 8tarea rnit'l'i
%4% mmK# > %,1 Eormovolemie
%%%% mmK# >  De!icit 2%-3%P Aoc potenţial
2%$% mmK# > ,1 De!icit 3%-31P Aoc mani!est
4%% mmK# > 2 De!it 1%P Aoc #rav
4%'% mmK# > 2,1 De!icit X1%P Aoc terminal
?e re+in't 4 nu totdeauna se pot !ace asemenea corelări, deoarece starea accidentatului nu

evoluează mereu paralel cu intensitatea )emora#iei. Frice rănit care a avut o s"n#erare este
ameninţat de şoc )ipovolemic, c)iar dacă imediat după )emora#ie nu s-a prăbuşit tensiunea
arterială. De aceea, un rănit cu )emora#ie internă care nu poate !i controlată va ti transportat ur#ent
la spital.
0rim ajutor  /e aşează traumatizatul într-o poziţie în care centrii nervoşi cerebrali, rinic)ii şi
!icatul, or#ane !oarte sensibile la lipsa de oi#en, să primească cantitatea su!icientă de s"n#e.
0entru aceasta, dacă traumatizatul este conştient, se aşează în poziţie orizontală pe spate, cu
membrele in!erioare ridicate c"t mai sus în un#)i de 3%-4%  *dacă nu sunt !racturate+ şi cu
capul plasat sub nivelul corpului. Dacă este inconştient se aşează în poziţie laterală de
securitate.
• După culcarea traumatizatului la orizontală încă de la locul accidentului, cadrele medicale de la
salvare sau de la alte eşaloane medical e *dispensare medicale+ vor eecuta puncţionarea
unei vene *c"t acestea nu sunt colabate+.
• :ccoltarea s"n#elui pentru #rup san#uin
•
5ontarea unei per!uzii macromoleculare.
• Controlul !uncţiilor vitale, cu reanimare imediată în caz de stop cardiorespirator.
1
• /coaterea sau slăbirea oricărei părţi a vestimentaţiei care apasă #"tul, toracele sau mijiocul.
• 7nvelirea bolnavului şi suprave#)erea acestuia cu atenţie pe tot timpul transportului.
?e re+in't4
- traumatizatul va !i mişcat c"t mai puţin(

- nu se administrează apă sărată sau alte lic)ide, vărsăturile declanşate periclit"nd în plus viaţa
bolnavului(
- nu se injectează vasoconstrictoare *noratrinal, e!edrina ş.a.+ la un traumatizat care s"n#erează.
.emoragiile externe
0rovenienţa s"n#elui *arterială, venoasă+ în )emora#iile eterne se stabileşte în !uncţie de
caracteristicile s"n#elui arătate *culoare, jet+.
Kemora#iile eterne, !iind *ca şi )emora#iile interne+ însoţite de tulburări din partea între#ului
or#anism, semnele #enerate de anemie sunt asemănătoare. ?e re+in't 4 cantitatea de s"n#e eistentă
în corpul omenesc reprezintă aproimativ 3 parte din #reutatea corpului, adică în medie 1-$ litri
la un adult. Fr#anismul poate să suporte !ără tulburări importante o pierdere de maimum % din
cantitatea sa totală. 6neori, c)iar şi atunci c"nd se pierde o cantitate mică de s"n#e,
or#anismul nu mai are capacitatea de a lupta pentru re!acerea or#anelor lezate, accidentatul
!iind epus în cazul politraumatismelor, prin epuizarea resurselor biolo#ice, la şoc traumatic. a
pierderi mai mari *de 2%-3%P din volumul total de s"n#e+ apar tulburări acute, şocul
)emora#ic *asemănător celui traumatic+ prin )ipovolemie.
Prim a%utor ' - /e întinde accidentatul la orizontală
- /e !ace )emostaza provizorie, realizabilă, pe mai multe căi compresiune manuală sau di#itală,
pansament compresiv, N !lectarea puternică a etremităţii, N aplicarea #aroului, N pensarea vasului
s"n#er"nd
. Compresiunea manuală sau di#itală
• rtera rănită va !i comprimată numai dacă apăsarea se eercită în re#iunile în care ea
trece
în apropierea unui plan osos. 7n !uncţie de calibrul vasului şi de pro!unzimea la care se a!lă,
apăsarea va !i eecutată cu de#etul mare, cu celelalte de#ete ale m"inii sau cu pumnul.
• Compresiunea di#itală se !oloseşte în prima ur#enţă p"nă ce s-au procurat materiale
necesare pentru obţinerea )emostazei provizorii prin alte te)nici cu ajutorul pansamentului
compresiv, #aroului sau aplicarea unei pense pe vasul care s"n#erează.
• ocurile de elecţie *traiectul anatomic al arterelor+ pentru realizarea compresiunii trebuie
1$
bine cunoscute de cel care aplică metoda.

st!el - c"nd rana se a!lă pe r'nte6 compresiunea se !ace pe artera temporală super!icială
care trece imediat inaintea urec)ii (
cre*tet'l ca"'l'i
- c"nd rana se a!lă pe , compresiunea se !ace de o parte şi de alta
partea mar#inilor rănii (
tenţie 7n cazul oaselor capului !racturate, )emostaza provizorie se va !ace prin pansament
compresiv.
- 7n rănile din regi'nea te,"oral *părţile laterale ale craniului+, compresiune imediat deasupra
şi în spatele pavilionului urec)ii (
- în rănile de la obra&6 b'&e6 "e !'"raa+a eterioar a na!'l'i ( comprimarea arterei !aciale
*la mijlocul mandibulei+ (
- în )emora#iile din re#iunea g5t'l'i *i a e+ei  comprimarea arterei carotide, anterior de
muşc)iul sternocleidomastoidian (
- pentru )emora#iile din re#iunea ',r'l'i a artic'la+iei ',r'l'i !a' a ailei se va
comprima artera subclaviculară deasupra claviculei, pe prima coastă (
- în rănile s"n#er"nde ale bra+'l'i6 antebra+'l'i  comprimarea arterei )umerale ; pe !aţa
int eră a braţului, între muşc)ii biceps *anterior+ şi triceps *posterior+. 7n !uncţie de
nivelul la care se a!lă rana, apăsarea se !ace 
•în ailă,
• pe !aţa internă la jumătatea braţului ,
• sau la plica cotului .
- în rănile s"n#er"nde ale ,5inii6 "al,ei comprimarea arterei radiale se !ace cu un de#et,
pe partea eternă a plicii pumnului, şi cu un al doilea de#et pe partea internă a
aceleeaşi plici a pumnului, pe artera cubitală .
C"nd rana se a!lă la ,e,br'l inerior 
- în s"n#erarea rănilor din regi'nea inghinal comprimarea vasului se !ace pe pliul in#)inal(
- c"nd )emora#ia se a!lă la coa"! , comprimarea arterei !emurale pe traiectul ei, proimal
de pla#ă, se !ace *în !uncţie de locul plă#ii+ în treimea mijlocie a coapsei, pe !aţa internă a
acesteia(
- Dacă rana se a!lă la niv elul gen'nchi'l'i !a' ga,bei  comprimarea se !ace pe !aţa
posterioară a coapsei în apro pierea pliului #enunc)iului( sau comprimarea arterei
poplitee în !a ţa posterio ară a #enunc)iului
- c"nd s"n#erarea provine dintr-o rană situată în regi'nea "elvi!'l'i, comprimarea aortei
1&
abdominale se !ace prin apăsarea peretelui abdominal cu pumnul sub ombilic. rtera este
*teoretic+ turtită pe planul osos al coloanei vertebrale lombare
lte sisteme de co,"ri,are a aortei /e poate eecuta o )emostază provizorie şi prin com-
primarea cu de#etul în!ăşurat într-o compresă sterilă c)iar în pla#ă, astup"nd ori!iciul arterial.
cţiunea de prim ajutor începută prin compresiunea di#itală sau manuală are dezavantajul că nu
poate !i prea mult prelun#ită, deoarece intervine oboseala celui care o aplică şi di!icultăţi de a
manevra rănitul, iar în timpul transportului este #reu de aplicat.
9. 0ansamentul compresiv
7n )emora#iile care interesează vasele mici, )emostaza poate !i !ăcută cel mai simplu cu
ajuturul pansamentelor compresive.
După eecutarea toaletei plă#ii, se acoperă re#iunea cu o mare cantitate de comprese sterile,
paste care se în!ăşoară strans o !aşă.
- 7n !uncţie de locul plă#ii, al )emora#iei şi în !uncţie de vasul lezat, dacă este posibilă *după
măsura de prim ajutor începută prin compresiune di#itală sau manuală, s"n#erarea !iind ast!el
oprită+, se va eecuta toaleta plă#ii şi se va aplica pansamentul compresiv. 0entru că aplicarca
#aroului implică şi riscuri *mai ales c"nd #aroul este aplicat incorect+, se recomandă ca )emostaza
pentru perioada transportului se !ie !ăcută cu ajutorul pansamentelor compresive. cestea au avan-
tajul că n u brutalizează vasul şi în altă re#iune de"tl în zona a!ectată de traumatism şi permit iri#area
membrului prin vasele care au rămas intacte.
0ansamentul compresiv este util în )cmora#iile venoase şi capilare de la etremităţi, plă#ile
părţilor mo i buco-!aciale, precum şi în toate plă#ile peretelui toracic sau abdominal.
C. <lectarea puternică a etremităţii

/e utilizează c"nd pla#a este localizată în re#iunile ailare, in#)inale, !aţa anterioară a cotului sau
posterioară a #enunc)iului.
a+ 7n plă#ile arterei h',erale, după ce se introduce în ailă o !aşă rulată *sau un alt corp dur învelit
în vată şi ti!on sau porţiuni din ru!ăria bolnavului+, se !lectează antebraţul pe braţ şi se aplică
braţul pe torace. 7n această poziţie membrul superior se !iează solid la torace cu o !aşă, centură,
bucăţi din ru!ăria bolnavului etc.
b+ 0entru )emostaza arterelor antebra+'l'i sau în plă#i ale plicii cotului se aşează un sul în plica
cotului şi se !lectează antebraţul pe braţ !i"ndu-se în această poziţie.
c+ 7n cazul )emora#iei de la rădăcina coapsei *în regi'nea inghinal+ se pot utiliza următoarele
metode de )emostază provizorie - una, prin aplicarea unui sul l a baza triun#)iului /carpa, care
'%
se !iează cu o !aşă, curea etc.*Q+

- sau prin aplicarea unui sul în re#iunea in#)inală, urmată de !lec tarea şi !iarea co apsei
pe ab domen şi a #ambei pe coapsă.
arterei "o"litee
d+ Kemostaza provizorie în leziunile se obţine prin aşezarea sulului în
re#iunea poplitee şi !lectarea puternică a #ambei pe coapsă, cu !iarea ei în această
po zi ţie.
D.plicarea #aroului
• Iaroul este indicat în plă#ile arteriale sau venoase de calibru mare şi mij lociu de la membre.
• 0entru )emostaza provizorie cu ajutorul #aroului se vor !olosi tuburile de cauciuc, banda
8smarc), manşeta pneumatică a aparatului de tensiune arterială .
• a nevoie pot !i utilizate bucăţi de p"nză, batistă, s!oară.
Iaroul se poate aplica peste îmbrăcăminte sau peste pansament şi se va str"n#e p"nă la
dispariţia s"n#erării
8ste bine ca între #arou şi te#ument să se !ieze pe traiectul arterei, acolo unde sunt
simţite bătăile arterei, un rulou de !aşă sau din alt material, peste care se str"n#e
#aroul . 7n !elul ac esta se obţine )emostaza !ără comprimarea ecesivă a ţesuturilor .
• ubul se aplică bine întins, înconjur"ndu-se cu el membru l interesat cel puţin de dou ă ori ,
apoi capetele se înnoadă sau se prind cu o pensă )emostatică. 0este pense se trece o tură
de !aşă, ca să nu !ie smulse.
plicarea #aroului se !ace înaintea toaletei şi pansării rănii. Dacă rana continuă să
s"n#ereze, înseamnă că #aroul nu a !ost aplicat corect, !apt care obli#ă să !ie des!ăcut şi
să se încerce o nouă aplicare
• Iaroul va !i plasat deasupra rănii c"nd )emora#ia provine dintr-o arteră ruptă şi sub rană,
c"nd este secţionată o venă.
• 7n realitate, în practică, această di!erenţiere între )emora#ia arterială şi )emora#ia venoasă
nu este !oarte importantă, pentru că în cazul în care #aroul este aplicat corect la rădăcina
membrului, se opreşte at"t )emora#ia de ori#ine arterială, c"t şi )emora#ia de ori#ine venoasă.
7n )emora#iile venoase s"n#erarea continuă p"nă se scur#e s"n#ele a!lat în membru în
momentul aplicării #aroului.
• 0entru comprimarea arterei ailare se poate !olosi un #arou circular.
• 0entru comprimarea arterei !emurale, la rădăcina membrului in!erior )emostaza se poate
!ace ca în !i#ură
'
• Dezavantajul principal al aplicării #aroului constă în !aptul că nu poate !i menţinut mai mult de o
oră sau cel mult o oră şi jumătate.
• Dacă #aroul este menţinut peste acest interval de timp, eistă riscul apariţiei, în teritoriul
tisular lipsit de aportul de oi#en, a unor leziuni ireversibile, !apt care se poate solda cu
amputarea mem)rului.
Din cauza isc)emiei sub li#atura circulară, nervii încep să su!ere, !ibrele musculare
de#enerează, apar vicieri ale metabolismului, cu acumulare de cataboliţi, substanţe toice, se
instalează vasople#ie cu creşterea permeabilităţii capilare.
Din aceste motive se consideră că atitudinea cea mai corectă este !olosirea #aroului numai
pentru pcrioada de timp în care se !ace toaleta rănii, după care este pre!erabil, pentru
perioada transportului, ca #aroul să !ie înlocuit cu pansament compresiv. plicarca #aroului
răm"ne oricum unica posibilitate de a obţine o )emostază provizorie în cazul accidentelor soldale
cu amputarea traumatică a membrelor superioare şi in!erioare. Iaroul este aplicat corect,
dacă în porţiunea a!lată sub el membrul devine alb, palid.8ste obli#ator să se noteze pe un
bilet data şi ora aplicării #aroului şi biletul să se prindă cu un ac de pansament sau de )aina
bolnavului, la vedere. 7n cazul în care bolnavii la care s-a aplicat )emostaza cu #aro u nu
ajun# la spital înainte de o oră - o oră şi jumătate, va trebui să se des!acă #aroul la interval
de 2%-3% de minute, pentru 2-3 minute, comprim"nd rana cu comprese sterile apăsate cu
!orţă. a reaplicare, #aroul se pune ceva mai sus. 5anevra se eecută sub strictă
suprave#)ere, pentru că în timpul decompresiunii vasculare poate să apară şocul *şocul de
de#arotare+. Dacă durata transportului depăşeşte a oră şi jumătate, #aroul se des!ace cu
intetmitenţă *la intervale mai scurte+ pentru 2%-3% de secunde. ulburările vasculare nu sunt
evidente at"t timp c"t este aplicat #aroul. După ridicarca acestuia, capilarele dilatate, cu
permeabilita te modi!i cată eplic ă plasmeo dia importantă. 7n plus , în momentul
ridicăr ii #aroului, cataboliţii *substanţe toice+ se vor vărsa în torentul circulator #eneral.
De aceea, în cazul îndepărtării unui #arou vor !i luale unele măsuri, pentru că scoaterea
#aroului poate !i urmată do colaps circulator, care poate să ducă la moartea bolnavului.
Concomitent cu scoaterea #aroului se vor lua măsuri de deşocare suprave#)erea bolnavului
trebuie să !ie continuă 24-4$ ore după ridicarea bolnavului, deoarece pot să apară şocuri
tardive.
8. 0ensarea vasu lui s"n#er"nd
0ensarea provizorie a vaselor sau !orcipresura se !ace cu pense 0ean sau Voc)er. Capetele
vaselor secţionate, s"n#er"nde se prind în v"r!ul penselor. 0ensa va !i lăsată în pla#ă pe
'2
vasul prins, aplic"ndu-se peste ea un pansament aseptic şi se transportă bolnavul la unitatea

c)irur#icală cea mai apropiată, unde se va !ace )emo staza de!initivă prin li#ature sau suturarea
vasului.
Aten+ieH /e veri!ică să nu derapeze pensele *să nu se des!acă+.

0revenirea sau combaterea şocului post)emora#ic
După re!acerea )emostazei provizorii se va proceda ast!el
• /e aşează bolnavul pe tar#ă în decubit dorsal, orizontal sau decliv. Declivitatea este
contraindicată dacă eistă şi un traumatism cerebral.
• /e pre#ăteşte o trusă de per!uzie şi se racordează la un !lacon sau pun#ă cu soluţie
per!uzabilă detran, reomacrode, #lucoză 1 sau %P, ori soluţie cloruro-sodică
izotonă. Dace este la dispoziţie, va !i pre!erat pentru început o soluţie
macromoleculară. /e puncţionează orice venă mai aparentă, se racordează tubul de
per!uzie.
• Dacă )emora#ia este #ravă şi accidentatul se a!lă în colaps, se va proceda la ridicarea
membrelor la verticală şi menţinerea lor ca atare. 0rin acest procedeu se obţine un
volum de circa %%% ml de s"n#e.
• /e montează tensiometrul, se numără pulsul şi se măsoară .. la intervale apropiate.
Galorile se consemnează.
• Dacă puncţia venoasă nu reuşeşte, cadre competente vor !ace per!uzarea în vena
ju#ulară sau în vena !emurală.
• /e va evita manevrarea traumatizaţilor, se va impune conducătoruluui autosalvării ca
deplasarea să se !acă cu viteză constantă, dar c"t mai rapid.
• /e va administra oi#en prin sondă nazală *dacă este posibil+.
/n !"ital
- per!uzie de s"n#e şi plasmă !oarte proaspete(
- în ultimii ani s-a impus pe plan mondial înlocuirea s"n#elui inte#ral cu per!uzie intercalată de
s"n#e cu soluţie polielectrolitică :in#er în proporţie de 3. Aten+ieH Orice tran!'&ie de !5nge va
 i i&ogr'"6 i&o-Rh *i c' deter,inarea co,"atibilit+ii directe *Jeanbreau+ "e la, *serul
primitorului cu )ematiile donatorului+.
- <lacoanele vor !i încălzite în apă caldă
- /e impune ca te)nica pre#ătirii şi montării !laconului cu s"n#e sau soluţie per!uzabilă să
!ie bine stăp"nită de cadrele medii.
<e,oragii eteriori&ate
'3
7n )emora#ia eteriorizată semnele locale se a!lă la distanţă de !ocarul )emora#iei şi, în

#eneral, ori entarea asupra sursei de )emora#ie se !ace în aceste cazuri în !uncţie de
or#anul cavitar din care se eteriorizează. st!el, cele mai !recvente !orme dc )emora#ii
eteriorizate sunt
epistais - )emora#ie din nas,
•
• )emoptizie - )emora#ie din arborele respirator  roşu, aerat, spumos, eliminat prin tuse,
• )ematemeză - eliminare prin cavitatea bucală *vărsături+ a s"n#elui provenit din stomac,
• melenă - eteriorizarea s"n#elui prin de!ecaţie,
• metrora#ie - )emora#ie care provine din uter în a!ara ciclului,
• )ematurie - s"n#erare care provine din arborele urinar.
7n !uncţie de cantitatea de s"n#e pierdut şi viteza cu care acest s"n#e se pierde, semnele
#enerale sunt cele ale unei )emora#ii interne.
0rim ajutor - /e va păstra bolnavul nemişcat în poziţia laterală de securitate sau în poziţie
semişez"ndă, în !uncţie de sediul )emora#iei. /e interzice orice e!ort !izic.
- 7n K.D./. > poziţia rendelenbur# pentru a asi#ura o circulaţie cerebrală corespunzătoare (
c"nd )emora#ia este dată de ruptura varicelor eso!a#iene, se introduc în eso!a#, pentru 24-3'
ore sonde speciale cu balonaş eso!a#ian compresiv *9lac`more+
- 7n he,o"ti&iile abundente se !ace li#atura celor 4 membre *alternativ+ pentru a diminua
întoarcerea venoasă *2%-3% minute+( dezle#area se va !ace pro#resiv, lent şi alternativ pt. a nu
mări brusc întoarcerea venoasă a s"n#elui la inimă
- /e poate aplica pun#ă cu #)eaţă deasupra zonei pre supus su!erinde.
- ratament #eneral vezi primul ajutor în )emora#iile interne.
?eter,inarea gr'"elor !ang'ine "rin ,etoda Beth-@incent c' !er antiA antiB
Kematia umană are un număr !oarte mare de anti#ene pe supra!aţa sa.

nticorpii respectivi poartă numele de a#lutinine pentru !aptul c provoacă
reacţii de a#lutinare.
#lutininele sunt anticorpi naturali şi se #ăsesc în serul san#uin. ?e o importanţă deosebită sunt
a#lutino#enele  şi 9, precum şi a#lutino#enul :).
<aţă de a#lutino#enele  şi 9, în s"n#ele altor "er!oane ei!t anticor"i nat'rali > a#lutininele
*al!a+ g *EB-+ şi *beta+ h *EB-9+. $oei!ten+a 'n'i agl'tinogen c' agl'tinina core!"'n&toare DA
S 6 B > la aceea*i "er!oan n' e!te co,"atibil c' via+a6 deoarece prezenţa a#lutino#enului şi
a#lutininei omoloa#e produce a#lutinarea #lobulelor roşii.
/tudierea !enomenului de )ema#lutinare a !ăcut posibilă descoperirea #rupelor san#uine de bază
'4
- sistemul F..9. *zero, , 9+

/istemul san#uin F..9. cuprinde patru #rupe de s"n#e. Irupele se notează d'" n',ele
agl'tinogen'l'i6 deosebindu-se ast!el #rupa % *zero+ , 9 şi 9. 6n alt cercetător clasi!ică
#rupele san#uine not"ndu-le cu ci!re romane B, BB, BBB, BG.

stăzi, pentru a înlătura posibilitatea unei interpretări #reşite a #rupelor san#uine de bază, ambele
clasi!icări au !ost uni!icate, sistemul san#uin F9 !iind reprezentat ast!el
grupa aglutinogen 9antigen: aglutinine 9anticorp:
% *zero unu+ - g i
 BB *-doi+  h
9 BBB *9-trei+ 9 g
9 BG *9-patru+ 9 W
După cum se vede, #rupa % *B+ nu are nici un a#lutino#en *zero a#lutino#en+, celelalte au
a#lutino#en  sau 9, sau am"ndouă - 9.
Determinarea #rupelor san#uine se !ace prin două metode
+ metoda directă 9et)-Gincent *a#lutinine cunoscute şi a#lutino#en necunoscut+(
2+ metoda inversă - /imonin *a#lutino#en cunoscut *i a#lutinine necunoscute+ .
rans!uzia de s"n#e nu se poate e!ectua !ără determinarea #rupei san#uine.
4etoda ;eth)+incent cu ser anti) anti);
nticorpii monoclonali EB  şi EB 9 sunt de tip B#5 şi produc a#lutinarea directă, pe lamă,
la temperatura camerei, a anti#enelor omoloa#e , respectiv 9. :eactivii au !ost testaţi prin mai
multe metode, sunt speci!ici, au o aviditate mult mai mare dec"t cele de sursă umană.
%etoda de l'cr'4
/e !oloseşte s"n#e venos 3-4 ml.
0e o lamă cu #odeuri, se picură c"te o picătură de ser EB  respectiv EB 9( alături, în
dreptul !iecărei picături de ser, se adau#ă c"te o picătură de eritrocite de determinat *picătura de
% ori mai mică dec"t picătura de ser+( picăturile de ser se omo#enizează cu cele de
eritrocite, cu colţul unei lame sau cu ba#)eta de sticlă( după 3-4 secunde, apar primele semne
de a#lutinare, iar reacţia este completă după un minut.
. Dacă a#lutinarea nu se produce, înseamnă că s"n#ele cercetat nu are a#lutino#enul. A"ar+ine

gr'"ei I.
2. Dacă a#lutinarea se produce în serul EB , înseamnă că s"n#ele cercetat are a#lutino#en
. 85ngele a"ar+ine gr'"ei AII.
3. Dacă a#lutinarea se produce în serul EB, 9, înseamnă că s"n#ele de cercetat are a#lutino#en 9.
85nge=e a"ar+ine gr'"ei B III.
'1
4. Dacă a#lutinarea se produce în ambele seruri-test, înseamnă că s"n#ele conţine at"t

a#lutino#en , c"t şi a#lutino#en 9 ( Face "arte6 deci6 din gr'"a AB I@.
∎ (mportant' simultan cu determinarea anti#enelor  şi 9, prin metoda de mai sus, este obli#atorie
şi determinarea anticorpilor, prin metoda /imonin

%etoda de deter,inare a agl'tininelor
0entru metoda /imonin se !olosesc he,atii test care se obţin de la !iecare punct de trans!uzie(
valabilitatea )ematiilor este de maimum 3 zile.
vem, deci, a#lutino#en cunoscut şi a#lutinine necunoscute.
P %aterialele nece!are sunt aceleaşi ca şi la proba directă*seruri-test, lamă cu 3 #odeuri, lame de
sticlă curate şi uscate, pipete pentru !iecare ser )emotest în parte, pipete pt.s"n#ele de cercetat,
materiale pentru recoltat s"n#ele+ dar, în loc de seruri-test, se !olosesc eritrocite-test. 8ste nevoie,
de asemenea, de ser sau plasmă, deci nu este su!icientă recoltarea numai prin înţeparea pulpei
de#etului, ci trebuie să se recolteze s"n#e prin puncţie venoasă.
• Tehnica 4
- cu o pipetă 0asteur, pune c"te o picătură din serul sau plasma de cercetat în două #odeuri(
- deasupra !iecărei picături de ser de cercetat, a!lat pe lamă, se pune o picatură din )ematiile test
- cu a#lutino#enul cunoscut, respectiv )ematii - test BB şi 9BBB(
tenţie1 Ai prin această metodă, cantitatea de ser este de 1 ori ,ai ,are dec"t cea de )ematii.
- se e!ectuează omo#enizarea.
interpretarea rezultatelor
- Dacă a#lutinarea s-a produs în ambele picături omo#enizate, înseamnă că în serul de cercetat se a!lă
ambele a#lutinine *g şi h >  8er'l de cercetat ace6 deci6 "arte din gr'"a I.
- Dacă a#lutinarea se produce numai în picătura de ser în care am pus eritrocite - test 9BBB -
înseamnă că a#lutino#enul 9 s-a înt"lnit cu a#lutinina omoloa#ă h ( ?eci !er'l a"ar+ine gr'"ei AII.
- Dacă a#lutinarea se produce numai în picătura de ser în care am pus eritrocite - test  BB -
înseamnă că s-a înt"lnit cu a#lutinina a6 care a a#lutinat )ematiile-test. 8er'l a"ar+ine gr'"ei B III.
- Dacă a#lutinarea nu s-a produs în nici una din picăturile serului de cercetat înseamnă că serul nu are
a#lutinine, deci ace "arte din gr'"a ABI@.
3robele de co,"atibilitate direct ,ajor
- in vivo D:eanbrea'>
- in vitro DOelecNer>
in vivo - :eanbrea'
!co" 4 - veri!icarea, în plus, dar obli#atorie, a !elului în care prirnitorul reac +ionea& a+ de !5ngele ce
i !e introd'ce intraveno!6 "rin tran!'&ie.
''
,ateriale4
- instrumentele şi materialele necesare e!ectuării unei trans!uzii *vezi trans!uzia+
- medicamentele necesare pentru eventuale accidente posttrans!uzionale
"acient
- psi)ic şi !izic, ca pentru puncţia venoasă
eecuţia
- asistenta se spală pe m"ini
- îmbracă mănuşi sterile
- instalează aparatul de trans!uzie
- lasă să se scur#ă prin picurător primii 2% ml de s"n#e
- re#lează ritmul de scur#ere la %-1 picăturiminut, timp de 1 minute
- suprave#)ează !oarte atent pacientul timp de 1 minute
- dacă apar semnele incompatibilităţii de #rup *senzaţie de !ri# , !rison, ce!alee, dureri lombare,
ta)icardie, urticarie, con#estia !eţei+, întrerupe trans!uzia şi anunţă medicul
- dacă nu apar semnele incompatibilităţii de #rup, introduce din no' 2 ,l !5nge în rit, ,ai ra"id
d'" care reglea& rit,'l Ia %-1 picăturiminut
- suprave#)ează pacientul timp de 1 minute
- dacă nu apar semnele incompatibilităţii de #rup, continuă trans!uzia în ritmul prescris.
&* -(U'
- în stabilirea incompatibilităţii de #rup se vor observa simptomele obiective şi sesizările
spontane ale pacientului
D8 8GB
-  se pune întrebări !recvente pacientului ce ar su#era anumite simptome, în#reun"nd orientarea în
!aţa cazului.
in vitro - OelecNer
"cop' decelează anticorpii din serul bolnavului, care ar putea distru#e eritrocitele donatorului
- pune în evidenţă incompatibilitatea în sistemul F9, prezenţa de anticorpi imuni din sistemul :)
*dacă primitorul este :)o *D+ ne#ativ şi are anticorpi anti-:)o *D+, iar donatorul :)-pozitiv a !ost
#reşit determinat ca :)-ne#+
,ateriale4
- lame de sticlă curate, de#resate, uscate
- !laconul sau pun#a cu s"n#ele de cercetat
- serin#i şi ace sterilizate
- pipete, mănuşi de protecţie
'
- termostat, vată, alcool

