FLAMA VASTO-ADDUCTORILOR

 se desprinde din portiunea inferioara carnoasa a adductiorului mare si de pe tendonul lung

 trece lateral spre vastul medial si se fixeaza pe el=> transforma spatiul dintre adductori si vastul
medial intr-un canal: canalul adductorilor (Hunter) =portiunea inferioara e tecii vaselor femurale
 lama formeaza peretele antero-medial al acestui canal

TRIUNGHIUL FEMURAL SCARPA

 camp triunghiular asezat in partea antero-superioara a coapsei in planul muscular subfascial

 marginea superioara: ligamentul inghinal
 marginea laterala: marginea mediala a m. croitor
 marginea mediala: marginea laterala a adductorului lung
 aria triunghiului: -lateral: m. iliopsoas (p479 N)
-medial: m. pectineu =>aria=jgheab si triunghiul devine piramida triunghiulara cu
baza reprezentata de lacuna vasculara
-foita profunda a fasciei lata tapeteaza fata aceasta arie, fiind asezata peste fascia iliopectinee
 fata anterioara: inchisa de foita superficiala a fasciei lata
 continut: -prima portiune a vaselor femurale cu ramurile/afluentii lor mai importanti
-vase si noduri limfatice profunde
- ramura femurala a nervului genitofemural
-portiunea superioara a tecii vaselor femurale + infundibulul ?
 aici se produc herniile femurale

TENDONUL LUI AHILE

 este tendonul comun al gastrocnemianului si solearului

 cel mai voluminos tendon al corpului
 se insera pe tuberozitatea calcaneala
 pe viu se formeaza 2 saturi verticale adanci, santurile retromaleolare medial si lateral, situate de-a
lungul marginilor si putin inaintea tendonului
 vine in raport anterior cu flexorii profunzi ai degetolor, de care e separat prin fascia crurala

LANTUL TRIPLEI EXTENSIUNI:

 gluteu mare, cvadriceps, triceps sural

 cate un muschi din fiecare grup

PENS ANSERINUS

 complex fibros format din expasiunile terminale ale tendoanelor

-croitor, expasiunea sa fuzioneaza cu fascia crurala=>planul superficial al piciorului
-semitendinos
-gracilis tendoanele lor sunt unite printr-o lama aponevrotica=> planul profund
FOSA POPLITEE
FASCIA ILIACA

INSERTII

 medial: vertebrele lombare si arcadele fibroase ale psoasului, apoi pe linia arcuata a coxalului
 lateral: fascia patratului lombelor+creasta iliaca
 sus: formeaza prin injrosare o arcada: ligamentul arcuat medial
 jos: adera de ligamentul inghinal in protiunea lui laterala; in partea mediala ocoleste marginea
mediala a muschiului si se insera pe eminenta iliopubiana, printr-o portiune mai ingrosata=>
arcada iliopectinee; pe aceasta se poate insera posasul mic si, in acest caz, este mult mai groasa
 la coapsa: devine subtire si fuzioneaza cu fascia lata (foita profunda)
 medial se continua cu fascia pectineului=>fascia iliopectinee

RAPORTURI

 intre fascie si fata superficiala a psoasului exista un tesut grasos subfascial prin care pot descinde
colectii purulente pana la coapsa
 intre fascie si peritoneu exista un strat celulo-gresos subperitoneal in care merg vasele iliace;
colectiile purulente care merg pe aici se vor opri la ligamentul inghinal din cauza fixarii pe acesta

FASCIA GLUTEALA

INSERTII

 sus: creasta iliaca, apoi se continua inainte cu fascia lata; poate fi considerata o parte a fasciei lata
 acopera mai intai gluteul mijlociu partial, unde este foarte groasa si se numeste aponevroaza
gluteala, care serveste si sa suprafata de origine pentru gluteul mijlociu
 aponevroaza gluteala se continua anterior si in jos cu tractul iliotibial, reprezentand originea lui
mijlocie
 la mg superioara a gluteului mare se imparte in 3 foite:

-foita profunda: acopera in continuare gluteul mijlociu pana se pierde

-foita mijlocie tapeteaza fata profunda a gluteului mare, iar la mg lui inferioara se uneste cu foita
superficiala=> teaca a muschiului

-foita superficiala, care acopera gluteul mare, participa la formarea tecii sale si se continua cu fasciile
regiunilor vecine

 intre foita mijlocie si profunda se gaseste stratul subgluteal (de tesut celular); prin marea si mica
scobitura ischiadica acesta comunica cu tesut celular din pelvis si si astfel pot aparea hernii
gluteale

