Notiuni de baza in patologia medicala veterinara

. . Prezentarea bolilor medicale se face dupa o schema cla-

sica, incluzand etiologia, patogeneza, leziunile, simptomatolo-
gia, diagnosticul, evolutia, prognosticul, profilaxia §i tratamen-
tul.
Etiologia reprezinta cauzele bolii. Acestea pot fi favo-
rizante sau determinante.
Cauzele favorizante pot fi:
-predispozante, legate de organism: conformatia botului
la Boxer predispune la rinita; conformatia urechilor la Cocker,
predispune la otita §.a.). Alti factori care actioneaza prin redu-
cerea rezistentei organismului sunt reprezentati de: · predispo-
zitia animalelor nou-nascute sau cele prea batrane, stresul, u-
nele boli infectioase sau parazitare, boli cronice ale altar or-
gane etc.
-ocazionale, dependente de mediu ( deficiente igienice
. sau de microclimat, alimentare etc.).
Cauzele determinante sunt reprezentate de agenti ani-
mati (virusuri, bacterii, miceti, paraziti) ~i neanimati (substante
toxice, agenti fizici etc.).
Dupa raportul intre cauze ~i modul de declan~are, bolile
medicale pot fi:
-primare, cu legatura directa intre cauza ~i efectul pato-
logic: pneumonii ,,a frigore", ~ocul termic, gastrita coroziva etc;
-secundare, mediate de procese patologice anterioare
(edem pulmonar, congestie hepatica ~i renala, secundare insu-
ficientei cardiace);
-simptomatice, reprezentand exprimari la nivelul unor
organe, ale unor boli generale: stomatita din febra aftoasa, en-
cefalita din turbare enteritele bacteriene sau virale etc.
-esentiale -c~ cauze necunoscute (epilepsia esentiala) ...
Patogeneza reprezinta me~a_,nis1:1u1 ?e producere b~l11.
Cunoa~terea patogenezei determina ef1cac1~at_e~- :rescut~- a in~
terventiei profilactice sau terapeutice (~?~':01211 in alerg11, boll
inflamatorii reechilibrarea hidroelectrolitica in ~oc ~.a.).
Modificarile anatomopatologi~e - au va_l~are nu nu- .
mai pentru diagnosticul necropsic, ci ~1 pentru venf1carea date-
1
,
lor clinice. in colectivitati mari de animale (pasari, Porci)
cazul unor imbolnaviri cu caracter de. grup, se poate i~au i~
Sacr ·ificarea unor an·imale• pentru1· examinarea
. f f
leziunilor c Pune
, a re
laturi de datele clinice ~1 parac in1ce o era in ormatii Pret-· a,
V •

• ~1oas
pentru diagnostic. e
Simptomatologia. Recunoa~terea animalelor bol
presupune examenul at~nt, d~ grup (p~ntru depistarea
navilor) ~i individual, _pnn apl1c~rea manl~r metode sen,; _
010
gice (inspectie, palpat1e, percutre, ascultatre, termometrie) .
examene paraclinice (imagistice ~; de laborator). Se inipun~'
respectarea planului de examinare clinica. e
Diagnosticul se va stabili in mai multe etape, succe-
sive, pe masura acumularii datelor clinice, paraclinice §.a.
Poate fi:
-simptomatic, adesea de sindrom: colici, icter, parezie a
prestomacelor etc.;
-topografic, constand in precizarea organului afectat: co-
lica gastrica, intestinala etc.;
-patogenetic, constand in precizarea mecanismului de
producere a bolii: hepatoza grasa, colica spastica, ulcer gas-
tric;
-necropsic;
-de laborator;
-imagistic;
-etiologic, constand 'in stabilirea etiologiei bolii, prin exa-
mene paraclinice: colica prin tulburare topografica intestinala,
enterita parazitara, bacteriana, virala etc. (cu precizare agen-
tului etiologic);
-diagnostic de grup se poate stabili 'in cre~terea inten-
siva a animalelor, dar necesita ~i un diagnostic individual;
-diagnosticul terapeutic se precizeaza 'in functie de ras-
punsul animalului la un anumit tratament.
Profilaxia include masurile care se iau pentru preve-
nirea bolilor. Poate fi specifica ~i nespecifica. Profilaxia speci-
fica se realizeaza prin actiuni de imunizare activa (vaccinuri),
pasiva (seruri continand anticorpi) sau administrarea medica-
mentelor profilactice, antiparazitare, antiinfectioase, suplimen-
te vitamino-minerale. Profilaxia nespecifica vizeaza masuri ge-
nerale, de ordin igienic (igiena alimentatiei, a microclimatu/ui),
efectuarea corecta a dezinfectiei, dezinsectiei ~i deratizarii etc.
2
IP'

Metafilaxia este un concept modern care include ·alte

rnasuri de prevenire a imbolnavirilor: bunastarea, intretinere
corespunzatoare, asigurarea confortului zooigienic, selectia a-
nirnalelor rezistente, combaterea infectiilor subclinice, e~alo-
narea fatarilor ~.a.
Tratamentul nu trebuie limitat la ·medicatia etiotropa,
antiinfectioasa, antiparazitara . ~.a. Este necesara medicatia
stirnulenta generala ~i a principalelor organe, reprezentata de:
hepatoprotectoare, tonice cardiace, calmante, pansamente di-
gestive etc. Cel igienodietetic completeaza intotdeauna medi-
catia.

3
 Cap I. BOULE APARATULUI DIGEsnv
• I
In acest capitol sunt cuprinse principalele bo1; .
ale aparatului digestiv la animale. Pentru examinareallled,c,1
tului digestiv se apreciaza modul in care animaIe1e co aPar,.1
furajele $i alte manifesti:lri functionale, precum ~i dateJe ~-ullil
recoltate de la fiecare component al acestui aparat, 1n v~ ti
21
stabilirii diagnosticului $i a trasi:lrii principalelor Obiective tere.
peutice $i profilactice. era.
'
I
1. Examinarea functionala a aparatului digestiv

Apciratul digestiv este alci:ltuit dintr-un ansamblu de or-

gane cu trei POrtiuni: ingestiv~ (gura, faringele ~; esofagul),
digestiva (prestomacele, stomacul, intestinul subtire ~; intes-
tinul gi-os) ~i ejectiva (rect, anus).
omai:.urn
esophagus__.r ._,,__. · rumen
f •

n.. .-
. _ ' ::/ · •.. . duodenum large
ileum intestine

mouth
. \..tLIt
't: ,;:__ .·:.·::.: ..·:;~
'"..
·"'-~~.
v\VJ I r,__j ·f.f
..

reliculum . . . . . · .. .·
atuJmasum

j ajunum .
La acestea se asociaza glandele anexe: g/ande/e sall-
f catul ~; pancreasul, "
vare, ' . rdin functional se refera la: ..
Aspectele de o .
etit prehens,une, mastica+-ie
!), , uinsa/ivatie, deg/ut1t1e;

=~tme9are ~i eructatie (la rumegatoare);

-vomitarea; ·
I . ·une de fecale ~i flatule!nta. .
-em1s1
_small intesttne large intestine
esophagus . ~ I
1
fll 11 (, l 1
;r<)

.c---/ o·
\
-
. ___,,/

.
,,---/
__.,,/

97c=/
_)
cecum

4
 1.1. Apetitul

,. Apetitul (latin. appetere = a pofti, a· dori) sau pofta de

~n:are (~oam__ea) se verifica prin proba apetitului (a furajarfr,
a pran~ul~1), cand se administreaza animalului furaje din ratia
normala, in cantitate mica ~i de buna calitate, incepandu-se
totdeauna cu furajul mai . putin apetisant (pentru erbivore se
incepe cu furajul grosier) urmarindu-se modalitatea in care
animalul efectueaza furajarea (prehensiunea, masticatia ~i de-
glutitia). Obligatoriu se verifica ~i apetitul pentru apa. Meca-
,.,,,e:.::::~"" nismele care sunt implicate in
f~-·
,ti: controlul. · apetitului au fost
l( . descoperite succesiv. Influ-
entele exterioare ~i cele in-
/ terne conduc la stimularea
fibrelor nervoase care tree
prin hipotalamus, de unde
alte retele nervoase trans-mit
informatiile catre diferite
organe: stomac, ficat, intes-
tin, pancreas. · · , ·- ~- · ~· · • · ...... ·
Semnalele care informeaza cortexul cerebral provin di-
rect de la alimente ~i/sau apa (culoare, forma, miros etc.); alte
semnale se produc in tubul digestiv dupa ingerarea hranei §i au
ca origine celulele receptoare sensibile la diver~i parametri, .
cum ar fi: gustul, presiunea osmotica, presiunea mecanica ~i a-
numiti metaboliti. Toate aceste semnale sunt dirijate spre hipo-
talamus.
in afara semnalelor fizic.e mai exista §i semnale metabo-
licei eel mai cu noscut este glucoza care a generat teoria gluco-
statica a apetitului. Hipoglicemia stimuleaza centrul nerves al
apetitului ,. iar hiperglicemip pe eel al satietatli. Ace§ti doi centri
sunt localizati la nivelul bipotalamusulu) , eel al satietatii fiind
situat in partea ventromedian~ (VMH), iar eel al apetitului este
situat in partea laterala (LH): . . ..
. Distrugerea experimentala a centrilor ventrom~d1an1 1~-
duce hiperfagia ~i stimularea nervului v~g, care. la r~ndul_ sau
stimuleaza secretiile gastrointestina~e ~1 _endocrine (m~ulma).
Aceea~i interventie pe partea laterala a h1potalamusulu1 antre-
neaza adesea afagia.
5
' Alte semnale metabollce evocate destul de des sunt a-
minoaclzil $1 acizil gra$i, dar al caro~ rol se_ pare ca., ~ste mai
putin rmportant decat eel_ al glucoze_1. ~otu$1, la ~as~r~ de ex. 1_ triptofanului ce stimuleaza VMH §i produce un efect anorexic.
f!
carenta in unli amln~aclz1, cu_m, ar tnptof~~ul, inh1_ba foarte
mult apetitul, stimuland restnct1a allmentara~ acela$1 lucru se · tivitatea LH·Ul(!i. ~,;.agoni§~ii aqioneaza prin intermediul TRH,
constata $i in anumite dezechilibre produse pnn exces.
Alaturi de semnale nervoase exista $1 semnale umorale §i
anume unele peptide de ta lie mica ,secretate de anumite par-ti
ale tubulul digestiv sau chiar de encefal; cea mai cunoscuta
este colecistokina (CCK) care este secretata in duoden §i
antreneaza o reducere rapida a ritmului alimentar. La fel se
intampla §i cu bombezina, peptida care se gase§te in tubul
digestiv $i encefal.
Alta peptida responsabila de scaderea . consumului este
somatostatina (TRH) . Insulina insa§i, prin nivelul concen-
tratlei in creier, pe calea LCR-ului poate avea un rol important
in declan$area starii de sapetate.
r.JtUal - i/..,i Cei doi centri ai hipotalamu-
sului interactioneaza. Se ad-
mite ca centrul ventrome-
dian (VMH) intervine in prin-
VMH
Pe langa controlul adrenergic mai exista un control al
prin serotoninl. Acest neuromediator este un derivat al
!
Actiunea sa se produce prin medierea g K,_care reduce ac;
care inhi~ H. Centrul nervos LH este sub control dopami·
nergic, neuromediator fiind dopamina, un derivat al tirozinei.
Dopamina intervine in stimularea producerii de opiacee
endogene (~ endorfine) care declan§eaza apetitul §i mare§te
ritmul alimentar. ... '
LH. indepline§te functia de control al_ritmului alimentar,
iar VMii:Ycontroleaza fluxul energetic ,prin actiunea sa asupra
tranzituJui digestiy, a secretiei pancreasului endocrin §i prin
controlul sau asupra sistemului nervos simpaticJ ..
Pentru ~ ducer:ea apetitului la animale a fast realizat un
numar mare de medicamente; cea mai mare parte dintre ele
sunt @l)filQ9L aU opaminei sau catecolaminei 1 amfetamina,.
efedrina,, fenflu ramina. care dau efecte anorexice dupa inge-
rarea lor de catre mamifere. - - in ceea ce prive§te •consumul de
apa este 'de remarcat faptul ca
/ . ··))i;_. .~\·; exista o legatura foarte stransa

,
cipal ca centru al satietatii , I~.'~ S,t,. •· ~ .'. • .
intre ingesta de furaj $1consumul
,t.:. ··•.,Lt,. "'1':1,- ' i,-., ., r, :
prin efectul inhibitor pe care ii •• ~ i-1 apei; o restrictie a consumului de
exercita asupra hipotalamu- .•~t'. ~-',;_ ~ .',t-,. ."":· apa nu antreneaza o scadere a in·
·!., , , •. ..,_. 7:1• /

sului lateral. Informatiile ner- gestei furajului, de aceea atentia

voase sunt transmise prin trebuie sa fie marita in ceea ce
neuromediatori chimici secre- prive$te riscul alterarii renale. Alti
tati la nivelul sinapselor. Din Jt factori care intervin in consumul
acest punct de vedere exista de apa sunt reprezentati de natura furajului (nivelul proteic al

•
diferente profunde intre VMH
§i LH. Cunoa$terea acestor
-~ Im neur~media~ori specifici a
numar de medicamente c perm1~ fabncarea unui mare
a apetitulul. u efecte de st1 mulare sau de reducere
VMH ' este senslbil la a· . .
adrenergicl) care ii reduce actfiii~~l$tl (~rez:nta receptorilor a·
Din contra, LH contlne mai al a ea st1~uland astfel ape-titul.
acestuia), temperatura ambientala, starile f~brile etc. .
Consumul de apa este controlat de h1potalamus pnn re·
ceptori osmotici; ace§tia, ca $i ·cei ai ionu_lui_ de Na+ sunt _si:
tuati in zona anterioara a h.!£.?talamusulu1, 1~ zona preopt1ca
(lamina termina/is).l.Angi9tensina II p~ovoaca seteaJ Sa~ara-
zina inhiba angiotensina II, deci inbiba_consum~I ~e. apa.. O·
piaceele endogene controleaza prin efectul lor inh1b1tor con·
sumul de apa; nu acela$i lucru se poate 7pun~ d_esp~e CC~

