INSTITUTUL PENTRU CALIFICARI

INFO CENTER GROUP

Sibiu, Romania

ANEXE

la Cursul de
Patologia Obstetricală
și
Ginecologică Veterinară
pentru: TEHNICIAN VETERINAR

Ediția 2018- Sibiu SPECIALIST FORMARE

Dr. CIONCAN MIRCEA

Medic veterinar
 ---- -- -- - ----

Biologla reproduc/lel la lemele · 26.t

rovJ�o
vo-nlo,{ljic/o

ir.
i
ft,!f<'fl-l T,\ f. PiTEl-1'0 • <lo R( l 1-k bi'FU 2�.!i\PI\--S'cgoN11t\

. t::f?ill:livl
v,lo�1tcJhlor
i
/,::,.',,,/ t::O'Y'!",cl v
·, J11ccp1t:e/,'01.

IL

epi/e/,i// ctj:»'e/

,ft:rur meun�F,;1'1?(i/
.flf.
t::nc'o1t::l,i, t:opilor
mofern.

IV.

CQ'o'uaQ �O.,ofvlon::i
, col�lukn�
-�U<!ENTaLbi.&..,Dlb.4L;\ sH�tlQ<IQ/Y.ttf,-ll..,_( fl(ll'M,\Tf - RoZ,1.7't),tR£
Fig. 8,1.· Schematizarea di!eritelor tipul'i de Rlacentil la maml1'ere (prclucrare
clupil diierl ti autorj) :
l � PlacentA epltcllocorlalll <iltuzl\ (la lapll el scrontil) :. -11 - PlaccntA fiindesmocorlatl\
mµJtfootlledonatll (In vacll, btvolitl\. oale ot caprl!) : III - Placcntl\ zonara cndoteliocortalil
(la cAtea 1,I palctl) ; IV - Placentll dlscoldall\ hemocortalll Ila .. rozlltoar.e fl prlmat<I).• \

1
/ _. ·- . \
\ \
\

\ Prevenirea ~i ~ombciterea steri/it6fii anima/e/or de fermo

657

existe o foarte bunii individualizare a animalelor, deoarece fisele de re-

ptoductie" (pentru femele, ,,fi$ele obstetricale1" ~i ,,fi$ele gin;~ologice", ia1'
pentru masculi ,,fi~ele andrologice"), trebuie tinute la zi ~i pe baze reale ..
De 'aceea, inginerul zootehnist va verifica periodic;: ca toate animalele din
ferma zootehnica sii aibii numiir matricol, iar daca acesta s-a pierdut sau
nu se mai poate citi, sii fie refiicut. Dupii cum s-a ariitat, diagnosticul ~i
tratamentul sterili tiitii la animale nu poate fi ~ablon, deoarece el· are un.
caracter individual, fiecare animal manifestind anumite particularitati de
etiologie, diagnostic, prognostic $i tratament ale unor forme cliferite de
sterilitate functionala, lezionalii sau congenitalii.

1'abel11i J.IZ-
P1·opm·ats, comel'cialo utiliznto hi Jlrtwonfroa ~i combate1•eu. m1Hnitolo1·
la 'l'cmelelo ammnlelo1• do \\,unil

Nr J Denu1nirea Indicatii ~i schema de

crt: pt'eparntului Coinpozltic trntamcnt

1 Asocllin - ungu- Tuburi cu 20 g unguent. Un Mamite stofllo- ~i streptococice,.

ont gram ung. contine 20 000 U.J. colibacllore sau mixte, (1 j,!-1 /'2:
penicilina crist. ~i 2 cg strep- tub, de 1 -2 ori pe zi) pliigi super-
tomicinll ln vasclinli flciale, furuncu!Cl, vaginite, infla-
matil la niv. ochiulni {conjunct!-.
vite, cheratite)
2 C!oxaclllnll susp. Suspensie uleioasa 8,3 % clc La vaci Jnjilrcate sc introduce-
cloxacilina (penicilina semisln- 1 /2 tub, pentru prevcnirea mamh
tetica rezistenta la penicili- tclor dupil fatare
naza stafilococicli) ln tuburi
de 12 g
3 Sintcclox-snspcnsic Suspensic uleioasa cu 3 % La voci lnti.frcate sc introcluce-
(i\fastitis CA) cloxacilina ~i 2 % ampicilinil 1 /2 tuh, plmtru prcvenirea marn!-.
ln tuburi de 12 g. fclor dupa flitarc
Ctoxacilina cstc rezistenta la
pcnicJJinaza stafilococicii iar
ampicilina (tot o peniciliml
semisintetica) are spectru
larg antibacterian (asemanlltor
tctraciclinelor)
4 11.fastitol - ungu- Tuh de 20 g cu 5 % tctra- Se indicll in ruarnito neut~~
ent (Tetracicllna. clclinii cla1ti. ~i 0,3 % tripsini\ subacute ~! cronice )a vaca, c1te,
T - unguent) in vasclinu ~i lanollna 1 /2 tub sau tnai mult, la intervale
de 24 ore.
Se ma! recomada tn pHlgJ, fistnlc,.
nfcctiuni oculure.
5 Mlba."®n-suspensle Tub de 12 g cu 2,5 % tetraci- MB.mite acute $1 subacute (1 /2:
(Mastalone) clinll, 1,2 % eritromioina, pred- tub de 2-4 orl ln 2·1 ore), infectil
nison ~i ulei de parafina. ale piclii )ii ale ochlului.
6 Oxitetraciclina Tub de 12 g cu 5 % oxltet.ra- Mamitc acute ~i cron!ce l a vacl;
susponsle clclina, 0,3 % tripsina §l ulei
(Masticilln) de parafina.
7 Erytrotil Seringi de plastic a 6 ml cu Se recomandll atit i·a vaci lnti!.r-.
ungunet 5 % eritomlcina fn ulei. cate (doza 2 se1"ingi), cft ~i la
(Elveyia) cele In lactatie (doza o bel'lngii).

42 - Reproductla an!malelor de ferm/1 - ed. 46

2
 658 Reproductla animalelor de ferma

:.netete pentru lral11montul ulectiuollor mamare (sietematiza1·e do I n g c b or g D.2,_g ti II n ~i

A. T. Bogdan, 19111)
Rp. Up.
lod 0,5 g Iod 1,0 g
Jodurl!. de potasiu 1,0 g
Vaselina ad 100,0 g Ioduru de potasiu 2,0 g
M. f. ung. . Vaseli11a . ad 100,0 g
D.S. Ext. fl'ictiunl !n cdem mamor anto- M.f.ung.
:pa1·tiu11, de doua ori pc zi.
D.S.Exl. trictiunl ln mamlta cronica, de
Rp. tlouii ori pc zl
Joel 1,0 g
Jodura de potasiu aa 3,0 g Hp.
Apll 10,0 g Acid salicllfc 5,0 g
lhtiol 10,0 g
'Unguent simplu ad Vasel!nl!. ad 100,0 g
100,0 g
M.f,ung. M.f.ung.
D. S.Ext. frictlunl In mamltl!. cronicll, de D.S.E:r:t. frictiunl .tn mamitl!. subacutll, de
,doui:i ori pc zi. mai multe or! pe zl
Hp. Rp.
Acid salicilic Acid sallc11ic 5,0 g
Sult pu:riflcat aa 3,0 g Camfor 10,0 g
Vasellni1 ad 100,0 g Vasellnli ad 100,0g
M.f.ung.
M.f.ung.
D.S.Ext. f:rictiuni ln mumJtil cronld!, de mai
D. S.E:i-t. frictluni in mamltli cronlcil, de ma!
multe· ori pe zl.
multe ori Pll :ti. La scroafli ~f cli}ea pentru
Jlp. reducerea secretfei lactate,
Acid salicilic 2,0 g
Rp.
Ihtiol 10,0 g
Rlvanol 0,1 g
.Anestezina 12,0 g
Vaselina Apa 100,0 g
ad 100,0 g
M.f.sol,
M.f.ung.
D.S.B:r:t. instllatif i•mamare 1n mamita·
D.S.E:r:l. frictiun! tn mamltl!. subacuta, de
,mai multc ori pe zl. streptpcocicl!. la vac!i., de 2 or! pe zl cfte 20 ml.

Rp. Hp.
Penicilina crist. 400 ooo u.r. Moldamin 800 000 U.1.
Hictrocortizon fiole 1 ml 2,5%IV Stropt omfclnd 1,2 g
~Ser fizlologic 100,0 g Saprosan 1,6 g
M.f.sol. Ulel de vasel!nll ad. 60,0 g
D.S.E:r:1. !nstila;ii 1-mamare In mamlti1 M.f.susp.
acutli la vaca, de ctoul!. ori pe zl clto .20 ml. D.S.E:r:t. lnstllatil 1-roamare de douii oril
pe zi dte 15 ml
llp.
Jod 0,5 g Hp.
'Iodu:ra <le potasiu 1,0 g Tinctura de iod 30,0 g
Acid citric 1,5 g Alcool 20,0 g
..Apa ad 100,0 g M.f.sol.
M.f.sol, D. S.Bxt. lnstllatll l-mamare. Se umple tot
.D. S.B:r:I, la fel ca In re\ete 12. sfertul pentru a-1 scoato din functie •

------·--·---·------ .

3
 PRINCIPALELE CAUZE DETERMINANTE
ALE SINDROMULOI DE ANESTR0
.,AF"
ILE -
(CATEGORI- -SI-
,,AM
-)
0

Cauze FSH-RH L H -· RH
h1potalamo-· ( <J ( >)
h1pofizore

FSH ( < ) LH s1 L TH ( :,-.. )

DEFICIENTE
I

IN RECEPTIVITATE.
,( OVARELOR LA FSH

Cauze )
ovariene )
//
JP,// '-��� -rt_COF!PUL Gt.t..BEN
PEF�S!STENT

l. t�<
. A�r'

HI PLAZIE $1 -�� LU TEO LI ZINA $1

A1 ROF!E OV.6.RIAN�
V

PROST A GLAND!NE
Cauze PIOMETRU //.
uterine MUCOMETRU
HIDROMETllU EN DOMETRITAVPURULENTA
,J ..,

CRON!CA

Ct:AU 7:�- TEJ--INICO .. OR (3ANI Zf:\ TOR ICE

o Deflciente tn tehnologia de crel}tere �i furajare
e Depistarea incorectll. a cll.ldurilor (mai ales a celor inaparente clinic)
e Mentinerea in efect!ve a anlmalelor cu infantilism congenital
• Dlagnostlce �ablon, farl!. preclzl!.ri etiologlce �l i tn conseclntl!. tratamente incomplete �i
numni slmptomatlce ; organlzarea, desfll�urarea �i fnalizarea necorespunzl!.toare a anchete­
lor glnecologlce.

4
 PRINCIPALELE CAUZE DETERMINANTE
ale sindromului de ANESTRU

Categoria: AF (anestrus după fătare) şi AM (anestrus după montă / însămâmţare)

CAUZE:

a) HIPOTALAMO-HIPOFIZARE:
- F.S.H. (foliculo-stimulator hormon) mici (<) + L.H. şi R.H. mari (>)
-

- F.S.H. mic (<) + L.H. şi L.T.H. (leuteotrophormon) mari (>)

b) OVARIENE:
- deficienţe în receptivitatea ovarelor la F.S.H.
- hipoplazia şi atrofie ovariană
- corp galben persistent (Luteoliza şi Prostaglandine)
c) UTERINE:
- piometru
- mucometru
- hidrometru
- endometrita purulentă cronică
d) TEHNICO-ORGANIZATORICE:
- deficienţe în tehnologia de creştere şi furajare
- depistarea incorectă a căldurilor (mai ales a celor inaparente clinic)
- menţinerea în efectiv a animalelor cu infantilism genital
- diagnostic şablon, fără precizări etiologice – şi în consecinţă tratamente incomplete, sau
numai simptomatice
- organizarea, desfăşurarea şi finalizarea necorespunzătoare a anchetelor ginecologice
 PRINCIPALELE CAUZE DETERMINANTE
ALE SINDROMULUI DE REPETARE A c.lLDURILOR
(CATEGORIA ,.MR") .

FSH-RH l.H-RH
()) (< ) Cauze _
hipotalamo-

.\_r· ~~,~
/
i·~~r--
'-...,-..:!,
h'rpof1zare

/·'t}EFIC !El\iTE
FSH(> )/ It✓ r1l7.CEPT!Vllf!Jf:.,. ~ -1-·I (<)
/ ow--.m.:L.OR L./\ HORM:JN, .
/ B ' Jf)~~I l:1'Q\ 1 ilr)o·.. ,,01-1
/., , hr,_ N,1, • "-. • Li'C'IJI
FO' . •1
c.'.·"v,o ',,,,:!::'.!:...
11
,.,-,-·-..--.. "',, ', /.\1,:C.lVUU1TORI
A
:r:- /
A:~~~~·•.->· r /
.;z:,-,_:__,..,;·
/' .I/..
I
'-.,_.,/
'l
\

r··~"..__;/>;.,f:.:J:.:!f::.:)
- 1 1-11PERTRGFIA
·-,--.~•••, , 'I'
' , , __,,<··~/OVt>,RIAl\!A
DE
(~ t:NIUT.ME
l... Cauze
j ovadene
TUfvl-.ORI ~ (:/.._,, c;._ ·rCJ\/J~!TA
OVI.\R!EI\Jt) · ,, '',,. . 5ALPfNG\li\
I "'EN[K)ME:TRITA IN;;·L /.\.M.!r(i!
CHISTI
FOLICULA
.
-c.,t...,1v:"- l
CERCl ✓ lfA
' ' ., U~NIT/~L!.:
UIFERITE.
. IX(tff ., o AC UTE ~

Chi~ii
I / Ii l~ VAG!NIT/.1, " CR Oi'IICEj
Cauze
HIPERPLAZ IE • I I VE51l8UL.ITA •C,~TARALE! ltte6ne
~1
J
1,
turnon " MUCO·-
gendale r-Yi.JRULEt✓ TE
CHIST! 51 TUMORI
' CE.RVICALE
CH l~T I ~,! TUMO ·l l
V;\GIN/},L.E.

/ c .Au z E ___ TEHN1co __ - ORGAN t_Z 1\T.o_

r~ r__ c r-::: ______ .... .... 7
o Deficiente tn t ehnolog:ia cle cre:rtere i,i furaja.re
0 Tebnologie incorectll. de lnsannnt1lrl artificiale (ma terial seminn.I necorespunzll.tor, wocuJarea
in afara momentului optim etc.)
• Ment!.nerea in efective a animalelor hermairodite
e Adm.inlstra rea medicatiei flirl1 imbunll.tll.tlrea conditfilor d e fu.rajare ~i de tntretinei:e;
precum 'il un arsenal terapeutic incomplet cantltatlv ~I calltativ (mal ales pentru gonado-
troflne serice ,ii opoterapice b lostlmulatoare).

6
 PRINCIPALELE CAUZE DETERMINANTE
ale sindromului de REPETAREA CĂLDURILOR

Categoria: M.R. (monte repetate >3)

CAUZE:

a) HIPOTALAMO-HIPOFIZARE:
- F.S.H. (foliculo-stimulator hormon) mari (>) - L.H. mici (<)
- R.H. (relising hormone) - R.H. (relising hormone)

b) OVARIENE:
- deficienţe în receptivitatea ovarelor la hormonii Gonadotrofi (F.S.H. > / L.H. <)
- foliculi anovulatori
- hipertrofia ovariană de senilitate
- ovarita - salpingita
- tumori ovariene
- chişti foliculari
- tulburări de motilitate

c) UTERINE:
- endometrite - cervicite
- vaginita - vestibulita
- inflamaţii genitale diferite: acuta, cronică, catarală şi mucopurulentă
- chişti şi tumori genitale: hiperplazie glandulo-chistică, chişti şi tumori cervicale, chişti şi
tumori vaginale

d) TEHNICO-ORGANIZATORICE:
- deficienţe în tehnologia de creştere şi furajare
- tehnologia incorectă de însămânţări artificiale (M.S.C. necorespunzător, inocularea în
afara momentului optim, etc.
- menţinerea în efectiv a animalelor hermafrodite
- administrarea medicaţiei fără îmbunătăţirea condiţiilor de furajare şi întreţinere, o
medicaţie terapeutică incompletă (cantitativ şi calitativ), mai ales pentru gonadotrofine
serice şi opoterapice biostimulatoare

7
_ _ _. . . . . . . L . - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~ - =

SCHEMA REGLARll HIPOTAI.AMO-HIPOFIZO-OVARIEN6

A CICLULUI SEXUAL LA VACA
de

-11POTALAM
r---~----_...},,..~~l>"
,11
4! 4-,~~----------
0: 1 i __ ./
0 I. :=>
z .2
_J
~ NEUR05ECRETIA z
,1
OCITOCINEf 0 5
ex:
Lu
L') :~E ~~- LU ·s
0 -
g:
l/l LH-REL.EASING
.
HORMON
~ FSH RELEASING
'/ ~--
- '» ,. ., .--~
✓
I····
tf) �
tL! E
~-...
C) CJ
~- HORMON ~/I 0 CJ
Ll-1 e- PHO LAC Tl f\J ;-,,_-"'-
"
0:::
o_. ·g_
0 ..c
£
0 INHIBITiNG
u,(
I
""-

-
FACTOR (PfF)
'· (>·
"
0 C 0
1-
".'Y
....C
-, ' ' OJ L-
_, 0..
«.'? .2 a.
'\.)., /
/
:::; ,/ ......

--------~¥
//~-~\~'---:..
~ .-
1/l ./ ', ....,_ ti)
0 J; 0

~ - ) r~ " --
.
~ -

tNFLUENTA INFLUENTA
ESTROGENILOR PROGESTERONULUI
ASUPRA ASUPRA-

MORFOLOGIA CICLULUI UTERIN

MORFOLOGIA CICLULUI CERVICAL
MORFOLOGIA CICLULUI VAGINAL

e Aslgurarea optima a factorilor de agroecoslstem, pe baza cerintelor rezultate din triadele

.,masit - casit - Yasit'� �i ..�ol - planta - �• pentru realizarea cantitativa �l cal!­
tativli a honnonogenezel hipotalamo-hipofizoovariene.
• tnregistrarea de valori normale pentru profilul metabolic �i pentru profilul hormonal
al femelelor, i:n functie de fazele clclogramei reproductiei.
O Desfli�urarea normala a ciclurilor (ovariene, uterine, cervicale 9l vaginale) endocrlno•
dependente �i influenta acestora osupra cre�terii fertllltatil, uatalitatil �I prolificitatil.

8
-;

MOELE DE CALENDARE DE REPRODUC,TfE PENTRU TEHNOLOGfA lNSAMTNTAR/LOR ARTIFICIALF.