"acient
0si)ic şi !izic ca la puncţia venoasă
eecuţia
-asistenta se spală pe m"ini
-îmbracă mănuşile sterile
- recoltează s"n#e prin puncţie venoasă
- introduce s"n#ele la centri!u#ă
- pune o picătură din plasma primitorului pe o lamă peste care adau#ă eritrocite de la donator
- respectă proporţia de % între #lobule şi ser
- citeşte rezultatul după 1 minute, la rece
-adau#ă o picătură de papaină şi introduce la termostat timp de 3% minute
Bnterpretare
)dacă în picătură se produce a#lutinarea, s"n#ele primitorului nu este compatibil cu s"n#ele
donatorului
-dacă nu se produce a#lutinarea, s"n#ele este compatibil şi poate !i trans!uzat
Accidentele *i incidentele tran!'&iei de !5nge
accidente
) incompatibilitatea de #rup în sistemul F9, mani!estată sub !orma şocului )emolitic
• se întrerupe trans!uzia la apariţia semnelor precoce *!rison, ta)icardie, dispnee, cianoză,
stare #enerală alterată, dureri lombare, retrosternale+
- trans!uzarea unui s"n#e alterat
• in!ectat cu #ermeni virulenţi care provoacă !risoane puternice la -2 ore după trans!uzie( se
încălzeşte pacientul cu pături, buiote şi se administrează băuturi calde, se începe
antibioterapie masivă, după antibio#rama s"n#elui in!ectat
• in!ectat cu virusul )epatitei epidemice, cu plasmodiul malariei, spiroc)ete sau brucele -
mani!estările apar după trecerea perioadei respective de incubaţie
- prezenţa substanţelor pireto#ene provoacă !rison, ce!alee, !ebra
- embolie pulmonară  c' cheag'ri6 mani!estată prin a#itaţie, cianoză, dureri toracice, tuse
c)inuitoare, )emoptizie, !ebră U c' aer6 mani!estată prin alterarea bruscă a stării #enerale, cianoză,
dispnee, tensiunea arterială scăzută, puls !ili!orm( se iau măsuri antişoc de către medicul
anestezist-reanimator
- trans!uzia s"n#elui neîncălzit poate provoca )emoliza intravasculară cu blocaj renal, şoc
'$
posttrans!uzional, acidoză metabolică, stop cardiac prin )ipotermie

incidente
- în!undarea aparatului cu c)ea# - se sc)imbă aparatul
- s"n#ele poate conţine c)ea#uri sau pelicule de !ibrină ce se depun pe !iltru - se

sc)imbă !laconul şi per!uzorul
- ieşirea acului din venă
- per!orarea venei
- coa#ularea s"n#elui venos re!ulat în ac - se sc)imbă acul
3regtirea "reo"eratorie a "acient'l'i
. 0re#ătirea !izică şi psi)ică a pacientului

2. 0re#ătire #enerală . 9ilanţ clinic
9. 9ilanţ paraclinic
3. 0re#ătirea pentru operaţie *sau în#rijiri preoperatorii+
scop
- 0re#ătirea pacientului înaintea intervenţiei c)irur#icale este un element major de prevenire a
in!ecţiilor postoperatorii. De ea depinde reuşita operaţiei şi evoluţia postoperatorie.
- Eeutralizarea surselor de suprain!ecţie care au ori#inea la nivelul pielii *incizie+ la distanţă
*naso-!arin#ian şi vezică urinară+
- :educerea posibilităţilor de contaminare a pielii, prin utilizarea de antiseptice
- Depistarea şi semnalarea unor leziuni cutanate, in!ecţii F: sau urinare recente ori vindecate
paraziţi eterni, posibilităţi de aler#ie
Pregătirea fizică şi psihică a pacientului
0acienţilor ajunţi la secţia de c)irur#ie trebuie să li se asi#ure con!ort !izic şi psi)ic. 0acienţii
internaţi sunt a#itaţi, speriaţi, in)ibaţi de teama intervenţiei c)irur#icale, de dia#nosticul imprevizibil ,
de anestezie, de durere, de moarte. sistenta medicală are obli#aţia ca prin atitudinea şi comportamentul
ei să înlăture starea de anietate în care se #ăseşte pacientul înainte de operaţie 
• să ;l ajute să-şi eprime #"ndurile, #rijile , teama(
• să îi insu!le încredere în ec)ipa operatorie(
• să îi eplice ce se va înt"mpla cu el în timpul transportului şi în sala de operaţie, în preanestezie, cum va
!i aşezat la masa de operaţie, c"nd va părăsi patul, c"nd va primi vizite(
• să ;l asi#ure că va !i însoţit şi ajutat .
A!i!tenta ,edical treb'ie ! r!"'nd c' a,abilitate6 "roe!ionali!,6 si#uranţă şi
promptitudine la solicitările tuturor pacienţilor, înc"t aceştia să capete încredere în serviciul în
'&
care a !ost internat.

3rin atit'dinea ei6 nici di!tant6 dar nici a,iliar6 nici d'r dar nici c' !lbici'ne6
binevoitoare6 dar *i a'toritar6 va re'*i6 c' !ig'ran+6 ! in!"ire pacienţilor încredere.
?ac4 -
ea nu va dovedi răbdare, pricepere, în conducerea unei discuţii de început, menită să
încurajeze bolnavul
- obişnuinţa şi rutina mani!estate prin scepticism şi insensibilitate nu sunt combătute
- aspectul eterior nu va arăta sobrietate şi demnitate
- limbajul !olosit nu va !i adecvat, pe înţelesul celui cu care stă de vorbă, încrederea
pacientului va scădea şi starea lui psi)ică va !i de!avorabilă.
3REG9TIRE GE7ERAL9
. ;(56> C5(6(C
#. ;ilanţ clinic general
sistenta medicală, printr-o observaţie clinică justă şi susţinută asupra pacientului, are
obli#aţia
- să observe şi să consemneze aspectul #eneral al pacientului, înl+i,ea *i gre'tatea !a
Dobe&itatea *i ca*eia>6 v5r!ta a"arent *i real6 a!"ect'l "ielii Dne aj't ! c'noa*te,
!tarea de )idratare sau des)idratare a or#anismului+, ţinuta, !aciesul, mersul, starea psi)ică
- să urmărească, atent şi sistematic, necesităţile pacientului şi mani!estările de dependenţă
#enerate de nesatis!acerea nevoilor, ca să poată stabili obiective evaluabile pentru o în#rijire
pertinentă şi de calitate
- să ia cunoştinţă de situaţia #lobală în care se a!lă pacientul şi, într-o manieră selectivă, să
remarce detaliile importante, sc)imbările care apar în evoluţia lui şi utile pentru eplorarea
preoperatorie
- să culea#ă date din diverse surse !oaia de observaţie, !oaia de temperatură, !amilia
pacientului, ceilalţi membri ai ec)ipei de îngrijire6 în! "rinci"ala !'r! r,5ne "acient'l.
$'legerea datelor ! !e ac c' ,are aten+ie *i ,in'+io&itate6 "entr' a n' !c pa problemele
importante şi pentru a se !ace o evaluare corectă a lor
- toate datele privind starea #enerală a pacientului şi evoluţia bolii acestuia se notează permanent
în <.F. şi planul de în#rijire, pentru a obţine un tablou clinic eact, care va !i valori!icat de ec)ipa
de în#rijire şi va !i baza unui nursin# de calitate
$. Culegerea de date privind antecedentele pacientului
a. a,iliale4
%
- dacă în !amilie au !ost bolnavi cu

- neoplasme
- diabet
- K...
- cardiopatii
- tuberculoze etc.
b. chir'rgicale4
- dacă a mai su!erit alte intervenţii
- dacă au avut evoluţie bună W
- dacă au !ost complicaţii
c. "ato=ogice4
- se vor nota bolile care au in!luenţă asupra anesteziei şi intervenţiei
- dacă a avut a!ecţiuni pulmonare şi dacă este !umător
- a!ecţiuni cardiace
- tare cronice diabet, etilism etc
- epilepsie
?. Urmărirea şi măsurarea funcţiilor vitale şi vegetative

/e va urmări, măsura şi nota ,
- tensiunea arterială
- pulsul
- respiraţia
- temperatura
- diureza
- scaunul
@. *,amenul clinic pe aparate
8ste !ăcut de medic prin
- inspecţie
- palpare
- percuţie
- auscultaţie
8ste !oarte importantă şi utilă cunoaşterea eamenului clinic pe aparate, pentru completarea
bilanţului clinic preoperator

;. ;(56> PC5(6(C
) completează eamenul clinic
- permite o apreciere eactă a stării viitorului operat
- rezultatele eamenelor paraclinice depind de profesionalismul şi corectitudinea cu care

asistentele medicale au făcut recoltarea produselor biologice şi patologice sau au pregătit
bolnavul pentru investigaţie
0entru o mai bună înţele#ere a pre#ătirii preoperatorii, putem clasa eamenele paraclinice în'
#. eamene de rutină - sunt eamene obli#atorii înaintea oricărei intervenţii c)irur#icale, indi!erent de
timpul avut la dispoziţie pentru pre#ătire şi indi!erent de starea #enerală a pacientului
- timpii de s"n#erare şi de coa#ulare,
- determinarea #rupei san#uine,
- )ematocrit,
- #licemie,
- uree san#uină,
$. eamene complete
- )emoleuco#ramă completă,
- G./.K.,
- iono#ramă,
- ec)ilibrul acido-bazic*8..9.+,
- coa#ulo#rama completă,
- probe de disproteinemie,
- proteinemie,
- transaminaze,
- eamen de urină,
- electrocardio#ramă,
- radio#ra!ie sau radioscopie pulmonară.
?. *amene speciale
/unt în !uncţie de aparatul sau or#anul pe care se intervine

a. E"lorarea a"arat'='i re!"irator
- radioscopia sau radio#ra!ia pulmonară
- bron)o#ra!ia
- bron)oscopia
- tomo#ra!ia
2
- eplorarea !uncţiei pulmonare - spirometrie

- eamenul sputei
b. E"lorarea a"arat'l'i cardiova!c'lar
-
probe de e!ort
- oscilometrie, oscilo#ra!ie
- electrocardio#rams, !onocardio#rama
- eamenul !undului de oc)i *la )ipertensivi+
- eamenele radiolo#ice
• arterio#ra!ie
• an#iocardio#ra!ie
•
!lebo#ra!ie
- eplorări izotopice
- cateterism cardiac
- recoltare de s"n#e pentru
• colesterol
• lipemie
c. E"lorarea t'b'l'i dige!tiv
- eamenul radiolo#ic
• c' !'b!tan+ de contra!t
• eso!a# baritat
• tranzit baritat
• iri#o#ra!ie
• r !'b!tan+ de contra!t
• eso!a#oscopie
• #astroscopie
• duodenoscopie
• colonoscopie
• rectoscopie
• anuscopie
- c)imismul #astric
- tubajul duodenal
-eamenul materiilor !ecale
3
) eamenul cu izotopi radioactivi

- tomo#ra!ia
d. Ea,en'l 'nctiei he"atice
•
eplorarea 'nc+iei ecretoare biliare

- tubaj duodenal
- recoltări de s"n#e pentru bilirubina, colesterol
• eplorarea 'nc+iei de coag'lare
- coa#ulo#rama completă
- !ibrino#en
• eplorarea 'nc+iei ,etabolice 
- electro!oreza, dozare de proteine

- probe de disproteinemie
- lipide, colesterol
- #licemie
• eplorarea "ancrea!'l'i4
- scinti#ra!ie
- arterio#ra!ie selectivă pancreatică
- duodenoscopie
- tubaj duodenal *testul secretinei+
- pancreato#ra!ie
e. E"lorarea 'nc+iei renale
- eamenul de urină complet, urocultură, DDB/
- eamenul de s"n#e uree, acid uric, creatinina, iono#rama, ec)ilibrul acido-bazic *89+
- eamene endoscopice
- cistoscopie
- cromocistoscopie
- eamene radiolo#ice
- uro#ra!ie i.v.
- cisto#ra!ie
- pielo#ra!ie
- eamene izotopice
- scinti#rama renală
- reno#rama izotopică
4
3REG9TIREA 3E7TR O3ERAVIE

/e !ace în !uncţie de timpul avut la dispoziţie şi de starea #enerală a pacientului
. B50 /6<BCB8E, 0CB8E BED808ED8E
7n ziua precedentă  :806/ ( re#imul alimentar să !ie uşor di#erabil şi cu consum de lic)ide pentru
menţinerea tensiunii arteriale, dezintoicarea şi mărirea diurezei, diminuarea setei şi acidozei
postoperatorii.
lte pre#ătiri pentru intervenţie antibioterapice c"nd se anticipează apariţia unei in!ecţii postoperatorii,
spălături va#inale repetate cu antiseptice pentru in!ecţii #inecolo#ice.
- spălătura #astrică în intervenţii laborioase pe stomac
7n seara zilei precendente
"regtirea "ielii  se !ace baia #enerală, la duş *după clisma evacuatoare+  spălatul părului, toaleta buco-
dentară, toaleta nasului ( se veri!ică re#iunea in#)inală, ombilicul, ailele, un#)iile*scurte, !ără lac de un)ii+,
picioarele, spaţiile interdi#itale. Cu un aparat de ras propriu se rade părul c"t mai lar# în !uncţie de zonă, c"t
mai aproape de momentul intervenţiei pentru a evita proli!erarea #ermenilor la nivelul escoriaţiilor cutanate şi
se badijonează cu un antiseptic re#iunea rasă , aplic"nd apoi pansament antiseptic uscat. *în unele cazuri se pot
!olosi creme depilatoare+.
"regtirea t'b'l'i dige!tiv  clismă evacuatoare *cu ecepţia intervenţiilor pe colon+, nu se dau pur#ative-se
!ace duş după clismă( alimentaţie lejeră  supă de le#ume, băuturi dulci sau alcaline.
7n ziua intervenţiei bolnavul nu mai bea, se !ace eventual o clismă cu 4 ore înaintea intervenţiei, se
îndepărtează bijuteriile, se îndepărtează proteza dentară care se păstrează în cana cu apă, se rebadijonează cu
un antiseptic colorat re#iunea rasă. /e îmbracă pacientul cu lenjerie curată, în !uncţie de intervenţie( se
pre#ătesc documentele  !oaia de observaţie, analize, radio#ra!ii, care vor însoţi pacientul.
ransportul bolnavului în sala de operaţie  se !ace numai însoţit de asistenta medicală, care are obli#aţia
să predea pacientul asistentei de anestezie, împreună cu toată documentaţia şi alte observaţii survenite
ulterior şi !oarte importante pentru intervenţia c)irur#icală. ransportul se !ace cu un brancard, pat rulant,
cărucior în !uncţie de boală şi bolnav. 9olnavul trebuie aşezat con!ortabil şi acoperit .
7n sala de preanestezie
• se veri!ică re#iunea rasă şi se notează eventualele escoriaţii *eczeme, intertri#o etc.+(
• se veri!ică starea de curăţenie  re#iunea in#)inală, ombilicul, ailele, spaţiile interdi#itale, un#)iile(
• se veri!ică dacă s-a îndepărtat proteza dentară(
• se pre#ătesc zonele pentru per!uzie prin badijonarea cu antiseptice colorate(
•
instalarea sondei urinare M a DemeureM *sau, după caz, se #oleşte vezica urinară+ de către asistenta de
sală, după spălatul c)irur#ical al m"inilor, îmbrăcatul cu ec)ipament steril, c"mp steril în zona #enito ;
1
urinară.
7n sala de operaţie se eecută ultima parte a pre#ătirii pacientului  se instalează şi se !iează pacientul
pe masa de operaţie, monitorizarea !uncţiilor vitale, obţinerea unui abord venos *branulă, cateter+ în !uncţie
de intervenţie şi de pacient, pre#ătirea c"mpului operator, badijonarea cu alcool şi curăţirea pielii de

antisepticul anterior( badijonarea cu tinctură de iod *sau alt antiseptic colorat+ se !ace încep"nd cu linia de
incizie, de la centru către peri!erie şi se termină cu zonele septice.
- ajută la instalarea c"mpului steril tetil *M acesta este rolul medicului, dar poate !i şi rol dele#at pentru asistenta medicală+.
9. B50 /6<BCB8E, 0C B8E D808ED8E
- este obli#atorie e!ectuarea a două toalete #enerale la pat, în 24 de ore *dacă este posibil, cu săpun
antiseptic+
- în rest, pre#ătirea este aceeaşi ca pentru pacientul independent
C. 0:8IOB:8 0CB8E66B 7E 6:I8EH8 CKB:6:IBC8
• dat !iind timpul !oarte scurt avut la dispoziţie, pre#ătirea pacientului se !ace în acelaşi timp cu
pre#ătirea sălii şi a c)irur#ilor
• pre#ătirea constă în
- spălarea cu apă caldă şi săpun, numai a zonelor cu risc
- raderea, cu atenţie, pentru a nu provoca escoriaţii
- badijonarea zonei cu un antiseptic colorat
- evantualele plă#i prezente se vor pansa şi se vor proteja !oarte atent
- #olirea conţinutului #astric, prin spălătură #astrică *dacă este cazul+
- în res t pre#ă tirea preoperatorie este aceeaşi ca pentru pacientul independent.
ROLL %ORAL AL A8I8TE7TEI %E?I$ALE
7n #eneral, pentru pacient nu eistă intervenţie c)irur#icală LminorăM, o operaţie !iind o
eperienţă nouă, pe care o trăieşte bolnavul.
eama îi !ace pe unii pacienţi să re!uze operaţia, sub pretetul că ar dori să mai încerce cu tratament
medicamentos, sau că doresc o am"nare pentru rezolvarea unei probleme personale.
7n acest sens, rolul asistentei este de a-l linişti pe pacient şi de a-i da încredere. ceasta se
realizează prin
• modul de a vorbi cu pacientul
• asi#urarea că anestezia şi intervenţia sunt beni#ne
• eemple de reuşită a unui operat cu aceeaşi intervenţie
• menţinerea calmului, antren"nd şi vecinii de salon
"* + *+('
'
) contactul cu pacienţii operaţi, care sunt obosiţi, le este rău, au complicaţii. pentru a nu-i permite
să aibă termen de comparaţie
- să vorbeşti ur"t cu pacientul şi cu !amilia acestuia
- să !aci aprecieri personale asupra c)irur#ului, anestezistului, intervenţiei şi dia#nosticului. a

întrebări di!icile, se va răspunde Lva trebui să întrebăm mediculM
- să se pună în acelaşi salon, împreuna, doi pacienţi operaţi, în aceeaşi zi, cu aceeaşi intervenţie.
C!6C5UA(('
:olul pre#ătirii preoperatorii a pacientului deţine un loc important în prevenireaW in!ecţiilor
nosocomiale.
8ste necesară punerea în practică a unui protocol precis şi detaliat al di!eritelor etape din această
pre#ătire şi întărirea le#ăturilor dintre asistentele medicale din secţia de c)irur#ie, terapie intensivă şi
cele care lucrează în sălile de operaţie şi anestezie.
<iecare secţie este responsabilă de numărul şi !recvenţa eventualelor in!ecţii, precum şi de
urmărirea, alături de asistentul de i#ienă, a eecutării corecte a modului de pre#ătire preoperatorie a
pacientului.
8'"ravegherea "o!to"eratorie
/uprave#)erea postoperatorie a bolnavului începe din momentul terminării intervenţiei
c)irur#icale, înainte ca pacientul să !ie transportat în salon( din acest moment devine obiectulunei atenţii
constante p"nă la părăsirea spitalului. 7n #eneral, bolnavul este adus în salon însoţit de medicul anestezist şi
de asistenta de anestezie, care va urmări respiraţia şi modul în care este transportat şi aşezat în pat(
transportul se !ace cu patul rulant sau cu căruciorul. 9olnavul va !i acoperit pentru a !i !erit de curenţi de aer
sau sc)imbări de temperatură. sistenta medicală care îl însoţeşte se va asi#ura că bolnavul stă comod, este
în si#uranţă şi că tubulatura prezentă *dren, sonde, per!uzii+ nu este comprimată. 0oziţia pe cărucior este de
decubit dorsal, cu capul într-o parte pentru a nu-şi în#)iţi eventualele vomismente. 7n timpul transportului
asistenta medicală va urmări aspectul !eţei *cianoza+, respiraţia, pulsul, per!uzia. Bnstalarea bolnavului se
!ace într-o cameră cu mobilier redus şi uşor lavabil, care va !i curată, bine aerisită, liniştită, în
semiobscuritate , cu temperatura de $-2%C *căldura ecesivă des)idratează şi !avorizează )ipotermia+,
prevăzută cu instalaţii do oi#en montate în perete, cu prize în stare de !uncţionare şi cu aparatură
pentru aspiraţie.
- 0atul va !i accesibil din toate părţile - aparatele de încălzit nu vor !i lăsate niciodată în
contact cu un operat adormit, pentru a se evita riscul unor arsuri #rave. Căldura ecesivă a patului
produce transpiraţie, ceea ce duce la pierderi de apă, iar senzaţia de !ri# duce la apariţia
!risoanelor.
0atul va !i prevăzut cu muşama şi aleză bine întinsă, !ără pernă şi, dacă este cazul, salteaua

va !i antiescară.
Poziţiile pacientului în pat
) rans!erul de pe cărucior pe pat va !i e!ectuat de către trei persoane, ale căror mişcări trebuie să
!ie sincrone, pentru a evita bruscarea operatului.
0oziţia pacientului în pat este variabilă, în !uncţie de tipul intervenţiei c)irur#icale.
- Cea mai !recventă poziţie este dec'bit dor!al6 cu capul într-o parte, p"nă c"nd îşi recapătă
cunoştinţa. 0entru a !avoriza iri#area centrilor cerebrali, c"teodată, patul va !i uşor înclinat.
- 7n !oarte multe cazuri, poziţia este dec'bit lateral drept sau st"n#, care se va sc)imba din 3% în 3% de
minute, pentru a uşura drenajul căilor respiratorii. ceastă poziţie împiedică lic)idul de vărsătură să
pătrundă în căile aeriene.
- 7n cazuri particulare *obezi, cardiaci, operaţii pe s"n, pe torace etc.+ operatul va !i aşezat în poziţie
semişez"nd - poziţia <F]8: - cu #enunc)ii !lectaţi cu un sul sub ei.
ceste poziţii di!erite se pot menţine uşor într-un pat de reanimare, prevăzut cu mecanisme care
permit manevrarea cu bl"ndeţe a pacientului şi instalarea sa comodă.
83RA@EG<EREA O3ERA TLI
8ste sarcina !undamentală a asistentei medicale. /uprave#)erea este permanentă, în vederea
depistării precoce a incidentelor şi complicaţiilor postoperatorii.

0rezenţa permanentă l"n#ă pacient permite asistentei medicale ca, pe l"n#ă elementele de
suprave#)ere indicate de c)irur# şi anestezist, să sesizeze orice alte mici modi!icări şi acuze subiective
*durerea+ şi să administreze, la timp, tratamentul prescris, evit"nd iniţiativele personale, !ără a ţine cont
de responsabilităţile celorlalţi membri ai ec)ipei.
*lemente de supravegheat
/uprave#)erea operatului se bazează pe date clinice şi pe rezultatele eamenelor
complementare.
&ate clinice'
. spectul #eneral al operatului
- culoarea pielii sesiz"nd paloarea şi cianoza
- coloraţia un#)iilor , urmărind apariţia cianozei
- starea etremităţilor, paloarea sau răcirea nasului, urec)ilor, m"inilor şi picioarelor
- starea mucoaselor-limba uscată sau umedă, saburală sau curată-indică starea de )idratare a
operatului
$
- starea de calm sau a#itaţie, ştiind că toropeala sau a#itaţia etremă eprimă o complicaţie
c)irur#icală *)emora#ie internă, peritonită postoperatorie etc.+
2. Di!eriţi parametri !iziolo#ici
- ensiunea arterială se măsoară ori de c"te ori este nevoie în primele două ore după operaţie din 1 în
1 minute, din 3% în 3% de minute în următoarele şase ore şi din oră în oră pentru următoarele ' ore
not"nd datele în !oaia de reanimare.
0ulsul se măsoară la %-1 minute urmărind !recvenţa, ritmicitatea, amplitudinea care se notează. 7n
cazul în care apar modi!icări ale pulsului, bradicardie sau ta)icardie, se va sesiza medicul reanimator.
:espiraţia 4 se notează !recvenţa, amplitudinea, ritmicitatea şi se sesizează, deasemenea, medicul în caz
de tuse sau epectoraţie. stăzi datorita 0B08B 5F, lăsate p"nă la apariţia re!leelor şi pe care operata o
elimină c"nd se trezeşte, în#)iţirea limbii este imposibilă *asist.med. nu tb.să !ie tentată să o repună
pentru că deranjează bolnavul+. Cea mai mică modi!icare a respiraţiei va !i semnalată anestezistului,
care, în !uncţie de caz , va indica o aspiraţie pentru a îndepărta mucozităţile din !arin#e sau va
recomanda administrarea de oi#en.
emperatura se măsoară dimineaţa şi seara şi se noteaza în <.F.
3. 0ierderile lic)idiene sau san#uine
6rina 4 reluarea emisiei de urină în prima parte a zilei este un semn bun, la început cantitatea de urină este
abundentă, dar în două-trei zile revine la normal. /e măsoară cantitatea şi se observă aspectul( dacă emisia
de urină lipseşte, se practică sondaj vezical , nu înainte însă de a !olosi şi acţiuni speci!ice asistentei
medicale lăsarea robinetului să cur#ă , !luieratul unei melodii , căldură suprasim!izar etc.
/caunul  se reia în următoarele 2-3 zile şi este precedat de eliminare de #aze( în cazul în care nu apar
#azele , se !oloseşte tubul de #aze , iar în cazul în care scaunul nu este spontan, se !ace o clismă
evacuatoare.
ranspiraţia  se notează dacă apare, deoarece în cazul în care este abundentă, poate antrena pierderi
de apă importante.
Gomismentele se va nota cantitatea, aspectul şi caracterul *bilioasă, alimentară, san#uinolentă+
0ierderile prin drenaj  se notează aspectul şi cantitatea pentru !iecare dren în parte.
Alte !e,ne clinice

- sunt urmărite de c)irur# şi anestezist, ne!ăc"nd parte din atribuţiile asistentei medicale, ele !iind
semne importante în evol'+ia postoperatorie starea abdomenului *balonare, contractare, accelerare
a peristaltismului intestinal+, starea aparalui respirator.
*amenele complementare
) Completează datele clinice şi constituie un #)id precis în conduita reanimării. /e vor e!ectua în
&
!uncţie de evoluţia postoperatorie a pacientului, ast!el înc"t repetarea lor în eces să nu ducă la
di!icultăţi privind starea venelor prin puncţii venoase repetate
- radio#ra!ii pulmonare, în cazul apariţiei unor complicaţii pulmonare postoperatorii
- teste de coa#ulare, de protrombină, teste de toleranţă la )eparină - ce permit depistarea

complicaţiilor ca tromboza venoasă. /unt absolut necesare la pacienţii sub tratament anticoa#ulant,
pentru a permite aprecierea dozelor de medicament
- )emo#rama şi )ematocritul, indică eact pierderile san#uine şi arată #radul de eventuală anemie, ce
poate !i compensată
- eamenul de urină, ce relevă concentraţia în uree şi electroliţi
- eamenul c)imic al lic)idului de drenaj şi, în special, în caz de !istulă di#estivă postoperatorie,
compensarea eactă a pierderilor constituind o necesitate vitală
0ot !i solicitate şi alte eaminări, dar într-o asemenea măsură, înc"t să se respecte capitalul venos al
operatului. 0entru a se evita neplăcerea puncţiilor venoase repetate, eamenele postoperatorii
vor !i reduse la strictul necesar.
2oaia de temperatură, foaia de reanimare, foile speciale de reanimare şi supraveghere
Datele clinice şi biolo#ice vor !i consemnate de asistenta medicală în !oaia de temperatură *de
suprave#)ere+, sau în !oaia de reanimare, !apt ce permite întocmirea unei vederi de ansamblu a
evoluţiei postoperatorii a bolnavului.
7n a!ara rolului său în în#rijirea operatului, asistenta medicală are obli#aţia de a completa, corect
şi la timp, aceste !oi, o!erind ec)ipei c)irur#icale, prin simpla lectură sau o Laruncătură de oc)iM,
in!ormaţii privind starea de sănătate postoperatorie a pacientului.
1. Foaia de te,"erat'r
8ste indispensabilă în toate cazurile c)irur#icale, indi!erent de amploarea intervenţiei.
0e !oaia de temperatură, se va nota
- temperatura, dimineaţa şi seara
- pulsul
- valorile tensiunii arteriale
- diureza
- scaunul
- ziua operaţiei, urm"nd apoi numeretoarea zilelor *,2,3,...+( ziua operaţiei nu se numerotează,
!iind denumită Lziua c)irur#uluiM
- medicamente administrate înainte şi după intervenţia c)irur#icală, precum şi dozele
- în#rijiri pre şi postoporatorii *sondaj vezical, clismă etc.+
2. Foaia de reani,are
$%
- Completează datele din <oaia de temperatură şi dă posibilitatea de a urmări bilanţul

lic)idian din zilele postoperatorii, p"nă la reluarea tranzitului di#estiv şi a alimentaţiei
normale
- 8ste completată în serviciul de terapie intensivă, pentru pacienţii care, postoperator, au

nevoie de per!uzie mai multe zile după operaţie
/e va nota
- cantitatea de lic)ide ieşite sau pierdute, reprezentate prin
• vol','l di're&ei
• vol','l a!"ira+iilor ga!trod'odenale *i al vr!t'rilor
• alte "ierderi4 dren, !istule, diaree, transpiraţii etc.
- cantitatea de lic)ide intrate prin

per!uzii cu seruri #lucozate *se notează cantitatea şi concentraţia+, cu seruri clorurate
•
*cantitatea şi concentraţia+, cu )idrolizate de proteină