I
stlmulare reduce activitatea L~s drec~pton P·adrenergici, a caror (colecistochina). '-8,istru_gerea LH fantreneaza ag1ps1a, 1ar st1·
, ec1 reduce apetitul. I

7
6 I
 I
)L>i,u~ll

'I
mularea lui polidipsia. Lezlunile la nivelul VMH1,conduc I:. . ntitatea de furaje apucate la
, • Po I di mi$canlor, ca .
lidipsie. ' cestela, amp ltu ne~ carile capuluI. un act
La puii de gaina se recunoa~te ~I un control genetic 1
prehensiune, pozlt1a $1 m $ _ Prehensiunea este t pe
• x t ... asu o rvos baza
pra polidipsiei: astfel, o gena reces1v~ an reneaza un consu · t , . controlat ~e al reflexelor
ridicat de apa (de doua ori peste cant1tatea normala) care e rn "· un mecams~ ontrol vo-
. . Ste · b rticale
rt· al) ce asigura.,
;1 un c
insotita de poliurie ~i de o cre~tere u~oara a consumuIu1 d ' . . su co
I
~,t
e , 1 ntar (co Ic ,
fu~a -~. . .. ' u eluarea fara discrim!nare
S petitul poate fi normal (normorex,e) sau modtftcat (d·
,. . . ... " . ,.
pr_ ntelor din med1ul ex
ahme
orexie). atat cant,t~t,v (scazut sau crescut) cat ~' ca/itativ , _ tern. Prehensi~nea se poa~:
(pervert1re a .,gustulu1_), . . . : Y.•t · · -- face normal (in funct;ie cu
Modificari cant1tat1ve ale apet1tulu1: . ' , C. ~
4 _..:. ~··
--:_ ~ specie - cu ~uzele, rehe•
-lipsa apetitului se poate exprima pnn: ~nprexie abso- • ~.;.~ - . I) u modificat (disfag,e de P
I " ( can " d anima
· IuI re f uza" f uraJu
· I) ; anorex,e · re Iat·1va" sau ina-
---.. d'ntii cu 1·Im ba.,' cu . c,ocu . sa
phagein = a mane" a) ·. . muscu-
1
petenta (cand consuma lene~ ~i incomplet furajele), cum ~ : 1 n~iu;e: dys =~au, difici s! poate realiza 1n _afect;iumt a1~au cand
Ji1porexla (oligofagia), aQetitul capricios, apetitul selectiv· Prehe~s,un~a ;~anos fracturi mand1bulare ,.~ cele nor-
-lipsa senzatiei de sete se nume~te adipsie· laturii mast,cat?ru, : se f;ce cu alte o~~ane d~;a cu incisivii la
-exagerarea apetitului (hiperorexia) s~poate exprima I aceasta se reahzeaz ~ prehensiunea "ca,~easca ,,fn got", fara a
1
prin: polifagie (hiperfagie), b11lirnie,, tahifagie (lacomie); 1 male, :a de e_xe~bli ale limbii, prehens,_unea pot fi ,ntalnite ;i
-exagerarea senzatiei de sete se nume~te polidipsie. rumegat~are ~nl Tulburarile de prehens,un~. ___..
Modificari calitative ale apetitului: apuca a_h~en u · . · ,. · · - perturbare (an~-
·parorexia (alotriofagia, epitimia, pica) I cand animalul pentru li_ch~de;,,enul de disfagie s~ I~telegi de 0
deglutitie a ah-
consuma materiale straine de alimentatie, ca de exemplu: co- . Pnn er hensiune, de mast1catIe sa
profagia/scatofagia ( consum de materii fecale), ,2<ilofagia ( con- mahe) de pre
sum de material lemnos~, geofagia (consum de pamant), lito- mentelor.
fagia (consum de pietre), aerofagia (inghite aer), canibalismul Masticatia .
(consum de tesuturi ~i organe de la animalele congenere: Ii- 1 ·3 · ., . cu dintii, precum _$ 1 ~-
chomania, trichofagia, malofagia, plumofagia, placentofagia, M f catia reprezinta ~arunrea ;i form area bolului ah-
ovofagia, infantofagi~ caudofagia, otofagia, onicofagia); as~ cu saliva a. ~-h~ent~. 0-~ acestuia. . . _
·e,¥@JP.~a - pervertire a senzatiei de sete} cand ani- me 5teca.re vederea deglutIr11 (ing_h It I~11 ) este un act fiz1o!ogi_c r~
malul 5ea purin (urina), apa murdara din balti, lichide pu-ternic menta~ in~i prehensiunea, mastifatialor suticorticale, cat $ 1pnn
mirositoare, chiar daca i se administreaza apa potabila la dis- _a mecanism nervos al ref exe . _
cretie. glat pnn . ( luntar). . rmarindu-se. pre
control cort1ca 1 vo face prin inspect1e, _u I ;i intensitatea
I Examinarea se • · f ecventa, ntmu . · durata
1.2. Prehensiunea absenta masticat~e,_, r andibulei, simetna $ 1 le
zenta ~au plitudinea mi~canl?r m lui zgomotele pe care
Prehensiunea reprezinta modalitatea in care animalul aceste1a, am f catie pozitIa ca~~ ' .
prinde ~i introduce in gura alimentele sau apa, demonstrand de mi~carilor de ma~' timpul masticat1e1. modificat (disfaJ'~
altfel prezenta apetitului. Examinarea se realizeaza prin inspec- produc animal~le in poate face normal atia este absenta ~,
tie, in timpul consumului de furaje ~i apa. Obiectivele urmarite Masticat1a s~ ., i situatii cand mas ,c
de masticatie). Ex1sta $
sunt: cu ce organ se face prehensiunea, frecventa ~i ritmul a- 9
8 7
 v--- -""-

insote~te anorexia. in acest caz erbivorele pot prinde

titate de furaj intre buze, ramanand in aceasta pozitle O can,
dand aspectul de animal care "fumeaza" sa~ "pipeaza". cu eie, in co nd ltll normale deglutitia se face in trei faze (bucal
in alte situatii masticatia poate fi: neintrerupta (in fartnglan ~I esofagl~n). Modificarile de deglutitie se numes~
dfsfagii de deglutifle (disfagii adevarate) $i tinand cont de
i
falopatii), intrerupta brusc ( cand in timpul masticatie; s ence, cele_trel faze ale deglutitiei pot fi: disfagii bucale, disfagii fa-
clan~eaza o durere puternica: carii dentare, inteparea de,
ring1ene ~I disfagli esofagiene.
corp ascutit etc.); in gol (cand animalul face mi~car; de un D_isfa,ia -~uc~la _(de tip 1) - se caracterizeaza prin
ticatie in absenta alimentelor; acest tip de masticatie este ~s- efortun_ de ing~1t1rAe in t1mp ce masti~atia se prelunge$te, iar in
talnit frecvent in ptialism, cand apare ~i zgomotul de Pl 111 · , fata ~nimalulu1 (cand acesta se afla in stabulatie) se formeaza
cait/de sarut/de pipat, caracteristic stomatitelor aftoase• es. o gramada de alimente, bine maruntite, sub forma conica.
neori pot aparea scra~nituri (bruxism) ale dintilor, in c~li ~- Alimentele se pot acumula intre molari $i bucce formand depo-
zite, care poarta denumirea de magazie (in stomatite, glosite
encefalopatii); pe o pa rte (in dureri unilaterale la nivelul guri~,~ •
lene~a (cu mi~diri rare ~i neregulate, in tulburari nervoas' etc.). .
Disfagia faringiana ( de tip II) - se caracterizeaza prin
depresive); cu dinti lungi sau masticatia superficiala (in afec: expulzarea pe gura $i nas (jetaj alimentar) a alimentelor $i
tiuni dureroase: stomatite, faringite etc.). Frecvent, alimentele lichidelor, imediat dupa deglutitie (in faringite).
nu sunt deglutite, ramanand intre arcada dentara ~i obraji Disfagia esofagiana ( de tip III) - poate fi P.roximala
formand un depozit numit magazie (la cabaline, bovine). ' (anterioaril) care este asemanatoare cu disfagia faringian~ sau
distala (pr~diala) cand se exprima prin fa/sa vom_! (elimi-
1.4. Insalivatia nare de alimente bine maruntite de la nivelul esofagului, care
nu sunt amestecate cu con\inutul gastric). Disfagia esofagiana
Insalivatia- este procesul -de amestecare cu saliva a ali- distala· este intalnita frecvent la ~i,· imediat dupa -in~arc~re,
cand ace~tia prezinta ni$te dilatatii saciforme ereditare (aca-
mentelor bine maruntite. Examinarea se realizeaza prin inspec-
1azie esofagianil) sau la animalele adulte, c3nd aceste dilata\ii
tie, urmarindu-se gradul de umiditate al gurii §i prezenta
scurgerilor de saliva. sunt dob3ndite in timpul vie\ii (i~lizii, oQ§!!Yc\ii esofa:
~ • spasmul orificiului cardia), iar'a1fmentele se acumuleaza
Insalivatia poate fi normala sau modificata, atunci cand
cre§te cantitatea de saliva (in ptialism), aceasta scurgandu-se in c a n t i t ~ c u l e.
la exterior impreuna cu alimentele sau scade (aptialism), fiind
urmata de~ ,:ost:omie (uscarea mucoasei) t i dificultati de insa- 1.s.1. Disfagiile
livatie §i deglutitie. Etiopatogeneza. cauze locale: congenitale (palato·
Vacile- proguc 200-300 ml saliva/min -,n timpul consu- schizis) >i c3>tigate (stomatite, faringite, traumat,sme, tons,-
mului furajelor, I s0-200 -ml/min in timpu ~ rumegarii ~i 2_0;70 ' \ite, ulcer lingual, glosite, obstructia esofagulu1, spasm fanngo·
mllmin in timpul rep·ausului (Champy, 1991).
l esofagian). .. fec,,oa
cauzele generale sunt: infectioase sau tox11n. ... se
1.5. Deglutitia (rabia meningoencefalita, tetanos, botulism, hstenoza), to~1ce
.! .. b H stricnina organoclorurate, organo- os-
Deglutitia reprezinta inghitirea bolului alimentar, iar veri- i!a, afr~lp111n: ~nlhistarninice), carentiale_f(hiPl.ol ca)lcernia, hi-
, ' . . · B lipsa calc1 ero I or •
ficarea acestei functii se face prin inspectie, urmarind zonele pomagnezemia, h1povita~,n~~~agia irnplica patogenetic deshi-
din fata animalului, scurgerile bucale ~i nazale ~i unda pe- Indiferent _d~ cauza, ;5"bronhopneumonie ab ingestis".
ristaltica esofagiana formata pe partea stanga a jgheabului dratare, malnutnt1e, eventua
esofago-jugular. JI

10
 " pot fi relatate aspecte variate
Clinic. La anamne~a deosebit de pretioase Pentru diaI,
Reglarea rumegarii se reali-
neori derutante; ~le sun tate corect, mai ales ciind sunt p,9·e,
nost.1c dac:i:a sunt
_ mterpre 1 zeaza printr-un mecanism ner-
vos deosebit de complex ce
cizate corelatlv. . t"1 poate descoperi sialoreea, dar nu obi- consta in esenta in corelarea
.Examenul obiec \ conservat (incerci:iri de prehens1un~',1 activitatii ref\exe a mai multor
gatonu, _apet,tul po~te Daca incerci:irile anlmalulu1 pentru de'. centri nervo$i ce controleaza:
mast1ca\1e,
glutitie sunt degluti\ie).
mfructuoas,,e, diminua
. sau dispare interesu1 fata de inspiratia, activitatea mu$chi-
alimente ~i se instaleaza anorexia~. 1 lor masticatori, secretia glan-
'.''I'?;, delor salivare, motilitatea eso-
Ca semne clinice se constata. .
. \ :-:• _, ;';
~,·
fagului $i motilitatea retelei.
_.in cazu I leziunilor uc:oare,
':I
ca manifestare
.. " ·t a d1sfagiei. se ,, . Pana in prezent se cu nose ( ex-
observa grija deosebita in deglutire pana 1a ez1 are, sau Ipsa
deglutitiei. · . . d' f .
1
.
~ - ~ -;...a;,t,,
··, , .,...... . ..- ~
. ~'
• .......
""
' ··..\
' t.' .
perimental) interventia $i a
unor centri nervo$i hipotala-
-,n cazul leziunilor orofanng1ene grave, 1s ag1a este 1lus- ·:t-~~ i~
---
I •

t1,. .!., -• ,, , ,-1

trata prin dureri acute care determina p~cientul s~ refuze cu
obstinatie nu numai deglutitia, ci chiar §I prehens1unea, pre-
zentand "fenomen '!.!. de_p!eudotrism us. f . " .• .
· mandibulare pentru remasticarea unui bol, durata remasticarii
-in cazul disfagiei esofagiene, saliva poate balt1 in Jurul
animalului (daca -esofagul este impermeabil §i pentru lichide)
sau prehensiunea, masticatia §i deglutitia pot avea loc aparent
norma,; pentr-u - ea-- la perioade variabile -de la consum, ali-
mentele §ifsau apa sa fie regurgitate, fenomen insotit de acce-
se chintoase de tuse.
Dupa stabilirea tipului disfagiei se poate localiza topogra-
fic §i sediul afectiunii.
Semnele disfagiei depind de localizarea procesului pato-
logic !ii pot fi indeosebi secundare sau simptomatice !ii var fi
prezentate pe larg la afectiunile tractusului digestiv anterior.
. - in cazui instalilrii bronhopneumoniei "ab ingestis",
d1spneea care a inso\e!ite justificil explorarea atenta a pulmo-
nului pentru verificarea aparitiei semnelor fizice locale.
- febra poate inso\i disfagia ca a manifestare a bo/ii pri-
mare sau a bronhopneumoniei 0 ab ingestis 0 ; in ultima fazil a
aceste1a, apare tendinta la hipotermie.
1.6. Rumegarea
Rumegarea - act fiziologic specific rumegiltoare/or pre-
~udpunletregurg1tarea (rejeC!;ia), remasticarea, reinsa/iva;ea !ii
e eg u irea al1mentelor (bolul miricic).
12
. ~ - - : --1.,~\. { / -
,, ., J
., '>
f mici in reglarea rumegarii.
.,
Examinarea se face prin inspeqie, interesand: cand
incepe rumegarea dupa consumul tainului, numarul mi$carilor
unui bol, numarul de remasticari intr-o perioada, durata unei
perioade de remasticare, frecventa perioadelor de rumegare in
24 ore, durata totala a rumegarii, zgomotele produse de ani-
mal in ·timpul rumegarii; -pozitia- c-apului ;i gatu\1:M-,1.r,i,...timpul ~re--
9urgit~~ _J.emasticatiei $is edeglutitiei. .,
~ ta- r-umegar-ii este_d_e ~:::.9 ore/zi fiind determinata $i
de proportia de fibroase din hrana; in cazul unei ratii mixte
compuse din fan, siloz $i $rot, o bovina face zilnic in timpul
rumegarii circa, 25.000 de mi~cari de masticatie, in 4-6 peri-
oade de rumegare. La animalele sanatoase rumegarea incepe
la 20-30 de minute dupa prehensiunea hranei, alteori dupa o
pauza mai lunga, de circa 1 ora.
Rumegarea poate fi normala sau modificata, cand se in-
talnesc urmatoarele aspecte:
-neintrerupta (continua) - apare in tulburari nervoase
(cenuroza);
-intrerupta (intermitenta) - cu pauze mai lungi sau mai
scurte ale rumegarii;
-lene$a $i prelungita (superficiala ~i rara) - cu multe re-
masticari pentru formarea unui bol alimentar;
-trista - rumegare insotita de facies trist.
Aprecierea rumegarii capata o valoare deosebita asupra
activitatii digestive iar oprirea rumegarii este intotdeauna un
13
 g,,j_