(sistematiiare dupa A. T. BOGDAN, A. �ARA, C. CRISTEAl
II. MODEL ROTATIV CU ZARURI MAGNETKE

CJ Alb ffi.,_� Alboc!ru �

� Golbert
b
A. PARTf COMPO,\J,Nb."l'E
�� estc compns dlnlr-o pined Juctulic{I pc care cstc contnrat nn ccre, ,l dlrni. rn11r;,:l11c �stc lwp(,rt,tt!i
ru l:'.! s(igmcntc mart �i �!G5 scgmcntc mid, hrncrlsc ln scnsul t\c,,Jnr <l<I rcnsoruk, c��nzl:\\oJ' l!mll°'r-� :dlc-
1\>�. 111 purtca ccntrnll\ u accstui core flx se gllsc,tc ,m mle:i 111obil, pc· cure stnt prinsc._§_�_c,Ji in�­
roar�. a�t<imte In i11tcrvul� amuuite uuele £1\tll de nltelc. l'rlmul Indicator, de c,uoan� ulhi\, f��:du" .i!
��istkl\ �i-repn·zi11t1'l 1!!2m£!1!illLil\.tl!iL S�g<;J!�ll ind!cutoan, dc_cnloarc vcrrk esk 1>Ia,mtl:l h\ <!_.
c��-l!lk_&;tlle :;i i_!!9idl
Iudlcutorul
ind�� lll�mclilul ft 25:
u

.E!!�J'rcbuje
--
sf.:''.!:�!!!!J�':�_oadci P.�iajc �i lnccp\ltul perioadel& moutl\. .
rt()cal i se•gil.sc�tc In o dlstnnlil. de 28 zilc d£: prcccdeulul �i de 8·1 ztk de- du1n ti1tam
tlepist;�c1 ild �i1e:-111 vuclcrea cxtcntl\rii iu$1IH1i11�ilrii. r u,licatornl
�ill! cstc p'(;:�J:i[ un.l��;-;Jcle 55 ��J!:�J-�-p�cccdentul �-i iudic1\ 1,1!_om_e:,1��1�':'.'r" mcrtkul v<:tcrlnor, c�tc
. .....�'.
ro�n-vffr
-----.-
1�!!!.''lsnr!l.::� re.clzt•zc g���� cinJ:���'.:!ost1c <:_l.!!!!c. I,a o di:s�1\ de �fil!Lc ,le �niHc(llorui pmJCdcnt �1.i:e11;
[WCttV 2'20 ztte de la clntu moutcl, se )jl\se� plasat li17iicntornl �---- gC<l.!?£11, cm•c f1xea,.ii 1ur,mct1tnl tn>lin:Jitil
li_zi.,logl.<:l, In 65 zllc lualnt<: <le -fl\tnrc.
Jndiciif.mil<le cn!r,rij'c-,ill,astt�r reprczint11 momeuhd · lnccpcrl! hr11niril stimufollY<·
---- �i sc: gllscJtc- \}la�at
q1- 4$ )die_ 1unll1t'c[:@t11rii uruij'ltourc.
\'. ncilc §l vi�.�-011,t!����dnctie sint n,prcr.cntlllc ptiu zo.r11d de grnfit 11111g:11cti,�_tc, )��care �hit
_
'.V!�J!illt����c�nc C()n:vc1wo11alc:. C.£.lc 6 fa�et�-���c1\rui :mr sfot c<>lorn�c. t1S(•111i\1t!\tor sligcf'rlf._?
t�C- Pc pnrtea f1xa n JHllHJ\lln su .<ltstiugc,o zonii penfct1c[ ccnu�ie, destluatii fe111Pl�lor -cu 1111 comp�r-.
l:u11c11t de n:productic n,>rmnl �i o zoni\ coloratll lu uergu �i lmpar�itf, 111 pt1Uu �ecton«, pcnlrn fcnwle!..: c1<rc
,rauii11 �l:li�.f.Wte ,htll,!:,n ;fo11:..iuliaruh1,1.1t\', __;i irci.a..J1,patm �i respect!\' -penlrl1 •wle i.!!l:�•de.

11. Novr·r. DE TNTREJWJN{:4 RE

Cind se 1me�rendt fi'itorna uuei v11ci, znrnl c-orespuu:d,tur sc plosca,.a lu 1.ouu ,�eu11�i<: cu fa�,:ta a1hd ln
�us, in n -cptw""iiKg,;i1niic1Tciifoareiil.� ·----------------· ·--·-· ., ________
,-- °1Xiiijluc-5G"¼!To--clu1iiVflHurc o1iiil-z:t'rul s�h•*c iulrc inc1icntornl ulh �I cc1 verde, ft:mda cste urm1iriti1
pcnt··u ·oii!ervnreit'iipnilFcrco.Tiluilfor:-nacli'"fo accnstli perioadll nuimalul ·1:1td Ill dlldnri. 1,arnl RC 11\lt,ar<'e:
·u In;..,, vddc tn sus, clar 1111 llC cx�cutll. insamintutcll, Penirn cu fi'lt1irile sil
St: s11.:c�1tdll !11 ckcu.rs tie 12 ln11i,
toall! vucilc tl'chnic sA fie i11s:'.\111intnte atnud ciud zarul !or sc g-l'lse�tc 111 sc:uturnl ,.lust'imtn\t1n,'', aclka ftttrc
\-- I '.l silptl\min( dupA rntarc: (!-ntte intlh'atornl vcrde ,;i eel portvcalitt).
l'._it tll�.!�_g_i!.,'l_i:� _ .I!!._:•cc1�'::� wul\, c�I Llnrilc ,;e urm!lrc,$C in ih?l'I� c ,.1 'it}u.....1!!!�11i1 ap:iri\ie a l tr,,
dwA cc Tiia1clltorul_Ycrtle u uJ.!:!ns luurepw zo.rulm_ tcspecltv,
in�nrce ~~ -----· --- ·-
cu. fnta porlocn.lie
---
f

··---·
_
, fo111cla cstc fost1u1i:1},la.
------
- In-!l<::,:sl c�z. zarnl se
in ,ms �T rl11ui.t1c in wnn ccnu�ic, cforimcdiiltd11p/i-JnM\111iU�!11·,;, C'l se muNI �n
.. -r.i.t,:plul zilei caleudnristlce pc cam o i.11dicil s!lgeatn portocalie.
D��h!J_Jl\ 18-2:_I_E].��durilc re���elu e3tc rci11saut.i�1to.tu, lar z1�rnl e�tc- cubt1r�t ,w rhm�l c��c:
ue�11 �Tl_� C�f!!!QR.ill.111 *nu ucel11�1 t1wp 11iiiTal:J1uJ.1:£1!l!!.Lz1lers!!JE-1.'1.a!i:ill.�<;Jl':...!,U.!:" t)..'..)'" '1 . •.
JC -sugcata
:.i._ __-
J��-<;_�lc. I,,n ll dona �l a trcia in.•limint:lre, zru:ul se mutli pe eel dc-ol doilca, rcspe,:til- aCtre1k:1 ,:nc JtC).:rll

9
 ·'i·

·. ~1...... ... _a.t111 1rJr-;-rrr _:.\CC!lU,\;\:t b f\."U\\.) •~ , .wnu.·~-ru 1..U.:\.Uvn,.,,: <°\.i. .1"•\.~~u..--·veJU\:- lU :) U......., ~- .... . - ~
. ·c~ :,!iptamiui h1ni11tc ~ -!~t_:~c. <;-t'.:d i u1,Hc,1;ioml g11lbcu ajuuge s d ~e su prnpuun ;r.aem:lfor caw .<-'<J«•s111111,I,
k~l.!_1~.~l_c, gcsfou!e ~-1&~<::~, i.\~!.~ '!_~~-llll:o.fil'.£~.£..~. J ~U!m(lm..,'ill,~. .
. Cu~~_niui ln_~ute-~;:..f11tni:,:.-ci~(l!~~~!~ iudic:itQ:m 1!.!_~_t,;r: sc m 11t;•P~1tit;_ zaruhll rcr;1~ecllv. y-el~~
mc,•putaf,r.Knm,u lntcusiva. 18.! za(lil SC 1ufoutce Cll fateta nlbu~va J!!..fillI ~1 ·ftlllllHC astfel pma b l'KTur~.
'dmi ·s e ~n 11llo urcc pc 011.loi,ren ';';1011.- -· -

C. A V,1NA 1'.1.JE

l' ~ntu1 ffocuu iudiy{d su punk 11w1i\ri luirengn evolutie n stll.rll de repm<lnct ic. iar pcntru dccl!,·nl
tut :tl cu10Tilc ·r..-pre:Li11tl1 d[tect, 6ltttat!n fum-~ld de t~ptorhrcti~.

[pu:lncrnni dugi, G . MACIA1U; 1978)

:\'O TA'
.P,x!otl1 ~I modcle de. calcllll!U'<: <:U pa11on rolt\th< ,'<mi"c\iouute diu l<-lll11 s ,rn dtiar polliitft,m, h• crirc
~c il:s.ea:i;il ruloi stcgulet~ ·m.,illlli~e (dlu t"'l:,I~ ,·up.,JU,), J'" ~.ut s11n uc:,tnt c rnin1ercle. ruatricolc nfo v ,1l'ilor ,.

10
 ~ -: . • __ ••• !" .... • '

Fig. 2.74 a., b, c. MO£

L MOD'El CU CASETE ~I Fl:;E

!I ,1 Ci

·IIl I~]
[~]. '.[ii] ~,
§
[~ .0 ,. IJ7l fEJ [0·· ··llil·· =~
llil llJJ : ~ @ ~l lliJ L~
-EJ

· t='UN.=l!H.=
•::::i
· ·..ro=,l.=G:::;1'E.-STi---''AJ""'."'.,.,E

f'i] . fi7l · rii"'t

-· --~-t.~v~,0.st-E. .-. n __ _ _
---R
l · r1:-
.··~~
· -. -- .i-
· __,,...·.-:,,.-
..:.,-
-c-{-FA-~T.,.._:4-TE_A_•
r.171. . ➔· : 11 ·
·~--
·'CE-
:N__.t

.,_.,______. .~.--~-~· ,.,.

L:.J j,.:.J l~
'-------·---·· . -.
::"""
/-

{t
l~ "'-·---------"-=--'
A.. f':t!HTI COMJ'ONENTE
= csdi:ul .tk fomn de .u,proxlmati-v l,5/!!.5 m {:;e ,poate adapta. m{,l'~Hl'-'il in fom·Pt•. lfo..
1iec'e~itll{i)\; .
· ~ casetl! p e11tr1Cdiforlte stffri fiziotogke (gcstati,,, r1wntl\ sau iw;{11.ntu1firl ,nrtil'tdn!(,} .-{i
:-it!fol patologfoe (difcrite formc de steri1itntc); .
.... JU1e. de :uwntu (pcnt:ru IAS) ,;i fllj<l de .rC',JH'<1ducti,• (pc:11tru CAVi.·

·Odl.'\ti'l .en. i11t-rod11curea calendanflui ,rnproductici cstc nece&ar su Sc iutoc!ll(1;1sca erl<~

<,?;_fi;fl!:,._.P.e.t1.trE_ii1,.!8~.!::.-\'!W!\ , F'i,;;i1 W! ·.sd'vi pt11trn 1i11i.i 111t1lti a ui dfu11 1l1u:istfoic s:111 l!hfot:.
perit..'r11. t~hoaga vii,tii producth:a a ru1lmaklor. ,l:)esch.iderc~a ,calendnn1hd r~1-:9ih1.ilieLt,Jd'l.l!ll'
preccdath :'ii llC j>w,ea:dl._;])I! ex111ncmd .ginccolQg!c c·nrc !lfJ face. 1<1 __tr!ct;J)\lt!tl ~k,e~1n1r - illl C,tkll-
~l!l!l!Qc. tn:7u:uc.i rn .d,~ xc:r,ultatnl ·ucest1i1 ~"X!lt111:11 (cfodu:.l Z{e u.i,,idicnl \"c te nunr-},. f1;,ele Vtld· ·
for · vor fi tlhtribnlte in c£1sete cor(•spm1zutoare .sti\rJi ,fi:i:iologkc S(ln i?:1:toJo;.:icc, stllhillte.
· !u ·iltia £11.:tarii, ~i! s.\; •. Yl!, ..§{e~~!£..!l!::t~.!¥ta ,.v')1s.i,_,~'lfantc luuu !J:" f;U• se vu, tnf<1,t;
in.-~aseta,)TR-r',-{:OCtntti. receut I), und • ~l:~~\stn~ndt yiiia'· lu 40 El,G..~~ la fi",tare. Ae-cst¢a
irc-~'tiiiw'l,'rcsc" poll tru in registrn.re.a. prii1idor dlduri, ilar .:femel.&: )ill se•'fosiuuiu ~Ctl.1,t\ .. T!ll;\})i'i.
, .40 '.(1e rile: de la dnt.u . fa Uri!. fisa se trece 1U casetn "l' R U" (fi4tL1tii rcctiit II),, ·tlHOt~se·
1)di'trenzlt· plnni1._,6'3-de--:-itfe'.ife'TitT11tare ~i dupa accsl ltiterval d',, limp, thtd( nii-ieT{f,-·
:i~§§ffiI~~EJ~ S\L !r~cc ~i:q ,C(~~tn:·~i:.r'
(tulhfrarl de reerill.bllJSi~), . < ' ' . -

. !u : cn:r.,ul in care fornela sc 1usi1nuntenzli, f11n. .,:;e vn trece. ill .gnipa dti .e ;,scte ,1111iuet~i·•
1
t(l.te . l--~,3,t ..!ji- nnume · iu caseta corespm1:.-;iit<:mre celei .dt: :1 18,n · ii de In t11!1imiiutart!, . durl
11e face ·cu,ntrolnl uparJtid ciHd\tril.or, timp de 7 zi.le .coiisecutlve tIS-24). T.2,ule~,:ndlc ,si\:n!\.•
t(l~$: ..se v<~!n~~~~~:~t~i_ ln1,1~-~ ~'~:<1!:.l:~---~~~:al_'§'ril~~~tfr!.J'iQ~JJ!c~ l(I. f!ttt~◊- •. :iar tli:~li
iqsiimrn\;al';e ' fi ~a ,S•! Vil t rccc, dm lil)ll pesto nr~1k, urm1'in11d11.-~(, tmi1i<le f7illt ,ipan\')_a
. ciHd11rllor. ·
Dacli fo1m·la Hn n:pet~ i1ts~1111nfi,rca, atuud fi 9a rcspectivi\ se .trece in c-nscta .,,CQll.-
ln,l, r1esfo.1k~-·r,1: - - - - · · - · - - · · · · -...- .. _··-·- ·----- •----

~-··3"i>'a-c'!(- -r;;-riida tcpeUI in;,1\.mint.irea, S(' (;perl;'.U1,{I iu fi~/1 ~i ;;e 11ror.<:dea2A tn }lli.)d\d ar(itat
irntetlor.
·.. 1u •~a~l... .. ln . .en.re ftmc'.'~ . ·• aJ?.::.~
-~~gH~~~icnta gc:;tilll ~a. f½ia s~ vn tree.: in_ cnseta
<:,~~r~1r1:1nzi'i:t~~(l..IT_.l,,!_l!L~~--gE~taJ!c, pm1 sd11moare huuuc~. . ' . '
· . fn caz.i1l _..!l::l:.Qff;!!JJlvI fj~ se _trcce tlin _easet".,_lm1ii de gc:,taj}7 .111 efiset:1 , , \u.d . st~
r.ll<: -- Av". Ili,'jdC vudlor ciu:e l!U (!U fotrat in ci'Hdun ln lcrn1eu ae 60 d1; zilc 1fo l,t flitim:.
Y.~~._!.c~~,S~~~~--}lLf;!l~thl ~iiespni1~:f~ .,V_~~lc _:=_ '~:!~••. fo ace.enJii ~a ('l'll} :,r,:
vor trcce ~l H~cle vndlor car.e. au mai mult de a ins5.tuintitrl eonsccutlvt:, ~uu. ccle cnn:· tu.
exa1m:1lnL cl!hi,:; pentru confh:nrn.ren gest4id au fos t dfognosUcate 1reg\lstnr1te. d1: 7i ft-n trt:cnt
3 -~uEL qe, tfr oltforn im ,t'i.l£! UJHrc, ._flirl\ .,;:t pt<::dnh : dldUTL ~-.... -·· _ _,___---c.-q,--,--r,-.........~~ . .
_,.

l'Qn.te JI co11fo1":j:ionat en mijlouccle fk:ci\rei fc:•iue. E$tc bine en foto.;ircll Jui Ba .s~1 fadi
pe dective de nrnximmn 500 capete ~i sii flu asociati~ en c:vldt·nta ajulllt,,arr: .(t.\blita ih(H·
viduull'A dln grajd, gi-:uicu,l l mrnf, de mouti"t a vl!eh.•lor, tabehtl vadlor ci: 11rml!nzi1 tl fl .iu·
iurcnte. •fn citnml lnuH ,i.,tc;)·
(prducrt1ri! dup:i A :r. BOG DAX, l•J7'.!)
N01'Jf
Ace.\it · C'a!eucl:n· foinscl;ttc ,]iforU:c nw 1h ,lt, (k (L1~, a~a c.nm. ;~:;(., mu,khtl ,Hu ~:re:npl-ul
·urrolltor:
dt

11
 MODUL DE UTILIZARE A CASETELOR CU FIŞE

În ziua FĂTĂRII:
- Fişa ginecologică a vacii se scoate din caseta VACI GESTANTE - luna IX şi se trece
în caseta F.R.I. (fătate recent I), unde se păstrează până la 40 de zile de la fătare.
Acestea se urmăresc pentru întregistrarea primelor călduri.
Femela NU se însămânţează / montează.

După 40 de zile de la data fătării:

- Fişa se trece în caseta F.R. II, unde se ţine până la 63 de zile de la fătare.
În această perioadă se disting 2 cazuri:
1. dacă în acest timp NU se însămânţează / montează, fişa se trece în caseta T.R.
(tulburări de reproducţie)
2. în cazul în care se însămânţează, se trece în grupa de casete 1-31 şi anume în
caseta corespunzătoare celei de-a 18-a zi de la însămânţare / montă, când se va
face controlul apariţiei căldurilor, timp de 7 zile consecutive (18-24).
Toate vacile sănătoase se vor însămânţa / monta la prima apariţie a căldurilor, după 60 de zile
de la fătare, iar după însămânţare / montare, fişa se trece din nou în caseta peste 18 zile,
urmărindu-se timp de 7 zile consecutive apariţia căldurilor.

Dacă femela NU repetă însămânţarea / montarea, atunci fişa respectivă se trece în caseta:
CONTROL GESTAŢIE I.
Daca femela repetă însămânţarea / monta, se operează în fişă şi se procedează ca în modul
anterior.

Dacă femela a fost diagnosticată GESTANTĂ:

- Fişa se trece în caseta corespunzătoare lunii de gestaţie, prin schimbarea lunară a
casetei.

În cazul AVORTURILOR:
- Fişa se trece din caseta lunii de gestaţie în caseta VACI STERILE - (AV)

Fişele vacilor care nu au intrat în călduri în termen de 60 de zile de la fătare vor fi trecute în
caseta corespunzătoare: VACI STERILE (T.R.). În aceeaşi casetă se trec şi fişele vacilor care
au mai mult de 3 însămânţări / monte consecutive, sau cele care la examenul clinic pentru
confirmarea gestaţiei au fost diagnosticate NEGESTANTE, deşi au trecut 3 luni de la ultima
însămânţare / montă, fără să prezinte călduri.

12
 Fl$A GINECOLOGICA

Poz din reg istrn l lmic

N mele vaci i varsta
Nr. matricol
Girajd I
lng rij itor
Fata re·a
F.R. I (0-40 )
F.R. II {41-63 )
A.F. I (64-126)
A.F. II (pest e, 126)
fo sama 11tare,a

Cl
C II
C III
0 bse·rva!i i

13
 INDICATORII REPRODUCŢIEI

Activitatea de reproducţie într-o fermă de vaci se va face lunar, prin estimarea următorilor
indicatori ai reproducţiei:

1. INTRODUCEREA TIMPURIE a vitelor la reproducţie, la vârsta de 18 - 21 luni,

în raport cu precocitatea reproductivă şi dezvoltarea corporală.

2. INTERVALUL MEDIU DINTRE FĂTĂRI (C.I. - CALVIN INTERVAL), care

în mod normal este de aproximativ 12 luni (11-13 luni)

3. REPAOSUL DE GESTAŢIE (S.P. - SERVICE PERIOD), care este intervalul de

la fătare până la montă/însămânţare fecundă. în mod NORMAL este situat între
75-95 zile (45-75) .

4. INDICELE DE FECUNDITATE (F %), care reprezintă numărul vacilor rămase

gestante din totalul de vaci însămânţate prima dată după fătare; în mod
NORMAL este situat între 60-70%.

5. INDICELE DE ÎNSĂMÂNŢARE (lg), sau altefel spus, numărul de însămânţari

realizate pentru obţinerea unei gestaţii. Acest indicator este invers proporţional
cu indicele de fecunditate, deoarece cu cât fecunditatea este mai mare, cu atât se
folosesc mai puţine însămânţări pentru obţinerea unei gestaţii. NORMAL se
situează între 1,5-2 I.A./gestaţie.

6. DURATA LACTAŢIEI de 9,5 - 10,5 luni.

7. REPAOS MAMAR de 6 - 10 săptămâni.

8. NATALITATEA MINIMĂ de 85 - 100 %. Reprezintă numărul de viţei care se

obţin de la efectivul de vaci şi juninci existente în fermă.

9. VÂRSTA la PRIMA FĂTARE - exprimată în luni.

După cum se cunoaşte - indicele de fecunditate atrage după sine şi pe ceilalţi indicatori, astfel
dacă fecunditatea este scăzută, în mod normal indicele de însămâţare (Ig) şi Service Period
(S.P.) este crescut.
Dacă în fermă există un număr mare de vaci cu hipofuncţii ovariene, sau cu infecţii uterine,
aceste afecţiuni prelungesc, până la vindecare, intervalul de la fătare până la monta fecundă
(S.P.) cu peste 100 de zile. Cu toate acestea, indicele de însămânţare (Ig) se poate încadra în
limita normală de 1,5-2 I.A./gestaţie, deoarece aceste vaci NU trebuie însămânţate până la
complecta însămânţare.