8ste important de ştiut că per!uziile cu s"n#e, plasmă, masă eritrocitară nu vor !i încorporate în
capitolul intrări în bilanţul lic)idian, întruc"t au un rol esenţial în re!acerea masei san#uine
diminuate în cursul actului operator şi nu reprezintă un aport )idric
- b't'ri
•
bilanţul )idric reprezintă raportul dintre in#esta şi ecreta( acesta poate !i ec)ilibrat *caz
ideal+, bene!iciar sau de!icitar
C"nd cantitatea de lic)ide in#erate este mică, se va completa prin soluţii administrate parenteral,
p"nă la reluarea !uncţiilor di#estive.
:ezultatele dozărilor de electroliţi conduc la determinarea cantităţii de seruri ce se vor
introduce prin per!uzii. /emnele clinice prin care se traduce perturbarea raportului in#estaecreta
sunt uscăciunea limbii, a pielii, mani!estări de des)idratare, balonare etc.
#. Foile !"eciale de reani,are *i !'"raveghere

- /unt !oi ce aparţin serviciilor de terapie intensivă în care sunt internaţi pacienţi cu intervenţii
c)irur#icale mari, !apt ce impune în#rijiri speciale, controale biolo#ice numeroase *de
eemplu, rezecţie de anevrism aortic, intervenţii pe cord desc)is, transplant de rinic)i, !icat, inimă
etc.+
0e aceste !oi sunt notate date separate de cele trecute pe !oile de temperatură şi !oile de
reanimare.
/tudiul acestor !oi o!eră date complete asupra stării operatului şi a evoluţiei sale postoperatorii.
Cngrijirile acordate "acien+ilor o"era+i
$
De calitatea şi minuţiozitatea acestor în#rijiri depinde în, mare măsură, evoluţia postoperatorie
şi absenţa complicaţiilor.
3n momentul trezirii şi p"nă la acesta, asistenta medicală va suprave#)ea, permanent, operatul
pentru a împiedica eventualele incidente şi urmările lor

- vărsăturile - asistenta medicală va aşeza operatul cu capul într-o parte, !ără pernă, pentru evitarea
trecerii acestora în căile aeriene
- a#itaţia - prezenţa asistentei medicale este obli#atorie l"n#ă pacient( la trezire, în starea de
semiconştienţă operatul tinde sătra#ă de pansamente, de drenuri sau sonde
- imprudenţe posibile să vrea să coboare din pat, să vrea să bea apă *în acest caz, asistenta
medicală este cea care-i va da să bea -2 lin#uriţe de apă, după trezire, dacă operatul nu a
vomat în ultimele două ore+, sau ca membri ai !amiliei a!laţi l"n#ă pacient să-i dea să bea !ără
discernăm"nt
(mediat dupa trezire
sistenta
- va menţine pacientul în decubit dorsal primele ore, decubit lateral dreapta sau st"n#a, apoi
semişez"nd *în special cei peste 1% de ani+, ecept"nd pacienţii operaţi cu ra)ianestezie
- va asi#ura con!ortul plas"ndu-i bine perna, veri!ic"nd, de mai multe orizi, ca cearşa!ul să nu aibă
cute, îndrept"nd bine aşternutul seara, înainte de culcare, îi va curăţa #ura, menţin"nd-o
umedă în permanenţă.
- toaleta zilnică este completată cu pieptănatul şi periatul părului, neuit"nd toaleta cavităţii
bucale, de 3-4 ori24 de ore
- lenjeria de corp va !i sc)imbată zilnic, sau imediat după ce a transpirat şi de c"te ori este nevoie
- bazinetul sau urinarul vor !i puse cu bl"ndeţe, după ce, în prealabil, au !ost încălzite la
temperatura corpului, iar după !olosirea lor se va !ace, obli#atoriu, toaleta perineală
- va urmări ca atmos!era din jurul bolnavului să !ie calmă, să !ie linişte, !ără conversaţii z#omotoase,
!ără vizitatori mulţi
- va încuraja pacientul să se mişte în pat,să se întoarcă sin#ur de pe o parte pe alta, să-şi mişte
picioarele,m"inile, să se ridice în poziţie semişez"nd pentru a pre#ăti sculatul din pat precoce, în
prima zi după operaţie, ecept"d cazurile în care este contraindicat
- va căuta să respecte micile obişnuinţe ale !iecărui pacient
P(4*5* A(5* P!"!P*!((
/unt cele mai di!icile pentru pacient şi datorită !aptului că, în aceste zile, în#rijirile sunt !oarte
numeroase.
$2
ceste în#rijiri sunt de ordin #eneral şi de ordin local - pansamentul

"upravegherea pansamentului
Bmediat ce bolnavul este adus în salon de la sala de operaţie se eaminează pansamentul. Dacă s-a
lăr#it ori s-a deplasat, el va !i întărit cu o !aşă nouă suprapusă, !ără să se des!acă cel aplicat în sala de
operaţie. /e controlează de mai multe ori pe zi dacă pla#a nu s"n#erează, dacă pansamentul nu s-a udat cu
puroi sau urină. Dacă mai jos de re#iunea lezată apar edeme sau cianoză, se va lăr#i pansamentul pentru a
evita isc)emia re#iunii din cauza tulburărilor de circulaţie. După operaţiile aseptice, dacă pansamentul
răm"ne uscat şi bolnavul nu prezintă dureri locale sau !ebră, va !i des!ăcut numai după ' sau  zile c"nd se
scot şi !irele de sutură. Dacă bolnavul are !ebră, se pl"n#e de dureri locale, are )emora#ii sau pla#a
supurează se des!ace pansamentul pentru controlul plă#ii şi se sc)imbă la intervalele !iate de medic. Dacă
pla#a supurează, !recvenţa sc)imbării pansamentului se va !ace în raport cu semnele locale şi #enerale pe
care le prezintă bolnavul. C"nd esudaţia scade, sc)imbarea pansamentelor se poate !ace la intervale mai
mari. Cu ocazia pansamentelor se va lucra cu #rijă şi bl"ndeţe, pentru a evita provocarea durerilor inutile. /e
eaminează pla#a, te#umentele din jur şi secreţiile eistente. a nevoie se !ac recoltări pentru
însăm"nţări pe medii de cultură, pentru identi!icarea #ermenilor şi antibio#rama. 8voluţia procesului de
vindecare a plă#ii se notează pe !oaia de observaţie a bolnavului.
3ngri%iri de ordin general
a> l'"ta î,"otriva d'rerii
a ori#inea durerilor postoperatorii stau mai mulţi !actori, care vor !i precizaţi înainte de a se
prescrie anal#ezicele de rutină. De menţionat că nu se vor administra calmante !ără prescripţie
medicală şi !ără a se cunoaşte eact caracterul durerii.
După intervenţii c)irur#icale asupra or#anelor interne, durerile pot !i super!iciale, de ori#ine
parietală sau pro!unde, de ori#ine viscerală.
?'rerile "arietale apar datorită tracţiunii musculare asupra suturilor pro!unde, atunci c"nd
pacientul se mişcă, datorită unui )ematom la nivelul plă#ii, ceea ce duce la instalarea durerii prin
distensie. 0entru calmarea acestor dureri sunt su!iciente anal#ezice banale sau intervenţii
c)irur#icale, în caz de )ematom.
?'rerile "ro'nde au mai multe cauze
- distensii viscerale ale tubului di#estiv
- con#estie pelvină
- colici abdominale
- dureri le#ate de dren, care poate !i prea pro!und, cudat sau astupat
7n toate cazurile, medicul c)irur# care a e!ectuat intervenţia c)irur#icală decide conduita de
urmat şi prescrie anal#ezicele.
$3
7n cazul operaţiilor pe membre, durerea este c"teodată cauzată de un pansament prea str"ns
sau îmbibat cu s"n#e ori secreţii. Eu sunt contraindicaţii în a sc)imba pansamentul.
b> l'"ta î,"otriva in!o,niei
8istă, în zilele noastre, o întrea#ă #amă de )ipnotice, printre care se #ăsesc cele ce pot !i
administrate !iecărui pacient pentru a obţine e!ectul dorit.
7n plus, asistenta medicală are la îndem"nă mijloace proprii, cum ar !i ceaiuri calmante,
asi#urarea unui climat de linişte etc.
c> l'"ta contra aniet+ii
nietatea preoperatorie, în !aţa necunoscutului, reprezentat de actul c)irur#ical continuă şi
postoperator. <rica de durere, de complicaţii, de sec)ele !ace ca anietatea operatului să !ie
prezentă.
ici intervine rolul moral al asistentei medicale, care va trebui să !acă operatul să aibă încredere
în ec)ipa de c)irur#i, în ec)ipa de asistente medicale, să-l !acă să înţelea#ă evoluţia
postoperatorie şi !aptul că vindecarea va !i !ără complicaţii sau sec)ele.
d> l'"ta î,"otriva co,"lica+iilor "'=,onare
a persoanele în v"rstă, persoanele cu obezitate sau pacienţii pulmonari cronici, epuşi
complicaţiilor pulmonare prin staza secreţiilor bronşice şi suprain!ecţie, este necesară o
pro!ilaie, ac!ivă prin
- dezin!ecţie nazo!arin#iană
- evitarea !ri#ului, în special noaptea
- eerciţii respiratorii de două ori pe zi
- obli#area pacientului să scuipe, provocarea tusei prin Ltappin#M*bolnavii operati pe abdomen
sunt învăţaţi să-şi menţină pansamentul cu m"na în timpul tusei, pentru a evita durerea+
- asocierea aerosolilor cu antibiotice, cu aerosoli cu produse !luidizante ale secreţiilor bronşice
e> l'"ta contra di!ten!iei dige!tive
oate intervenţiile c)irur#icale abdominale sunt urmate de pareze intestinale, cu retenţie de #aze
şi lic)ide intestinale. cestea sunt, de obicei, de scurtă durată, nedepăşind 3 zile.
ceastă distensie abdominală devine nocivă c"nd se prelun#eşte şi antrenează înt"rzierea
tranzitului intestinal, împiedică o alimentaţie normală şi !avorizează eviscerarea postoperatorie.
0"nă la reluarea tranzitului intestinal, se practică tubul de #aze, clisme evacuatoare mici şi
repetate, pur#ative uşoare care !avorizează reluarea !uncţiilor intestinale.
De asemenea, se administrează produse care !avorizează reluarea peristaltismului intestinal, sau,
în anumite cazuri, se instalează o aspiraţie continuă cu o sondă #astroduodenală
t> l'"ta î,"otriva !ta&ei venoa!e
$4
Cu toate pro#resele terapiei anticoa#ulante, accidentele trombozei venoase răm"n complicaţia

majoră în c)irur#ie.
a bolnavii imobilizaţi la pat, lupta contra stazei venoase se va e!ectua prin mişcări active şi
contracţii musculare statice ale membrelor in!erioare, alternate cu perioade de repaos *%
contracţii succesive - pauză+, repetate de mai multe ori pe zi, prin !leia şi etensia de#etelor de la
picioare, !leia şi etensia #enunc)ilor, mişcări de pedalare în pat, antren"nd şi articulaţia şoldului.
/culatul din pat precoce reprezintă metoda cea mai e!icace pentru prevenirea complicaţiilor
venoase.
7n a!ara contraindicaţiilor, toţi operaţii se vor ridica din pat în seara zilei intervenţiei sau a doua
zi dimineaţa. ceastă manevră simplă este bene!ică şi datorită !aptului că !avorizează
amplitudinea respiratorie, ventilaţia pulmonară, tusea şi epectoraţia, accelerează reluarea tranzitului
intestinal şi in!luenţează, în mod pozitiv, psi)icul bolnavului.
7nainte de a ridica pacientul din pat, va !i necesar să
- veri!icăm dacă nu prezintă edeme ale membrelor in!erioare - măsurăm tensiunea arterială
culcat şi apoi în ortostatism
:idicarea se !ace treptat înt"i la mar#inea patului, îşi balansează #ambele, !ace un pic de
#imnastică respiratorie, cubraţele ridicate în inspiraţie şi cobor"te în epiraţie
- nu trebuie să mear#ă sin#ur, ci sprijinit de asistenta medicală şi să nu ea#ereze de prima dată
- se va ţine cont şi de ce spune pacientul, dacă vrea să mai mear#ă sau să se oprească
- după ce nu mai vrea să mear#ă, pacientul trebuie să se aşeze într-un !otoliu înainte de reîntoarcerea
în pat
- primul sculat din pat al operatului este considerat prima plimbare precoce. /culatul din
pat precoce este indicat în majoritatea intervenţiilor c)irur#icale
- v"rsta operatului nu constituie o contraindicaţie, la bătr"ni vor !i ast!el prevenite şi complicaţiile
pulmonare, şi cele de decubit( la copii este indicată plimbarea c"t mai repede
- starea #enerală nu este o piedică, nici starea de slăbiciune, nici des)idratarea, nici obezitatea,
nici varicele - stări ce nu trebuie să constituie o scuză, ci, dimpotrivă, la persoanele cu
antecedente de !lebite, plimbarea va avea loc c"t mai precoce posibil
- natura sau compleitatea operaţiei nu împiedică ridicarea din pat precoce, care nu va !i
am"nată din cauza drenurilor, sondelor sau per!uziilor
- eistenţa complicaţiilor postoperatorii nu va interzice plimbarea, acolo unde este posibil
g> l'"ta contra co,"lica+iilor de dec'bit
7n cazul unor intervenţii c)irur#icale care necesită imobilizare la pat de lun#ă durată *ortopedie şi,
în special, la bătr"ni+, survin !recvent complicaţiile de decubit - escarele.
$1
Bmportant este ca acestea să !ie prevenite, escara !iind ,,cartea de vizităM a asistentei medicale.
0revenirea escarelor reprezintă acţiunea de bază a asistentei medicale în în#rijirea bolnavilor
imobilizaţi.
cţiuni care previn apariţia escarelor

- lenjerie de pat şi de corp permanent curată, uscată şi bine întinsă, !ără cute, !ără !irimituri pe
pat
- menţinerea curată şi uscată a pielii, în special în re#iunea sacrococci#iană la incontinenţi,
după baie, pielea se va un#e, ştiind că pielea unsă se macerează mai #reu dec"t pielea uscată
- sc)imbarea de poziţie după orar - la !iecare două ore
- masajul re#iunilor epuse escarelor
- !olosirea saltelelor antiescară, sau, în lipsa acestora, a blănii de oaie
h> rehidratarea
După intervenţii c)irur#icale, în mod special pe tubul di#estiv, alimentaţia normală se reia după o
perioadă relativ lun#ă. 0"nă la reluarea acesteia, este necesar să se administreze o raţie )idrică,
electrolitică şi calorică su!icientă acoperirii necesităţilor cotidiene .
Eecesitstăţile de apă ale or#anismului sunt, în medie, de 2%%%-21%% mlzi. ceastă cantitate va !i
!urnizată sub !ormă de
- băuturi, c"t mai repede posibil, în cantitate moderată la început, 3%% ml ceai sau apă, în
prima zi administrată cu lin#uriţa, 1%% ml în a doua zi, %%% ml în a treia zi ş.a.m.d.
- per!uzii, re)idratarea venoasă complet"nd necesitatea zilnică( se va ţine cont de starea cardiacă
şi renală a operatului, iar ritmul picăturilor nu va !i rapid.
0er!uziile venoase aduc or#anismului necesarul de apă, electroliţi şi calorii.
8!icacitatea re)idratării va !i controlată prin cantitatea de urină eliminată, prin curba diurezei.
i> ali,enta+ia *i reali,enta+ia
7n cazurile cele mai !recvente, simple, de c)irur#ie obişnuită, se va ţine cont de următoarele
principii
- bolnavul va bea atunci c"nd nu vomită
- va m"nca după ce a avut scaun precoce sau după emisia de #aze
- nu va consuma !ructe crude sau #lucide în eces
7n ziua operaţiei, pacientul va bea apă cu lin#uriţa, re)idratarea !iind completată cu per!uzii.
După 24 de ore - ceai, citronadă şi supă de zarzavat *numai zeama+, iar a doua zi - ceai, citronadă
îndulcită, lapte cu ceai şi, de asemenea, zeama de la supa de zarzavat( a treia zi - iaurt, !idea, tăiţei
cu lapte, piure de carto!i, biscuiţi.
După reluarea tranzitului carne de pui, peşte alb şi se revine, treptat, la alimentaţia obişnuită.
$'
Eu trebuie uitat că pentru a !avoriza realimentaţia, alimentele trebuie să !ie calde, bine preparate,
prezentate estetic şi în veselă !oarte curată, însoţite de amabilitatea şi bunăvoinţa asistentei
medicale.
7n cazuri speciale, realimentaţia este di!icilă. F anoreie rebelă sau vărsăturile pot
împiedica reluarea alimentaţiei. 7n aceste cazuri, alimentele vor !i miate, mesele vor !i servite în
cantităţi mici, repartizate în şase-şapte reprize şi se vor ale#e alimente cu valoare calorică mare,
cum ar !i crema de lapte, concentrat de lapte, ou între#, za)ăr *%% de calorii+.
7n cazul alimentării prin sonda nazală permanentă, se vor !olosi soluţii nutritive ce ajun#
p"nă la 3%%% de calorii. De eemplu ou crud, lapte, zeamă de carne, carne miată *în cantităţi
mici+, cacao, za)ăr, sare - totul administrat pe sondă. C"teva precauţii pentru alimentaţia prin sondă
- ritmul scur#erii lic)idului trebuie să !ie acelaşi ca la per!uzie
- se testează, treptat, toleranţa la alimentele introduse
- alimentele trebuie menţinute la temperatura corpului
- la s!"rşit, se va introduce apă, at"t pentru curăţirea sondei, c"t şi pentru a se administra necesarul
de apă.
7n intervenţiile c)irur#icale de #ravitate medie, rolul asistentei este relativ simplu( el devine
comple şi de o importanţă !undamentală în intervenţii cu #ravitate mare.
3regtirea "acient'l'i "entr' bronhograie
Pregătirea materialelor necesare

) medicamentele sedative *!enobarbital, atropine+, anestezice, sondă 5etras sterilă, substanţă de
contrast *lipiodol sau iodipin - liposolubile şi ioduron 9 sau diiodonul - )idrosolubile+,
epectorante şi calmante ale tusei, scuipătoare.
Pregătirea psihică a pacientului
- se anunţă pacientul şi i se eplică necesitatea te)nicii
- se anunţă pacientul să nu măn"nce în dimineaţa eamenului
Pregătirea fizică a pacientului
- cu -3 zile înainte, se administrează pacientului medicamente epectorante
- în ajunul ea minării se administrează o tabletă de !enobarbital sau alte medicamente similare
- cu o jumătate de oră înaintea eamenului, se administrează atropină *pentru a reduce secreţia
salivei şi a mucusului din căile respiratorii+ şi medicamente calmante pentru tuse
- pacientul va !i ajutat să se dezbrace şi va !i aşezat în decubit dorsal, puţin înclinat spre partea care
trebuie injectată
- medicul e!ectuează anestezia căilor respiratorii *reuşita eaminării depinde de calitatea anesteziei+,
$
introduce sonda 5etras în arborele bronşic şi apoi substanţa de contrast uşor încălzită, încet, cu o
presiune moderată
- în timpul injectării substanţei de contrast, pacientul va !i ajutat să-şi sc)imbe poziţia *decubit
ventral, dorsal, lateral drept şi st"n#+

- în timpul eaminării radiolo#ice, se aşează pacientul în poziţia rendelenbur# *pentru a se
evidenţia şi arborele bronşic din părţile superioare ale plăm"nilor+ apoi se aşează pacientul cu
toracele moderat ridicat, pentru a se evidenţia bron)iile mijlocii şi in!erioare.
3ngri%irea pacientului după tehnică
- după eamen, se ajută pacientul să se îmbrace şi va !i condus la pat

- va !i avertizat să nu măn"nce şi să nu bea timp de 2 ore , p"nă c"nd încetează e!ectul anestezicului
- va !i atenţionat să colecteze în scuipătoare substanţa de contrast care se elimină prin tuse( nu se
în#)ite, doarece produce intoicaţie cu iod
*6>(*'
) re!ularea substanţei de contrast şi pătrunderea ei în stomac trebuie evitate, deoarece poate !i
resorbită, produc"nd intoicaţii
3regtirea "acient'l'i "entr' bronho!co"ie
Bronho!co"ia4 eplorarea arborelui tra)eo-bronşic se !ace cu ajutorul bron)oscopului ri#id

sau !leibil *!ibrobron)oscopul+.
Bronho!co"'l ri#id se ompune dintr-o serie de tuburi metalice de 3%-4% cm lun#ime şi 4-& cm diametru prevăzute
cu un canal central Lde observare şi lucruM şi laterale de iluminare, administrare de oi#en etc. 9ron)oscoapele
ri#ide sunt prevăzute cu ori!icii laterale, au etremitatea distală tăiată oblic şi !in polizată, pen tru a nu
provoca leziuni( lumina este condusă prin !ibră optică, tubul !iind conectat, ca şi opticele de
eaminare, la o sursă de lumină, printr-un sistem special de cabluri . Fpticele - tuburi ri#ide
ce se introduc prin tubul metalic descris - sunt conectate la aceeaşi sursă de lumină şi permit
vizualizări cu ajutorul unor prisme speciale, la $%, 41  şi &%. Ca anee bron)oscopul ri#id
are tuburi de aspiraţie, pense de biopsie de di!erite modele, porttampoane etc.
Fibrobronho!co"'l e ,ai uşor acceptat de pacient. Bma#inea e!te transmisă printr-un sistem
de !ibre optice. 8tremitatea lui este !leibilă şi eaminatorul îi poate imprima di!erite un#)iuri de
eaminare, ast!el înc"t se poate eamina, şi conducte aeri!ere de #radul BG sau G *bron)ii
se#mentare şi subse#mentare. 6n !in canal permite introducerea unei !ine şi !leibile pense de
biopsie sau a periei de brosaj, cu ajutorul căreia se recoltează material pentru eamen citolo#ic. 6n
alt canal, tot at"t de !in, este conectat prin intermediul unui recoltor de sticlă sau plastic *de unică
!olosinţă+ la un aspirator puternic.
$$
mbele sisteme au avantaje şi dezavantaje. st!el, sistemul ri#id permite o mai lar#ă #amă de
manevre terapeutice, dar nu vizualizează un c"mp de rami!icaţii de amploarea sistemului !leibil.
Pregătirea instrumentelor şi materialelor necesare
!e ace inventar'l t't'ror in!tr',entelor nece!are4
-
P ,*ti de 'nic olo!in+ sau casolete cu măşti sterile, mănuşi sterile, casolete cu tampoane şi
comprese de ti!on sterile( pense porttampon( o#lindă !rontală, serin#ă larin#iană, tăviţă renală,
aparatele *bron)oscop sau !ibroscop+ cu toate aneele sterilizate.
P i,"ortant
- sterilizarea componentelor aparatelor principale şi a aneelor se !ace ţin"nd cont de instrucţiuni
*!iecare component are alt mod de sterilizare, prevăzut în instrucţiuni de e. ultraviolete,
#lutaralde)ide
- se veri!ică sursa de lumină şi corecta cuplare a cablurilor
- se veri!ică aspiratorul şi etanşeitatea le#ăturilor
- vor !i la îndem"nă !laconul cu anestezic *ilină 2P, !laconul cu ser !iziolo#ic, !laconul cu soluţie
de adrenalină P, serin#i de % ml de unică !olosinţă, tampoane, comprese de ti!on+.
- supra!aţa mesei pe care se a!lă instrumentarul e încălzită la 4%- 41, pentru a preveni aburirea
instrumentarului optic.
Pregătirea psihică şi fizică a pacientului
- pacientul trebuie convins de necesitatea eamenului, asupra riscului pe care şi-l asumă re!uz"ndu-
l, lipsind medicul de in!ormare dia#nostică esenţială
- pacientul trebuie convins că, deşi neplăcut, eamenul nu e dureros în sine, iar incidentele sau
accidentele survin !oarte rar
- se creează pacientului un climat de si#uranţă, pentru a asi#ura cooperarea lui în toate momentele
eaminării, pun"ndu-l în le#ătură cu alţi pacienţi cărora li s-a e!ectuat o bron)oscopie sau
!ibroscopie
- în ziua premer#ătoare eaminării, se eecută o testare la ilină pentru a depista o aler#ie la acest
anestezic( la indicaţia medicului, pacientul va !i sedat at"t în seara premer#ătoare eplorării, c"t
şi în dimineaţa zilei respective
- pacientul trebuie anunţat că nu trebuie să măn"nce dimineaţa
- pentru anestezie, e aşezat pe un scaun, în m"na dreaptă va ţ ine o tăviţă renală sau o scuipătoare,
iar cu m"na st"n#ă, după ce îşi desc)ide lar# #ura, îşi scoate limba, şi-o imobilizează cu două
de#ete deasupra şi policele dedesupt
- într-un prim timp, medicul, cu ajutorul unui spraQ cu ilină 2P, îi anesteziază limba,
$&
oro!arin#ele şi )ipo!arin#ele, urm"nd să anestezieze arborele tra)eobronşic, instil"nd, picătură

cu picătură, anestezicul uşor încălzit, cu ajutorul unei serin#i larin#iene
- pacientul este condus în camera de bron)oscopie
0ron1oscopia
Participarea la efectuarea tehnicii 9sunt necesare două asistente medicale:
- a!i!tenta I aşază pacientul pe masa de eaminare în decubit dorsal, cu etremitatea ce!alică în
etensie
) sub umerii lui, se plasează o pernă tare, care, ridic"nd capul la 2-1 cm, ajută la etensia acestuia
- orientează capul în direcţia indicată de medic, pentru a permite acestuia o orientare c"t mai
completă
- a!i!tenta II serveşte medicul cu instrumentele şi materialele solicitate *Dacă masa de eaminare

este prevăzută cu o tetieră, este nevoie doar de o sin#ură asistentă+
∎ *6>(*'
= ambele asistente, înainte de eaminare, se vor spăla pe m"ini şi vor purta mască sau ca#ulă
"upravegherea pacientului după bronhoscopie'
După eaminarea bron)oscopică, pacientul nu va m"nca o oră.sistenta va suprave#)ea, în
acest timp, parametrii vitali *puls,  etc.+, anunţ"nd imediat pe medic dacă survin modi!icări
ale acestora.
sistenta va avea la îndem"nă )emostatice, pe care le va administra în cazul unei )emoptizii,
c)iar înainte de a anunţa medicul *drenostazin, Dicinone, 8..C., Genostat etc.+
2ibroscopia
Participarea la efectuarea tehnicii 9sunt necesare două asistente:
- pacientul este aşezat pe un scaun( asistenta B conectează pacientul la sursa de oi#en,
asi#ur"ndu-se că acesta primeşte debitul recomandat de medic
- a!i!tenta I !e plasează în spatele pacientului, îi !iează piesa bucală a!lată în trusa !ibroscopului,
pe care o va avea sub control tot timpul eaminării, imobiliz"nd-o din lateral cu indeul şi de#etul
mijlociu, de la ambele m"ini
- a!i!tentei II îi revine atribuţia de a servi medicul cu instrumentarul necesar
"upravegherea pacientului dupa fibroscopie
:e#ulile sunt aceleaşi ca şi pentru bron)oscopie.
(ncidente si accidente *de bron)oscopie şisau ale !ibroscopului+
- )emora#ii,diseminări tuberculoase sau suprain!ecţii cu di!eriţi #ermeni, dureri în #ură(