semn care trebuie considerat grav ~i indica atonie de

mace. Reluarea rumegarii dupa o perioada de intrerup Presto. Pentru rumeg~toare eructatia, este un act major fizio-
un semn
1,7 Ede bun augur,
. semnificand reluarea functleier~ ,est~ 109\c, in 24 ore bovlnele e\lmln3nd cca. 1000-1500 I de gaze
turarea tulburarii digestive. 1n1t
· ructat1a din rumen. Necesltatea eiimln~rii gaze\or din rumen ,;i de ma-
E . run\ire a furaje\or din prestomace face ca rumegatoarele sa nu

canst" '.:lct~t,~este un act fiziol . . doarm~ mult timp, astfel somnul acestora este direct influen\at
Apa a .m ehmmarea pe gura ogic specific rumegi!it de procesul de eructa\ie a gaze\or din prestomace, iar perio~-
ce re m condi\ii normale . a g~~elor de la nivelu oare1or . dele de somn au o durata de aproximativ 30-35 minute. In
P le\a\te _specil (apare in ,;i la c_ame, fiind patolo 1. r~menuiu11 , timpul somnului paradoxal activitatea prestomacelor este atat
ancreat1ce etc.). aerofag11, afec\iuni gast _gica la tea/ de mu)t diminuat3, incAt nu mai are \oc eructa\ia gaze\or.
. Examinarea eru . . nee, hepatic e' Jntrucat glota este deschi5a in cursul eructa\iei, o parte
mtens1tatea ,;i durat ctatie1 urmare,;te: r e, destul de insemnata (50-60%) din gaze\e eructate pot fi in-
rosu\ aerului eiuctat a zgomotu\ui de eru~ ~zenta, frecvent spirate ,;i ajung in pulmon, apoi tree in s3nge ,;i se e\imin3 pe
. Eructa\ia se · a,ie precum ,;i a, diverse cai: pu\monara, renala ,;i prin \apte (conferindu-i
venta ei este infl prod~ce la interva\e d . rni- · acestuia mirosul caracteristic). Acest miros poate oferi date
Contrac ii\euen\ata de natura fura· e l-2 minute, dar fr • ;mportante (;hiar diagnostice: <!§tf,=l_s;e i~~ l~ ,l7 mi~ _s fa;!_ (in
stratu\ui flot!nt Jrestomacelor gen Julu~ consumat. ec toate s1tua\11le normale),(11'.llros butmc' (1n, ;iJ;9nW. -miros aha-/
ceea ce u ur • e _fragmente solidereaza mi,;cilri bru 'ceu.sau de ceapa.(in gastrite aciJte), miros de ·acetoni!· (iO"ace:"I
(u
acumullir,!.• _e~;a ehberarea gaze\ e/ ' " con\inutul 1e. ale I tonemiiY ,;i miros fetid· {in procese necrotice1sau 'gangrenoase .J
absorb °'
eructa\ieprin 1mucoasa
,n. punga de gaae.• . or '" ':ceste fragme rnmal1 ' , a1e"lmfcoaselor)1
ruminala ' ~ntru ca aceste gaze nte 1 ' - Eructa\ia rumegatoarelor - poate- fi norrnala (ca rrecven\a,
Eru.ct \" ' e e se eliminil norm ,nu se ;ntensitate, durata ,;i mirosul aeru\ui eructat} sau-modificatii: • .
condi\ionai" ia _se realizeaza prin . a prm -rar1rea eructa\iei - in atonii prestoma~ale, in suprain-

reaza ere,;tern
orificiului · P4!£ultatea
nivelului sau im mecanismeructa\iei
lichidu/'os.!!J.!Jita!!,a nervos refl
s e~ ne- carc3ri-suprimarea
rumina\e; (\ipsa) eructa\iei - apare in obstruc\ii ale

psihic c' (m rdcaz depertl: ,;;(e onsecut,v inhiban; ren:

ruCta\iei - ~a 'a, ,;i secundar cu, ret,culorumina\ p€st e ato-
trare; d onsumu\ de plante cu ' dila_ta\1a abomazului xtu, e-
eel al
esofagului sau in meteorism ruminal;
-intensificarea eructa\iei - c3nd animalul a consumat fu-
raje u,;or fermentescibile ,;i exista pericolul apari\iei timpanis-
0
s e asemenea sub t p~nc1p11 vagolitic , s ressu\ i mului.
e poate impiedica e s ante). In cazul obst e. s~u adminis-
ecilt sa., se acumuleze
panis ructatia
in p' gazele neavandruct1e1 es fag,~n~,
alta alto · ,
, 1.8. vomitarea
d
sau sum acut. e~ucta\iei este crestomace
Ra n~ea.
· . und d ernat,va
e etermin"a t·,m- ,, • Voma (ernesa, emesis, viirsiltura) reprezinta e\iminarea
l~amca_rcarii rumenuiu· onsecm\a atoniei prest in exterior, pe la nivelul gurii ,;i nasului, a con\inutului stomacal
cons n ens1f1carea eructa '·. omacelor • in unele situa\ii patologice (tahifagie, consum de alimente prea
unorumul furaJelor u,;or !:' este _frecvent determ· •
alim/rocese neogazogenice1~entesc1bile sau poate tata de
I reel sau prea calde, lipsa secre\ii\or ,;i a motili\:a\ii gastrice,
gast~ite, ~oli specifice ~au nespeclfice, intoxica\ii alimentare
1 I
I
ntar :;1/sau prin calitatea ntrarummale accentuale (pe
flore, ruminale). efectul
fond , sau mExaminarea
otraviri ca autoaparare
se face prinetc.).
1nspecl;ie, _urm3rind: prezen\a,
frec-venta ~i durata, intensitatea efortului de vomitare, can-

15
14
 titatea §i compozitia materialului vomitat, precum ~i caiea .
expulzare a acestuia.
La inceput animalul prezinta senzatia de great~ d . · alta 1n prlvlnta
care apare voma propriu-zisa cu eliminare exploziv~ d~ Up~
tinut gastric. . ~n ,
Caracteristicile continutului gastric vomitat (vomat):
-cantitatea - depinde de cantitatea de alimente inger
~i de ·trecventa vomitarii;
-mirosul - in general acru, dar poate fi fetid (respi • .
gator), fecaloid (continut intestinal), amoniacal (la animaie~
uremice);
-pH-ul - in general neutru, dar poate fi alcalin (in dispep • musculaturii rectului. Centrul amintit are legaturi directe ~i cu
sii hipoclorhidrice) sau acid (in dispepsii hiperclorhidrice);
-culoarea - depinde de compozitia continutului vomitat·
-compozitia: alimente, mucus (vomat gleros), bila (ca~d
culoarea este verde-galben), materii fecale (in obstructii intes-
tinale), corpi straini, paraziti, sange (vomat de culoare ro~ie).
Cand prin voma se elimina numai sange sau cheaguri,
· aspectul se nume~te hematemeza (in ulcere, rupturi de varice
esofagiene, otraviri etc.).
- -.•~ ·M·aterialul--vomitat poate-fi examinat biochimic (pentru
identificarea toxicului) ~i microscopic (pentru evidentierea unor
bacterii, virusuri, paraziti).
Vomitarea poate fi unica, repetata, incoercibila. Vomita-
rea se realizeaza relativ u~or la carnasiere ~i pore ~i cu eforturi
deosebite la rumegatoare. La cal vomitarea are un prognostic
grav in majoritaJea cazurilor.
Vomituritia - senzatia de greata, cu tendinta la vomitare,
dar fara eliminare de continut gastric (intalnita la carnasiere ~i
pore).
...Jtomica - presupune eliminarea pe nas (jetaj abundent)
~i mai putin pe gura, a unei cantitati mari de continut purulent
sau apos (hidric) de la nivelul aparatului respirator, confun-
dandu-se adesea cu falsa voma.
1.9. Defecarea
. Defecarea presupune eliminarea prin anus in exterior a
materiilor fecale. La aceasta functie intereseaza pozitia ani-
malului, frecventa, durata ~; intensitatea defecarii.
16
0~
Elimlnarea fe c~1e1or prezinta.
diferente de la o specie la
etc. num rulul de defe<:ari/zi, a cantil:a\11 de fecale
. D~fecarea are lo~ dupa. ce s-a ajuns la un anumit grad de
plen1tudme al rectulu1. Ple~1tudinea este receptata de \ffiiro-
~ ceptorl_l_din peretele Intestinal, care transmit in mod-continuu
ate 1nforma~11 ~atre un ce~tru specializat din maduva spinarii.
Ehmmarea con~mua a fecalelor din rect nu poate avea lac
din cauza pr~z~nte1 sficterului anal. oaca rectul este plin,
centrul 9efecaru (centrum anale) din maduva spinarii de-
e
c1an~eaza relaxarea sfincterului anal ~i contratii ondulatorii ale
1 scoarta cerebrala; cand rectul ajunge la un anumit grad de
umplere, aceasta situatie devine con~tienta individului.
La erbivore (cal, rumegatoare) dupa atingerea unui a-
numit grad de plenitudine a rectului, fecalele var fi eliminate
automat, indiferent ca animalul sta in grajd, se mi~ca pe pa-
~une sau pe strada. La alte specii, nici prin dresura nu s-a
reu~it obtinerea reflexului de retinere a fecalelor, fenomen
foarte bine conturat la carnivore, care prin simplu dresaj ~i cu
inai ntarea,,.ir-i-varsta· respecta:.:.cti -w~~ogr:amul-..de defe-
care !]I chiar anumite ritualuri.
In stari patologice defecarea poate fi ingreunata ~i dure-
roasa manifestandu-se prin pozitie prelungita de defecare, ge-
mete' etc. Acest lucru se observa in inflama\iile rectului, in
obstructii intestinale, peritonita, dureri reumatismale etc.
Ca aspecte semiologice putem intalni: .
-tenesmele - eforturi dureroase, dramat1ce de d~feca~e,
ra,a eliminare de materti feca\e. Aceste eforturi_ pot fi m~o~te
de prolaps rectal. Apar in P'?ctite, en_terite mfect1oase etc;, , _
-defecarea involuntara Iincontmenta) - defeca re. fara e
fort ~i fBri'i adoptarea pozi\iei de def~care (din mers)'. m afec:
\iuni nervoase. La cabalinJ ~i bovine ,n t,mpul 1ucrulU1, defeca
rea din mers este_norm~la; . _ e) _ eliminarea rapida
-diareea (d1a == pnn, rhem .- ~u[~u consistenta scazuta,
!]i frecventa a m~teriilor fe~alf ~~~1are nedigerate (in enterite,
moale, apoase) §I cu restun a '
dispepsii): . . poate fi: seroasa, mucoasa, fi-
-dupa cont1nut d1areea
brinoasa, biliara, grasoasa etc.;
17
 L.. ~ - -

-dupa exprimarea clinica poate fl: .