CAUZELE acestor tulburări de reproducţie (T.R.) şi de fecunditate (F%) pot fi în special:

1. ALIMENTAŢIA (55%)
2. MANAGEMENTUL(30%): urmărirea căldurilor, adăpostul, igiena, sistemul de
exploatare, însămânţările artificiale (I.A.) - în special MOMENTUL ÎNSĂMÂNŢĂRII;
astfel, pentru o bună reuşită, vacile trebuie să fie însămânţate în 18-24 ore de la debutul
căldurilor!
3. STAREA SANITARĂ-VETERINARĂ A ANIMALELOR (15%)

14
 CATEGORIILE GINECOLOGICE

(stabilite după ancheta ginecologică)

1. I.R. (Însămânţate / monate recent)

2. I.R.A. (Însămânţate / montate recent după anestrus)

3. G. (Gestante)

4. F.R. (Fătate recent)

5. A.M. (Anestru după montă / însămânţare)

6. A.F. (Anestru după fătare)

7. M.R. (Montate / însămânţări repetate >3)

15
 Pre~enlrea ~i combatereq steri/Jtafii animo/elor de ferma 669

mente de medicamente pentru prevenirea ~i combaterea sterilitatii va fi

facuta orientativ pe baza unor anchete ginecologice ~i andrologice, a situa-
tiei reproductiei in ferma respectiva, ia1· cantitatile solicitate vor fi in.
functie de marimea efectivului de animale. De asemnea, in programul de-
grajd al ingrijitorilor va fi trecuta zilnic o anumita perioada pentru a-1
ajuta pe medicul veterinar, la efectuarea tratamentelor, inclusiv a celor·
fa.cute in scopul prevenirii ~i combaterii sterilitatii.
lmbunatatirea parametrilor functiei de reproductie se poate face, pe-
linga masurile de prevenire ~i combatere a sterilitii.tii (descrise ani;eri1,r) ~i
prin aplicarea unor metode bio~hnice de intensivizare a reproductiei.
(care vor forma obiectul unei alte Iucrari), dintre care mentionam : trans- ·
ferul de zi o i i sincronizarea ciclurilor sexuale. In aceste metocle bio-
te mce se uti 1zeaza i ente esta ene sintetice ig. 186) ~i prostaglandine·
(referinte in monogra 1a e a orata de T. ere d e a n ~i C. Dr u m e,
1978). Mentionam de asem<:mea pr-odusele : LUTALYSE (dinoprost trome-
~hamine; produs al firmei .,Upjohn"), ESTRUMATE (produs al firmei:
.,I.C.I."-Anglia) ~i _ILIREN (tiaprost; produs al firmei .,Hoechst"-R.F.G.}.
In concluzie, organizarea prevenirii ~i combaterii sterilitatii in fer-
mele zootehnice riclica probleme complexe a caror solutionare eficienta
4.tmnde de gradul de pregatire f!:_Of esionalti, de con$tiinciozitatea si de ·12...a-
s~ea cu care speciali§tii d{iicr~te·~i@,_]!1~~~-g.??lor frite_l_?g _si'.i-::# __g,(l$_f9:§.Q_(tf..~
~ctivil7i'fea--;-ia cofoboreze intre ei, sci g.p_lice metode stiintifice pzntru pre-
venirea si combaterea sterilitatii, sci realizeze o ·s porire continua, cantita-
tiva ~i calitativa, a pr-~d;;~tiei zootehnice rHi/ 1s1T··- ----····-----·····---·-·--··--

•OESFA~ur:-.\REA
CtCLOCRA:,.0£1 .;c: •
OEZVOLTAREA SI MOOERN12AREA PRODUCJI~•
AGRICU,LTURU t PRECOCHAJEA ~I
t!>N<.EV/l41E 4 ~E-
o Ch1m,2_ort: PROOUCJI\'.\
OIIJA/-iCA FACIOOl()ll 0€
• Mtc;,;;u"lt!.or c • VAL0Rll.£ lWO:CU~
• lnt;;iQ\il AGROECOSISTEM OE GeSfA11CJ"Al"ALi ..
• A.mtllorart0 p\on 1•.?lor TATE. I PA(lUFlCLTAlE

DEZVOt.TAREA ,1
. MOOERN12 AREA
ZOOTEHNIEI •JU?MtCl1AJ( A. OSIIP .
NERI PAODU~OR•
• Bozo furojuO
• Meeani'tart: •1~eUNATJ.]lllEA CA•
• Construqii LITATli.OA M(JAFO -
• Amtli<ll"Ofta orurnc,tclor PRODUCTI\/E ALE
Df:SCEHOENpt.OA

~~.f~,:f~~r1-
C1<€&TEREA CA,!TITAIIVA 51 CAlllAIIVA
'--------...i A BIOPROOUCTIVITATII
VEGETALE ~1 ANIMAL(

Fig. 187. Schema principalelor interrelatii complexe dintre dezvoltarea si moder-

-, nlzarea agriculturli, dinam1ca factorilor de agroecosistem ~i aspectele c'antitative
~i calttative ale optimizarii reproductiei anima.lelor de ferm/1 (dupa A. T. Bog-
dan, 1981).

16
 Tabel 2.76.

Pdncipaiele medicamente iolnslte in terapia tulburllriioi- do repToductie la f e I'll ll l"

(dnpa Inge ·b or g Bogda u :;;i Mari a Par as chives cu, 1981)

Denumirea
medkam.entului Forma c1e prezentnre ~i continut Actiune fatm...'l..codina.tnic:'l Ind icafii terapcutice M" cl de adDl.inis trare ~i doze

0 l 2 3 4 5

1 Borog1uco- - Fiole 20 ml 38%
nat de cal-
ciu
- ('lncona t de calciu 38 g.
acid boric 5 g. apa dis-
tilata. pina la 1000 ml
Iom,l de calciu tonifica mus-
culatura uterina, are rol in
coagularea singelui, este an-
tiinflamator 9i an tialergic
prin diminuarea permeabi-
litatii capilare, are rol plas-
tic 9i antitoxic
- Paraplegii ante- 9i post- i.v.,s.c. sau i.m., zilnic,
partum, febra vitulera,
tetanii
timp de Z-3 zile, 30 ml/
100 kc
- Fa.ta.Ii grele
- Prevenirea avorturilor
- Animate slabite, epuizate

2 Bujiuri Cutii cu 100 bujiuri. 0 bu- Nitrofuranul este un chi- - Vaginite (inclusiv cele 4-10 bujiuri in funcpe de
elastice cu jie conpne: mioterapic cu spectru larg necrotice 9i trichomono- gravitatea cazului, se repeta

•••
nitrofuran nitrofuran 0,51 g vizind germeni grampozitivi, tice) zilnic. Profilactic 2 -8 bu-
gefatina 1,96 g
glicerinii 2,14 g
gramnegativi, anaerobi ~i
unele protozoare (ex. Tri-
- Endometrite, retenW
placentare
jiuri

•• lanolina anh. 0,40 g

ceara galbena 0,1 g
chomonas) Nu este activ
fa.ta. de fungi ~i virnsuri
- Fatari distociee, dupa ce-
zariana

••
caolin 0,12 g - Prolaps vaginal ~i u te-
zahar 0,31 g rin
ap/i. dist. 0,46 g

3. Bujiuri Borcane cu so buc. Un Oxitetraciclina este un an• - Endometrite acute ~i cro- 4-10 bujiuri, in funcpe de
eferves- co!b.primat contine: tibiotic cu spectru· larg ; coci, nice, retenpi placentare gravitatea cazului, se repeta
cente ~i
~pumante •• oxitetraciclina 0,50 g
aniestec spumant eferves-
bacili grampozitivi, gram-
negativi, leptospire, rickettsi,
-'- Fatari distocice, dupa ce-
zariana
zilnic sau la 2 zile
Profilactic, 1-3 bu jiuri
prin com- cent 3,8 g, excipient pi:na germeni PPLO, virusuri - Prolaps vaginal ~i u t erin
primare cu la 4,60 g mari, germeni anaerobi - Avorturi, vibrioza
oxitetra- - Vaginite
' cic!jna.

4 Cborulon Fla.con cu 500 U.I. La femele este stimulata La femele; anafrod izie, cal- Ly., s.c. ·sau i.m. la ani-
Fla.con cu 1500 U.I. ovulatia ¥ formarea corpu- duri lini~tite, mortalitat e em- male ma-ri 1500-3000 U.I..,

17
 Fla.con cu 5000 U.I. sub-
stanta uscata. Flacon 10 ml
cu 3000 U.I. solutie :nleioasa
Substanta activil este gona-
dotropina corionica
Producator : Intervet -
Olanda
5 Clonua. de Fiole 10 ml 10%
calciu Fiole 20 ml 20%
Flacoane 250 ml 10%
6 Colagen Flacon 100 ml. Solutia con-
iodat µne iodisept in amestec cu
E' (yatren proteine nespecifice din co-
cazein) lagen
7 Crizeome- Cutii cu 50 baston~e. Un
trina bastona~ contine :
• tetraciclina 0,1 g
e cloramfenicol 0,15 g
• dihidrostreptomicina
0,50 g
• sulfona 1,00 g
iii papainil 1,00 g
• sulfoguanidina 2 g
Producator : Farmitalia -
Milano (Italia)
8 Endomio- Flacon 100 ml
e moldamina 1.200.000 u.r.
cel
• streptomicina 1,8 g
8 saprosan 2,5 g
lui galben. Efect antiestro-
genic.
La masculi este stimulata.
secreµa de testosteron (ce-
lulele interstijiale Leydig)
Vezi borogluconatul de cal-
ciu
Stimuleaza fotjele de apa-
rare nespecifice ale organis-
mului.
In.trauterin inlocui~e st>-
luµa Lugo! ~ Lotagenul
Prin cele 3 antibiotice, sulfone -
~ sulfamide, preparatul are
un spectru antibacterian
foarte larg, la care se adauga -
aqiunea proteolitica a pa-
painei
Produ.sul are un spectru
antimicrobian latgit, prin
efectul streptomicinei (ger-
meni grampozitivi i,i gram-
I ca
18
brionara, nimfoman.ie, aga-
laxie postpartU.ttl.
La masculi : criptorhidie,
hipoplazia organelor geni-
tale. la tineret, libidou slab
Vezi. borogluconatul de cal-
ciu ·
Edeme, hldropizii, ca diu-
retic
Infetjii nespecifice loc.ali-
zate la nivelul aparatului
gen.ital
Endometrite puerperale,
retenµi placentare
- Avorturi
Vaginite
- Vaginite, endometrite a-
cute ~ cronice
- Sterilitate a.simptomati-
la scroafa 500-1000 U.I.,
la oaie 100-500 U.I.
Se repeta la nevoie. La
roasculi se face un tratament
de lunga. durata (4-6 sapt.),
de 2 ori pe sa.pta.mina, fo-
losind doze maxime
Strict intravenos, la am.male
roari; 200-500 ml 10% sau
100-250 ml 20%; la ani-
male mijlocii; 30-80 ml
10% sau 15-40 ml 20%
s.c., i.m., i, v. zilnic (in-
fecµi acute) sau la inter-
vale mai mari (infecµi crer
nice). La animale ma.ri,
10-14 ml parenteral~ 5-10
ml int:rauterin; la animale
mijlocii, 5 - IO ml
Intrauterin
La animale roari, 2 - 5 bu-
caµ zilnic sau o dat/1 la 2
zile, in uter; 1-2 buc.
zilnic sau o data la 2 zile
in vagin.
La animale mijlocii, 1-3
buc. int:rauterin.
- La an.imale marl, intra-
uterin 10-20 ml ~ in-
tramamar 15 ml. Se re-
 Tabel 2.76. (continuare)

0 I 2 I 3
I 4 I
8 • ulei d.e parafinii pinii negativi), al molda!Illllei (re- - Prevenirea infecµilor d u- pet l!. in funcj:ie de ev::i-
100 g tard, mai eficace fata de pa insa.mintarea artifi- luj:ia afecµunii
coci declt streptomicina) ~i ciala
al saprosanulni (activ in - Marnite acute ~i cronice
special fata de coci grampo-
zitivi, ciuperci ~i protozoare
ca Trichomonas, Lamblii).

9 Enzaprost Fiole de l ml cu 5 mg i;,i Prostaglandina F exercitii - Corp galben persistent, Intramuscular 20 mg la

fiole de 5 ml cu 20 mg di-
noprost (prostaglandinl!. F 2
alfa)
Producl!.tor: F-ca Chlnoin,
l!udapesta
la nivelul aparatului geni-
tal doua efecte principale :
provoaca vasoconstricµe in
reginnea ovarului ~ prin a-
ceasta involuµa corpulni gal-
ben (luteoliza) -i,i intensilicii
contracµile uterine (efect
biperkinetic · i;;i bipertonic)
piometrn vaca, 5 mg la iapa, 20 mg
- Anafrodizie, calduri li- la scroafa, 5 mg la ca.tea
nii;,tite
- Sincronizarea ca.ldurilor
- Provocarea fatarii
- Provocarea avortului
- Endometrite acute

10 Extract Ca medicament stimulator Infecµi nespecifice locali- Subcut anat, la intervale de

Extract din spline de porci
tisular de nespecific, solicitii sistemul zate la nivelul ap aratului 1-2 zile (timp de 8 -10
:;;i de bovine tinere, in fiole
splinl!. de 5, 10, 20 ;;i 30 ml. endocrin, sistemul reticulo- genital, ca terapie adju- zile). La porcine, se admi-
histiocitar :;;i mecanismele he- vanta. . nistreazii la intervale de 6
matopoetice. Activeaza me- zile, maximum de 5 ori.
tabolismul, tonifica SNC, Doza : 20 ml la animalele
produce leucitozii n eutro- mari ~i 2- 5 ml la animalele
fill!., activeazii fagocitoza, mijlocii ~ mici.
cre:;;te gamaglobulinemia.
1 - - - - - 1 - - - - - - 1 - - - - - - - - - - - - - 1 - - - - - - ~ - - - - - - ~ - - - - - - - - - - - - --l- - - - - - - - - - - - - -l
E:x:uter Baston~ pentrn uz intra- E:fectul antibacterian larg - Retenµi placentare Intrauterin, la anime1ele
'11 marl; cite un bast on~ la
uterin, conµnind : a celor douii antibiotice se - Endometrite acute
• o:ritetraciclinii 0,5 g combina cu efectul anti- - Lohiomet rite 24~48 ore interval.
• negamicina 0,5 g micotic a bidroxichinoleinei,
• 8 bidroxinoleiDsulfat cu efectul uterotonic a car-
0,67 g bo!Illlloilcolinei §i eel spu-
• carbaminoilcolina (vaso- mant al excipientului. Un
perif) 0,002 g baston~ formeaza doi litri
• excipient ad 23,0 g de spuma

19
 Producator : Biogal- De-
brecen (Ungaria)
12 Fecundan Flacon cu 10 ml soluµe
conµnind 0,9 g enantat de
testosteron ~i 0,04 g vale-
rianat de estradiol la 100
ml solup.e. Producator : Ri-
chter-Weis (Austria).
13 Folcisteina Fiole de 10- ml C1l soluµe
s conµnind:
• acid tiazolidin 4 carbo-
xilic 3,8 g
• acid folic 0,5 g
• sulfosalicilat de calciu
i,i litiu 0,5 g
e apa distilata ad 100 ml
14 Folligon · Fiole. cu 1000 U.I. gonado-
tropinii serica obpnuta. din
ser de iapa gestanta..
Producator : Intervet Olanda
15 Gesta:fortin Tablete a 10 mg clordehydro-
acetoxiprogesteron (acetat
de clormadinon)
Hormonul androgen parti-
cipa la reglarea ciclului
ovarian, provocind elibe-
rarea gonadotrofinei LH. '.tn
combinap.e cu hormonul es-
trogen, provoaca ovulaµe
insoµta de manifestari de
calduri ~ formarea corpului
galben.
Preparahtl acp.oneaza ca do-
nator de gruplm snlflridrice
(-SH), care stimulea.za o
serie de enzime, cu rol in
procesele de diviziune ce-
lulara, stim.uleaza secretia
bormonilor anabolici precum
~i a celor de - cre~tere.
Protejeaza. CTelJterea zigoti-
lor.
Ca orice preparat pe baza
de gonadotropinll. serica sti-
muleaza formarea foliculilor
{,i secrep.a de estrogeni.
Conµmnd atit hormon de
tip FSH cit ~i de tip LH
poate sa induce. dlduri ovu-
latorii.
Gestagen sintetic care, ad-
nrln.istrat in doze corespun-
zatoare, produce o blocare
20
- Anafrodizie, calduri li-
ni~tite
- Diagnosticul gestaµei
Prevenirea mortalitli.µi em-
brionare la scroa:fe.
- La femele : anafrodizie
- La oaie provoaca calduri
in e::rtrasezon
- Sincronizarea ciclului se-
xual la vaca., scroafa. ~i
oaie
Produsul se adrninistreaza_
numai la bovine, pe cale
intramusculara.
Doza 2 ml. Diagnosticul
gestap.ei se face tot C1l 2 ml,
deja la 10-14 tile dupa
I.A. sau monta.
Intramuscular sau subC'llta-
nat cit e 15 ml in ziua mon-
tei sau a insli.mintli.rii arti-
ficiale.
Se repeta dupa 9 - IO zile.
Intramuscular sau subcuta-
nat. I,a vaca iapa, cite
2000 U.I. in trei zile succe-
sive sau 3000- 6000 U.I. o
data.
.in ziua mont ei sau a insa-
n:untlmi, se adm.inistreaza
1500-3000 gonadotropina
corionica.
Oaie: 750 U.I. dupa ultima
injecµe de progesteron.
Scroafli.: 1000 U.I., o data.
- Pentru sincronizare §i. in-
tirzierea pritnului ciclu
sexual, se administreaza