dis!a#ie sau oro!a#ie, dureri retrosternale, ce!alee( insomnie, tuse( epectoraţie, stare
&%
sub!ebrilă.
3artic'larit+i de îngrijire a bolnavilor c' cri& de a!t, bron*ic
stmul bronşic este o criză de dispnee paroistică epiratorie provocată de stenoza !uncţională
spastică a bron)iilor.
9ron)ospasmul se datorează contracţiei musculaturii edemului mucoasei bronşice şi
)ipersecreţiei bronşice, !enomene care duc la obstrucţia bronşică, ce stin#)ereşte în special
eliminarea aerului în epiraţie.
• <actori alergici *astmul etrinsec sau aler#ic+
Cele mai obişnuite aler#ene sunt pra!ul de casă, polenul, pulberile, părul de animal,
aler#enele alimentare *carne, albuş de ou, lapte, peşte+, unele medicamente *penicilină,
anal#etice+, deter#enţi, coloranţi.
• <actori nealergici *astmul intrinsec+ rolul cel mai important îl au !actorii in!ecţioşi
*bronşite cronice, sinuzite etc.+.
pariţia crizelor poate !i !avorizată de epuneri la !ri#, ceaţă, umezeală, trecerea bruscă de la
aer cald la aer rece, precum şi de !actori emoţionali.
Criza de astm bronşic începe de re#ulă brusc, survine mai !recvent noaptea. ccesul este prece-
dat uneori de o stare prodromală *strănut, )idroree nazală, tuse uscată+.
Criza de astm se caracterizează prin
- Dispnee cu caracter epirator prelun#it bradipnee, cu epiraţie !orţată *laborioasă şi
z#omotoasă+ şuierătoare.
- dispneea este urmată de tuse şi epectoraţie mucoasă, !ilantă, eliberatoare. 9olnavul este #ăsit în
poziţie şez"nd *ortopnee+, cu capul înclinat spre spate şi sprijinit în m"ini .
- <aciesul eprimă spaimă şi sete de aer eo!tal mie, #ură întredesc)isă.
- e#ument palid-cenuşiu acoperit de transpiraţii r eci.
- Kipersonoritate pulmonară, murmur vezicular diminuat, raluri sibilante şi ron!lante.
- 9ra)icardie
Criza are durată variabilă *4 oră - 3 ore+ şi se terminăi relativ brusc.
Crizele de astm bronşic se pot trata şi în condiţii ambulatorii 9olnavul, menţinut în poziţie
şezandă, sprijinit în poziţia cea mai comodă, va !i şters de transpiraţii.
N 0"nă la venirea medicului care este c)emat imediat, vor !i date bolnavului
- antispastice papaverină, lizadon(
- dilatatoare ale bron)iilor eu!ilins, mio!ilin(
&
- simpaticomimetice tablete de e!edrină, asmo!u#, asmopent, alupent, berotec în in)alaţii sau

sub !ormă de spraQ.
Aten+ieH Cn ca&'l "ri,'l'i acce! de a!t, apărut la un bolnav în ale cărui antecedente nu sunt
semnalate crize de astm bronşic sau care este cunoscut ca )ipertensiv sau are valori
tensionale
crescute, !e evit !i,"atico,i,eticele.
N 5edicul va !ace apoi indicaţia medicaţiei de ur#enţă, medicamentele uzuale de ur#enţă
!iind
- mio!ilin *bron)odilatator+ -2 !iole a %,24 # în injecjie intravenoasă. /e administrează lent
*3-1 minute+(
- )emisuccinat de )idrocortizon 1%-2%% m#. i.v. *în cazul în care criza nu cedează la
mio!ilin+(
- oi#enoterapie.
0rin sonda introdusă prin nările bolnavului p"nă în !arin#e *'-$ cm+ oi#enul se
administrează umidi!icat cu debit de '-$ lminut. 7n caz de ine!icienţă se recur#e şi la alte
medicamente sul!at de ma#neziu injectat i.v. lent *%-2% ml+.
/e continuă administrarea de
- !i,"atico,i,etice sub !ormă de in)alaţii *asmopent, alupent, berotec, solbutamol+,
bron)odilatin sublin#ual(
- e!edrină *!iole a  ml 1P în injecţii s.c. -2 !iole+, adrenalină *!iole a l ml Po inj. s.c.+.
Aten+ieH 8i,"atico,i,eticele !'nt contraindicate la )ipertensivi, coronarieni, )ipertiroidieni.
Particularităţi de în#rijire a bolnavilor cu criză de astm bronşic
. 9olnavul va !i adus în poziţie şez"nd, eventual la mar#inea patului, însă sprijinindu-l în poziţia cea
mai comodă cu ajutorul aneelor patului sau cu ajutorul braţelor.
2. /e anunţă medicul, iar p"nă la venirea lui, se şter#e bolnavul de transpiraţie( se pre#ătesc
medicamentele uzuale de ur#enţă
- bron)odilatator 5io!ilin *!iole şi tablete+(
- antialer#ic K.K.C. *!iole+(
- cardiotonic stro!antină sau di#itală(
- diuretic !urantril *tablete+, !urosemid *!iole+(
- sedative diazepam, romer#an etc.
3. Fi#enoterapie
4. 7n cazuri de #ravitate etremă, bolnavul se conectează la aparatul de respirat.
&2
1. sistenta va s!ătui bolnavul cum să prevină noi crize de astm evitarea emoţiilor, stărilor de
tensiune, surmenajul !izic şi intelectual, evitarea epunerii la !ri#, umezeala, atmos!era poluată, a
aler#enilor eventual cunoscuţi, evitarea unor alimente posibil aler#izante *ouă, ciocolată, !ra#i,
căpşuni, conserve+.
8EHB8 sistenta trebuie să ştie să di!erenţieze astmul bronşic de astmul cardiac sau edemul
pulmonar acut, pentru a se evita #reşelile !atale în conduita de ur#enţă( se di!erenţiază în primul
r"nd, prin caracterul dispneei. 7n a!t, bron*ic4 bradipnee cu epir prelun#it, bolnavul este #ăsit în
poziţie şez"nd, în ortopnee, cu capul înclinat spre spate( bolnavul este c)inuit de setea de aer(
te#umentele sunt palide, acoperite de transpiraţie( bradicardie. 7n a!t, cardiac4 dispneea este
polipneică, predominant inspiratorie, ta)icardie. Criza poate evolua sub o !ormă mai #ravă edem
pulmonar c"nd su!ocarea se a#ravează, cianoză, epectoraţie rozee, spumoasă.

E"lorarea 'nc+ional a a"arat'l'i cardiova!c'lar DEG6 cateteri!, cardiac>
8plorările cardiovasculare urmăresc

- stabilirea capacităţii !uncţionale şi a posibilităţilor de adaptare la e!ort a inimii şi a vaselor
san#uine(
- evidenţierea tulburărilor !uncţionale incipiente, precizarea #radului şi intensităţii acestor
tulburări(
- stabilirea mecanismului prin care s-a instalat de!icitul !uncţional.
ulburările aparatului cardiovascular reprezintă de multe ori răsunetul îmbolnăvirii altor or#ane,
de aceea probele nu pot !i interpretate izolat. Capacitatea !uncţională a inimii şi a vaselor este
in!luenţată şi de !actori eterni *surmenaj, emoţii, abuz de alcool, nicotine+. Din aceste
considerente bolnavii trebuie pre#ătiţi în mod corespunzător.
*lectrocardiograma > înre#istrarea #ra!ică a rezultantei !enomenelor bioelectrice din

cursul unui ciclu cardiac.
8.C.I. este o metodă de investi#aţie etrem de preţioasă în dia#nosticul unei cardiopatii în
#eneral, în su!erinţele miocardo-coronariene în special, şi totodată este o metodă de a recunoaşte
o boală de inimă care evoluează clinic latent, c"nd se e!ectuează 8.C.I.-ul de e!ort.
*>(6*>(' 8a este interpretată întotdeauna de medic în lumina datelor clinice. 7nre#istrarea
electrocardio#ramei se !ace cu aparate speciale numite electrocardiografe, de di!erite tipuri.
e#ătura între bolnav şi aparat se !ace printr-un Lcablu bolnavM. a etremitatea distală a
cablului sunt ataşate plăcuţele metalice - electrozii *în număr de %+ necesari pentru înre#istrarea a 4
derivaţii standard şi unipolare şi ' precordiale *G-G'+.
ensiunile bioelectrice produse de miocard sunt interceptate cu ajutorul electrozilor, transmise la
&3
aparat prin cablu, ampli!icate şi înre#istrate sub !orma unei dia#rame numită electrocardiogramă.
3nscrierea curbelor electrice se !ace pe )"rtie specială care are imprimat un sistem de coordonate. 0e
orizontală este reprezentat timpul, pe verticală amplitutidinea semnalelor bioelectrice.
7n practica curentă se înre#istrează pe electrocardio#ramă 2 derivaţii *conduceri+ N 3 derivaţii

bipolare notate DB, DBB, DBBB , N 3 derivaţii unipolare de membre notate 4 a@R6 aG, aG<, N ' derivaţii
precordiale notate @16 @2, G3, G4, G1, G'.
7n majoritatea unităţilor sanitare înre#istrarea electrocardio#ramei se !ace cel mai !recvent cu
ajutorul electrocardio#ra!ului L3 E8V- M, aparat construit pe bază de semiconductoare moderne.
Construcţia aparatului permite !olosirea lui nu numai în practica clinică curentă zilnică, ci şi pentru
cercetări ştiinti!ice.
• înregi!trarea E. $. G. c' electrocardiogra'l # 7E- 1
pre#ătirea bolnavului
. /e pre#ăteşte bolnavul din punct de vedere psi)ic pentru a înlătura !actorii emoţionali
2. /e transportă bolnavul în sala de înre#istrare, de pre!erinţă cu căruciorul, cu % - 1 min.
înainte de înre#istrare
3. climatizarea bolnavului cu sala de înre#istrare
4. 9olnavul va !i culcat comod pe patul de consultaţii şi va !i ru#at să-şi relaeze musculatura.
5ontarea ele ctrozilor pe bolnav
/e montează pe părţile moi ale etremităţilor plăcile de metal ale electrozilor.
/ub placa de metal a electrozilor se aşează o p"nză înmuiată într-o soluţie de electrolit *o lin#ură
de sare la un pa)ar de apă+ sau pastă specială pentru electrozi.Cei % electrozi *4 pentru
membre şi ' precordiali+ se !iează pe bolnav în !elul următor
- ,ontarea electro&ilor "e ,e,bre4
roşu > m"na dreaptă( #alben > m"na st"n#ă( verde > picior st"n#( ne#ru > picior drept
- ,ontarea electro&ilor "recordiali
G> spaţiul BG intercostal, pe mar#inea dreaptă a sternului

G2 > spaţiul BG intercostal, pe mar#inea st"n#ă a sternului
G3 > între G2 şi G4
G4 > spaţiul G intercostal st"n# pe linia medioclaviculară *ape+
G1 > la intersecţia de la orizontala dusă din G4 şi linia ailară anterioară st"n#ă
G' > la intersecţia dintre orizontala dusă din G4 şi linia ailară mijlocie st"n#ă
*6>(*1 plicarea cu !oarte mare precizie a electrozilor, respect"nd toate indicaţiile
prescrise, #arantează o înre#istrare corectă şi !ără arte!acte.

3regtirea a"arat'l'i paratul va !i le#at la priza de împăm"ntare.
&4
@eriicarea "o&i+iei corecte a b'toanelor *i cla"elor

3'nerea în 'nc+i'ne a a"arat'l'i paratul poate !i pus în !uncţiune cu ajutorul clapei 3 în
poziţia LpăsatM veri!ic"ndu-se scala-indicator de !uncţionare care trebuie să indice zona verde a
scalei instrumentului. După 3 - 1 minute de stabilizare a !uncţionării se poate trece la testarea
aparatului
Te!tarea a"arat'l'i *înre#istrarea testului etalon+
Cnregi!trarea electrocardiogra,ei DB , DBB ,DBBB
Cnregi!trarea deriva+iilor 'ni"olare *i "recordiale
Ter,inarea înregi!trrii  După terminarea înre#istrării se scoate din !uncţiune aparatul prin trecerea
clapetei 3 în "o&i+ia nea"!at !e îndepărtează electrozii de pe pacient.
7otarea electrocardiogra,ei. sistenta notează pe electrocardio#ramă numele, prenumele
pacientului, v"rsta, în"lţimea, #reutatea( menţionează medicaţia !olosită( data şi ora înre#istrării(
viteza de derulare( semnătura celui care a înre#istrat
(6*P**
0e o electrocardio#ramă normală de!inim
1. nde - convenţional numite 0, _, :, /, T6 .
2. 8eg,ente - distanta dintre două unde *0_+,*/+.
#. Intervale - unda R se#ment *0_ cuprinde unda 0 R se#mentul 0_+, *_ cuprinde unda _:/
R se#mentul / R unda +, *0 - linia izoelectrică+.
7ntre două cicluri cardiace se înre#istrează linia zero potenţial *linia izoelectrică+. 6ndele situate
deasupra liniei izoelectrice sunt pozitive, cele care se #ăsesc dedesubtul ei sunt ne#ative.
Bntervalul 0_ se măsoară de la începutul undei 0 şi corespunde timpului în care stimulul străbate
atriile de la nodul sinusal Veit)-<lac` p"nă la nodul atrio-ventricular *sc)o!!-a=ara+. impul de
conducere a stimulului de la atriu la ventriculi *normal 612 - 621>.
6nda 0 şi se#mentul 0_ reprezintă epresia electrică a activităţii atriilor. 6ndele _:/, se#mentul
/ şi unda  reprezintă epresia electrică a activităţii ventriculare.
Cateterism cardiac > introducerea unei sonde radioopace pe cale venoasă sau arterială
în cavităţile inimii sau în vasele mari. /onda este dirijată sub ecran radiolo#ic.
Cu toate că este intrat în uzul curent, cateterismul cardiac răm"ne totuşi o metodă rezervată unor
&1
unităţi de înaltă specializare. ceastă metodă se !oloseşte numai c"nd eistă o indicaţie precisă
le#ată de atitudinea eploratoare, terapeutică, care trebuie luată !aţă de bolnav *de eemplu,
majoritatea cardiopatiilor operabile+.
Cateterismul cardiac permite măsurarea presiunilor intracavitare, recoltarea de probe san#uine

direct din cavităţile inimii şi din vasele mari pentru dozarea F 2 şi CF2 , eecutarea de coronaro#ra!ii
cu substanţă de contrast sau cu izotopi radioactivi, precizarea unor modi!icări anatomice
cardiace, înre#istrarea unei electrocardio#rame endocavitare, a !onocardio#ramei intracavitare etc.
0re#ătirea bolnavului este asemănătoare cu pre#ătirea pentru intervenţii c)irur#icale.
3regtirea "acient'l'i "entr' ga!tro!co"ie
8astroscopia vizualizarea directă a mucoasei #astrice, cu ajutorul unui instrument optic, numit
#astro!ibroscop *azi eso-#astro-duodenoscop+.

"cop' - dia#nostic
- terapeutic *"oli"ecto,ie6 trata,ent endo!co"ic "entr' he,oragiile dige!tive6 trata,ent c'
la!er
Pregătirea materialelor şi instrumental sterileB în !uncţie de scopul investi#aţiei
- măşti sterile, şorţuri de cauciuc, comprese sterile, tăviţă renală, pipe Iuedel, substanţe anestezice
*ilocaină spraQ, stomacaină spraQ, novocaină P şi ilină+, mănuşi sterile, porttampoane, recipiente cu
substanţe dezin!ectante *#lutaralde)idă, CBD8, alcool &%@+
- medicamente atropină, scobutil, midazepam, diazepam, adrenalină - !iole *trusa antişoc+
- serin#ă de 2 ml de unică !olosinţă
- #licerină sterilă sau silicon, pentru lubre!ierea tubului #astroscopului, sondelor
- periuţe de citolo#ie
- pensă pentru prelevat biopsie şi pensă anatomică
- recipient cu !ormol, pentru ţesutul prelevat
- soluţie şi recipiente pentru testul ureazei, în vederea determinării prezenţei Kelicobacterului pQlori
P*8(* PC(*6U5U(
Frice pacient ce urmează a !i supus acestei investi#aţii sau altor eaminări endoscopice, este
în#rijorat în privinţa procedurii şi a dia#nosticului, iar în unele cazuri, anietatea este !oarte
accentuată.
/e impune, atunci, calmarea pacientului.
0entru liniştirea pacientului, asistenta trebuie să-l încurajeze, să comunice, să !avorizeze Lrelaţia
de la !iinţă umană la altă !iinţă umanăM, ast!el înc"t să-l determine să-şi eprime sentimentele. 7n
cadrul acestei comunicări *discuţie, observaţie+, asistenta încearcă să
&'
- evalueze #radul anietăţii pacientului, cauza anietăţii *!rica de investi#aţie, !rica de

dia#nostic #rav, !rica de durere etc.+( în !uncţie de aceste probleme identi!icabile, aplică
intervenţiile autonome corespunzătoare
- asi#ură un climat calm, de căldură umană

- printr-o comunicare e!icace, verbală şi nonverbală, îi demonstrează pacientului că îi înţele#e
problemele *climat de înţele#ere empatică+
- îi eplică e!ectele deza#reabile ale investi#aţiei *ca să ştie la ce să se aştepte+, ru#"ndu-l
ca, printr-un e!ort de voinţă, să le depăşească, pentru a putea coopera în timpul eaminării.
0rin discuţia competentă cu pacientul, asistenta cule#e date pentru depistarea altor mani!estări
de dependenţă, le#ate de satis!acerea sau nesatis!acerea celor 4 nevoie !undamentale.
0roblemele identi!icate *anietate severă, risc de aler#ii, ta)icardii etc.+ asistenta le va comunica
medicului, care va indica medicaţia necesară.
A!i!tenta4
- va administra medicaţia recomandată de medic pentru sedarea pacientului sau pentru
prevenirea unor incidente - accidente
- pentru buna pre#ătire !izică a pacientului, asistenta îi va eplica importanţa #olirii şi
curăţirii complete a stomacului ast!el
- îl anunţă să nu măn"nce şi să nu !umeze în dimineaţa zilei de eaminare şi în seara precedentă
investi#aţiei
- în seara zilei precedente, se e!ectuează pacientului la care evacuarea stomacului e de!icitară o
spălătură #astric cu apă călduţă
Participarea la tehnică
- sedarea pacientului se !ace prin administrarea a c"te o tabletă de diazepam, în seara precedentă
eaminării şi, dacă e nevoie, şi dimineaţa
- cu 4%-1% minute înainte de probă, i se e!ectuează o injecţie cu atropină, *dacă nu eistă
contraindicaţii+, scobutil sau diazepam
- înainte de începerea investi#aţiei, asistenta e!ectuează anestezia locală cu spraQ *ilocaină,
/tomacaină+ sau se !ace badijonarea locală *baza limbii şi !arin#ele+ cu soluţii de
Eovocaină P sau ilină( aceste soluţii pot !i !olosite pentru
anestezia locală şi prin #ar#ară
- se aşează pacientul pe masa de eaminare, în decubit lateral, st"n#, pe o perniţă tare
Iastroscopia se e!ectuează cu ajutorul a două asistente
A!i!tenta I vorbeşte cu pacientul, îl linişteşte, îi asi#ură poziţia capului în etensie !orţată, ţine tăviţa
renală sau îi şter#e #ura de secreţii cu o compresă
&
A!i!tenta II ajută medicul la introducerea aparatului, un#"nd #astroscopul, prezent"ndu-i

instrumentele
3ngri%irea pacientului după tehnică
) este suprave#)eat încă o jumătate de oră în camera unde pacientul a !ost eaminat
- este transportat în salon *atenţie la cei cu )emora#ie di#estivă superioară în curs+
- este suprave#)eat atent timp de două ore după terminarea eaminării, urmărindu-se să nu
măn"nce, să nu bea
- pacientul căruia i s-a prelevat biopsie, este atenţionat să nu consume alimente !ierbinţi
- dacă pacientul nu reuşeşte să elimine mucusul şi aerul din stomac şi acuză dureri, la indicaţia
medicului, se introduce sonda #astrică şi se elimină aerul şi mucozităţile
- se e!ectuează pacientului in)alaţii cu mentol, pentru evitarea senzaţiilor neplăcute din #"t
Pregătirea produselor pentru laborator
) se pre#ătesc !ra#mentele de ţesut şi mucoasă stomacală( produsele prelevate, în vederea
eaminărilor )istolo#ice, se etic)etează şi se trimit ur#ent la laborator.
a serviciul de endoscopie, asistenta analizează !ra#mentele bioptice *testul ureazei+, în vederea
descoperirii prezenţei Kelicobacterului pQlori *testul durează  oră+
eorganizarea locului de muncă
) se aspiră soluţie de Ilutaralde)idă 2P sau CBD8, p"nă c"nd este curat #astroscopul *prin 4
minute de dezin!ecţie cu Ilutaralde)idă sau CBD8 se distru#e virusul /BD+
- se spală bine de secreţii eteriorul şi interiorul aparatulul cu apă şi săpun, apoi, se clăteşte bine
) aparatele prevăzute cu un cerc albastru *care sunt de ultimă #eneraţie+ se pot curăţa şi dezin!ecta sub
imersie totală în maşini de spălat speciale.
- interiorul !ibro#astroscopului se spală cu o perie care trebuie introdusă în toate canalele, ast!el înc"t
canalele se !ie iri#ate cu produs dezin!ectant
- se periază etremităţile endoscopului
- se şter#e aparatul cu soluţie de Ilutaralde)idă sau CBD< *atenţie, este toică+( apoi, se şter#e cu
alcool de &%@ *care se evaporă repede şi îndepărtează dezin!ectantul+
- se usucă bine *pentru a preveni o eventuală in!estaţie micotică+
- !ibro#astroscopul şi pensele bioptice se un# cu silicon, pentru a le proteja
- se stoc)ează materialul curat într-un dulap, care trebuie dezin!ectat zilnic
-!ibro#astroscopul trebuie pus într-un c"mp steril, iar dimineaţa, se dezin!ectează din nou
Incidente *i accidente4
- dureri la de#lutiţie, sub!ebrilităţi, dureri şi tume!acţia ami#dalelor, )emora#ie, /BD.
&* *>(6U'
&$
Dacă nu se utilizează corect ec)ipamentul de protecţie *mănuşi, mască, oc)elari, etc+ c"nd se
lucrează cu soluţiile dezin!ectante, personalul medical este supus riscului următoarelor
îmbolnăviri /BD, astm, conjuctivite, dermatoze, eczeme.
3regtirea "acient'l'i "entr' e"lorarea radiologic ga!tro-inte!tinal

8aminarea radiolo#ică a tubului di#estiv se e!ectuează după administrarea unei substanţe de
contrast pe cale orală sau rectală.
/cop studierea mor!olo#iei şi !uncţionalităţii or#anelor tubului di#estiv pentru stabilirea
dia#nosticului *#astrite cronice, ulcer #astro-duodenal, tumori ale tubului di#estiv+. 8aminarea
radiolo#ică este contraindicată la pacienţii caşectici, în stare #ravă, adinamici, care su!eră de
tromboze, ileus, în per!oraţia tubului di#estiv cu )emora#ie #astro-intestinală acută, în peritonită
acută, precum şi la !emeile #ravide în prima jumătate a sa rcinii.

Pregătirea instrumentelor şi materialelor necesare
) sul!at de bariu 1% # sau un pac)et ori#inal *sul!at de bariu pentru roent#en+( cană sau pa)ar, apă,
lin#ură de lemn, pur#ativ *ulei de para!ină+
- se pre#ăteşte suspensia de bariu cele 1% # sul!at de bariu se amestecă cu o cantitate mică de apă
caldă p"nă se obţine o pastă omo#enă, la care se adau#ă apă rece p"nă la 2%%-3%% #, amestecandu-
se cu lin#ura de lemn .
Pregătirea psihică a pacientului) se anunţă pacientul cu două zile înainte, eplic"ndu-i

necesitatea te)nicii şi importanţa ei pentru dia#nosticul bolii
- se eplică pacientului te)nica de investi#aţie
- se anunţă pacientul că în dimineaţa zilei de eamen trebuie să măn"nce
- se atenţionează pacientul că nu trebuie să !umeze, pentru că !umatul măreşte secreţia #astrică
- se in!ormează pacientul privind re#imul alimentar pe care trebuie să-l respecte
Pregătirea fizică a pacientului ) se administrează pacientului, cu -2 zile înaintea eaminării, un
re#im alimentar ne!latulent şi uşor de di#erat, !ormat din supe, ouă, p"ine prăjită, unt, !ăinoase
produse lactate
- seara - în ajunul eaminării - se e!ectuează bolnavului o clismă evacuatoare
- în ziua eamenului, dimineaţa, pacientul este condus la serviciul de radiolo#ie
Participarea la eamen ) pacientul *după ce şi-a dezbrăcat toracele+ este condus sub ecran, unde i
se o!eră cana cu sul!atul de bariu *pre#ătit înaintea eamenului+
- la comanda medicului, pacientul va în#)iţti sul!atul de bariu dizolvat şi amestecat cu o lin#ură
de lemn
- după terminarea eaminării, pacientul este ajutat să se îmbrace şi este condus la pat
&&
- pacientul este readus la serviciul de radiolo#ie *con!orm indicaţiilor medicului+, după 2, $, 24 ore,
pentru a se urmări sub ecran evacuarea stomacului, umplerea intestinului subţire şi a colonului
- la 2 ore de la începutul eaminării, pacientul poate să măn"nce
3ngri%irea pacientului după tehnică - se administrează un pur#ativ *o lin#ură de ulei de para!ină+

după terminarea eaminării
- pacientul va !i in!ormat că va avea scaunul colorat în alb
reţineţi '
- reuşita unui eamen radiolo#ic al or#anelor abdominale depinde de pre#ătirea !izică, prin re#im
alimentar, a pacientului.
*6>(*'
) la copiii mici, #ustul bariului se corectează cu cacao sau lăm"ie( se administrează cu lin#ura( la
su#ari, bariul se prepară cu ceai sau cu lapte şi se administrează cu biberonul
- cantitatea de suspensie bariuapa în diluţie 2 este %% # pentru su#ari( %%- 1% # pentru copii
mici( 1%-2%% # pentru copiii mari
- cu 2-3 zile înainte de eamenul radiolo#ic #astro-intestinal se va evita administrarea de pur#ative
şi se va suspenda administrarea medicamentelor cu conţinut de bismut, iod, !ier, calciu sau bariu pe
cale bucală *acestea împiedică vizibilitatea or#anelor de eaminat+
- nu se eecută sondaj #astro-duodenal înaintea eamenului radiolo#ic *irită mucoasa şi produce o
)ipersecreţie nedorită+ .
/ubstanţa de contrast poate !i introdusă în tubul di#estiv şi prin alte metode
a> direct în jej'n "rin !onda d'odenal *8in)orn+( înaintea sondei se controlează sub ecran
radiolo#ic( c"nd diviziunea 1-$% ajun#e în dreptul arcadei dentare, substanţa de contrast se introduce
cu ajutorul unei serin#i prin sondă direct în jejun(
b> rac+ionat6 pacientul lu"nd din % în % minute c"te o în#)iţitură din substanţa opacă(
c> ,etoda contra!t'l'i ga&o! "entr' ea,inarea !to,ac'l'i se realizează prin insu!larea de aer în
stomac cu ajutorul unei sonde sau prin administrarea unui amestec #azos *acid tartric şi
bicarbonat de sodiu+.
3regtirea "acient'l'i "entr' colono!co"ie
$o=ono!co"ia4 eamenul vizual direct al colonului, cu ajutorul unui colonoscop !leibil( se

vizualizează colonul si#moid, descendent, transvers şi ascendent p"nă la cec.
$olono!co"'l 4 tub din !ibre optice !leibile, lun# de 31-$1 cm( el se poate adapta şi la camera
video, cu urmărirea ima#inilor obţinute pe un ecran G.

