Comunicarea personală și

comunicarea interpersonală
Lupu Mădălina 216
Comunicarea este un
ansamblu de acțiuni care
au în comun transmiterea
de informații sub formă
de mesaje, știri, semne
sau gesturi simbolice,
texte scrise ș.a.m.d. între
doi indivizi, numiți
interlocutori, sau mai
formal, emițător și
receptor.
Conceptul de « comunicare » este strâns
legat de existența noastră ca oameni, iar apoi
ca societate, datorită faptului că ființele umane
și comunicarea sunt interdependente. Fără
comunicare și limbaj, noi ca ființe sociabile, ce
interacționăm și relaționăm în cea mai mare
parte, sau chiar în totalitate prin intermediul
actului comunicării, viața noastră pe Terra ar fi
inutilă, de prisos. Este un proces dinamic,
aflat într-o continuă schimbare. Societatea își
datorează existența comunicării interumane,
ea înseamnă comunitate umană și este privită
ca un proces care implică participarea tuturor
membrilor societății respective. 
 Nivelurile de comunicare

intrapersonală
interpersonală
Comunicarea interpersonala este un proces complex care poate sa
fie descris, în termeni simplificati, prin aceea ca un Emitator si un
Receptor schimba mesaje între ei, mesaje care contin deopotriva si
idei si sentimente.
Emitatorul codifica mesajele folosind elemente verbale, vocale si
vizuale.
Cuvintele formeaza elementul verbal.
Elementul vocal include tonul, intensitatea vocii si "muzica
limbajului,,.
Elementul vizual încorporeaza tot ceea ce Receptorul vede. Poate
sa vi se para surprinzator, dar elementul vizual, non-verbal, este cel
mai puternic element, cel care atrage si retine in primul rand atentia
Receptorului.
Elementele vocale si verbale urmeaza doar dupa cel vizual.
Receptorul primeste mesajele si le decodeaza, punand în ordine si
interpretand cele trei elementele, în functie de propriile experiente,
credinte si nevoi.
 Comunicarea personală
Este un tip sau formă de comunicare în care expeditorul și
receptorul sunt aceeași persoană. Cu alte cuvinte, este o
comunicare care are loc cu sine. În plus, are particularitatea
că poate apărea în formă verbală sau orală, în amintiri, acte
de imaginație sau vizualizări și chiar în amintiri din trecut. De
exemplu, atunci când citești un mesaj de la un prieten, te
invită la un restaurant, gândurile pe care le generează și
deciziile pe care le luăm până când răspundem la mesaj sunt
o formă de comunicare intrapersonală. Pe de altă parte,
comunicarea intrapersonală ajută la realizarea unei adaptări
sociale mai bune, permițând individului să analizeze intern
fiecare situație, să reflecteze asupra ei și să ia decizii cu
privire la modul de acționare.