0 2
Producator : E. Mercl:-
Dannstadt (RFG)
16 Gluconat Fiole 10 ml 10% ¢ fiole
de calciu 20 ml 20% de gluconat ¢
levulinat de calciu.
17 Glucoza - Pulbere alba, solubila in
apa, pungi de 1 kg
- Fiole 1-0 ml 20%, 33%
,;i 40%.
18 Gonacor Flacoane cu 500 U.I. hor-
mon gonadotrop cor;ionic ex-
3 4
hipoffaara, impiedicind eli-
berarea gonadotrofinelor.
Dupa lncetarea tratamentu-
lui. hipofiza este deblocatli
~i apare ciclul sexual.
Ca orice substanta gestagenl!.,
posedii. ~i acpune antiestro-
genica.
Vezi borogluconatul de cal-
ciu.
Glucoza este o substanta e-
nergetica ·pentru toate celu-
lele organismului.
Se depune in ficat sub forma
de glicogen ~i stimuleazl!.
funcpa antitoxica a ficatu-
lui.
Tonifica cordul, organele cu
mus~tura neteda ,;i ma-
r~te diw:eza.
Gouadotrofina. corionica are
predominant un efect lutei-
21
- !ntirzierea primulni ciclu
sexual pospartum
- Ch.i~ti ovarieni recidi-
vanµ.
Vezi boroglucouatul de cal-
ciu.
- Dupa fil.tari grele, disto-
cii sau cezariene
- Into:lticaµi sapremice
- ~c obstetrical
- Aniruale slabite, epuizate.
- Calduri lini~tite calduri
anovulat orii, lipsa caldu-
\
Tabel 2.16. (continuare)
s
zilnic, timp de 20 zile,
cite 10 mg (vaca), 5 ,mg
(scroafli), 2,5 mg (oaie),
per os (in furaj}.
- Pentru c ~ ovarieni
reci~vanµ, ti.mp de 8 -
10 zile, cite 10 mg la
vaca (per os, in fnraj) ,
alaturi de un tratament
parenteral.
- Animale marl, strict i.v.•
incet, 20 - 50 g:
- Animalc mijlocii, i.v. sau
profund i.m. (in puncte
separate) 2-10 g.
- A.nimale mici, i.'tl., 0,2-
1 g.
Aceste doze pot ii repetate
dupa. 24-48 ore.
Se administreaza i.v. la a.Di•
malele marl ,;i i.v. sau s.c.
la animalele mijlocii ,;i mici.
Din pulberea de glucoza se
prepara soluµi cu concen-
tratii de 20-40% care se
intrebuinteaza la £el ca solu-
µa din fiole.
Doze: animale mari, 20-
J20 g, animale mijlocii, 10-
40 g, a.nimale mici, 2-10 g/
zi. Dozele se pot repeta la
nevoie dupa 24 ore
I.m. sau s.c., la vaci ~i ju-
ninci, 1000-1500 U.I., ln
.1
I
I
 tras din urina de femeie
gravida in primele lun.i de
sarcina.
19 Gravignost Placon 25 ml cu o soluµe
pentru compusa din 0,25 g enantat
scroafe de testosteron ~ 0,1 g vale-
rianat de estradiol in 100 ml
solvent.
Produca.tor : Serumwerk-
Bernburg (RDG)
20 Ionoser Placoane 250 ml confinind
o soluµe de electroliµ com-
pusa din: NaCl 9 g ; MgC1
0,3 g ; CaCl, 40 g; KCl
0,6 g ; citrat de sodiu 2 g ;
cafeina natrio-benzoica 0,9 g
~ apa distilata ad 1000 ml.
21 Racilin Placon 1000 ml cu o soluµe
(sin. 36% a unui produs de con-
Lotagen, densa:re intre acid metacre-
Vagothyl) zol sulfonic cu metanol.
22 Metilergo- Fiole 5 ml solutie 1 % de
metrln maleat de metil-ergometrina
nizant (tip LH), stimulind
ovulapa \,i luteinizarea foli-
culilor.
Exercita. insii ~i efecte de
tip FSH incit, in final, poate
sa induca. calduri fertile.
Prin ftacµuni de tip L TH
are efect lactogen.
Vezi Fecundan
Reface . volemia, presiunea
sanguina, ate efect resalini-
zant ,;i antito:ric.
Coaguleazii . tesuturile lezio- -
nate sau neerozate.
Ac·c elereazii procesul d_e demar-
care a tesuttirilor patologice. -
Stimuleaza tegenerarea si
e pitelizarea. Este hemostatic
9i astringent. Anihileaza mi-
rosul secretiei uterine. Are
efect bactericid puternic.
Mlire§te tonusul uterin.
Metilergometrina se obµne
in urma extracµei alcaloizi-
22
rilor dupa fa.tare J nimfomanie, la vaci ~i iepe,
- Hipoplazie ovariana la 3000-6000 U.l., la scroafe
vaci ~i juninci 600-100 U.I.: an.i.male mici,
- Hemoragii estrale la vaci 100-200 U.I.
~i jnninci T:ratamentul p oate fi repe-
- Nimfomanie la vaci ~i tat dupa 1-2 saptamini,
scroafe. dupa un examen ginecologic.
- Hipo- ~i agalu.ie.
- Diagnosticul gestaµei i.m. profund dupa ureche,
- Anafrodizie 2 ml.
Diagnosticul gestatiei se face
incepind cu ziua a 21 -a
dupa monta sau I.A.
Animalele negestante intra
m calduri in decurs de 2 -
4 zile.
- Fat emfizematos ~i into- Se injecteazii, de obicei, s.c.,
xicaµe sapremica inaintea spetelor. 1n stari de
- Dupa. cezariene urgenµ i.v. Animale marl,
- $oc obstetrical 750 - 1000 ml, animale nuj-
- Metrite necrotice locii, 100 - 500 ml, animale
mici, 20-40 ml. Aceste doze
pot fi repetate la nevoie ..
Endometrite, retenµi pla- Se administreazli intrauterin
centa.re, atonie uterina, sau intravaginal. tn endo-
piometru, vaginite. metrite, trichomonoza 9i vi-
Vibrioza ~i trichomonoza briozli, 100-200 ml solutie
1-2%, la vacii, 9i 0,5-1 %,
calduta, la iapa. 1n atonie
nterina, piometru, retentii,
1-2 litri solutie 2-4%, sub
forma de spalaturi. Vaginite.
spfilaturi cu soluµe 2% sat\
badijonari cu soluµe con-
centrata.
- Atonii uterine Vaca §i iapa, 5-10 ml i.m.
sau 2,5- 5 ml i.v.• scroafe,
 Tabel 2.75. (continuare)

0
l I I 2
I 3
I 4
I 5

23 Nymphalon Flacon cu 3000 U.I. gona-
dotropiua corionica~i 125 mg
progesteron.
Producator : Intervet-Olanda
lor din cornul secarii. Ate
efect hiperkinetic ~i hiper-
tonic uterin, mai pronuntat
in perioada fatarii.
Vezi Gonacor
Gonadotropfna coriouica sti-
muleaza maturarea foliculi-
lor ~i ovulatia iar progeste-
ronul inhiba eliberarea go-
nadotropinelor proprii care
se acumuleaza in hipofiza
~i provoaca ulterior un nou
ciclu.
- Retenj;ii placentare, en-
dometrite
-- Hemoragli uterine
Dupii cezariene
- La vacii in caz de chi~ti
ovarieni ~ nimfomanie
(fara zdrobirea c~tilor)
Caldurile se instaleazii la
2-3 sliptannni dupa in-
jecµe.
- La iapa m caz de estrus
prelungit, cu sau fad
nimfomanie.
2,5-5 ml i.m., oaie 1-2 ml
i.m.
Conµnutul unui flacon este
doza pentru 0 vaca sau 0
iapa. Se injecteazii l.v. !n
caz de nevoie se poate repeta
dupa 7 zile (vaca) sau 10-
14 zile (iapa).
Pe cale intramusculara nu
are efect multumitor.

24 Osmatin Borcane 400 g ~i 800 g un- Osmaronul (benzoati de ami- - Ungerea nuinilor ~i bra-
guent eonp.nind : ne alifatice saturate) are ac- telor operatorului care e-
•• osmaron 0,6 g
vaselinli 94,4 g
µune bactericidii asupra unor
ge.zmeni, ca de exemplu,
fectueaza interven!ii ob-
stetricale.
• parafina 5 g streptococi, stafilococi, co-
. lihacili, brncele. - Ungerea miinilor mulgii-
torului pentru a preveni
transm.iterea infecjiilor
mamare.
- Furunculozii mamara ~i
crevase ale sfircurilor.

25 Presoxin Fiole 10 ml conpnind 50 U.I.
ocitocinii naturalii extrasa
din lobul posterior de hi-
pofize de bovine.
Uterokinetic ~i uterotonic
puternic, cu eficienta. maxi-
ma in perioada fatarii.
Produce ~ contractia celu-
lelor mioepiteliale ale glan-
dei m.amare, cu ejecµe de
lBpte.
Idem metilergometrina plus :
- hipo ~i agalaxie
- me.mite, pentru elimiDa-
rea laptelui rezidual.
- mgrosimea peretelui ute-
rin in caz de prolaps
uter in (10-12 ml. in
mai multe puncte).
Vaca s.c. 20-30 ml sau
epidural, 6 - 9ml, zilnicsau
la 2 zile.
Iapa, s.c. 20 ml
Oaie. scroafa, capra, s.c.
3-5 ml, fractionat, la
1-2 ore.

26 Prblan A Fle.coane cu 25 ml solutie Vezi Folligon Vezi Folligon Solutia uleioasli se injecteazii
uleioas.a · (1 ml= 200 U.I.) Caldurile se instaleaza in i.m. sau s.c., substanta us-

23
 Flacoane a 500 U.I. sub-
stanta uscata.
Substanta activa. este gona-
dotropina -serica obµnutli.
din ser de is.pa gestant1j.,.
Producli.tor: Bayer-Lever-
kusen (RPG)
27 Prolan E Flacoane cu 25 ml solufi.e
uleioasa. 1 ml conµne 200
U.I. hormon gonadotrop co-
rionic ¢ 30 mg vitam.ina E.
Producator; Bayer-
Leverkusen (RFG)
28 Progesteron Fiole 5 ml cu solutie uleioasa
1 % de progesteron
sintetic.
29 Romtiazin Fiole brune cu IO ml solutie
5% de promazina ma!eicii
(romtiazin).
Pulbere care se diiolva in
20 parJ:i apa la 70- 80 °C..
d ecurs de 2-5 ~ile.
Despre gonadotropina corio-
nica vezi Chorulon
Vitamina E intervine in des-
f~area. normala a funcµei
sexuale: la masculi intretine
spermatogeneza, la femele
gestaµa; prevme mortalita-
tea embrionara 1ii avortnrile.
Favorizeaza fi:xa.rea oului fe-
cundat in uter 1ii menµne
gestatia. Inhiba contracµile
uterine.
Inhiba ciclul sexual.
Are efect antiestrogenic.
Tranchilizant major, sedativ,
a.nticonvulsivant, hipoten-
siv, antiemetic, relaxant al
cervi:xului.
24
- Chi9ti ovarieni, nimfoma-
nie
- Ovulaµe intirziat a., atre-
zie foliculara
- Sterilitat e asimptomatica
- Agalaxie dupa fa.tare.
- Chi9ti ovarieni, n.imfoma-
n.ie
- Sterilitate prin insufici-
enta corpului galben.
- Prevenirea avorturil01:
de ns.tura hormonala.
- Hemoragie estrala ~i post-
estrala.
- Hipoplazie utero-ovarie-
na.
- Provocarea caldurilor la
oaie in ertrasezon.
- Ca tranchilizaut
- Ca preanestezic
- Relaxarea cervixulu.i in
endometrite cronice la
vaca.
- Pentru prolaba:rea peni-
sului la taur ~i armasar,
in vederea tratamen te-
Ior locale.
cata i.m. , s.c.• san i.v. vaca,
iapa, 500-1500 U.I., oaie,
caprli., 100-200 U.I., taur,
armasai::, I 000 U .I.
La nevoie, se pot face trei
adm.inistrhi, la 5 zile im:er-
val.
Se injecteaza intramuscular,
vaca, iapa, in nimfomanie,
chi~ti, ovulatie intirzia ta,
atrezie, s terilitate asiptoma-
tica, 5000-6000 u.r.
in agala:rie, 500-1500 U .I.
oaie, capra, 400-600 U.I.
i.m. ss.u s.c. la vaca, obi9-
nuit 200 - 250. mg.
in hipoplazie utero-ovariana,
25-50 mg/zi, timp de JO
zile (:Seria de inject[i este
precedata ;;i urmata de o
gon.a dotrofina serica) ; la
oaie, 20 mg, de 5 - 6 ori,
la 2 zile interval.
Se injecteaza i.m., s.c. sau
i.v.
Bovine, i.m., 1 - 1,5 mg/kc
i.v., 0,8-1 mg/kc
Cabaline, i.m., 1,5-2,0 mg/
kc, i.v., 1,0 m g/kc.

0 2
30 Serigon Fiole a 800 r.u. ~i 1600 u.r. Ve:z.i Folligon
gonadotrofinii serica liofili- Caldurile apar in decurs de
: :z.ata. 2-5 :z.ile.
31 Sintofolin Fiole 5 ml cu soluµe u.leioasa Hexestrolu.l diacetic este un
0,4% de hexestrol diacetic. estrogen sintetic ~i are ac-
µune asemaniitoare cu cea
a hormonului natural, foli-
culina.
Provoacii hiperemia trac~u-
lni genital, stinrnleaza dez-
voltarea glandei mamare,
inhibli secretia lactata la
femelele in lactaµe, sensibi-
lizeaza miometrul la ocito-
cice.
32 Solupe Lichid brun-galbu.i compus Antiseptic uterin
Lugo! din: Acutizeazii procesele inila-
• l g iod matorii uterine, provocind
fl> 2 g KI modificari proliferative m
O 300-400 ml apa distilata · stroma uterine., stimu.lind ac-
tivitatea m a crofagelor.
33 Suspensie Fiole 20 ml cu suspensie din Stimu.leazii procesele de ape.-
tisulara ficat de bovine tinere. · rare la nivelu.l organelor ge-
hepatica nitale precum ~ secretia de
(STH) gonadotrofine . Intensifica
caldurile.
25
- Anafrodi:z.ie, calduri ano-
vulatorii
- Corp galben persistent
- La oaie, provocarea ciil-
durilor in extrasezon.
- Mlmrea prolificitiiµi la
scroafe ¢ oi.
- La masculi, tn tulburiiri
ale spermatogenezei.
- Anafrodi:z.ie ~i hipoplazie
ovarianii
- Corp galben persistent
- Sensibilizarea miometru-
1ui inaintea tratamentu-
lui cu ocitocinii
- Deschiderea cervh., ilui in
piometru la vaca
- Inhibarea lactatiei la iapii
- Endometrite cronicc
(intrauterin)
Endometrite cronice ~i sub-
acute la vaca ~i iap.il..
- Endometrite cronice
- Corp galben persistent
- Atonie uterina
- Anafrodizii dupa fa.tare
-'- Hipoplazii ovariene
Tabel 2.16. (continuare)
Se injecteazii i.m. sau s.c.,
bovine, 1200-2500 U.I.;
ovine-suine, 400 - 1000 U.I.
Se admi.nistreazii i.m., la
vaci, ob½nuit 10-15 mg
(fractfonat) . '.i'.n corp galben
persistent 1ii piometru, 10-
15 mg, timp de 3-4 zile;
la iapa, 20-30 mg; la
scroafli, 3-5 mg; la oaie,
2-3 mg.
Intrauterin 1-5 mg.
Se instileaza intrauterin cite
10-100 ml, in funcµe de
capacitatea uternlui, de 1-3
ori, la intervale de 3-4
zile.
Se administree.z,a s.c. clte
20-25 ml. la anim;l.lele mari,
de 2-3 ori, la intervale de
7 zile.

34 Testosteron Fiole 1 ml a 10 mg ¢. 1 ml
propionat a 25 mg.
35 Tripsinll Flacoane 50 mg cu pulbere
liofilizata obµnuta din pan•
crea.s de bovine
36 Ursoselevit Flacon 100 ml en o soluµe
apoasa conpnind :
e 5 mg selenit de sodiu/ml
e 30 mg vitamina E{ml
Producator: Se:ru.mwerk-
Bernbnrg (RDG)
37 Vitamina.A Fiole 1 ml a 300 000 U.I. In
soluµe uleioasa.
Flacoane de 100 ml solutie
hidrosolubila cu o concentra-
µe de 140.000 U.I./ml. 1:.,
Este o prote:inoterapie nespe•
ci&ll.
Hormon androgen care deter•
mina la mascnl dezvoltarea
organelor genitale ~i a ca-
racterelor sexuale secnndaJ:e.
tn doze mid, stimuleazll iii
dezvoltarea uterulul.
tn doze mari, antagonizeazll
estrogenil.
Tripsina hidrolizea.zll protei•
nele denaturate (celule moar•
te, enudate fibrinoase), sti•
muleazll fagocitoza, inhiba
hialuronidaza, distruge unele
microorganisme, neutralizea-
zll o serie de to:rine bacte-
riene.
Este incompatibilll en tetra-
ciclinele.
Seleniul activeazll. respirapa Cre~erea natalitaµi ~i pro-
celulara ~ impiedicli rustru- 1.ificitll.µi la oi.
gerile celulare. La rumega-
toare are rol. in cadrul func-
µei de reproduc1,ie. Carentaj
duce la ·o cre~tere a mortali·
taµi fetale.
Vitamina A stimuleaza cre~-
terea ~i inmulµrea celulara.
Asigura buna funcµonare a
tesuturilor ectodermice (mu·
coa.se, tegument) pe care le
26
Tratamentul cu STH este
numai un tratament ad-
juvant.
- La masculf, in caz de lip-
sa sau diminuarea libi-
doului, oligospermie, pu-
bertate intirziata
- La femele, in tumori ma•
mare, pentru inhibarea
secreµei lactate, in endo-
metroze cu hiperplazie
glandulo-chistica.
- .Mamite acute 11i subacute
- Retentii placentare
,..-~~l
o/ - ..
-- Preverurea ~i combaterea~
sterilitllµi la femele ~i~
[masculi (afecpnni ale mu-
coaselor, afecpuni ovari•~
ene, respectiv testicnlare)
Intramusctllar, la animate
mari, 100-150 mg, la cele
mici, 5 - 20 mg, de 3- 4 ori,
1a intervale de 2-3 zile.
- !n mamite, intramamar,
de 2-3 ori pe zi, ci'te
30-50 mg
- In retenµi placentare, in-
trauterin, 500 mg (un sin-
gur tratament).
In ambele situaµi, se aso-
ciaza cu anti'biotice sau
chimioterapice.
Per os, 5 mg/oaie, cu 2-4
_saptamini mainte de montii.
Administrarea se repeta la
circa o luna mainte de fatare.
Solutia uleioasa se adminis-
treaza i.m. sau s.c., cea hidro-
solnbila per os.
La animale mari, doza este
de 600.000-900.000 U.I., re-
 !rabel 2.16. (continuare)

0 2 3 4 5

protejeaza fata de factorii - Fortificarea femelelor m petat de 2-3 ori, la inter-

e.gresivi bacterieni 9i para-
zitari. !n ace.st sens este ne-
cesara ¢ pen,tm buna func-
j:ionate a epiteliilor aparatu-
ln.i genital.
gestaµe avansata. vale de o saptamlna. La ani-
male mijlocii, 100.000-
400.000 U.I., de 2 -5 ori, la
intervale de 2-3 zile.
La vaci w gest aj:ie avansata,
1-1,5 milioane U.I.

38 Vitamina Flacoane de 20 ,1i 100 ml con-
AD 3E tinind per ml :
e 50.000 U.I. vitamina A
Q 25.000 U.I. vitamina D 3
8 20 mg vitamina E
Preparatul insumeaza efectnl Supliment in gestatie ¥ lac- Se administreaza. de obicei in
celor trei vitamine. taµe (mai ales in perioada de apa de baut o singura data,
stabulatie) 8-15 ml, la animalele marl,
~i 3- 7 ml, la cele mijlocii.

39 Vitamina Fiole 5 ml cu 100,000 U.I. Prepa.i:atul insumeaza efec- - Hipofuncµi ovariene i.m. sau s.c., 10 ml, la ani-
A+E vitamina A 9i 50 mg vita- tele celor dona vita.mine. - Endometrita cronica malele mari, 9i 3 - 5 ml, la
mina E per ml Vitamina E are i,;i rol anti- - Corp galben persistent cele mijlocii, de 2- 3 ori, la
(soluj:ie ttleioMa) oxidant, protejmd vitamina intervale de 3 zile.
A in organism. !n endometrita cronica Ja-
tenta, intrauterin, 15 ml, in
amestec cu antibiotice.

40 Vitamina C Fiole 5 ml ~ 20 ml 10% Vitamina C are rol plastic, - Supliment :in gestatie ~i · Intravenos, zilnic, timp de
favori.zind formarea oseinei, lactaµe 2-4 zile, cite 5-100 ml, la
cartilajelor ~ colagenulu.i. Ia - Disfocii ¢ cezariene; pen- animalele mari, 2 - IO ml, la
· parte la sinteza hormonilor tm fortificarea organis- cele mijlocii 9i 0,5-10 ml,

27
 steroizi. Mare~te re:zistenta muhrl. la cele nrlci.
orgarusmului fatli. de infecµi.
A:re o importantll fonctfe an-
titoxicl.

41 VitaminaD - Fiole 1 ml cu 600.000
U .I. ergosterol iradiat (vi-
tami.na D 2 ) m solnj:ie ule-
foasa
- Fiole 1 ml cu 600.000
U .I. colecalciferol
(vitamina D 3 ), "in emulsie
hidrosolubila.
Favori:zeazli. absorbµa calciu- Tratament de suplim.entare i.m. sau s.c., o data pe luna,
lui ¢ fosforului din intestin la femele in gestape 9i in cite 600.000-1.200.000 U.I.,
sub forma de fosfati de calciu. lact&j:ie. la an.imalele mari, 300.000-
Catalizeaza depunerea calciu- 600.000 U.I., la cele mijlocii
lui ¥ fosforului in oase. 9i 300.000 U.I.• Ia cele mici.
Regleaza activitatea fosfata-
zei alcaline.
Contn'buie la menµnerea u-
nui nivel sanguin normal al
calciulni ~ fosforului.
Asigura o buna hranire -J1
elasticitate a pielii.

42 Vita.mina E - Fiole 20 ml acetat de al-
fatocoferol, solutie hidro-
solubila 5%
- Ficile 10 ml acetat de al-
fatocoferol, solutie uleioa-
sa 10%.
Intervine in desf~urarea
normali!. a funcj:iei sexuale.
Carenta duce la diminuarea
tonicitafii musculare uterine
9i tendintli. de avort. De a-
ceea, se mai numeiJte 9i vita-
mina antisterilitatli. _
Intervine in fnncµonarea
normala a hipofizei.
- Sterilitate cu etiologie ne-
cunoscuta
- ~ t i ovarieni
- Prevenirea mortalitatii
embrionare ~ a avortu-
rilor.
i.m. sau s.c., la animalele
marl, 6 ml 5% sau 3 ml
10%. de 3-4 ori, Ia interval
de o saptamina.
La scroafe, 3-6 ml 5% sau
],5-3 ml 10%, de 2 ori pe
saptanuna.
La oi gestante, 3-12 ml
5% sau 1,5-6 ml 10%, de
3 ori la 3 zile interval.