Pregătirea instrumentelor şi a materialelor necesare
2%%
- muşama, aleză, comprese mici sterile, casoletă cu c"mpuri sterile, mănuşi de cauciuc, pensă de
biopsie, recipiente pentru prelevări )istolo#ice, colonoscop cu sursă de lumina şi sistem de aspiraţie,
vaselină, silicon pentru lubri!iere, recipient cu apă pentru curăţirea colonoscopului după utilizare(
recipiente cu substanţe pentru dezin!ecţia aparatului *#lutaralde)idă, CBD8, alcool &%@+

- medicamente pentru sedarea pacientului
Pregătirea psihică şi fizică a pacientului
- se eplică pacientului necesitatea investi#aţiei
- este încurajat şi se in!ormează pacientul despre te)nica utilizată, durata investi#aţiei, e!ectele
neplăcute *senzaţia de presiune, durere+
- se eplică scopul pre#ătirii !izice, în vederea #olirii şi curăţirii complete a colonului de materii
!ecale şi mucus, care ar împiedica eaminarea
3regtirea i&ic4
- trei zile consecutiv, seara şi dimineaţa, se e!ectuează c"te două clisme evacuatoare simple,
înalte, la interval de o oră, cu c"te doi litri apă călduţă( ultima clismă se !ace în dimineaţa
eaminării, cu 3-4 ore înainte
- în prima şi în a 2-a seară de pre#ătire, se administrează un pur#ativ
- în cele trei zile de pre#ătire, pacientul va in#era doar lic)ide
- la nevoie, i se pot administra lic)ide prin per!uzie i.v., în scopul combaterii sau prevenirii
des)idratării - seara, înaintea eaminării, se dă un somni!er
- în dimineaţa eaminării, i se administrează  !iola diazepam şi scobutil, cu 3%-'% de minute
înaintea începerii colonoscopiei
Participarea la colonoscopie
) sunt necesare do' a!i!tente4
- a!i!tenta I linişteste pacientul, îl solicită să coopereze şi, pe c"t posibil, să se relaeze
*in!ormarea anterioară îl !ace mai cooperant şi mai tolerant !aţă de e!ectele neplăcute ale
te)nicii+
- urmăreşte !uncţiile vitale ale pacientului
- îl aşează în decubit lateral st"n#, cu #enunc)ii !lectaţi, şi este acoperit cu un c"mp steril,
prevăzut cu un ori!iciu central *în timpul eaminării, la solicitarea medicului, poziţia pacientului
poate !i sc)imbată dintr-un decubit în altul, pe măsură ce sonda înaintează+
- a!i!tenta II veri!ică colonoscopul, asi#ur"ndu-se că este adaptat corect la sursa de lumină şi că
are insu!laţia şi aspiraţia bună
- lubri!iază v"r!ul tubului *colonoscopului+ cu vaselină şi îl introduce, încet, în anus
∎ *6>(*'
2%
) asistenta va avea #rijă să nu ajun#ă vaselină pe lentilă, !apt care ar împiedica vizibilitatea(
- pe măsură ce medicul are vizibilitatea traiectului lumenului colonic st"n#, asistenta, la solicitarea
acestuia, avansează tubul încet, în lumenul colonului(
- în acest timp, asistenta B se ocupă de pacient, suprave#)indu-l şi eplic"ndu-i cum să coopereze.

3ngri%irea pacientului după tehnică ) se e!ectuează toaleta re#iunii anale, imediat după
îndepărtarea tubului, îndepărt"ndu-se mucozităţile şi resturile substanţei lubri!iante
- se transportă pacientul la salon, la patul său
Pregătirea produselor pentru laborator ) dacă s-au !ăcut însăm"nţări bacteriolo#ice, se
pre#ătesc materialele pentru laborator *se completează buletinul de recoltare cu datele de
identitate ale pacientului şi eamenul cerut+ şi se transportă imediat la laborator.
eorganizarea locului de muncă ) se curăţă mecanic colonoscopul, se spală bine şi se
pre#ăteşte pentru sterilizare.
- deoarece unele piese ale colonoscopului nu pot !i sterilizate la autoclav, în cutia aparatului se
păstrează permanent %-1 tablete de !ormol
- piesele care nu se pot steriliza, le dezin!ectăm cu Ilutaralde)idă sau CBD8 şi alcool de &% .
Incidente *i accidente4 s"n#erare, dureri abdominale violente, care o"re!c investi#aţia,
per!oraţie, ta)icardie, stop cardiac re!le.
• &* *>(6U' $ontraindica+ii4 în operaţii abdominale recente, în cursul diverticulitei acute sau
al colitelor ulcerative, )erniilor ombilicale, îin ascite masive sau la persoane con!uze
necooperante.
O"aciierea ve&ic'lei biliare "e cale oral Dcoleci!tograia>
materiale necesare
• pr"nz compus din ouă, sm"nt"nă şi unt cu p"ine sau 1% # ciocolată
• cărbune animal
•
tri!erment
• substanţă opacă *:azebil sau acid iopanoic+
• anti)istaminice
5aterialele pre#ătite se transportă l"n#ă pacient.
psi)ic
-se anunţă pacientul şi i se eplică necesitatea e!ectuării te)nicii
!izic
- se administrează pacientului cu 2-3 zile înaintea eaminării, cărbune animal de 3   zi, c"te 2
tablete şi re#im )iperprotidic
2%2
- cu -2 zile înaintea e!ectuării colecisto#ra!iei se administrează pacientului un re#im dietetic uşor
di#erabil, evit"nd alimentele cu conţinut bo#at în celuloză şi )idrocarbonate concentrate
- în ziua precedentă eamenului, la orele 2, se administrează pacientului un pr"nz compus din
ouă, sm"nt"nă şi unt cu p"ine *provoacă contracţii puternice şi #olirea vezicii biliare+( dacă
acest pr"nz provoacă accese dureroase, el poate !i înlocuit cu 1% # ciocolată sau cu un sondaj
evacuator
-după masă se e!ectuează pacientului o clismă evacuatoare cu ser !iziolo#ic sau ceai de muşeţel
călduţ, pentru evacuarea #azelor din colon
- !e te!tea& toleran+a la Ra&ebil4 după masă, la orele ', se administrează pacientului o tabletă
car e se dizolvă pe limbă( se suprave#)ează pacientul pentru a se observa dacă nu are
)ipersensibilitate la iod
a. dacă apar roşeaţă , senzaţie de arsuri, !urnicături, ta)icardie, #reţuri, urticarie, ameţeli, stare de rău
#eneral, pacientul are )ipersensibilitate la iod şi se întrerupe administrarea
b. dacă pacientul suportă bine iodul *nu apar simptomele de intoleranţă+, la 2%-3% minute se
administrează celelalte trei tablete :azebil, în decurs de 1 minute
- se aşazs pacientul în decubit lateral drept, timp de 3%-'% de minute
- înainte de a se e!ectua radio#ra!ia se e!ectuează pacientului încă o clismă evacuatoare
- pacientul este condus la serviciul de radiolo#ie *după 4-' ore şi respectiv %-4 ore, c"nd
vezicula biliară se umple cu substanţa de contrast+
- pacientul va !i ajutat să se dezbrace şi să se aşeze pe masa de eaminare. 7n cazul în care vezicula
biliară nu s-a umplut cu substanţă opacă, se mai administrează 4 tablete de :azebil *sau ' tablete de
acid iopanoic+, iar eaminarea se repetă a 3-a zi
-se administrează pr"nzul 9oQden *2 #ălbenuşuri de ou !recate cu 3%# za)ăr sau 1%# ciocolată+
-se e!ectuează radio#ra!ii în serie, la interval de 3%-'%-&% de minute
3ngri%irea pacientului după efectuarea tehnicii
- pacientul va !i ajutat să se îmbrace şi va !i condus la pat
- se notează eamenul în !.o.
tenţie Dacă se !oloseşte acid iopanoic, între orele '-2% se administrează 4-' tablete acid
iopanoic, c"te una din % în % minute, cu puţină apă, !ără a le s!ăr"ma, după care bolnavul va !i
aşezat în decubit lateral drept, timp de 3%-'% minute. De la administrarea substanţei de contrast
p"nă la terminarea eaminării, pacientul nu va primi m"ncare, băutură, medicamente sau pur#ative
şi nu va !uma.
3regtirea "acient'l'i "entr' 'rograie
2%3
&ef. metodă curentă de eaminare mor!o!uncţională a rinic)ilor şi căilor urinare, utiliz"ndu-se

substanţe iodate )idrosolubile administrate intravenos.
0si)ică
) se anunţă pacientul şi i se eplică importanţa te)nicii pentru stabilirea dia#nosticului
- se eplică pacientului te)nica investi#aţiei şi re#imul alimentar necesar pentru reuşita acesteia
limentară
-cu 2-3 zile înaintea eaminării, pacientul va consuma un re#im !ără alimente care conţin celuloză
şi dau reziduuri multe *!ructe, le#ume şi zarzavaturi, paste !ăinoase, p"ine+ şi ape #azoase
-în ziua precedentă eamenului, pacientul va consuma un re#im )idric *supe,limonade,ceai,apă
ne#azoasă+
-în seara precedentă, pacientul va consuma o cană cu ceai şi p"ine prăjită
-înaintea eamenului pacientul nu măn"ncă şi nu consumă lic)ide. După eamen, bolnavul
poate consuma re#imul său obişnuit
medicamentoasă
) cu două zile înaintea eaminării, se administrează cărbune animal şi tri!erment c"te 2 tablete de 3
 zi
- în seara precedentă zilei de radio#ra!ie, se administrează două lin#uri ulei de ricin
!izică
- se reduce cantitatea de lic)ide din re#imul cunoscut, iar în ziua eaminării bolnavul nu mai man"ncă
şi nu mai bea *pentru reducerea volumului urinei+
- se e!ectuează clisme evacuatoare înaintea injectării substanţei de contrast
3regtirea "acient'l'i "entr' radiograie renal !i,"l
adiografia renală simplă' eplorare radiolo#ică !ără substanţă de contrast care poate evidenţia
conturul şi poziţia rinic)ilor, calculii renali, ureterali sau vezicali radioopaci *care conţin săruri de
calciu+
Pregătirea materialelor necesare '
) cărbune animal( ulei de ricin( materiale necesare e!ectuării unei clisme evacuatorii
Pregătirea psihicăa a pacientului '
) se anunţă pacientul şi i se eplică importanla te)nicii pentru stabilirea dia#nosticului
- se eplică pacientului te)nica investi#aţiei şi re#imul alimentar necesar pentru reuşita acesteia
Pregătirea alimentară a pacientului ' ) cu 2-3 zile îinaintea eaminării, pacientul va consuma un
re#im !ără alimente care conţin celuloză şi dau reziduuri multe *!ructe, le#ume şi zarzavaturi, paste
2%4
!ăinoase, p"ine+ şi ape #azoase

- în ziua precedentă eamenului, pacientul va consuma un re#im )idric *supe, limonade, ceai, apă
ne#azoază+
- în seara precedentă, pacientul va consuma o cană cu ceai şi p"ine prăjită

- înaintea eamenului pacientul nu măn"ncă şi nu consumă lic)ide. După eamen, bolnavul
poate consuma re#imul său obişnuit
Pregătirea medicamentoasă a pacientului ) cu două zile înaintea eaminării, se administrează
cărbune animal şi tri!erment c"te două tablete de 3 ori pe zi
- în seara precedentă zilei de radio#ra!ie, se administrează două lin#uri de ulei de ricin
tenţie1 ) în dimineaţa zilei eaminării, se e!ectuează o clismă cu apă caldă. erul din tubul
iri#atorului trebuie complet evacuat pentru a nu !i introdus în colon. 7naintea eecutării radio#ra!iei
pacientul îşi va #oli vezica urinară *sau i se e!ectuează un sondaj+ şi se controlează radioscopic
dacă mai eistă aer în intestin.
Participarea la eamen ) pacientul este condos la serviciul de radiolo#ie 7 - va !i ajutat să se
dezbrace şi să se aşeze în decubit dorsal pe masa radiolo#ică
3ngri%irea pacientului după tehnică ) după e!ectuarea radio#ra!iei, este ajutat să se îmbrace, să se
întoarcă în salon, unde va !i instalat comod în pat
- se notează eamenul în !oaia de observaţie
6!'
) în caz de ur#enţă, radio#ra!ia se poate eecuta !ără pre#ătire prealabilă a pacientului, dar
reuşita este îndoielnică.
E"lorri "araclinice *i de laborator în ginecologie
Kisterometria - măsoară cavitatea uterină şi precizează direcţia acesteia. Eu se !ace în sarcină.

Colpopuncţia - sau puncţia !undului de sac - este indicată pentru precizarea dia#nosticului în sarcina
etrauterină, piosalpin, )idrosalpin.
8amenul secreţiei va#inale - condiţii de recoltare nu se !ac iri#aţii va#inale, nu se introduc
medicamente local, este interzis contactul seual cu 4$ de ore înainte. /e !ac eamene
bacteriolo#ice *pentru dia#nostic şi antibio#ramă+, citolo#ice *pentru studierea tipurilor de celule
descuamate sau desprinse din col , parazitolo#ice *din secreţia proaspătă pentru
tric)omonas+, pentru depistarea Candidei. estul 9abeş-0apanicolau este un eamen citolo#ic
utilizat pentru depistarea precoce a cancerului de col şi corp uterin. /e recoltează din !undul de
sac posterior, din endocol *dacă ori!iciul etern este întredesc)is+ şi de la nivelul joncţiunii
epiteliului pluristrati!icat pavimentos al eocolului cu epiteliul unistrati!icat cilindric endocervical.
Celulele împărţite în cinci clase, pot avea următoarele semni!icaţii C B sunt celule absolut normale(
2%1
C BB sunt celule cu modi!icări minime, beni#ne, de tip in!lamator( C BBB sunt celule anormale,
suspecte, neconcludente pentru mali#nitate( C BG sunt celule cu caracter puternic su#estiv
neoplazic şi C G sunt numeroase celule neoplazice concludente.
estul a)m-/c)iller *testul cu 5ugol: ) testează stările precanceroase ale colului uterin, baz"ndu-
se pe proprietatea epiteliului de a se colora în brun-acaju cu o soluţie iodo-iodurată. 0oate !i
!olosit pentru depistarea în masă a cancerului de col uterin. eziunile nu se colorează, ceea ce
permite e!ectuarea biopsiei dirijate.
Colposcopia) eamenul endoscopic al colului uterin, se realizează după badijonarea cu acid
acetic 2-3P urmată de e!ectuarea testului a)m-/c)iller. 8ste metoda suplimentară de cercetare a
leziunilor eocervicale descoperite la eamenul cu valve .
Celioscopia ) este o endoscopie a cavităţii pelviene după instituirea pneumoperitoneului.
0ermite puncţia unor !ormaţiuni c)istice ovariene, localizarea sediului obstrucţiei tubare,
precizarea cauzelor.unor dureri pelviene.
9iopsia de col - biopsia de endometru - constă în prelevarea unui !ra#ment de ţesut pentru
eamenul )istopatolo#ic. 8ndometrul se recoltează prin metoda c)iuretaiului uterin. Bnsu!laţia utero-
tubară evidenţiază permeabilitatea trompelor prin introducerea unui #az,, de pre!erinţă C% 2, în
interiorul cavităţii uterine şi trompe cu ajutorul unui aparat special. /e !ace între zilele a $-a şi a
2-a a ciclului, după administrarea unui sedativ. Iazul introdus produce un z#omot c"nd trompa este
permeabilă, care poate !i perceput cu ajutorul stetoscopului. <emeia poate să prezinte senzaţie de
rău, #realţă sau tuse, ceea ce impune oprirea te)nicii.
Kisterosalpin#o#ra!ia - este eamenul radiolo#ic al corpului şi istmului uterin, al trompelor,
veri!ic"nd permeabilitatea. 0oate să evidenţieze mal!ormaţii uterine, deviaţii ale uterului, sterilitatea de
cauză uterină sau tubară, tumori endocavitare, noduli, uter in!antil, sinec)ia uterină.
8co#ra!ia ) eamen cu ultrasunete ce evidenţiază tumori, sarcina asociată cu !ibrom uterin.
Bnvesti#aţii #enetice
a+ determinarea cromatinei seuale în dis#enezii #onadice şi interseualitate
b+ determinarea cariotipului în aceleaşi a!ecţiuni, în plus în sterilitatea primară şi amenoreea
primară.
Curba termică
*plorarea functională a ovarulul
• E"lorri indirecte4
P Froti'l cito-vaginal - se e!ectuează prin recoltarea secreţiei va#inale în ziua a -a, a
4-a, a 2-a şi a 2-a a ciclului ovarian. 5ucoasa va#inală, ca şi celelalte mucoase ale
aparatului #enital, este receptivă la in!luenţa )ormonilor ovarului.
2%'
P ?o&area "regnandiol'l'i *!ormă de eliminare a pro#esteronului de#radat în

or#anism+ în urină ne dă un indiciu asupra secreţiei pro#esteronice.
P Te,"erat'ra ba&al6 măsurată dimineaţa rectal sau bucal, poate decela momentul
ovulaţiei şi aprecia !uncţia pro#esteronică a ovarului. Creşterea curbei termice peste 3C
apare în mod normal la !emeia adultă cu 4 zile înaintea menstruaţiei, indic"nd ovulaţia.
0relun#irea peste ' zile a acestei temperaturi poate !i un indiciu de #raviditate. bsenţa
acestui platou termic indică cicluri anovulatorii.
• E"lorri directe4
• Dozarea estro#enilor în s"n#e şi urină.
• Dozarea pro#esteronului în s"n#e.
• dozarea andro#enilor( se determină testosteronul în s"n#e.
8aminarea paraclinică a s"nului
a+ ter,ograia se realizează cu raze in!raroşii şi se bazează pe proprietatea ţesutului mali#n de a
avea o temperatură crescută !aţă de ţesuturile vecine sănătoase sau !aţă de zona simetrică.
Di!erenţa de temperatură variază între - $C(
b+ ,a,ograia este principala metodă de desistare a cancerului de s"n, !iind propusă ca metodă de
screenin#(
c+ galactograia constă în injectarea unei substanţe de contrast în unul din canalele #alacto!ore
cu ajutorul unui ac bont introdus prin ori!iciul mamelonar care prezintă scur#erea patolo#ică.
7n cancer, în dreptul tumorii, canalul #alacto!or nu se evidenţiază(
d+ ea,en'l citologic al !c'rgerilor ,a,elonare poate !i util mai ales atunci c"nd eistă secreţie
care poate !i obţinută din scur#ere spontană sau la eprimarea mamelonului(
e+ citologia "rin "'nc+ie are valoare deosebită, rezultatele !iind corecte *edi!icatoare+ în
proporţie de peste &%P(
!+ re&onan+a ,agnetic n'clear este un eamen netraumatizant, simplu şi rapid( identi!ică
recidivele locale ale unui cancer după tratamentul conservator şi !ormaţiuni tumorale palpabile
care nu pot !i bine de!inite de mamo#ra!ie sau eco#ra!ie. 8valuează c)imioterapia în
pre#ătirea preoperatorie pentru tumorile mamare voluminoase, dar prezintă dezavantajul
costurilor crescute(
#+ eamen !ără risc, ecograia uşurează orientarea puncţiei citolo#ice, evidenţiază semne
suspecte şi speci!ice de mali#nitate.
Inve!tiga+ii "araclinice în !arcin
7n urma intero#atoriului *interviului+ luat #ravidei, a eamenului clinic este posibil să se

întrevadă o evoluţie complicată a sarcinii, ceea ce presupune eamene paraclinice complee.
2%
8plorările sunt alese de către medic în !uncţie de in!ormaţiile care trebuie obţinute.
858E8 D8 9F:F:
este imunolo#ice /e bazează pe identi!icarea #onadotro!inei corionice *K -$G>6 prin reacţia
anti#en-anticorp. /e !oloseşte urina !emeii #ravide, ser anti#onadotro!inocorionic uman, late

sensibilizat. 6rina şi serul se pun în contact direct, apoi se adau#ă late. Dacă !emeia este #ravidă,
KCI este !iată de serul anti#onadotro!inic şi picătura răm"ne omo#enă *reacţie pozitivă+. Dacă se
produce a#lutinarea > reacţie ne#ativă, urina nu conţine KCI.
este radioimunolo#ice 8videnţiază sarcina din a şaptea - a zecea zi de la !ecundaţie, înainte ca
!emeia să observe absenţa menstruaţiei. /unt !olosite în depistarea sarcinii ectopice, molei
)idati!orme şi iminenţei de avort. 0ot apărea reacţii !als pozitive.
este biolo#ice /unt di!icil de realizat, din cauza procurării animalelor de laborator. Eu
sunt edi!icatoare.
BEG8/BIBB 6:/FEBC8
uscultaţia Doppler  0entru depistarea activităţii cardiace !etale şi pentru măsurarea !luului
san#uin în vasele ombilicale şi în arterele !etale mari. /e !oloseşte în săptăm"nile 2-2%, c"nd nu
este posibilă auscultaţia clinică şi după săptăm"na a 2%-a, în caz de )idramnios, obezitate.
8co#ra!ia  8ste netraumatizantă, !urnizează in!ormaţii pe tot parcursul sarcinii.

Cn tri,e!tr'l I 4 evidenţiază sacul ovular după a patra săptăm"nă de amenoree şi prezenţa
embrionului în cea de-a şaptea săptăm"nă( stabileşte v"rsta sarcinii, con!irmă viaţa embrionului
prin activitatea cardiacă spre a opta săptăm"nă sau oprirea în evoluţie a sarcinii( Con!irmă
eistenţa unei sarcini ectopice sau a unei sarcini multiple. Iravida consuma înainte de
eamen o cantitate mai mare de lic)ide, vezica urinară trebuie să !ie plină atunci c"nd eamenul
se !ace în primele patru săptăm"ni.
Cn tri,e!tr'l al II-lea4 stabileşte v"rsta #estaţională, depistează placenta jos inserată, sarcini
multiple, înt"rzieri de creştere intrauterină, anomalii con#enitale.
Cn tri,e!tr'l al III-lea4 stabileşte v"rsta !etală cu o aproimaţie de trei săptăm"ni, măsoară

diametrul biparietal, lun#imea !emurului, apreciază #reutatea, diametrul toracic şi abdominal(
localizează placenta, determină sarcinile #emelare, seul !etal, mal!ormaţii con#enitale, stabileşte
prezenţa oli#oamniosului sau )idramniosului.
858E8 :DBFFIBC8
/unt contraindicate datorită riscului iradierii. /e pot !ace, în cazuri ecepţionale, după luna a
şasea - a şaptea de sarcină. /e pot aprecia dimensiunile micului bazin *radio-pelvimetrie+,
2%$
identi!icarea punctelor de osi!icare.

858E6 BCKBD66B 5EBFBC
mnioscopia 0resupune col permeabil.
Constă în vizualizarea polului in!erior al oului, put"nd traversa c)iar membranele, apieciind
cantitatea şi culoarea lic)idului amniotic. Eormal, acesta este clar, transparent, cu !locoane de
verni. 0atolo#ic acesta poate !i
- #alben sau verde, în su!erinţă !etală(
- brun-roşu, c"nd !ătul este mort, macerat. Eu se !ace înainte de a 3'-a săptăm"nă, deoarece
declanşează travaliul
Indica+ii4 în suspiciunea de sarcină depăşită *nu e periculoasă dacă lic)idul e clar+.
mniocenteza 3rinci"i'l4 lic)idul amniotic poate !i studiat pun"nd în evidenţă celulele de ori#ine
!etală, compoziţie c)imică sau enzimatică.
Indica+ii4 suprave#)erea sarcinii cu :) ne#ativ *prezenţa bilirubinei arată un pro#nostic
rezervat şi depistarea semnelor de su!erinţă !etală în sarcina patolo#ică, prin cercetarea
meconiului sau dozarea #onadotro!inelor.
Cngrijiri acordate în l'&ie Dl'&a în "ri,ele 2 ore>
Culegerea datelor
) oboseală, tendinţă la somn
- uneori !rison
- puls rar, bradicardic
- uter dur, contractat, #lob de si#uranţă, la nivelul ombilicului
- s"n#erare moderată
Probleme
- posibila alterare a ritmului şi !recvenţei cardiace în le#ătură cu )emora#ia post-partum

- discon!ort în le#ătură cu leziunile perineale, cu distensia ţesuturilor
- posibilă in!ecţie
!biective - lăuza să colaboreze, să înţelea#ă că somnul produce relaarea musculaturii uterine şi
!avorizează )emora#ia
(ntervenţii sistenta
- e!ectuează masaj uterin transabdominal pentru !avorizarea retracţiei şi !ormării #lobului de
si#uranţă
- controlează s"n#erarea, anunţ"nd medicul în cazul în care este crescută, nu apare #lobul de
2%&
si#uranţă
- suprave#)ează !aciesul şi comportamentul lăuzei
- antrenează lăuza în discuţii pentru a nu adormi
- administrează ceai, limonadă

- controlează !uncţiile vitale, depistează semnele şocului )ipovolemic
- transportă lăuza în salon
Cngrijiri în l'&ia i&iologic
ăuzia cuprinde primele ' săptăm"ni după naştere. Ciclul ovarian se reia, o nouă sarcină !iind
posibilă c)iar dacă se menţine amenoreea de lactaţie. Fr#anele #enitale revin treptat la normal.
Culegerea datelor
- scur#erea lo)iilor san#uinolente, serosan#uinolente, seroase
- involuţia uterină
- apariţia secreţiei lactate
- revenirea la normal a pulsului, tensiunii arteriale *uşor crescută în travaliu+
- tranzit încetinit
- diureză crescută
Probleme ) de!icit de cunoştinţe privind autoîn#rijirea
- posibila alterare a ritmului cardiac din cauza s"n#erării *determinate de resturile placentare
sau trombo!lebitei postpartum+
- posibilă stare de discon!ort în le#ătură cu instalarea secreţiei lactate
- alterarea eliminărilor
- de!icit de cunoştinţe privind i#iena s"nilor şi alăptarea, alimentaţia în lăuzie
!biective ăuza
- să !ie capabilă să se autoîn#rijească
- să nu apară complicaţii in!ecţioase sau )emora#ice
- să cunoască semnele L!uriei lapteluiM
- să elimine normal, să revină la orarul propriu
- să-şi e!ectueze i#iena s"nilor
(ntervenţii sistenta
- eplică lăuzei importanţa în#rijirilor i#ienice pentru prevenirea i n!ecţiilor puerperale *după
naştere+
- e!ectuează toaleta locală, sc)imbarea tampoanelor, observă lo)iile *aspect, miros, culoare,
cantitate+( observă aspectul plă#ii perineale, anunţ"nd medicul în caz de modi!icări
2%
- instruieşte #ravida să se autoîn#rijească

- controlează involuţia uterină *scade cu -,1 cmzi+, devenind or#an intrapelvin după 2 zile
Bnvoluţia uterină
- măsoară temperatura, pulsul, tensiunea arterială, pentru depistarea eventualelor complicaţii

*)emora#ii, in!ecţii, trombo!lebită+
- eplică modul de instalare a secreţiei lactate, a !uriei laptelui care poate !i însoţită de creşterea
temperaturii p"nă la 3,1@C(
- instruieşte lăuza să-şi spele m"inile şi s"nii înainte şi după supt, să evite prelun#irea suptului
pentru a nu !avoriza apariţia ra#adelor
- stimulează mobilizarea precoce a lăuzei pentru prevenirea complicaţiilor
- încurajează creşterea cantităţii de lic)ide din alimentaţie(

- atenţionează lăuza
-să nu consume băuturi alcoolice, ecitante, ciocolată, cacao, ceai rusesc+
- să evite alimentele !latulente
-să nu consume alimente cu !ibre în cazul leziunilor perineale pentru evitarea e!ortului de
de!ecaţie
- e!ectuează sondaj vezical în caz de retenţie urinară în primele ore după naştere
- instruieşte lăuza la eternare
- să-şi menţină o bună i#ienă locală, să !olosească tampoane vulvare sterile
- să evite raporturile seuale şase-opt săptăm"ni
- să nu ia medicamente !ără recomandare medicală deoarece unele se elimină prin secreţia lactată
- s!ătuieşte !amilia să ajute mama în în#rijirea copilului, precum şi în plan emoţional, pentru a se
adapta noului rol
Cngrijiri în l'&ia "atologic
) 7n timpul lăuziei pot apărea )emora#ii cauzate de resturi placentare, de inerţia uterină.
sistenta anunţă medicul, nu părăseşte lăuza, se con!ormează indicaţiilor medicale.
- Bn!ecţia puerperală este prevenită astăzi prin protecţie cu antibiotice la #ravidele şi lăuzele cu risc
*ruptură prematură a membranelor, in!ecţii va#inale sau alte !ocare in!ecţioase+.
%anie!tri6 !e,ne !ebră ta)icardie, subinvoluţie uterină, modi!icarea aspectului, mirosului
lo)iilor, dureri.
- Bn!ecţiile #landei mamare apar mai ales, la primipare, din cauza con!ormaţiei anormale a
mamelonului şi a lipsei de i#ienă.
a început apar !isuri mamelonare sau ra#ade care sunt porţi de intrare pentru microbi, apoi, dacă
2
nu se iau măsuri, pot apărea lim!an#ita, #alacto!orita, abcesul s"nului.