-u~oara - de scurta durata; · 3. Cavltatea bucali
-intensa - cateva zile; 1
-profuza (deshidratanta) - in enterite cronice, Rememor!rl morfofunctionale. Cavitatea bucala prezinta
deschidere orala (oriflciul bucal), doi pereti laterali (obrajii),
'- dizenteria - diaree cu sange, urat mirositoare 0
plafonul (bolta palatlna), plan~eul (podeaua), jgheabul lingual,
consecutiv putrefactiei produsa de germen! infectio~i speclfi~I
(Clostridium, Sigella, Amoeba), deschiderea aborala (buco-faringiana), organele de prehen-
siune ~i masticatie (limba ~i dintii) ~i glandele salivare. -
-constipatia - defecare rara, dureroasa, cu materii fecale Orificiul bucal - este delimitat de doua buze reunite
tari ~i in cantitate mica (in hipochinezii intestinale, in reducerea lateral prin doua comisuri. Fata laterala (cutanata) a buzelor
secretiilor intestinale, in enterite, deshidratari),
este acoperita cu piele ~i peri fini. Fata mediala (bucala) este
-coprostaza - lipsa defecarii. Intr-o asemenea situatie acoperita cu mucoasa de culoare roza sau pigmentata ~i se
materiile fecale sunt acumulate la nivelul colonului sau rectului continua la nivelul ~antului gingivolabial cu mucoasa gingivala.
sub fornia de fecalom (coprom, scatom, stercorom - cantitate Obrajii - alcatuiesc peretii laterali ai cavitatii bucale. Fata
mare ~i fecale tari) sau de coprolite (cand materiile fecale sunt 1aterala este acoperita de piele, iar fata mediala este acoperita
imbibate cu saruri de calciu, avand aspectul ~i consistenta pie- de mucoasa, de culoare roz sau pigmentata.
trelor).
Bo/ta palatina - este delimitata de arcada dentara supe-
O data cu defecarea se va examina ~i flatulenta (flatus == rioara ~i se continua inapoi cu valul palatin. Este acoperita de o
vant), care presupune eliminarea pe la nivelul orificiului anal a mucoasa albicioiasa, iar baza osoasa este formata din apofizele
gazelor acumulate in intestine in urma proceselor de digestie palatine ale oaselor incisive $i maxilei, precum ~i portiunea
normala (in cantitate mica) sau patologica (cand flatulenta este orizontala a oaselor palatine. Valul palatin este o formatiune
aut1n deAta· - •Jin enterocolite sau poate sa. lipseasca - in ob- · rnusculo-membranoa6a care prelunge~te-aoerat -bolta-, palat ir.i.a.,
structia intestinala).
constituind un perete de separare intre cavitatea bucala $i

2. Examinarea fizica a aparatului digestiv faringe.

Examinarea fizica a aparatului digestiv presupune anali-
zarea componentelor sale (prin metodele clasice ~i comple-
mentare de examinare clinica, descrise la disciplina de Semio-
logie) ~i prezentarea bolilor medicale ale acestora:
-organele- prediafragmatice (cavitatea_bucala, g~ e s~
livare, faring~, es~ g ~i gu~a) ; - "5apile~
-abdomenul;
-organele retrodiafragmatice (prestomace, stomac, intes-
tin sub.tire, intestiD gros, .rect, anus),; ..
-glandeie digestive (ficat, pancreas). ·
Plan~eul cavitatii bucale - situat intre arcadele dentare
inferioare, este format dintr-o portiune dura (fata superioara a
mandibulei) $i una moale (mucoasa, submucoasa, mu$chi $i
piele).
Limba - organ musculos a~ezat pe plan$eul cavitatii bu-
cale, este fixat prin baza sa de aparatul hioid ~i laringe. Limba
este acoperita de o mucoasa, in structura careia se gasesc
e, fungiforme, caliciforme, foliate care deservesc
simtul gustului. '
Dintii - sunt organe dure participante la actul prehen-
siunii (la unele specii) $i la masticatie, de culoare albicioasa,
implantati in alveolele sapate in oasele incisive, maxila $i
mandibula, alcatuind arcadele dentare. La un dinte se poate
deosebi o radacina, un gat $i o coroana, iar structural - for-
matiuni dure (dentina, smaltul, cementul) ~i moi (pulpa den-
tara, periostul alveolodentar, gingia). Animalele domestice sunt

18 19
 /

h eterod onte, ava nd tre I categorll de d In\l: Incisl vi ( cl e~tl, "1IJ,

loca~i, latura~i), canini, molari.
cauzele predlspozante sunt legate de specie ~i varsta,
flind m.al f recvente la call-rume atoare mari ~l c~rna~i:re, mai
ales la tineret $1 anlmalele b e. Aceea~i pred1spoz1t1e p~ate
fl realizatade conditllle igienice necorespunzatoare, de sl~bire~
·.
.,
,I

·::, ,j []
rodusa de alte boli sau dezechilibre alimentare: anem11, boll

W:
tnsotite de reducerea apetitului sau de tulburari de deglutitie,
/'
carente vitaminice, etc.
r f_ -'
cauzele ocazionale sunt reprezentate de alimente dure,,
, ;,l( ; epoase (aristele de pleava insamanteaza mucoasa cu diferiti
•. ' ;1
. 'J ·, ~ ' chimicale iritante administrate pe gura (emetic, sa-
' ..... ruri de arseniu sau de iod etc.). Aceea$i aqiune o _ar~ inghi-
,.,_...._,).; ~~,;,H
,:i , ·-~ - ·•·t,• -, ·, d,'t,,t \
... .,,, ,:~· ! ,; tirea de -'orpi straini, observata la animate cu perverti~ea gus-
"'\I; ''<:·
>_l,:}\; ,j/1/IW ,,;. -\

------·
'"t 1
l
Mijloace de investigatie clinica. Examinarea cavitatii bu-
cale se realizeaza prin inspectie, de la distanta ~i din apropiere
Palpatia se face extern, concomitent pe ambele parti, cu pal~
111eh~, apoi se· deschide gura ~i se examineaza amanuntit mu-
coasa bucala, limba ~i dintii; daca este necesar (mai ales la
animalele mari), se utilizeaza un speculum bucal.
3.1. Stomatitele
Stomatitele sunt inflamatii ale mucoasei bucale (stoma
=gura). Cand sunt afectate alte formatiuni sau tesuturi ~i evo-
lueaza mai grav au diverse denumiri, astfel: ,Q/osita_ (limb.Q.);
cheilitele (buzele); gingivita (gingii); palatinita (mucoasa pala-
tina); g_natita (buccele); caria (dinti) etc. · palat (ultimul poarta denumirea popu-
Etiopatogeneza: Cauzele determinante ale stomatitelor
sunt diferite v ~ i , bacterii, paraziti sau f!_uperci (virusul fe-
brei aftoase sau al stomatitei contag,oase, streptococul, stafi-
lococul, actinobacilul, leptospirele, parazitii din genul Trichomo-
nas, ciuperci din genul Candida etc.). Germenii pot fi insama"ji:
tati direct sau, in stomatitele sec1mdate, ei pot urma calea cir-
culatiei sanguine sa11 limfatjce; procesul inflamator secunaar
poate progresa din vecinatate, a~a cum se intampla in cursul
inflamatiilor faringelui.
20
l . J tului (pica).
Cauzele ce actioneaza putin intens asupra unor organis-
m me rezistente produc obi~nuit stomatite localizate, fara influen-
tarea starii generare ~i cu leziuni superficiale pe mucoasa ~ i :
catar, vezicule, i:;>apule. Cauzele care actioneaza brutal, pe or-
gamsmele slabite, produc inflamatii bucale intinse, caracte-
rizate prin formarea de false membrane, flegmoane, ulcere sau
chiar gangrena mucoasei ~i a tesuturilor subiacente.
Clinic. Simptomele -~i leziunile -stomatitelor: sunt var-la-
bile, cunoscandu-se mai multe forme:
-Stomatita catarala sau simpla este forma cea mai u-
~oara de stomatita cand leziunile sunt !imitate la suprafata mu-
coasei. Animalele pot prezenta salivatie u~oara, greutate in
prinderea alimentelor, mestecarea cu mi~cari mici ale maxi-
larelor, greutate la deschiderea gurii pentru examinare. Mu-
coasa este ro~ie in intregime sau numai in anumite zone, iar
Umba poate fi incarcata sau pastoasa.
Uneori apare un edem sub limba ~i..Q?
lara de "zambre").
-Stomatita veziculoasa aminte~te in pri-
-- mul rand de _tebra_ aftoasa. Animalul
prezinta febra, salivatie abundenta ~i
face mi~cari de masticatie superficiale ~i
frecvente, i;na!tticatie in gol; m ucoasa
_ buca,la veste, ro~ie, calda, dureroasa ~i
V A V prezmta vez1cule sau diferite ulcere ca-
re raman dupa spargerea acestora.
21
 !~ ..
.....,. , . . 1,;.....,
t'

.. .,.. -.•~·"· -·~·

-S tomatita
• '°"I·. ~, ,·"' ·.....-;.' ·r-'-..E";y ,,,. .., ...--i.r
•1

\.\•,.t~. . . . .:.!:~'. .~~:_~lt!·

\, 'I\ I .111 :.·.s',,·>:., ·
~a de
,•
c_a~ s
apatl~ contrlbul la imboln~vlre, at~t cei externi cat ~i cei care tin de

.... :f···.i
.;,i.,.-'"'·' c'°~"' '. .\~i,·,
ense, cSt bobul
boala trece
Orn,~~ organism (sl~blre, avltamlnoze etc.).
d de linte), Prognosticul deplnde de forma ~I cauzele stomatitei,

...":'~1~.i>-,d l.,
.• , " . . . . {'J;. . • ., u~or. ' e Obicei' putand fl favorabll, rezervat sau grav .
• \ \.?. • -~tomatita ' Profllaxia urm~re~e inl~turarea cauzelor stomatitelor:
\ ._Jr~n',1'~1' sau seu~embraoa~ prepararea prin tocare sau 1nmuiere a alimentelor prea dure,
stare de ..abat •-,I
iii _ ill
se observao~~br s~ aplicareat c~ grij~ ta speculumului bucal, izolarea animalelor cu
ratun e~ lipsa . .....:. tineret a, ales I boli con ag1oase e c.
albi .1 · La examinarea pofte, de mancare . Unde determ;n: Tratamentul trebuie sa fie diferit in functie de leziunile
ca ni~te m mucoasei bucale s §I cre§terea tem • rnuco~sei ~i de natura stomatitei.
ra a,_ multe orl, dupa ~mbr~ne, de difer"t e ~escopera depof~ · In general, se vor administra animalului alimente moi
cu ecre · ur espnnderea aces~ e di"'2ensiuni. De c~,e; (insilozate, furaje verzi, lichide) ~i apa la discretie .
.. ,, La tineretul u Ienta sau n ren o~a raman ulcere s e Tratamentul local se face cu antiseptice ~i cu substante
m , o stomatita unor sp~cii se intal oasa., V combat congestia: ~pa usor otetita sau cu o cantitate
seama la indiviz~r~du:~ de Candida margaritare/u/ mica de _bicarbonat de sodiu, electuare cu otet sau cu otet ~i
mentare defect II ebilitati '"'i n urm a /4a_n_: ;. ea apare mai9 u- . rniere, ceai de musetel. fiertura de scoarta de stejar, acid boric
semnele unei t uoas~. Pe langa sla~? nd 'tnlo_r igienice $i a~·u 1 %, apa oxigenata diluata de 3-4 ori cu apa simpla, a!bastru
bucaia un 5 omat,te destul de ire~ animalele prezi ': de metilen 2-3%, permanganat de potasiu 0,5-1 °/oo, In sto-
poate fi ~o . cte 5 ~ • membrane alrave, iar !ocal, pe muco~ta matitele mai grave se poate intrebuil}ta tinctura de iod, o parte
-in ~,e sau_ sa sangereze da e sau ~n-galbui, muco sa : diluata cu 9 parti apa sau glicerina. In stomatitele ulceroase ~i
conjun t· §!omat,ta fleqmonoa;a _r f~u pr~zinta ulcere. asa gangrenoase se mai recomanda _pensul~i -cu nitrat de -argint
veiui- c 1~,:, ~tarea genera la a a' _in ama_t,a_cuprinde $i~ ,1.% sau s'llfat de cuprn 1 QO/oL dupa care se spala gura anima=
de _cav,t:at11 ?ucale sunt mult nin:,alulu1 §1 semnele de · Ia ut~I. lului cu apa u§or sarata. Se pot intrebuinta ~i pulberi ameste-
scnse anterior. Animalul ar 9rave decat in stoman n,- cate cu dezinfectante sau chiar cu antimicrobiene din grupa
~ucoasa bucala este ro ie-al ev ~-a n:iar~ nu mai consu' e~e • sulfamidelor si antibiaticelor
limfonodurile submaxilar! ba 5t~u-'e, mflamata §i dure m~, Tratamentul local trebuie sa fie comple_ t at cu un tra-
zele P01= fi inflamate etc sunt mante, calde §i dureroa/oa~a, tament general de stimulare a organismului, asigurarea de
-_In S.i2__matita ulce>oa V e, u- c?n~itii bun~ de _intr~ti~e:e ~i igiena corporvala, plimbari, fric-
putermc influentata . sa ~tarea generala a animal 1 . t1uni, sulfam1de §I aot1b1ot1ce p@ cale generala etc.
-in stE_matita, ,ar pe muc<:asa bucala se observa ~1~' este
3.2. Glandele salivare
...s.aliva- are miros ..:rtarea animalului este
profunde ~ rma elimin"tr=TI 't pe mu~oasa bucala apar ulcer~ Rememorari morfofunctionale. Glandele salivare sunt
grenos poate cuprinde u . esutulu1 necrozat. Procesul an- glande tubuloacinoase, exocrine, diseminate (pe mucoasa lin-
coasa b~cala §i chiar max~~~~l~~ate tesuturile moi de sub gmu- guala, palatina, labiala) sau aglomerate (sublinguala, subman-
dibulara, parotida $i glandele molare) §i care produc saliva.
D1agnosticul simptomati
stomatite, dar este insa dific·~ e~te foa~e U§~r de stabilit ,n Glanda sublinguala, formata din acini muco~i, este loca-
lizata pe partile laterale ale limbii §i are 2 portiuni: orala care
conturarea lui se vor a r i d1agno_st1cul etiologic. Pentru
na iza atent tot, factorii care ar putea se deschide prin canalul Rivinius ~i aborala care se deschide
prin canalul Bartha/in. Glanda submandibulara (submaxilara),

l 22 23
 /

1 allzata in jgheabul lnterrnan

ta din acinl mic~tl, · e~teb vo~rin canalul Wharton la nlve1~1 Saliva are si alte roluri, printre care: facilitarea masti-
f~rma i se deschide sub hm a formata din acini sero§I, est tlei si deglutitiei, solubilizarea alimentelor, lubrefierea mu-
d1bular . blingual. Parotlda, d'bulei ~i atlas .
caruncululu1 su recurbata a man I . §1 s~ ~~asel digestive, fiind un adevarat "tampon" pentru presto-
localizata intre ramu~a ll. terna la nivelul tubercululu1 saliva mace. Reprezinta o importanta cale _de elimin_are a unor sub-
fa+-a max1lare1 ex 1 stante toxice (plumb, mercur, uree, virusul rab1c etc.).
deschide pe . ) rin canalul Stenon.
(in dreptul molarului 3 P La nivelul c~~itatii bucale, in Mecanismele de adaptare cantitativa si calitativa a secre-
te! salivare sunt exclusiv nervoase, avand la baza refl_exele

rn., , .1· .
. cadrul digest1e1 bucale,. au loc ~econditionate si conditionate, insa, funqia sa poate fi inter-
indeosebi procese ~ecan1ce (Pre.
ceptata si de unii hormoni.
hensiune, mastic_at1e, ?eglutitie, Mijloace de investigare clinica . Glandele salivare se exa-
insalivatie~, d~r §I o sene de pr0 • mineaza prin inspectie, palpatie externa Si interna .
~ cese enz1mat1ce. Acestea sunt
....!::===~nir====~-~realizate, in special, de saliva 3,2.1. Sialoadenitele
produsa de vgla~ el~ ~aliy~re.: se-