28
 Tabelul I 39
:M:edicapa stimulatoa!'o uespecilica ~i touice !Je11erale uliHzate lu 1ireveuirea tulhuriirilor de roproduetie la fomelele de ferro;'!.
(sistemati:carc clc Ingeborg Bogdan ~i A T. Bogdan, 1976)

Nr. ! l)cnumirea
crt. medicamentului
I
Formc clc iwezentarc
~ i continut
I Ac!iune
farmacodinamica
lndica pi ~i mod
de administrarc Animale
Doze pc spccii
I Animale
mari I An_i?la!~
m13locn mici
Medica.(ie slimula.loare nespecifi(a
1 Suspensie Suspensie din fi- Stimuleaza procesele de -Endornetrite cronice 20-25 ml 2-5 ml
tisulara cat de bovine tinere. aparare de la nivelul orga- -Atonii uterine.
hepatidi. Lichid brun-ln- nelor genitale, stimuleaza -Anairodizii dupa fa-
(S.T.H.) chis. secretia de gonadotrofine tare.
Fiole 20 ml. antehipofizare, intensiticii - Hipoplazii ovariene
caldurile. (ln a_socia tie cu
Este o proteinoterapie 600 ..,..:SQQ l1 I Prolan
nespecifica. sau 20 ml ser de iapa
gestanta).
Se administreazii
subcutanat, de 2 - 3 ori,
la int erval de 7 zile.
2 Extract Suspensie din spli- Stimuleazii fortele de - Intectii nespecifice -----~--::,---::----:---t-
20 ml 2-5 ml
-----
2-5 ml
tisular de na de porci ~i bovine aparare nespecifice ale locali~te la nivelul
splina tinere. organismuluil. aparatului genital.
(E.T.S.) Lichid galbui, !im- Este o proteinoterapie Se admi.nistreazii
pede cu un depozit nespecificii. subcutanat, de 4-5 ori,
fin. Fiole5 ml, 10 ml, la inte.val de 2 zile.
20 ml ~i 30 ml.
3 Colagen Amestec de iodi- Este o proteinoterapie - 1nfeetii nespecifice 10-40 ml 5-10 ml 1-5 ml
iodat sept ~i proteine ne- nespecificii. localizate la nivelul Intrauterfo
specifice din colagen, Intrauterin inlocuieste ap aratului genital. 50-100 ml
solutie brun-ro~catii, solu~ia Lugo! ~i Lotage~ul Se administreaza
flacoane de 100 ml s.c., i.rn., i.v., zilnic
(infectii acute) sau la
intervale mai mari (in-
!ectii cronice) .
1
Tonice generale
Folciste- Acid tiezolidin-4 Folcisteina S elibereaza - Prevenirea mortali- 15 ml
ina S carboxilic•.. 3,8 g ln organism, grupari tiolice tatii embrionare la
Acid folic ....0,5 g. cal'e ajutii la sinteza pro- scroafe.
Sulfosalicilat de cal- teinelor ~i'ac~lereaza divi- Se administreazii in-
ciu ~i litiu .•. 0,5 g; ziunea celularii ; tot ele tramuscular sau sub-
Apli distilatii •.. stimuleazii sinteza vita- cutannt In ziun montei

29
 2 pfua la 100 ml. minelor D,, B~ ~i C. sau a)nsilmlntarii arti-
Fiola 10 ml. ficiale ~i se repeta dupa
9-10 zilc.
:i Clorurii Fiole 10 ml 10 % Iom1l de calciu tonif!d - P ara ple.,ii ante- ~i 200 - 500 ml 30-80 ml -20 ml
de c:ilciu ~i 20 ml 20% musculalura utcrinil, a re postpartum, febra vi- 10% 10% 2 10%
-4- Calciu Fiole 10 ml ~i rol in coagularea slngelui, tulerii, t ctanii. 100-250 ml 15 - 40 ml 1 - 10 ml
gluconic 20 ml, 10 % este antiinflamator ~i anti- - Fatiiri grele. 20 % 20 % 20,%
--,------- ---------1 alergic prin diminuarea Prevenirea avortu- 200-500 ml 20-100 ml 2-10 ml
5 Calciu- Clorura de calciu permeabilitatli capilare, are -
rilor. 1------~-----
magneziu 10 g, clorura de rol plastic ~i antitoxic. 100-400 ml 20-120 ml 10-20 ml
m agneziu 2,5 g ~i Se a dministreaza in-
apa distilata plna travenos, ziloic, timp
la 100 ml. Fiole de 2-3 zile.
20 ml.

...,....
(>

3
6 Boroglu-
conat de
Gluconat de cal-
ciu 3.8 g, acid boric
- Borogluconatul se 30 ml/l00RC
administrea:cl. i.v.•
calciu 5 g ~i apa distilatii s.c. sau i.rn.
pina la l ooo ml,
•
.."...
?- fiole 20 ml.
7 Glucoza - Pulbere alba, Glucoza este o substanta - Dupa filtari grele, 100-600 ml 50 -200 ml 10 - 50 ml
duke, higrosco- energetic/1 pentl;"ll toate dist ocii sau ce:z:a- 20% 20% 20%
picli, solu bila in celule organismului. Sti- riene. 60-400 ml 30 - 120 ml 7-30 ml
apa. Se giise'ite muleaza ficatul av Ind astfel - Intoxicatii sapre- 33% 33% 33%
. in pnngi de 1 kg. actiune antitoxidi. mice. ,50-300 ml 25-100 ml 5-25 ml
- Fiole• 10 ml cu Tonificil cordul ~i ma- Se administreaza in- 40% 40% 40%
solu)ie 20 %, re~te diureza. . travenos la animalele
33% 'ii 40 % mari ~i subcutanat sau
intravenos la animalele
mijlocii ~i mici. La ne-
voie se repetii. Din pul-
bere de glucoza se pre-
para solutil in concen-
tratii de 20-40 %, care
se 'lntrebuinteaza la fel
ca 'ii solutia din fiole.
--•--------1---------1-----------1
8 Ionoser NaCl 9 g, MgCI Ionoserul este o solutie - Fat emfizematos 'ii 750 - 1000 mJ 100-500 ml 20 - 40 ml
0,3 g, CaCl1 40 g, de electroJiti, cu scop rehi- intoxicatie sapre-
KC! 0,6 g, citrat de dratant ~i salinizant. · mica.
sodiu 2 g, cate!nli Reface preshmea sanguina - Dnpa cez:iriene.
natrio-benzoicil 0,9g ~1 are efecte antitoxice. - Metrite necrotice.
~i apli distilata pinil Se injecteazii intra-
la 1 000 ml. Fla- venos sau subcutanat $1
coane de 250ml. se repeta . la nevoie.

30
!
\

Tabelul 140
I Antiseptice utlllzate hi prevenlrea ~l combatereo tulburlirflor de reproducfie la femelele de termli (sistcmatizare de l n g e B o g d a n)

I ;:,·.;J
Deoumirea
antlscptlcului
Fonne de praentare
~! con11nut
Actiune
farmaeodin.amica
lndicatii li mod
de. adminlstrare
Doze ii concentratli
folosite
I! Z!S '
1 Solutia Lichid bnm-glilbui Antiseptic uterin. Endometrite cronice ~i subacute 10 - 100 ml in functie
Lugo! campus din 1 g iod, Acutizeazli procescle infla- la vacli ~i iapll. de capacitatea uterulul.
2 g KI ~i 300 - 400 ml matolii uterine, provocind mo- Se instileazli intrauterin. de
apii distila tli. dificari proliferative in stroma 1-3 ori, la lntervale de 3-4 zile.
uterinli ~i stimullnd activitatea
macrofagelor.
-2 Lotagen
•·'
• ·

Llchid brun , soluti<'Coaguleaz!I tesuturile lezio- - Endometrlte. reten~ii placen- Lavaca, 100-200 ml
(Racilin~ 36 % de sulfonat de me- nate sau necrozate. Accele- tare, aton!e uterinli, piometru. sol. 1-2 %
tacrezol cu mctanol. reazli procesul de demarcate a vuginlte. La lapa 100 - 150 ml
Flacoane de 1 000 ml. \esuturilor patologice.
Stimuleazil resenerarea ~,- Vibrioza ~i trichomonoza. sol. 0,5-1 % (sol. incal•
!n atectiunile uterine se adml- zita).
epitelizarea. Este hemostaticii 11istrea:di intrauterin, fn cele vagi-
~i astringents. Anlhileazii nale intravag_lnal.
mirosul secretlei uterine.
3 Bromocet Solu~e h!dro-gllcero- Actiunea bactcriostaticii ~i - Dezinfectia ugerulul ~i a apara- Se folosesc solutii 1 %
solutle alcoolicl'i de bromura de bactericida asupra germenllor tnril de mule.
cetilpiridlni!. 10% ~i Gram-pozit!vl (asupra celor - Dezinfectia clmpului operator.
20 %- Flacoane n 100 ml negativi numa! in concentratii :;,;, ,:
11)
sol. 10%. marl). "I;,
Flacoane a 1 000 ml Este ~i anttrungic. 0
sol. 20%. Este ~i un detergent (face Q..
r;::
spuma, lnmoaie crustele). n
Are actiune dezodorlzant!I. -g:
Q
::::
4 Osmatin Osmatin (benzoa\l _de Osmntlnul are actiune bac- - Ungeren miinflor mulgltor!lor
3·
amine alifaticc satu- tericld.a asupra unor germen! p entru a prevent transmiterea Q
rate) 0,6 g.
Paratlnii 5 g.
(streptococi, stafilococi, coli-
baclll, bruccle etc.). -
infeetiilor inamare.
Ungerea mtinilor ~j bratclor - f
Vaselinli 94,4 g. operatorului care etectueaz11 Cl..
(I)
Borcanc cu 500 ~i interventil obstetricale.
1 000 g unguent. - Furunculozi'i m:imarA ~i crevase ;-
...
... --- .. . . .. .. . '~
-··
ale s!trcurilor.
.. .... .. . " .. .. .~•·•.. . "' ... ~·
3

31
 Tabelul 1sa
ltedieatia vitaminica utiiizata in prevenirea ~i eombatorea tulburllrilor de r@ro1h•<:tic la femc)elc de Terroii
(s1sfemabzare de Ingeborg Bogdan ~i A. T. Bo g dan, 19i6)

·~ Doze pe specil
Denumirea
vltarninclor
Forma de prezentare
~i conµnut Acµunea farmacodinamica
Indicatii ~i mod
de adrninlstrare ~ Anilnale
mari
I Animate
mijlocii
I J Animate.
mici

1 Vitamina A - Fiole 1 ml cu Asigurii buna !unc~ionare - Prevenirea ~I com- 600 000- 100 000- 50000-
solu)ie uleioasa, a tesuturilor epiteliale, pro- baterea sterilitiifil. 900 000 UI, 400 000 UI, 100 000 UI,
300 000 UI/ml. tej indu -le falii de factori - In ultima perioada de 2-3 ori, · de 3-6 ori, de 3-4 ori,
- Flacoane 100 ml agreslvi bacterieni ~I para- a gestatlei pentru la interval la interval la interval
cu vitamin.a A zitari. De aceea se mai prevenirea dilerite- de o sapta- de 2-3 zile de o sapt a-
hidrosolubilii, nume~te vitamina antiin- lor afectiuni al~ nou- mina. mmii.
140 000 UI/ml. fectioasii. Asigur:I buna niiscutilor (mai ales La vacii ln ul-
tunctionare a organelor ge- iarna $i primiivara). tima perioada
nitale. Solutia uleioasa se a gestatlei se
Are rol In cre~tere, prin admin.istreaza intra- administrea-
stimularea cre~terii ~i fn- muscular sau subcuta- zii 1,0- 1,5
multirii celulare. nat, iar vitamina hidro- milioane UI.
Are rol fn metabollsmul s olu bila 1n uruieli sau
calciului ~i In mecanismul apa de baut. I
vederi!.

2 Vitamina D Fiole cu solu~ie Stimuleaza resorbtia cal- - Decalticierea feme- 600000 - 300000- 300 000 UI
uleloasa, ciului ~i fosforolul Ia nivelul lelor gestante. 1200 000 Ul 600 000 U I Se r epetli
600 000 UI /ml. intestinului ~i depunerea Se administreazii in- o singura o singurii. dupa o luna.
calciµlui 1n oase. tramuscular sau subcu- data. data.
tanat.

3 Vitamina Fiole 5 ml solutie Se imbina efectele aro- - Prev enirea ~i com- 15 - 30 ml. 5-15 ml. 3-10 ml.
A+ D, injectabilli, cu belor vitamine deoarece baterea sterilitii!ii-
40 000 UT, vitamina carenfa uneia se rasfr inge - Supliment in ges-
A 1;1i 20 000 UI vita- asupra celeilalte. tatie ~i lactatie.
mina A ~i 20 000 Se administread in-
UI vltamina D, la tramuscular si subcu- ·
1 ml. tanat, o dau· pe luna.

32
 4 Vitamina E -- Fiole 20 ml ace- Intervine In desfa'illrar;a - Sterilitate cu etio- 6 ml 5% sau Scroafc 3-6
~ tat de alfatoco- norm.ala a functiei sexuale. Jogie necunoscuta. 3 ml 10%, ml 5% sau
ferol, sol. hidro- Carenta dnce la diminu- - Cllisti ovarieni. de 3-4 ori 1,5-3ml10%
rsolubila 5 %. area tonicitatii muscula- - Prevenirea mortali- la interval de 2 ori pe
- Fiole 10 mi ace- turii uterine ~i tendinta la tatii embrionare ~i a de o saptii- siiptaminii. Oi
tat de alfatoco- avort. De aceea se mai avorturilor. m1na. gestante 3-12
ferol, soi. ule- nume~te ~i vitamina anti- Se injecteazii intra- ml 5%sau 1,5
ioasli 10 %- sterilitiitii. muscular sau subcuta- -6ml10%de
Tntervine in functionarea nat. 3 ori la 3 zile
normalii a hipofizei. Interval.
5 Vitamina Fiole 5 ml cu Se ,mbinli efectele am- - Hipo!unct ii ova- 10 ml 3-5 ml
A+E 100 000 UI vit. A belor vitamine. .riene.
~i 50 mg, vitamina E Vitamina E are rol anti- - Endometrite.
la 1 ml_(soi. uleioasa) oxidant, protejtnd vita- - Corp galben per-
roina A m organism. sistent.
Se administreaza in-
tramuscular sau subcu-
tanat, de 2-3 ori, la
interval de 3 zile.
In endometrita cro-
nica Iaterala se insti-
lea:;eii intrauterin 15 ml
in care se fnglobeazii an-
tibiotice cu spectru larg.
6 Vitamina Flacoane de 20 ~i Preparatul lnsumeazii e- - Supliment fn ges- 8 -15 ml 3-7 ml 0,5-2 ml
AD,E hidro-100 ml continlnd fectclc celor 3 vitamine. tatie ~i l.actatie (mai

-
solubilii vitamina A50 OOOUI ales in perioada de
(-Turlin) vitamina .D, sta bula1ie).
25 000 UI Se administreazii de
Vitamina E 20 mg obicei In apa de baut,
la 1 ml. o singurii data.
- - - - - - - -~-------l·------------·1-----~-----1-------1------ ------
7 Vitamina C Fiole 5 nil# 20 mI Vitamina C aforol plastic - Suplim.ent ,n gesta- 5-100 ml 2-10 ml 0,5-10 ml
10 %- deo11rece favorizeazii forma- tie ~i lactatie.
rea oseinei, cartilajelor ~i - Distocii ~i cezariene.
colagenului. Ia pa rte la sin- Se injecteazii intra-
teza hormonilor steroizi. Ma- venos, zilnic, timp de>
re~te rezisten\a oi:ganisrnului 2'-4 zile.
fatii de iutectii. Are o im-
portanta functie antitoxica.

33
 lmportanta analizelor paraclinice
de laborator in medicina veterinara
Pe langii examenul clinic §i istoricul corect al animalului, o mare amploare �i de
importanfd uneori vitala au dobandit investigafiile de laborator. Asta denotii o
precautie crescuta §i or�ce practician care se confruntii cu o situatie de urgenf ii
J

are, mai nou, la dispozitie variante de investigare rapide §i eftciente, analizele de

sange devenind o prioritate. Este dovedit faptul,cii in momentul in care clinicia­
nul are nofiunile interpretiirii rezultatelor de laborator, acesta poate deftnitiva
un diagnostic de certitudine, mai ales in cazuri cu grad inalt de provocare. Acest
aspect a facut din medicina de laborator o disciplind de bazd $i in domeniul medi­
cinei veterinare, nu numai in cazul medicinei umane.
� Biolog Simion Alina - Valentina, Prof. Univ. Dr. Btrtoiu Alin - Facultatea de Medicina Veterinara Bucure�ti

C
el mai frecvent, laboratorul
este folosit ca metoda auxilia­
ra 1n practica veterinara,
tn alte ipostaze, 1'n schimb,
poate evalua severitatea unei
boli, prognosticul acesteia �i. secundar,
raspunsul la tratament. Prima regula a
medicinei de laborator este construirea
unui diagnostic diferential. Este un punct
spre care se tinde, tn prima aproximare
a cazului, pe temei clinic, ?i abia cand
se poate construi o teorie despre ce se
1ntampla cu animalul se poate decide ce
determinari trebuie efectuate Tn vederea
identificarii unui diagnostic cert.
In prima instanta, trebuie stabilite
priorita1ile ,n ceea prive�te ordinea �i
necesitatea investigatiilor paraclinice,
daca primeaza investiga\iile de laborator,
cele de diagnostic imagistic: radiologie,
ecografie sau electrocardiologie, care ar
fi drumul eel mai apropiat catre diagnos­
ticul final.
Se 1'ntampla de multe ori ca, 1n urma
investiga1iilor de laborator, practicia-
nul sa fie 1'ndrumat catre partea de
imagistica, 1'n urma coroborarii panelelor
sanguine, �i nu numai, de biochimie,
hematologie, serologie. Este foarte
,,
''l---"'"T'l-r----------------------------------------------
important 1'n alegerea acestora sa se
\ina cont de priorita1ile atat de diag­
nosticare Tn funqie de simptomatologia
prezentata, cat �i de aspectul financiar,
costurile trebuind sa justifice necesitatea
investiga\iilor respective. Deoarece un
panel foarte mare de simptome poate
trimite catre nenumarate variante de di­
agnostic, mai ales 1'n domeniul veterinar,
este 1'ntr-adevar foarte greu de stabilit
aceste aspecte.
o�_§_Xemplu, c�nd un caine se
prezinta cu voma acuta severa, poate fi
formulata ideea de a verifica Tn labo­
rator biochimia enzimelor ce vizeaza
o pancreatita (amilaza, lipaza) sau
insuficienta renala (!::![f..e, creatinina),
sau trebuie aflat-gradul de deshidratare
�i cantitatea de fluide necesare pen-
tru a compensa, ca atare verificarea
electrolitilor, proteinei totale ?i a.�­
minelor este indicata. In mod obi?nuit,
1'n momentul 1'n care animalul respectiv
este un adult sau chiar geriatric �i nu a
fost evaluat niciodata, a?a cum deseori
se 1'ntampla, recomandarea laboratorului
ar fi evaluarea unui panel�mplet care
sa acopere cat mai multe aspecte de
funqionalitate ( de la nivelul de glucoza,
pana la probe funqionale hepatice cu
t_rJnzaminazele aferente, enzimele pa□-
creatice, functia renala etc.).
In cazul examenelor hematologice,
recomandarile sus\in un panel complet,
cu verificarea tuturor categoriilor celu­
lare �i obligatoriu frotiu citomorfologic
pentru surpri□derea aspectelor par.a­
zitare si de ordin citomorfologic. Dupa
efectuarea determinarilor de baza �i
stabilirea drumului pe care diagnosticul
pacientului Tl poate urma, se avanseaza
fle serologic 1'n laboratorul de analize, fie
imagistic, �i 1n funqie de respectivele
e;.valuari, de ce nu, retntoarcerea la
evaluari �i determinari de laborator. Este
un joc foarte important 1ntre examenele
paraclinice, mai ales cand se dovede�te
a fi un caz ce ridica multe 1'ntrebari. Mai
greu de subliniat cu ajutorul anaiizelor
sunt, evident, problemele respiratorii.
a_feqiunile ortopedice si majorjtatea
--------
cazurilor neurologice pentru ca, Tn afara
de fosfataza alcalina, o enzima cu atatea
s�rse de eleqie �i plachete modificate,
poate jocul de calciu �i fosfor, magne­
zTu, jocul electrolitic ar mai putea varia
tnainte de crize epileptiforme, indicii
exac1i de determinare ar depa�i simpla
www.cmvro.r<

