Centrul de excelență în medicină și farmacie ,,Raisa Pacalo’’

Referat
La disciplina anatomia și fiziologia omului

Aparatul valvular al cordului și importanța lui

funcțională . Sistemul conductil al cordului. Proiect
de să nă tate.

Realizat de: Lupu Mă dă lina

Profesor: Zinaida Stoianova

Chișină u 2022
 Cordul este un organ muscular cav, care propulsează sâ ngele în artere și primește sâ ngele venos. Valvele
inimii sunt structuri cardiace membranoase ce permit circulația dirijată a sâ ngelui între cavitațile inimii.
Valvele cardiace sunt formate din două sau trei repliuri membranoase numite valvule, cuspide sau lame
valvulare. Valvulele sunt ancorate de pereții ventriculari prin cordaje tendinoase care, pe lâ ngă rolul de fixare,
împiedică deschiderea cuspidelor spre interior sau bombarea lor spre interior din cauza presiunii care apare în
timpul contracțiilor ventriculare. Cordajele tendinoase sunt ancorate de mușchii papilari cu care participă la
susținerea mai bună a valvei. Ansamblul cordaje tendinoase-mușchi papilari formează aparatul subvalvular
care are funcția de a nu permite prolapsul valvei în atriu atunci câ nd se închide, presează cuspidele unele de
altele în timpul contracțiilor ventriculare împiedicâ nd regurgitarea sâ ngelui între cuspide, dar el nu participă la
mecanismul de închidere și deschidere a valvelor. Acționarea valvelor se datorează exclusiv diferenței de
presiune de pe cele două pă rți a valvei.
În partea de sus a ventriculului drept există două orificii: orificiul atrioventricular drept, prin care sâ ngele
venos vine în ventricul din atriul drept și orificiul trunchiului pulmonar, prin care sâ ngele e propulsat în
trunchiul pulmonar. Orificiul atrioventricular drept se închide cu valva atrioventriculară dreaptă (tricuspidă )
care este constituită din 3 cuspide: anterioară , posterioară și septală. În timpul contractă rii atriilor cuspidele
valvei sunt împinse de curentul de sâ nge spre pereții ventriculului și nu împiedică trecerea sâ ngelui în cavitatea
ventriculară . Nemijlocit mai sus de orificiul trunchiului pulmonar în acesta e situată valva trunchiului pulmonar,
alcă tuită din trei valvule semilunare - anterioară , stâ ngă și dreaptă. Între peretele trunchiului pulmonar și
fiecare din valvulele semilunare există un reces de dimensiuni mici numit sinus al trunchiului pulmonar. În
timpul contracției musculaturii ventriculului valvulele semilunare sunt presate de torentul sanguin că tre
peretele trunchiului pulmonar și nu împiedică propulsarea sâ ngelui din ventricul; la relaxare, câ nd presiunea
din cavitatea ventriculară coboară , sâ ngele în reflux umple sinusurile și redresează valvulele. Marginile lor
etanșează și închid trecerea sâ ngelui în direcția cordului. În porțiunea superioară a ventriculului stâ ng există
două orificii: orificiul atrioventricular stâ ng și orificiul aortei. Primul încorporează valva atrioventriculară
stâ ngă (valva mitrală ), alcă tuită din două cuspide: anterioară și posterioară . Pe fața internă a ventriculului se
află trabecule că rnoase și mușchi papilari. Valva aortică, situată la nivelul orificiului aortei este alcă tuită din trei
valve semilunare: posterioară , dreaptă și stâ ngă . Între fiecare valvulă și peretele aortei există câ te un sinus.
Aparatul valvular al cordului este format din patru valve; se gă sesc în orificiile atrio-ventriculare (valva atrio-
ventriculară dreaptă -tricuspidă şi valva atrio-ventriculară stâ ngă -mitrală ), împiedicâ nd sâ ngele să reflueze din
ventricul în atriu în timpul sistolei ventriculare, celelalte două se gă sesc în orificiile arteriale (valva
pulmonară ,respectiv aortică ), împiedicâ nd sâ ngele să reflueze din artere în ventricule în timpul diastolei
ventriculare.
Reglarea și coordonarea funcției contractile a cordului e realizată de sistemul conductil. El este constituit din
fibre musculare atipice alcă tuite din miocite cardiace conductile, inervate puternic, care posedă facultatea de a
conduce excitația de la nervii cordului spre miocardul atriilor și ventriculelor. Centrele sistemului conductil al
cordului sunt alcă tuite din doi noduli:
1. nodulul sinoatrial, situat în peretele atriului drept, între orificiul venei cave superioare și auriculul drept; de
la acest nodul pornesc ramuri spre miocardul atriilor;
2. nodulul atrioventricular, situat în septul interatrial. Posterior acest nodul trece în fasciculul atrioventricular,
care leagă miocardul atriilor cu miocardul ventriculelor. La nivelul septului interventricular acest fascicul se
împarte în doi pedunculi, drept și stâng. Ramificațiile terminale ale fibrelor sistemului conductil al cordului, care
sunt de fapt extremită țile ră sfirate ale acestor pedunculi, se inseră în miocardul ventriculelor.

Pentru o functionare optimă, inima necesită un regim alimentar să nă tos, multe exerciții fizice și suficientă
relaxare. Consumul de tutun, medicamente, alcool și cofeină, precum și poluarea din mediul înconjură tor au
efecte negative asupra inimii. Stresul are efecte devastatoare asupra ei. Ce putem face pentru a avea o inimă și
vase de sâ nge să nă toase: să ne exersă m inima. Exercițiul fizic crește energia. Pentru a avea o stare excelentă de
să nă tate și a ne prelungi viața, este necesar să facem circa 60 de minute pe zi de exerciții fizice care ne cresc
ritmul cardiac. Sportul scade tensiunea arterială. Solicitarea la maxim a unui mușchi îl întă rește, așa că
mușchiul cardiac devine mai puternic dacă este solicitat periodic. Mișcarea poate întă ri și vasele de sâ nge
pentru că le face să se dilate, devenind astfel mai elastice. Sportul ne ajută să nu ne îngră șam. Persoanele
supraponderale au un risc dublu de a face o boală cardiacă . Să ne controlă m emoțiile. Suntem mai să nă toși
 atunci câ nd suntem fericiți. Trebuie să ne luptă m cu furia și cu ostilitatea, care pot creste tensiunea arterială ,
pot produce constriciția vaselor de sâ nge și pot afecta procesul normal de refacere a organismului. Depresia
trebuie alungată întrucâ t poate produce boli de inimă. Stresul trebuie eliberat deoarece stresul emoțional poate
duce la stres fizic. Să ne hră nim inima corespunză tor. Se recomandă a consuma o mâ nă de nuci pe zi. Consumul
zilnic de nuci, alune și semințe scade riscul bolilor de inimă cu 20-60%. Uleiul de mă sline bogat în acizi
nesaturați lubrifiază organismul și scade colesterolul. Peștele conține acizi grași omega 3 care reduce nivelul de
trigliceride din sâ nge, stabilizează frecvența cardiacă și scade tensiunea arterială. O sursă bună de omega 3 sunt
și semințele de in. Evitați câ t mai mult posibil dușmanii inimii: gră simile saturate și gră simile trans din: carne,
lactate nedegresate, produse de panificație și patiserie, mâ ncare de tip fast-food, uleiurile de palmier și de
cocos, zaharurile simple. Să ne respectă m programul de somn și odihnă. Lipsa de somn sau un somn de proastă
calitate crește nivelul de stres din organism, crește apetitul pentru mâ ncă ruri nesă nă toase și încetinește
procesul de regenerare a corpului.