FASCIA LATA

-este fascia de invelis a coapsei

DISPOZITIE GENERALA
  sus: anterior se insera pe ligamentul inghinal, iar postero-lateral se continua cu fascia gluteala
 jos: se prinde pe fata aterioara a patelei, fibula, tuberozitatea si condilii tibiei; se continua cu
fascia crurala
 in partea laterala e foarte groasa si formeaza tractul iliotibial
 in partea mediala e mult mai subtire si permite miscarile de abductie, adductie si flexie a coapsei
 in triunghiul femural: la nivelul mg mediale a croitorului se dedubleaza in 2 foite, superficiala si
profunda
 cea superficiala trece peste triunghiul femural
 cea profunda tapeteaza fascia iliopectineala formand planseul fosei iliopectinee
 cele 2 foite se unesc la mg laterala a adductorului lung
 foita superficiala e perforata de numeroase orificii; cel mai mare e hiatul safen, prin care trece
arcul safenei mari spre a se varsa in vena femurala
 portiunea fasciei lata care inchide hiatul safen, lasand s atreaca doar safena mare si vasele
limfatice se numeste fascia cribroasa (mai groasa, lamerala)

TRACTUL ILIOTIBIAL

 panglica fibroasa bine diferentiata care ia nastere in regiunea gluteala prin tripla origine
 posterior: portiunea superficiala a gluteului mare
 anterior: din aponevroza de insertie a m tensor al fasciei lata
 mijloc: aponevroza gluteala
 traiect descendent pe partea laterala a coapsei, peste vastul lateral
 se termina la gamba pe condilul lateral al tibiei
 insertie secundara pe fibula, pe patela si pe fascia crurala
 prin intermediul sau m tenso al fasciei lata actioneaza asupra intregului complex aponevrotic si
fascial al coapsei, asupra genunchiului si gambei, fiind abductor al coapsei

TECILE MUSCULARE

 formeaza cate o teaca pentru gracilis, criotor si tensor al fasciei lata

 despre acesti muschi spunem ca sunt curpinsi intr-o dedublare a fasciei lata

SEPTURI INTERMUSCULARE

Septul intermuscular lateral

 mai puternic si mai bine individualizat

 se insera pe buza laterala a liniei aspre
 coboara pana la epicondilul lateral al femurului
 desparte vastul lateral de bicepsul femural
 determina la suprafata santul lateral al coapsei

Septul intermuscular medial

 se prinde pe buza mediala a liniei aspre

 trece intre adductori si vastul medial
Se separa astfel 2 loji: una anterioara care contine croitorul si cvadricepsul, una posterioara care contine
flexorii si adductorii

TEACA VASELOR FEMURALE

 este o dedublare a fasciei lata care contine vasele femurale

 la cele 2 extremitati teaca prezinta cate un orificiu
 orificul superior corespunde lacunei vasculare
 orificul inferior e reprezentat de hiatul tendinos al addcutorilor
 in raport cu m croitor o descriem in 3 regiuni

Portiunea superioara:

 raspunde triunghiului femural, forma de prisma triunghiulara

 peretele anterior e format de foita superficiala a fasciei lata
 mai prezinta un perete postero-medial si unul postero-lateral, care sunt formati de foita profunda a
fasciei lata ce tapeteazailiopsoas si pectineul
 lateral se afla artera femurala, in mijloc vena femurala, iar medial limfaticele profunde cu inca 2-3
noduri inghinale profunde
 se descrie canalul femural, situat medial de vena femurala; acesta are forma de piramida
triunghiulara

-varful ajunge pana la varsarea veneai safene in vena femurala

-peretele anterior e format de fascia cribroasa

-peretele lateral e format de vena femurala invelita de teaca conjunctiva

-peretele posteromedial e format de foita profunda a fasciei lata + teaca iliopectinee

-baza: portiunea mediala a lacunei vasculare, septul femural si ligamentul lacunar

 cum septul femural este o portiune foarte slaba a fasciei transversalis, cand cedeaza, sacul
gerniar patrunde in inelul femural in infundibulul canalului femural si poate iesi chiar si prin
hiatul safen

Portiunea mijlocie

 teaca e situata inapoia croitorului

 anterior e formata de foita profunda a tecii croitorului
 medial e formata de fascia adductorului lung
 lateral e formata de fascia vastului medial
 este foarte ingusta

Portiunea inferioara

 ia numele de canalul adductorilor (Hunter)

 din cauza torsiunii data de muschi se schimba orientarea peretilor
  peretele antero-medial e reprezentat de lama vastoadductorie, rezistenta; ea contine fibre
anciforme intinse intre vastul medial si adductorul mare; lama vastoadductorie e acoperita de
muschiul croitor si tecile lui
 in lungul tecii se schimba orientarea vaselor, artera asezandu-se inaintea venei
 prin canal mai trece nervul safen
 orificul inferior al canalului e reprezentat de hiatul tendinos
 lama vastoadductorie e perforata de artera descendenta a genunchiului si de nervul safen

Pe tot parcursul tecii vaselor femurale, vena si artera sunt stranse bine intr- teaca vasculara, astfel se
favorizeaza intoarcerea venoasa, mai greu de realizat in membrul inferior

FASCIA CRURALA

 inveleste muschii gambei (fascia gambiera)

 se desprinde de pe marginea anterioara si cea mediala a tibiei
 in sus, anterior se fixeaza pe tuberozitatea si pe condilii tibiei, pe capul fibulei si pe patela
 in sus, posterior se continua cu fascia poplitee
 inferior se continua cu fascia de invelis a piciorului
 suprafata exterioara e despartita de piele prin tesut conjunctiv grasos subcutanat
 suprafata interioara acopera muschii si in portiunea suoeriara serveste si ca suprafata de insertie
 trimite doua septuri musculare: un sept muscular crural anterior (ce se prinde pe marginea
anterioara a fibulei) si un sept muscular crural posterior ce se prinde pe marginea posteioara a
fibulei
 se formeaza 3 loji:

-anterioara: cu muschii anteriori sau grupul extensorilor

-laterala: cu muschii laterali, peronieri

-posterioara, impartita de o lama profunda a fasciei crurale care se prinde pe marginea mediala a tibiei
pana la marginea posterioara a fibulei; se separa muschii in flexori prfounzi si superficiali

-lama profunda se insera in sus pe arcada tendinoasa a solearului, inchizand loja profunda

-pe sub aceasta arcada patrund vasele tibiale posterioare si nervul tibial din regiunea poplitee in
regiunea profunda posterioara

-in jos lama se insera pe maleolele mediala si laterala si participa, mai jos, la formarea retinaculelor
flexorilor si ale peronierilor

 in partea inferioara si anterioara fascia crurala prezinta o ingrosare transversala (retinaculul

superior al extensorilor)


RETINACULELE PICIORULUI

-sunt ingrosari ale fasciei crurale, putand fi izolate doar in grosimea ei

-prin trecerea peste santuri osoase se formeaza canale osteofibroase

 -prin dedublarea lor formeaza culise fibroase

-au rol esential in stabilizarea tendoanelor (impeidca dizlocarea in timpul contractiilor musculare)

RETINACULUL INFERIOR AL EXTENSORILOR

 panglica fibroasa intinsa in regiunea anterioara a gatului piciorului

Lama superficiala (se aseamana cu un Y culcat sau un V culcat)

 se insera pe fata laterala a calcaneului in partea anterioara

 se indreapta inainte si medial si pe la mijlocul regiunii anterioare a gambei se divide in 2 fascicule
 fascicul superior cu directie oblica ascendenta care se dedubleaza la nivelul tibialului anterior si
ii formeaza o teaca, apoi se fixeaza pe creasta tibiei si pe maleola mediala
 fasciculul inferior cu directie onlic descendenta se departeaza de precedentul si ajunge la
marginea mediala a piciorului, unde se continua cu fascia plantara

Lama profunda

 e situata inaintea planului osos dar inapoia lamei superficiale si a tendoanelor

 trece pe sub extensorul scurt al degetelor si la marginea mediala a lui se uneste cu lama
superficiala formand o loja acestui muschi
 trece inapoi tendoanelor peronierului al treilea si extensorului lung al degetelor si o parte
din fibre se unesc cu superficiala formand culisa pentru acestor muschi
 continua medial si trec pe sub tendonul flexorului lung al halucelui, apoi se uneste iar cu
lama superficiala formand culisa pentru acest tendon
 lojele care se formeaza sunt, astfel:

-loja extensorului scur al degetelor

-culisa extensorului lung al degetelor si al peronierului al 3lea

-culisa extensorului lung al halucelui

-culisa tibialului anterior, formata doar de lama superficiala

 manunchiul vasculonervos format din nervul peronier profund si artera dorsala a piciroului
trece pe sub lama profunda, putin medial de tendonul extensorului lung al halucelui

RETINACULELE PERONIERILOR

 RETINACULUL SUPERIOR AL PERONIERILOR

-lama patrulatera care se intinde de la maleola laterala a fibulei spre partea mediala a
calcaneului

-formeaza o singura culisa osteo-fibroasa care mentine tendoanele peronierilor in santul

retromaleolar lateral
  RETINACULUL INFERIOR AL PERONIERILOR

-asezat mai jos si anterior fata de precedentul

-se insera cu ambele capete pe fata laterala a calcaneului

-se continua cu retinaculul inferior al extensorilor

-trimite o insertie pe trohleea peroniera a calcaneului si delimiteaza 2 culise osteofibroase

pentru trecerea celor 2 tendoane ale peronierilor

RETINACULUL FLEXORILOR

 asezat la limita dintre gatul piciorului si planta

 se intinde de la maleola mediala la calcaneu

Lama superficiala

 are forma trapezoida

-marginea anterioara e scurta, solida si se fixeaza pe maleola mediala

-marginea posterioara trece peste fata mediala a calcaneului si se fixeaza pe marginea lui posterioara

-marginea inferioara trece peste abductorul halucelui, continuandu-se cu fascia plantara

-marginea superioara se continua cu fascia crurala

Lama profunda

 trece pe sub tendoane

 din ea se desprind 2 expansiuni fibroase=> 3 culise osteofibroase

Retinacului se intinde peste santul calcaneal si il transforma pe viu intr-un canal lung osteofibros cu 3 culise,
din anterior spre posterior:

 prima culisa contine tendonul tibialului posterior

 a doua culisa contine tendonul flexorului lung al degetelor
 a treia culisa contine tendonul flexorului lung al halucelui
 intre a 2a si a 3a culisa se afla o culisa fibroasa formata prin dedublarea lamei profunde pentru
manunchiul vasculonervos (vasele tibiale posterioare si nervul tibial)