34
£;- -----------------------------------------------•.ii\\
OCTOM ~RIE ~ DECE~ BRIE 2076 I.
determinare de rutina biochimica ?i
hematologica.
Ince prive~te, de exemplu, un animal
d~a, o bovina, o hipocalcemie ar
fi de verificat, dar varianta unui pelvis
fracturat sau a unei paralizii de tren
posterior , nu o poate lamuri laboratorul,
conteaza formularea corecta a 1'ntrebarii
adresate laboratorului, asta ar putea face
diferenta 1n stabilirea cauzei 1'n sindromul
vacii ca'zute (downer cow syndrom).
Rapiditatea ?i eficienta stabilirii unui
diagnostic de laborator, cand un test
pCB_te da raspunsul clar si final, depinde
de cat de bine formuleaza practicianul
cerintele de testare ,n corelare cu simp-
tomatologia pacientulu i animal. Un sin-
gur rezultat poate fi raspunsul unei ple-
iade 1ntregi de semne clinice ale unei boli
individuale, iar selecta rea determinarilor
pentru fiecare caz poate fi deosebita ?i
foarte importanta. Exista aici extreme
1'nJre a comanda determinari cu duzina,
uneori total inutile ~i foarte scum e,
c?re c iar pot confuziona ~i 1'ntarzia un
diagnostic cert, sau a limita verificarea la
doar doi parametri pe principiu l econo-
i:nisirii ~i. din nou, nu se poate aju~ la
nici un diagnogic..
---------------------------------------------'"1!!'!""'11----~~/
Col egiul Medicilor Vet eri nari din Roman ia
PRAC'I'ICA f CERCETARE . •.\ '
Multe laboratoare au adoptat ideea
qe profil, sau panel, d_e determinac~
Hematologia este
~Qecial concepute pen t rn a srnrt;ualea
d~ghidare catre un diagnostic cert ~i cu
-studiul elementelor
· stabil ire cat mai rapida, 1'n mod realistic ~i celulare ale sangelui
cu specificitate pe semnul clin ic descris.
De exe~lu, p;:rnelul pentru polidipsie ~i al factori lor asociati
la dine, va include ~i un calciu seric 1'n
d~in;:ir~rece o ~hipercalcemi e de coagulare ~i poate
ramane de multe ori netestata 1n aceasta
s.~ , asta fiind dovada ca, uneori, o
include, prin extensie,
determin;:ire 1'n minus s;:iu 1'n plus po;:ite
;:icoperi circumstante p;:irticul;:ire .
~i citologia lichidelor
Un alt pas important ar fi integrarea
rezult;:itelor 1n tablou l contextual clini c.
non - sanguine precum
Daca ,ntrebarile ini 1iale 1n ce prive~te lichidul cefJlorJhididn
testarea au fast bine formulate, acest
p;:is devine ;:iutom;:it mai u~or ~i rezul- ~i al altar cavitati. Este
t;:itu l ar fi do;:ir o confirmare a unui
diagnostic prezumtiv. Chiar ?i tn ;:icest un domeniu care poa -
caz, cand raspunsul ar fi evident, trebu ie
te oferi.. informati i uti le
luate 1n considerare ~i alte posibilitati,
alte explicatii pentru conditia ?i statusul
respectiv al animalului , care ar putea de-
J
dar, ca orice testare, I
termin;:i de asemenea boala. De multe ori
o insuficienta renala poate fi cauzata de
interpretarea inteli - II·'
I'
d~rsi agenti patogeni sau cauze de ord in genta a rezultatelor
t]&c, d~ca nu este datorata degeoerarii
dDtructura sau anomaliilor genetice. ► este vitalJ.
35
I :.'PJ.tA.cT1ti··st,CERCETAR.E
◄ Tn mod normal, un laborator verificat
~i autorizat, cu determinari precise, nu
va da rezultate eronate, dar exista cazuri
'ln care conditia animalului, medicatia
administrata, chiar ~i modul de recoltare,
pot influenta Tn mod negativ rezultatele.
Daca toate acestea sunt eliminate ~i 'lnca
exista suspiciunea ca rezultatele nu sunt
relevante, se recomanda evitarea falosirii
laboratorului respectiv.
Recomandarea erincipala ar fit~
tarea'"ariimalului 'lnainte de administrarea
oricarui tip de tratament sau ter~ie,
oricand se poate. Daca laboratorul este
luat 'ln considerare ca ultima solutie dupa
ce orice Tncercare de diagnosticare a fast
aplicata, rezultatele nu vor releva precis
un ghidaj corect catre un diagnostic de
certitudine, nici macar ca parte din diag-
nosticul diferential. Ajltibioterapia poate
influenta direct determinarile hemato-
l9gice sau biochim]_c;e, dar nu la fel de
mult precum administrarea de cortico-
s ~ i cu o arie vasta de efecte asu-
pra hematologiei ~i biochimiei, ace~tia
putand masca infarmatii de importanta
vita la Tn diagnostic. Fluidoterapia ar fi o
<!!ta cauza (1;1ai ales cand aceasta co □ ti □ e
g!~a) ~i p·reparate mjnerale precum
bprogluconat de calciu. Este greu de
evitat o astfel de situatie, mai ales cand
practicianul de teren, tehnicianul sau
chiar fermierul 'ln unele cazuri, a falosit
cam tot ce se putea falosi pan a ajunge
un specialist sau pana la testarea probei
sanguine. Cand acest lucru se 1ntampla,
la interpretarea rezultatelor trebuie
luat Tn considerare cuantumul falosit 'ln
administrare ~i stabilita relevanta 12entru
cazuldat. Tn momentul Tn care practi-
c::iariulare analizele initiale, Tnainte de
aplicarea oricarei terapii, este u~oara
interpretarea rezultatelor ulterioare de
monitorizare a pacientului animal.
Principii de baza ale
hematoiogiei ~i biochimiei
H ematolo i este studiul element r
celulare ale sangelui si al factorilor
asos:iati de coagulare $i poate include,
prin extensie, si citologia lichidelor no □-
sanguine precum lichidul cefalorabi-
-> -
di;insi ;ii altar c;ivitati. Este un domeniu
care poat~ oferi infarmatii utile dar, ca
__ _____________________________________________
, ,_
orice testare, interpretarea inteligenta a
....,.....,
rezultatelor este vitala. In unele privinte,
hematologia este mai u~or de interpretat
decat biochimia, uneori doar pentru ca
este o varianta mai accesibila Tn orice
laborator, iar 'ln ce prive~te alegerea
parametrilor de determinat nu exista prea
multe variante. 0 hemoleucograma iese
de multe ori completa, fara ajustari, de
cele mai multe ori include si histogram.e,
g ~ sau cjtometrje To fh LX, iar cine
detine cuno~tintele ~i abilitatile necesare
'ln interpretarea lor, detine automat un
set superior de viziune asupra cazului
sau. Recomandarea r~mane - determi-
narea ambelor tipuri de investigatii, atat
hematologice cat si biochimice, deoarece
doar a~a se poate construi un tablou
paraclinic cu infarmatii complete, ~i de ce
nu, lansarea unor noi seturi de 'lntrebari ~i
de investigatii.
Biochimia clinica este un subiect dife-
ri_t fata~ biochimia pura, cea asimilata 'ln
anii studentiei, cea fara aplicatii directe pe
caz. Cea clinica implica analiza lichidelor
vita le si cavitare, 'ln principiu P,lasma, ser
('ln alte circumstante alte materiale bio-
logice precum L!rina, f~le, ~. lichide
pleurale ~i peritoneale etc.), precum ~i
falosirea rezult;itelor pentru completa-
rea tabloului clinic. In functieI
de natura
subiectului de analizat, de numarul mare
al determinarilor ,,de rutina", testari ce in-
clud o paleta mult mai larga, 1n ce prive?te
1n general biochimia clinica fata de hema-
tologie, ofera si infarmatii mai specifi~
decat aceasta, dar ~i unset, panel, profil
bazal de determTiiYribio~mi~oatefi
stabilit Tn testarea majoritatii situatiilor
(eel preanestezic de exemplu: Glu, Alt, Tp,
Rapiditatea ~i eficienta stabilirii unui diagnostic
de laborator, cand un test poate da raspunsul
clar ~i final, depinde de cat de bine formuleaza
practicianul cerin~ele de testare 1n corelare cu
simptomatologia pacientului animal . Un singur
rezultat poate fi rasp unsul une i pleiade 1ntregi
de semne clinice ale unei boli ind ividuale, iar
selectarea determinarilor pentru fiecare caz
poate fi deosebita ~i foarte importanta.
36
Bun, Crea, Alkp), mai ales daca animalul
este evaluat macar anual ?i complet.
Tn ce e_rive~te valorile normale sau
de referinta, se poate mentiona faptul ca
acestea se stabilesc 'ln functie de labora-
tor, Tn functie de software-41 wesetat ~i 'ln
functie, de ce nu?, de colaborarea dintre
practicieni ;;i laboratorul clinicii, unde este
cazul, deoarece au fast cazuri 'ln care cu
orice terapie ~i cu orice ajustare de dieta,
animalul respectiv sa nu se 'lncadreze, la
nici o evaluare, 'ln parametrii de referinta,
normali, prestabiliti. Se ajunge astfel la
concluzia ca aceasta este starea de facto a
animalului, el fiind Tncadrat Tn statusul de
clinic sanatos.
Hematologia
C a studiu al elementelor sanguine,
aceasta po~e ft 'lmpartita 'ln 3 categorii:
• Eritrocitele sau celulele ro?ii/hematiile
sanguine;
• Trombocitele sau plachetele;
• Leucocitele sau celulele albe sanguine.
Tn mod ocazional sunt prezente 'ln
circulatie ~i alte tipuri de celule ~i pot fi
identificate 'ln proba de sange, p ~
mastocite sau plasmocite, de obicei
deoarece aceste celule sunt neoplazice.
Analizoarele de hematologie pot diferentia
fie doar cele 3 populatii celulare, fie prin
impedanta sau tehnologia lasercyte, 5
r:iopulatii celulare ~i, de asemenea, vor
sublinia prezenta unora neidentificabile Tn
lichide cavitare ~i sange.
C~lulele ro~ii sunt responsabile cu
tr~portul oxigenului de la nivel p.u.lmo-
n~r catre toate tesuturile organismului,
www.cmvro.ro
 PRAC'.1'1('.;A'SI '. (::ERCETARE

p ~ e sunt r~sponsabile pentru

1ntretinerea ~i repararea vaselor sangi,ili}_e,
~i celulele albe, rtsponsabile 10 diverSP
feluri de reac)ia la prezeota patoge □ ilor
non-se lf, straini. Examenul hematologic
poate fi privit ca o ,,biopsie" a acestor
sisteme.
Eritrocitele sunt prod use 1n maduva
hematopoietica, maduva mult mai
activa si extinsa la animalele tinere
decat la cele mature, la acestea din urma
retragandu -se doar la nivel osos. Biopsia
devine mai greu realizabila la animalele
mature. La maturizare, eritrocitul devine
u~or deformabil deoarece are nevoie de
flexibilitatea respectiva pentru a trece
prin deschiderile sinusoidale ale peretilor
vaselor sanguine. Maturarea hematiei
d~pinde de specie ~i se realizeaza 1ntre
4:.? zile la bovina ~i o saptamana la caioe.
In mod normal, 10-15% din celulele rosii
mor 1nainte de a atinge maturitatea, iar
acest procent poate cre~te 1n cazul unor
patologii. Cand exista o cerere mai mare
de celule ro~ii (hemoragiii, lipsa oxigenarii)
cre~te productia mai ales de forme tinere
ale hematiei (reticulocite, eritroblasti)
acestea sunt eliberate 1n circulatie I
si>
mai apoi formele mature, pentru a grabi
eritropoieza . Daca la caine aparitia reticu-
locitelor1n circula)ie este foarte rapida,
la bovine acestea apar greu ~i numai 1n
cazuri de hemoragie severa acuta, ia.!J;!
e~vine nu apar deice. Pentru toate speciile
pot fi remarcate 1n circulatie eritrocite ·
ir7perfect~, cq_grezenta de corpusculi
Howell-Jolie, poikilocite sau l~p_tocite.
D1,1rata de_viata a eritrocitelor variaza
de la specie la spe-'=ie, de la 2 !uni la suine
pana la 5 luni la bovine. Ovinele sunt unice q_oli. Cea mai importanta este insuficienta care, 1n mod uzual, ar ascunde anemia la
1n a detine 2 tipuri de populatii de eritroci- r~ala cronica, datorita deficientei d~ prima prezentare a cazului.
te, unele cu via~a scwta (Z9 zile) altele e;itropoietina produsa de rinichi. Anemia Alte boli cronice pot da o anemie
cu viata lunga (15.0 zile). Aceste diferente devine microcitara odata cu progresul ~~oara, normocitara si normocroma.
sustin ideea ca rata de progresie a anemiei bolii, de obicei u~oara ca forma la ani- . Ca exemple pot fi luate 1n considerare
hlPoplastice variaza 1ntre specii. In unele malel_e tinere, destul de severa la cele cu infeqi ile cronice, neoplaziile ~i unele
situatii, durata de viata a eritrocitelor probleme renale congenitale chiar 1nainte infeqi i parazitare, chiar daca nu sunt
se scurteaza_, datorita unor deficiente ca semnele insuficientei renale sa se paraziti hematofagi (trichostrongili-
nld!ritionale (f~r, vitamina B12, a~c), instaleze ~i sa fie evidente. doza). Pisicile sunt cele mai susceptibile
porfirie congenitala la bovine ~i deficienta Problemele de ordin hormonal a~ 1n dezvoltarea anemiei secundare unei
c ~ l a de piruvat kinaza la caioi din unde o deficienta hormonala c;:are stimu- boli cronice. 0 situatie u~or diferita poate
rasa Basenji. l~aza de obicei produqisi de eritropoietina apare.i ,n cazul unei neoplazii cu infil-
Pe langa anemierea datorata deficien- duce la o anemiere u~oara, normocitara, trare la nivel de maduva osoasa (leu-
\elor de minerale, vita mine ~i alte com- normocroma. C~ niai comune exemple ar cemii/limfosarcom)
' .
cand anemia poate
ponente, hemoragii, o lipsa a contractiilor fi hjeotiroidismul ~i boala Addison; ar trebui fi severa ~i ocazional u~or regenerativa
splenice rn cazul ecvinei, depresii ale sa fie luat 1n calcul gradul de deshidratare daca mai exista totu~i o pa rte de maduva
eritropoiezei, survin ?i secundare unei mare al animalului cu Addison netratat sanatoasa, tncercand sa compenseze. ►
--------------------------------------------..-1---·•·· 37
Colegiul Medicilor Veterinari din Romania
 PRACTICA ~I CERCETARE
<Cl Hemoleucograrnele, asociate cu
un frotiu colorat, pot fi salvatoare 1n
necesitatea unei transfuzii urgente sau 1n
monitorizarea posttransfuz'ionala, precum
?i Tn necesitatea schimbarii unei terapii
medicamentoase. Pentru a identifica
gradul corect de regenerare a unei anemii,
fr,otiul este colorat cu albastru de Crezyl,
u,nde pot fi observate reticulocjtel~c-
tiforme, precum si eritrobla~ii. Pentru a
fi cat mai relevanta analiza hematologica,
prin conventie, anticoagulantul de electie
este EDTA K3, dar se poate lucra ?i din r ·
s~e recoltat pe citrat de sodiu, depinde
:l ?i de laborator ?i de _materialele avute la
dispozitie.
!'
:I
' 1
Pentru formarea unui coagul puter-
nic, hemostatic al sangelui este necesar
I atat un nu mar suficient de plachete
funqionale cat ?i unset complet de
factori de coagulare. Penfru investigare_a
problemelor de coagulare, acestea se
trateaza sepa rat. ,
Plachetele mamaliene a par ca ni?te
fragmente granulare de un albastru
deschis 1n frotiu, depinde ?i de coloratia
folosita, mai mici decat eritrocitele, sunt
a nucleate, datorita dimensiunii lor sunt
de obicei ignorate, de?i conteaza foarte
mult numarul ?i aspectul lor morfologic.
P!achetele aviare '.?i reptiliene sunt mai
n;iari decat ale mamiferelor, dar'lnca mai
ry,ici decat hematiile si sunt celule re.a.le cu
n~.
0riginea lor este tot maduva osoasa,
ca ?i 1n cazul eritrocitelor, din celula stem
prin diferentiere. Productia de trombocite
dureaza 3 zile. Se pare ca megacariocitele
raman 1n maduva osoasa, de acolo trimit
plachetele, ?i nu se regasesc 1n mod nor-
mal 1n circulatie.
Numarul de trombocite circulante
dl@:_a usor 1ntre specii, dar 1n general
se afla 1ntre 200-400 xl0 9 /I. Exceptia
o, reprezinta calul, uncle limita de jos
poate fi 90 ~~. unde poate fi de
so x10 9 II. Mai mult de jumatate se
regasesc stocate 1n splina, cu un schimb
difiamic constant 1ntre placheteJe
stocate ~i cele circulante. La animalele
se.Jenectomizate, numarul plachetelor
circulante cre~te cu 50¾ deoar~e
stocul total al plachetelor din orga-
nj~JJJ..J.amane la fel cu eel din circulatie.
Durata de viata a Rlachetelor este de 10
zjle_..
~,,.,_---+---------------------------------------------------
Ca functii ale acestora putem
enumera:
• !tl_tretinerea normala a endoteliului
vascular - 1'n.trombocitopenie severa,
endoteliul devine fragil iar hematiile pot
trece prea u?or prin peretele unor capilare
avariate, can.9 a par pete~ii, echimoze ~i
hemoragii spontane;
• Al/l_funqie a.r fi repararea endP-
t~liului deterio_i;at. Tn aceasta situatie
pladietele intra 1n procesul de coagulare
ca parte integranta: leziunea endoteliului
expune colagenul din c6mpozitia perete-
lui, adera plachetele, sunt eliberate ADP,
histamine ?i serotonina 1n lichidul ambi-
ental, adera un strat secundar de plachete
la ADP, formeaza.o retea mecanica ce
sigileaza leziunea. In timp, aceasta retea
se transforma 1n endoteliu .
Ca anomalii enumeram:
• Trombocitoza (riumar crescut de
p[achete) care p~fi reactive ('ln hemoragii,
sunt tinere ?i mari 1n dimensiuni, vizibile
1n rrotiu), 1n splenectomii, bQ[i autonome
(leucemie megacariocitica), induse medi-
camentos (Vincristina cre?te numarul de
trombocite eliberate de megacariocite);
• Trombocitopenia (numar scazut
de plachete) po ate fi functionala
(stari hemoragice primare), p,_!![,-
pura trombocitopema, coagulare
intravasculara diseminata sau coagu-
lopatii de consum, autoimuna, supresie
a maduvei osoase, limfosarcom, anemie
infeqioasa ecvina, idiopatica.
Mecanismul de coaguhire se realizeaza
printr-o serie de pa?i de activare, uncle
substratul pentru fiecare enzima este o
pro-enzima care devine o enzima activa
pentru pasul urmator al reactiei,'cu rezultat
1n productia unei retele mari de fibrina . Cas-
cada de coagulare poate fi initiata 1n doua
f_eluri diferite: 1nJ,Jrma deficie □ ~ei de factor
d,e coagulare, poate ~i de ordin genetic,
cauza intrinseca evaluata de determina-
rea timpului de tromboplastina activata
partial (sange citratat 1n maxim o ora de la
recoltare sau proaspat recoltat pe dispozi-
tive de testare speciale) ?i 1'n urma unor
factori extrinseci, verificata cu determin_a-
r~a timpului de protrombi~a, 1n intoxicatia
c ~ a , deficienta de vitamina Kdin
obstructii biliare, sau din boli hepatice unde
se face sinteza factorilor de coagulare Yl!,
le, ?i ~. a protrombioei, a fibrinogenului ~i
factorului V.
38
VETERINARIA · .. NR. 24
Celulele albe sau leucocitele folosesc
fluxul sanguin ca mijloc de transport din
locul lor de origine pana la 1esutul avariat
unde prezenta lor este ceruta. N~I
lor reflecta balanta 1ntre stocul initial ~i
™• sa
aceasta nu treb11ie depa~easca
lip,itele 5x70 9 /I ?i 14 x10 9 /I, depinzand
:;;i de specie, la suine, de exemplu, poate
ajunge la 20 sau mai mult 1n mod normal.
0 leucocitoza moderata a pare fiziologic
chiar ?i 1n cazul unor exercitii fizice mode-
rate, sechestrate 1n patul capilar cazut
1ntimpul repaosului ~i re1ntoarse apoi 1n
circulatie.
Celulele al be sunt diferentiate 1n 2
categorii de baza: granulocite ce includ
n ~ l e , eozinofilele ?i bazofilele, ~i
agranulocitele ce includ limfocitele ?i
monocitele. '
Neutrofilele pot lipsi dintr:2._
hemoleucograma sau frotiu 1n urma
sechestrului lor la nivel de inflamatie
locala acuta, imunosupresie, ?i potie?i din
aria de deteqie a analizorului cand sunt
foarte multe, p~septic, identificabile
1n frotiu 1n numar extrem de mare .
Eozinofilele 1n numar foarte mare
pq_!_!_i~_c1~,ti~Ja_2rezenta unui non-self
alergenic, ingestie de corp st,jjin, p~J::-
matite alergice, factor parazitar, intern
sau extern, ?i de multe ori semnalizeaza,
pentru animalele 1'n varsta, prezeota unei
ngQQlazii.
www.cmvro.ro
OCTOMBRIE .c DECEMBRIE 2016 ... .
Bazofilele sunt de fel foarte rares~
apar chjar delodn circula 1ia sanguina, cand
t~tu~i apar, sunt ca urmare a prezentei unor
paraziti, alergii sau artrite reumatoide.
Monodtele_ap~r 1n numar mare 1n
prezenta unor factori parazitari sau a ~
cronicizari de proces inflamator, aparand
cu prezenta vacuolelor 1n citoplasma.
Limfocitele 1n nu mar mare
s~mnalizeaza de asemenea prezeo\a unui
non-self, de fel viremi~. r~ac~ii aotigeo-
a.p.tkQrpi, de multe ori 1n prezenta unui
parazit, animalul dezvolta o limfocitoza
majora sau chiar limfom diseminat cu
punct de origine splina sau limfoc_entrii.
IExamenul biochimic al sangelui
0 data cu dezvoltarea t_ehnologiei Dry_
s!i5!.e, la0ele de testare pentru biochi-
mie ·uscata, pentru analizatoare semi-
Numarul de trombocite circu lante difera u~or
1ntre specii, dar 1n general se afla 1ntre 200-
400 x10 9 /I . Exceptia o reprezinta calul, unde
limita de jos poate fi 90 ~i capra, unde poate fi
de so x10 9 /I. Mai mult de jumatate se regasesc
stocate 1n splina, cu un schimb dinamic con-
stant 1ntre plachetele stocate ~i cele circulante.
Colegiul Medicilor Veterinari din Romania
automate ~i automate pentru determi-
narea parametrilor biochimici, erorile de
ca Ii bra re cu puncte tn 1inta ;;i cele reie~ite
din folosirea probelor hemolizate, icterice
sau lipemice, au disparut 1n mare parte,
precum ~i erorile umane tn manevrarea
probelor ~i a reagentilor, temperaturile
de expunere prea variate, destabilizarea
-probei sau a reagen 1ilor a fost eliminata.
Ir] momentul 1n care incubarea la 37°( a
f9st realizata, analizele se executa intern,
p[ln intermediul spectrofotometriei, ~
calculeaza curba de reactie obtinuta ;;i2
face calculul valorii fiecarui parametru
tQ_p_arte raportat la valucil.e...d.e...r.e.f.ecinta
prestabilite de soft,,~i date automat ~
buletinul de analiza fin;il, 1n functie de
0
specia, varsta ;;i genul animalulu i analizat.
Lamelele de testare au specihca~ii doar de
yz veterinar,
39
_PRACTICA SI CERCE'l~RE
Pentru a 1n1elege utilitatea deter-
minarii unor parametrii biochimici de
baza, vom enumera urmatoarele conditii
de testare:
1. ALBUMINA /ALB: Albumina r ~ -
zi_nta cea mai mare pondere din protei-
nele serice la animalele sanatoase. Se
sintetizeaza la nivel hepatic, are o greutate
;;;reculara mica ;;1 JOaca un rol important tn
transportul compu~ilor legati atat endogeni
cat ;;i exogeni. Albumina are un rol impor-
tant 1n procesul de reglare a osmolarita1ii.
PR/NC/PA LELE MOTIVE DE TESTARE:
investigarea functiei hepatice §i renale,
determinarea gradului de deshidratare,
_di~nosticarea sindromului de enteropatie
prin pierdere de proteine . Testul nu trebuie
efectuat singular pentru ca nu este spe-
cific. Cele mai comune anomalii detectate
de test ar fi disfunqiile hepatice ~i renale.
TESTE COMPLEMENTARE:
Concentra 1ia albuminei este
determinata 1n asociere cu masurarea
proteinelor totale cat ;;i cu alte teste pen-
tru funqia hepatica ;;i renala. C ~ -
m.ir)a este masurata tmpreuna cu prote.in_a
~lobulinele totale vor fi calculate
automat ;;i se dau rezultatele automat.
2. FOSFATAZA ALCALINA / ALKP
Aceasta enzima se gase~te 1n ~ e
1esuturi . Nivelurile rirlicate se regasesc
1n cortexul renal, m_ucoasa intestinului
sub 1ire, o ~ J J In multe cazuri, ~
,,
,I.I
''