:J
/ a_
~/
.4
/
· ! .I
1
•.
cretla.. zilnica de_saJ.tya_vanaza: la

lac>m 0,8-1,5 I. Princi ~ la en-

zima din saliva este 'ptialina .(o
alfa amilaza salivara) care actio-
Inflamatiile glandelor salivare, numite sialoadenite, se
cal 40-45 I,. la bovine 50-20__()_1 Jar intalnesc rareori in practica veterinara.
Etiopatogeneza. Sialoadenitele sunt boli pi-imare, cand
apar in urma infectiilor produse consecutiv unor traumatisme,
dupa intepaturi, loviri, calculi salivari sau ariste angajate pe
neaza asupra amidonului fiert sau copt, nu descompune canalele salivare, ~i secundare, prin intepaturi, contiguitate
-celuloza; are-:pH opttm de actiune in jur de 6,8 ~i are actiune . (prin intinderea procesului inflamator a~ -mt.1c0asei'""bucale1- !j!
de circa ½ ora in stomac, dupa deglutitie. Lipaza linguala este prin metastazare. Hipovitaminoza A poate fi o cauza predis-
secretata de glandele Ebner de pe suprafata dorsala a limbii §i pozanta a sialoadenitelor.
este activata in stomac,_u.nde digera 30% din trig!Lceride. Sialoadenitele secundare se produc prin progresia in-
Saliva contin e'Jliozim- (.erizima...bacter::icida} care poseda flamatiei de la organe vecine, in special complicarea sto-
actiune litica asupra streptococilor, stafilococilor §i altar ger- matitelor, metastaze ale infectiilor altar organe etc.
meni.
Sialoadenitele pot fi simptomatice in unele boli generate,
Mucin; Jeste o g]coj;otein~ are are rol in protectia mu- · in gurma, actinobaciloza, infeqii generate cu stafitococi §i cori-
coaselor tubului digestiv fata de actiunea mecanica a alimen-
telor, ~i de protectie a epiteliului tubului digestiv. neb~cterii.A E~te descrisa ~i o parotidita virata, contagioasa, la
taunne (Barza §i col., 1981).
. .- In saliva s~a pus in evidenta §i o~ nzi ru.a proteolitica (I@]'
ll_crema),I cu rol in formarea plasmokinelor vasodilatatoare de . Obi§nuit este afectata o singura gtanda, ceea ce nu are
t1pul ,bradikini!'..=1, ' ,mpac~ ~supra digestiei. Inflamatiile grave, supurative, induc
tulburan ale digestiei bucale §i gastrice febra durere tocata
Glan~~le salivare contin somatostatina, glucagon, iar la
unele spec11, acestea contin renina §i diferiti factori de crec:" - disorexie §i disfagie. ' ' '
tere. M~rfopatologic se constata marirea in votum a gtandei,
r in _lumea ~nimala, diversificarea functionala a glandelor congest11, pete hemoragice, pe sectiune lichid seros in infla-
~a ,va~e ,n func~1_e ~e ~pecie este impresionanta: la albine pro- :natia catarala, purulent in cea flegmonoasa, zone de gangrena
in forma gangrenoasa §i scleroza 7n forma cronica, eventual
(I~~i7t~~: ~o6gtnJeni componentii panzei, la §erpi venin etc., prezenta de calculi sativari sau corpi straini pe canalut gtandei
24
25
ill\\i 1 l ~ -
1'~~J(tV\~. -~
 I, ,f, t,'•L HI'!

d escrise tumorl ale Parot1d ,

. mai fos t Z000) • ~I!
tate La taunne au dostis ~I col., in cazul flstullzarllor se recomanda vezicatori sau frictiuni
afec e~ite la sacrificare (Ra. le se observa: pseudotrisll1u I cu tlnctura de iod, iar la nevoie se practica chiar extirparea
desco~linic. Ca semn~ fu_nct~on~ dlficultati in mastlcatie ~I d:1, chirur~lcala atat a glandei, cat ~i a traiectu~ui fistula~ .. V •

d. fag·,e bucala sau fanngian ' clu·, spre partea sanatoasa. 1 In formele cronice se prefera terapIa nespec1f1ca ~1 cea
1s I carea capu v d "
9lutitie sialoree, ape rmare caldura, urere, in forn-i iodurata.
L~cal se constata defo ( bc~se) limfonodita regional~~
fluctuante a ' ·t +-" i)
a v • e locala ~i crepI a!,,e gazoasa . . l
"
flegmonoasa zone
l,(
s. Faringele
iar 1n t~ a ga_n~r:noas_bra~~ ,nro"'~if e ,n dreptu! desch @·eril
0
In parot1d1ta se . se molar superior), iar in cazul ob~
Rememorari morfofunctionale. Faringele este un organ
cornun aparatelor digestiv ~i respirator. Este situat 1napoia
canal~l~i Stenon _(al tre~~~ deformarea ovoida su~lingua1i~
cavitatii bucale ~i a cavitatilor nazale, dar inaintea esofagului ~i
struct1:1 canalulu~,, Wha ra;ula"), inflamatorie sau neinflama~
1aringelui. Acesta este un organ musculo-membranos sustinut
(numita ,,bros~ut~ ;au :~nta este fistulizarea glandei afectate.
de aparatul hioidian §i prevazut cu ~apte comunicari (doua
torie. sunt dependente de ca~z~ "~i tipu\ choane nazale, doua orificii faringo-timpanice, orificiile de co-
inflamatiei. . Sialoadenita seroasa primara ~volueaza. fara tulbu- rnunicare cu gura, esofagul ~i laringele).
rari generale. Forma purulenta ~i cele _sImptom~t 1ce se aso- Functional participa la actul deglutitiei, prin contractia
ciaza cu febra, adenopatii submax1lare, d1sapete~ta ~.a. " rnusculaturii intrinseci.
Inflamatia gangrenoasa debuteaza cu febra, urmata pro- Mijloace de investigare clinica. Examinarea faringelui se
gresiv de hipotermie, autointoxicatie §i §OC. . . realizeaza prin inspectie externa, palpatie externa (superficial
Diagnosticul este relativ U§Or de stab1llt pe baza sem- §i profund). Durerea animalului se manifesta prin reactii deo-
neior-clinice ~i·anamAezei. · . sebite ale pacientuluL in momentul aplicarii -mai n-ii--scl:J -a · ste-
Se face dlferentierea de bolile bucale, faringiene §i eso- toscopului (tipete, tendinta de 1ncapu~ooare, contractura etc.).
fagiene, pe baza tipului disfagiei §i a lipsei modificarilor locale a Examinarea interna se realizeaza dupa deschiderea gurii
glandelor salivare, fata de limfonoditele submandibulare §i pa- cu un speculum bucal iar la animalele mici (pentru examinarea
rotidiene, ca §i fata de metastazele unor tumori la limfono- mucoasei faringiene) se scoate limba cu ajutorul unei pense.
durile regionale (carcinoame oculare, limfoame mandibulare).
Examenul bacteriologic este util pentru precizarea agen- 5.l. Faringitele
tului etiologic ;;i alegerea terapiei adecvate.
Evolutia este de regula acuta. Faringitele sunt inflamatii ale mucoasei faringiene intal-
Prognosticul difera dupa forma morfoclinica, §i este de nite la toate speciile, mai frecvent la cabaline, carnivore §i
regula favorabil.
_T r~~amentul. Se folosesc antiinflamatoare pe cale gene-
pasari.
V
Etiopatogeneza. Faringitele primare sunt produse de
rala ;;1_ m1J!oace stimulante. Cand canalele salivare sunt blocate germeni conditionat patogeni §i se observa mai ales la ani-
se ~s1gur~ ~epermeabilizarea lor prin presiuni asupra even- malele slabite, tinere, carentate. Cauzele ocazionale sunt re-
tual1_lor vch1;;t1 salivari formati, prin sondaj sau interventie chi- prezentate de frig, alimente fierbinti sau medicainente iritante,
r~rgicala .. Se dren~a~a abc~sele, se fndeparteaza zonele gan-
g enate ;;i se admin~streaza ~ antigangrenQs polivalent. Se corpuri dure etc.
Deseori faringitele apar ca urmare a altor boli, ca fa-
foat~ recurge la aphcarea de comprese reci sau se pot face ringite secundare prin difuziunea inflamatiilor vecine ori meta-
rect11 cu pomezi calmante (unguent camforat, salicilat).
statice sau ca ..@fiQgi~ simptoJTiatice_.(in gurm~ , febra_aftoasa,

26
27
 pasteure/oz~, pesta ~; rujet la pore actinobac/1 · · -
vano
· I"a avrara,
· ... maladra
•. Carre, micopo/asmoz~
.., etc ) oz~ ' dlfte ·nstaleaza brusc, t u~ea. ~1 dIsp-a
terna
Pato t· t · ,: b • · · to d r acestea se I palpat1a in
gene 1c, sun 1mportante ,e ra, d/sfag/a ~I le tarlngltel, a Jar la inspeqia sau . . taringelui, in

-
mul reflex. 111ecan, a ea sunt mal grave, x. cauza· fat! de parahzI~ tc )· fata de
. • -
L<:21u~1le. In cazu/ ~ se constata 1 ne
tar1ngelu 1 se descopera
semne lnflamatorli_' (durere~nvei
c~ldura
;i ae con\in_
· • utu u,.
conge~tive §I prezenta de mici ulceratli pe mucoast lei;~ care nu apar ofagulul cand ~nmmare; / consumat de ma, mult 1
In Farin ita asa ; gangrenoasa se mod· . obstru1I~ s~s face f~r~ ca ammalul s ,
tesutu:.ile de sub mucoasa, acestea prezentilnd congest!fica l aume~n~ente. • mal multe cazuri acut~- rita afec-
moragu, focare ~ulente sau gangrenoase. ~• .!J, tlJTIP Evolutia este ,n cetle fi rezervat sau grav, ~~toa aIi men-
I - -, -.,.. • . .
0
'-----:. · B
7:tlnrc. oa a se mam,esta prrn d1sfag1e faring/ana prognosticul. poa e detem11na
·tele . x a deglutI\Ie . ),
(ab ingest,s
1
•