Inter)enţii pentru pre)enirea şi depistarea in$ecţiei:
Tract'l'i genital 4
- :espectarea re#ulilor de asepsie şi antisepsie

- i#ienă ri#uroasă post-partum
- pansamente aseptice
- Geri!icarea aspectului membrelor in!erioare, asi#urarea repausului pentru prevenirea accidentelor
tromboembolice în caz de trombo!lebită
- Controlul temperaturii şi pulsului( observarea discordanţei dintre acestea
- Bzolarea lăuzei bolnave
- a indicaţia medicului - tratament cu antibiotice
Ilandei ,a,are4
:educerea duratei suptului, în caz de ra#ade - suspendarea alăptării concomitent cu #olirea s"nului prin
muls
- badijonarea !isurilor cu nitrat de # P, menţinerea s"nilor la aer, evitarea !recării
- 7n caz de abces mamar, alăptarea este întreruptă, medicul evacuează colecţia( în#rijirea plă#ii.
3ri,ele îngrijiri ce !e acord no'-n!c't'l'i
#. aşezarea nou-născutului pe un c"mp steril imediat după epulzie

$. aspirarea secreţiilor din cavitatea bucală şi nazale ă*cu sondă Eelaton nr. % sau 2+
?. le#area şi secţionarea cordonului ombilical *după încetarea pulsaţiilor acestuia ( la copiii care
necesită reanimare de ur#enţă şi la cei cu izoimunizare se indică le#area imediată a cord.omb.( se
lucrează în condiţii de per!ectă asepsie+ 
- pensarea cordonului ombilical cu două pense )emostatice la %-1 cm de inserţia
abdominală
- secţionarea cordonului între cele două pense

- e!ectuarea li#aturii la 2 cm de inserţia abdominale cu aţă sterilă
- secţionarea cordonului la  cm distanţă de li#atură

- e!ectuarea nodului
- aplicarea compreselor înmuiate în alcool %@ şi a unui pansament steril peste bontul
ombilical, în !aşe circulare, !ără leucoplast
@. evaluarea stării clinice *scor 0I:  de la  la %( sub  ; sunt probleme( !iecare din cele 1
semne este notat cu %, sau 2 şi se !ace suma lor( dacă nu depăşeşte nota $, se continuă p"nă la %-
1-2% min.+ 
22
- ritm cardiac *k>2%-4% bpm+

- respiraţie *4% respmin+
- tonus muscular
- re!le de iritabilitate
- culoarea te#umentelor şi mucoaselor *piele roşiatică în primele 2-3 zile de viaţă+
=. acordarea în#rijirilor în caz de apnee tranzitorie, as!iie albă, as!iie albastră  A"neea
tran&itorie se caracterizează prin înt"rzierea apariţiei mişcărilor respiratorii !ără ca nou-
născutul să ajun#ă la cianoză. 7n acest caz, se dezobstruează căile respiratorii prin
aspirarea mucozităţilor şi secreţii lor buco-!arin#iene, se e!ectuează un masaj toracic super!icial
şi se aşează nou-născutul în poziţie declivă. 7n mai puţin timp de '%M apare respiraţia spontană, !ără
complicaţii ulterioare.
A!iia alba!tr !a' cianotic se caracterizează prin apnee, lipsa ţipătului după naştere,
cianoză, etremităţi reci, lipsa re!leelor cutanate *re!leul punctelor cardinale la atin#erea te#umentului
peribucal cu de#etul copilul întoarce capul spre partea ecitată şi con!ormează buzele şi limba pentru
supt+ , păstrarea tonicităţii musculaturii, bătăi cardiace palpabile, ta)icardie, pulsaţii puternice ale
cordonului ombilical. 7n ast!el de cazuri se vor lua următoarele măsuri de reanimare
- Dezobstruarea căilor respiratorii superioare prin îndepărtarea mucozităţilor şi a lic)idului amniotic
aspirat. sistenta va înveli de#etul arătător cu o compresă sterilă de ti!on şi va şter#e cu aceasta #ura
nou-născutului, apoi cu ajutorul unei sonde Eelaton racordată la o serin#ă IuQon sau la un aspirator va
etra#e conţinutul aspirat din !arin#e.
- <ricţionarea toracelui şi a spatelui cu alcool. nou-născutul !iind ţinut într-un cearşa! încălzit.
- 9ăile calde cu stropi reci  /e cu!undă nou-născutul într-o baie cu apă caldă de 4% , timp de 1-2% de
secunde şi apoi, la nevoie, se stropeşte cu apă rece. 0rocedeul se repetă de 3-4 ori, p"nă ce nou-
născutul începe să respire în urma ecitaţiilor alternante.
-dministrarea intermitentă de oi#en cu bioid de carbon sub uşoară presiune. 7n caz de ur#enţă,
bioidul de carbon se va administra dintr-o sticlă de si!on răsturnată.
ducerea copilului în poziţia rendelenbur#, balansarea lui şi utilizarea băilor alternante pot
traumatiza nou-născutul sau îl epun la bron)opneumonii . Din acest motiv, utilizarea lor este interzisă.
0entru reanimarea copilului din as!iie cianotică nu este necesară totdeauna aplicarea tuturor
metodelor arătate mai sus. 0ro#nosticul as!iiei albastre a nou-născutului este bun.
A!iia alb !a' !inco"al . /e caracterizează printr-o paliditate accentuată, pierderea completă a
tonicităţii musculare, circulaţie !oarte slabă cu bătăi cardiace abia perceptibile şi cordon ombilical
lipsit de pulsaţii. :e!leele sunt dispărute. 7n ast!el de cazuri măsurile de reanimare vor !i următoarele
- dezobstruarea căilor respiratorii(
23
- aplicarea ecitanţilor cutanaţi arătaţi mai sus*băi calde cu stropi reci+(

- respiraţia arti!icială după metoda /ilvester*în decubit dorsal, în re#iunea scapulară se introduce o
pernă pentru ca toracele să !ie pe un plan superior capului.sistenta se aşează la capul copilului şi-l
apucă de antebraţ aproape de articulaţia radio-carpiană.7n timpul inspirator aduce membrele

superioare ale copilului lateral şi înapoi , p"nă c"nd acestea ajun# să !ie întinse paralel de-a lun#ul
capului( ast!el diametrele anteroposterioare şi laterale ale toracelui se măresc, !ăc"nd să-B crească
capacitatea.7n timpul epirator mişcarea se ecută la !el, dar în sens invers, ajun#"nd cu braţele pe
supra!aţa antero-laterală a toracelui şi cu antebraţele !lectate pe braţe.7n acest moment se eecută
asupra membrelor superioare o presiune puternică, care reduce diametrele antero-posterioare şi
laterale ale cutiei toracice, reduc"ndu-i capacitatea.5anevra trebuie eecutată cu un ritm de $-2%
mişcărimin cu viteză uni!ormă, respect"nd raportul normal între inspiraţie şi epiraţie. 8ste bine ca
limba copilului să !ie etrasă cu o pensă lin#uală+, insu!larea plăm"nilor printr-un tub sau la nevoie
#ură la #ură(
- administrarea intermitentă a bioidului de carbon şi oi#en sub uşoară presiune
- ridicarea tensiunii arteriale prin intensi!icarea respiraţiei arti!iciale şi administrarea de
micorenă, co!eină şi stricnină(
- trans!uzia intraarterială de s"n#e(
- încălzirea nou-născutului as!iiat
:espiraţia arti!icială trebuie uneori continuată timp de -2 ore. Din acest motiv pentru reanimarea
nou-născuţilor cu as!iie albă sau sincopală se utilizează aparate de respiraţie arti!icială adaptate la
mărimea lor. sistenta va avea pre#ătită soluţie per!uzabilă de bicarbonat de sodiu ,4P pentru
cazurile #rave de destrămare a ec)ilibrului acido-bazic. dministrarea bicarbonatului se va !ace
prin venele epicraniene sau în venele cordonului ombilical. 0ro#nosticul as!iiei albe este mai #rav
dec"t al celei albastre.
Eou-născuţii readuşi la viaţă din as!iie vor !i ţinuţi sub suprave#)ere permanentă şi în#rijire
specială, !iind ameninţaţi în primele zile de pneumonie.
0. aplicarea măsurilor de prevenire a o!talmiei #onococice *se îndepărtează secreţiile de pe pleoape
cu ajutorul unor comprese sterile înmuiate în ser !iziolo#ic( se instilează apoi prin  sau 2 picături
nitrat de # %,1-P urm"nd masajul circular al pleoapelor şi apoi şter#erea oc)ilor cu tampoane
înmuiate în ser !iziolo#ic+
D. eaminarea nou-născutului în vederea decelării unor mal!ormaţii con#enitale vizibile
E. stabilirea seului, identităţii
F. c"ntărirea *3%%%-321%# la băieţi( 2$%%-3%%%# la !ete( 21%%-2$%%# > subponderali( Y 21%%# >
prematuri+, măsurarea înălţimii *4$-12 cm ( !etele cu cm mai mici dec"t băieţii+ şi perimetrelor
24
*cap  34 cm, torace  3 cm, abdomen  32 cm+

#G. uscarea te#umentelor prin tamponarea cu c"mp steril cald, pentru a îndepărta surplusul de
Lverni caseosaM
##. în!ăşarea
#$. transportul în secţia de nou-născuţi
#?. aşezarea nou-născutului în pat
Ali,enta+ia bolnav'l'i c' aec+i'ni he,atologice
7n !uncţie de nevoile sale calitative şi cantitative, modi!icate de boală

- în perioadele !ebrile ; re#im )idric, )idroza)arat, lactat
- în anemii ; alimente bo#ate în !ier, calciu, vitamine, bazate pe carne *viscere+, le#ume verzi
şi !ructe
- în poli#lobulie se reduce cantitatea de carne
Ali,enta+ia "acient'l'i c' aec+i'ni re',ati!,ale
7n !ormele acute de boală precum şi în perioada de acutizare a !ormelor cronice trebuie să se

asi#ure caloriile necesare cu un conţinut uşor di#erabil. limentaţia trebuie să !ie bo#ată în vitamine
şi să !ie din ce în ce mai substanţială asi#ur"nd proporţia !izilo#ică a #lucidelor, lipidelor şi
proteinelor pentru a preveni şi combate denutriţia.
:espectarea unui re#im )ipocaloric, )ipolipidic se impune în caz de obezitate, întruc"t
suprasolicitarea articulaţiilor la bolnavii supraponderali este un !actor a#ravant al artrozelor şi
nevral#iilor membrelor in!erioare precum şi în spondiloze.
:..c.
- dietă de cruţare în perioada !ebrilă *re#im )idroza)arat, apoi lacto-!ăinos care se va îmbo#ăţi
treptat+
- dieta va asi#ura necesarul de lic)ide pentru a preveni des)idratarea
- dietă desodată pe toată perioada tratamentului cu cortizon

0.:.  - re#im )ipercaloric, dacă a scăzut în #reutate
- re#im )ipocaloric, dacă pacientul este obez
- re#im )iposodat, în perioada tratamentului cu antiin!lamatoare
/..  - în !uncţie de nevoile calitative şi cantitative ale or#anismului
rtroze  - în !uncţie de restricţiile impuse *desodată în tratamentul cu antiin!lamatoare+ şi de bolile
asociate *)ipocalorică c"nd pacientul prezintă obezitate, )ipoproteică la pacienţii cu #ută,
)ipo#lucidică la pacienţii cu D.?.+

Inve!tiga+iile radiologice ale "acien+ilor c' aec+i'ni ne'rologice D$T6 R%7>
21
Tomogra$ia computerizată4
- această te)nică realizează ima#ini detaliate *este mai e!icientă şi pentru detecţia neoplaziei
creierului+
0re#ătirea pacientului
- nu necesită nici o măsură specială de pre#ătire
- durata ; aproimativ 2%-3% minute-!ără substanţă de contrast( '% de minute dacă este !ăcută
cu substanţă de contrast
- procedura nu este dureroasă
- se !ace testarea sensibilităţii la iod, dacă se !oloseşte substanţa de contrast
După procedură nu apar e!ecte adverse.
ezonanţa magnetică nucleară
ceastă procedură !oloseşte un ma#net !oarte puternic cu unde de radio!recvenţă şi un computer
pentru a produce ima#ini asemănătoare razelor .
ceastă procedură este etrem de !olositoare în vizualizarea zonelor creierului ce nu se
vizualizează uşor, de eemplu trunc)iul cerebral.
0re#ătirea pacientului
- nu este necesară o pre#ătire !izică
- se îndepărtează obiectele ce ar putea !i vătămate de ma#net *ceasuri, proteze metalice,
pacemaèrul+
- se eplică pacientului durata aproimativ '% minute
Cngrijirea "acien+ilor agita+i *i "!ihici
ceastă cate#orie de bolnavi necesită o în#rijire specială pentru că ei pot veni în con!lict cu
anturajul, devenind periculoşi at"t pentru cei din jur, c"t şi pentru ei înşişi.
#itaţia psi)omotorie poate apărea
- în a!ecţiuni psi)ice *marea criză anioasă, con!uzie mintală, isterie, manie, melancolie,
sc)izo!renie+(
- în boli somatice *isc)emie cerebrală, epilepsie+(
- în cadrul in!ecţiilor, intoicaţiilor, autointoicaţiilor *stări !ebrile )iperpireii, septicemii,
neuroin!ecţii+( intoicaţii cu medicamente plumb, opiu, beladonă( autointoicaţii *come
diabetică, insulinică+( stări precomatoase *din insu!icienţa )epatică şi uremie+.
$aracteri!tici de ,anie!tare a bolnavilor a#itaţi psi)omotor - vorbire incoerentă,
dezorientare în timp, spaţiu şisau asupra propriei persoane, lo#oree, ţipete, acte periculoase,
loviri, răniri de persoane, deteriorări de bunuri, mişcări necontrolate, necoordonate, bolnavul
2'
alear#ă pe coridoare.
Cngrijirea bolnavilor agita+i *i "!ihici se realizează după ce bolnavul a !ost tranc)ilizat, prin
măsuri de ur#enţă şi în#rijiri #enerale.
CFED6B *5O/6:B+ D8 6:I8EHO

sistenta medicală care lucrează în serviciul cu bolnavi a#itaţi şi psi)ici va avea întotdeauna
pre#ătit un material minim necesar
- pentru imobilizare *unul-două cearşa!uri, cămăşi de protecţie, c)in#i+(
- pentru tratamente parenterale *truse sterile, medicamente sedative+( - desc)izător de

#ură.
0revenirea incidentelor şi accidentelor prin măsuri or#anizatorice ur#ente

9olnavul a#itat va !i liniştit prin psi)oterapie adecvat, ,,prim ajutor psi)icM, reţin"ndu-l la pat - la
nevoie i,obili&are or+at6 apel"nd la persoane cu !orţă !izică mai mare pentru a-l !ace ino!ensiv( se
evită panica.
/e îndepărtează din jurul bolnavului obiectele care ar putea !i !olosite pentru lovire.
5edicul va !i anunţat prin intermediul altor persoane, !ără ca asistenta să părăsească bolnavul a#itat .
inişteşte bolnavii, prevenindu-se panica.
/uprave#)erea bolnavului în vederea unei conduite corecte 0"nă la venirea medicului se vor urmări
toate mani!estările bolnavului pentru a le putea raporta( orice bolnav psi)ic poate avea şi o boala
somatică a cărei #ravitate să impună terapie prioritară şi să contraindice psi)otropele sau imobi-
lizarea.
Eu se va administra nici un calmant pentru a nu modi!ica tabloul clinic *ecepţie !ac bolnavii care
au tratament prescris+.
7n limitele posibilităţilor se vor măsura pulsul, .., temperatura, respiraţia.
/e vor observa şi nota eventualele urme de loviri sau a#resiuni *uneori acestea sunt imputate
personalului de în#rijire+.
Bmobilizarea bolnavului este o măsură etremă. Eu se recomandă !olosirea ei dec"t după
epuizarea tuturor celorlalte mijloace menite să c"şti#e încrederea bolnavului şi acceptarea măsurilor
terapeutice.
Bmobilizarea bolnavului se poate !ace cu cămaşa de protecţie( cearşa!uri simple( c)in#i speciale de
protecţie( imobilizare manuală.
Bmobilizarea cu cămaşa de protecţie Cămaşa de protecţie este con!ecţionată din p"nză rezistentă,
înc)isă în !aţă, cu desc)izătoare în spate, cu m"neci !oarte lun#i înc)ise, prevăzute cu şnururi
puternice. sistenta îmbracă bolnavul a#itat cu cămaşa, în c)iz"nd-o la spate cu şnururi. 9raţele
2
bolnavului se încrucişează pe torace cu ajutorul m"necilor care se lea#ă la spate cu ajutorul

şnururilor.
Dat !iind procesul de umanizare a psi)iatriei, acest procedeu se !oloseşte în cazuri ecepţionale,
datorită !aptului că bolnavul poate să-şi cauzeze prejudicii p"nă la autoas!iiere dacă nu este su!icient
de bine suprave#)eat.
Bmobilizare cu cearşa! sistenta aplică cearşa!ul pe spate, transversal, în!ăşur"nd capetele libere
pe membrele superioare. 0ărţile de cearşa! care depăşesc m"inile se răsucesc şi, după ce se
încrucişează braţele bolnavului pe torace, etremităţile răsucite se duc înapoi şi se lea#ă. Cu alt
cearşa! se lea#ă membrele in!erioare.
Bmobilizare cu c)in#i Iarnitura de c)in#i se compune din 4 manşete şi două benzi late.
sistenta aplică c"te 4 manşete două pe #lezne şi două deasupra articulaţiilor radio-carpiene.  doua
bandă se aplică imediat deasupra #enunc)ilor.
*6>(*1 C)in#ile vor !i căptuşite cu !lanelă sau alte materiale moi şi nu vor !i str"nse, pentru
a nu împiedica circulaţia în membre.
• 8ste interzisă imobilizarea bolnavilor cu cordoane, !eşi, corzi.
Bmobilizarea bolnavului prin !orţă manuală cere o atitudine ener#ică şi !orţă musculară apreciabile.
8ste o metodă de ur#enţă şi trebuie !ăcută cu ener#ie, dar !ără brutalitate. 9olnavul a#itat poate !i
!ăcut ino!ensiv cel mai uşor imobiliz"ndu-l la nivelul înc)eieturilor.
sistenta va recur#e la ajutor, bolnavul va !i culcat în pat, se vor !ia umerii bolnavului prin
apăsare pe supra!aţa patului.
/e imobilizează membrele superioare, ţin"ndu-se la nivelul articulaţiilor radio-carpiene.
/e eercită o presiune asupra #enunc)ilor.
*6>(*1 Bmobilizarea *trebuie evitată brutalitatea+, trebuie să !ie îmbinată cu liniştirea psi)ică
a bolnavului, nu se va !olosi tonul ridicat, bolnavul nu va !i contrazis. Bmobilizarea nu va
depăşi -2 ore, pentru că ţinerea bolnavului le#at îi creează stări de nelinişte şi mai #rave.
Calmarea bolnavului pe cale medica mentoasă . Bmediat ce bolnavul a !ost !ăcut ino!ensiv, trebuie
calmat pe cale medicamentoasă, cu psi)otrope sedative, neuroleptice, )ipnotice sau tranc)ilizante
- la indicaţia medicului, în !uncţie de dia#nostic.
După ce medicul ale#e preparatul, !iează doza şi ritmul de administrare, asistenta va aplica
tratamentul. 7n !uncţie de #ravitatea şi particularitatea cazului, medicamentele necesare pot !i
următoarele în ca&'ri '*oare4 se administrează pe cale orală - 5eprobamat *%,%4-%, #zi+(
- Clordelazin *%,21-%,1 #zi+(

- Kaloperidol *%,%%1-%,% #zi+(
2$
Cn ca&'l în care bolnav'l o"'ne re&i!ten+6 se administrează în injecţii intramusculare

- Clordelazin *%,%%21-%,% #zi+( - :omtiazin sau 0le#omazin( - :aunervil *%,%-%,%4#zi+
7n ca& de agita+ie etre, se !olosesc
- tranc)ilizante *Diazepam 2-' !iole %,% #zi în injecţii i.m.+(

- neuroleptice *evomepromazin 3-% !iole a %,%21 #zi în injecţii i.m.( :omtiazin 2-' !iole a
%,%3 #zi în injecţii i.m. sau i.v. sau se !olosesc combinaţii litice *Diazepam, evomepromazin,
:aunervil+(
Cn or,ele '*oare de anietate se încearcă cu - 0asinal *3-' lin#uriţezi+( - tinctură de valeriană
*2%-$% picăturizi+( - poţiuni cu bromuri *2-3 lin#urizi+( - bromură de calciu i.v.(
- se asociază doze mici de !enobarbital *%,%3-%,% #zi+( - Eitrazepam *%,%%1-%,%3 #zi+( -
Kidroizin *%,%1-%,2 #zi+.
0entru a se preveni )ipotensiunea, lipotimia, colapsul, se va măsura repetat .. *mai ales în cazul
administrării de neuroleptice sedative evomepromazin, 0le#omazin, :omtiazin etc.+.
7n cazul administrării de neuroleptice severe *de eemplu, Kaloperidol+, se asociază :omparìn
pentru a evita apariţia sindromului etrapiramidal.
7n alcoolism se contraindică administrarea de amital sodic, alte barbiturice sau bromuri.
sistenta va asi#ura şi e!ectuarea mijloacelor terapeutice etiopato#enetice recomandate de medic.
368(H(( 8*6*5*
si#urarea condiţiilor de mediu
Camera va !i izolată, aerisită, liniştită, temperatura '-2C.
<erestrele vor !i prevăzute cu transperante sau obloane.
0aturile vor !i prevăzute cu #ratii, plase sau apărători laterale improvizate din sc"nduri care
vor !i căptuşite cu pături, perne, pentru a împiedica lezarea bolnavului în caz de a#itaţie.
/e vor izola prizele electrice.
limentaţia în caz do ne#ativism alimentar, asistenta va recur#e la alimentarea bolnavului prin
sondă *o va introduce prin nas pentru a nu !i retezată cu dinţii+ sau pe cale parenterală.
9olnavul a#itat consumă o cantitate mare de ener#ie şi pierde lic)ide şi săruri minerale prin
transpiraţie şi ta)ipnee, de aceea )idratarea se începe imediat ce bolnavul s-a calmat D"er os, prin sondă
sau per!uzie+.
6 rmărirea şi aplicarea tratamentelor. 5edicaţia va !i administrată de soră numai după ce
bolnavul a !ost imobilizat.
8EHB8 Eu se vor lăsa medicamente la îndem"na bolnavului psi)ic *pericol de suicid+.
sistenta va participa alături de medic la aplicarea metodelor terapeutice electroşoc,
insulinoterapie, psi)oterapie, somnoterapie.
2&
plicarea e lectroşocului *electroterapia convulsivantă+

8lectroşocul > producerea unui acces convulsiv cu ajutorul unui curent electric slab, introdus prin
electrozi aşezaţi pe t"mplele bolnavului.
7n timpul şocului, bolnavul va !i !erit de privirile celor din salon, !ie printr-un paravan, !ie că se
va aplica într-o camera izolată.
sistenta va avea întotdeauna pre#ătită o trusă de prim-ajutor pentru a putea interveni în caz de
accidente *stop cardiac, subluaţie sau luaţie scapulo-)umerală şi de man dibulă+.
sistenta se va în#riji ca înaintea electroşocului, bolnavul să nu măn"nce, dar să urineze.
sistenta va aşeza bolnavul în decubit dorsal, !ără pernă.
B se va introduce în #ură o #arnitură de cauciuc învelită în ti!on pentru protejarea danturii şi evitarea
muşcării limbii în timpul convulsiilor.
Două persoane vor proteja articulaţiile scapulo-)umerale şi vor susţine mandibula bolnavului
pentru evitarea eventualelor luaţii.
sistenta pre#ăteşte aparatul de electroşoc, înveleşte electrozii aparatului în ti!on, îi înmoaie
într-o soluţie de electroliţi şi îi aplică pe t"mplele bolnavului, apoi medicul aplică şocul
electric.
Criza convulsivantă durează aproimativ un minut, perioadă în care bolnavul se a!lă în apnee totală. 7n
tot acest timp, asistenta nu-l părăseşte, îl suprave#)ează şi îi controlează !uncţiile vitale. a trezire
el prezintă amnezie totală a episodului.
F9/8:GHB8. 3n prezent, electroşocurile se e!ectuează protejate sub observarea medicului
specialist în secţii de reanimare-terapie intensivă.
Bnsulinoterapia > producerea unei stări de şoc )ipo#licemic prin administrarea unor doze crescute
de insulină.
sistenta pre#ăteşte materialul necesar pentru administrarea insulinei. 6rmăreşte bolnavul în timpul
comei )ipo#licemice, care durează  2-2 ore.
0entru scoaterea bolnavului din comă se pre#ătesc cele necesare şi se administrează i.v. #lucoză
4%P. *Dacă venele nu sunt abordabile se introduce #lucoza îin stomac prin sondă+.
Bmediat ce bolnavul poate în#)iţi, i se dau %%-2%% # za)ăr dizolvat în ceai.
0si)oterapia . lături de medic, asistenta participă şi pre#ăteşte metodele de psi)oterapie
specială ca "!ihotera"ia individ'al *psi)analiza convorbiri, persuasiune, )ipnoză, su#estie+ şi
"!ihotera"ia de gr'" ergotera"ia W terapie prin muncă( ,elotera"ia W terapia prin muzică(
psi)oterapia !amilială( psi)oterapia de relaare etc. .
/omnoterapia> scoaterea bolnavului de sub in!luenţa !actorilor de mediu prin administrarea
medicamentelor neurople#ice.
22%
7n acest caz asistenta suprave#)ează bolnavul, sc)imbă poziţia, asi#ură )idratarea *dacă
somnoterapia ţine mai mult de 24 de ore, )idratarea se !ace prin sonda duodenală introdusă pe
cale nazală+.
B#iena bolnavului /e sc)imbă lenjeria de corp a bolnavilor ori de c"te ori transpiră *bolnavii
a#itaţi+ sau pierd urină *bolnavii cu crize epileptice+.
Fri de c"te ori este nevoie se sc)imbă şi lenjeria de pat.
B#iena cavităţii bucale se !ace !olosind depărtătorul de mailar, prevăzut cu cremalieră. De#etele
vor !i protejate cu apărătoare metalice pentru de#ete.
6rmărirea, notarea !uncţiilor vitale şi ve#etative
0ulsul, .., respiraţia, temperatura vor !i măsurate şi înre#istrate şi se anunţă imediat medicul în caz
de modi!icări *ta)icardie, K, ta)ipnee, modi!icări pupilare+.
/e urmăresc pierderile de lic)ide prin diureză, prin transpiraţie şi ta)ipnee.
/e urmăreşte tranzitul intestinal *la nevoie clismă+.
6rmărirea sc)imbărilor care survin şi care trebuie semnalate medicului
Crizele convulsivante *apariţia şi des!ăşurarea lor+.
/e suprave#)ează tonusul muscular, re!leele osteotendinoase şi re!leele cutanate, apariţia de
edeme.
/e observă pupila - dimensiune *midriază > începutul crizei de a#itaţie psi)omotorie, în anietate
mare+. /e suprave#)ează şi se raportează medicului orice modi!icare de comportament( se
urmăreşte somnul a#itat sau prea liniştit.
B50F:E 7n#rijirea acestor bolnavi necesită multă răbdare şi prezenţă de spirit, curaj şi
muncă de calitate.
e#ătura cu !amilia /e va păstra le#ătura cu !amilia bolnavilor psi)ici pentru a putea apela şi la ei în
anumite situaţii. 0rin menţinerea le#ăturii cu aparţinătorii se urmăreşte - completarea datelor
anamnestice( - liniştea !amiliei( - educarea aparţinătorilor pentru înţele#erea bolii psi)ice şi conduita
ce trebuie să o aibă !aţă de bolnav, necesitatea tratamentului( - !acilitarea unor măsuri de orientare sau
reorientare pro!esională( - psi)oterapia !amilială, socioterapia.
sistenta va acorda atenţie deosebită psi)oi#ienei, lămurind pe aparţinăitori privind comunicarea
veştilor neplăcute de acasă şi !ăc"ndu-le educaţia sanitară.
Baia !'gar'l'i
/u#arul dezbrăcat va !i introdus în cadă, cuprinz"ndu-i cu m"na st"n#ă aila st"n#ă ast!el înc"t
de#etul mare să înconjure umărul.
I"tul şi capul su#arului vor !i sprijinite pe antebraţul celui ce eecută baia .
22
Ileznele su#arului vor !i cuprinse cu m"na dreaptă , de#etul arătător va !i plasat între #lezne.
7n apă su#arul va !i sprijinit pe m"na st"n#ă a asistentei şi va !i spălat cu m"na dreaptă.
0entru a-i spăla spatele va !i întors pe m"na st"n#ă a asistentei cu capul în jos , introduc"ndu-i
palma st"n#ă în ailă , cuprinz"ndu-i cu policele umărul aşa înc"t toracele şi #"tul su#arului vor !i
sprijinite pe braţul st"n#.
9aia su#arului se va termina cu un duş cu apă potrivită la o temperatură de 3 #rade. După baie şi
duş su#arul va !i aşezat pe cearşa! special pentru baie cu care va !i acoperit. Ater#erea se !ace prin
tamponare .
oaleta oc)ilor se e!ectuează cu tampoane înmuiate în ceai de muşeţel încep"nd de la comisura
eterioară spre cea interioară.
<osele nazale şi urec)ile vor !i curăţate cu tampoane de vată de !ormă alun#ită şi răsucită.
După e!ectuarea băii i se vor tăia un#)iile.
Ea,en'l 'nd'l'i de ochi
8aminarea se !ace într-o cameră obscură cu ajutorul o!talmoscopului care măreşte elementele de
1-2% ori. 0rin o!talmoscopie directă se eaminează corpul vitros, retina, papila nervului optic *pata
oarbă+, macula *pata #albenă+, vasele retiniene.
0re#ătirea bolnavului pentru eaminarea !undului de oc)i *<.F.+ este necesar ca pupila să !ie
dilatată. 7n acest scop asistenta va instila -2 picături de )omatropină P sau mQdrium în sacul
conjunctival, cu 3% min. înainte de eaminare.
tenţie dministrarea de )omatropină şi mai ales de atropină este contraindicată în #laucom.
Cngrijirea "acient'l'i c' cataract în "erioada "o!to"eratorie
Cataracta este boala oculară caracterizată prin opaci!ierea pro#resivă a cristalinului.