<l enzima este prezenta tn celulele epi-
teliale de la nivelul ductelor excretorii. La
pisica, timpul de tnjumaUi\ire al acestei
enzime este foarte scurt ceea ce face ca
excre 1ia renala sa fie rapida. 5 ~
tatea testului la pisica este foarte joasa.
0 cre~tere modesta a acestei enzime la
pisica poate fi un indicator al bolii.
MOTIVE PR/NC/PALE DE TESTARE:
Disfunc1ie hepatica cu implicarea siste-
mului biliar. Cele mai comune anomalii
-~ d e t e s t ar fi modificarile de
natura obstructiva :?i proliferativa a siste-
mului hepato-biliar. Astfel ca, chiar ~i la
prima voma, animalul poate prezenta o
fosfataza crescuta.
TESTE COMPLEMENTARE: ALKP -ul se
determina tmpreuna cu al\i parametri ce
cuantifica stare a func 1ionala hepatica.
3. ALANIN AMINOTRANSFERAZA ALT/ .
~T. Pentru scopuri practice, aceasta enzi~
ma es~ecifica pentru func\ia hepatica
I~ caine ~i pisica. ALT -ul se gase?te tn
citoplasma celulara si poate fi eliberata
tn circulatie ca urmare a modificarilor de
permeabilitate celulara sau necroza.
MOTIVE PR/NC/PALE DE TESTARE: Mo-
tivul principal de testare este iQ_vestigarea
functiei hepatlce la dine ~ a .
~ N U UTILIZAfl ACEST TEST
pentru determinarea bolii hepatice
h
i la rumegatoare, cal~; pore deoarece
activitatea acestei enzime la nivel he-
patic la aceste specii este foarte scazuta!
Chiar ~; fn bo/i severe hepatice, la speciile
mentionate cre~terea activitiifii acestei
enzime este minima.
CELE MAI COMUNE ANOMAL/1 DETEC-
TATE DE TEST: Leziuni parenchimatoase
hepatice.
TESTE COMPLEMENTARE: Activitatea ALT
este determinata 1n asociere cu alte teste
pentru determinarea functiei hepatice.
4. AMILAZA / AMYL
IMPORTANT: ACEASTA ENZIMA TREBUIE
ASOCIATA CU LIPAZA. Amilaza ~i Lipaza -~
regasesc la nivel pancreatic, dar ~i tn glan-
dele salivare, ruucoasa intestinului subiire
~jligt, de aceea pentru un diagnostic cert
de pancreatita este nevoie de determi-
n,area lipazei specifice pancreatice feline
sau c:anine.
Ele au un timp de "lnjumata\ire scurt
~i sunt tndepartate rapid din circula\ie.
Hemoleucogrdmele, dsocidte cu un frotiu colo-
rat, pot fi salvatoare 1n necesitatea unei trans-
fuzii urgente sau 1n monitorizarea posttrans-
fuzionala, precum ~i 1n necesitatea schimbarii
unei terapii medicamentoase.
40
.,. ,, . ' . , ' ·~ '
' VETE,RiNfRIA'; ,N~-'24
Exista date care sugereaza ca lipaza are
un timp de ,njumatatire mai lung.
MOTIVE PR/NC/PALE DE TESTARE: Indi-
cator al pancreatitei acute, mai ales faTe;_
line. Cele mai comune anomalii detectate
de test ar fi pancreatita acuta necrotica,
pierderi de enzima la nivel intestinal sau
ppru&IIJa, hipersaliva 1ie ~i insuficienta
rero[j.
TESTE COMPLEMENTARE: Amilaza ~i
lipaza sunt determinate "ln asociere cu
testele hepatice ~i pancreatice.
5. ASPARTAT AMINOTRANSFERAZA
~T/SGQJ. Aceasta enzima este pre-
zenta tn cantitate mare tn diferite or-
gane ~i tesuturi la caine ~i pisica. In
timgul ~odificarilor de permeabilrtate
membranara sau a__proceselor nec[o-
~. aceasta enzima este eliberatadin
cjtoplasma ;;i mitocondrii tn circula~ie.
Acest test nu este specific sau sensibil pen-
tru diagnosticarea singulara a unei boli.
www.cmvro.ro

MOTIVE PR/NC/PALE DE TESTARE: Le-
ziuni ale parenchimului hepatic.
TESTE COMPLEMENTARE: Teste pentru
functia cardiaca, hepatica, masurarea
leziunilor musculare.
6. CALCIU le.A:+. Calciul este un ele-
ment esential pentru organism - schelet,
sisteme enzimatice, metabolism mus-
cular, coagulare, osmoreglare. In sange, ·
calciul se prezinta sub forma ionizata sau
sub forma legata de proteine. F ~
care guverneaza concentratia serica sau
pJasmatica a calciului sunt compleqi
~i implica proteine; hormoni sau alte
substante chi mice.
MOTIVE PR/NC/PALE DE TESTARE:
l[Jdicator al neoplaziei, bolilor osoase,
afeqiuni ale paratiroidei, eclampsie.
CELE MAI COMUNE ANOMAL/1 DETEC-
TATE DE TEST: Neoplazia .
TESTE COMPLEMENTARE: ~
trebuie testat 1n asociere cu fosforul
anorganic, albumina, proteinele totale ~i
glucoza.
7. COLESTEROL lc;JjW-. Prezenta
colesterololui 1n forma esterificata 1n
sange este mult mai mare decat cea
I ~ . Colesterolul este sintetizat la nivel
hepatic ~i alte tesuturi ~i este absorbit
sub forma libera la nivelul intestinului
subtire. Este esterificat la oivel hepatic ~i
devine pi=e°cursor al hormonilor steroizi.
Colegiul Medicilor Veterin ari din Romania
Co~este desfacut la nivel hepatic
?i eliminat prin acizi biliari respectiv ductul
bi liar.
MOTIVE PR/NC/PALE DE TESTARE: 1:ndi-
cator al hipotiroidismului.
TESTE COMPLEMENTARE: Colestero-
lul nu trebuie analizat singular c.u::a_p_Mle
componenta a unui profil endocrinologjc,
~@atic ?i r~I. Daca valoarea colestero-
lului este mare 1n absenta diabetului, bolii
hepatice sau renale, este posibil sa fie vorba
de hipotiroidism. Acest lucru se confirma
numai prin masurarea functiei tiroidiene.
8. CREATININ KINAZA /~. Creatinin-
kinaza are o activitate notabila la nivelul
citoplasmei celulelor musculaturii cardi~-
~ ?i o~e. Aceasta enzima catalizeaza
reversibil fosforilarea creatinei de catre
...~ ..,~
-
ATP in creatinfosfat ~i ADP. Creatin fosfatul
~te sursa majora de e;:;-er gie~tilizata la ·
contractia musculara.
MOTIVE PR/NC/PALE DE TESTARE:
Pentru ifientificarea leziunilor la nivelul
musculaturii scheletice sau cardiace.
ANOMAL/1 IDENTIFICATE DE ACEST
PARAMETRU: Leziuni ale musculaturii
scheletice ca urmare a traumelor sau
exercitiilor fizice intense .
TESTE COMPLEMENTARE: Se asociaza
cu AST, lactat dehidrogenaza.
9. CREATININA /CREA. Creatinina
este un produs de degTact°are a creatinei
41
,, .PRACTICA
. .. sr:eFiiu~:thARE
\ . ".
in metabolismul muscular. Productia
zilnica de creatinina este constanta, nu
este influentata de varsta, dieta, efort
fizic sau procese catabolice . Creatinina
es__t~ eliminata din corp prin filtrare
gl omerurara ~i secre~ie tubulara.
MOTIVE PR/NC/PALE DE TESTARE: lndi-
~tor al bolii ren,ale ~i/sau iru:lex al ratei de
filtrare glomerm.ila.
ANOMAL/1 /DENTIFICATE DE ACEST
PARAMETRU: ~oli re nale.
TESTE COMPLEMENTARE: Determi-
narea creatininei se face 1mpreuna cu:
u~, fosfatul anorganic, prote ina total.a,
aJbumina. ~V este un indicator ce poate
fi asociat atunci cand se suspecteaza o
reducere a eritropoiezei. De asemenea ,
trebuie efectuate teste de urjna - densi-
•. <+--
t~tea specifica, concentratia proteinelor.
Cre~terea asociata a ureei ~i creatininei
este un indicator al bolilor renale . Este
general acceptata ideea ca, cre~terea
concentratiei serice de uree se produce
1naintea cre~lerii de creatinina.
10. GAMMA GLUTAMILTRANSFERAZA
-
I GGT
Aceasta enzima este o enzima legata
de membrana. Este prezenta in cantitate
mare la nivelul medulei renale ?i cortexu-
lui renal, dar ~i la nivelul mucoasei intes-
tinului subtire ~U.n _c:an_~Jiculeleb_iliare. In
ciuda activitatii
' crescute a GGT
. .
.
la nivel t'>
 r-RAc1:1ex:s1:cEn.cETARE VETERIN_ARIA - NR. 24

◄ renal, Tn boli renale aceasta enzima nu

are valori mari.
MOTIVE PR/NC/PALE DE TESTARE: lndi-
c~s~;-l~~Te~tazei hepatice '.?Lneopla~
ANOMAL/1 /DENTIFICATE DE ACEST
PARAMETRU: Neoplazie hepatica.
TESTE COMPLEMENTARE: Alte teste
pentru funqia hepatica.
11. GLUCOZA /GLU. Glucoza este
principala sursa de -;;-;=;ergie la mamiferele
monogastrice. Valorea normala circulanta
la animalele sanatoase se mentine 1'n
limite specifice.
MOTIVE PR/NC/PALE OE TESTARE: ~ia-
bet zaharat.
~COMPLEMENTARE: ~ructozamina
(pentru diagnostic cert al diabetului),
functia hepatjca, metabolism lipidic; teili!l
(r r.c;.Q de t;leranta la glucoz~; glucozuria.
12. ACIDUL LACTIC/~. Acidul lactic
este produs al metabolismului anaerobic
al glucozei ~i CO/lcentratia acestuia de-
pinde de produqia miocitelor, eritrocitelor
~i de metabolismul hepa.tjc .

-
MOTIVE PR/NC/PALE DE TESTARE: Nive-
lul ridicat de acid lactic este determinat
de supraproduqia sau a metabolismului
ridicat. Aceasta se 1'ntampla 1n: f-iiP-oxie
tr;ulara, diabet zaharat, pr.9cese maligQe,
ingestie de meta.Doi sau eE-Q9I, acidoza
rnetabolica.,
CELE MAI FRECVENTE MOO/FICA.RI
IDENTIFICATE DE TEST: Modificari ale me-
tabolismului.
TESTE COMPLEMENTARE: Electroliti,
gaze din sange, CBC, p[Qfll general biochi-
mic ~i aoaliza ur~i. · TESTE COMPLEMENTARE: Teste pentru
13. LACTAT DEHIDROGENAZA/LDH.
Aceasta enzima este prezenta 1n canti-
tate mare 1n toate organele ~i tesuturile,
inclusiv 1n hematii la caine ?i pisica . Este
prezenta la nivelul citoplasmei celulare
~i este eliberata 1n circulatie 1n timpul
s@mbarilor permeabilitatii celulare sau 1n
procese necrotice.
NOTA: acest parametru variazii de la
zidezi.
MOTIVE PR/NC/PALE DE TESTARE: Le-
ziuni hepatice, cardiace sau ale muscula-
turii scheletice.
CELE MAI FRECVENTE MOO/FICARI
IDENTIFICATE DE TEST: Leziuni ale
parenchimului hepatic.
PRECAUTfl SPECIALE LA COLECTAREA
PROBE/: fiu se utilizeaza EDTA, fluorura/
oxalat ca ~i ;rnticgagulanti. Se 1ndeparteaza
plasma sau serul imediat de pe celule sau
coagul. Probele hemolizate nu se utilizeaza
pentru determinarea LDH-ului.
functia cardiaca, hepatica, musculatura
scheletica.
14. LIPAZA /LIPA. Lipaza ~i amUaza ~
g~sesc 1n cantitati importante 1n pan-
creas, dar ~i 1n glandele saliva re, ~ a
intestinala '.?i ficat. Acestea au un timp
de 1njumata\ire scurt ~i sunt 1'ndepartate
rapid din circulatie.
MOTIVE PR/NC/PALE OE TESTARE: Indi -
cator al pancreatitei acute.
CELE MAI FRECVENTE MOD/FICARI
IDENTIFICATE DE TEST: Pancreatita acuta
necrotica.
PRECAUTII SPECIALE LA COLECTAREA
PROBE/: Probele de sange trebuie prele-
vate la maximum o zi de la declan~area
sir:nptomelor pancreatitei acute. ~
s~-utilizeaza ca si anticoagulanti: oxa-
lat, EDTA, citrat, fluorura. Plasma se
1'ndeparteaza rapid de pecoagul sau
celule.
TESTE COMPLEMENTARE: Lipaza ~i
amilaza sunt testate 1n asociere cu testul
de lipaza specifica pancreatica din ser ~i
teste ale funqiei hepatice.
15. Magneziu 2+. Magneziul este
implicat 1n activaTe:a enzimelor la nivel
intracelular, inclusiv acelea responsabile
pentru procesele anabolice ~i catabolice.
E~te de asemenea implicat 1n formarea ?i.
d_istrugerea acetilcolinei ce guverneaza
tr.ansmiterea impulsmilor nervoase la
n_lyelul jonqiunilor musculo-nervg_ase.
Glanda hipofiza, tiroida ~i pa_ratiroidele
regleaza concent~atia serica de rnagneziu.
MOT/VE PR/NC/PALE DE TESTARE: t[lp..9.-
m._g_gnezemie dupa 1ndepartarea glandelor
paratiroide la caine .
CELE MAI FRECVENTE MOD/FICA.RI
IDENTIFICATE DE TEST: Hipomagnezemie
dupa 1ndepartarea glandelor paratiroide
la Caine.

www.cmvro.ro

42
OCTOMBRIE - DECEMBRIE 2016
PRACTICA SI CERCETARE

16. AMONIACUL /~. Amoniacul ~

un produs catabolic al digestiei protejce,
extcem de tol(ic. E.?Je convertit rapid la
nivel he2atic Tn uree ~i eliminat renal.
MOTIVE PR/NC/PALE DE TESTARE:
Detectie ~unt portosistemic.
TESTE COMPLEMENTARE: T ~
p~identierea disfunctiei.
17. FOSFOR ANORGANIC. Fosforul j~a
un rol important Tn metabolismul inter-
mediar, este un component al acizilor
~ i , fosfolipidelor ?i n\J.Cl.e.Q.tj__gclgr. De
asemenea, intra Tn componenta siste-
melor tampon din organism sub forma de
fosfati . F~rul si calciul sunt bine absor-
bite Tn intestinul subtire. Absorbtia este
il).fluentata de preze~ta altar minerale,
nutrienti, vitamine, dar side pH-ul intes-
~I. MetaboliZarea ca\ciu\ui ?i a fosforului
este independenta.
MOTIVE PR/NC/PALE DE TESTARE: l,o.g_j_-
cator al bolii renale.
,.--..----__ "
CELE MAI FRECVENTE MODIFICARI
IDENTIF/CATE DE TEST: lnsuficienta renala
?i gastroenterita.
TESTE COMPLEMENTARE: Testarea
pentru fosfor se asociaza cu: ca\ciul,
a,lbumina, proteina totala, glucoza. Daca
se suspecteaza o boala renala, se asociaza
cl.jJ![eea, creatinina, albumina, proteina
totala si PCV - pentru a vedea productia
de eritropoietina. '
18. BILIRUBINA TOTALA 11!!!.,L.
Hemoglobina din hematiile distruse
este convertita Tn bilirubina la njvelul
sistemului reticuloendotelial. Biliru-
bina libera nelegata, este transportata
la ficat unde este legata de albumina,
este conjugata cu acidul glucuronic ?i
eliminata Tn stare conjugata prin bila ..fu_
boli obstructive hepatice, concentratia
de bilirubina conjugata Tn sange este
c~i-escuJa. In timpul hemolizei intra-
vasculare, un numar mare de hematii
sunt distruse, iar procesul de conjugare
la nivel hepatic este depa~it, de aceea
o cantitate mare de bilirubina va fi
prezenta Tn circulatie. D_aca pierderea de
hemoglobina si de eritrocite este mare,
vaapare anoxia. Djsfunctia he~i-
telor va duce la inflamarea celulelor si
astfel se vor obtura canalicule\e biliare
ne mai putand fi e\iminata biliru_biQ?
c ~ t a . De asemenea se va produce
o cre~tere concomitenta de bilirubina
conjugata. ►