c1ata cu tuse, masticatil in go/, inapetenta, subfebri/itate aSI) tarii degluti\IeI. Fa;•~~~opneumonle gangrenoas 1
5
.
alimentar.
S~ descrlu ma; multe forme clinice:
'Je~I r
teJor in trahee I 'cal. . f ct rilor ocazionali §I
obi;nuit m~rta[a apresupune ev,tare~ C:nz~ri taringiene.. ·t"
- In fariagita catarala se constata u~oara febri, de luf : P":,fl I
~~r lnfectocontagioased~u C:: animalelor cu fan~gt~:
in gol, intinderea capulul, jetaj alimentar; semne d°e' tratar~ a;;.mentul. Se rec?mane aintrucat, deseori, re~e: ;I
timpul inghitiJ:ii, inclestarea U§oara a -9J!!jj, uneori • :a nu 1; se dea_de manc_~,r~a alimentelor _pe b r~gestis.
aplisare asupra regiunii faringiene animalul prezintli semne de
0
r:a~:gluti\ie determina a~~=~e bronhopneumho;.~it: ~rtificial,
Animalele vor f,
=
durere. _ ,, , - •utorul son-
- - In fa rinqita p eg:moaoasa si ':' pton;ele .su_nt gra f ebra
avan d curba term~ca de aspect rem1tent (m _!:mt1de flerastit;f
v:, ··" - . -•:JII- --
. •f ;.
timp de-1 -_3 zIIe, :~~~:{,.. adm ioi-s-
dei ·e~of-ag,ene;_-P fie prin perfuz11 cu
MurnaJele-,pre2tata drspnee, resprrat,e zgomotoasa,
jetaj purulent, iar ~egiunile faringiana ~i submandibular~ suOt
deformate, calde §1 dureroase. MucQasa farrngelur este rntens
., "-.::..
_,;
· :.:
· glu_cozil, serfi:~~
treaza QilrbotaJe, gic ;i vitamine. I~
I0 se administreaz~
fanng1tele gr nerale, aliltun d!:...];J.!I.
Jnrositli, cu ~ ozite puru/eate. Anlmalul reactioneaza in mod stimulente ~~tibiotice. • •
deosebit la sondaj, pe sondi, scurgilndu-se cont/nut purulent. @mide sat" mentul local con la •~
-Faringita pseudomembranoas/i se traduce prin stare ge- .. -,~f .,, ,---.,-; . Tra ~nei veziciltori s~u 5p~ns~u
neraJ/l rea, respirat:Je greaale ~i zgomotoasil, false membrane I -~:'. .ii~i,;,, ; aphcar~~nicil sau la_ d?ua. ~:~. La
gr/-glllbul observate la lnspectia faringelur, semne de I.fillll_ .._·. ...:,:,._• ~area • de ;qg_ a regIun gat . ucor
animalele mart. se J'ot face
11
g_gspas(Q §1. accese de tuse. • • • "'. . trnctura terebentinil,
mar '
- In faringita qanqrenoasa, febra este prezenta la rnce- ' .'.-. · -: . . . h latii cu -esenta de . .., . la ani-
- -=---,~---:-u
· tf!1.!!.t., dup/l care este urmatao---,----
de h.rposem:ue.
t · Loca l se 1nregis- . . ...·, ..·.- • in. at ril
, · ._._ !, • d
de 10 sa u creo ina,·1 albas-
1
reaza o tumefactie rec.e, crepitanta $i insensjblla a regiunii gu- t'-:;_~,,~-:~:~;.~t - ·~ -~.-.... , ' ttinfcacue pensulatii cu pronteozp,icura ,n
r -~.,.:•. · ~ • . . se po t sau s
_
turale §i riliros de gaogreaa,
-~"-
-----
. . m~iele de talle m,c~ ioctaninii 2-5% e c., e ,a
ajungii polna
...
- f Ii fari{Wita rronic/i semnele sunt mar ~terse §r apar tru de metilen 1:_5 Yo~i~fectante, pent_ru ca e\ivei.
numal din cilnd in ciind, sub influenta sonsumulw _hrane,,_ a frr~ gurii aceste sol~i11 d~i,;ciirile de inghr\ire a sa
gului etc. ca semne c/inice se... const~t~ _cJ.!sfag,e, JetaJ al,me11 la faringe, odata c11
tar,Jj.ls_e, resplratie zgomotoasa,, vomrtan~ ... . _
Diagnosticul se stabile$te cu U$Unn~a, pe ... baza s,mpto
melor amintite. Se face · ostic diferent,al fata ~e ._,PrezenJi
corpilor stra in/ in faringe are re a srmptome asemanatoare
29
28
,.,,. . ,... JQ. .; .
A& t.Y,-:y>
 -
4.2. Paralizia faringelui .i
sa t i flbrelor longltudlnale. La rumeg3toare sunt prezente >i mi>ca-
Paralizia faringelul consta 1n insuficienta sau ~
0 t t· f · · @.Yi 0t.1, rile antlperistaltlce, in timpul rumeg3rii.
e con rac• ,e _
a arm e . r la farin elui este de re 1
Esofagul secreto:.c. substan\e mucoase care proteieaza
• mu-
I
u
Etiopatogeneza, Para 12 9 . gula o 0, asa organului in timpul trecerii alimentelor >i impiedicl! ac-
r!!)jzie centrala, bulbaffi: ~n turbare, boa la Au1eszky, miciit;'. ~~nea distructivl! a sucului gastric, refulat in esofag, asupra
x1coze), ma1 rar . enfenca • (p_arahz1a nervulw plossofanngian'
sau de naturil m,o ,strof,ca (m cazul caren\e1 m v1tamina E I_
selenlu). l
pere\ilOr acestula. Cu toate ta exista aceasl:a protec\ie, uneori
se poate 1nstala ulcerul esofago-gastric (la pore).
Mijloace de investigare clinic~. Examenul extern se face
I
Semnele constau in dlsfagie farinqianil (jetaj alimenta prin inspec\ie >i palpa\ie, de-a lungul jgheabului jugular ~tang.
scurgere de salivil etc.), Jillsa semnelor de inflama\ie local~' examenul intern prezinl:a mare importan~ pentru rumegatoare
I
respira\ie grea din cauza opririi unora dintre boluri in far;;;j <i cabaline, la care se recurge la efectuarea sondaJulut buco· 1
. IuI nu prezinta
mma
giunea
.
faringlan~. febra_s_a_y_d,ut:.ere,, nici deformare ,ninge
u u -:1
re.· sau nasoeso
f ag,an.
.
La animalele . . se pract1ca
m1c1, . sondaJul bucoesofag1an >'
u • • •
i
A
5
• Aten\ie! paralizia bulbarii se poate datora $i turbilrii " endo copia.
Daca se exclude turbarea, se poate face ~i palpatia interna a·
faringelui. 5,1, Obstru,,,a
,... esof agu1u,·
Qbstructia esofagului reprezinta astuQarea org anuLui 1n
Prognosticul este grav. _mOsurO sO i_ngcewieze sau sa ~trecerea diferitelo(ali·
Profilaxia presupune 1niaturarea cauzelor bolii.
mente sau lichide prin acesta.
. - - Trata~entu_l. Se recomanda dieta ~i hranirea pe sonda Etiopatogeneza. Obstructia esofaglllui se.-'i.At.ah:1e~te mc.l
::.~u pa--renteral.- s,mptomatic se utilizeaza nevrostenice· str·1c des la ~ , producanc;lu-se obi~nuit cu alimente care nu sunt
mna . O' 1 mg/k g (1 mg pentru · 10 kg greut ate corporala),. pilo - suficient maruntite cu dintii, cum ar fi cartofii, bucatile de
carp1u~ ~,03-0,0~gl'a _animale mari, repetat, vitamina 81,T sfecla, merele, ~tiuletii de porumb; la celelalte specii de ani-
!2£.,._sarun de calc1 ~ apl1care de v._e~ au frictiuni iodate p2e_," male, esofagul se poate obstrua cu taitei de sfecla, alimente
reg1une. uscate, ~ e sau corpi straini.
Obstructia poate apare, de asemenea, dupa alte boli ale
5. Esofagul esofagului (s.Y.ilmtare, <lilatati~, Q;1ralizie etc.) sau datoritf p,:e,
sarii esofagului de la exterior, prin ~acill. (adeno-
Rememorari morfofunctionale. Esofagul este un organ
patii mediastinale) .
Leziuni. Alaturi de corpul care produce obstructia, la
tubulo-musculo-membranos, format din trei segmente (cervi-
cal, toracic $i abdominal), trei stricturi (la intrarea pieptului, necropsie se pot descoperi modificOri ale mucoasel esofagului,
deasupra cordului $i la nivelul diafragmei) $i trei dilatatii (zona cum ar fl ~ , g ~ sau organului: . .
cervic:ala, zona precardiaca $i zona precardiala) . Clinic. Simptnmele c1par bru,?£ §' constau in s ~
Cel de-al III-lea timp al deglutitiei se desfa$oara la nive- abundenta >i i;; general semne de _Qjsfagie, !J!imete, i~
gat, r~ a, J;uSe,.. oup~ U". 0

lul esofagului, unde 1naintarea bolului alimentar se face prin

mi$Cari peristaltice. Mi$carea peristaltica a esofagului presu-
pune contractii succesive ale fibrelor musculare circulare situa -
te inapoia bolului alimentar $i relaxarea fibrelor musculare
circulare situate in fata bolului alimentar, precum $i contractia
timp, apare bal~ reU bdomenul\!L d!n-. cauza _
ewctatil:i• cand obstruc\ia se produce ma,ntea p,eptu_iu,, la
palpa\ia esofagului in lungul jgheabului se poate _pune_,_n ev,-
den\3 corpul strOin. La sondai, se produce senza\1a 1zb1n1 son-
31

l
30 I!"""""'
dei de un corp dur, astfel putandu-se stabili ~I locu1 la
produs obstruarea esofagulul. care 1 . ocaina care se infil-
Diagnostlcul este usor de stablllt, daca se lau in Ina. in mod similar poate. aect~o:r;Jl-~ obst~ ant, ~ utie_ ~-
dera re datele a na m n etlce ( aIi me nta\l a cu sfecla etc,) ~I SI ~nt ~ eazl!i in Jurul loc~I u,. d~ ~r~"mt, dad! obstructla
I se _proij uce ,n
mele prezentate de animal. 4%, p3nl!i la 70 $' _ch:ntru obstructille din torace, inJectare~_s:
Evolu\ia nu depaseste, obisnuit, 1-2 zlle, dupa care i'egtu'.'ea cervl~a~~ ~ransverse (se simt prin palpatoa latera a
ca animalul se vindeca, fie ca trebuie sacrlficat in urma c' I face ontrf ap~~~a a 3-a la a 6-a vertebrl!i cerv,calOt ebule sa se
plicatiilor care se produc: asfixie, gangrena pulmonara
grena _esofagului si a tesuturilor din jur. ' 9•~
°~
verteb~~~a) animalul se J:laloneazl!i (met~onsm~ro~arul pe toe,
unctia rumeoylui, Ias3ndu-se. acu sau
In obstruct iile esofa g iene secu nd ;;u:g ( dato rit1i di lat . . f acl!i ~a rezolvarea obstructoe, e~ag •~;:;uctlile dina intea plep~
5
~tramtilrii sau compresiunii esofagului de alte organe},~ p§n in cazurile extre%e~n~~nc~~ru~gicata. Este blne ca numa~
poate f1 ~ ubacuta sau semnele de obstruqie repeta; tulul, se recu'.?e la inte q·oneze esofagul; p6nl!i atunc,, el
du-se cu ocazia alimentatiei cu furaje grosiere; in aceste c• in extremis . sl!i se ~e 'aduce corpul strain ~re tarmge, e
zur· p t · t' · 1 • • Q• ,, a si pnn taxis,
,, oa e apar: ~, 1m eanismu cronic al r ymeny ly1, ~z 'tia e manuaL .. delazinul, no-
Prognos~1cu1 este rezervat din cauza complica\iilor.
Profilact,c, este necesar sa se evite consumul alimen.
telor care produc des obstructia esofagului, cum ar fi r1ida. valg,_nu l
. Psau' vomithtele; lentln o,001-o,oo4 i
,mde • ~ ore g se recomandl!i $1asm ol1t1cele (clo( _ ml), pilo-
W: 1_4,
. d';'o6 g pe 100 kg v,u,_veratnna 'otiticl!i,
g,_j!po-
04 02 0 03 poate
se
cinoasele netocate. carpina 0o' o data cu med1cat,a spasmh.derea gurii cu
T ra t amentu I . La bovine, . A A~ - 0 ,2 9 ·
in obstructiile esofagului din moctinc~ ~i, 1respingerea cu son da ' dupa desc ,
POrj;i_unea cervicall!i anterioarl!i, ~orpul strain se im pin~ ,ncer~um. • .. t area :spasmolitlcelor "''
<!'es, u"' de ·la· axtari Gr- pan a ln ·" PLO~ p _u Lui ; can d a ai u ns spec La cal' se recom a_nda admon ••, r C6nd obstructia se pro- 5
1a acesch,vel, se fixeazii de la exterior, iar un ajutor Introduce · hiar anestezia generi:ta $I sondl~~u ~limente sfl!ir6mate, se fac
m6na ln 9ura animalului Si-I scoate afarl!i. _ ~uce cu tOitel de sfecla sau cu a .• .•
•. ~lta modal~tate de rezolvare este illll!!Qgerea corR.\!!J,!i spall!ituri ale esofagulu,. com licatiilor (faring,ta, esofag,ta,
strain 10 rumen cand obstructia este la intrarea pleptului sau ,n Pentru prevenor_ea t · Ptc) este bine ca 1med1at dupa
POrj;iunea toraCic1i, cu ajutorul unei sonde metalic1:, flexibile sau bronhopneumonle ab _mg~f~~~ui· ~l!i se aplice tratamentulcu
cu un furtun cu diametrul de 4-6 cm. In general, impingerea 'inlaturarea obstructie, es
trebuie sa se faca cu prudenta, fiindca fortarea duce deseori la antiinfectioas.e_._
!l!,!Jl_turi ale esofa gului, urmate obisnuit de gangrena Si moarte. - fagului
Din cauza acestui rise, cand lmpingerea nu reuse:;te la o 5.2. Stenoza eso . f c-
d
presiune moderata, se mai incearca odata, dupa administrarea .
V A t mtarea lumenului esofagian, fimd ae
. · · d •I i:>c::nrf=-,.,,,1, · Reprezmta s~ra~~~~r;?:!.!.::::.:.=.:.__:c.._~_ O
me 1cat1e1 care re.~ce , ; ; ~ . . - •ta la animate. f • la pre-
Toate dispozitivele empirice folosite, de exemplu cele de tlune m~• rar onta"' 1 za Cauzele determinante sere t"ene ce
tip tirbuson sau cSriige, precum si alte improvizatii cum ar fl Etiopat:en~ra~itilru: sau eapilomatoze, eso ~f~t $\ de
cozile de maturi, etc., nu fac dec§t sa ducl!i la ruperea eso-
fagului, de aceea se contraindica total aceste procedee.
zenta ,cicetcie_ e:;;lii
tranzltulul. Acela:;i efect e5te medias·
pot prc duce ~=iuni externe, ln caz de hmfadend~ren\e etc. [ a
O metoda care poate da rezultate ~i care este de mare u_nele ci,m~~stenta arculul aortic, de un7le_ a] care r~prezinti
ajutor pentru lmpingerea in rumen sau extragerea prin _gura_a t•~_al_e's2ei~ tiilne:;te fenomenul d_e ~ a~~/!i.
corpului obstruant este tratamentul spasmulu1 esofag1an. In ~ami d relaxare a esofagulu1 la nivelu - - - -
acest scop se lntrebuinteaza NQ.VaiwnuL{20 ml i.v .t sau atw- llgsa e _
32 33
 I)I •• £

Patogenetic, stenozele esofagiene jeneaza tran2:1tui

r:izAnd aparitia obstJ:u.ctjilru:.litrJ.e.ntarg sau s~ •~ 1

gian ". ,,eso,

Clinic. Boala se manifesta prin semnele dlsfa re Clinic. Semnele sunt asemanatoare celor din stenoze,
1
struc~ i_esQfagieo._e, Astfel, se constata ~i fal I 1~ij manlfestate prln fenomene de disfagie esofagiana ~i meteorism
r~ a n l. in cazul dllatatiilor din zona toracica, apar
meteorism la erbivore ~i cacdle.Lla carnivore. 0m l semnele slndromulul mediastioal .
Diagnosticul se stabile~te pe baza semnelor clinice Oiagnosticul se stabile~te pe baza semnelor clinice, pe
confirma prin datele de sondaj. Se impune un g@_g nosti~1 datele de sondaj ~I de examen radiologic.
ferentLal fata de spasmul ~i dilat9tiile esofagien ~ evolutia este cronica
Evolutia este progresiva Prognosticul este grav.
Prognosticul este in general rezervat. Tratament. Se recurge mai ales la alimentatie dietetica,
administrarea de nevrostenice ~i, la nevoie, interventia chirur-
Tratamentul. Se recomanda efectuarea sondajului,
dentificarea stricturilor ~i tratarea bolilor primare. Tratament 1 gicala.
dietetic este foarte important, avand in vedere administra,, 6.4. Esofagitele
de alimente lichide sau semilichide. La d~ine, in cazul achalazi
esofagiene, se recomanda administrarea hranei in recipient, Etiopatogeneza. Inflamatiile esofag~.!.hli (esofagitele)
aflate la inaltime, astfel ca animalul sa adopte o pozitie oblica sunt rare datorandu-se consumului unor alimente ~epoase, ad-
esofagului in timpul hranirii.
ministrarii de ~ imente fierbinti ~i a substantelor chimice iri-
tante.
5.3. Dilatatiile fi diverticulii esofagieni :.:.--- Esofagitele pot apare ~ cund.ar 1n unele boli infectioase ~i
-·~ ... ·• _ :_.,_ - '-~- · -