Cn "erioada "o!to"eratorie a!i!tenta suprave#)ează pacientul permanent pentru a-şi menţine
pansamentul binocular *se pansează şi oc)iul sănătos pentru a evita clipitul+
- suprave#)ează pulsul, tensiunea arterială
- educă pacientul să nu !acă mişcări bruşte, să vorbească în şoaptă, să stea în decubit dorsal şi
lateral pe partea sănătoasă timp de 24 ore.
- administrează calmante ale durerii
- asi#ura 24 ore re#im )idric prin tub de sucţiune pentru a evita masticaţia
- sc)imbă pansamentul c"nd este îmbibat cu s"n#e şisau secreţie
- serveşte pacientul la pat
- ajută pacientul să coboare din pat c"nd medicul a permis mobilizarea
- suprave#)ează tranzitul intestinal pentru a preveni constipaţia
222
- administrează tratamentul #eneral şi local recomandat

- aplică pansamentul monoocular, oc)iul sănătos răm"n"nd descoperit c"nd evoluţia este
!avorabilă
- sustine psi)ic pacientul, conştientiz"ndu-l că vederea se recapătă parţial, iar trecerea timpului
poate aduce rezultatul dorit
- educă pacientul să se prezinte după eternare la controale periodice, să utilizeze corect
oc)elarii cu lentile convee pentru distanţă şi citit *în cazul în care intervenţia c)irur#icala a
constat în etra#erea cristalinului, !ără implant de cristalin arti!icial+.
Cngrijirea "acient'l'i c' a,igdalecto,ie
mi#dalita este in!lamaţia ami#dalelor. 0oate !i acută sau cronică, !iind determ inată în
mod deosebit de streptococ )emolitic.
A!i!tenta 
0re#ăteşte pacientul pentru ami#dalectomie N măsoară pulsul, tensiunea arterială, respiraţia,
temperatura ( N recoltează s"n#e pentru determinarea )emoleuco#ramei, /, C ( N
recoltează urina pentru eamen de laborator.
7n#rijeşte postoperator după ami#dalectomie 
- suprave#)ere permanentă şase-opt ore. Bnternare 24 ore.
- asi#ură repausul complet la pat în decubit ventral cu capul sprijinit pe antebraţ sau şez"nd cu
capul aplecat în !aţă cu tăviţa renală pe coapsă
- educă pacientul să nu în#)ită saliva, să nu !acă mişcări de de#lutiţie, copiii să nu pl"n#ă
pentru a nu se accentua s"n#erarea
- eaminează secreţia care se scur#e în tăviţa renală şi in!ormează medicul în cazul
)emora#iilor mari pentru a se reinterveni c)irur#ical
- alimentează pacientul după atenuarea durerii şi opririi )emora#iei cu lic)ide reci în
în#)iţituri mari
) învaţă pacientul să nu su#ă cu paiul lic)idele, să nu !acă #ar#ară, să evite să tuşească, să
strănute, să vorbească tare *acestea put"nd determina )emora#ii+
- educă pacientul ca timp de şapte zile să stea în casă şi îl in!ormează că în a şasea-opta zi este
posibilă o mică )emora#ie datorită desprinderii membranelor albicioase !ormate în lojile
ami#daliene
8arcinile a!i!tentei ,edicale la con!tatarea dece!'l'i

7nştiinţarea aparţinătorilor se !ace de asistenta medical. Dacă ea consideră că se apropie
223
s!"rşitul bolnavului ea anunţă medicul. 8ste bine ca acesta să !ie prezent în mornentul decesului.
Decesul se constată după semnele de probabilitate a morţii oprirea pulsului, respiraţiei, instalarea
palidităţii cadaverice, relaarea completă a musculaturii, abolirea completă a re!leului pupilar.
/emnele de certitudine ale decesului se instalează puţin mai t"rziu *ri#iditatea şi petele
cadaverice+ de aceea mortul răm"ne în pat încă 2ore înainte de a- transporta.
sistenta notează în condica de predare medicamentele care s-au dat bolnavului,
procedeele de tratament care i s-au aplicat în ultimele momente, comportamentul şi simptomele
observate ca şi ora eactă a decesului.
parţinătorii vor !i invitaţi să părăsească salonul pentru că după instalarea ri#idităţii cadaverice
în#rijirile se pot !ace !oarte #reu.
sistenta îmbracă un )alat de protecţie, mănuşi. /e îndepărtează de pe pat toată lenjeria,
accesoriile. Cadavrul răm"ne culcat numai pe un cearşa! şi o muşama. 5ortul trebuie dezbrăcat
complet, bijuteriile scoase, )ainele şi lenjeria îndepărtate din pat. Fc)ii se înc)id cu tampoane
umede, mailarul in!erior se lea#ă cu ajutorul unei comprese uscate împrejurul capului.
5embrele se întind , cele superioare se aşează l"n#ă trunc)i şi coapse.
:e#iunile murdărite cu s"n#e, vărsături sau medicamente trebuie spălate. /pălarea cadavrului
în între#ime nu este sarcina asistentei medicale. /e îndepărtează urmele de pansament, nu se
vor atin#e plă#ile operatorii sau traumatice, care trebuie conservate în vederea eamenului
necroptic. Cadavrul se în!ăşoară apoi în cearşa!ul rămas sub el.
8!ectele rămase de la bolnav se predau aparţinătorilor, pe bază de bon.
ransportul cadavrului se !ace în linişte, c"nd nu sunt bolnavi pe coridoare. 0atul trebuie apoi
spălat şi la nevoie dezin!ectat.
Bandajarea 4 deini+ie6 reg'li *i ti"'ri
;anda%area sau înfăşarea este o metodă de !iare a pansamentului cu ajutorul !eşelor de ti!on, de
p"nză sau de material plastic.
<eşele cel mai des utilizate sunt cele de bumbac, pentru că se menţin bine pe loc, eercită o presiune
uni!ormă asupra locului de aplicare şi, !iind )idro!ile, absorb eudatele şi s"n#ele din pla#ă.
Dimensiunile !eşelor variază între 1 şi 21 cm lăţime şi 1-2%m lun#ime. Dimensiunea !eşei se ale#e în
raport cu re#iunea unde se aplică.
Poziţia bolnavului. 9olnavul va !i aşezat comod în poziţie şez"nd sau în decubit, în aşa !el ca re#iunea
care urmează să !ie în!ăşată, aşezată pe un suport *pelvisuport, tabu re t, suluri de pătură etc.+ sau
susţinută de o in!irmieră, să !ie uşor accesibilă pentru asistentă.
sistenta care aplică pansamentul va sta cu !aţa spre bolnav, iar in!irmiera care susţine re#iunea
pansată se va aşeza la spatele bolnavului sau l"n#ă el, ca să nu împiedice mişcările asistentei în
224
timpul manoperei.
Principii de respectat
• <aşa să nu !ie aplicată prea str"ns, pentru a nu produce dureri sau tulburări de circulaţie şi
să nu !ie prea lar#ă pentru ca să nu alunece, lăs"nd pla#a descoperită

• urele !eşei trebuie să acopere pe cele precedente, în aşa !el înc"t acestea să adere
reciproc, să nu se des!acă una de alta şi să nu prezinte încreţituri
• /ă se eecute cu mişcări bl"nde pentru a nu accentua su!erinţa bolnavului
• <aşa se ţine cu m"na dreaptă şi cu ruloul spre cel ce eecută bandajul derul"nd !aşa într-o
sin#ură direcţie, de obicei de la st"n#a spre dreapta
• 9andajarea membrelor se începe de la etremitatea lor distală
•
/e stă cu !aţa spre pacient
• 9andajul începe şi se termină cu 2-3 ture circulare, capătul !eşei !i"ndu-se în partea
opusă re#iunii bolnave şi se lea#ă într-un loc în care nu va incomoda bolnavul
ipuri de banda%e
• Circulară ; se suprapun turele de !aşă eact una peste alta( indicată în re#iuni cilindrice
ca #"t, torace, articulaţia pumnului
• 7n spirală ; se conduce !aşa şerpuind acoperind turele o 3-ime, restr"n#"nd !aşa pe
alocuri prin manevra policelui( este indicată pentru bandajarea #ambei şi a antebraţului
• 7n !ormă de $ ; se începe cu ture circulare subarticulare( se trec oblic peste articulaţii şi
se conduc deasupra articulaţiei alte ture circulare, se continuă de c"teva ori şi se termină
în!ăşarea deasupra articulaţiei cu ture circulare( este indicată pentru în!ăşarea articulaţiei
cotului şi #enunc)iului, re#iunii capului, pumnului
• 7n Lspic de #r"uU sau spica ; se e!ectuează ture circulare deasupra articulaţiei( !aşa se
duce în !orma ci!rei L$U , !iecare tură acoperind-o pe cea dinainte 3 sau 23 ( se termină
în!ăşurarea cu ture circulare la punctul de sprijin( este indicată pentru re#iuni articulare
sau in#)ino-abdominale, scapulo-)umerale
• 7n evantai ; se e!ectuează o tură oblică deasupra articulaţiei şi turele următoare se conduc
din ce în ce mai oblic, ajun#"nd circulare în mijlocul articulaţiei(de la acest punct se
des!ăşoară oblic în sens invers( este indicată în re#iunea cotului şi #enunc)iului
• Capelină *calotă+ ; !aşa se !iează în jurul capului, deasupra arcadelor spr"ncenoase,
lăs"nd libere pavilioanele urec)ii, apoi se acoperă bolta craniană cu ture oblice !iate prin
ture circulare( la cap
221
• 5ono- şi biocular ;!aşa se !iează în jurul capului cu ture circulare, apoi , la monocular,
se trece cu ture oblice peste oc)i, aduc"nd !aşa sub urec)ea bolnavului( se !ace din nou o
tură orizontală pe !runte, apoi oblic, repet"nd succesiunea de ture oblice şi orizontale
p"nă la acoperirea completă a oc)iului( la binocular, în locul turelor orizontale, !aşa se

conduce oblic peste celălalt oc)i, turele încruciş"ndu-se deasupra rădăcinii nasului
!orm"nd o spică( la  sau ambii oc)i
• 0raştie ;se ia o !aşă lun#ă de %,1-m şi lată de 1-'cm, se despică capetele ast!el înc"t să
răm"nă numai în mijloc o bucată de 1cm nedespicată, care se !iează pe nas( capetele
superioare se trec sub pavilionul urec)ii şi se înoadă în re#iunea occipitală( ramurile
in!erioare se trec pe deasupra urec)ilor, încruciş"nd pe cele superioare şi se !iează în
partea posterioară a capului puţin lateral, ca să nu deranjeze bolnavul în decubit dorsal( la

nas
• Căpăstru ;la !el ca la praştie, mijlocul se aplică pe bărbie sau buze, ramurile superioare
se încrucişează în re#iunea occipitală şi se lea#ă deasupra !runţii, iar ramurile in!erioare
deasupra creştetului capului, lăs"nd libere urec)ile( la bărbie
• <aşa în  ;este compusă din 2 !eşe( una se trece în jurul abdomenului, deasupra crestelor
iliace, aceasta servind drept sprijin pentru cealaltă, care se trec dublu între coapse ,
acoperind perineul( se utilizează pentru perineu

• 9asmaua ;se !oloseşte pentru imobilizarea membrului superior şi !iarea pansamentelor(
este !ormată dintr-o bucată de p"nză albă de !ormă triun#)iulară, pătrată sau
dreptun#)iulară, !orma şi dimensiunile ei variind după scopul şi re#iunea unde se aplică
basmaua triun#)iulară, numită şi eşar!ă(
• 8şar!a ; menţine în poziţie de repaus m"na, articulaţia m"inii, cotului şi antebraţului. /e
aşează m"na lezată pe mijlocul basmalei triun#)iulare, care are v"r!ul îndreptat spre cot.
Capetele ei se str"n# în jurul #"tului şi se înnoadă, d"nd antebraţului poziţia necesară.

G"r!ul basmalei se aduce înainte peste cot şi se !iează cu un ac de si#uranţă. 9asmaua se
poate !olosi şi pentru bandajare  cap, m"na şi laba piciorului, toracele, s"nul, oc)iul şi
urec)ea.
E"lorarea 'nc+ional a a"arat'l'i renal
:inic)ii realizează multiple !uncţii, prin unitatea lor mor!o!uncţională - ne!ronul. <uncţiile
rinic)ilor sunt
- elaborarea urinei, !uncţie de bază a rinic)ilor, prin aceasta rinic)iul contribuie la păstrarea în limite
22'
normale a di!eritelor constante !iziolo#ice ale mediului intern, adică la menţinerea )omeostaziei(
- ecretorie(
- menţinerea )omeostaziei volemice şi osmolaritatea lic)idelor or#anismului(
- re#larea tensiunii arteriale(

- re#larea eritropoiezei(
- re#larea metabolismului !os!o-calcic.
0entru a-şi putea satis!ace !uncţiile în condiţii normale, trebuie să eiste o per!uzie san#uină
renală adecvată şi inte#ritatea mor!o!uncţională a #lomerulului, a sistemului tubular şi a
interstiţiului.
"copul eplorării funcţiei renale' stabileşte dacă rinic)iul satis!ace în mod normal sau nu rolul
său în )omeostazie şi între ce parametri( să se obţină relaţii asupra mecanismului perturbant calitativ
şi cantitativ.
*valuarea unor manifestări clinice 9simptome, semne: specifice
/emnele şi simptomele care ne indică o a!ecţiune a căilor urinare sunt durerea, tulburările
de micţiune, de diureză, dezec)ilibrul )idroelectrolitic, simptome #astro-intestinale, modi!icări la
nivelul pielii, tulburări neuropsi)ice, tulburări cardiocirculatorii.
Dintre aceste mani!estări clinice vom prezenta durerea, tulburări de micţiune.
Durerea
N Durerea genito-'rinar nu este totdeauna prezentă în tulburările renale, însă ea caracterizează
de obicei a!ecţiunile acute.
N Durerea lo,bar-'nilateral surdă în ptoză renală, litiază, .9.C. renal, cancer, pielone!rite -
bilaterală cu caracter surd în #lomerulo-ne!rită *acută şi cronică+, scleroză renală.
N Durerea renal este o durere surdă care se mani!estă în re#iunea un#)iului costo-vertebral şi
care poate să se propa#e p"nă la ombilic *distensia capsulei renale+.
N $olica neritic este o durere lombară *între coaste şi ileon+ care iradiază în partea de jos a
abdomenului sau în re#iunea epi#astrică, este adesea însoţită de #reţuri şi vărsături.
N Durerea 'reteral este o durere dorsală care iradiază în abdomen, în partea superioară a
coapsei şi la testicul sau la vulvă.
N Durerea ve&ical *durere în partea de jos a abdomenului sau durere în re#iunea suprapubiană+
este cauzată de o vezică )iperdestinsă sau printr-o in!ecţie a vezicii. /unt asociate şi micţiuni
imperioase, tenesme *dorinţa continuă de a urina+, disuria .
N Durerea la ,eat'l 'rinar indică o iritaţie a colului vezical, prezenţa unui corp străin în
canalul uretral sau o uretrită provocată de o in!ecţie sau de o rană.
N Durere intensă la nivel'l !crot'l'i - provine de la un edem in!lamator al epididimului sau al
22
testiculului.
N 8en&a+ia de gre'tate *i o d'rere "erineal *i a rect'l'i semnalează o prostatită acută sau un
abces la prostatei.
în cor"'l "eni!'l'i
N Durerea poate proveni din tulburări ale uretrei.
Durerea gland'l'i este, în #eneral, cauzată de prostatită.
&* *>(6U' F durere asociată *membrele in!erioare şi spate+ poate !i cauzată de metastazele
unui cancer de prostată.
58FD8 AB 5BJFC8 D8 80F::8  <6ECHBBF: :8E8
*amenul micţiunii şi al urinei
5icţiunea devine act conştient după v"rsta de 2 ani.
a adultul sănătos micţiunea se declanşează uşor, rapid, debit mediu  - 2% mlsecundă, inodor,
cu jet puternic şi re#ulat, put"nd !i întrerupt voluntar.
dultul sănătos are 3 - ' micţiuni pe 24 ore, una produc"ndu-se pe timpul nopţii, către
dimineaţă.
0rincipalele tulburări de micţiune
?i!'ria > ansamblul di!icultăţilor de micţiune.0oate proveni dintr-o mare varietate de stări
patolo#ice.
3olaNi'ria > micţiuni anormal de !recvente. 0oate !i de două tipuri
a+ polaìurie datorată poliuriei(
b+ polaìurie datorată reducerii capacităţii vezicii urinare.
Cauzele sunt variate in!ecţii, boli ale conductelor urinare, tulburări metabolice, )ipertensiune şi
e!ectul anumitor medicamente.
%odiicarea jet'l'i 'rinar > scăderea !orţei de epulzie a jetului urinar *Lpe bombeuM+ atra#e
atenţia asupra unui obstacol uretral, de obicei, adenom de prostată la bărbaţi de v"rsta a BBB-a.
%i c+i' ne ra r > mai puţin de 3 evacuări în 24 de ore su#erează eistenţa unei me#avezici.
Incontinen+a de 'rin > eliminarea necontrolată, involuntară a urinei. Cauzele sunt traumatisme
ale s!incterului urinar etern( a!ecţiuni neurolo#ice( micţiuni imperioase cauzate prin in!ecţii(
slăbirea !uncţiunii s!incterului.
%ic+i'ni i,"erioa!e > scurtarea p"nă la anulare a timpului dintre perceperea nevoii de a urina
şi începutul micţiunii *necesitate violentă de a urina+. 0ot !i datorate leziunilor in!lamatoare
ale vezicii, a prostatei, uretrei, in!ecţiilor bacteriene acute( prostatitei cronice la bărbat şi tri#onitei
cronice la !emei.
%ic+i'ne întrer'"t > oprirea bruscă involuntară a jetului urinar.
22$
%ic+i'ne în 2 ti,"i > reapariţia senzaţiei de micţiune imediat după s!"rşitul unei micţiuni.
7ict'rie > e#alarea sau inversarea raportului dintre numărul micţiunilor şi cantitatea de urină emisă
ziua !aţă de cea emisă în cursul nopţii. 0oate proveni din scăderea capacităţii rinic)iului de a
concentra urina, într-o boală cardiacă, în diabet za)arat sau în evacuarea incompletă a vezicii.
Ar!'ri la ,ic+i'ne survin la pacienţii atinşi de o iritaţie a uretrei sau de o in!ecţie a vezicii.
6retrita provoacă mai !recvent arsuri în timpul micţiunii, în timp ce cistita cauzează arsuri în
timpul şi după micţiune.
<e,at'rie > un semn alarmant care poate anunţa un cancer al căilor uro-#enitale, o #lomerulone!rită
acută sau o tuberculoză renală. Kematuria poate avea, de asemenea, cauze sistemice ca discrazii
san#uine( tratamente anticoa#ulante( o arsură sau un e!ort ea#erat.
3rotein'rie > caracteristică în toate !ormele de boli renale acute şi cronice.

Reten+ie de 'rin > imposibilitatea de a micţiona. 0oate !i acută şi, de obicei, completă sau
cronică de obicei incompletă. Cauze obstrucţie uretrală sau de col al vezicii( contracţii nervoase
ale uretrei sau pierderea senzaţiei de micţiune
F9/8:GHB8 0rintre tulburările de di're& amintim poliuria *în diabet za)arat( insipid( tulburări
în reabsorbţia la nivelul tubilor( în timpul re#resiunii edemelor( prin diuretice+( mai amintim oli#uria
şi anuria *stare de şoc, traumatisme, trans!uzii cu s"n#e incompatibil( intoicaţie
medicamentoasă+.
naliza urinei
*amenul de urină poate !urniza date asupra )omeostaziei or#anismului.
8amenul urinei cuprinde un eamen macroscopic *volum, transparenţă, culoare, luciu, miros,
aspect, densitate+, unul microscopic *sediment > elemente !i#urate, cilindri, celulele epiteliale+,
eamen bacteriolo#ic şi eamen !izico-c)imic al urinei *reacţia - pK, iono#rama, compoziţia
c)imică - uree, creatinină, clorurie, proteinurie etc. +
naliza sumară a urinei
Determinarea densităţii
4*(5 6*C*"
) un cilindru #radat de %% ml, urodensimetru, )"rtie de !iltru *pentru îndepărtarea eventualei
spume de la supra!aţa urinei+.
*I6(C'
) se toarnă urină în cilindrul #radat( - se aspiră spuma *dacă eistă+ cu ajutorul )"rtiei de !iltru(
- se introduce urodensimetrul *să plutească liber în urină+(
22&
- se citeşte valoarea densităţii pe scară la ci!ra care corespunde pe menisc, de la supra!aţa urinei.
Densitatea normală > %1 - %21. Densitatea urinei este in!luenţată de re#imul alimentar, de
cantitatea de urină şi de capacitatea de concentraţie şi diluţie a rinic)ilor.
:eacţia urinei
/e determină cu )"rtie albastră şi roşie de turnesol.
/e va determina numai din urina proaspătă deoarece urina vec)e intră în !ermentaţie
amoniacală care o alcalinizează.
Eormal urina are o reacţie acidă, dar poate să !ie şi alcalină sau neutră.
ciditatea urinei în mod normal este între 1,' - ',4 *pK+.
Determinarea calitativă a albuminei *proteinurie+
4*(5 6*C*"' două eprubete, stativ, soluţie de acid sul!osalicilic 2%P.

*I6(C'
) se toarnă în !iecare eprubetă c"te 1 ml urină(
- într-una dintre ele se adau#ă % - 1 picături de acid sul!osalicilic. Cealaltă eprubetă cu urină
serveşte de martor *comparaţie+(
- se a#ită şi se observă pe !ond ne#ru, compar"nd cu eprubeta martor.
(6*P**' dacă urina răm"ne limpede, analiza > ne#ative. Dacă prezintă opalescenţă >
urina conţine albumine.
7n !uncţie de aprecierea opalescenţei se notează rezultatul pozitiv *R+, una sau mai multe cruci *slab
pozitiv R( intens pozitiv RR, !oarte pozitiv RRR+.
Determinarea cantitativă a albuminei /e !ace cu reactivul 8sbac) şi cu albuminometrul 8sbac)

> tub de sticlă care are la partea superioară notat semnul L:M *reactiv+, iar la mijloc semnul L6M
*urină+. ubul este #radat la partea in!erioară de la 2 la 2.
*I6(C'
) se toarnă în tubul 8sbac) urină p"nă la semnul L6M şi se adau#ă reactiv p"nă la semnul L:M
- se astupă tubul, apoi se a#ită bine prin răsturnarea tubului pentru amestecarea urinei cu
reactivul(
- se lasă în stativ timp de 24 ore, apoi
- se citeşte rezultatul la înălţimea stratului precipitat direct în #S.
Determinarea puroiului /e !ace cu )idroid de sodiu 2%P sau potasiu 2%P.
*I6(C'
23%
) se toarnă urină *1 ml+ într-o eprubetă, apoi

- se adau#ă c"teva picături din )idroid de sodiu 2%P sau potasiu 2%P(
- se a#ită în !ormă de 6.
(6*P**' dacă eistă puroi, bulele de aer ce se !ormează în urină nu se ridică la supra!aţă
dec"t cu înt"rziere.
Determinarea calitativă a #lucozei
4*(5 6*C*"' o eprubetă, lampă de spirt, clemă pentru eprubetă, reactiv EQlander,
<e)lin# B sau <e)lin# BB.
*I6(C'
) se toarnă în eprubetă 1 ml urină(
- se adau#ă 2 ml reactiv(
- se încălzeşte eprubeta la !ierbere *eprubeta se va ţine cu clema+ > se introduce în !lacără în
poziţie înclinată
- încălzirea se !ace la nivelul de sus al lic)idului din eprubetă - în caz contrar conţinutul tubului
poate ţ"şni a!ară.
(6*P**' dacă urina conţine #lucoză - în timp de % - 1 minute lic)idul din eprubetă se
colorează în ne#ru.
&* *>(6U' în mod uzual determinarea #licozuriei se !ace prin te!te ra"ide.
Determinarea acetonei /e !ace cu reactiv e#al-Bmbert şi soluţie de amoniac.
*I6(C'
) peste urina din eprubetă *1-' ml+ se adau#ă c"teva picături de reactiv(
- se a#ită uşor, apoi
- se prelin#e pe mar#inea eprubetei  ml amoniac.
(6*P**' dacă urina conţine acetonă - se !ormează un disc violet, la limita de
separare a celor două lic)ide.
Determinarea urobilino#enului /e !ace prin metoda 8rlic).
Determinarea se !ace din urina rece pentru a nu se obţine un rezultat !als.
*I6(C'
) se toarnă c"te 1 ml urină în două eprubete *una din eprubete este martor+(
- într-una din ele se picură c"teva picături de reactiv 8rlic)(
- se compară - după - 2 minute cu eprubeta martor.
(6*P**' dacă apare o culoare roşie, urobilino#enul este crescut.
Iradul de pozitivitate se apreciază după intensitatea culorii
23
- culoarea roz spre roşu > slab pozitiv *R+(

- culoarea roşu intens > urobilino#en crescut *RR+(
- culoarea roşu aprins > *RRR+.
Determinarea bilirubinei /e !ace prin proba :osin, !olosind ca reactiv alcool iodat 'P.
*I6(C'
) se toarnă 1-' ml urină în eprubetă(
- se prelin# pe mar#inea eprubetei  - 2 ml alcool iodat.
(6*P**' dacă apare un inel verde la limita de separare a celor două lic)ide, bilirubina
este prezentă.
/tudiul cantitativ al elementelor !i#urate şi al cilindrilor din urină se !ace prin testul 3ddis-
.amburger:
*6>(*1 a !emei nu se !ac recoltări în perioada menstruală.
0re#ătirea bolnavului /e anunţă bolnavul cu o zi înainte de e!ectuarea probei( se recomandă

re#im !ără lic)ide cu 24 ore înainte.
Dimineaţa, bolnavul este ru#at să urineze, se notea& ora e ac t  această urină se aruncă.
Din acest moment bolnavul este ru#at să răm"nă culcat timp de %% - $% de minute.
9olnavul nu bea nimic în tot acest timp *după unii, bolnavul bea 2%% ml apă sau ceai !ără za)ăr,
imediat după #olirea vezicii urinare pentru asi#urarea debitului urinar minim+.
0re#ătirea materialului pentru recoltarea urinei /e pre#ăteşte materialul steril pentru recoltare,
acelaşi ca şi pentru eamenul bacteriolo#ic al urinei.
/e pre#ăteşte materialul necesar pentru toaleta or#anelor #enitale.
:ecoltarea urinei. După %% sau $% de min. se !ace toaleta or#anelor #enito-urinare cu apă şi săpun.
/e recoltează întrea#a cantitate şi se masoară volumul *recoltarea se !ace din jet prin emisiune
spontană sau prin cateterism vezical+.