Co legiul Medicilor Veterin;iri din Romania 43

 ◄ MOTIVE PR/NC/PALE DE TESTARE:
Detectia bolii obstructive hepaticP
NOTA: La cainii ~; pisicile sanatoase,
concentratia de bilirubina totala din ser
este foart~ sdizuta. lnspectia vizuaia a
probei ne poate da un indiciu al nivelului
de bilirubinii.
CELE MAI FRECVENTE MODIFICARI
IDENTIFICATE DE TEST: qbstructie
irtrahepatica.
TESTE COMPLEMENTARE: Alte teste
pentru functia hepatica; hematocrit
- pentru eliminarea sau confirmarea
prezentei bolilor hemolitice. Determinarea
urobilirunogenului este utila.
19. PROTEINA TOTAi.A/TI', C_oncen-
t~atia serica a proteinelor totale repre-
zinta cantitatea totala de proteine din
f~ apoasa a sang_elui. La animalele
sanatoase, albumina cons.tituie un com-

Biochimia clinica este

un subiect diferit fata
'
de biochimia pura,
cea asimilata 1n anii ponent major singular. Restul proteinelor d?ua sursa de eoergie ~i este stocata 1n
sunt reprezentate de: a)fa, gamma, beta, tesutul gras. Hidrolizarea lor 10 mono ~j
studentiei, cea tfra globuline. Concentratia globulinelor este digliceride, gllIT!:.91 ?i acizi gra~i liberi este
aplicatii' directe pe
,
i
I caz. Cea clinica impli-
determinata prin raportul cu albumina din
proteinele totale.
MOTIVE PR/NC/PALE DE TESTARE:
Masurarea proteinelor totale ofera infor-
Cata lizata d~p;iz.a_p_an,cr_eatLca.
MOTIVE PR/NC/PALE DE TESTARE:
Detectarea anomaliilor metabolismului
l[Qidjc.
I
i
1
A ca analiza lichidelor matii utile atunci cand este asociata cu TESTE COMPLEMENTARE: Daca proba
alte teste pentru monitorizarea functiei este tulbure sau cu aspect laptos, probele
vitale ~i cavitare, 1n hepatice ?i renale, masurarea gradu- trebuie testate ?i pentru colesterol ?i
lui de deshidratare, 1n diagnosticarea glucoza ?i se recomanda, de asemenea,
principiu plasma, ser sindromului enteropatic cu pie'rdere de teste pentru functia renala ~i hepatica.
proteina sau 1n gammapatii. Aceasta 21. UREE / UREA/BUN. Proteinele sunt
(in alte circumstante determinare este nespecifica daca este catabolizate, iar Tn urma acestui proces
i. alte materiale biolo- efectuata doar ea ?i nu este un parame-
tru de diagnostic.
s~-produce amoniacul - produs extrem
de toxic. Acesta este convertit To uree la
gice precum urina, CELE MAI FRECVENTE MOD/FICARI nlvel hepatic ~i eliminat prin filtrare renala
IDENTIFICATE DE TEST: Disfunqie hepatica glomerulara .
i fecale, LCR, ~i lichide ?i renala, deshidratare ?i leziuni renale. MOTIVE PR/NC/PALE DE TESTARE: l_ps!i-
I TESTE COMPLEMENTARE: Albumina cator al bolii renale.
I
~ pleurale ~i peritone - ?i alti parametrii ce indica o disfunctie CELE MAI FRECVENTE MODIFICARI
hepatica sau renala. IDENTIFICATE DE TEST: Bali renale.
ale etc.), precum ~i 20. TRIGLICERIDELE IT.,BJ&: Trigliceri- TESTE COMPLEMENTARE: Acest
folosirea rezultatelor dele sunt de obicei prezente Tn dietele
cainilor ?i pisicilor, mai ales la animalele
parametru se determina 1n asociere cu
creatinina, fosforul, proteina totala, albu-
pentru completarea hranite cu resturi de la masa. Ele sunt
~
mina. Concentratia ureei este influentata
de asemenea sintetizate la nivel heQaiic mai mult de dieta cu un continut pro-
tabloului clinic. di!J_.Qrbohidrati, asigurand astfel o a teic mai mare decat de creatinina. PCV -
'''i · - - - + ~ : r - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
www.cmvro.ro

44
 PRACTICA SI' CEllCETARE

3 zile 1preferabil 1n frigider. Probele con-

gelate se pot pastra timp 1ndelungat.
24. PROTEINA DIN URINA. Proteina din
urina este determinata ~i comparata cu
concentratia creatininei pentru a obtine
n,ivelul pierderii de proteina la nivel renal.
Motivul principal de testare ar fi realizarea
unui raport proteina/creatinina.
TESTE COMPLEMENTARE: Analiza
completa a urinei, antibiorezistenta,
Creatinina, BUN 1Albumina, Globulina, CBC,
SNAP 4DX.
Aseasta este doar o parte din
p l ~ . Multi ar cataloga
aceasta lista ca lista de baza . De com-
pletat ar fi lista gazelor si electrolitilor .

l de echilibrat 1n urgente, descrierea unor

productia de eritropoietina; Teste de urina;
Creatinina. · cazul ?i al proteinelor urinare, cortizol.
22. ACID URIC. Acest parametru se
d;termina la pasari ~i la c~ii dalmatieni.
La toti cainii- cu exceptia dalmatianului-
cu boli hepatice difuze se constata o
cre~tere semnificativa a acidului uric.
MOTIVE PR/NC/PALE DE TESTARE:
Indicator al severitatii
I
bolii renale ,n
p~pulatiile de pasari ?i c~ini dalmajie_i:ii.
CELE MAI FRECVENTE MOD/FICARI
IDENTIFICATE DE TEST: Bali renale.
23. CREATININA DIN URINA. ~ -
na din urina este data de rata filtrarii
electrolitilor ?i pierderea lor la nivel_glo-
merural sau prin tubii renali cum este
MOTIVE PR/NC/PALE DE TESTARE: ~
terminarea raportului proteina /creati-
nina din urina. Cele mai frecvente
modificari identificate de test ar fi 1?JQ1.g,i- Toxoplasma g. ?i Chlamydophila spp. la
~ 1 ca semn de boala renala timpurie 1
nefropatie cu pierdere proteica.
TESTE COMPLEMENTARE: Analiza
completa a urinei I antibiorezistenta 1
Creatinina 1BUN~ Albumina 1Globulina 1CBC 1 · rece sunt determinari de importanta
SNAP 4DX. Probele de urina se pastreaza
1'n containere 1'nchise bine pentru~e
evita evaporarea ~i contaminarea. Probele
sepot tine la temperatura camerei pana la
teste rapide serologice in-house care
u?ureaza ?i scurteaza timpul pana la
un diagnostic cert 1tehnologie micro-
ELISA pentru testare cantitativa a
~entratiilor de Cortizol 1Total T4 ~i a
acizilor bidari, dozarea semic:aotiiativa
9J..ipazei Specifice Pancreatice canine ?i
feline, a concentratiei de pro BNP 1n arit-
n;i~ne1 precum ~i a determinarilor
calitative ale bolilor parazitare canine
(Borrelia burgdorferi, Dirofilaria immitis,
Anaplasma spp., Ehrlichia spp.), ~ -
miile fel ine (Fe IV /FiV), FCoV, Panleuco-
penie), identificarea parazitilor canini
8elini (Giardia spp.) 1determinare~
Parvovirusului ~i a virusului bolii Carre 1
feline 1precum ?i efectele ?i corelatiile
cu testarea de baza hematologica
?i biochimica 1toate acestea vor fi
dezbatute 1'ntr-un articol ulterior 1deoa-
majora 1'n stabilirea unui diagnostic de
certitudine 1'n medicina veterinara 1atat
al animalelor de companie, cat ~i al
animalelor de renta . Ill

:+:\
. '•(-:t;1f::/' -~-- ':r~?r·-:11-..~J!>.' -~ll1Y: +::,\ t. l t. ! 11:r_ '.:".'' '·. . .,. '.r' '' . . I~~~ ,;~•,. !.;\ ,:. ll ., f
i ,Kaheiko/ Jir'o J~tf,y;•fohn Vil. 1;1;rvey,:and Michaei L. Bruss: ~ds:'Clinical
1 4. PapasouliotiL Kostas, et al. nus~ of the Vettest•8,0Q8:and 'refractomJtry
:•610~6em'istiyofdomestict;1nitnals:,'Ata·dernic,press; 2oos. _; · . ··.·. • .,· ·for.determinatiori 'of. t0tal pr~tein ; alburii'in / and globuli~ 'ccinceritratiorisin ,,,
.2h Kert;;MotagiG: .Veteriiiacy1/abdrafo,ymedidne. John Wiley & Sons, ,. feline 'effusion{ W~terinri,y,<1iinicci Pathol~gy31.:4 (2002}i:162: 166 .. ,;
1

' .idoa\:;<(j~i!ri"i:~\//i(.'c-'h ,, :'.:c'J' :: . , :''' •· · . , s , Thrall MaryAnn'a1 etal: eas.Veterinaryhemato/ogy_and'c/inica/che'-

1 1

, 3,'., \:?apas?Liliotis:rKo'sta's; ef:aJ:!1iConiparisonof white blood cell differ~r;ltial,,,; l : mistry. Johh}Nilef & Sohsj 2012. . j .: ' L :' ;, '. ,;:, I :, ' ' . ' : '
:•p~rceritages detefniiiied '.by1th~ in~nouse LaserCyte herriatology,arial:yier i' : . 6.,Willardj.Michael' ID.I an(l Harold Tvedtern,Smd/1 animq/ c/inica/,diagriosis •, ' t
.: and;~!rtiant ;ll'.meth~d,'.;,SVeteritiaiyClini~ai~ath~logy}S..'31(2p_o6}:,l9,5'- 302., ;,:Lby labor~toiymethbds. Elsevier Health Se:iences,12PJ1. ; :,.,:: •.! ',' ' •
:,>::kU:n➔j~~· ;"·tf ~;;lf~.::-i\tr:::rt -i{ti '·Ic(·f\i,/;~·. . ·';;;~> ,· : ,• . ' ..-.. ;; 1< - l ;'' ji :i ! .,,t.;.'. .r-~·!., :) .. ' , l :'} .~: ',i; !
' j
1~

45
Colegiul Medicilor Veterinari din Romania
 . VETE~ll'iARIA NR. 27
PRACTICA SI CERCETARE

lmportan\a evaluarii pulsului arterial

in examenul clinic la animale
Pulsul arterial este o manifes tare perifericd a activitdfii mecanice a cordului,
constand intr-o undd expansivd periodicd, sincrond cu ejectia ventriculara,
perceputd la palparea unei artere pe tesutul dur subiacent.
• Prof. univ. Dr. Mario CODREANU, Drd. Alexandra Mihaela POPA - Facultatea de Medicina Veterinara Bucure~ti

P ulsatiile arterelor pot fi obser-

vate prin inspectie $i pal-
pare. Palparea pulsului este
una dintre cele mai vechi ~i
pretuite metode de examinare
folosite 1n medicina, folosita ~i 1h epoca
investigatiilor moderne, o metoda sim-
pla, comoda, prin care se obtin infor-
ma~ii valoroase, atat asupra activitatii
inimii, cat ~i a starii circulatiei .
E~~i:n_i_narea pulsa~iei se poate '!~
all?a prin palparea arterelor accesib ile
rrin plasarea degetelor pe aria specifica
de proie<;tie, fiind considerata un in-
strument de evaluarea a starii genera le
de sanatate, din pacate, de multe ori
minimalizat1o'mis de catre medirnl
v.eterinar .
' L~i, pulsul este perceptibil la
nivelul arterei maxilare externe, situata
medial pe marginea ventrala a mandi-
bulei. Pulsul poate fi observat~
artera faciala localizata la jumatatea
distantei dintre baza urechii si ochi
{Figura 1).
La bovine, pulsul poate fi masuratJL
nivelul arterei coccigiene - la mijlocul
arterei coccigiene (Figura 2), sau la
nivelul arterei fac,iale pe fata laterala a
mandibulei {Figura 3).

www.cmvro.ro

46
IULIE - SEPTEMBRIE 2017
In practica animalelor de compa
nie (caine ~i pisica) pulsul poate ti ,n.:
reg;istrat din artera femurala, Re par~a
m ~ e i (Figurile 4 ~is).
La rumegatoarele mici (ovine ~i
caprine), pulsul este luat din artera
f) Figura 2 - Determinarea pulsului la vaca la nivelul arterei coccigiene
eilAcT1cl I eEReETARE ·
<: Figura 1 - Aprecierea pulsului la cal
Semiologia pulsului distinge cinci
calitati fundamentale:
'
• Frecventa se apreciaza numarand
pulsatiile timp de un m·inut; cu rare
exceptii este egala cu frecven~a
contractiilor cardiace, fiind c,!:1_prinsa
1n,tre 60-90/min. Cre~terea frecven~ei se
nume~te tahicardie (puls frequentus), iar
scaderea, bradicardie (puls rarus).
• Ritmul se refera la intervalul dintre
doua pulsatii succesive; un interval can-
st.ant caracterizeaza un puls regulat (puls
regularis) sau ritmic, iar modificarea in-
tervalului caracterizeaza un puls neregulat
(puls iregularis) sau aritmic. ~ poate
fi intermitenta cand pe un fond de ritm
regulat intervin unele neregularita\i izo -
late (exemplu extrasistole), sau ~
(exemplu flbrila~ia atriala).
• Viteza i11dica rapiditatea cu care
apare si dispare unda pulsatila arteriala.
Pulsul q:ler este considerat atunci cand
unda pulsatila apare ~i dispare cu rapidi-
tate. Pulsul targ.u.s este un puls care se
palpeaza un timp mai 1ndelungat, deo-
arece distensia arterei se face cu Tntar-
femurala situata pe partea mediana a ziere.
coapsei. • Amplitudinea se ~~era la marimea
Daca pulsul nu este palpabil datorita undei de puls. Se distinge' astfel un ~
grasimii sabvl-anei, bataile in'imii trebuie a~(puls magnus), care izbe~te cu
sa fie luate Tn considerare ca rata forta degetul ?i un i;.uls m_k (puls parvus),
pulsatiei. slab perceptibil. ►
0 Figura 3 - Aprecierea pulsului la vaca la nivelul arterei faciale
47
11,et!; li/!
~,t,;...·---~P_:·.JlA,~~C::.::T~I:,:C::A.:.'.::i·c.::l:...C:::···~E:,:R::.C:::-::::E:..:T~'A::R::E::·:___ _ _ _ _ __ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __. _v_
ET_rn_1N_A_
R1A_._N_R_.2_1
r.
~
i
!

0 Figura 4 - Localizarea arterelor 0 Figura 5 - Localizarea arterelor

femurale la caine femurale la pisica

0 Tabel 1 - Valori fiziologice ale pulsului arterial

Bovine 45 - 50

◄ • Tensiunea se apreciaza dupa for.ta • pierderea starii de con~tien\a 3. Varsta. R~ta pulsului este mai
necesara pentru a comprima artera ~i a (sincopa, lipotimii); , mare la tineret decat la adulti i. Studiile au
obtine disparitia pulsului. Din acest punct • tulburari de vedere. demonstrat prezen\a unei puls ' de 100-
de vedere se djstinge un puls dur (puls 120/pulsa\ii/minut la vi\ei nou-nascu\i
durus), greu comprimabil ~i un puls moale Factori flziologici care afecteaza fa\a de 50-80 /pulsa\ii/ minut la ani-
(puls mollis), u~or depresibil. rata pulsului malele mai mari.

lndicatiile examinarii
Varia\iile pulsului arterial apar ca
urmare a interventiei factor iilor flzio -
'
pulsul~i arterial logici produdnd abaterea de parametrii
• 1n toate situatiile cand se masoara ten- normali stabili\i.
siunea arteriala; 1. Specii. Rata 12ulsului variaza 1n
• cu ocazia oricarui examen clinic functie de spe·cie, astfel, pulsul este mai
general; mare la animalele mai mici ~i mai mic la
• dureri la nivelul unui membru; animale mari (Tabel 1).
• modificari de culoare ~i tulburari 2. Greutatea corporala. Rata pulsului
trofice ale tegumentelor; ~e ma i mica la animalf'le rn o g.i:.eutaie
• parestezii; ridicata comp~rativ cu animalele normo-
• dispnee; afec.~iuni cardiuvasc.ulare pur1derc1le.
4. Conditia animalului. R~ta pulsului
este inferioara la animale care sunt 1n mu
continuu expuse unei exercitiu fizic s;iu
exerci\i u de munca grea, de exemplu cai
de rasa.
5. Sex. Femelele prezinta o rata de p1 II
m_gi mare decat masc1 !Iii.
6. Sarcina. Rata pulsului este usor ma
mai!Ja animalele ges~aru:e.
7. Parturitie. in momentul fatarii rata
pulsului cre~te.
S. Alaptan:a. Anirnalele in lacta\ie

www .cm vro .

48
 IULIE c SEPTEMBRIE '2017
0 Tabel 2 - Asocierea ratei pulsului cu tulburari patologice
i'nregistreaza valori cu 10% mai mari
decat parametrii normali.
9. Starea de excita\ie poate provoca o
cre~tere a pulsului pana la 10% cauzata de
manipulare, conten\ie ~i examenul clinic.
10. Rumegarea. Ritmul pulsului este
crescut 1n timpul rumegarii pana la
aproximativ 3%.
11. Postura. Rata pulsului scade cu
10% la animalele "1n repaos.
12. Efort fizic. Exercitarea unui efort
fizic conduce la cre~terea ratei pulsului
la~le, cu aproximativ 50-60% la ,
bovine '1n timpului exerci\iului. Astfel se
recomanda masurarea pulsului la animale
i'n repaus.
13. Hranire. Examenul pulsului s_g_
ef~tueaza 1nainteae hranire sau dupa 1-2
Colegiul Medicilor Veterinari din Romania
RRACTIC.A:SI ,CERCETARE
ore post-hranire.
14. Estru. In timpul estrului, rata
pulsului este u~or mai mare decat 1n mod
normal.
15. Temperatura mediului. Frecventa
pulsului cre~te 1n condi~iilP unei tempe-
raturii ambientale ridicate sau scazute.
In patologia veterinara este pe
deplin creditata aprecierea ca, practic,
covarsitoarea majoritate a afectiunilor
patol~gice (febra, boli cardiova~culare,
boli infeqioase etc.) au impact asu-
pra calita\iilor pulsului determinand, 1n
consecinta, modificari de frecventa, ritm,
viteza, a~plitudine ~i tensiune (T~bel
2), corelabile ~i integrabile 1n ansamblul
modificarilor de ordin fiziopatologic ~i
clinic. Ill .•.,...
1. ChauhanR.S.;Agarwal D.K.; Textbook of
Veterima~y Clinical a~d Laboratory Diagnosis
. (200s); Jaypee. - _
2, pan,Q. (2000); Pulsul arte[ial 5~,59--6t
8. Larry P.'filley,FrancisW. K. Smith,Mark
Oyama; Meg,,M. Sleeper, 2008,Manu~I of
Canine and FelineCardiology,.Elseyier-Saun-
. I . •. · -., : :
ders, US . · "'. ·, ·
4. P.olly M. Taylori]981, Techniques and
clinical applicatibn of arterial blood pressure
· measurementin the horse; Equine Veterinary
.Journal.
5•. Tartaglia,L., &Waugh, A. (2002). Vete,
rinary Physiology and Applied Anatomy: A
Textbook for Veterinary Nurses and Techni- .·
cians.l. · ·
49