Sunt afectiuni rar intalnite. Dintre ele se descriu: mega . . La ~ ~actiunile mecanice, mai ales sondajele brutale,
esofagu/ care reprezinta o ditatatie inti nsa a cood.Y._ctu lui e§.o pot provoca perforarea esofagului, dupa tratamentul obstruc-
fa gian din porti unea toraci~ jabou/ esofagian, g hero iere tiei esofagiene.
Leziunile difera de la simplul catar, pana la esofagita
mucoasei esofa giene pe o zona redusa in afara p_eret ilor §i unii'
diverticu/i ai esofagului. ru perea esofaQ!.Ul.!.i. Se 1ntalnesc leziuni gangre-
noase sau purulente la tesuturile din jurul esofagului.
Etiopatogeneza. Cele mai frecvente cauze sunt:_sJ~o.;. Clinic. Simptomul principal este disfaqia esofagiana, ma-
zele prelung,1.te, u~ ~, s_taza alimentara. Uneori, ~dil~tatiile 1 nifestata mai cu seama prin scurqere de salh1.a abundeot a. in
esofagiene sunt expresia hi potonjej c a o ~ sau c_g_~~gate a formele grave animalul prezint a ~i febra, cu modificarea evi-
unor ramuri din pervii esofagieni. ·
denta a·starii genera le, deformari cu caracter de emfizem care
· Leziuni. Dilatatiile suntdifuze sub forma de ~~gaesofag se 1ntind rapid pe regiunea gatului, greutate 1n respiratie .~i
sau sub forma de diverticuli ~i hernii.
ectazia jugularelo.r.; Sondaj!Jl1ntampina oarecare rezistenta; pe
sofiaa sunt extrase diferite secretii ~.i..~Rotite prin care se~
~izeaza forma esofagitei.
Diagnosticul trebuie sa aiba 1n vedere prezenta sem-
nelor functionale (disfagie), eventuala sensibilitate sau defor-
marea regiunii cervicale precum ~i semnele obtinute la sondaj.
Evolutia este obi$nuit a.9,l.tL A

Prognosticul este favorabil 1n forma catarala. In eso-

• .L • .L 1·1c:ur:11-••,.nrr1n la Caine fagita flegmonoasa ~i gangrenoasa, ca $i 1n ruptura esofagului

l 34 35

- w E~
,,
zervat daca lezlunile sunt locallzat
re
prognostiatcu I estegrav ii: • torac1 e 'in 1,
in 1ocallzonle ce.
gluneaProflladic,
9 u1u111 Are •mvedere . cor I/orcauzelor.
evitarea str~ini • i .,ar ~ • este ml[c1ta
. m volurn $i are consisten\a rnoale.
Tratamentul, Respmgerea ,P '" caz de I paca boala_ dureaza rnai rnulte zile, pe§.area s~ €$t e.
v •

struc\la esofaglana trebule sa se faca _atent, spre a nu Pro 1boala rec1d1veaz;i,. g~ se dilatll rnult $i nu se rnai reduce ca

,anlrl Tratamentul
sau chlar perforarl
dieteticaleconsla minlaturare~
esofag_ulu_,. • tw•ajeJor dil voiurn
~ -agnos~cul clinic se fixeazil U$Or. Pentru stabilirea
11 administrarea de allmente i1ch1de, de rnuc1iag1i $i P d11 cauzei se urrnaresc atent condi\iile de intre\inere $i alirnenta-
mente (s!rurl de blsmut sau de calciu). an~ \ie, oac! boala apare la rnal rnulte anirnale, rara o cauza
in caz de rupttJra a esofagulul in regiunea ce . evident!, su~t necesare analize d<:_ laborator.
trebule s! se lntervi~! ~hirurgical cat mai degrabil, inain~'C.1 Evolu\1a ~ste ob1$nu1t scurta .• _ _ • • _
se produce gangrena. Jn celelalte cazuri grave se rec de Prognost,cul este favorab1I in catarul pnrnar. In stanle
incercarea tratamentului general stimulant ~{ anti .
112cli animalul nu prezinta semne de imbun11t1i\i e • microbia
oman1 secundare, de~inde de boa la care determina catarul gu~ii .
Profilax,a presupune evitarea anrnentelor greu diges-
~ile, se sacrific!. - r '" i.Ula:dQo
.
tibile, Tratamentul
stricate, rnurdare, tratate cu diferite substan\e chirnice.
consta in suprimarea alimentelor timp de o
zi. Apa va fi u~o_r ~ idulavta cu acid. J ? ~Ldr:icJ Ca tra-
taffi'ent, se adm1nistreaza de 2-3 on pe zi cate 1-2 lingurite de
6. Gu§a acid lactic 0,5%, acid clorhidric 0,5% sau se face o spalare a

Rememorari morfofunctionale. La pasari, esofagul pre. gu~ii.

zinta in portiunea cervicala o dilatatie specifica numita gu~a, cu 6.2. Obstruqia gu$ii .;,, -: --
fo,;r,5 ~l marime in functie de specie. Gu~a are rol de rezervor
ce regleaza tranzitul digestiv atunci cand pasarea este su~ · Este o i.o...dLQf!..s1ie.,.s.P.9Lfill~~ §i reprezinta g__ s~Qra7n ca rca a;
unei restrictionari severe sau unei alimentatii in tainuri, ori a gu§iiL.. 'in _p_c~9t?tbJL.dilatata.~ (hipotona), cu un con1inut
~a~d trebuie ingerata o cantitate mare de furaj intr-un timd
consistenta dura.
ilm1tat. Gu~a are .t:.0Lde-Stuc..ar.e.,. umectare ~i inmuiere a· - Etiopatogeneza, Boala se intalne§te mai frecvent la _ti:_
furajelor. - -·- · =-- Qfil_etul aviar 'in urma ~ umului prelungit de concentrate us-
cate, tarate, pleava sau de cq_rpi straini (tendoane, ligamente,
6.1. Ingluvita
cartilagii etc.).
Clinic. Se constata abatere, zgribuli,@., deglutitiLJ.o_ggl,
Ingluvita (gusa moale sau..cataryl 9LI$.ii) se 1ntalne~te ca ~ ~ ! Qent~ U..§~ , care contine un material dur la 12,al- .
o conseci nta a...idtatteLpr.oduse- d.e_dJfe~~e..-GA,ill'.li.ce
de alimentele sau corp; strainj prea duri ~i de diferite toxine.7 p_gre..-
Boala se 1ntalne~te mai frecvent la 9!!~, iar la .Perl:!~ poate Evolutia este subacuta.
fr consecin\a indepOrt'irii prea timpurii a PLillor; la g!ite apare Prognosticul este rezervat sau grav.
dupa consumul neqhioe,k - Tratamentul. Se recurge la 'inmuierea continutului cu
lichide (prin sonda sau seringa), apoi se efectueaza masajul
Boala poate fr produsa ,, S&uodai:, in um,, unor boli
lnfec\ioase (dlfterovariolO, Qest4 hQlerOl §i ~ re (ca d' gu§ii §i se administreaza medicatie acida. La nevoie, se recurge
doza, trichomooo.za.). · -..!1:!.:_ _ la ingluviotomie, regim dietetic ~i medicatie acida de sustinere.
- Clinic, Se observa ca pasOrea este !r:!fil!, zbu~;f
-mai---.
consuma
. decat cantitati red use de alimente c:;~~Qe
w S~
Di_ar!.~ _
36
37

eras ,...... ,::::s..JI··...----:-"'.!-'~

 ~,
/ lhH
/

6.3. Gu$a pendulanta

Consta in m v •
pendulea z,~ cand a~1rea exagerata a v ~
in efu)~~.e_d_epJa..saaza.__ 9-1.l~lt (r u~ , retea, foios~sLcheag) iar la tineretul sugar se remarca
incarca ogiav bol11 se incrimineaza m I \~I prezenta jgheabului esofago-gastric.
ma .. req..@Q_~ ta a gu~ii.t Cfilent.9-j . . u ~e cauze: s Jgheabu/ esofago-gastdc reprezinta o structura, relativ
- ~11_~~- P . ~.ar, ~i o predi5R-o .t!-1-PJr~ L~a., ~onsu~ cornpleta specltlca nou-nascutului in care cardia i orificiul
Boa la este lo.c.u.cabUa -,f·-..-~.~ genettc.a. ornaso-a bomasal su nt legare direct prin doua cute parale e
r~rea_ gu~ii de pie'le cu un '. ar unu autori recomand" miiscu10-mucoase, avand o Qoctiune rumino-reticulara ~i o
v1etu1rea pasarii pana I I' lnS t rument bent ce permit a Sep1 ~ e abomasala scurta ~i relativ dreapta. Jgheabul eso-
a ivrare. e supr1 fago-gastric se inchide reflex permitand trecerea laptelui sau
altar lichide (inlocuitori de lapte, apa, ceaiuri etc.) de la cardia
~ ~~ :- : ;,.-·;.::..-:-, 4 ,n 0 rnasum ~i de aici ,n cheag, ocolind rumenul ~i reteaua.
t ~ ~ULT~ ~ED.COM•.••~
;:~~ ~~;-' ··:~ '
Bvmenul, eel mai mare compartiment gastric al rume-
,.·,_,;:r.,,,__
....,1s...,..
,,
....,,- ~ ·--- . -
, gatoarelor face legatura cu esofagul printr-un orificiu esofagian
~ ·~.!\. cn..J.•
1.er.9-de 12-13 cm, iar cu reteaua prin orificiu\ ryrnino-reticular.
.. . . ~. .,.--.-.--..L . .... Capacitatea rumenului variaza
~' ,. "-~
la taurine intre 80-240 litri, la
.·.:<{;:/: ~,- ovine ~i caprine intre 13 ~i 23

- 1'4... • • ~. ' • •
::~ .ii.it~)_,~- l.\\\,,;~;_-ifi"
~, .r, .,J.::-.,
litri. Rumenul prezinta mu~cb.i
p,a.pilarL care-I impart ,n 4 saci:
dill:sal, ventral, caudo-dorsal ~i

, •~s.,:-;,~ ;,,::;:
caudo-ventral. Peretii rumenului
Fig. 1.2 Gu5a pendulantii la giiinii Ji curcii (dupii Poultry Med.) sunt constituiti din ___seoasa,
7. Prestomacele musculoasa ~i mucoasa_._
Mucoasa rumenului este reprezentata printr-un ~iteliu
multistra-tificat de ti p cornos, lipsita de glande, cu numeroase
Prestomacele sunt organe profund active de metabolism proeminente minus-cule, P.sQilele foliate. La taurine, suprafata
specifice rumegiltoarelor reprezentilnd compartimente gastrice mucoasei rumenului a fast apreciata de Colin (1886) la circa 2
de depozitare vremelnicii a substratului alimentar, care ocupa m2 • Grosimea mucoasei este variabila de la o regiune la alta a
¾ din cavitatea abdominala (virtual ocupa partea stanga dar se i-umenului, fiin mai ,ngro~ata acolo unde exista strat cornos.
intinde §i pe dreapta) §i care prelucreaza mecanic, fizic §i bio- Musculara mucoasei lipseste, de~i uneori s-au putut observa
chimic furajele.
fasciculele de tesut conjunctiv cu fibre musculare netede pa-
Pentru intelegerea patologiei acestui compartiment di- trunzand in papilele foliate: densitatea papilelor variaza de la o
gestiv la rumegatoare vom face cateva consideratii retro- regiune la alta (rnai mari ~i mai dense in regiunea curburii
spective, atat de necesare pentru intelegerea fiziologiei, fizio- ventrale ~i foarte reduse in regiunea pilierilor.
patologie ~i in final a indigestiilor prestomacale. Papilele tipice sunt constituite dintr-un ax central format
din fibre dense de colagen, sunt inconjurate de un epiteliu
7.1. Structura prestomacelor stratificat ~i contin vase de sange ~i limfatice. Aceste vase dau
na~tere la capilare care patrund in cornul papilar ~i rarnan in
contact cu membrana bazala a epiteliului format din celule
Spre deosebire de monogastrice, la rumegatoarele de
cilindrice. La baza fiecarei papile s-a pus in evidenta o mica
interes eco-nomic se intillnesc patru compartimente gastrice
retea vasculara. Dispozitia afanata a straturilor amintite, bo-
38 39
i,lr
.~
'.

ll
Ill

0tWIUP2~~ °)a:.I
. u . ea redusa a spatlu/u; care de
ta
vascularizatie ~, ma,nmm,·nal alaturi de activltatea
ga
interiorul vascu ar
I de ce ru , .
.
.'
a alter enzIme ce_ cresc spre st,'
e·1
fo 1
sfatazei alcaline ~ 1 de glicoprote,de etc. sunt ~f, ~ J.J/ (~pmasum,_ stomacul _y_r:gpriu -zjs) la noul-
a +- granule or . . b' co\ ngscut cre~te intr-un ritm

-~
cornos, prezen,a "nd substratul anatomic §I IOchirn1c \ mai incetinit fata de celelalte
'derate ca forma . (
s1 . I ruminal. . . • t
t ~ !~ c?mpartimente gastrice, insa
absorbtiei la mve . este eel. maI m1c com art;tn
,. ~~.i t
K, ~ i•....I ·, ntmul modificarilor structu-
Reteaua (reticulum)
nd O ·tate de· 11-16 lltri la tau ri ne, 2) rale atinge un maxim la sfar-
• II,
prestomacal, av~ capaci litri la caprine §i 1_-2 lit~ { ~">C- ~itul perioadei de sugar. Din
~ .-..,;,r,;r
.:~:f /i/'~
,, ,,.,i.
·.) punct de vedere histologic,
~

t, . . ,1 ovine. Caractenst,c Pent ~ ... .