/e trimite la laborator, not"ndu-se eact intervalul de timp între cele două micţiuni şi volumul urinei de
la a două micţiune
(6*P**' normal se elimină prin urină %%% )ematiiminut şi %%%-2%%% leucocitemin.
*amenul sJngelui
8plorarea modului în care rinic)iul îşi îndeplineşte !uncţiile sale se poate !ace urmărind
concentraţia în s"n#e a produselor de catabolism azotat, urmărind izoionia, izo)idria, izotonia etc.
. /tudiul !uncţiei renale de depurare a cataboliţilor proteici. 0entru aceasta se determină
232
ureea san#uină - valoarea normală > 2% - 4% m#P(

acidul uric - valoarea normală > 3 - 1 m#P(
creatinina - valoarea normală > %,' - ,3 m#P( *indicator mai !idel al !uncţiei renale+.
9. /tudiul !uncţiei renale de menţinere constantă a concentraţiei ionilor.

ceastă !uncţie renală se apreciază prin modi!icările ionogramei serice *Ea, V, Ca, Cl+
Ea R > 31 - 1% m8^l *sau 3%% - 331 m#P+
VR > 3,1 - 1 m8^l *sau 1 - 2 m#P+
CaR > 4,1 - 1,1 m8^l *sau & -  m#P+
Cl > &1 - % m8^l *sau 31% - 3&% m#P+.
C. /tudiul !uncţiei renale de menţinere a ec)ilibrului acidobazic se !ace prin
- determinarea pK-ului san#uin se recoltează s"n#e !ără #arou, pe )eparină, în condiţii de strictă
anaerobioză, în serin#i per!ect etanşe, abduse cu ulei do para!ină. Galoarea normală > , 3% - ,4%(
- determinarea rezervei alcaline *:+ se recoltează % ml s"n#e pe 1% m# oalat de potasiu,
eprubeta va !i !oarte bine înc)isă pentru a se evita de#ajarea dioidului de carbon dizolvat în
plasmă. Galoarea normală > 13 ; 1 vol CF2 %%ml s"n#e sau 2 m8^l( scăderea sub 1% volP
arată o stare de acidoză( creşterea peste 1 volP reprezintă o alcaloză.
stăzi pK-ul şi : se determină mai eact la aparatul strup - în acest caz se recoltează s"n#e
capilar în condiţii de anaerobioză, în tuburi )eparinizate livrate o dată cu aparatul.
D. /tudiul !uncţiei renale de menţinere a izotoniei plasmei se !ace prin determinarea punctului
crioscopic al plasmei cu ajutorul unui termometru-criometru. 7n condiţii normale plasma are
punctul crioscopic  între %,1' - %,1$C.
*plorarea mecanismelor funcţionale renale propriu)zise
*probe directe+.
8plorarea mecanismelor !uncţionale se e!ectuează cu ajutorul clearance-urilor renale şi a unor
probe ce se adresează predominant activităţii tubulare *secreţie, diluţie, concentraţie etc.+ şi se
cercetează !iecare mecanism !luul plasmatic renal, !iltratul #lomerular, reabsorbţia tubulară activă,
concentraţia şi diluţia.
34 5robele de clearance
Clearance)ul > volumul de plasmă *în ml+ depurat de o substanţă în unitatea de timp * minut+.
/e calculează după !ormula C > 6  G  0 în care
6 > concentraţia urinară *m#ml+(
G > volumul urinar *mlminut+(

0 > concentraţia plasmatică a substanţei *m#ml+.
233
2luul plasmatic renal > volumul de plasmă care per!uzează cei doi rinic)i în decurs de  minut.
/e determină cu ajutorul clearance-ului acidului paraamino)ipuric *0..K.+ care este eliminat
inte#ral de către #lomeruli şi de tubi la o sin#ură trecere prin rinic)i.
Clearance-ul 0..K. se e!ectuează prin per!uzarea 0..K. în mod continuu. Determinarea

concentraţiei se !ace !otometric. Galori normale 1%%-%% mlmin.
*plorarea filtratului glomerular se !ace prin măsurarea unor substanţe ca creatinina *endo#enă+
sau insulina *eo#enă+ care se elimină prin !iltrarea #lomerulară.
Clearance)ul creatininei endogene
Creatinina se elimină prin urină prin !iltrarea #lomerulară !ără să mai !ie reabsorbită sau secretată de
tubi.
0re#ătirea bolnavului  /e anunţă bolnavul cu o zi înainte ca să nu măn"nce în dimineaţa
eaminării( să stea culcat în pat 2 ore peste noapte şi în tot timpul eamenului *2 ore+( timp de 2%
- 3% min. înaintea probei se dau bolnavului 4%%-1%% ml apă *pentru asi#urarea unei diureze
su!iciente+.
8!ectuarea recoltării  la ora  - După ce a terminat de băut apă bolnavul va urina ridicat în picioare.
6rina aceasta se aruncă. 9olnavul bea 3%% ml ceai !ără za)ăr sau 3%% ml apă( 9olnavul se culcă din
nou.
la ora $ - 9olnavul urinează din nou. ceastă urină se păstrează. /e măsoară volumul acesteia. /e
recoltează 1 ml s"n#e prin puncţie venoasă. 9olnavul se va culca din nou.
la ora & ) 9olnavul urinează din nou. 6rina se păstrează. /e măsoară volumul urinei. /e
consemnează #reutatea şi înălţimea bolnavului. Din cele două emisiuni de urină se trimit % ml
la laborator împreună cu s"n#ele recoltat pentru determinarea creatininei.
(6*P**' valoarea normală > 4% mlmin3%. Galorile scad sub % ml în insu!icienţa
renală.
eabsorbţia tubulară
6na din probele care se bucură de lar#ă utilizare în testarea acestei !uncţii renale este
6learance-ul ureei - 6reea trece prin !iltrarea #lomerulară, !iind parţial reabsorbită la nivelul
tubilor proimali.
0re#ătirea bolnavului 9olnavul este anunţat cu o zi înaintea probei( va sta culcat peste noapte,
precum şi în dimineaţa eaminării, tot timpul probei ( nu va m"nca dimineaţa.
8!ectuarea recoltării la ora  - 9olnavul este ru#at să urineze. 6rina se aruncă. /e dă bolnavului
apoi să in#ereze 21% ml apă.
la ora $ - 9olnavul va urina într-un vas. /e măsoară volumul urinei. /e recoltează 1 ml s"n#e prin
puncţie venoasă. /e dă bolnavului să in#ereze 21% ml apă.
234
la ora & - 9olnavul urinează într-un alt vas. /e măsoară volumul urinei emise.
Din cele două emisiuni de urină se trimit la laborator % ml *not"ndu-se eact volumul de urină
din cele două emisiuni+ împreună cu s"n#ele recoltat.
(6*P**' valoarea normală > 1 mlmin( o leziune #lomerulară sau tubulară scade
capacitatea de epurare a ureei din plasmă.
04 Explorarea secreţiei tubulare
/e bazează pe capacitatea tubului renal de a ecreta anumite substanţe introduse în or#anism.
Deşi eistă mai multe substanţe utilizate ca test eplorator al secreţiei tubulare, în practică se
!oloseşte în special !enolsul!on!taleină *0./.0.+ şi 0..K.-ul.
• 3roba c' 3. 8. 3. Dden',it *i ro*' enol>
0re#ătirea bolnavului. /e anunţă bolnavul să nu măn"nce în ziua eaminării.

dministrarea substanţei . Dimineaţa pe nem"ncate i se injectează bolnavului, i.v.,  ml 0./.0. din
soluţie %,'P *nu este obli#atoriu ca înainte de probă să !ie #olită vezica urinară+.
:ecoltarea urinei. 9olnavul este ru#at să urineze la 1 şi la % min. de la administrarea substanţei.
6rina se trimite la laborator( printr-un procedeu colorimetric se determină nivelul 0./.0.
(6*P**' o persoană sănătoasă elimină 2%P în primele 1 min. şi 11-%P în % min. din
cantitatea de colorant injectată.
• 7erogra,a Drenogra,a i&oto"ic>
6rmăreşte capacitatea !iecărui rinic)i în parte, de a capta, secreta şi ecreta o substanţă marcată cu
radioizotopi, substanţa av"nd un tranzit renal eclusiv şi rapid *se utilizează, de obicei, Kippuran marcat
cu 3B +. 0roba se eecută numai în laborator de medicină nucleară.
0roba pune în evidenţă capacitatea tubului proimal de a secreta substanţa radioactivă administrată şi
capacitatea tubului distal de a-l ecreta.
9olnavului i se administrează i.v. izotopul şi se înre#istrează radiaţiile emise timp de 1 - 3% min. cu
ajutorul a două sonde de scintilaţie, dispuse la nivelul re#iunilor lombare. Ee!ro#rama permite
depistarea tulburărilor !uncţionale ale !iecărui rinic)i, !ără a da, însă, in!ormaţii cu privire la cauza
acestora.
0roba se eecută dimineaţa şi nu cere condiţii de pre#ătire prealabile, bolnavul put"nd m"nca
înainte de probă. 0roba nu se eecută la !emei #ravide sau în lactaţie.
• "cintigrafia renală
9olnavului i se injectează intravenos o cantitate de substanţă radioactivă, cu tropism renal, după care,
cu ajutorul unui aparat scinti#ra!, se detectează repartizarea radiotrasorului în parenc)imul renal.
P 3roba c' indigo-car,in-cro,oci!to!co"ie
ceastă probă apreciază capacitatea de eliminare a !iecărui rinic)i în parte. /e injectează intravenos 4
231
ml soluţie %,4P indi#o-carmin steril. pariţia colorantului în urină se urmăreşte prin cistoscop.
(6*P**' 7n mod normal colorantul apare în vezica urinară la 1- minute de la
administrare.
64 Explorarea ca pacităţii de diluţie şi concentraţie

5etodele utilizate în acest scop au la bază !aptul că un rinic)i sănătos are capacitatea de a
produce o urină mai diluată sau mai concentrată în !uncţie de #radul de )idratare a
or#anismului.
Capacitatea de diluţie şi concentraţie a rinic)iului poate !i determinată prin mai multe probe
• 3roba de dil'+ie *i concentra+ie @olhard
re două etape diluţia şi concentraţia. 0ractic este mai comod să se !acă înt"i concentraţia şi apoi
diluţia( dacă concentraţia este mai bună, evident că şi diluţia este satis!ăcătoare.
• 3roba de concentra+ie
0re#ătirea bolnavului. a ora 2 bolnavul primeşte alimentaţie solidă *ouă, şuncă, p"ine,
carne+ !ără lic)ide
:ecoltarea urinei. Din două în două ore *la ore le 4, ', $ şi 2%+ se colectează 4 eşantioane
de urină. De la orele 2% p"nă la orele $ urina se colectează într-o sin#ură probă. /e notează la
toate eşantioanele de urină volumul şi densitatea.
(6*P**' 7n cursul după-amiezii şi noaptea, ca răspuns la proba de concentraţie,

diureza scade mult, iar densitatea trebuie să crească, depăşind %2$ cel puţin într-o probă.
• /e consideră patolo#ic c"nd, predomin"nd diureza nocturnă, lic)idul in#erat se elimină cu
înt"rziere.
N De asemenea, c"nd capacitatea de concentraţie este redusă sau dispărută *densitatea
maimă sub %2$+.
N 7n insu!icienţa renală severă densitatea variază puţin în jurul valorii de %% *izostenurie+.
*6>(*1
• a bolnavii la care încărcarea cu lic)id este contraindicată *edem, insu!icienţă cardiacă+ se
!ace numai proba de concentraţie, apreciindu-se că un rinic)i care concentrează bine are capacitatea
de diluţie normală.
• 3roba de dil'+ie
0re#ătirea bolnavului. Cu două zile înainte, bolnavul este supus la un re#im mit alimentar( are voie
să bea lic)ide c"t vrea. 7n ziua eaminării, bolnavul va sta în repaus la pat.
23'
Iolirea vezicii şi in#erarea lic)idului. a ora ,3% îşi evacuează vezica urinară *urina se
aruncă+. 9olnavul va in#era 1%% ml ceai sau apă timp de 2 ).
:ecoltarea urinei. 7ntre orele $-2, timp de 4 ore, se recoltează $ probe de urină, din 3% în 3% min.
/e notează cantitatea şi densitatea urinei din !iecare probă.

(6*P** *AU5*5!'
• 7n mod normal, în primele 4 ore, ca răspuns la )idratare, se elimină întrea#a cantitate de
lic)id in#erată.
• 7n primele 2 ore se elimină mai mult de jumătate din cantitatea totală.
N 7n cel puţin una din probele de dimineaţă volumul urinar depăşeşte 3%% ml, iar densitatea
urinei trebuie să !ie sub %%1 în cel puţin una din probe.
• 3roba ;i,ni+Ni
8ste o probă simplă.
0re#ătirea bolnavului. 9olnavul este menţinut în pat. /e administrează re#im alimentar şi )idric
normal.
:ecoltarea urinei. /e recoltează urina din. 3 î n 3 ore timp de 24 ). /e notează volumul şi densitatea
!iecărei probe.
(6*P** *AU5*5!'
Eormal, cu c"t ci!rele obţinute sunt mai îndepărtate între ele, cu at"t capacitatea de adaptare a
rinic)iului este mai bună.
EFO 8co#ra!ia este metoda de eaminare mai modernă prin care se obţin ima#ini ultrasonice.
E"lorarea !ecre+iei ga!trice
7n prezent secreţia #astrică a acidului clor)idric se eplorează prin teste de stimulare de o

valoare superioară ca teste cu analo#i ai )istaminei *)istalo#+, cu penta#astrină sau testul cu
insulină *Kollander+. 7n practică se utilizează cel mai !recvent testul cu )istamine *)istalo#+.
5etodele de stimulare a secreţiei #astrice ca pr"nzul de probă 8=ald-9oas, proba cu co!eină,
proba epors`Q cu alcool etc. au !ost abandonate, !iind considerate ca depăşite *relative+,
necorespunzătoare.
• T'baj'l ga!tric c' hi!talog
0re#ătirea materialului. /e pre#ăteşte material necesar pentru tubaj #astric. 7n plus )istamină,
romer#an sau !eniramin *!iole+, serin#ă de 2% ml, serin#i de 2 ml, ace sterile pentru injectarea
ecitantului şi anti)istaminicului de sinteză, $-% eprubete, taviţă renală.

0re#ătirea bolnavului. sistenta medicală va anunţa bolnavul că i se suspendă terapia
23
medicamentoasă cu 24-4$ ore înainte de eecutarea testului.

9olnavul trebuie să nu măn"nce şi să nu bea lic)ide, să nu !umeze cu 2 ore înainte şi nici în
dimineaţa eaminării.
/e linişteşte bolnavul şi se pre#ăteşte în vederea cooperării lui la e!ectuarea tubajului #astric.

Bntroducerea sondei . sistenta va avea #rijă ca sonda să ajun#ă în partea cea mai declivă a
stomacului *este bine să !ie controlată radiolo#ic+.
După introducerea sondei *41-1% cm+, bolnavul este aşezat în decubit lateral st"n#.
a capătul distal al sondei se ataşează o serin#ă de 2% ml.
8tra#erea sucului #astric /e etra#e toată cantitatea de suc #astric eistentă în momentul
respectiv în stomac *lic)id de stază+. cesta se colectează separat, se măsoară şi se notează
volumul.
/e continuă apoi etra#erea secreţiei #astrice timp de o oră în !elul următor timp de 1 minute
se colectează sucul într-o eprubetă sau #rup de eprubete *eşantionul B între %-1 minute+.
8ste pre!erabil ca aspiraţiile de suc #astric să !ie din 3 în 3 minute sau continue. 7n continuare
sucul #astric etras se colectează în a doua eprubetă sau #rup de eprubete, tot pe o perioadă de 1
minute *eşantionul BB > între 1-3% minute+.
sistenta medicală injectează apoi bolnavului, i.m., un anti)istaminic de sinteză în doze de 1%-%%
m# *romer#an sau !eniramin+. cesta se administrează cu 3% minute înaintea administrării
)istaminei, pentru prevenirea unor eventuale !enomene aler#ice *)iperemia te#umentelor,
ta)icardie, ce!alee, ameţeli+.
!;"*+>(*. ceste patru eşantioane care reprezintă cantitatea de secreţie #astrică spontană pe
un interval de o oră *4 probe a 1 minute+ poartă denumirea de debit acid ba&al D?.A.B.> sau de debit
orar ba&al D?.O.B.> care în condiţii normale este de '%-$% ml.
Bnjectarea )istaminei a terminarea etra#erii bazale *timp de o oră+ se injectează subcutan %,1 m#
)istamină, după care se continuă aspiraţia sucului #astric.
:ecoltarea sucului #astric după administrarea )istaminei imp de încă o oră se colectează secreţie
#astrică în patru probe separate, la 1 minute interval, obţin"nd încă patru eşantioane de suc
#astric.
!;"*+>(*. ceste patru eşantioane reprezintă secreţia #astrică post)istamină pe o perioada
de o oră şi poartă denumirea de debit orar !ecretor "o!thi!ta,in D?.O.<.> sau de debit acid
,ai,al D?.A.%.> în condiţii normale este de 3%-1% ml.
*6>(*1 /ucul #astric recoltat în cele $ probe se determină obli#atoriu volumetric.

8tra#erea sondei /e !ace după te)nica cunoscută.
23$
rimiterea probelor la laborator oate cele $ probe obţinute *4 probe reprezent"nd D..9. -
D.F.9. şi 4 probe D.F.K. - D..5.+ se trimit la laborator etic)etate. a laborator se dozează
acidul clor)idric, rezultatele !iind eprimate în m8^S..
(6*P**' valori normale, concentraţia KCl atin#e 4%-'% 8^S. estul de )istamină se
poate !ace şi printr -o stimulare cu doză mai mare de )istamină *testul maimal VaQ+, introduc"nd
%,%4 m# )istamină`#corp.
estele cu )istalo# şi penta#astrină au avut avantajul că e!ectele secundare sunt mult mai reduse,
nu necesită medicaţie anti)istaminică şi au e!ect ecitant mai mare, dar încă nu s-a #eneralizat în
practică( costul ridicat le limitează utilizarea.
8plorarea secretorie #astrică se poate !ace şi !ără ecitanţi prin determinarea debitului acid bazal
*D..9.+ prin tubajul matinal a jeun sau prin colectarea secreţiei nocturne timp de 2 ore.
• T'baj'l ,atinal a je'n
Dimineaţa pe nem"ncate se introduce sonda. 8in)orn în stomac, se aspiră tot conţinutul #astric care
se aruncă. poi, timp de o oră, va !i etrasă secreţia #astrică din 3 în 3 minute şi va !i repartizată în
patru eşantioane, reprezent"nd secreţia din 1 în 1 minute.
• T'baj'l ga!tric noct'rn
Determinarea secreţiei acide bazale din timpul nopţii se !ace prin tubajul #astric nocturn. 9olnavul nu
primeşte nici un aliment sau apă încep"nd de la pr"nz *ora 3+.
a ora & se introduce sonda 8in)orn în stomac şi se etra#e sucul #astric din oră î n oră p"nă la 
dimineaţa, !ără introducerea vreunui ecitant al secreţiei. Cele 2 eşantioane se trimit la laborator
pentru determinarea debitului acid.
7n mod normal eistă o pauză secretorie de KCl liber pe timpul nopţii între orele 23 şi 4 dimineaţa. 7n
ulcerul duodenal eistă o secreţie continuă în KCl liber *stare disecretorie+.
E"lorarea 'nc+ional a cilor biliare
ubaiul duodenal este cel mai !olosit mijloc de eplorare a căilor biliare şi poate !i e!ectuat prin
metoda 5eltzer-Qon sau prin metoda tubajului minutat.
U;HU5 &U!&*65 4*5A*)5K!6
e)nica tubajului duodenal *5eltzer-Qon+ a !ost studiată în Le)nici #enerale de în#rijire a
bolnavilorM, de aceea se vor prezenta doar unele modi!icări care pot surveni în timpul e!ectuării
tubajului 
- lipsa de scur#ere a bilei , cu toate că sonda este în duoden, indică un s!incter Fddi înc)is
*obstacol pe canalul coledoc spasm, litiază, neoplasm+. Eormal bila este de aspect clar. 0atolo#ic bila
23&
 este v"scoasă, tutbure în an#iocolite, coledocite.

- ipsa de scur#ere a bilei 9 după instilarea sul!atului de ma#neziu pledează pentru un
obstacol al colului veziculei biliare, respectiv al canalului cistic *calcul, tumoră+.
8vacuarea bilei în cantitate mare, colorată înc)is, urmată de ameliorarea stării bolnavului sunt
semnele )ipotoniei biliare.
pariţia tardivă a bilei 9 în cantitate mică, slab colorată, asociată cu dureri în )ipocondrul
drept, orientează spre o )ipertonie a căilor biliare.
- ipsa bilei C survine în obstrucţia canalului )epatic comun.
8amenul citolo#ic al bilei , 9 sau C trebuie e!ectuat imediat după recoltare, evit"ndu-se
autoliza elementelor sau moartea eventualilor paraziţi *lamblii etc.+.
7n sediment se pot evidenţia la microscop celule epiteliale, leucocite în cantitate mare, ceea ce
pledează pentru un proces in!lamator *duodenită, colan#ită, colecistită+.
U;H &U!&265 4(6U
8ste o metodă dinamică de eplorare a !uncţiei s!incterului şi veziculei biliare. 0rin această
metodă se urmăreşte debitul biliar, not"ndu-se din 1 în 1 minute reacţia bolnavului şi
caracterele bilei recoltate. ubajul duodenal minutat are 1 timpi
- timpul B *coledocian+ se scur#e un amestec de bilă coledociană, suc pancreatic şi duodenal, în
cantitate de %-1 ml( după 1 minute se introduc 4% ml de ulei de măsline.
- timpul BB *Fddi înc)is+ apare la 4 minute de la introducerea uleiului de măsline şi durează 3-' minute
*nu se scur#e bilă+(
- timpul BBB *scur#erea bilei + durează 3 minute(
- timpul BG *vezicular+ apare bila 9, durează 2%-21 minute şi se scur# 21-3% ml de bilă(
- timpul G *)epatic+ începe cu apariţia bilei C.
7n s!"rşit, se administrează prin sondă 3% ml sul!at de ma#neziu 33P pentru a veri!ica dacă
vezicula s-a evacuat complet.
0re#atirea materialului celaşi ca şi pentru metoda 5eltzer-Qon. 7n plus se adau#ă 1% ml de ulei

de măsline şi un stativ cu două r"nduri a $ eprubete
0re#ătirea bolnavului şi introducerea sondei. Ca la sondajul duodenal.
dministrarea uleiului de măsline . După 1 minute de la apariţia bilei  se adaptează serin#a la

sondă.
/e injecteazaă 4% ml ulei de măsline. /e pensează sonda timp de 1 minute.
:ecoltarea sucului în primele $ epru bete /e desc)ide sonda şi se introduce în prima eprubetă timp de
1 min. /e introduce apoi pe r"nd în primele $ eprubete( în !iecare eprubetă sonda se menţine 1 min.
24%
*durata 4% min.+.
dministrarea sul!atului de ma#neziu /e adaptează din nou o serin#ă la sondă. /e injectează 4% ml
sul!at de ma#neziu 33P. /e pensează sonda din nou 1 min.
:ecoltarea sucului în al doilea r"nd de $ eprubete /e procedează la !el ca şi după injectarea

sul!atului de ma#neziu utiliz"nd a doua serie de eprubete.
8tra#erea sondei /e etra#e sonda după te)nica obişnuită.
rimiterea probelor la laborator /e notează într-un tabel cantitatea sucului recoltat, culoarea la
emisie, precum şi senzaţiile dureroase *dacă le-a avut bolnavul+.
Cele două serii de eprubete etic)etate cu mostrele de bilă vor !i trimise la laborator.
eţineţi ' ubajul duodenal minutat este !olosit !oarte rar. 7n practică este pre!erat tubajul duodenal
clasic 5eltzer-Qon în trei timpi.
DE7I82E69I3 5IEII
Dezin!ecţia pielii este o etapă obli#atorie înaintea eecutării unor te)nici precum injecţii, puncţii,
intervenţii c)irur#icale.
8che,a în tre"te6 "entr' de&inec+ia "ielii
(P ( *risc redus de in!ecţie+

(ndicaţii ) injecţia i.d., s.c., i.v., recoltări de s"n#e
ehnică ) se aplică dezin!ectantul pe piele cu un tampon îmbibat, durata de acţiune !iind 3%M,
p"nă c"nd se evaporă dezin!ectantul
(P (( *risc mediu de in!ecţie +

(ndicaţii ) cateterizarea venelor în vederea per!uziei continue, injecţia i.m. , recoltarea
s"n#elui pentru he,oc'lt'r
ehnică ) se curăţă pielea cu tamponul îmbibat în dezin!ectant, apoi cu un tampon steril
- se aplică încă o dată dezin!ectantul şi se şter#e pielea cu tamponul steril, durata de
acţiune !iind de cca 3%M
(P ((( *risc mare de in!ecţie+
24
(ndicaţii ) operaţii, puncţii arteriale, puncţiile unor cavităţi *pleurală, articulară, osoasă etc.+
ehnică ) se curăţă pielea cu apă şi săpun, se epilează se de#resează
- se aplică de două ori dezin!ectantul, la interval de 2f3%M( durata totală de acţiune este
de 1 minute
0ersoana care eecută dezin!ecţia poartă mănuşi sterile.

Pdfslide - Tips - Recoltarea Secretiilor Purulente

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pdfslide - Tips - Recoltarea Secretiilor Purulente

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5/26/2018 Re c olta re a se c retiilor pur ule nte - slide pdf.

3$. ntroducerea tubului de gaze

'-. 0limentaţia bolna,ului cu a(ecţiuni reumatismale

3at'l "acient'l'i4 - "regtirea *i !chi,barea "at'l'i

0ătura con!ecţionată din l"nă moale, trebuie să se poată spăla uşor.

de sprijin în plus în momentul ridicării

lăr#esc baza de susţinere prin depărtarea picioarelor

Poziţia Cum se realizează fecţiunile/situaţiile !bservaţii

orizontală un un#)i de 3%- -perioada de sub re#iunea !esieră+ şi a altor complicaţii.

-trunc)iul !ormează cu -dispneici, în caz de şez"nd realizează epansiunea completă a

-culcat pe o parte -menin#ite -între #enunc)i şi maleole se introduc inele

sin#ură pernă intratoracice -sub tro)anterul mare, un colac de cauciuc

contact cu supra!aţa cavităţii pleurale intervale re#ulate de -2-3 ore

supozitoarelor acesta va !i menţinut în cursul manoperei

0oziţie -Decubit dorsa, eventual  drenajului

-pentru evitarea alunecării

c)in#i sau rezemătoare

pernă subţire )emiple#ie - nu este posibilă !ără pernă pt.anumite boli

pieptul atin#e planul

"chimbările de poziţie ale pacientului

- cealaltă as.introduce o m"nă sub bazinul pacientului

direcţia mobilizării pacientului *trans!er"nd #reutatea prin împin#ere+

/e in!orm.pacientul despre procedeu, scop etc.

-aduce pacientul în poziţie şez"nd la mar#inea patului

- evacuarea traumatizaţilor de la locul accidentului

- cu insu!icienţă cardiopulmonară #ravă

7n !uncţie de #ravitatea a!ecţiunii, de scopul transportului, de distanţă, transportul se !ace cu

m"ner ast!el înc"t tar#a să at"rne de-a lun#ul mar#inii patului

- îşi introduc m"inile, cu palma şi de#etele întinse, sub pacient

- cu leziuni ale spatelui sau re#iunii !esiere

poziţie rendelenbur#, pentru a preveni acumularea şi aspirarea secreţiilor

Cărucioarele utilizate pentru transportul pacientului au în #eneral înălţimea meselor de

:E/0F:6 7E <: /0B66B

5ijlocul de transport va !i dezin!ectat după transportul pacienţilor in!ecţioşi.

de curăţenie per!ectă şi în prevenirea apariţiei leziunilor cutanate, !iind o condiţie esenţială a

- are nevoie de ajutor parţial

- bolnavul va !i dezbrăcat complet şi se va acoperi cu cearşa! şi pătură

- apă, prosop, tampoane din ti!on, comprese, manuşi de baie

I7GRI:IREA %$OA8EI 7A;ALE

- se controlează !uncţionalitatea sondelor după curăţarea mucoasei nazale

) contactul m"inilor cu secreţiile nazale

N introducerea tamponului peste limita vizibilităţii *pericol de lezare a timpanului+

- obţinerea unei stări de bine a pacientului

- se şter# dinţii cu un alt tampon

• toaleta cavităţii bucale la pacientul inconştient se poate !ace şi cu indeul acoperit cu un

N contactul m"inilor cu secreţia salivară a pacientului sau cu materialul !olosit

- obţinerea unei aparenţe în#rijite a pacientului

- spălare la una-două săptăm"ni, la pacientul cuspitalizare îndelun#ată

- obiectele !olosite se dezin!ectează

- pacientul este aşezat comod

/e va !ace toaleta parţială ori de c"te ori s-a murdărit.

După spălare se !ricţionează cu spirt mentolat.

/e adresează cauzelor locale sau !avorizante şi reprezintă cartea de vi&it a asistentei

- este necesară o !oaie de suprave#)ere a escarelor, în care se notează

<olosirea materialelor complementare , necesare pentru prevenirea escarelor

limentaţie şi )idratare ec)ilibrată

@indecarea !ec'ndara *Lper secundamM sau per secundam intentionemM+

- se de#resează cu benzină te#umentul din jurul plă#ii

- pla#a suturată se dezin!ectează, de asemenea, printr-o sin#ură şter#ere cu tamponul

4ăsuri de protecţie specifică

- a persoanele anamnestic suspecte de sensibilitate se !ace testare *conjunctivală , cutanată

cantităţii de ser antitetanic.

- 6nirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioară pt.obţinerea curbei

/e măsoară tensiunea arterială sistolicămaimă+ şi cea diastolicăminimă+ > elemente de evaluat.