.1 · cheagul este asemanator cu
r , ,. . ,;.:::- •~.
~.z~ ,. re+-ea. sunt: mucoasa -· , · ·· stomacul la monogastrice.
('\ .,.,., .. prezi~tau £Yk_~ Ca_ra~eri~tic pentru cheag sunt: ~ aasa de tip glao -
. ,")'_,.,~ asemanatoare unui ?1stnbut1~.an~ lor...pepJice..Ja _!l[velul pliurilor ~i a _celei

;(,<~
/ '"' ;,,-, , de albine; lipsa glandelQ! n~ . la m~elul p1lorulul ; n]lJSculoasa formata din_tcei.
~:t•'t1i ·· forma ~i dispoz,t,a P~Pil~ (c1rcula5 ,ot~r~, o_blic intern ~i l~ i~udinal extern] ; mu-
--;.;~~~t~'J . · /or care del1m1teaza a, coasa formeaza phun d1spuse helicoidal in zona corpului ~i
~i\~, .
L

reliefuri in zona pilorului; sfincterul piloric e.s,te redus. dar com-

reole; dezvo/tarea. apr~
~t,f..'-•~~~.1iC\t\
· ,. ""l:1~ l 1, c,·abi'lav a mucoase1 in care
\'f-...'l'.~\lvn i . se pot pune in eviden~
elementele celui de-al tre,lea t specifica
. stra t ' precu m ,c:; legatura I . .
a muscuioasei cu . straturile muscuiare ale eso agu UJ §1,..
jgheabului esofago-gastric. . (t
Foiosu/ (omasum), situat fntre retea ~' ch~ag . _a_ce
- - -- legatura cu reteaua pnn Qrl[J..f.!Y_I
reticuJo-omasic ~i cu cheagut
prin 9rificiul oma.s.Odlb._? ~,
este foarte putin acces1b1/ mo-
loacelor clinice de examinare.
Cavitatea omasa/a este limitata
de un lumen mic (6-7 cm) cu
numeroase expansiuni interla-
minare, datorita continuarii pe-
retilor spre interior sub forma
foilor unei car-ti, denumite J.E.:_
n_iine, care variaza ca numar >i m0rime, cu rol in a_bsorb\ia ape!_
pletat cu Capacitatea cheagului este de 10-20
litri la taunne, 1,75-3,3 litri la caprine ~i ovine; 2
la taurine su-
prafata mucoasei abomasului este de circa 1 m •
Jnervatia complexului gastric este realizata printr-o com-
pqnenta intrinseca ~i alta extrinseca. - - -··· -- . -- ~--, .. ,. ,... ,.
IJJ§r-Yat~ este reprezentata de plexurile intra-
murale: subseros, intermuscular (Auerbach) ~i submucos
(Meissner). La nivelul retelei ~i a jgheabului esofago-gastric
predomina plexurile intermusculare, la nivelul cheagului pre-
domina plexurile submucoase, iar in celelate compar-timente
numarul lor este aproximativ egal.
in submucoasa complexului gastric au fost pu~i in evi-
denta corpusculi senzitivi asemanatori celor din piele.
Inervatia extrinseca este formata dintr-o componenta
ortosi mpatica $i una parasimpatica.
-componenta ortosimpatica cuprinde ortosimpaticul ab-
dominal format din lantiul ganglionilor paravertebrali respec-
tivi, nervii splachnici $i ganglionii vertebrali semilunar, mezen-
teric cranial, mezenteric caudal $i reno-aortici;

l
,, readucerea el in circuitu/ digest/v (rumen). Epite/iu/ mu- •. -componenta parasimpatica cuprind ramuri din nervul
coasel;ar.ir pe !amine cit ~ te presarat cu vag (esofagieni, ruminali, gastrici).
papi/e conice minuscule >i papi/e conice mai mari. L3 tauone Dintre cele doua componente care deservesc complexul
suprafata
la interna
circa 5,50 m2• a foio-sului ajunge, prin prezenta lamine/or; gastric, se constal:a o inegalitate, co~ponenta ortosimpatica
fiind mai redusa decat cea parasimpat1ca.
40 i
,I
I 41

.- ,, " ·\' .•,. .- ':::fl.'

,. rr
 .,, •- ___.,.,- . -

esentlal ii au lactoglobulinele, judecand dupa activitatea foarte

a,eior 1ntensa a colostrulul, dar, dat fiind ca lactoglobulinele sunt mai
prestof11 ot fl considerate a putln speclflce, se expllca de ce efectul lor poate fi ob\inut ~i
. F""ctla egatoarele Pnt capabile sa tra" t
1•2 ruJT'I
dreptate, iul rntruc
at su
aurnentare sarace s
V II~
prln admlnistrarea de ser sanguin, llmfa, peptone etc.
Actiunea sarurilor minerale, in special a celor de sodiu s-
a observat prima data la o viti~ de 2 ani, la care lingerea unei
pe bLl~!pa~ln vfitO~verse .s~rseroteina de cea mai blJ~i
bucatl de sare a antrenat inchiderea jgheabului esofagian cu
an1male ce restomace) 1te specrl ,n p
transferul direct in cheag a unui flux abundent de saliva ~i
forrne. (fndI digerat de a •fi a dezvoltarea aparatlJI
inhibitia momentana a contractiei totale rumino-reticulare
1rn~os1bil este speer ,cat cre~terea organismlJI~
(Schalk, A,f., ~; col. 1982). De atunci s-a ariitat ell slirurile de
,a11tatLe~ rumeg_ atoa,r~ai rapida delca na~tere, cheagul (ab~
~,ona Astfel • • v. sodiU (clorura, bicarbonatul sau sulfatul de sodiu) provoaca
·gestlv proPo blUI sau. . 'rnplexul gastric, iar 1a varst.l inchiderea jgheabului esofagian, chiar ~i la rumegatoarele a-
dI • ansam ooA drn co .., rt stan ..,
an1rnal ,n aproape 5 o ul ocupa pa ea . ga a cavi.
rnasul) oc~~ani reticulo_-rumein acest inter::al de t1~p prin in, dulte. Orice factor, inclusiv stresul emotional care poate mo-
de 4 sapt . ale in totalrtate. tric (gutiera esofag,ena, ca/e difica functionarea reflexa a jgheabului esofago-gastric poate fi
ta~ii abdo;~eabului esofag~-~a~recerea directa a laptelui i~ responsabil de agravarea fenomenelor digestive, odata cu a-
ch1de,r~a taber) este permrsase evita patrunderea ~i fermen jungerea laptelui in compartimentele gastrice unde determinil
prin aceasta.., .,c::untare
Japte u, ri
• felul acesta, lie • h'd I · ·
fermentarea laptelui ~i consecutiv acumularea de acid butiric,
I e e mgerate vo.
chea g. . • umen In ... • h . d.
au intervin fermenti de tip bifazic care induc fenomenele
tarea laptel~r ,n r ie. foarte ;rnportanta c E?.9, m iferent
5
acidozei ruminale ~j/sau de paracheratoza rumino-reticulara.
luntar tree ,n p~o~o~ cantitatea de lic~id ramas_a m ru~en, ca
de natura lor ~~rmr~da . . ·ncomr:ilete a Jgheabulu1 esofagran, se' _ Comparativ· -eu - monogastrn:ele, --ta.- .peHga5tr-iee- -{-r~ ~
urmare av ner• rnchr en h"ar' c::i atunci
t-'
can
• d 1·,c h'd I .
gatoare) prelucrarea rnecanica, fizica ~i biochimica a furajelor
I u mgerat este
mare~te cu varsta, c I ., este produsa de flora ~i fauna de la nivelul prestomacelor.
laptel~. h"d .gheabului esofago-gastric se realizeaza prin- Rumenul este eel mai mare compartiment gastric care
Inc , erea 1 t 1 1• h'd 1 •
·sm reflex declan~at de contac u 1c I u u1 cu mu~ asigura conditii de mediu anaerob, temperatura corespunza-
tr-un mecanr , . ... d" · toare, pH constant ~i o buna amestecare a con\inutului.
coasa buco-faringiana ~i cu cea esofag_i~n~, 1~ ~~rt1unea pro-
Motilitatea acestui organ face posibil un contact mai intim
ximala. Stimularea receptorilor mecanic, ~' ch1m1c1 de pe seg-
al microsimbion\ilor cu continutul alimentar, u~ureaza trierea
mentele digestive anterioare amintite determina geneza unui
continutului dupa greutatea sa specifica ~i stimuleaza capaci-
influx nervos care se transmite pe calea nervilor trigemen ~i
laringeu dorsal la nivelul bulbului, de unde, centrifug, prin tatea de absorbtie locala. Rumenul se contracta cu un oarecare
decalaj intre pilieri ~i peretele propriu-zis, precum ~i intre cei
comanda transmisa pe nervul vag, se inchide jgheabul eso-
fag~-gastri_c, concomitent cu inhibitia primara a contractiilor doi saci, contractiile repetanduse la un interval normal de 50-
rummo-retrculare. 60 de secunde. Contractiile ritmice ale rumenului incep odata
cu cele ale retelei ~i se propaga mai rapid pe directia pilierilor
Activitatea nervoasa superioara are rol esential in de-
~i mai lent la nivelul peretilor, cuprinzand alternativ sacul
cla~~area aces_tui_reflex, deoarece numai simpla vedere a ma-
mer sau a unu1 b1beron de "t . dorsal ~i sacul ventral, dupa care se reiau periodic de la punc-
completa ajgheabului. ca re vitel poate antrena inchiderea tul initial. Alaturi de aceste contractii descendente apar ~i un
Laptele constituie excit t I numar variabil de contractii, a~a-zise ideoruminale, !imitate la
flexului de 1nchidere a b I an _u natural al declan~arii re- o anumita zona a rumenului.
realizeaza prin proteinele u~e ~r J~heabului esofagian, care se
~1 sarunle minerale din lapte. Un rol
43
42
,_
,...---~
enul formeaza o enorl'J)
Rurn l( de fermentatle ~
arnerc:i . , 1
c bacteriile ~, protoz0!1
care • tr o simb ,;i,
omasum I ret1cu1u111 rele traieSC I~ d- I I lo~~
, . rfecta reducan ce u oza ~I
pe lucide in forme asin,1-
altb~I bacteriile celulozolitic~
la I e. . rt t
I f oarte impo an , Pro
au ro • d d
ele avan oar r01
tozOar .. 1 •
ar sacteni e rumina1e
secun d · • d'
t specializate in ,gerarea
!~~mitor glucide; sub actiu.
. t·i·i (AGV) care sunt pro.
., ... gra~ 1 vo1a 1 • f . •
nea lor se elibereaza ac1211 t i-·e ruminala, e, urn1zand
· ., · · in fermen a~ 1 Microorganismele din rumen pot utiliza ureea ~i amo-
du~i in cant1tat1 man pr . atoarelor.
mai m_ult de 70°~0 din ener~ 1?. rume~ volatili = AGV (ac~tic,
In mod virtual, aetzll g_r~i' sunt absorbiti direct
butiruic 5i prop~oni~) fo~m~t, in ru_men de unde sunt trans-
de animalul gazda pnn_ ep,tellul ruminal, rt" i de aici in ficat.
portati prin venele rummal~ spre vena po. a, t 'buie la fur-
Mi~carea continua a AGV din rumen spre f,c~t con n Vt
ni2area·energiei· dar-~·i pentru realizarea unu1 pH·,corespunza or
al lichidului ruminal.
AGV sunt absorbiti prin simpla difuzie prin epiteliul ru-
minal, dar sub un anume gradient de concentratie: pe masura
trecerii prin epiteliu AGV sufera grade diferite de metabolizare.
Acetatii ~i propionatii tree prin epiteliu, in mare parte ne-
modificati, acidul butiric fiind metabolizat in interiorul epite-
liului, rezultand acid ~-hidroxibutiric, care este un tip de ceto-
na organica.
Cei trei acizi gra~i volatili majori absorbiti in rumen au
cateva caracteristici distincte:
-acidul acetic este utilizat putin de ficat, fiind oxidat ,n
toate tesuturile organice, generand ATP ~i fiind o sursa majo .,
de acetil-CoA, necesara sintezei lipidelor; ra
-acidul butlric pleaca in mare parte din rumen, prin
epltellU, sub forma. de_ acid P-hidroxibutiric, care este oxidat in
n,al n,ulte t~suturr ~' folosit pentru producerea de energie.
Restul de ac,zl gra~I volatill tree in retea ~i foios (omasum)
unde se absorb i_n totalitate.
Glucoza din rumen este utilizata in special de micro-
organi~rne, d_e a~eea glucoza din sangele animalului gazda
rurnegator (s1~tet,zata din acidul propionic) are valori relativ
'
rnici, corn~a~at,v cu al_te mamifere.
0 rn1ca pa_rte din aminoacizii proveniti din digestia pro-
teinelor ~ub act,u_nea proteazelor bacteriene, pot fi absorbiti
prin p~pilele ru~inale, dar ~ea m~i mare parte 9in ei sunt
utilizat1 cu precadere de catre m,croorganisme in vederea
cre~terii ~i inmultirii lor.
niacul pentru sinteze proteice, ureea produsa in ficatul gazdei
revine in reticulorumen, prin intermediul difuziei din sange.
Unii componenti structurali ai plantelor sunt rezistenti la
actiunea bacteriilor; de exemplu lignina, care poate reprezenta
z5% din greutatea uscata a plantelor, este digerata sub ac-
tiunea fungilor, care, insa, nu fac -parte--d~n---flora~simOfGAta,,a
stornacului rumegatoarelor. _
Reteaua. Contractia retelei se produce in doi timpi
(arnbii dureaza 8-12 secunde) la un interval de 40-70 secunde:
practic este vorba de o motilitate sincronizata cu cea a ru-
rnenului (ciclul rumino-reticular, prima contractie fiind a retelei
dupa care are loc cea a rumenului incepand cu sacul dorsal),
cei doi timpi ai contractiei reticulare sunt, de obicei, inegali,
primul cuprinde un singur strat muscular (adesea incomplet),
iar al doilea cuprinde urmatorul strat muscular, ambii desfa-
~urandu-se dupa contractia jgheabului gastric in zona rumino-
reticulara. Motilitatea coordonata a retelei confera organului o
functie de separare a ingeratelor ~i de triere a continutului,
dupa gradul de maruntire ~i greutatea specifica. V • • •

-acidul propionic este aproape complet transportat .
vene porta la ficat, unde propionatii servesc ca substrat 11 n
pentru procesul de neoglucogeneza, fiin foarte important aior
tru rumegatoare intrucat glucidele nu se absorb din inte i·en.
subtire;
44
Datorita activitatii intense, reteaua formeaza in Jurul e,
,P: 1
un camp magnetic puternic, per~itand ~e~i~erea i~ interio_rul
acesteia a corpilor straini de natura metal1ca mgerat1 de bovine
o data cu furajele, intrucat 2ustul veste sl~b de~vol~~t _la rum~~
s 1nu1 gatoare ~i masticatia surnara. Daca ace~t, ~orp, str~m, metahc,
sunt ascutiti, ei patrund in mucoasa retele1 producand procese
45